Analiza Articol Tanase Ds

16
1 Analiza stilistică a articolului Suntem în R.Moldova! de C.Tănase din Timpul, 24 septembrie 2007 1.Introducere . C.Tănase în editorialul de luni al săptămânalului Timpul dezbate problema presei aservite puterii, statutul şefului statului care dirijează practic toate procesele sociale, economice din RM şi este identificat de ziarist cu un feudal ce are un SRL propriu. Redactorul-şef al publicaţiei Timpul este cunoscut în mediul ziaristic ca un jurnalist cu o pană ascuţită, maliţioasă, care utilizează din plin resursele expresive ale limbii pentru a stârni reacţia cititorului faţă de problemele stringente ale actualităţii . Titlul verbal şi exclamativ al articolului Suntem în R.Moldova! comportă multiple semnificaţii. Situaţia reală din această ţară este privită prin prisma câtorva aspecte de bază: comportamentul, acţiunile, mentalitatea preşedintelui ţării, starea de facto a unei părţi a ziaristicii autohtone afiliate guvernării. Ideile ce reies din editorialul de luni scot la iveală starea de societate feudală a RM, condusă de cel mai mare feudal, V.Voronin. Deşi şeful statului reprezintă clasa politică care e pe cale de dispariţie, toate metodele utilizate denotă dorinţa lui de a rămâne la guvernare. Iar o parte a presei aservită face jocul guvernanţilor. C.Tânase emite ideea că e necesară reformarea, modernizarea clasei politice, mai ales a opoziţiei. Editorialul de luni este un articol de proporţii, de aceea autorul l-a segmentat în 7 capitole intitulate cu multă ingeniozitate Interviuri de curte”,Furtunosul Vladimir, Feuda lui Voronin, Trăim în R. Moldova! Omida lipicioasă, Orgoliile şi rânza, Paradoxul opoziţiei. 2. Analiza mijloacelor lingvistice. C.Tănase utilizează cele mai diverse mijloace lingvistice cu efect stilistic pentru a-şi susţine ideile. Articolul se bazează pe contrast ca procedeu de stil: mass-media de curte şi cea independentă, partidul lui Voronin şi partidele de opoziţie. Dacă ne referim la substantiv, trebuie să ne oprim asupra numelor proprii cu nuanţă familială (Liuda, Costea), cu care sunt numiţi jurnaliştii „de curte” de către Voronin în timpul interviurilor sale la NIT. Aceste adresări atât de familiare denotă nişte relaţii de prietenie între putere şi mass-media (probabil inexistente în ţările democratice). Iar folosirea rusi smului „paţani” în contextul „o discuţie între 2 „paţani”, la o bere”, dezvăluie adevărata faţă a unor jurnalişti. Arhaismul „breaslă” accentuează faptul că apartenenţa la o anumită profesie impune nişte rigori, cum ar fi: profesionalism, respectarea normelor şi principiilor stabilite, competenţă, principialitate etc. Iar alte arhaisme, de tipul feudal, feudă raportate la starea de lucruri a RM vorbesc elocvent despre situaţia reală, de stat subdezvoltat, bazat pe relaţii de stăpân şi rob, adică de feudalism. În acest articol, cu scopul de a caracteriza cât mai sugestiv situaţia existenţă în societate, C.Tănase selectează o serie de adjective calificative de o expresivitate deosebită. Unele sunt folosite cu sens ironic „veritabil patriot şi statalist, el preferă să dialogheze în limba rusă”, „ţara noastră cea iubită”. Altele sunt de nuanţă usturătoare: „stilistica acestor „interviuri” e jalnică, penibilă”. Iar în opoziţie cu acestea, „interviu adevărat, realizat de jurnalist adevărat”, dezvăluie adevărata semnificaţie a meseriei de ziarist. Din punct de vedere grafic, trebuie să remarcăm că utilizarea unuia şi aceluiaşi cuvânt, odată între ghilimele („interviu”), altădată fără (interviu), subliniază atât atitudinea autorului faţă de acest tip de artico l, cât şi mânuirea abilă a tuturor mijloacelor stilistice pentru a-şi susţine ideile. 3.Încheiere. Concluzii. 5.a. Valorile stilistice ale părţilor de vorbire

Transcript of Analiza Articol Tanase Ds

Page 1: Analiza Articol Tanase Ds

1

Analiza stilistică a articolului Suntem icircn RMoldova de CTănase din

Timpul 24 septembrie 2007

1Introducere CTănase icircn editorialul de luni al săptămacircnalului Timpul dezbate

problema presei aservite puterii statutul şefului statului care dirijează practic toate procesele

sociale economice din RM şi este identificat de ziarist cu un feudal ce are un SRL propriu

Redactorul-şef al publicaţiei Timpul este cunoscut icircn mediul ziaristic ca un jurnalist cu o pană

ascuţită maliţioasă care utilizează din plin resursele expresive ale limbii pentru a stacircrni reacţia

cititorului faţă de problemele stringente ale actualităţii

Titlul verbal şi exclamativ al articolului Suntem icircn RMoldova comportă multiple

semnificaţii Situaţia reală din această ţară este privită prin prisma cacirctorva aspecte de bază

comportamentul acţiunile mentalitatea preşedintelui ţării starea de facto a unei părţi a

ziaristicii autohtone afiliate guvernării

Ideile ce reies din editorialul de luni scot la iveală starea de societate feudală a RM

condusă de cel mai mare feudal VVoronin Deşi şeful statului reprezintă clasa politică care e pe

cale de dispariţie toate metodele utilizate denotă dorinţa lui de a rămacircne la guvernare Iar o parte

a presei aservită face jocul guvernanţilor CTacircnase emite ideea că e necesară reformarea

modernizarea clasei politice mai ales a opoziţiei

Editorialul de luni este un articol de proporţii de aceea autorul l-a segmentat icircn 7 capitole

intitulate cu multă ingeniozitate bdquoInterviuri de curterdquoFurtunosul Vladimir Feuda lui Voronin

Trăim icircn R Moldova Omida lipicioasă Orgoliile şi racircnza Paradoxul opoziţiei

2 Analiza mijloacelor lingvistice

CTănase utilizează cele mai diverse mijloace lingvistice cu efect stilistic pentru a-şi

susţine ideile Articolul se bazează pe contrast ca procedeu de stil mass-media de curte şi cea

independentă partidul lui Voronin şi partidele de opoziţie

Dacă ne referim la substantiv trebuie să ne oprim asupra numelor proprii cu nuanţă

familială (Liuda Costea) cu care sunt numiţi jurnaliştii bdquode curterdquo de către Voronin icircn timpul

interviurilor sale la NIT Aceste adresări atacirct de familiare denotă nişte relaţii de prietenie icircntre

putere şi mass-media (probabil inexistente icircn ţările democratice) Iar folosirea rusismului

bdquopaţanirdquo icircn contextul bdquoo discuţie icircntre 2 bdquopaţanirdquo la o bererdquo dezvăluie adevărata faţă a unor

jurnalişti

Arhaismul bdquobreaslărdquo accentuează faptul că apartenenţa la o anumită profesie impune

nişte rigori cum ar fi profesionalism respectarea normelor şi principiilor stabilite competenţă

principialitate etc Iar alte arhaisme de tipul feudal feudă raportate la starea de lucruri a RM

vorbesc elocvent despre situaţia reală de stat subdezvoltat bazat pe relaţii de stăpacircn şi rob adică

de feudalism

Icircn acest articol cu scopul de a caracteriza cacirct mai sugestiv situaţia existenţă icircn societate

CTănase selectează o serie de adjective calificative de o expresivitate deosebită Unele sunt

folosite cu sens ironic bdquoveritabil patriot şi statalist el preferă să dialogheze icircn

limba rusărdquo bdquoţara noastră cea iubitărdquo Altele sunt de nuanţă usturătoare bdquostilistica acestor

bdquointerviurirdquo e jalnică penibilărdquo Iar icircn opoziţie cu acestea bdquointerviu adevărat realizat de

jurnalist adevăratrdquo dezvăluie adevărata semnificaţie a meseriei de ziarist Din punct de vedere

grafic trebuie să remarcăm că utilizarea unuia şi aceluiaşi cuvacircnt odată icircntre ghilimele

(bdquointerviurdquo) altădată fără (interviu) subliniază atacirct atitudinea autorului faţă de acest tip de

articol cacirct şi macircnuirea abilă a tuturor mijloacelor stilistice pentru a-şi susţine ideile

3Icircncheiere Concluzii

5a Valorile stilistice ale părţilor de vorbire

2

Părţile de vorbire constituie un bogat material expresiv utilizat cu dibăcie de macircnuitorii

de condeie pentru a imprima discursurilor sale cacirct mai multă originalitate ingeniozitate varietate

etc Clasele morfologice au caracteristici proprii care determină posibilităţile sale expresive

Una din modalităţile care evidenţiază mobilitatea cuvintelor şi plurifuncţionalitatea lor

gramaticală este fenomenul de conversiune atestat la majoritatea părţilor de vorbire

Prin conversiune icircnţelegem trecerea unui cuvacircnt dintr-o clasă morfologică icircn alta şi

schimbarea comportamentului său gramatical preluacircnd atributele familiei adoptate dar păstracircnd

nemodificat forma sa fonetică (substantivul care a devenit adjectiv se acordă icircn număr gen şi caz

cu determinativul săuhellip şi invers adjectivul substantivizat capătă forme articulate şi

nearticulate se declină verdelehellip) Potenţialul expresiv al unei limbi şi al romacircnei inclusiv

creşte icircn intensitate odată cu exploatarea acestor posibilităţi iar imaginaţia şi inventivitatea

autorului contribuie esenţial la valorificarea resurselor morfologice bdquoPrin transpoziţie lexico-

gramaticală fiecare parte de vorbire poate prezenta şi reprezintă lumea icircntr-un anumit mod

avacircnd virtutea de a crea şi de a recrea universulrdquo susţine Valeria Sporacircş (Valori expresive ale

conversiunii Substantivizarea)

Substantivizarea este destul de răspacircndită icircn romacircnă şi este definită ca bdquotransformare a

unei părţi de vorbire icircn substantiv cu ajutorul articolelor şi al topiciirdquo (Gheorghe Constantinescu

Dobridor Dictionar de termeni lingvistici Bucuresti Editura Teora 1998 p310) Prin urmare

articolul este cel care conferă o nouă viaţă cuvintelor din alte clase morfologice şi le imprimă

alte posibilităţi contextuale surprinzătoare bdquoFrunzei icirci cade verdeleicirci cade paloarea frunza-şi

pierde nervurile freamătul sinele rdquo GTomozei Are loc individualizarea şi actualizarea

conversiunilor substantivale plasarea lor icircn sintagme inedite şi obţinerea de efecte stilistice rare

Substantivizarea adjectivului produce schimbări noţionale de la ideea de icircnsuşire a unui

obiect se ajunge la cea de obiect propriu-zis () Bogăţia paremiologică a limbii evidenţiază cu

prisosinţă farmecul acestei transformări care duce la exprimări sugestive şi plastice bdquoCele bune

Să s-adune Cele rele Să se spele bdquoLeneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult

păgubeşterdquo

Adjectivele cromatice poartă icircn sine o nuanţă de vizualizare concretă şi destul de

pitorească Transformate icircn substantive sunt exploatate de poeţi icircn creaţiile sale mai cu seamă

de simbolişti la care culorile redau stările lor lirice Negru profund noian de negruhelliprdquo (George

Bacovia Negru) La GBacovia semnificaţia negrului are tangenţe cu motivul morţii şi al

disperării al profunzimii şi al abisului Violetul bacovian prevesteşte moartea cea atotputernică

şi atotcuprinzătoare Albastrul din opera lui MEminescu sugerează infinitul care nu poate fi

atins dar spre care tinde geniul desprinderea de realitatea pămacircntească şi aspiraţia spre

cunoaşterea absolută este idealul icircn veci căutat Dacă la GBacovia verdele se asociază cu starea

de nervozitate a poetului la NStănescu este simbolul vieţii şi al bucuriei bdquoTrăiesc icircn numele

frunzelor am nervuri schimb verdele pe galben (hellip)rdquo (A saptea elegie) Icircn poemele nocturne

macedonskiene adjectivele substantivate pot avea sau nu determinanti substantivali sau

adjectivali

Acest fenomen a atras atenţia şi marilor creatori de artă care l-au utilizat chiar icircn titlurile

operele sale D Cantemir Divanul sau Gacirclceava icircnţeleptului cu lumea

Calitatea pe care o poartă adjectivul se transferă asupra posesorului ei şi se identifică cu

ea rdquoDeşi sunt obosit de drum poate vom găsi frumoasa cu ochii de safir cu cacircntecul tău pribeag

si străinhelliprdquo (G Bacovia Dintr-un text comun) Folosirea formelor substantivale adjectivizate la

vocativ scoate icircn evidenţă icircncărcătura afectivă a mesajului bdquoLumina ce-o simt năvălindu-mi icircn

piept cacircnd te văd ndash minunatordquo (L Blaga Lumina)

Dacă devin nume proprii adjectivele substantivizate sunt relevante pentru desemnarea

caracterului persoanei ce-l poartă Spacircnul din povestea lui I Creangă este un personaj negativ

Flămacircnzilă se comportă ca un nesătul

3

Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar

transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin

funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se

intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală

icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale

icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii

romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex

Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i

priceputrdquo (proverb)

Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo

(Lucian Blaga Poveste)

Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea

Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)

Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile

Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a

părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este

a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)

Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta

caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele

zecele) fracţionare ( doimea )

Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori

stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect

independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de

interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n

agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan

IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita

Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care

nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)

Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea

interioară a creatorului de frumos şi

Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare

inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă

ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e

bdquoturdquo i-am zis

Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn

firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să

trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin

acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă

totul rămacircne icircn nedeterminat

Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu

bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo

(George Bacovia Bucăţi de noapte)

Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva

din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare

substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe

aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele

si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)

Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi

epitet

comparaţie

4

metaforă

hiperbolă

personificare

repetiţie

Adjectivul

Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care

devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul

afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele

negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări

ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a

opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar

gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo

Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte

expresivitatea textului

substantiv plebe proletară

gerinziul tremurăndul picior

participiu lumine icircngălbenite

Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază

multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc

Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi

icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie

2007)

Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă

hiperbolă repetiţie

Verbul

Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar

textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea

persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de

generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe

parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la

stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)

O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes

pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult

Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul

modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă

comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip

Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi

aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune

neterminată Macircine voi vizita muzeul

Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi

de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn

5

hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care

au fost uitaterdquo

Adverbul

Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede

prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit

buştean etc

Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne

trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)

Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-

nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)

Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-

gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel

stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-

gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre

noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un

univers

6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)

Titluri verbale şi titluri nominale

Titlul narativ

Desemnarea epică

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Titluri incomplete

Presupoziţii şi implicaţii

Jocul de cuvinte facil

Chiasmul

Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a

publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi

a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea

nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash

căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului

Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de

asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o

puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc

lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd

printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare

Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul

lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)

Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn

spaţiul public

Titluri verbale şi titluri nominale

Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost

foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn

paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a

conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel

mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu

instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 2: Analiza Articol Tanase Ds

2

Părţile de vorbire constituie un bogat material expresiv utilizat cu dibăcie de macircnuitorii

de condeie pentru a imprima discursurilor sale cacirct mai multă originalitate ingeniozitate varietate

etc Clasele morfologice au caracteristici proprii care determină posibilităţile sale expresive

Una din modalităţile care evidenţiază mobilitatea cuvintelor şi plurifuncţionalitatea lor

gramaticală este fenomenul de conversiune atestat la majoritatea părţilor de vorbire

Prin conversiune icircnţelegem trecerea unui cuvacircnt dintr-o clasă morfologică icircn alta şi

schimbarea comportamentului său gramatical preluacircnd atributele familiei adoptate dar păstracircnd

nemodificat forma sa fonetică (substantivul care a devenit adjectiv se acordă icircn număr gen şi caz

cu determinativul săuhellip şi invers adjectivul substantivizat capătă forme articulate şi

nearticulate se declină verdelehellip) Potenţialul expresiv al unei limbi şi al romacircnei inclusiv

creşte icircn intensitate odată cu exploatarea acestor posibilităţi iar imaginaţia şi inventivitatea

autorului contribuie esenţial la valorificarea resurselor morfologice bdquoPrin transpoziţie lexico-

gramaticală fiecare parte de vorbire poate prezenta şi reprezintă lumea icircntr-un anumit mod

avacircnd virtutea de a crea şi de a recrea universulrdquo susţine Valeria Sporacircş (Valori expresive ale

conversiunii Substantivizarea)

Substantivizarea este destul de răspacircndită icircn romacircnă şi este definită ca bdquotransformare a

unei părţi de vorbire icircn substantiv cu ajutorul articolelor şi al topiciirdquo (Gheorghe Constantinescu

Dobridor Dictionar de termeni lingvistici Bucuresti Editura Teora 1998 p310) Prin urmare

articolul este cel care conferă o nouă viaţă cuvintelor din alte clase morfologice şi le imprimă

alte posibilităţi contextuale surprinzătoare bdquoFrunzei icirci cade verdeleicirci cade paloarea frunza-şi

pierde nervurile freamătul sinele rdquo GTomozei Are loc individualizarea şi actualizarea

conversiunilor substantivale plasarea lor icircn sintagme inedite şi obţinerea de efecte stilistice rare

Substantivizarea adjectivului produce schimbări noţionale de la ideea de icircnsuşire a unui

obiect se ajunge la cea de obiect propriu-zis () Bogăţia paremiologică a limbii evidenţiază cu

prisosinţă farmecul acestei transformări care duce la exprimări sugestive şi plastice bdquoCele bune

Să s-adune Cele rele Să se spele bdquoLeneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult

păgubeşterdquo

Adjectivele cromatice poartă icircn sine o nuanţă de vizualizare concretă şi destul de

pitorească Transformate icircn substantive sunt exploatate de poeţi icircn creaţiile sale mai cu seamă

de simbolişti la care culorile redau stările lor lirice Negru profund noian de negruhelliprdquo (George

Bacovia Negru) La GBacovia semnificaţia negrului are tangenţe cu motivul morţii şi al

disperării al profunzimii şi al abisului Violetul bacovian prevesteşte moartea cea atotputernică

şi atotcuprinzătoare Albastrul din opera lui MEminescu sugerează infinitul care nu poate fi

atins dar spre care tinde geniul desprinderea de realitatea pămacircntească şi aspiraţia spre

cunoaşterea absolută este idealul icircn veci căutat Dacă la GBacovia verdele se asociază cu starea

de nervozitate a poetului la NStănescu este simbolul vieţii şi al bucuriei bdquoTrăiesc icircn numele

frunzelor am nervuri schimb verdele pe galben (hellip)rdquo (A saptea elegie) Icircn poemele nocturne

macedonskiene adjectivele substantivate pot avea sau nu determinanti substantivali sau

adjectivali

Acest fenomen a atras atenţia şi marilor creatori de artă care l-au utilizat chiar icircn titlurile

operele sale D Cantemir Divanul sau Gacirclceava icircnţeleptului cu lumea

Calitatea pe care o poartă adjectivul se transferă asupra posesorului ei şi se identifică cu

ea rdquoDeşi sunt obosit de drum poate vom găsi frumoasa cu ochii de safir cu cacircntecul tău pribeag

si străinhelliprdquo (G Bacovia Dintr-un text comun) Folosirea formelor substantivale adjectivizate la

vocativ scoate icircn evidenţă icircncărcătura afectivă a mesajului bdquoLumina ce-o simt năvălindu-mi icircn

piept cacircnd te văd ndash minunatordquo (L Blaga Lumina)

Dacă devin nume proprii adjectivele substantivizate sunt relevante pentru desemnarea

caracterului persoanei ce-l poartă Spacircnul din povestea lui I Creangă este un personaj negativ

Flămacircnzilă se comportă ca un nesătul

3

Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar

transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin

funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se

intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală

icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale

icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii

romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex

Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i

priceputrdquo (proverb)

Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo

(Lucian Blaga Poveste)

Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea

Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)

Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile

Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a

părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este

a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)

Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta

caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele

zecele) fracţionare ( doimea )

Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori

stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect

independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de

interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n

agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan

IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita

Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care

nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)

Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea

interioară a creatorului de frumos şi

Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare

inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă

ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e

bdquoturdquo i-am zis

Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn

firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să

trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin

acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă

totul rămacircne icircn nedeterminat

Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu

bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo

(George Bacovia Bucăţi de noapte)

Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva

din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare

substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe

aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele

si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)

Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi

epitet

comparaţie

4

metaforă

hiperbolă

personificare

repetiţie

Adjectivul

Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care

devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul

afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele

negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări

ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a

opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar

gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo

Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte

expresivitatea textului

substantiv plebe proletară

gerinziul tremurăndul picior

participiu lumine icircngălbenite

Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază

multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc

Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi

icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie

2007)

Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă

hiperbolă repetiţie

Verbul

Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar

textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea

persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de

generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe

parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la

stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)

O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes

pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult

Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul

modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă

comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip

Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi

aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune

neterminată Macircine voi vizita muzeul

Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi

de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn

5

hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care

au fost uitaterdquo

Adverbul

Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede

prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit

buştean etc

Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne

trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)

Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-

nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)

Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-

gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel

stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-

gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre

noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un

univers

6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)

Titluri verbale şi titluri nominale

Titlul narativ

Desemnarea epică

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Titluri incomplete

Presupoziţii şi implicaţii

Jocul de cuvinte facil

Chiasmul

Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a

publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi

a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea

nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash

căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului

Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de

asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o

puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc

lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd

printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare

Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul

lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)

Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn

spaţiul public

Titluri verbale şi titluri nominale

Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost

foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn

paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a

conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel

mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu

instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 3: Analiza Articol Tanase Ds

3

Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar

transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin

funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se

intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală

icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale

icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii

romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex

Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i

priceputrdquo (proverb)

Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo

(Lucian Blaga Poveste)

Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea

Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)

Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile

Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a

părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este

a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)

Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta

caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele

zecele) fracţionare ( doimea )

Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori

stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect

independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de

interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n

agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan

IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita

Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care

nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)

Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea

interioară a creatorului de frumos şi

Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare

inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă

ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e

bdquoturdquo i-am zis

Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn

firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să

trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin

acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă

totul rămacircne icircn nedeterminat

Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu

bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo

(George Bacovia Bucăţi de noapte)

Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva

din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare

substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe

aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele

si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)

Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi

epitet

comparaţie

4

metaforă

hiperbolă

personificare

repetiţie

Adjectivul

Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care

devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul

afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele

negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări

ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a

opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar

gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo

Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte

expresivitatea textului

substantiv plebe proletară

gerinziul tremurăndul picior

participiu lumine icircngălbenite

Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază

multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc

Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi

icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie

2007)

Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă

hiperbolă repetiţie

Verbul

Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar

textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea

persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de

generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe

parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la

stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)

O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes

pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult

Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul

modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă

comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip

Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi

aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune

neterminată Macircine voi vizita muzeul

Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi

de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn

5

hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care

au fost uitaterdquo

Adverbul

Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede

prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit

buştean etc

Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne

trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)

Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-

nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)

Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-

gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel

stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-

gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre

noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un

univers

6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)

Titluri verbale şi titluri nominale

Titlul narativ

Desemnarea epică

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Titluri incomplete

Presupoziţii şi implicaţii

Jocul de cuvinte facil

Chiasmul

Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a

publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi

a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea

nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash

căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului

Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de

asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o

puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc

lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd

printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare

Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul

lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)

Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn

spaţiul public

Titluri verbale şi titluri nominale

Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost

foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn

paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a

conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel

mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu

instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 4: Analiza Articol Tanase Ds

4

metaforă

hiperbolă

personificare

repetiţie

Adjectivul

Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care

devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul

afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele

negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări

ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a

opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar

gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo

Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte

expresivitatea textului

substantiv plebe proletară

gerinziul tremurăndul picior

participiu lumine icircngălbenite

Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază

multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc

Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi

icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie

2007)

Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă

hiperbolă repetiţie

Verbul

Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar

textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea

persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de

generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe

parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la

stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)

O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes

pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult

Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul

modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă

comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip

Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi

aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune

neterminată Macircine voi vizita muzeul

Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi

de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn

5

hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care

au fost uitaterdquo

Adverbul

Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede

prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit

buştean etc

Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne

trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)

Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-

nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)

Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-

gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel

stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-

gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre

noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un

univers

6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)

Titluri verbale şi titluri nominale

Titlul narativ

Desemnarea epică

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Titluri incomplete

Presupoziţii şi implicaţii

Jocul de cuvinte facil

Chiasmul

Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a

publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi

a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea

nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash

căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului

Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de

asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o

puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc

lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd

printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare

Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul

lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)

Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn

spaţiul public

Titluri verbale şi titluri nominale

Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost

foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn

paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a

conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel

mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu

instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 5: Analiza Articol Tanase Ds

5

hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care

au fost uitaterdquo

Adverbul

Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede

prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit

buştean etc

Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne

trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)

Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-

nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)

Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-

gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel

stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-

gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre

noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un

univers

6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)

Titluri verbale şi titluri nominale

Titlul narativ

Desemnarea epică

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Titluri incomplete

Presupoziţii şi implicaţii

Jocul de cuvinte facil

Chiasmul

Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a

publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi

a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea

nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash

căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului

Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de

asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o

puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc

lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd

printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare

Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul

lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)

Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn

spaţiul public

Titluri verbale şi titluri nominale

Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost

foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn

paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a

conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel

mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu

instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 6: Analiza Articol Tanase Ds

6

După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces

de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi

avea să devină icircn scurt timp modelul dominant

Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la

real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr

titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale

Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant

deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să

se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul

4021990)

Titlul narativ

Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului

al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu

personajele sale principale

Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe

contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie

titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar

date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate

de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din

propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o

liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre

cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă

a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui

A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176

1993 1)

Desemnarea epică

O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare

a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol

(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia

formulelor şocante

Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă

Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se

pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe

posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii

icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri

ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn

ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la

volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)

Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele

propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la

un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este

aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)

Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor

personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu

lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele

rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente

de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)

cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească

actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o

zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)

De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea

contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 7: Analiza Articol Tanase Ds

7

poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de

tendenţiozitate

Titluri incomplete

O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor

verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul

articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare

Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil

o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul

pentru continuarea frazei

Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu

acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora

le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de

exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte

complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista

(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la

care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL

539 1991 3)

Presupoziţii şi implicaţii

Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea

curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar

presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de

situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii

bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi

totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc

Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de

demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se

schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat

alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo

(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre

faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri

nedefinite au fost deja obţinute

Jocul de cuvinte facil

Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături

de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul

entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn

funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a

devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare

preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri

de cuvinte facile

Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei

expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul

propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem

telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856

1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la

coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc

Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)

prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare

ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL

628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993

1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)

etc

Chiasmul

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 8: Analiza Articol Tanase Ds

8

O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea

cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a

transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn

repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal

(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare

cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării

democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo

(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670

1992 3) etc

Rimele

Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să

atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt

de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri

cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul

mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec

neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se

dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună

Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate

bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente

icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi

interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu

Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)

Variaţia sinonimică

Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi

indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a

soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul

şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de

registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică

frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo

Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor

O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic

romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a

inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin

subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a

continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat

sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica

romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice

Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe

publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente

de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de

lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole

existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare

par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom

1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)

1 Limbajul figurativ

După Maria Cvasnacirci Cătănescu

Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru

construcţia textului jurnalistic

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 9: Analiza Articol Tanase Ds

9

Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn

publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui

stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul

simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip

paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p

15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)

Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi

un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate

ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui

compus recent de la o siglă)

Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu

distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului

Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă

gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii

susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti

Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei

Ziua 29 noiembrie 2004 p 2

Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie

esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective

(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa

descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist

agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)

Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi

tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn

plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie

astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de

insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28

mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)

bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia

bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească

(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004

p 1)

Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor

care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat

Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie

culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)

antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă

stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu

sub noi formevalori textuale

Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă

aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 10: Analiza Articol Tanase Ds

10

savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori

strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea

reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un

spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-

mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării

greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o

persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu

caracteristici similare

Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de

a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ

Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua

situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice

satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament

fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare

rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai

2005 p 1)

icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea

antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu

icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument

(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un

patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre

promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea

că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul

devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace

mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF

(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică

noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai

presus de cel personal)

Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat

bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)

Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este

rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a

figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă

hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9

iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie

- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce

ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum

firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului

prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )

Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu

tropi fundamentali (metaforă mai ales)

Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la

limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi

prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 11: Analiza Articol Tanase Ds

11

miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de

moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)

Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru

retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel

paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de

bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului

icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard

titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru

persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea

preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă

Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice

- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de

metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice

reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din

limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată

de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado

viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul

naţional 7 august 2004 p 14)

Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme

ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria

Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27

ianuarie 2005 p 8)

Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă

personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări

parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte

pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să

icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din

coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)

Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte

Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură

comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de

manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital

(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6

septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005

Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice

(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie

de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi

blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te

bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 12: Analiza Articol Tanase Ds

12

Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2

Traian Băsescu şi Adrian Năstase)

Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe

(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi

funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p

19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)

Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce

determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de

paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul

jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn

plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau

amacircnată icircn şapou ori icircn text

- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-

prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de

tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura

titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei

18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004

p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului

Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip

asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente

figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a

titlului

Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia

titlului jurnalistic

Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora

verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice

realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii

icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de

frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -

Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia

icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul

Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu

includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)

Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc

simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului

Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee

figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore

implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă

Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale

dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 13: Analiza Articol Tanase Ds

13

unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de

bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata

evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente

pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui

cuvacircntconcept bdquola modă

- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările

despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare

metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica

romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11

ianuarie 2005 p 8)

- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie

compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)

- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)

indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)

asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko

se colorează icircn gri (Gacircndul 130904

Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază

bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p

1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)

adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore

adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale

(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie

bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10

noiembrie 2004 pp 2-4)

Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ

fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile

artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au

exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la

medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)

bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul

naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004

p 11)

Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se

intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive

tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi

Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)

icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative

ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de

figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul

personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau

declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie

caracteristica [ + animat]

Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de

partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 14: Analiza Articol Tanase Ds

14

sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica

activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu

Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn

Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)

icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb

personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi

stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei

serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia

ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi

bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate

Adevărul 19 martie 2004 p 3)

Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii

este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi

procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)

relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii

lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice

poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)

bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2

iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)

7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn

clișee (după RZafiu)

Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd

metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii

extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai

curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din

limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului

gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar

au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn

receptarea textului

Metaforele călătoriei corabie automobil tren

Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e

de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd

obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un

vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice

puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic

Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile

vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi

familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo

(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un

cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 15: Analiza Articol Tanase Ds

15

Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii

elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească

icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport

corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar

inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu

totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau

marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat

să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo

Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o

experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)

Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei

societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie

reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz

tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi

mizerii ()rdquo

Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un

partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia

alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul

majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe

scări

Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic

totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un

bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare

paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al

denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de

imaginea simbolurilor concrete

Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de

performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin

natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul

involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai

explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor

bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale

(Televiziunea)

Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de

riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care

nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de

logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu

fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii

romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se

vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)

Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una

dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)

Page 16: Analiza Articol Tanase Ds

16

lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa

dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul

şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural

unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă

gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la

plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări

(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria

ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic

bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele

tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)

Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce

vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea

unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim

prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face

este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor

le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se

poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate

excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu

iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995

16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă

sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)

bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo

(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL

1096 1993 16)