AFC Imobilizari

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Audit financiar contabil privind imobilizarile corporale

Student:

Profesor indrumator: Lector univ. dr. Caloian Florentin

BUCURESTI 2011

Cuprins

1. Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit.......................................................32. Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale....33. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational....................................44. Monografie contabila...............................................................................................55. Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil....................................................20

5.1. Studiu general prealabil.................................................................................22 5.2. Control documentar contabil.........................................................................22 5.3. Control total si control prin sondaj................................................................23 5.4. Control faptic.................................................................................................23 5.5. Confirmarile externe......................................................................................23

6. Riscul in auditul financiar-contabil ......................................................................237. Probe de audit........................................................................................................248. Importanta relativa a pragului de semnificatie si a riscului de erori......................289. Exprimarea opiniei de audit...................................................................................3010. Raportul de audit....................................................................................................30

2

1. Cadrul legislativ-normativ al misiunii de audit

Cadrul legislativ normativ in baza caruia se desfasoara misiunea de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale, cuprinde:

o Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata 2008;o OMFP nr. 3055/2009 pentru apobarea Reglementarilor contabile conforme cu

directivele europene;o Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal;o Standardul International de Contabilitate nr.16 (IAS 16) – Imobilizari corporale;o Standardul International de Contabilitate nr. 36 (IAS 36) – Deprecierea activelor.

2. Obiectivele misiunii de audit financiar-contabil privind imobilizarile corporale

o Verificarea documentelor primare privind imobilizarile din punct de vedere al respectarii conditiilor de fond si de forma.

o Verificarea tranzactiilor privind intrarea de imobilizari corporale prin achizitie din punct de vedere al: a) costului de achizitie; b) modului de contabilizare.

o Verificarea tranzactiilor privind obtinerea imobilizarilor corporale din productie proprie – costul de productie.

o Verificarea tranzactiilor privind intrarea in patrimoniu – cu titlu gratuit din punct de vedere al evaluarii imobilizarilor corporale la nivelul valorii juste.

o Verificarea tranzactiilor privind intrarile de imobilizari prin subventii, conform urmatoarelor procedee:

• P1: prin care se evidentiaza concomitant atat valoarea de intrare cat si valoarea subventiei• P2: prin care valoarea subventiei e de dusa din valoarea de intrare

o Verificarea tranzactiilor privind amortizarea imobilizarilor corporale din punct de vedere al:

a) Codului Fiscal - metoda liniara - metoda degresiva - metoda accelerata; b) IAS 16 - metoda SOFTY - metoda progresiva

- metoda regresiva; - metoda procentajului de utilizare.

3

o Verificarea tranzactiilor privind casarea imobilizarilor, dupa cazurile:

- casare in conditiile in care imobilizarea este complet amortizata; - casare in conditiile in care imobilizarea nu este complet amortizata (partial

amortizata).

o Verificarea tranzactiilor privind vanzarea imobilizarilor corporale din punct de vedere al compararii pretului de vanzare cu valoarea ramasa neamortizata.

o Verificarea tranzactilor privind inventarierea patrimoniului, dupa cum urmeaza:

- inventarierea fizica; - inventarierea valorica.

o Verificarea tranzactiilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale.

o Verificarea tranzactiilor privind subventiile pentru investitii.

o Verificarea tranzactiilor privind calamitatile naturale, din punct de vedere al deductibilitatii fiscale, a valorii ramase neamortizate.

3. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

Pentru verificare, auditorul utilizeaza urmatoarele documente primare:

a) Factura de cumparareb) Factura de vanzare c) Jurnal de vanzarid) Jurnal de cumpararie) Deconturi de TVAf) NIR-uri

g) Proces verbal de punere in functiune

h) Foaie de calcul a amortizarilori) Registrul jurnalj) Balanta de verificare

4

4. Monografie contabila

Aplicatia 1

La data de 16 decembrie N, entitatea „A” a achizitionat un utilaj de la entitatea „B” la costul de 10.000 lei,TVA 24%. Achitarea datoriei fata de furnizorul de imobilizari se realizeaza ulterior prin transfer bancar. Entitatea decide ca durata de utilizare economica sa coincida cu durata normala de functionare de 4 ani, preluata din Catalog. Metoda utilizata de intreprindere este cea degresiva.

a) Inregistrarea utilajului ca imobilizare corporala:

%2131

„Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de

lucru)”

= 404„Furnizori de imobilizari”

12.400 lei10.000 lei

4426„T.V.A. deductibila”

2.400 lei

b) Plata prin banca a furnizorului:

404„Furnizori de imobilizari”

= 5121„Conturi curente la banci”

12.400 lei

c)Inregistrarea amortizarii

Rata amortizarii liniare = 100 / 4 = 25%Rata amortizarii degresive = 25% x 1,5 = 37,5%

Anul N+1:

Amortizare degresiva = 10.000 x 37,5% = 3.750 leiAmortizare liniara = 10.000 / 4 = 2.500 lei

Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva.

Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi:

6811 = 2813 312,5 lei (3.750 / 12)

,, Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor”

5

Anul N+2:

Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750) x 37,5% = 2.343,75 lei Amortizarea liniara = (10.000 - 3.750) / 3 = 2.083,33 lei

Amortizarea degresiva este mai mare decat cea liniara, astfel incat, pe parcursul anului N+1, entitatea va utiliza metoda de amortizare degresiva. Inregistrarea contabila efectuata lunar va fi:

6811 = 2813 195,31 lei (2.343,75 / 12)

,, Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor”

Anul N+3:

Amortizare degresiva = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) x 37,5% = 1.464,84 leiAmortizare liniara = (10.000 - 3.750 - 2.343,75) / 2 = 1.953,13 lei

Amortizarea degresiva este mai mica decat cea liniara, astfel incat, incepand cu anul N+3, entitatea va utiliza metoda de amortizare liniara.

Inregistrarea contabila efectuata lunar in anii N+3 si N+4 va fi:

6811 = 2813 162,76 lei (1.953,13 / 12),, Cheltuieli de exploatare „ Amortizarea instalatiilor,privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor”

Nr. crt. Luna Amortizare lunara

Valoare ramasa neamortizata

1 ianuarie 312,50 9.687,502 februarie 312,50 9.375,003 martie 312,50 9.062,504 aprilie 312,50 8.750,005 mai 312,50 8.437,506 iunie 312,50 8.125,007 iulie 312,50 7.812,508 august 312,50 7.500,009 septembrie 312,50 7.187,5010 octombrie 312,50 6.875,0011 noiembrie 312,50 6.562,5012 decembrie 312,50 6.250,00

6

TOTAL N+1 3.750,0013 ianuarie 195,31 6.054,6914 februarie 195,31 5.859,3815 martie 195,31 5.664,0616 aprilie 195,31 5.468,7517 mai 195,31 5.273,4418 iunie 195,31 5.078,1319 iulie 195,31 4.882,8120 august 195,31 4.687,5021 septembrie 195,31 4.492,1922 octombrie 195,31 4.296,8823 noiembrie 195,31 4.101,5624 decembrie 195,31 3.906,25

TOTAL N+2 2.343,7525 ianuarie 162,76 3.743,4926 februarie 162,76 3.580,7327 martie 162,76 3.417,9728 aprilie 162,76 3.255,2129 mai 162,76 3.092,4530 iunie 162,76 2.929,6931 iulie 162,76 2.766,9332 august 162,76 2.604,1733 septembrie 162,76 2.441,4134 octombrie 162,76 2.278,6535 noiembrie 162,76 2.115,8936 decembrie 162,76 1.953,13

TOTAL N+3 1.953,1337 ianuarie 162,76 1.790,3638 februarie 162,76 1.627,6039 martie 162,76 1.464,8440 aprilie 162,76 1.302,0841 mai 162,76 1.139,3242 iunie 162,76 976,5643 iulie 162,76 813,8044 august 162,76 651,0445 septembrie 162,76 488,2846 octombrie 162,76 325,5247 noiembrie 162,76 162,7648 decembrie 162,76 0,00

TOTAL N+4 1.953,13

Aplicatia 2

Societatea „B” achizitioneaza pe 1 ianuarie N un utilaj la cost de achizitie de 100.000 lei, valoare reziduala 20.000 lei. Durata de utilitate estimata este de 5 ani.

a) utilajul se amortizeaza progresiv dupa metoda SOFTY, aloandu-se cifre de la 1 la 5;b) utilajul se amortizeaza in functie de numarul de produse obtinute stiind ca va fi vandut

dupa ce se produc 100.000 bucati, iar productia efectiva a fost:

7

- anul N: 20 000 buc- anul N+1: 22 000 buc- anul N+2: 28 000 buc- anul N+3: 17 000 buc- anul N+4: 13 000 buc

c) utilajul se amortizeaza utilizand metoda de amortizare accelerata

a) Metoda SOFTY

Alocarea cifrelor aferente fiecarui an:

N N+1 N+2 N+3 N+41 2 3 4 5 Suma cifrelor = 1+2+3+4+5 = 15

Calculul amortizarii:

Valoarea amortizarii anul N = 80.000 lei x 1/15 = 5.333 leiValoarea amortizarii anul N+1 = 80.000 lei x 2/15 = 10.667 leiValoarea amortizarii anul N+2 = 80.000 lei x 3/15 = 16.000 leiValoarea amortizarii anul N+3 = 80.000 lei x 4/15 = 21.334 leiValoarea amortizarii anul N+4 = 80.000 lei x 5/15 = 26.667 lei

Inregistrarea amortizarii:

- Anul N: 6811 = 2813 5.333 lei,, Cheltuieli de exploatare „ Amortizarea instalatiilor,privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor”

- Anul N+1: 6811 = 2813 10667 lei- Anul N+2: 6811 = 2813 16000 lei- Anul N+3: 6811 = 2813 21334 lei- Anul N+4: 6811 = 2813 26667 lei

b) Productie Totala = 100000

Productia efectiva anuala:

N N+1 N+2 N+3 N+420000 22000 28000 17000 13000

Calculul amortizarii:

8

Valoarea amortizarii anul N = 80000 lei x 20000/100000 = 16000 leiValoarea amortizarii anul N+1 = 80000 lei x 22000/100000 = 17600 leiValoarea amortizarii anul N+2 = 80000 lei x 28000/100000 = 22400 leiValoarea amortizarii anul N+3 = 80000 lei x 17000/100000 = 13600 leiValoarea amortizarii anul N+4 = 80000 lei x 13000/100000 = 10400 lei

c) Calculul amortizarii accelerate:Valoarea amortizarii anului N = 50% x 100000 = 50000 leiValoarea amortizarii anului N+1, N+2, N+3, N+4 = 50000/4 = 12500 lei

Inregistrarea amortizarii:- Anul N: 6811 = 2813 50000 lei- Anul N+1: 6811 = 2813 12500 lei- Anul N+2: 6811 = 2813 12500 lei- Anul N+3: 6811 = 2813 12500 lei- Anul N+4: 6811 = 2813 12500 lei

Aplicatia 3

In luna decembrie a anului N, entitatea „C” a achizitionat o masina pentru fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).


%2131


lucru)”


223.200 lei180.000 lei


43.200 lei




223.200 lei

c) Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei / 10 ani / 12 luni).

Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei (180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea „C” efectueaza lunar inregistrarea contabila:

9

6811 = 2813 1.000lei ,, Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor”

In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel:

An fiscal

Amortizare contabila

Amortizare fiscala

Cheltuieli deductibile fiscal

Cheltuieli nedeductibile

fiscalN+1 12.000 18.000 12.000 -N+2 12.000 18.000 12.000 -N+3 12.000 18.000 12.000 -N+4 12.000 18.000 12.000 -N+5 12.000 18.000 12.000 -N+6 12.000 18.000 12.000 -N+7 12.000 18.000 12.000 -N+8 12.000 18.000 12.000 -N+9 12.000 18.000 12.000 -N+10 12.000 18.000 12.000 -N+11 12.000 - 12.000 -N+12 12.000 - 12.000 -N+13 12.000 - 12.000 -N+14 12.000 - 12.000 -N+15 12.000 - 12.000 -Total 180.000 180.000 180.000

Aplicatia 4

Societatea „D” achizitioneaza un mijloc fix la un cost de achzitie de 400000 lei, avand o durata normata de functionare de 5 ani. La sfarsitul anului N+1, societatea reevalueaza mijlocul fix, noua valoare reevaluata fiind de 300000 lei. Sa se aplice cele 2 procedee de reevaluare prevazute in IAS 16.

Procedeul 1:

Inregistrarea achizitiei utilajului

% = 404 496000 lei213 400000 lei

10

4426 96000 lei

Calculul amortizarii anuale:Valoarea amortizarii anuale = 400000 lei / 5 ani = 80000 lei

Inregistrarea amortizarii anuale:

- Anul N: 6811 = 281 80000 lei- Anul N+1: 6811 = 281 80000 lei

Valoarea neta contabila = 400000 – 160000 = 240000

Calculul coeficientului de reevaluare:K = Valoare reevaluata / Valoare neta contabila = 300000 / 240000 = 1,25

Calculul reevaluarii valorii de intrare:Valoare de intrare reevaluata = 400000 lei x 1,5 = 600000 lei

Inregistrarea valorii de intrare reevaluata:

213 = 404 200000 lei

Calculul reevaluarii amortizarii calculate: Amortizare calculata reevaluata = 160000 lei x 1,5 = 240000 lei

Inregistrarea amortizarii calculate reevaluate:

105 = 281 80000 lei

Determinarea diferentei nete din reevaluare:Diferenta din reevaluare = 200000 – 80000 = 120000

Procedeul 2

Inregistrarea achizitiei utilajului

% = 404 496000 lei213 400000 lei4426 96000 lei

Calculul amortizarii anuale:Valoarea amortizarii anuale = 400000 lei / 5 ani = 80000 lei

11

Inregistrarea amortizarii anuale:

- Anul N: 6811 = 281 80000 lei- Anul N+1: 6811 = 281 80000 lei

Anularea amortizarii:

281 = 213 200000 lei

Calculul diferentei nete din reevaluare:Diferenta neta din reevaluare = Valoare reevaluata – Valoare neta contabila =

= 300000 – 240000 = 60000 lei

Inregistrarea diferentei din reevaluare:

213 = 105 60000 lei

Aplicatia 5

Entitatea „X” are ca obiect de activitate productia de becuri. Aceasta achizitioneaza in data de 01.03.N, de la entitatea „Y”. un utilaj in valoare de 20.000 lei pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii entitatii. La data de 01.06.N (la 3 luni de la achizitie), entitatea „X” inlocuieste o componenta a utilajului cu alta noua, mai performanta si care conduce la imbunatatirea parametrilor tehnici initiali. Costul de achizitie aferent noii componente este de 6.000 lei, fara T.V.A.Conform politicilor contabile aplicabile de entitatea „X”, aceasta recunoaste utilajul ca imobilizare corporala si il va amortiza pe parcursul unei durate de utilizare economica de 5 ani.


%2131


lucru)”


24.800 lei 20.000 lei


4.800 lei




24.800 lei

c) Inregistrarea amortizarii de la achizitie pana in momentul modernizarii de

12

333,33 lei(20.000 / 5 ani / 12 luni)x3= 1000 lei :

6811„Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor”

= 281„Amortizari privind

imobilizarile corporale”

1.000 lei

Presupunem ca entitatea X dispune de informatii privind componenta utilajului ce urmeaza a fi inlocuita. Astfel, costul initial al componentei inlocuite a fost de 5.000 lei. Inlocuirea componentei se va reflecta in contabilitate, astfel:

d) Scoaterea din evidenta a componentei inlocuite, la valoarea ramasa neamortizata, determinata la data inlocuirii.

Valoarea ramasa neamortizata pentru componenta inlocuita se determina, astfel:determinarea amortizarii, aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe cheltuieli este de 250 lei, determinata, astfel:- 5.000 / 5 ani / 12 luni = 83,33 lei (amortizarea lunara aferenta componentei inlocuite)- 83,33 x 3 luni = 250 lei (amortizarea aferenta componentei inlocuite, inregistrata pe cheltuieli in cele 3 luni de folosire pana la inlocuire)sau altfel determinata:(5.000 / 20.000) x 3 x 333,33 = 250 leivaloarea ramasa neamortizata este de 4.750 lei (5.000 - 250)

Inregistrarea in contabilitate a componentei inlocuite:

% = 2131 5.000 lei „Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalatii de lucru)” 281„Amortizari privind imobilizarile

corporale” 6583„Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital”

250 lei

4.750 lei

b) inregistrarea in valoarea utilajului existent a componentei noi:

2131„Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalatii de lucru)”


6.000 lei

In situatia in care, prin inlocuirea unei componente nu se obtine o imbunatatire a parametrilor tehnici initiali, indiferent daca entitatea dispune sau nu de informatii privind costul initial al componentei inlocuite, cheltuielile generate cu inlocuirea unor parti componente nu se recunoaste in valoarea activului, ci sunt considerate cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, iar in contabilitate se inregistreaza, astfel:

611 = 401 6.000 lei

13

„Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”

„Furnizori”

Aplicatia 6

Societatea este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 24%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

a) Primirea subventiei guvernamentala4451 = 4751 3.000 lei

„Subventii guvernamentale” „ Subventii guvernamentale pentru investitii”

b) Încasarea subventiei5121 = 4451 3.000 lei

„Conturi la banci în lei” „Subventii guvernamentale”

c) Achizitie utilaj% = 404 „Furnizori de imobilizari” 6.200 lei

2131 5.000 lei „Echipamente tehnologic” (mașini, utilaje și instalații de lucru) 4426 1.200 lei

d) Plata achizitiei

404 = 5121 6.200 lei „Furnizori de imobilizari” „Conturi la banci în lei”

Amortizarea utilajului la sfarsitul primului anAmortizare liniara 5.000/5 ani = 1.000 lei / an6811 = 2813 1.000 leiCheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloaceloramortizarea imobilizarilor de transport, animalelor și plantațiilor

f) În acelasi timp virarea unei parti din subventie la venituri3.000/5 ani = 600 lei / an

4751 = 7584 600 lei „Subventii guvernamentale „Venituri din subvenții pentru investiții” pentru investitii”

Aplicatia 7

14

Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani si amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

a) Primirea împrumutului bancar 5121 = 1621 20.000 lei

„Conturi la banci în lei” „Credite bancare pe termen lung”

b) Achizitie utilaj % = 404 24.800 lei

2131 „Furnizori de imobilizari” 20.000 „Echipamente tehnologice” 4426 4.800 „TVA deductibila”

c) Plata achizitiei 404 = 5121 24.800 lei

„Furnizori de imobilizari” „Conturi la banci în lei”

d) Înregistrarea dobanzilor bancare ce se capitalizeaza în contabilitate presupunandca s-au efectuat cheltuielile bancare aferente împrumutului în exercitiul curent

2131 = 1682 5.000 lei „Echipamente tehnologice „Dobanzi aferente creditelor (mașini, utilaje și instalații de lucru)” bancare pe termen lung”

e) Plata dobanzii 1682 = 5121 5.000 lei „Dobanzi aferente creditelor „Conturi la banci în lei” bancare pe termen lung”

f) Cheltuielile cu dobanzile au fost incluse în costul utilajlului si vor fi recuperate prinamortizare astfel ca amortizarea utilajului la sfarsitul primului an va fi (20.000 + 5.000)/ 10 ani =2.500 lei/ an 6811 = 2813 2.500 lei„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor, mijloaceloramortizarea imobilizarilor” de transport, animalelor și plantațiilor”

Aplicatia 8

Societatea detine echipamente achizitionate la închiderea exercitiului N-2 cu 60.000lei. Echipamentele se amortizeaza linear, începand cu 1 ianuarie N-1, pe o durata de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justa a acestora este estimata la 30.000 lei La 31 decembrie

15

N+1, tinand cont de schimbarile intervenite pe piata, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justa este estimata la 50.000 lei

D 213 C

Cost 60.000 lei 20.000 lei (anulare)

VR sf N 40.000 lei 10.000 lei

Vjusta sf N 30.000 lei 7.500 (anulare)

VR sf N+1 22.500 lei

Dif poz 27.500 lei

Vjusta sf N+1 50.000 lei

Cost 60.000 lei

- Amortiz cumulata (N-1,N) 60 . 0006ani

∗2=20 . 000lei

= Valoare ramasa 40.000 lei

a) anulare amortizare281 = 213 3.000 lei

b) diferenta negativa din reevaluare 30.000 lei – 40.000 lei= -10.000 lei6813 = 213 10.000 lei

c) Amortizare N+1=30.000/4ani= 7.500 leiînregistrare amortizare

681 = 281 7.500 lei

anulare amortizare281 = 213 7.500 lei

d)diferenta pozitiva din reevaluare 50.000 lei – 22.500 lei = 27.500 lei213 = % 27.500 lei

7813 10.000 lei105 17.500 lei

16

Aplicatia 9

Societatea a achizitionat la 01.07.N un utilaj cu un pret de achizitie de 90.000 lei; costurile de punere în functiune sunt de 15.000 lei Se estimeaza o durata de amortizare de 5 ani, o valoare reziduala de 5.000 lei si un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 exista indicia ca activul este depreciat si se efectueaza testul de depreciere. Se estimeaza o valoare justa de 76.000 lei, costurile estimate de vanzare sunt de 2.000 lei, iar valoarea de utilitate estimata este de 73.000 lei.

Testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor” :

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 lei

Valoare amortizabila = 105.000 – 5.000 = 100.000 leiAmortizare anuala = 100.000/5ani= 20.000 leiAmortizareN= 20.000*6/12= 10.000 leiAmortizareN+1= 20.000 leiAmortizare cumulata = 30.000 lei

a) anulare amortizare cumulata

281 = 213 30.000 lei

b) valoare recuperabila = max (Valoarea justa minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 lei

valoarea recuperabila (74.000 lei) < valoarea ramasa (75.000 lei)

Pierdere din depreciere= 1.000 lei

6813 = 213 1.000 lei

D 213 C

Cost 105.000 30.000

SF 75.000 (val ramasa)

Aplicatia 10

Societatea T achizitioneaza la 01.01.N un echipament la un pret de 40.000 lei; cheltuielile de transport incluse în factura sunt de 4.000 lei, TVA 24%. Soc. T estimeaza o durata de utilitate de 20 ani si o valoare reziduala de 4.000 lei pentru echipament. La sfarsitul anului, echipamentul este

17

testat pentru depreciere, , deoarece exista indicii de depreciere, valoarea recuperabila determinata fiind de 38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul întocmeste un plan de vanzare a echipamentului si întreprinde actiuni pentru a gasi un cumparator. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vanzare. Valoarea justa a echipamentului este de 38.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de vanzare sunt estimate la 3.000 lei. Vanzarea este estimate sa aiba loc peste 6 luni. La sfarsitul exercitiului N+1 valoarea justa minus cheltuielile de cesiune este de 34.000 lei.

D 213 C

Cost 01.01.N 44.000 lei 2.000 lei (anulare)

VR 31.12. N 42.000 lei 4.000 lei (depreciere)

V recuperabilaSf N 38.000 lei

1.000 lei (anulare)

V ramasa 01.07.N+1 37.000 lei 2.000 lei (depreciere)

01.07.N+1 35.000 lei

31.12.N+1 34.000 lei 1.000 lei (depreciere)

a) achizitie echipament% = 404 54.560 lei213 44.000 lei4426 10.560 lei

b) valoare amortizare = 44.000 – 4.000 = 40.000 leiAmortizare anuala = 40.000 lei/ 20 ani= 2.000lei/an

681 = 281 2.000 lei

c) anulare amortizare cumulata281 = 213 2.000 lei

d) Valoare recuperabila (38.000 lei) < Valoarea ramasa (42.000 lei),depreciere = 4.000 lei

6813 = 213 4.000 lei

e) la 01.07.N+1, odata cu clasificarea activului ca disponibil pentru vanzare, conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea ramasa, valoarea justa-cheltuielile de cedare)

Valoarea ramasa la 01.07.N+1Val recuperabila la 31.12.N = 38.000 lei; durata ramasa 19 aniAmortizare 01 ian – 01 iulie = 38.000/19ani * 6/12 = 1.000 lei

18

681 = 281 1.000lei

f) anulare amortizare cumulata281 = 213 1.000 lei

min [valoarea ramasa (37.000 lei), valoarea justa - cheltuielile de cedare(38.000 – 3.000)] = 35.000 lei; depreciere = 37.000 – 35.000 = 2.000 lei

g) înregistrare depreciere6813 = 213 2.000 lei

h) 31.12.N+1min [valoarea ramasa (37.000 lei), valoarea justa - cheltuielile de cedare(34.000)] = 34.000 leidepreciere = 35.000 – 34.000 = 1.000 lei

6813 = 213 1.000 lei

5. Tehnici si proceduri de audit financiar-contabil

5.1. Studiu general prealabil

Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza in special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact semnificativ asupra indicatorilor firmei.

In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de angajament, dupa modelul urmator:

Scrisoare de angajament

Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:

Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii STAR S.A. la data 31.12.2011, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar pentru exercitiul financiar care se încheie la aceasta data. Suntem încantati sa va confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

19

Noi ne vom desfasura activitatea de audit în conformitate cu Standardele Internationale de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.

Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru întocmirea situatiilor financiare, incluzand prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea înregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua în legatura cu auditul.

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune la dispozitie orice înregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaza în functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare.

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va fi încheiata, schimbata sau înlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca scrisoarea este conforma cu întelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea noastra în auditul situatiilor financiare.

Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L S-a luat la cunostinta înnumele societatii STAR S.A.de catre(semnatura). . . . . . . . . . . . . .Numele si functiaData

20

5.2. Control documentar-contabil

Acest tip de control cuprinde:

o Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor;

o Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor;

o Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor;

o Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie;

o Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora;

o Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar-contabile;

o Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor contabile.

5.3. Control total si control prin sondaj

Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate.

Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 120.000 facturi in decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui

21

numar de 10.000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicarea controlului prin sondaj.

Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape:1. Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.In cazul de fata, numarul de facturi este de 10.000, determinat anterior (120.000

facturi / 12 luni = 10.000 facturi/luna).

2. Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare.

3. Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ.

In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 20%. Esantionul statistic va avea valoarea de 10.000 x 20% = 2.000.

4. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicarea procentului de 80% din valoarea esantionului.

In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 80% x 2.000 = 1.600 facturi.

5. Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate in considerare in topul esantionului se va face dupa voia auditorului.

In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 2.000 – 1.600 = 400 de facturi, exeptand cele 1.600 de facturi apartinand topului esantionului.

5.4. Control faptic

Controlul faptic cuprinde:

o Inventarierea : fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vedere in procesul de auditare;

o Observarea directa, care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuata de altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalul intreprinderii auditate);

o Analiza de laborator, ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentru efectuarea analizei.

5.5. Confirmarile externe

Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de clienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante.

6. Riscul in auditul financiar-contabil

22

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificatv. Riscul de audit cuprinde trei componente:riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.

In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat decat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total sau a auditarii folosind un procent mai mare in stabilirea esantionului statistic.

Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul sistemului financiar.

In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 14%.

Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern, care cunoaste limite.

Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%.

Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil, reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri.

In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 21%.

In urma evaluarii celor 3 tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel:

Risc de audit = Risc inerent x Risc de control x Risc de nedetectare.

Astfel, riscul total in cazul intreprinderii auditate inregistreaza valoarea de Risc de audit = 14% x 20% x 21% = 0,588% (< 5%=risc

nesemnificativ).

7. Probe de audit financiar contabil privind imobilizarile corporale

Probele de audit cuprind totalitatea fraudelor, erorilor, inexactitatilor sau iregularitatilor regasite cu ocazia aplicarii tehnicilor si procedurilor de audit in cadrul firmei auditate.

23

Proba 1

Nu a fost depusa la Administratia Financiara Declaratia 102, privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale aferenta lunii octombrie. Aceasta trebuia depusa lunar pana la data de 25 ale lunii urmatoare. Se genereaza, deci, o proba de audit necuantificabila.

Proba 2

S-a achizitionat un utilaj caruia, insa, nu i s-au estimat durata de utilitate si valoarea reziduala si nu s-a inregistrat amortizarea acestuia.

Aceasta reprezinta o proba necuantificabila.

Proba 3

Societatea detine un numar de 5 facturi pe care este inscris numarul, insa nu si seria acestora.Aceasta constituie o proba necuantificabila.

Proba 4

Societatea vinde un utilaj din proprietate proprie la un pret de 10.000 lei + T.V.A. Valoarea de intrare a utilajului vandut este de 20.000 lei, iar amortizarea calculata pana la momentul vanzarii este de 9.000 lei.

Inregisrarile contabile ar trebui prezentate, folosind T.V.A colectata de 24%%,conform codului fiscal in vigoare, astfel:

1. Inregistrarea facturarii (transferului de proprietate):

461 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei 4427 2.400 lei

2. Descarcarea din gestiune a utilajului vandut:

% = 2131 20.000 lei2813 9.000 lei

6583 11.000 lei

24

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%, inregistrand eronat:

461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 500 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 5

Societatea cumpara de la Soc. „Q” un utilaj la un pret de 20.000 lei + T.V.A.

Inregisrarea contabila ar trebui prezentata, folosind T.V.A deductibila de 24%,conform codului fiscal in vigoare.

Inregistrarea achizitiei:

% = 404 24.800 lei

2131 20.000 lei

4426 4.800 lei

Insa, societatea a calculat eronat valoarea aferenta T.V.A, utilizand vechiul procent de 19%, inregistrand eronat:

% = 404 23.600 lei

2131 20.000 lei

4426 3.600 lei

Eroarea consta intr-o diferenta de 800 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

Proba 6

Societatea achizitioneaza un utilaj in valoare de 45.000 lei. Cheltuielile cu transportul sunt facturate de acelasi furnizor si au o valoare de 5.000 lei. Contabilizarea corecta a acestei operatiuni ar fi:

25

% = 404 62.000 lei

2131 50.000 lei

4426 12.000 lei

Insa, societatea nu a inclus cheltuielile cu transportul in valoarea activului, ci au fost considerate cheltuieli ale perioadei.

Eroarea consta in valoarea de 5.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 7

Societatea detine o cladire achizitionata in februarie N-1 cu 190.000 lei, amortizata pentru valoarea de 90.000 lei pe care o da spre vanzare in octombrie N la un pret de 100.000 lei, TVA 24%. Inregistrarile contabile aferente ar fi urmatoarele:

1. Vanzarea pe baza facturii:461 = % 124.000 lei

7583 100.000 lei4427 24.000 lei

2. Descarcarea din gestiune:

% = 212 190.000 lei2812 90.000 lei

6583 100.000 lei

Se constata faptul ca societatea a inregistrat vanzarea, insa nu a contabilizat scoaterea cladirii din gestiune.

Acest fapt genereaza o eroare de 190.000 lei, fiind o proba cunatificabila.

Proba 8

O instalatie pusa in functiune la 01.01.N-1, inregistrata la un cost de achizitie de 39.000 lei si avand o valoare reziduala de 19.000 lei se amortizeaza liniar, durata de utilitate fiind estimata la 10 ani. Inregistrarea amortizarii instalatiei aferenta anului N-1 ar fi trebuit prezentata astfel:

6811 = 2813 2.000 lei (39.000 lei - 19.000 lei)/10ani

Insa, societatea a inregistrat eronat urmatoarea formula contabila:

26

6811 = 2813 3.900 lei (39.000lei/10ani)

Eroarea consta in suma de 1.900 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 9

Societatea scoate din folosinta un mijloc de transport cu valoare contabila de 35.000 lei. Amortizarea cumulata aferenta este de 15.000 de lei. Inregistrarea contabila ar fi trebuit prezentata astfel:

% = 2133 35.000 lei2813 15.000 lei6583 20.000 lei

Insa, societatea a prezentat-o eronat, inregistrand:

6583 = 2133 30.000 leiEroarea consta in valoarea de 20.000 lei, fiind o proba cuantificabila.

Proba 10

In urma inventarierii, societatea constata lipsa unui echipament tehnologic, din motive neimputabile, stiind ca valoarea de intrare este de 3.500 lei si amortizarea cumulata este de 2.700 lei. Contabilizarea ar fi trebuit realizata astfel:

1. Inregistrarea lipsei la inventar a echipamentului tehnologic:

% = 2131 3.500 lei 2813 2.700 lei 6583 800 lei

2. Inregistrarea T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat, care se include in cheltuielile nedeductibile fiscal:

TVA aferenta valorii neamortizate = (3200 lei – 2400 lei) x 24% = 192 lei

635 = 4427 192 lei

Insa, societatea nu majoreaza nivelul cheltuielilor nedeductibile fiscal cu valoarea T.V.A. aferenta valorii ramase de amortizat.

Se constata, deci, o eroare de 192 lei, reprezentand o proba cuantificabila.

27

8. Importanta relativa a pragului de semnificatie si a riscului de erori

Pe baza indicatorilor de calitate (cifra de afaceri, totalul activelor, rezultatul exercitiului) se apreciaza pragul de semnificatie. In urma raportarii valorii probei cuantificabile la valoarea unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva este sau nu semnificativa. Astfel, daca valoarea raportului depaseste pragul de 5% aceasta este considerata semnificativa.

Societatea auditata a inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi:

Anul N : o Cifra de afaceri: 1.000.000 leio Totalul activelor: 700.000 leio Rezultatul exercitiului: 20.000 lei

Analiza probelor de audit:

Proba 1: Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi rationamentul profesional in aprecierea acesteia. In urma acestei erori, nu s-a cauzat nicio alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul considerand proba nesemnificativa.

Proba 2: Proba este necauntificabila, deci se va aplica rationamentul profesional in evaluarea sa. Auditorul a considerat ca aceasta proba afecteaza imaginea fidela prezentata de situatiile financiare. Prin urmare, proba este considerata semnificativa.

Proba 3: Fiind o proba necuantificabila, este necesara aplicarea rationamentului profesional. Aceasta proba nu a afectat valorile prezentate in situatiile financiare si nu a generat probleme majore in evidenta, este deci considerata o proba nesemnificativa.

Proba 4: Eroarea este de 500 lei, generand o pondere de 500/1.000.000= 0,05% din cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa.

28

Proba 5: Eroarea este de 800 lei, generand o pondere de 800/1.000.000= 0,08% din cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept proba nesemnificativa.

Proba 6: Eroarea este de 5.000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 5.000/1.000.000 lei = 0,5%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.

Proba 7: Eroarea are valoarea de 190.000 lei, detinand o pondere de 190.000/1.000.000= 19% din cifra de afaceri. Aceata valoare depaseste pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa.

Proba 8: Eroarea de 1.900 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de 1.900/1.000.000 = 0,19%. Fiind o valoare mai mica de 5 %, proba este considerata proba nesemnificativa.

Proba 9: Eroarea consta in valoarea de 20.000 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri fiind de 20.000/1.000.000 lei = 2%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.

Proba 10: Eroarea inregistreaza o valoare de 192 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 192/1.000.000 lei = 0,0192%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.

9. Exprimarea opiniei de audit

In urma analizarii probelor obtinute reies urmatoarele:

Proba 2 a cauzat erori considerate semnificative in determinarea rezultatului financiar.

Proba 7 a condus la prezentarea eronata a situatiei pozitiei financiare a intreprinderii prin majorarea activului total cu suma de 190.000 lei. Totodata, s-a omis inregistrarea valorii de 90.000 lei in creditul contului 2813 si cea de 100.000 lei in creditul contului 6583, generand astfel prezentarea gresita a rezultatului financiar cu un plus de 100.000 lei.

Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind sustinuta de probele semnificative.

10. Raportul de audit

29

RAPORT DE AUDIT Catre actionarii STAR S.A.

Am auditat situatiile financiare ale SC STAR S.A., formate din bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2011, intocmite in conformitate cu OMFP 3055/2009, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991R, conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate erorilor sau fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de estimari contabile rezonabile pentru circumstantele existente.

Responsabilitatea noastra este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare in baza auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sa ne conformam cerintelor etice, sa planificam si sa realizam auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative.

Un audit implica aplicarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiare. Procedurile de audit selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sa prezinte anomalii semnificative datorate erorilor sau fraudei. In respectiva evaluare a riscurilor, auditorul analizeaza sistemul de control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale societatii, cu scopul de a proiecta proceduri de audit adecvate in circumstantele date, dar nu in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al societatii. Un audit include de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a gradului de rezonabilitate a estimarilor facute de conducerea societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a forma o baza pentru opinia noastra de audit.

In opinia noastra situatiile financiare nu prezinta o imagine fidela, sub toate aspectele semnificative, a pozitiei financiare a societatii la 31 decembrie 2011 si a rezultatelor din exploatare, pentru anul incheiat, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate si normele nationale. Opinia acordata este una cu rezerve, deoarece societatea a omis descarcarea din gestiune a unei cladiri, fapt ce a generat proba de audit 2, si totodata nu a inregistrat amortizarea unui utilaj, lucru ce a condus la obtinerea probei de audit 7. Aceste doua probe de audit au fost considerate semnificative, fapt pentru care consideram ca situatiile financiare ale societatii cuprind

30

denaturari ale imaginii fidele in prezentarea informatiilor din situatiile financiar-contabile.

Data raportului: 31.12.2011

Auditor, S.C AUDITOR1948 S.R.L.Cart.Rovine, bl.A43 Autorizatie CAFR nr.100/2001

31

AFC Imobilizari

Documents

Transcript of AFC Imobilizari