ADR-ed. 2000

196
TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI PERICULOASE ADR Marin Lepadatu Consultant de specialitate: dr. Ionescu Victor EDITIA 2000 CUPRINS 1. CURS GENERAL PENTRU TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE Capitolul I – Reglementarea transportului de marfuri periculoase pag. 3 1. Prezentarea generala a acordului ADR pag. 3 2. Clasificarea marfurilor periculoase pag. 10 3. Identificarea substantelor si a pericolelor pag. 11 4. Modalitatea de expediere pag. 14 Capitolul II – Ambalaje folosite pentru transportul marfurilor periculoase pag. 21 1. Conditii generale de ambalare pag. 21 2. Ambalaje pag. 22 3. Conditii generale de utilizare a marilor recipiente pentru vrac pag. 24 4. Recipiente mari pentru transportul in vrac (GRV) sau in container (IBC) pag. 26 Capitolul III – Prescriptii privind vehiculul si echipamentul ADR 1. Unitatea de transport pag. 27 2. Conditii tehnice pentru autovehiculele destina transportului marfuri periculoase pag. 27 3. Conditii tehnice suplimentare privind omologarea, agrearea si inspectia tehnica a autovehiculelor care transporta anumite marfuri periculoase pag. 32 4. Agrearea vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase pag. 32 Capitolul IV – Documente necesare executarii unui transport ADR pag. 37 1. Documentele vehiculului pag. 37 2. Documentele soferului pag. 41 3. Documentele de insotire a marfii pag. 41 4. Obligatiile soferului la incarcare pag. 47 5. Responsabilitatile soferului si ale expeditorului pag. 50

Transcript of ADR-ed. 2000

Page 1: ADR-ed. 2000

TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI PERICULOASE

ADRMarin Lepadatu

Consultant de specialitate: dr. Ionescu VictorEDITIA 2000

CUPRINS

1. CURS GENERAL PENTRU TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE

Capitolul I – Reglementarea transportului de marfuri periculoase pag. 3

1. Prezentarea generala a acordului ADR pag. 32. Clasificarea marfurilor periculoase pag. 103. Identificarea substantelor si a pericolelor pag. 114. Modalitatea de expediere pag. 14

Capitolul II – Ambalaje folosite pentru transportul marfurilor periculoase pag. 21

1. Conditii generale de ambalare pag. 212. Ambalaje pag. 223. Conditii generale de utilizare a marilor recipiente pentru vrac pag. 244. Recipiente mari pentru transportul in vrac (GRV) sau in container (IBC) pag. 26

Capitolul III – Prescriptii privind vehiculul si echipamentul ADR

1. Unitatea de transport pag. 272. Conditii tehnice pentru autovehiculele destina transportului marfuri periculoase pag. 273. Conditii tehnice suplimentare privind omologarea, agrearea si inspectia tehnica a autovehiculelor care transporta anumite marfuri periculoase pag. 324. Agrearea vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase pag. 32

Capitolul IV – Documente necesare executarii unui transport ADR pag. 37

1. Documentele vehiculului pag. 372. Documentele soferului pag. 413. Documentele de insotire a marfii pag. 414. Obligatiile soferului la incarcare pag. 475. Responsabilitatile soferului si ale expeditorului pag. 50

Capitolul V – Prescriptii speciale la transportul substantelor pag. 51

1. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 2 pag. 512. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 3 pag. 593. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.1 pag. 654. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.2 pag. 715. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.3 pag. 746. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 5.1 pag. 767. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 5.2 pag. 798. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 6.1 pag. 829. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 6.2 pag. 8610. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 8 pag. 89

Page 2: ADR-ed. 2000

11. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 9 pag. 93

Capitolul VI – Prevenirea si masurile de urgenta in caz de accidente sau incidente pag. 97

1. Masuri ce trebuie luate in caz de accident sau incident pag. 972. Note particulare pentru interventiile de urgenta pag. 97 3. Alte masuri in caz de accident sau incident pag. 1024. Incendiul si lupta impotriva focului pag. 1035. Utilizarea extinctoarelor pag. 104

Capitolul VII – Primul-ajutor in cazul producerii unor accidente rutiere

1. Masuri de prim-ajutor pag. 1052. Masuri de prim-ajutor pentru transportatorii de marfuri periculoase pag. 109

Capitolul VIII – Certificatul de formare profesionala ADR

1. Structura de formare ADR pag. 1112. Organizarea cursului pag. 1123. Durata de valabilitate si revalidarea certificatului ADR pag. 1134. Formarea persoanelor – altele decat conducatorii angajati in transportul rutier al marfurilor periculoase pag. 113

2. CURS DE SPECIALIZARE PENTRU TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE IN CISTERNA pag. 113

3. CURS DE SPECIALIZARE PENTRU TRANSPORTUL SUBSTANTELOR DIN CLASA 1 pag. 126

Page 3: ADR-ed. 2000

Capitolul I

Reglementarea transportului de marfuri periculoase

In Europa, transportul rutier de marfuri periculoase este reglementat de „Acordul European referitor la trasportul rutier international de marfuri periculoase” – (ADR), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957. Incepand cu data de 1 ianuarie 1995, Romania respecta prevederile acestui acord, la care a aderat prin legea nr. 31/1994, promulgata prin Decretul nr. 75/1994 al presedintelui Romaniei (publicat in Monitorul oficial, partea 1, nr. 136 din 31 mai 1994).

1. Prezentarea generala a acordului ADR

ADR-ul este un acord elaborat de Comisia economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la Geneva, prin care mai multe state din Europa au convenit unele reguli comune pentru transportul marfurilor periculoase pe drumurile publice pe teritoriul lor si pentru trecerea frontierei. Abrevierea „ADR” is gaseste originea in cuvintele cheie din titlul in limba franceza: A – Accord, D – Dangereuse, R – Route.

La inceputul anului 1999 erau membre semnatare ale acordului urmatoarele state: Germania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Spania, Estonia, Republica Iugoslava a Macedoniei, Federatia Rusa, Finlanda, Franta, Ungaria, Grecia, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Republica Ceha, Romania, Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elvetia si Iugoslavia.

Acordul propriu-zis este scurt si simplu. Articolul cheie este cel de-al doilea. El precizeaza: cu exceptia anumitor marfuri extrem de periculoase, celelalte marfuri periculoase pot face obiectul unui transport international in vehicule rutiere cu conditia ca:

● Ambalajul lor si etichetarea sa fie in conformitate cu prescriptiile din anexa A a acordului.● Constructia, echipamentul si exploatarea vehiculelor sa fie conforme cu prescriptiile din anexa B.

Anexa A enumera toate marfurile periculoase care pot face obiectul unui transport international. Aceasta anexa stabileste regulile referitoare la ambalare si etichetare, inclusiv descrierea marfurilor in documentele de transport. Aceste reguli trebuie aplicate toate de catre expeditorul de marfuri.

Anexa B stabileste regulile aplicabile vehiculelor si operatorilor de transport de care transportatorul este raspunzator.

ADR-ul este un acord intre state. Nici o autoritate centrala nu poate schimba aplicarea sa. In practica, controalele rutiere sunt efectuate de partile contractante. Daca regulile sunt violate, autoritatile nationale pot urmari pe cale judiciara soferul aplicand legislatia lor interna ADR-ul nu prescrie nici o sanctiune.

In vederea asigurarii aplicarii uniforme si pentru a asigura liberul-schimb in Uniunea Europeana anexele A si B au fost adoptate de toate statele membre ale UE si ele constituie baza regulilor interne. Un anumit numar de alte Parti Contractante ale ADR-ului au facut acelasi lucru si este posibil ca si alte state sa actioneze in acest sens.

In anexe la unul sau mai multe paragrafe se regaseste un subiect dat. Numerele care apar in marginea textului corespunzator se cheama „marginale”.

ANEXA A – PRIMA PARTE

Sistemul de clasificare a marfurilor periculoase din ADR respecta Recomandarile privind transportul de marfuri periculoase formulate de Comitetul de experti in domeniul transportului de marfuri periculoase din cadrul Consiliului economic si social al ONU care a fost publicat intr-un document cu numele de Cartea portocalie (culoarea copertii sale). Acest sistem a fost constituit pentru a fi aplicat la nivel mondial la toate modurile de transport, repartizand marfurile in noua clase diferentiate in functie de pericolul principal care sunt susceptibile sa le prezinte la transport (explozibil, toxic, inflamabil etc.).

Alte reguli ale primei parti privesc documentul de transport si declaratia care insoteste expedierea, ambalarea in comun si modalitatile de clasificare a solutiilor si amestecurilor, intelegand prin acestea, inclusiv deseurile.

In anumite cazuri speciale, transportul de marfuri periculoase este exceptat de la toate regulile, spre exemplu daca marfurile sunt transportate:

● prin particularitati pentru utilizarea lor;● in masini a caror functionare implica prezenta lor;● in cantitate limitata;● printr-un serviciu de interventie de urgenta sau de vehicule de siguranta.Daca pe o parte a traseului, un transport supus dispozitiilor din ADR care este sub acoperirea altor reguli

internationale va fi admis regulilor din ADR numai daca etichetele ambalajelor si GRV-urilor sunt conforme prescriptiilor referitoare la transporturile maritime si aeriene, mai exigente decat cele din ADR privind fiecare clasa si documentala, iar documentul de transport trebuie sa contina mentiunea „Transport potrivit marginalului nr. 2007 din ADR”.

Page 4: ADR-ed. 2000

ANEXA A – PARTEA A DOUA

Aceasta parte contine un capitol pentru fiecare clasa, de la 1 la 9 cu exceptia clasei 7 care face obiectul unei prezentari speciale, alte capitole sunt divizate in sectiuni, de maniera analoaga, dupa cum urmeaza:

● Lista marfurilor de la fiecare clasa. Ele sunt desrise prin numarul de identificare ONU al substantei, urmat de numele acesteia, spre exemplu acid sulfuric sau printr-un termen generic, spre exemplu, lichid inflamabil, toxic, n.s.a.. Aceste litere sunt abrevierea de la „nu se specifica amestecul”, ceea ce semnifica ca substanta respectiva nu are o denumire individuala si nu a fost identificata printr-un numar de substanta unica.

● Marfurile similare sunt grupate sub cifrele de enumerare ADR: 1º, 2º, 3º, si inclusiv ce urmeaza. La cele mai multe clase, cifrele de enumerare sunt insotite de literele a, b, c corespunzatoare gradelor de pericol:

a) pericol ridicatb) pericol mediuc) pericol redus

Subgrupele de pericol corespund grupelor de ambalaje I, II si II ale ONU.

● Limitele de masa neta pentru anumite cifre si potrivit pericolului, marfurile care sunt exceptate de la prescriptiile din ADR, cu conditia inscrierii numarului ONU si respectarea ambalajelor limitate.

● Prescriptiile generale pentru ambalaje de substante unice, ambalarea in comun si pentru marcarea si etichetarea coletelor.

● Reguli referitoare la descrierea marfurilor in documentul de transport si declaratia de conformitate.● Reguli referitoare la marcarea si etichetarea ambalajelor si cisternelor goale care prezinta pericol potential.● Pentru anumite clase alte dispozitii generale speciale.● Deseurile periculoase sunt tratate ca toate celelalte marfuri periculoase vizate de ADR si clasificate potrivit

gradului de pericol si compozitiei lor. S-a convenit, in acelasi timp ca in caz de deseuri periculoase, legislatia nationala si internationala in domeniul mediului poate sa prevada alte respectari ale dispozitiilor din ADR, descrieri distincte si documente suplimentare autorizand transferul, indicand originea substantei si punctul de eliminare.

● O dispozitie referitoare la clasa 3 (lichide inflamabile) autorizeaza vehiculele transportatoare prin exceptie de la prescriptii, un rezervor de combustibil ca rezervor auxiliar sau bidoane. Pentru a beneficia de aceasta exceptie, capacitatea totala a rezervoarelor de combustibil ale unui vehicul (rezervor normal si mai multe rezervoare auxiliare) nu trebuie sa depaseasca 1500 l. O limita de 500 l se aplica cu ajutorul unor rezervoare auxiliare ale remorci. Cantitatea de combustibil transportata in rezervoarele de securitate nu poate in total sa fie superioara la 60 l.

ANEXA A – PARTEA A TREIA

Ea contine un anumit numar de apendice, cele mai importante pentru operatii generale sunt urmatoarele:● A5 – ambalaje● A6 – mari recipiente pentru VRAC – GRV sau IBC ● A9 – etichetareApendicele A5 si A6 sunt fundamentate pe Recomandarile ONU, intelegand conditiile generale pentru diferite

tipuri de ambalaje si prescriptiile privind probele.

ANEXA B – PRIMA PARTE

Prima parte comporta o sectiune generala si alte sase. Sectiunea generala contine un tablou indicand masa bruta la substantele transportate la care sunt aplicabile un numar de prescriptii din aceasta anexa la vehicule si operatii de transport.

● Sectiunea 1 priveste modul de trimitere autorizat, spre exemplu in vrac, in cisterne, in containere cisterna si marfurile care pot sa fie transportate.

● Sectiunea 2 priveste tipurile de vehicule, prescriptiile generale de constructie, echipamente, agrearea vehiculelor si eliberarea certificatelor.

● Sectiunea 3 priveste prescriptiile generale de serviciu, formarea soferilor, supravegherea vehiculelor, documentele si consemnele in caz de accident sau incident.

● Sectiunea 4 priveste incarcarea, arimarea si descarcarea.● Sectiunea 5 priveste incercarea vehiculelor, modurile de stationare, masurile de luat in caz de urgenta.● Sectiunea 6 priveste derogarile pentru probele de incercare asupra carora Partile contractante au convenit pentru

autorizarea anumitor transporturi avand in vedere amendarea si adoptarea Acordului.

Page 5: ADR-ed. 2000

ANEXA B – PARTEA A DOUA

A doua parte comporta, pentru fiecare clasa, un capitol indicand prescriptiile suplimentare aplicabile la clasa vizata. Capitolele se prezinta in sectiuni sub aceleasi rubrici ca cele din partea I.

APENDICE A LA ANEXA B

● B1 – Conceptii, constructia si alte caracteristici ale cisternelor si containerelor-cisterne● B2 – Dispozitii referitoare la constructia vehiculelor in ceea ce priveste echipamentul electric, de franare,

riscurile de incendii si limitare de viteza● B3 – Modele de certificat de agreare a vehiculelor● B4 – Prescriptiile referitoare la formarea soferilor● B5 – Liste de substante care pot sa fie transportate in cisterne sau in vrac, cu indicarea numarului ONU de

identificare a substantelor care figureaza pe panourile vehiculelor● B6 – Modelul de certificat de formare a soferului● B7 – Marcarea pentru substante la temperatura ridicata

APLICAREA ADR: DISPOZITIILE CELE MAI IMPORTANTE

Dispozitiile din anexa A se refera la identificarea marfurilor, ambalaj, etichetarea si documentele de transport. Respectarea lor revine expeditorului de marfuri periculoase.

Anexa B poarta responsabilitatile transportorului in ceea ce priveste prestatia si echipamentul vehiculului si consemnele inmanate soferului pentru a asigura ca parcursul este efectuat potrivit regulilor.

Dispozitiile cele mai importante aplicabile parcursului supuse prescriptiilor din ADR sunt rezumate mai jos. Marginalele sunt indicate intre paranteze.

1.1 Documente de bord (10 381)

1.1.1 Documentul de transport si declaratia (2002)

Toate trimiterile supuse prescriptiilor din ADR trebuie sa fie insotite de un document de transport. Nu exista un model special, dar acest document trebuie sa furnizeze detaliile specifice indicate mai jos. In timp util, expeditorul trebuie sa furnizeze, in scris, informatiile necesare unui transportator pentru pregatirea operatorului si sa inmaneze consemnele soferului. Daca expeditia cuprinde mai mult de un vehicul, fiecare trebuie sa aiba documente distincte.

Descrierea trebuie sa cuprinda forma exacta indicata pentru fiecare clasa. Denumirea trebuie sa fie cea care figureaza pe lista clasei, intelegand si numarul ONU de identificare al substantei, urmate de numarul clasei, cifra de enumerare, inclusiv litera eventual, si sigla ADR spre exemplu:

1402 carbura de calciu, 4.3, 17º b), ADR.Daca un colet contine mai multe substante, fiecare trebuie sa faca obiectul unei descrieri distincte. Descrierile sunt

urmate de alte detalii de expeditie: numarul si descrierea coletelor sau GRV, masa bruta in kg (si masa neta pentru explozivi), denumirea si adresa expeditorului si destinatarului sau mai multi destinatari.

Documentul trebuie sa fie redactat intr-o limba oficiala a tarii expeditoare si daca aceasta limba nu este engleza, franceza sau germana, in oricare din aceste limbi, in egala masura.

Daca trimiterea nu depaseste limitele de masa inferioara prevazute in anexa B, (10011) si prin urmare este exceptat de la aplicarea unui numar mare de dispozitii din anexa B, trebuie sa fie facuta mentiunea in documentul de transport.

Daca transportul marfurilor se deruleaza in baza unui acord convenit intre State potrivit marginalului 2010 si 10602, o copie a textului principal a Acordului trebuie sa fie atasat la documentul de transport.

Expeditiile pot sa fie exceptate de anumite prescriptii din ADR in ceea ce priveste ambalajul si etichetele daca ele sunt in egala masura transportate pe apa sau in aer si satisfac acele reguli aplicabile in acest caz. Aceasta trebuie sa fie mentionat pe documentul de transport.

Expeditorul trebuie sa declare, fie pe documentul de transport sa fie separat, ca marfurile au fost admise la transport potrivit ADR-ului si ca toate regulile aplicabile la fiecare clasa au fost respectate.

Page 6: ADR-ed. 2000

1.1.2 Certificatul de pastrare al containerului (2008)

Daca un container este dirijat spre un port avand in vedere parcursul maritim, un certificat semnat de responsabilul pastrarii coletului trebuie sa ateste ca marfurile sunt in bune conditii si aranjate convenabil in interior etc. in conformitate cu sectiunea 12 din introducerea generala (volumul) din Codul Maritim International de Marfuri Periculoase.

1.1.3 Instructiunile soferului (10 385)

Trebuie sa fie remise soferului instructiunile scrise precizand pentru fiecare substanta sau obiect in parte:● Denumirea substantei sau obiectului ori grupei de marfuri, clasa si numarul ONU sau pentru un grup de marfuri,

clasa si numarul ONU sau pentru o grupa de marfuri, numerele ONU ale marfurilor ale caror consemne sunt aplicabile.● Natura pericolului prezentat de marfuri, inclusiv masurile pe care trebuie sa le aplice si dispoztiile necesare

pentru protectia personala a soferului.● Masuri pe care trebuie sa le ia imediat soferul in caz de accident.

Un exemplar din aceste consemne trebuie sa se gaseasca in cabina de conducere, intr-o limba pe care soferul o poate intelege si in toate limbile tarilor de origine, de tranzit si de destinatie.

1.1.4 Certificatul de agreare pentru anumite marfuri periculoase (10 281 si 10 282)

Anumite vehicule enumerate la marginalul 10 282 (1) trebuie sa fie agreate. Aceasta agreare poate sa fie acordata pe baza unei omologari de tip obtinut de constructor pentru vehiculul de baza aceasta insemnand inaintea montajului compartimentului de incarcare sau la cisterna, in stadiul de prototip, furnizand detaliile de conceptie autoritatilor nationale. Certificatele de agreare trebuie sa fie reinnoite in fiecare an de autoritatile competente, pentru ca vehiculul sa satisfaca dispozitiile din ADR fiind apt de circulatie pe drumul publice. Copiile trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului. Certificatul trebuie sa respecte modelul care figureaza la apendicele B3 si trebuie sa acopere tractorul si remorca.

1.1.5 Certificatul de formare al soferului (10 315)

Este vorba de certificatul de formare profesionala ADR eliberat de autoritatea competenta din fiecare tara soferilor de vehicule care transporta marfuri avand masa autorizata mai mare de 3,5 tone pentru cantitati superioare celor prezentate de la inceputul anexei B (10 011). Apendicele B6 contine un model de certificat.

Soferul trebuie sa urmeze un curs ageat de autoritatea competenta din fiecare parte contractanta si sa treaca un examen scris. Valabilitatea certificatului este de 5 ani dupa care soferul trebuie sa urmeze un curs de perfectionare inaintea reinnoirii certificatului. In apendicele B4 se gasesc modelul de certificat, detaliile privind formarea initiala si cursul de perfectionare si numarul de ore de instruire pentru fiecare sectiune exercitiile practice, examenul scris etc.

1.1.6 Licenta de transport (10 381)

Aceasta licenta poate fi ceruta de anumite state si poate fi obtinuta de la autoritatea competenta.

1.2 Ambalajul

Prescriptiile ambalejelor diferitelor substante sunt indicate pentru fiecare clasa in anexa A. Trebuie in general utilizate ambalaje aprobate prin ONU descrise la apendicele A5, dar pentru fiecare clasa exista dispozitii speciale aplicabile anumitor marfuri in particular periculoase.

Dispozitiile referitoare la GRV care trebuie de asemenea sa fie agreate de ONU sunt indicate in apendicele A6.Ambalarea in comun inseamna ca doua sau mai multe marfuri sunt amplasate in ambalaje interioare distincte si

transportate in acelasi ambalaj exterior care face obiectul prescriptiilor pentru fiecare clasa. Ele au scopul de a elimina posibilitatea unor reactii periculoase intre marfuri in caz de distrugere a ambalajului interior.

Daca pentru anumite marfuri periculoase capacitatea recipientului este limita de maniera de a nu depasi valoarea limita prevazuta in marginalele 2XX1 la fiecare clasa si daca recipientii sunt ambalati in colete combinate, altfel decat sunt definite in aceste marginale, aceste marfuri sunt exceptate de agrearea prevazuta prin sistemul ONU.

Page 7: ADR-ed. 2000

1.3 Marcajul

Dispozitiile referitoare la marcarea coletelor sunt cuprinse in egala masura in capitolele anexei A referitoare la clase. In general ele impun un marcaj al numarului ONU precedate de literele UN pe toate coletele continand marfuri periculoase, intelegand ca aceste ambalaje sunt in conformitate cu marginalele 2XX1 a.

1.4 Etichete

Forma lor este descrisa la apendicele A9. Ele in general au forma unui patrat cu latura de 100 mm. Etichetele de dimensiuni mai mari, se denumesc etichete-placi si sunt destinate pentru cisterne. Acestea au in mod normal latura de 250 mm.

Pentru anumite marfuri coletul trebuie sa poarte eticheta clasei principale si una sau mai multe etichete de risc secundar, spre exemplu inflamabil, toxic. O eticheta referitoare la securitate si manipulare este de asemenea aplicata pentru a indica spre exemplu care parte a coletului trebuie sa fie orientata in sus.

Nu este impusa etichetarea coletelor daca acestea sunt conforme cu marginalul 2XX1a.Expeditorul este obligat sa furnizeze si sa aplice etichete pe colete, containere si cisterne.

1.5 Transportul in vrac si in cisterne

Marfurile nu pot fi transportate in vrac decat cele care sunt cuprinse in anexa B potrivit marginalelor XX111 autorizate.

Marfurile nu pot fi transportate in vehicule cisterna si containere-cisterna decat cele care sunt idicate in clasele din a II-a parte a anexelor si apendicele B1 si B1 b care sunt autorizate.

Gama marfurilor autorizate este indicata in fiecare apendice B1 ca si in apendicele B5.

1.6 Marcajul vehiculelor (10 500)

Panourile portocalii

Vehiculele trebuie sa poarte in fata si in spate panouri portocalii reflectorizante a caror baza este de 40 cm, iar inaltimea de 30 cm, fara exceptie (10 011).

Vehiculele cisternam, vehiculele transportand containere cisterna si vehiculele sau containerele transportand marfuri periculoase in vrac trebuie in egala masura sa poarte panouri portocalii pe fiecare latura a cisternei ale compartimentelor cisternei sau pe ale vehiculelor/containerelor pentru vrac.

Ele trebuie sa poarte numarul de identificare a pericolului si numarul ONU indicat in apendicele B5.Daca aceste vehicule nu transporta decat o singura substanta numarul ONU poate aparea pe placa portocalie in

fata si in spatele vehiculului.Pentru cisternele cu mai multe compartimente transportand una din combinatiile UN 1202 (motorina) UN 1203

(benzina), UN 1223 (kerosen) nu este impus pe placile individuale pe fiecare latura a compartimentelor si numarul ONU. Numarul ONU al substantei avand punctul de aprindere cel mai mic poate sa fie amplasat numai pe placile portocalii in fata si spate.

Pentru containerele cisterna sau containerele pentru vrac, numerele ONU, trebuie sa fie aplicate pe containerul propriu-zis, astfel incat sa ramana vizibil chiar daca este descarcat de pe vehicul.

Numerele de pe panoul portocaliu trebuie sa ramana lizibile dupa un incendiu cu durata de 15 minute. In acelasi timp pe un container panourile pot fi inlocuite cu o folie autocolanta, o pictura sau un alt procedeu echivalent, cu conditia ca materialul utilizat sa fie rezistent la intemperii si sa garanteze o semnalizare durabila. In acest caz prescriptia privind la rezistenta la incendiu nu se aplica.

Numerele de identificare a pericolului sunt constituite dintr-o succesiune de numere ale claselor, care se cheama, Codul Kemler pentru avertizarea pericolelor previzibile daca substanta este imprastiata accidental.

Cifra 0 amplasata dupa numarul clasei indica un risc simplu, spre exemplu 60 desemneaza o substanta toxica. Daca numarul este in continuare repetat indica un risc indicat, spre exemplu 66 semnifica foarte toxic. Numerele adaugate pentru a indica riscurile secundare, spre exemplu 46 semnifica solid inflamabil si toxic, 886 semnifica foarte coroziv si toxic.

Daca numarul de indentificare al pericolului este precedat de litera X aceasta indica ca substanta reactioneaza periculos cu apa, spre exemplu X423 avertizeaza ca este vorba de un solid care reactioneaza cu apa si produce un gaz inflamabil.

Page 8: ADR-ed. 2000

Placi – Etichete

Independent de panourile portocalii vehiculele cisterna, vehiculele transportand containere cisterna si vehiculele sau containerele transportand substante periculoase in vrac trebuie sa poarte placi etichete indicand clasa potrivit prescriptiilor marginalului XX500 de fiecare clasa a anexei B. Cisternele si vehiculele pentru vrac trebuie sa poarte placi etichete pe cele doua parti si in spate, pentru containere ele trebuie sa fie amplasate numai pe laturi.

Panourile si placile eticheta trebuie sa ramana amplasate pana ce unitatea de transport a fost golita si curatata sau spalata si eliminate pericolele, atunci acestea pot fi scoase sau acoperite.

Containere incarcate cu colete trebuie de asemenea sa poarte pe fiecare latura si la spate placi – etichete corespunzatoare etichetelor indicand clasa coletelor transportate.

1.7 Agrearea cisternelor (Apendice B1)

Independent de agrearea vehiculelor mentinonate la paragraful 1.4 de mai sus, rezervoarele cisternei care transporta marfuri periculoase trebuie sa fie agreate de autoritatea nationala. Dupa conceptia si constructia cisternei, prototipul este inspectat si supus la probe.

Un certificat este eliberat atunci pentru atestarea respectarii prescriptiilor din ADR.In acelasi timp omologarea de tip este valabila pentru alte cisterne din serie care sunt conforme cu prototipul, dar

fiecare cisterna trebuie sa faca obiectul unei inspectii, o verificare si o proba individuala inainte de a putea fi folosite. Dupa darea in folosinta ea trebuie sa fie inspectata si supusa la probe la intervale regulate. Detaliile de omologare, probele etc. trebuie sa apara si pe o placuta metalica fixata pe cisterna si pe vehiculul cisterna. Detaliile privind transportul, masa etc. trebuie sa apara pe vehiculul insusi.

Certificatul sau livretul cisternei trebuie sa fie la bordul vehiculului cisterna, in special la procedura de agreare a vehiculului.

1.8 Echipamentul electric (10 251)

Vehiculele – cisterna si vehiculele speciale pentru transportul explozibililor trebuie sa fie dotate cu echipamentul electric partial sau total conform prescriptiilor de la apendicele B2.

1.9 Alte caracteristici ale vehiculelor (10 220, 10 221 si 10 261)

Vehiculele cisterna trebuie sa aiba montate bare para-soc conform prescriptiilor si in caz ca transporta lichide si gaze inflamabile in cisterne, trebuie sa respecte dispozitiile referitoare la motor, esapament si alimentarea cu combustibil a vehiculelor.

Pentru transportul explozibililor, al vehiculelor cisterna, vehicule transportand containere cisterna si vehicule tip III (speciale) noi puse in circulatie trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare antiblocaj si cu un sistem de franare de anduranta. Toate vehiculele de acest tip trebuie sa fie echipate astfel inainte de sfarsitul anului 1999.

Vehiculele cu masa maxima depasind 12 tone, inmatriculate pentru prima data dupa 1 iulie 1998 trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare de viteza la 85 km/h.

1.10 Mijloace de stingere a incendiilor (10 240 si 10 340)

Vehiculele trebuie sa fie dotate cu aparate de lupta contra incendiilor, cel putin pentru vehicul (capacitatea minimala de 2 kg pudra sau capacitate corespunzatoare) si pentru incarcatura (minim 6 kg) si echipajul vehiculului trebuie sa stie sa le foloseasca. Extinctoarele destinate incarcaturii trebuie sa satisfaca o norma recunoscuta si sa fie aplicata o plomba care sa permita verificarea daca ele nu au fost utilizate inainte de inscriptie indicand data la care va avea loc inspectia urmatoare.

Vehiculele cu masa maxima inferioara la 3,5 tone pot sa fie echipate cu un aparat de lupta contra incendiilor de o capacitate minima de 2 kg.

1.11 Echipamentul vehiculului (10 260)

Vehiculele trebuie sa fie dotate cu cale, doua semnalizatoare independente, vesta fluorescenta corespunzatoare si o lampa portabila.

Page 9: ADR-ed. 2000

Echipamentul necesar pentru luarea masurilor suplimentare si speciale de catre sofer poate sa fie specificat acestuia in instructiunile scrise conform marginalului 10 385.

1.12 Supravegherea vehiculelor (10 321)

Poate sa fie necesara supravegherea vehiculelor in permanenta care sunt stationate in conditiile indicate in marginal. Posibilitatile de stationare sunt in ordine:

● Un depou sau dependinte uzinale oferind toate garantiile de securitate● O parcare supravegheata● O parcare unde vehiculul nu este supus la nici un risc● Un spatiu liber situat la distanta de drumuri sau de locuitori si unde publicul nu trece in mod normalExista o cantitate limitata de marfuri la care prescriptiile de mai sus nu se aplica. Pentru anumite marfuri mai putin

periculoase ele nu se aplica deloc. Detaliile pentru fiecare clasa sunt indicate in a doua parte a anexei B.Pentru clasele 1 si 7, securitatea vehiculelor si marfurilor, impune supravegherea permanenta, iar daca este cazul,

autoritatile sunt alertate imediat in caz de urgenta.

1.13 Vehiculele in stationare (10 503 si 10 507)

Nici un vehicul nu poate stationa fara ca frana de stationare sa fie trasa in caz de pericol particular daca un vehicul este in stationare, spre exemplu in caz de scurgere pe sosea a substantelor periculoase, echipajul vehiculului trebuie sa alerteze imediat autoritatile si sa ia masurile prescrise in consemnele de securitate.

1.14 Incarcarea in comun (10 403, 211 179, 212 178)

Prin incarcarea in comun se intelege un tip de colete continand marfuri de la clase diferite incarcate pe acelasi vehicul sau in acelasi container. Prescriptiile sunt indicate date pentru fiecare clasa a anexei B, potrivit compatibilitatii sau altor criterii de clase. In general, substantele de la clasa 1, nu pot fi transportate cu alte substante din celelalte clase, dar exista si altfel de restrictii.

Incarcarea substantelor incompatibile nu trebuie sa se faca in compartimente vecine ale vehiculului cisterna.

1.15 Interdictia de a fuma (10 416)

In cursul operatiunilor de incarcare, descarcare si manipulare este interzis sa se fumeze in apropierea vehiculelor si in vehicule.

1.16 Manipularea (10 431)

Regulie generale aplicate la locurile de munca sunt urmatoarele:● Coletele sa fie corespunzator stivuite si sa fie fixate prin mijloace adecvate de manevrare pentru a se evita

deplasarile acestor elemente in raport cu altele, precum si in raport cu partile vehiculului ● Marfurile periculoase trebuie sa fie separate de marfuri generale● Marfurile toxice trebuie sa fie efectiv separate de alimente pentru om si animale● Este interzis echipajului sa deschida coletele● Vehiculul trebuie sa fie curatat in caz de pierderi de substanta din ambalaje● Vehiculul pentru vrac trebuie sa fie curatat inainte de a fi incarcat cu alta subtanta● Cisternele trebuie sa fie legate la pamant la incarcarea si descarcarea substantelor inflamabile avand punctul de

inflamabilitate egal sau inferior la 61º C● Motorul vehicului nu trebuie sa functioneze in timpul operatiilor de incarcare sau descarcare decat pentru

actionarea dispozitivelor de incarcare, spre exemplu pompe.

Regulile de manipulare speciale, enumerate pentru fiecare clasa in anexa B, pot sa fie aplicate la anumite marfuri

Page 10: ADR-ed. 2000

2. Clasificarea marfurilor periculoase

Prin marfuri periculoase se inteleg acele substante care prin natura lor fizico-chimica pot produce daune persoanelor, lucrarilor, mediului inconjurator etc.;

In acordul ADR sunt indicate:● substantele care sunt admise la transportul rutier international, cele care sunt admise in anumite conditii, precum

si cele care sunt excluse de la transportul rutier;● substantele pot fi pure sau in amestec ori pur si simplu clasificabile ca deseuri periculoase;● uneori produsul se regaseste la o rubrica colectiva de produse (n.s.a. – nu se specifica amestecul) avand

proprietati similare intre ele.

In general, substantele periculoase se impart in:

a) CLASE LIMITATIVE (1 si 7): sunt clasele in care marfurile periculoase sunt admise la transport numai in conditiile prevazute in note, celelalte fiind excluse de la transport.

b) CLASE NON LIMITATIVE (2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 si 9): sunt clasele in care unele marfuri periculoase sunt excluse de la transport prin notele inserate in clauzele ADR, iar altele sunt admise la transport numai in conditiile prevazute in aceste note. Marfurile care nu sunt mentionate in aceste note sau sunt indicate in diverse alte rubrici colective sunt considerate marfuri periculoase in sensul Acordului si sunt admise la transport fara conditii speciale.

2.1. Clasele de substante periculoase

In functie de proprietatile fizico-chimice (starea de agregare, culoare, aspect, miros, gust etc.) si pericolul principal substantele periculoase se impart in 9 clase:

Clasa 1 : Substante si obiecte explozive

(1a) – substante si obiecte explozive;(1 b) – obiecte incarcate cu substante explozive;(1 c) – focoase, artificii si obiecte de aceleasi gen.Clasa 2*: GazeClasa 3*: Substante si lichide inflamabileClasa 4.1*: Substante solide inflamabileClasa 4.2*: Substante autoinflamabileClasa 4.3*: Substante care, in contact cu apa, degaja gazeClasa 5.1*: Substante comburanteClasa 5.2*: Peroxizi organiciClasa 6.1*: Substante toxiceClasa 6.2*: Substante infectioaseClasa 7: Substante radioactiveClasa 8*: Substante coroziveClasa 9*: Substante si obiecte periculoase diverse

* Substante care se pot transporta in cisterna

Denumirea de clase limitative sau non limitative permite individualizarea fiecare substante, astfel:● la clasele limitative (1, 7) daca substanta nu se regaseste in tabele sau la rubricile colective nu este admisa la

transportul rutier;● la clasele non limitative (3, 4, 5, 6, 8, 9) daca substanta nu se regaseste in tabele poate fi transportata fara

precautii suplimentare;● de asemenea, sunt substante care se admit la transport numai in anumite conditii ori sunt excluse de la

transportul rutier international (exemplu: in tabele de la clasa 4.1 sau 5.2 sunt substante care se admit la transportul rutier la temperaturi controlate sau daca sunt stabilizate, iar alte substante sunt excluse de la transportul rutier);

● prin stabilizare se intelege operatia prin care se asigura proprietati constante unui produs chimic in conditii de transport.

In cadrul fiecarei clase, substantele sunt subdivizate, conform caracteristicilor lor, in grupe si subgrupe ordinale, definite printr-un numar si respectiv prin una, doua sau trei litere.

Page 11: ADR-ed. 2000

Substantele periculoase sunt impartite in grupe, subgrupe, iar daca o anumita substanta nu este definita implicit, ea poate fi identificata dupa cifra de enumerare a substantei care este insotita si de o litera, iar la clasa 2 de una doua sau trei litere.

Exemplu: substanta 3, 1º a) semnifica: clasa 3, grupa 1º, subgrupa a.

Pentru a lamuri grupele si subgrupele de la fiecare clasa precizam ca aceasta impartire este determinata si de proprietatile chimice si de gradul de pericol (periculozitatea principala) pe care le comporta fiecare substanta:

● benzina: 3º b)● alcoolul etilic (etanol): 3º b)● alcoolul metilic (metanol): 17º b)● gazolina: 32º c)● ulei combustibil: 32º c)

Asupra semnificatiei literelor se va reveni la fiecare clasa in parte.

3. Identificarea substantelor si a pericolelor

Fiecare substanta este recunoscuta printr-un „numar de identificare” compus intotdeaua din patru cifre, valabil pentru toate tarile semnatare ale ADR-ului si pentru toate modurile de transport (rutier, maritim, feroviar) – „numarul ONU”.

Substantele periculoase sunt identificate prin numere, etichete si simboluri speciale care insotesc transportul. Utilizarea corecta a numerelor, a simbolurilor sau a etichetelor reprezinta un sistem de codificare pentru identificarea pericolelor, valabil in toate tarile aderente, elaborat de un comitet de experti ai CEE care functioneaza sub egida ONU.

Acest sistem de codificare permite identificarea imediata a substantei transportate, a naturii chimice a acesteia si, in consecinta, a naturii pericolului pe care il reprezinta, in functie de care se vor adopta, intr-un timp cat mai scurt, masurile corecte de interventie.

In concluzie, pentru identificarea pericolelor si substantelor periculoase transportate se folosesc doua numere, si anume:

3.1. Numarul de identificare al pericolelor (numarul KEMLER)

Este alcatuit din 2 sau 3 cifre, care indica pericolul principal si, respectiv, pericolul secundar.

● prima cifra de identificare a pericolului se refera la pericolul principal pe care-l prezinta substanta si se bazeaza pe modul de repartizare a substantelor periculoase in clase:

Prima cifra a numarului de pericol Indica un /o Substanta din clasa2 Gaz 23 Lichid inflamabil 3 sau 4.2 sau 4.34 Solid inflamabil 4.1, 4.2, sau 4.3

5Substanta comburanta (care intretine

arderea) sau peroxidorganic5.1, 5.2

6 Substanta toxica 6.17 Substanta radioactiva 78 Substanta coroziva 89 Alta substanta periculoasa 9

● daca a doua sau a treia cifra a numarului de identificare este diferita de prima (sau de a doua) ea se refera la pericolul (pericolele) secundar (secundare).

● dublarea unei cifre (prima sau a doua) indica intensitatea pericolului principal sau secundar aferent (foarte periculos).

● daca prima cifra din numarul de identificare al pericolului este 3 la clasa 4.2 sau la clasa 4.3 aceasta semnifica faptul ca substanta este in stare lichida.

In cazul in care pericolul reprezentat de o substanta poate fi indicat printr-o singura cifra, care indica natura pericolului principal, aceasta va fi completata cu zero, semnificand ca nu mai exista un pericol secundar.

In general, cifrele indica urmatoarele pericole:

2. emanatie de gaz rezultata dintr-un recipient sub presiune sau dintr-o reactie chimica;3. inflamabilitatea substantelor lichide (vapori), a unui gaz sau a unei substante autoinflamabile;4. inflamabilitatea unei substante solide autoinflamabile;

Page 12: ADR-ed. 2000

5. comburanta (care favorizeaza incendiul, arderea);6. toxicitate sau pericol de infectie;7. radioactivitate;8. corozivitate;9. pericol de reactie violenta spontana.

Nota: prin pericolul de reactie violenta spontana, in sensul cifrei 9, se intelege posibilitatea (in functie de natura substantei) unui pericol de dezagreare sau de reactie de polimerizare, urmata de degajarea unei temperaturi considerabile sau a unui gaz inflamabil si/sau toxic.

Cand numarul de identificare a pericolului este precedat de litera „X”, aceasta indica faptul ca substanta reactioneaza foarte periculos in contact cu apa. Pentru asemenea substante se impune interdictia totala a contactului acestora cu apa, aceasta putand fi utilizata doar cu aprobarea expertilor.

Numerele de identificare a pericolului, cuprinde in listele Acordului ADR, au urmatoarele semnificatii:20 Gaz asfixiant sau care nu prezinta un risc secundar22 Gaz lichefiat refrigerat, asfixiant223 Gaz lichefiat refrigerat, inflamabil225 Gaz lichefiat refrigerat, comburant (favorizeaza incendiul)23 Gaz inflamabil236 Gaz inflamabil si toxic 239 Gaz inflamabil, putand provoca spontan o reactie violenta25 Gaz comburant26 Gaz toxic263 Gaz toxic si inflamabil265 Gaz toxic si comburant (favorizeaza incendiul)266 Gaz foarte toxic268 Gaz toxic si corosiv286 Gaz corosiv si toxic

30 Substanta lichida inflamabila (punct de inflamabilitate de la 21ºC la 61ºC)X323 Substanta lichida inflamabila ce reactioneaza foarte periculos cu apa emitand gaze inflamabile33 Substanta lichida foarte inflamabila (punct de inflamabilitate sub 21ºC)333 Substanta lichida piroforica336 Substanta lichida foarte inflamabila si toxica338 Substanta lichida foarte inflamabila si corozivaX338 Substanta lichida foarte inflamabila si coroziva care reactioneaza foarte periculos cu apa339 Substanta lichida foarte inflamabila, putand produce spontan o reactie violenta36 Substanta lichida inflamabila (punct de inflamabilitate de la 23ºC la 61ºC), prezentand un grad minim de

toxicitate si substanta lichida autoinflamabila si toxica362 Substanta lichida inflamabila, toxica, reactionand cu apa si emitand gaze inflamabileX362 Substanta lichida inflamabila, toxica, reactionand foarte periculos cu apa emitand gaze inflamabile38 Substanta lichida inflamabila (punct de inflamare de la 23ºC la 61ºC), prezentand un grad minim de

corozivitate sau substanta lichida autoinflamabila si coroziva382 Substanta lichida inflamabila, coroziva, reactionand cu apa si emitand gaze inflamabileX382 Substanta lichida inflamabila, coroziva, reactionand foarte periculos cu apa si emitand gaze inflamabile39 Substanta lichida inflamabila, putand produce spontan o reactie violenta 40 Substanta solida inflamabila sau autoinflamabila ori autoreactiva423 Substanta solida inflamabila ce reactioneaza cu apa degajand gaze inflamabile X423 Substanta solida inflamabila ce reactioneaza foarte periculos cu apa, degajand gaze inflamabile43 Substanta solida spontan inflamabila (piroforica)44 Substanta solida foarte inflamabila care, la o temperatura ridicata, se gaseste in stare topita446 Substanta solida foarte inflamabila si toxica care, la o temperatura ridicata se gaseste in stare topita46 Substanta solida inflamabila si toxica462 Solid, toxic, reactionand cu apa si emitand gaze inflamabileX462 Substanta solida, reactionand foarte periculos cu apa, degajand gaze toxice48 Solid inflamabil sau autoinflamabil coroziv482 Solid coroziv, reactionand cu apa degajand gaze inflamabileX482 Substanta solida, reactionand foarte periculos cu apa, degajand gaze corozive50 Substanta comburanta (favorizeaza incendiul)539 Peroxid organic inflamabil 55 Substanta foarte comburanta (favorizeaza incendiul)556 Substanta foarte comburanta, toxica558 Substanta foarte comburanta (favorizeaza incendiul) si coroziva559 Substanta foarte comburanta (favorizeaza incendiul), putand produce spontan o reactie violenta56 Substanta comburanta (favorizeaza incendiul), toxica556 Substanta foarte comburanta (favorizeaza incendiul), toxica

Page 13: ADR-ed. 2000

58 Substanta comburanta (favorizeaza incendiul) si coroziva59 Substanta comburanta (favorizeaza incendiul), putand produce spontan o reactie violenta60 Substanta toxica, prezentand un grad minim de toxicitate606 Substanta infectioasa623 Lichid toxic, reactionand cu apa si degajand gaze inflamabile63 Substanta toxica si inflamabila (punct de inflamabilitate de la 23ºC la 61ºC)638 Substanta toxica nociva si inflamabila (punct de inflamabilitate de la 23ºC la 61ºC) si coroziva639 Substanta toxica si inflamabila (punct de inflamabilitate egal sau superior la 61ºC), putand produce o reactie

violenta64 Substanta solida toxica, inflamabila sau autoinflamabila642 Substanta solida toxica, reactionand cu apa si degajand gaze inflamabile 65 Substanta toxica si comburanta (favorizeaza incendiul) 66 Substanta foarte toxica 663 Substanta foarte toxica si inflamabila (punct de inflamabilitate egal sau sub 61ºC)664 Substanta solida foarte toxica, inflamabila sau autoinflamabila665 Substanta foarte toxica si comburanta (favorizeaza incendiul)668 Substanta foarte toxica si coroziva669 Substanta foarte toxica, putand produce spontan o reactie violenta68 Substanta toxica si coroziva69 Substanta toxica, putand produce spontan o reactie violenta

70 Substanta radioactive72 Gaz radioactiv723 Gaz radioactiv, inflamabil73 Substanta lichida radioactiva, inflamabila (punct de inflamabilitate mai sau mai mic de 61ºC)74 Substanta radioactiva, comburanta (favorizeaza incendiul) 75 Substanta radioactiva, comburanta (favorizeaza incendiul)76 Substanta radioactiva, toxica78 Substanta radioactiva, coriziva

80 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitateX80 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate823 Lichid coroziv, reactionand cu apa si degajand gaze inflamibilitate83 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate si inflamabilitate (punct de inflamare de la

23ºC la 61ºC)X83 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate si inflamabila (punct de inflamabilitate de

la 23ºC la 61ºC) reactionand foarte periculos cu apa836 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate, inflamabil (punct de inflamabilitate de la

23ºC la 61ºC) si toxic839 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate si inflamabila (punct de inflamabilitate de la

23ºC la 61ºC) putand produce spontan o reactie violentaX839 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate si inflamabila (punct de inflamabilitate de

la 23ºC la 61ºC) putand produce spontan o reactie violenta si reactionand foarte periculos cu apa84 Solid, coroziv, inflamabil si autoinflamabil842 Solid, coroziv, reactionand cu apa si emanand gaze inflamabile85 Substanta coroziva sau prezentand un grad minim de corozivitate si comburanta (favorizeaza incendiul)856 Substanta coroziva sau prezentand un grad mic de corozivitate si comburanta (favorizeaza incendiul) si toxica86 Substanta coroziva sau prezentand un grad mic de corozivitate si toxica88 Substanta foarte corozivaX88 Substanta foarte coroziva care reactioneaza periculos cu apa883 Substanta foarte coroziva si inflamabila (punct de inflamare de la 23ºC la 61ºC)884 Solid foarte coroziv, inflamabil si autoinflamabil885 Substanta foarte coroziva si comburanta (favorizeaza incendiul)886 Substanta foarte coroziva si toxicaX886 Substanta foarte coroziva si toxica, reactionand foarte periculos cu apa produce spontan o reactie violenta

90 Substante periculoase diverse99 Substanta periculoasa care se transporta la cald

3.2. Numarul de identificare al substantei (Numarul ONU)

Defineste si identifica substanta periculoasa transportata prin compozitia sa chimica specifica si este intotdeauna compus din 4 cifre. Acest numar de ordine a fost atribuit intr-un tabel de substante periculoase, redactat de un comitet de

Page 14: ADR-ed. 2000

experti ai CEE care functioneaza sub egida ONU si inclus in anexa B a acordului ADR, fiind valabil pentru recunoasterea fiecare substante in tarile aderente la ADR si in toate modurile de transport (rutier, maritim, feroviar) – „numarul ONU”

4. Modalitatea de expediere

Un vehicul care transporta marfuri periculoase se numeste unitate de transport.

Transportul anumitor marfuri periculoase este supus utilizarii obligatorii a unui material sau tip de transport determinat. Aceste conditii particulare fac obiectul marginalului XX105 de la II-a parte a anexei B.

Incarcare completa

Daca dispozitile privind transportul „prin incarcare completa” sunt aplicate autoritatile competente pot impune ca vehiculul sua containerul mare utilizat pentru transportul in cauza nu trebuie sa fie incarcat decat intr-un singur loc si descarcat intr-un singur loc.

Transportul in vrac

Substantele solide nu pot sa fie transportate in vrac decat daca acest mod de transport este explicit admis pentru aceste substante prin dispozitii din a I-parte a anexei B.

Pentru transportul in vrac trebuie sa se asigure, prin masuri potrivite, ca nici o pierdere a continutului nu se poate produce.

Transportul in containere

Transportul de colete in containere este autorizat.Transportul de substante si obiecte in vrac ale containerului nu este autorizat decat daca transportul in vrac al

acestor substante si obiecte este explicit admis.Un container mare nu poate fi prezentat pentru transport decat daca este apt structural sa fie utilizat.Termenul „apt structural pentru utlizare” desemneaza un container care nu prezinta defecte importante care sa

afecteze elementele sale structurale cum ar fi: lonjeroanele superioare si inferioare, traversele acoperisului, cadrele de unghi si piesele de colt.

Prin „defecte importante” se inteleg toate adanciturile sau pliurile mai mari de 19 mm adancime intr-un element structural, toate fisurile sau rupturile la un element de structura ori griparea dispozitivelor de inchidere a usilor.

Transportul in cisterne

Transportul substantelor periculoase nu poate sa aiba loc in cisterne decat daca acest mod de transport este explicit admis pentru aceste substante prin dispozitii pentru utilizarea cisternelor fixe, cisternelor demontabile si a vehiculelor baterie.

Autovehiculele in care se transporta marfurile periculoase pot fi:● cu prelata;● furgon;● cisterna;● autoizoterma cu agregatul TK.

Referitor la modalitatea (maniera) de transport a marfurilor periculoase prevazuta in acordul ADR distingem substante periculoase care se pot transporta in:

● cisterne;● containere cisterna;● container;● ambalaje;● vrac.

Ambalajele incarcate cu substante periculoase pot fi:● ambalaje cu capacitatea de pana la 450 l;● ambalaje cu capacitatea de pana la 3000 l, inclusiv;● recipienti, butelii etc.;

Page 15: ADR-ed. 2000

4.1. Panouri de semnalizare a pericolului

Vehiculele care transporta marfuri periculoase, avand masa maxima autorizata ce depaseste 3,5 t, trebuie sa aiba doua panouri (unul la partea anterioara si altul la partea posterioara) de culoare portocalie, reflectorizanta, cu baza de 40 cm si inaltimea de 30 cm, cu un contur negru cu o grosime de 15 mm.

La autovehiculele tip cisterna, pe aceste panouri trebuie sa apara numerele de identificare a periculului si a substantei cu o grosime de 15 mm si inaltime de 100 mm, de culoare neagra, inscriptionate astfel incat, in cazul unui incendiu, sa ramana lizibile timp de 15 minute.

Daca dimensiunea si constructia vehiculului sunt astfel incat suprafata disponibila nu este suficienta pentru a fixa aceste panouri, dimensiunile lor pot fi reduse (dimensiunea minimala 30 cm x 12 cm).

Pozitionarea panourilor trebuie sa fie facuta astfel incat acestea sa fie vizibile:● numarul inscriptionat la partea superioara a panoului este cel care identifica pericolul (numarul lui Kemler),

compus din doua sau trei cifre;● cel inscriptionat la partea inferioara identifica substanta transportata (numarul ONU) si este format din patru

cifre.

Cand trebuie sa fie amplasate numerele de pe panou portocaliu?

Numerele de identificare ale pericolului si ale substantei trebuie plasate doar in cazul unui transport executat cu o unitate de transport, avand una sau mai multe cisterne de o capacitate maxima mai mare de 3000 l si/sau o masa maxima autorizata ce depaseste 3,5 t.

Aceste numere furnizeaza toate informatiile necesare privind interventiile ce se pot face in caz de accident, cu referiri principale la primul ajutor, la siguranta circulatiei si la utilizarea echipamentelor de protectie.

Un vehicul ce transporta ambalaje cu marfuri periculoase nu trebuie sa poarte niciodata panouri cu numerele de identificare ale periculului si ale substantei.

Cand cisternele sau containerele-cisterna sunt transportate goale dupa ce au fost curatate, panourile nu trebuie sa fie vizibile si vor fi scoase sau acoperite cu huse.

In cazul in care se circula cu cisterna goala, dar necuratata exista obligatia de a expune numerele de identificare ale pericolului si ale substantei (numarul ONU).

Daca cisterna este impartita in compartimente in care sunt transportate mai multe substante (cisterna kilolitrica), numerele Kemler si ONU vor fi expuse pe panourile de pe partea laterala a cisternei, pe fiecare compartiment in parte. In acest caz, panourile anterioare si posterioare nu vor mai fi inscriptionate cu numerele respective.

A

B

A – Numarul de identificare al pericolului (2 sau 3 cifre)B – Numarul de identificare a substantei (4 cifre).

4.2. Etichete

In timpul transportului, ambalajele si vehiculele ce contin marfuri periculoase trebuie sa fie prevazute cu etichete de pericol si manipulare prin care sa se identifice rapid si cu usurinta pericolul prezentat de substantele transportate, precum si modul de manipulare a acestora.

Este obligatoriu sa se aplice etichetele de pericol numai pe:● autovehiculele sau containere cisterna;● autovehiculele care transporta marfuri de la clasele limitative.

Etichetele sunt impartite in doua grupe:● etichete de pericol si● etichete de manipulare.

Descrierea etichetelor este prezentata in anexele nr. 2 si 3.

Page 16: ADR-ed. 2000

4.2.1 Etichetele de pericol

Etichetele completeaza panourile de semnalizare, fiind expuse la vedere pe partile laterale si pe partea posterioara a vehiculului, avand forma de patrat cu latura de cel putin 25 cm, cu contur negru si fixate cu diagonala patratului pozitionata vertical. La partea inferioara a etichetei pot fi inscriptionate cifrele sau literele care indica clasa substantei respective si natura pericolului.

Etichetele trebuie aplicate in asa fel, incat sa nu poate fi indepartate de pe vehicul.La cisterne este posibil ca acestea sa fie inlocuite cu un marcaj imprimat pe cisterna, care sa corespunda exact

tipului si modelului prescris (dimensiuni, culoare, desen) si sa nu poata fi sters.In cazul transportarii substantelor periculoase in vehicule cisterna, cisterne amovibile, containere-cisterna sau

baterii de recipienti, acestea trebuie sa fie insotite de una sau mai multe etichete de pericol, aplicate in exteriorul vehiculelor (dotate cu containere-cisterna), obligatie ce este valabila si pentru cisternele sau containerele-cisterna (goale), dar care au continut substante periculoase si nu au fost inca „bonificate” (curatate).

Daca transportul se efectueaza in cisterne fixe, etichetele sunt aplicate pe partile laterale si pe cea posterioara (3 etichete), iar in cazul containerelor-cisterna vor fi aplicate numai pe partile laterale (2 etichete).

ETICHETA 1

Negru pe fond portacaliu; bomba explodand, in jumatatea superioara, numarul diviziunii si litera grupei de compatibilitate potrivita, in jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.

In legatura cu explozia, la diviziunile 1.1, 1.2, si 1.3

ETICHETA 1.4

Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii „1.4” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate potrivita, in jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.

In legatura cu explozia, la diviziunea 1.4

ETICHETA 1.5

Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii „1.5” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate „D”, in jumatatea inferioara; cifra „1” mica in coltul inferior.

In legatura cu explozia, la diviziunea 1.5

ETICHETA 1.6

Negru pe fond portocaliu; numarul diviziunii ”1.6” in jumatatea superioara, litera grupei de compatibilitate „N”, in jumatatea inferioara; cifra „1” mai mica in coltul inferior.

In legatura cu explozia, la diviziunea 1.6

ETICHETA 01

Negru pe fond portocaliu, bomba explodand in jumatatea superioara

Pericol de explozie

ETICHETA 2

Butelie de gaz, neagra sau alba, pe fond verde cu cifra „2” mica in coltul inferior

Page 17: ADR-ed. 2000

Gaz neinflamabil si netoxic

ETICHETA 3

Flacara neagra sau alba pe fond rosu

Pericol de foc (substante lichide inflamabile)

ETICHETA 4.1

Flacara neagra pe fond constituit din benzi verticale echidistante, alternative, rosu si alb

Pericol de foc (substanta solida inflamabila)

ETICHETA 4.2

Flacara neagra pe fond alb, triunghiul inferior al etichetei avand culoarea rosie

Substanta predispusa la aprinderea spontana

ETICHETA 4.3

Flacara neagra pe fond albastru

Pericol de emanatie de gaz inflamabil in contact cu apa

ETICHETA 5.1

Flacara deasupra unui cerc, pe fond galben cu cifra „5.1” mica in coltul inferior

Substanta comburanta

ETICHETA 5.2

Flacara deasupra unui cerc, negru pe fond galben cu cifra „5.2” mica in coltul inferior

Peroxid organic: pericol de incendiu

ETICHETA 05

Flacara deasupra unui cerc, negru pe fond galben

Pericol de activare a incendiului

ETICHETA 6.1

Cap de mort sprijinit in doua tibii negre pe fond alb

Page 18: ADR-ed. 2000

Substanta toxica: se tine izolata de articole alimentare sau de alte obiecte destinate consumului in vehicule, precum si de locuri de descarcare sau transbordare.

ETICHETA 6.2

Un cerc incarcat cu trei conuri, cifra 6 mai mica in coltul inferior

Substanta infectioasa: se tine izolata de articole alimentare sau alte obiecte de consum si alimente pentru animale in vehicule, precum si de locuri de incarcare, descarcare sau transbordare

ETICHETA 7 A

Trefla schematizata, inscriptia RADIOACTIVE, urmata de o banda verticala in jumatatea inferioara cu textul urmator:

CONTINUT: ....ACTIVITATE: .....Cifra „7” mica in coltul inferior.Simbolurile si inscriptiile negre pe fond alb, banda verticala rosie

Substanta radioactiva in ambalaje de la categoria I – ALB;In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sanatate in caz de ingerare, inhalare sau contact cu substanta

imprastiata

ETICHETA 7 B

Ca precedenta, dar doua benzi verticale in jumatatea inferioara cu textul urmator:CONTINUT: ....ACTIVITATE: .....INDICE DE TRANSPORT intr-un dreptunghi cu chenarul negru.Cifra „7” mica in coltul inferiorSimbolurile si inscriptiile negre

fondul jumatate superior: galbenfondul jumatate inferior: albbenzile verticale rosii

Substanta radioactiva in ambalaje de la categoria a II-a – GALBENE, ambalaje care se tin departe de colete care poarta o eticheta cu inscriptia „FOTO”;

In caz de avarie a ambalajelor, pericol de sanatate prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprastiata, inclusiv riscuri de iradiere la distanta.

ETICHETA 7 C

Ca precedenta, dar trei benzi verticale rosii in jumatatea inferioara

Substanta radioactiva in ambalaje de la categoria a-III-a – GALBENE, ambalaje care se tin departe pe colete care poarta o eticheta cu inscriptia „FOTO”;

In caz de avariere a ambalajelor, pericol pentru sanatate prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprastiata, inclusiv riscuri de iradiere la distanta.

ETICHETA 7 D

Trefla schematizata; inscriptia RADIOACTIVITATE si cifra „7”. Simbolul si inscriptiile negre. Jumatatea superioara pe fond galben, jumatatea inferioara pe fond alb. Utilizarea cuvantului „Radioactivitate” in jumatatea inferioara este optionala in scopul de a permite utilizarea acestei etichete pentru afisarea numarului de identificare al substantei expediate.

Page 19: ADR-ed. 2000

Substanta radioactiva, prezentand pericolele descrise la 7A, 7B sau 7C.

ETICHETA 8

Picaturi care se scurg dintr-o eprubeta pe o placa si din alte eprubete pe o mana, negre pe fond alb, triunghi inferior avand culoarea neagra, marginit de un chenar alb

Substanta coroziva

ETICHETA 9

Fond alb cu sapte benzi verticale negre in jumatatea superioara si cifra „9” mica, subliniata, in negru in coltul inferior.

Substante si obiecte diverse, care in cursul transportului prezinta un pericol altul decat cele pe care le prezinta celelalte case.

● Etichetele nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01, 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2 05, 6.1, 6.2, 7A, 7B, 7C, 8 si 9 au forma unui patrat cu latura de 100 mm, dispuse cu o diagonala pe verticala. Ele sunt marcate pe toate laturile de o linie colorata in negru plasat la 5 mm de margine.

● Daca dimensiunea ambalajelor o cere, etichetele pot sa aiba dimensiuni reduse, cu conditia sa ramana vizibile.● Dimensiunea laturii trebuie sa fie de 250 mm, cel putin pentru eticheta 7D si alte etichete destinate sa fie

aplicate pe vehicule, cisterne de cel putin 3 m3 si containere.● Este admis sa se figureze in partea inferioara a etichetelor inscriptii in cifre sau litere sustinatoare ale naturii

periculului.● Inscriptiile pe etichetele de pericol trebuie sa fie aplicate de o maniera lizibila si sa nu poata fi sterse.● Expeditorul este raspunzator de aplicarea etichetelor.● Etichetele de pericol prescrise prin ADR, etichetele de pericol conform prescriptiilor aplicabile si altor moduri

de transport pot sa fie aplicate pe ambalaje, containere, containere-cisterna si vehicule baterii incarcate cu marfuri periculoase care sunt transportate pe drumurile publice.

COLETE

Fata si spate – Placa portocalie

Container – clasa mare si cu eticheta(e) de pericol(e) pe cele toate 4 parti

Camion pentru colete – fara alte marcaje decat placutele portocalii

CONTAINER CISTERNAmai multe substante

Fata – placa portocalie

Spate – placa portocalie

Daca etichetele cisternei nu sunt vizibile etichetele trebuie amplasate pe partile laterale si pe spatele vehiculului.

Pe ambele parti laterale – placi cu numere si eticheta sau etichetele de pericol(e).

Page 20: ADR-ed. 2000

4.2.2 Etichete de manipulare

Aceste etichete sunt aplicate pe ambalajul utilizat si au forma unui dreptunghi.

● Eticheta „11” aplicata pe partea superioara a coletului indica obligatia ca la manipulare acesta sa fie manevrat pe verticala.

IMPORTANT !

Este obligatia expeditorului de a alege si aplica etichete pe vehicule, inclusiv pe vehiculele-cisterna, containerele-cisterna si pe containere.

Modul de semnalizare a vehiculelor care transporta substante periculoase este prezentat alaturi.

Etichetele sunt marcate de jur imprejur cu o linie continua de aceeasi culoare cu simbolul care figureaza pe etichete, plasat la 5 mm de margine.

Eticheta nr. 11 are forma dreptunghiulara de format A5 (148 mm x 210 mm). Daca dimensiunea ambalajului impune, eticheta poate sa aiba dimensiuni mai mici dat cu conditia sa devina vizibila. Doua sageti negre pe fond alb sau alt fond constrastant apropiat. Sus: a se pozitiona eticheta cu varfurile in sus

4.2.3 Etichetarea ambalajelor pentru produsele destinate transportului

Etichetarea ambalajelor se face in functie de prescriptiile corespunzatoare clasei de pericol a fiecarei substante periculoase.

Fiecare ambalaj trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei continute, precedat de literele „UN”, precum si etichetele de pericol si manipulare.

Pe ambalajele pentru substantele de la clasa 2 se vor trece perfect lizibile:● numarul de identificare, precedat de UN;● denumirea chimica sau tehnica;● clasa, cifra si litera sau literele corespunzatoare fiecarui produs.

Asa cum s-a mentionat, acordul ADR contine apendicele B5 liste de substante care se pot transporta in cisterna sau in vrac, precizandu-se pentru fiecare dintre acestea:

● denumirea chimica si/sau tehnica;● clasa, cifra de enumerare, litera; ● numarul de identificare al pericolului (numarul lui Kemler);● numarul de identificare al substantei (numarul ONU);

♦ eticheta sau etichetele care trebuie aplicate.

ATENTIE ! Pe fiecare ambalaj se trece clar si durabil numarul de identificare a substantei, format din patru cifre precedat de „UN”.

Pe ambalaj se aplica una sau mai multe etichete, avand semnificatiile corespunzatoare clasificarii produsului. Aceste etichete sunt patrate cu latura de cel putin 100 mm si se aplica astfel incat diagonala sa fie pozitionata vertical, sau pot fi dreptunghiuri cu laturile de 148 mm si 210 mm (in caz de necesitate aceste dreptunghiuri pot fi reduse la dimenisiui de 74 x 105 mm). In toate situatiile, obligativitatea alegerii si aplicarii etichetelor revine numai expeditorului.

Daca etichetele de pericol nu pot fi aplicate direct pe ambalaje, ele se vor aplica pe suporti rigizi care vor fi fixati pe ambalaje sau pot fi inlocuite cu inscriptii sau marcaje care reproduc exact continutul etichetei, marcajul obtinut prin poansonare avand avantajul ca nu se poate dezlipi. Daca ambalajul trebuie sa poarte doua etichete de acelasi tip, acestea vor fi aplicate cu baza mica in jos, iar cele doua laturi care vin in contact trebuie sa se suprapuna.

In mod normal, trebuie sa se aplice o singura eticheta de pericol pe colet si pe container, iar etichetele de manipulare se aplica pe doua fete laterale opuse ale ambalajelor sau containerelor.

Semnalizarea ambalajelor permite soferului:● sa inteleaga carei clase ii apartine fiecare substanta;● sa inteleaga pericolul principal si pericolele secundare pe care le comporta transportul acestor colete;

Page 21: ADR-ed. 2000

● sa evite incarcarea in comun a unor colete cu etichete diferite atunci cand aceasta incarcare este interzisa datorita incompatibilitatii transportului in comun, in acelasi vehicol a unor substante;

● sa dispuna aranjarea convenabila in vehicul.

Capitolul II

Ambalaje folosite pentru transportul marfurilor periculoase

In ADR sunt precizate foarte clar exisgentele pentru ambalajele in care se transporta marfurile periculoase.

1. Conditii generale de ambalare

● Ambalajele trebuie sa fie construite si inchise de maniera de a evita pierderile rezultate, in conditii normale de transport datorita vibratiilor, cresterii temperaturii, umiditatii sau presiuniii in conditii normale de transport. Nici o substanta periculoasa nu trebuie sa adere la exteriorul coletelor.

● Partile ambalajului care sunt in contact direct cu substantele periculoase nu trebuie sa fie deteriorate de actiunea chimica a acestor substante; daca este cazul ele trebuie sa aiba un invelis interior adecvat sau sa fie supus la un tratament corespunzator.

● Aceste parti ale ambalajelor nu trebuie sa aiba componenti susceptibili de a reactiona periculos cu continutul acestora pentru a evita formarea de substante periculoase.

● Fiecare ambalaj trebuie sa fie conform unui tip construit, incercat si agreat● Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La temperatura de umplere de 15ºC

nu trebuie sa depaseasca:

Punctul de fierbere al substantei ºC

< 60º> 60º< 100º

> 100º< 200º

> 200º< 300º

>300º

Gradul de umplere 90 % 92 % 94 % 96 % 98 %

● Ambalajele interioare trebuie sa fie ambalate in ambalaje exterioare de maniera de a evita, in conditii normale de transport:

◊ Spargerea◊ Perforarea◊ Deversarea

● In acelasi ambalaj exterior nu trebuie reunite ambalaje interioare care contin diferite substante ce pot reactiona periculos inttre ele provocand:

◊ O combustie si/sau o degajare de caldura◊ O degajare de gaze inflamabile, toxice sau asfixiante◊ Formarea de substante corosive◊ Formarea de substante instabile

● In cazul unei suprapresiuni care se poate dezvolta intr-un ambalaj datorita degajarii gazului continut ca urmare a cresterii temperaturii sau altor cauze ambalajul poate fi prevazut cu un orificiu prin care nu pot cauza nici un pericol datorita toxicitatii sau inflamabilitatii sau cantitatii degajate.

● Ambalajele noi, reconstruite, reutilizate sau reconditionate trebuie sa indeplineasca conditiile prescrise.● Ambalajele utilizate pentru substantele lichide trebuie sa fie supuse unei probe de etanseitate.● Ambalajele utilizate pentru substantele solide care pot deveni lichide la temperaturi susceptibile de a fi intalnite

in timpul transportului trebuie sa poata contina aceeasi substanta si in stare lichida.● Lichidele nu trebuie sa fie incarcate decat in ambalaje care rezista la presiunea de vapori ai substantei continute.

La umplere nu trebuie sa depaseasca 2/3 din presiunea de proba.● Ambalajele trebuie sa fie fabricate si probate dupa un program de asigurare a calitatii care trebuie sa satisfaca

exigentele autoritatii competente.

Marcajul pentru ambalaje noi, fabricate si agreate cuprinde:a) Simbolul Un sau ADR ori RID/ADRb) Codul ambalajului 1A1 – butoi din otel cu capac nedetasabilc) Codul compus din doua partie:

i) litera X/Y/Zii) 1.2 densitatea pentru lichide sau 300 masa bruta totala

Page 22: ADR-ed. 2000

iii) pentru clasa 6.2 grupa 1º si 2º se indica clasa „6.2”d) Litera „S” daca ambalajul este destinat sa contina substante a caror vascozitate la 23ºC este superioara la 200

mm2/s sau presiunea indicata in kPa (250)e) Anul de fabricatie, ultimele doua cifre (00). Pentru ambalajul de tipul 1H sau 3H luna de fabricatie se indica sub

forma unui marcaj, asemanator ceasuluif) Simbolul statului care a facut agrearea D – Germania, NL – Olanda etc.g) Numarul de inregistrare si numele sau sigla fabricantului.

La reconditionarea ambalajelor se adauga urmatoarele:h) simbolul statului in care s-a facut reconditionareai) numele sau simbolul autorizatiei de reconditionarej) anul reconditionarii, litera R, iar pentru cele supuse la proba de etanseitate, aditional L.

Codul ambalajului poate fi urmat de literele T, V sau W.

T – ambalaj de securitate conform marginalul 3559W – ambalajul a fost fabricat dupa acelasi cod indicat pe acestaV – ambalaj conform marginalului 3558

2. Ambalaje

Marfurile periculoase se pot transporta:● in ambalaje cu capacitatea de pana la 450 l – in aceste ambalaje se transporta substante de la clasele 3, 4, 5, 6, 8

si 9;● recipiente, butelii etc. sau baterii de recipiente (mai multe recipiente legate intre ele) in care se transporta de

regula gaze de la clasa 2;● in recipiente de dimensiuni mari cu capacitatea de pana la 3000 l;● colete;● vrac.

Ambalajele se pot clasifica n functie de modalitatea de transport a substantelor:● transportul substantelor in ambalaje construite in conformitate cu normele ADR.● transportul substantelor solide, lichide sau gazoase in „grands recipient vrac” (IBC sau GRV) construite in

conformitate cu normele ADR, avand o capacitate maximala de 3000 l;● transportul substantelor in recipiente testate si aprobate potrivit normelor ADR si care, in general au o capacitate

care nu depaseste 450 l, si sunt destinate sa contina solide sau lichide;● transportul substantelor in cisterna in stare gazoasa, lichida, pulverulenta.

In privinta ambalajelor distingem:● butoaie;● bidoane;● canistre;● lazi;● saci.

NOTA: Fiecare ambalaj trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei precedat de literele „UN” si etichetele de pericol si manipulare.

Acordul ADR stabileste obligatia de identificare a ambalajelor prin marcaje, avand la baza un sistem de codificare a tipurilor de ambalaje alcatuit din:

● cifra araba, care indica tipul ambalajului:1. Bidoane, butoaie (confectionate din otel, aluminiu, material plastic, carton, placaj etc.)2. Butoaie de lemn3. Canistre (din metal sau plastic)4. Cutii sau lazi (din otel, aluminiu, lemn natural, placaj, lemn reconditionat, carton, plastic)5. Saci (din material plastic, textile, hartie etc.)6. Ambalaje compozite (recipiente in plastic, sticla, portelan, gresie)O. Ambalaje metalice usoare

● una sau mai multe litere majuscule latine, care indica materialul din care s-a confectionat ambalajul:

A. otelB. aluminiuC. lemn

Page 23: ADR-ed. 2000

D. placajF. lemn reconditionatG. cartonH. material plasticL. textileM. hartieN. metal (altele decat otel sau aluminiu)P. sticla, portelan, gresie

Exemplu: 1A – bidon sau butoi din otel 3A – canistre de otel

In cazul ambalajelor compozite, putem identifica materialul din care sunt confectionate, se pot utiliza doua litere majuscule latine: cea dintai pentru recipientul interior, iar cea de-a doua pentru ambalajul exterior. Cand se foloseste o singura litera, aceasta se refera la ambalajul exterior utilizat.

Capacitatea si masa sunt limitate (niciodata mai mult de 450 l sau 400 kg, exceptand cateva recipiente pentru gaze care poit avea pana la 1000 l).

In majoritatea cazurilor ambalajele trebuie sa fie supuse la teste asupra prototipului si controlate asupra respectarii prevederilor acordului ADR, in ceea ce priveste calitatea ambalajului respectiv.

In functie de gradul pericolului prezentat de substantele transportate (stabilit prin prescriptiile particulare ale fiecarei clase de substante, respectiv literele a), b) sau c) care insotesc cifrele de enumerare a substantelor, sunt prevazute trei grupe de ambalaje, care atesta calitatea ambalajului respectiv:

I – pentru substantele din subgrupa a)II – pentru substantele din subgrupa b)III - pentru substantele din subgrupa c)

Codificarea ambalajelor stabileste si identificarea printr-o litera majuscula latina a subgrupelor de substante pentru care este agreat un anumit tip constructiv de ambalaje.

● X – pentru grupele de ambalaje de la I la III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de literele a), b) si c).

● Y – pentru grupele de ambalare II si III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de literele b) si c)

● Z – pentru grupa de ambalaj III (respectiv, pentru susbtantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de litera c)

Referitor la identificarea ambalajelor de la clasa 2 se va reveni atunci cand se va analiza in amanunt aceasta clasa.

NOTA: In ambalajele cu marca UN niciodata nu se transporta gaze de la clasa 2.

Expeditorul este responsabil de folosirea ambalajelor corespunzatoare, iar in documentele de bord scrise ale soferului trebuie sa se regaseasca declaratia scrisa a acestuia ca ambalajul este conform prescriptiilor ADR.

Fiecare colet trebuie sa poarte sub o forma clara si durabila:● Numarul de identificare al substantei continute in ambalaj, precedat de literele UN● In cazul cand in colet se afla mai multe ambalaje incarcate cu mai multe substante periculoase, cu numere de

identificare diferite, ● Numerele de identificare pentru substantele continute precedate de literele UN, iar in unele situatii Literele LQ● Literele „LQ” reprezinta abrevierea termenilor englezesti- „Limited Quantity” – „Cantitate limitata”.

Aceste inscriptii figureaza in interiorul unui chenar de forma unui patrat cu latura de cel putin 100 mm, asezat cu varful in sus; daca acesta nu este posibil datorita marimii coletului, dimensiunea poate fi redusa cu conditia ca inscriptiile sa ramana vizibile.

Pentru transportul ambalajelor continand mai multe marfuri periculoase, supraambalarea poate fi utilizata daca corespunde conditiilor urmatoare:

● invelitoarea este utilizata pentru acelasi expeditor;● contine doua sau mai multe colete si care;● asigura o mai usoara manevrare si stivuire in timpul transportului.

Exemple de supraambalaje:● o platforma de incarcare, cum ar fi un palet pe care sunt dispuse mai multe colete, legate si asigurate printr-o

folie de plastic sau husa bine intinsa;● un ambalaj exterior de protectie cum ar fi o lada sau rachita.

Page 24: ADR-ed. 2000

Pe supraambalaj trebuie sa fie trecute numerele de identificare ale substantelor, precedate de literele UN, si bineinteles etichetele tuturor coletelor care nu se gasesc in supraambalaj, cel putin etichetele reprezentative si numerele de identificare sa fie vizibile.

Interdictiile de incarcare in comun se aplica si asupra marfurilor din supraambalaje.

In acelasi supraambalaj nu trebuie sa fie puse ambalaje care contin substante ce pot reactiona periculos intre ele, provocand:

● o combustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;● o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice ori asfixiante etc.;● formarea unor substante lichide corozive;● formarea de substante instabile (care se descompun ori polimerizeaza periculos);● cresterea periculoasa a presiunii.

Supraambalarea permite transportarea unor partide de marfuri periculoase pentru mai multi destinatari, indicandu-se de fiecare data numele si adresa destinatarului.

In cazul mai multor destinatari, cantitatea de marfa livrata poate fi precizata pe alte documente care se gasesc la bordul autovehiculului.

Coletele cu marfuri periculoase care au fost deteriorate sau pot prezenta defecte ori marfurile care sunt returnate si au fost reambalate intr-un ambalaj asemanator, din acelasi material sau ambalaj apropiat trebuie sa fie semnalizate si etichetate corect.

Pe aceste colete trebuie sa se aplica nr. de identificare ale substantelor transportate, precedate de „UN”, etichetele de pericol, si de asemenea se aplica mentiunea „SECURITATE” ori „SECOURS”

In documentul de transport expeditorul trebuie sa faca mentiunea „Ambalaj de securitate”.

Lichidele de la clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 8 sau 9 care au atribuite diferite cifre, dar literele a) sau b) continute in recipiente de sticla sau portelan trebuie sa fie ambalate intr-un material absorbant care sa nu provoace o reactie periculoasa in contact cu aceste lichid. Aceasta protectie nu este necesara daca ambalajul exterior nu poate fi traversat in conditii normale de transport.

Semnalizarea ambalajelor permite soferului sa inteleaga carei clase ii apartine substanta respectiva, permite sa se evite incarcarea in comun a substantelor interzise.

Semnalizarea si etichetarea supraambalejelor trebuie facuta cu inscriptii, si/sau etichete de pericol sau manipulare care se aplica pe supraambalaje in functie de pericolele pe care le comporta substantele continute in acestea, precum si de modul cum trebuie manevrat ambalajul.

3. Conditii generale de utilizare a marilor recipiente pentru vrac (MRV sau in franceza GRV si IBC – in engleza)

Mare recipient pentru vrac – un ambalaj mobil rigid sau suplu:

a) Al carui continut:i. nu depaseste 3 m3 (3000 litri), pentru substante solide si lichide din grupele de ambalaje II si IIIii. nu depaseste 1,5 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaje I, ambalate in GRV suple, din

plastic, materiale rigide, materiale compozite, din carton sau lemniii. nu depaseste 3 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaj I ambalate in GRV metalice

b) Construit pentru o manipulare mecanicac) Putand sa reziste la solicitarile produse de manipularea la transportul, ceea ce trebuie confirmat prin probe

specificed) Daca mai multe cisterne de inchidere sunt montate in serie, cel mai apropiat de substanta transportata trebuie sa

fie inchis primul.e) In timpul transportului nici un reziduu periculos nu trebuie sa adere la exteriorul MRV-ului.f) Orificiul pentru gaze. Orificiul nu trebuie sa permita pierderea de lichide sau patrunderea de substante straine.g) Gradul de umplere este similar celui de la ambalaje simple:

● Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La termperatura de umplere de 15ºC nu trebuie sa depaseasca:

Punctul de fierbere al substantei ºC

< 60º > 60º< 100º

> 100º< 200º

> 200º< 300º

>300º

Gradul de umplere 90 % 92 % 94 % 96 % 98 %

Page 25: ADR-ed. 2000

h) Daca MRV (GRV) sunt utilizate pentru transportul substantelor lichide inflamabile al caror punct de aprindere este egal sau inferior la 55ºC, sau praf susceptibil de a forma nori de pulbere exploziva, trebuie prevazut cu un dispozitiv de scurgere a sarcinilor electrostatice care se creeaza la umplere si la golire.

i) In timpul transportului, GRV trebuie sa fie solid fixate in interiorul unitatii de transport de maniera de a impiedica deplasarile laterale sau longitudinale sau socurile, si astfel ele sa furnizeze un suport exterior corespunzator. Pe de alta parte, MRV (GRV) de tip 31HZ2 nu trebuie sa fie transportate decat in unitati de transport inchise.

Tipuri de MRV (GRV)

Definitii:● GRV metalice – se compune dintr-un corp magnetic, inclusiv echipamentul de serviciu si echipamentul de

structura asemanatoare● GRV suple – flexibil● GRV in plastic rigid● GRV compozit cu recipient interior de plastic ● GRV de carton● GRV de lemn

La un MRV sau GRV ori IBC se distinge urmatoarele elemente de identificare:● Corpul● Echipamentul de structura (pentru toate categoriile de GRV cu exceptia GRV flexibile)● Masa bruta maxima admisibila structura (pentru toate categoriile de GRV cu exceptia GRV flexibile)● Incarcarea maxima admisibila (pentru GRV flexibile)● GRV protectie contra socurilor (pentru GRV metalice)● Tesatura de plastic (pentru GRV flexibile)● Plastic (pentru GRV compozite cu recipient interior din plastic)● Dispozitiv de manipulare● Dublura (pentru GRV din carton, flexibile si din lemn)● Recipient rigid cu interior rigid (pentru GRV compozite)

Codificarea tipurilor de constructie a MRV sau GRV

1. Codul identifica tipurile de GRV

Codul este constituit din: ● Doua cifre arabe indicand tipul GRV cum specifica litera a) mai jos,● Din una sau mai multe litere majuscule (caractere latine) indicand natura materialului (sper exemplu metal,

plastic etc.), cum se specifica la litera b) de mai jos,● Daca este cazul, o cifra araba indicand categoria GRV pentru tipul respectiv.

In cazul GRV compozit vor fi utilizate doua litere majuscule (caractere latine). Primul desemneaza materialul recipientului interior al GRV, iar al doilea materialul ambalajului exterior.

a)

TipSubstante solide incarcate si/sau descarcate

Substante lichideprin gravitatie

sub presiune, superioara la 0,1 bari

Rigid 11 21 31Suplu – flexibil

b)

A. OtelB. AluminiuC. Lemn naturalD. Lemn placaF. Lemn conditionatG. CartonH. PlasticL. TextilM. Hartie multiplaN. Metal

Page 26: ADR-ed. 2000

Codul de la GRV este urmat, in marcaj, de o litera indicand grupa de substante pentru care este agreat tipul constructiv:

● X – pentru substantele din grupele de ambalaje I, II si III● Y – pentru substantele din grupele de ambalaje II si III● Z – pentru substantele din grupa de ambalaje III

Marcajul

Marcajul de baza:

a) Simbolul ONU pentru ambalaj sau „UN”b) Codul desemnat de tipul GRVc) Litera (X, Y sau Z)d) Luna si anul fabricatiei – ultimele doua cifree) Simbolul statului unde a fost agreatf) Numele si sigla fabricantuluig) Incarcarea, indicand proba de stivuire in kg. Pentru GRV care nu suporta cifra „0”h) Masa bruta maxima admisa si GRV flexibil mmax admisa in kg

Marcaj aditional:

i) tara in kg pentru toate tipurile de GRV, altele decat GRV flexibile

Pentru GRV metalice, GRV din plastic rigid, GRV cu recipient interior in plastic

j) continutul in litri la 20ºCk) data ultimei probe de etanseitate (luna si anul)l) data ultimei inspectii (luna si anul)m) presiunea maxima de umplere/golire in kPa sau bari

Pentru GRV metalic

n) materialul utilizat pentru corp si grosimea minima in mmo) numarul de ordine al fabricantului

Pentru GRV in plastic rigid si GRV compozite cu recipiente interior de plasticp) presiunea manometrica a probei in kPa sau bariq) daca anvelopa exterioara a GRV compozit este demontabila fiecare element demontabil trebuie sa poarte

marcajul.

4. Recipiente mari pentru transportul in vrac (GRV) sau in container (IBC)

Ambalajele de dimensiuni mai mari pentru transportul in vrac GRV-urile (grands recipients pour vrac) sau Container intermediar BULK (IBC) au o capacitate maxima de 3000 l si sunt concepute pentru a fi manipulate mecanic.

Si aceste ambalaje au fost testate si au aplicate marcaje pentru identificarea lor care incepe cu UN.

Ambalajele din grupa I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a) sau GRV din grupa de ambalaje I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a);

Ambalajele din grupa II sau I sunt marcate prin litera Y sau X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa b) sau a) sau GRV din grupa de ambalaje II sau I, marcate prin litera Y sau X, pentru substante periculoase.

Ambalajele din grupa de ambalaje III, II sau I marcate prin litera Z, Y sau X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa c), b) sau a) GRV din grupa de ambalaje III, II, sau I, marcate prin litera Z, Y sau X pentru substante mai putin periculoase.

Prescriptiile referitoare la GRV (mari recipiente pentru marfuri vrac).

Un GRV dupa ce i-a expirat termenul de verificare periodica poate sa transporte fara autorizatia autoritatii competente timp de 6 luni maximum, pentru returul deseurilor periculoase din ADR in vederea eliminarii sau reciclarii. Pe documentul de transport trebuie sa se precizeze suplimentar „Transport conform marginalului 3662”.

Page 27: ADR-ed. 2000

Capitolul III

Prescriptii privind vehiculul si echipamentul ADR

1. Unitatea de transport

In transportul rutier al substantelor periculoase se utilizeaza notiunea de „unitate de transport” – respectiv vehicului care transporta substantele periculoase.

O unitate de transport nu poate avea mai mult de o remorca sau de o semiremorca.

Vehiculele utilizate in transportul de substante periculoase trebuie sa indeplineasca „Conditiile tehnice pentru vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania (RNTR-2)” precum si admiterii in circulatia pe drumurile publice si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de substante periculoase (RNTR-3).

Toate autovehiculele si remorcile destinate cu caracter permanent transportului de marfuri periculoase, ca si cele care le transporta ocazional, trebuie sa dispuna de conditii optime, in special privind:

● motorul;● echipamentul electric;● echipamentul de franare;● instalatia de incalzire a cabinei;● caroseria; ● extinctoarele; ● echipamente diverse;● aparate de iluminare portabile.

2. Conditii tehnice pentru autovehiculele destina transportului marfuri periculoase

RNTR-3 cuprind „Reglementarile privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, agrearea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase”.

„Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” se elibereaza numai tipurilor de vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national cat si pentru traficul international respectiv:

● Vehicule cisterna;● Vehicule purtatoare de cisterne demontabile;● Vehicule-baterie cu o capacitate mai mare de 1000 l;● Unitati de transport tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculelor care tracteaza remorci sau

semiremorci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat astfel in ADR.● Sunt exceptate de la aceasta prevedere vehiculele lente (asa cum sunt definite in RNTR 2) care pot fi incadrate

in aceste tipuri de vehicule.

Pe timpul efectuarii transportului „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” trebuie sa fie prezentat obligatoriu la bordul autovehiculului:

● In original (pentru trafic international);● In original sau copie legalizata (pentru trafic national)● In cazul unitatilor de transport formate dintr-un autovehicul (autotractor) si o remorca sau semiremorca, se

elibereaza cate un certificat pentru fiecare vehicul in parte.● Impreuna cu „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” si, daca este

posibil, cu aceeasi durata de valabilitate, se elibereaza sau se completeaza, anexa la certificatul de inmatriculare si se aplica ecusonul pe placa cu numarul de inmatriculare, conform reglementarilor RNTR-1.

Tipuri de vehicule destinate transportului de marfuri periculoase:

● Tipul EX/II – vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este necesara o unitate de transport de tip II definita la marginalul 11204 din ADR

● Tipul EX/III – vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este neceasra o unitate de transport III definita la marginalul 11204 din ADR

Page 28: ADR-ed. 2000

● Tipul FL – vehicule destinate transportului de lichide cu punctul de inflamabilitate mai mic de 61ºC (cu exceptia combustibilului diesel, motorina ori combustibil lichid pentru calorifere sau de gaze inflamabile, in cisterne fixe, demontabile, in containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile

● Tipul OX – vehicule cisterna destinate transportului de susbtante din clasa 5.1, cifra 1º, a), in cisterne fixe sau demontabile sau in containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000 l

● Tipul AT – vehicule, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l altele decat cele de tipul FL.

CONDITII TEHNICE SUPLIMENTARE

CABLAJELE INSTALATIEI ELECTRICE SUPLIMENTARE

● Conductorii electrici trebuie sa fie bine dimensionati cu suficienta rezerva pentru a se evita incalzirile. Ei trebuie sa fie izolati intr-un mod adecvat

● Toate circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante fuzibile sau cu intrerupatoare automate, cu exceptia urmatoarelor circuite:

◊ De la baterie la sistemul de pornire si de oprire al motorului◊ De la baterie la alternator◊ De la alternator la cutia cu sigurante fuzibile sau intrerupatoarele automate◊ De la bateria la demarorul motorului◊ De la bateria la cutia de comanda a actionarii dispozitivului de franare de incetinire daca acesta este electric sau

electromagnetic◊ De la baterie la mecanismul electric de ridicare al unei axe● Cablajele electrice trebuie sa fie fixate solid si amplasate in asa fel incat conductorii electrici sa fie protejati

impotriva agresiunilor mecanice si termice.

DECONECTAREA BATERIILOR DE ACUMULATOARE

● Un intrerupator pentru deconectarea circuitelor electrice trebuie montat cat mai aproape posibil de baterie de acumulatoare

● Dispozitivele de comanda directa si indirecta trebuie instalate: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul vehiculului

● Ele trebuie sa fie accesibile si semnalizate distinct● Comanda din cabina va fi amplasata la indemana conducatorului auto asezat pe scaunul sau.● Ea va fi prevazuta fie cu un capac de protectie, fie cu o comanda cu o miscare completa, fie cu orice alt

dispozitiv care impiedica o declansare involuntara● Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis in timp ce motorul este in functiune fara ca sa rezulte supratensiuni

periculoase● Utilizarea sa nu trebuie sa prezinte riscul de provocare a aprinderii unei atmosfere explozibile● Conexiunile electrice de la intrerupatorul circuitului de la baterie trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat.

Acest lucru nu mai este cerut daca conexiunile se afla in interiorul unei cutii, care poate fi cutia bateriei, caz in care este suficient sa se protejeze aceste conexiuni impotriva scurt-circuitelor, cu ajutorul, de exemplu, al unui capac de cauciuc.

BATERIILE DE ACUMULATOARE

● Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate din punct de vedere electric sau sa fie acoperite de capacul izolator al cutiei bateriei. Daca bateriile sunt situate in alta parte decat sub capota motorului, ele trebuie sa fie ficate intr-o cutie de baterie ventilata.

TAHOGRAFE

● Alimentarea electrica a tahografului se va face printr-o bariera de securitate conectata direct la baterie.● Tahograful si bariera de securitate trebuie sa satisfaca conditii referitoare la aparatele electrice asocitate conform

standardului european.

Page 29: ADR-ed. 2000

INSTALATIA ELECTRICA DIN SPATIUL CABINEI

● Ansamblul acestei instalatii electrice trebuie conceput si realizat si protejat in asa fel incat sa nu poata provoca nici o aprindere, nici scurtcircuit, in conditii normale de utilizare a vehiculului si sa reduca la minimum aceste riscuri in caz de soc sau deformare, in special

● Cablajele situate in spatele cabinei de conducere trebuie sa fie protejate contra socurilor, abraziunii sau frecarii in timpul utilizarii normale a vehiculului. Totusi cablurile dispozitivului de franare antiblocare nu necesita o protectie suplimentara

● Iluminarea. Nu trebuie utilizate lampi cu soclu cu insurubare.

CIRCUITELE ELECTRICE ALIMENTATE IN PERMANENTA

● Componentele instalatiei electrice, cu exceptia tahografului, care raman sub tensiune atunci cand intrerupatorul bateriei este deschis, trebuie sa fie adecvate pentru utlizarea in zone periculoase si trebuie sa fie in conformitate cu prescriptiile standardului european, inclusiv cu cele pentru grupa de gaze corespunzatoare in functie de natura substantei transportate.

DISPOZITIVELE DE FRANARE ANTIBLOCARE

● Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa maxima mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv antiblocare conform marginalului 220521 din ADR.

● Racordurile electrice ale dispozitivului antiblocare dintre autovehiculul tragator si remorca trebuie sa corespunda standardului ISO 3795/1985.

FRANA DE INCETINIRE

● Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa maxima mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire conform conditiilor din ADR, marginalul 220522.

● Daca autovehiculul care tracteaza remorci sau semiremorci nu satisface conditiile de eficacitate stabilite la marginalul 220552 din ADR, atunci remorca sau semiremorca trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire conform aceluiasi marginal 220522.

MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUCTIA CABINEI

● Pentru constructia cabinei indicate la marginalul 220531(1) trebuie utilizate numai materiale greu inflamabile (un esantion din respectivul material prezinta o viteza de ardere mai mica de 100 mm/min).

● Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia tehnica printr-o declaratie pe propria raspundere.

ECRAN TERMIC PENTRU CABINA

● Cu exceptia cazului in care cabina este construita din materiale greu inflamabile, in spatele cabinei trebuie dispus un scut metalic sau din alt material adecvat, cu latimea egala cu cea a cisternei. Toate ferestrele din spate ale cabinei sau ale scutului trebuie inchise ermetic, trebuie sa fie confectionate din geam securizat rezistent la foc si sa aiba rame ignifugate. Intre cisterna si cabina sau scut trebuie asigurat un spatiu liber de cel putin 15 cm.

REZERVOARELE DE COMBUSTIBIL

● Trebuie amplasat in asa fel incat sa fie protejate atat cat este posibil impotriva oricarui impact● In caz de scurgeri, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol, fara a veni in contact cu partile calde ale

vehiculului sau incarcatura● Rezervoarele care contin benzina trebuie echipate cu un dispozitiv antifoc eficace adaptabil la orificiul de

umplere sau cu un dispozitiv care permite mentinerea orificiului de umplere inchis ermetic.

Page 30: ADR-ed. 2000

MOTORUL

● Trebuie echipat si amplasat in asa fel incat sa se evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau aprinderii.

● In cazul vehiculelor de tip EX/II si EXIII, motorul trebuie sa se gaseasca in fata pereteloui anterior al volumului pentru incarcatur. Totusi el poate fi amplasat si sub acest volum, cu conditia ca sa evite orice incalzire, chiar localizata a incarcaturii.

DISPOZITIVUL DE EVACUARE

● Dispozitivul de evacuare, precum si tevile de esapament trebuie amplasate si protejate in asa fel incat sa se evite orice pericol pentru incarcatura sau ca urmare a incalzirii sau aprinderii.

● Partile dispozitivului de evacuare eventual aflate direct sub rezervorul de combustibil (motorina) trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 100 mm de acesta sau sa fie protejate printr-un ecran termic.

● Pentru vehiculele de tip EX/II si EX/III, sistemul de evacuare trebuie sa se gaseasca in fata peretelui anterior al volumului pentru incarcatura sau separat de acesta printr-un paravan rezistent la foc si izolat termic. Orificiul tevii de esapament trebuie sa fie in acest caz indreptat spre partea exterioara a vehiculului.

FRANAREA DE INCETINIRE

● Vehiculele echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire care dezvolta temperaturi ridicate, aflat in spatele peretelui posterior al cabinei, trebuie prevazut cu o izolate termica intre acest dispozitiv si cisterna sau incarcatura, fixata solid si amplasata astfel incat aceasta sa permita evitarea oricarei incalziri, fie si locala, a peretelui cisternei sau incarcaturii. Aceasta izolatie trebuie sa protejeje dispozitivul de franare si impotriva scurgerilor din produsul transportat.

INCALZIREA SUPLIMENTARA

● Aparatele de incalzire suplimentara trebuie sa fie suficient de sigure in ceea ce priveste protectia contra incendiului. Ele trebuie sa fie dispuse inaintea peretelui de protectie (peretele din spatele cabinei). Aparatul de incalzire suplimentara trebuie sa fie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (la cel putin 80 cm fata de nivelul solului si sa fie prevazut cu dispozitive care impiedica punerea unor obiecte in contact cu suprafetele calde ale aparatului sau ale tevii sale de evacuare. Pot fi utilizate numai aparatele prevazute cu un dispozitiv de repunere rapida in functiune a motorului de ventilatie pentru aerul de combustie.

DISPOZITIVUL DE LIMITARE A VITEZEI

● Autovehiculele cu o masa maxima mai mare de 12 t vor trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare a vitezei conform marginalului 220540 din ADR care sa limiteze viteza maxima la maximum 85 km/h.

PROTECTIA SUPLIMENTARA SPATE A CISTERNEI

● Spatele vehiculului trebuie sa fie dotat, pe toata latimea cisternei, cu un parasoc suficient de rezistent la impactul din spate.

● Intre peretele din spate al cisternei si bara parasoc trebuie sa fie o distanta minima de 100 mm. Se vor considera solutii tehnice satisfacatoare si existenta unei structuri de protectie suficient de rezistente pentru echipamentele de la spatele cisternei care sa actioneze in acelasi fel ca o bara parasoc sau o depasire a cisternei de catre longeroanele sasiului cu minimum 250 m.

MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR

Toate unitatile de transport trebuie sa fie prevazute cu:

Page 31: ADR-ed. 2000

● Cel putin un aparat portativ de lupta impotriva incendiilor, cu o capacitate minima de 2 kg de pudra sau echivalenta pentru un alt gen de stingere acceptabil, apt sa combata un incendiu la motorul sau la cabina unitatii de transport, si care, daca ar fi folosit pentru combaterea unui incendiu care implica incarcatura, nu il agraveaza, ci, pe cat posibil il combate. Daca vehiculul este dotat cu un dispozitiv, fix automat si usor de declansat pentru combaterea incendiului la motor, nu mai este necesar ca aparatul portativ sa fie adaptat pentru stingerea unui incendiu la motor

● Fata de ceea ce este prevazut anterior, cel putin cu un aparat portativ de lupta impotriva incendiilor, cu o capacitate minima de 6 kg de pudra sau echivalenta pentru alt agent de stingere, apt sa combata un incendiu al pneurilor/franelor sau un incendiu care implica incarcatura.

● Autovehiculele cu o masa totala de pana la 3,5 t vor putea fi prevazute cu un aparat portativ de lupta impotriva incendiilor de minimum 2 kg pudra.

● Agentii de stingere continuti in stingatoarele unitatii de transport nu trebuie sa degajeze gaze toxice nici in cabina de conducere, nici sub influenta caldurii unui incendiu

● Toate stingatoarele prevazute anterior trebuie sa fie prevazute cu sigiliu care sa permita verificarea faptului ca nu au fost utilizate si sa poarte o marca recunoscuta de autoritate competenta, precum si, o inscriptie care sa arate data la care va trebuie sa aiba loc urmatoarea inspectie.

ECHIPAMENTE DIVERSE

● O trusa de scule pentru reparatii intamplatoare ale vehiculului● Cel putin o cala de dimensiuni corespunzatoare greutatii vehiculului si diametrul rotilor, pentru fiecare vehicul● Doua lumini de culoare portocalie, cu alimentare independenta de instalatie electrica a vehiculului, cu

aprinderea continua sau intermitenta● Cu echipament necesar pentru a putea lua primele masuri de securitate cum ar fi:● Pentru protectia soferului

◊ O vesta fluorescenta◊ Ochelari de protectie◊ Dispozitiv de protectie respiratorie adecvata pentru substantele care prezinta riscul de toxicitate◊ O pereche de manuri de protectie◊ Dispozitiv de protectie respiratorie adecvata pentru substanta toxica transportata◊ Sort◊ Lanterna de buzunar◊ Un recipient de apa pentru clatire

● Pentru protectia publicului◊ Patru semnale reflectorizante portabile (conuri, triunghiuri etc.)◊ Un copac pentru drenurile si gurile de scurgere, rezistent la substanta transportata◊ O lopata ◊ O matura◊ Un material absorbant adecvat◊ Un recipient colector adecvat pentru cantitatile mici◊ Folie protectoare de minimum 2 x 3 m

Acest echipament este necesar pentru luarea masurilor suplimentare si speciale indicate in fisele de siguranta.

PRELATA GREU INFLAMABILA SAU NEINFLAMABILA

● Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia tehnica printr-o declaratie pe proprie raspundere.

CAROSERIA DE CONSTRUCTIE SPECIALA

● Caroseria trebuie sa fie inchisa si sa nu prezinte interstitii● Ea trebuie sa fie construita din materiale solid greu inflamabile, in asa fel incat sa protejeze suficient marfurile

transportate. Calitatile de izolare si de rezistenta la caldura ale caroseriei trebuie sa fie cel putin echivalente cu ale unui compartiment construit dintr-un exterior metalic dublat cu un strat de lemn ignifugat cu o grosime de 10 mm; sau caroseria trebuie sa fie construita astfel incat sa garanteze ca nu se va produce nici o penetrare de flacara sau punct cald de mai mult de 120ºC la suprafata unui incendiu care ar putea fi determinat de functionarea vehiculului.

● Aceasta conditie se verifica la omologarea prin declaratia de conformitate a constructorului, iar la inspectia tehnica printr-o declaratie pe propria raspundere privind mentinerea in exploatare a caracteristicilor caroseriei.

Page 32: ADR-ed. 2000

ECHIPAMENTUL PENTRU CLASA 1

● Tensiunea nominala a iluminatului electric nu trebuie sa depaseasca 24 volti● Unitatile de transport EX/II si EX/III trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;● Bateriile trebuie sa fie dispuse si protejate intr-un mod corespunzator contra deteriorarilor datorate unei coliziuni

si bornele lor trebuie sa fie protejate cu un capac izolant● instalatia electrica de iluminare din compartimentul de incarcare trebuie sa fie etansa la praf si sa fie conforma

cu modul de protectie antideflagranta. Intrerupatorul trebuie plasat inferior.

3. Conditii tehnice suplimentare privind omologarea, agrearea si inspectia tehnica a autovehiculelor care

transporta anumite marfuri periculoase

● Dispozitiv de franare antiblocare◊ Numai pentru autovehiculele peste 16 t, remorci si semiremorci peste 10 t masa totala◊ La omologarea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:

obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”

◊ Obligatoriu la transportul international pentru toate vehiculele in serviciu dupa data 31 decembrie 1999, indiferent de data primei inmatriculari.

◊ Obligatoriu la transportul national pentru vehiculele tip EX/II, EXIII, AT, FL si OX, inmatriculate dupa data de 1 ianuarie 1996.

● Frana de incetinire antiblocare◊ Numai pentru autovehiculele peste 16 t, remorci si semiremorci peste 10 t masa totala ◊ La omologaea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:

obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”

◊ Obligatoriu la transportul international pentru toate vehiculele in serviciu dupa data de 31 decembrie 1999, indiferent de data primei inmatriculari.

◊ Obligatoriu la transportul national pentru vehiculele tip EX/II, EX/III, AT, FL si OX, inmatriculate dupa data de 1 ianuarie 1996.

● Frana de incetinire antiblocare◊ Numai pentru autovehiculele peste 12 t, masa totala ◊ La omologarea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:

obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”

◊ Obligatoriu si la transportul national pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze „Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”, care se vor inmatricula pentru prima oara in Romania dupa data de 1 ianuarie 2000.

◊ La ITP si agreare pentru transportul international obligatoriu pentru autovehiculele inmatriculate dupa 1 ianuarie 1998.

◊ Pentru transportul substantelor din clasa 1, 4.1 si 5.2 prelata trebuie sa fie greu inflamabila; pentru transportul substantelor din clasa 5.1 prelata trebuie sa fie neinflamabila.

● Riscuri de incendiu (motor, dispozitivul de evacuare, franarea de incetinire)◊ Pentru lichide cu punctul de inflamare sub 61ºC sau gaze inflamabile.

4. Agrearea vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase

Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai pentru tipurile de vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national, cat si pentru traficul international, respectiv pentru:

● Vehiculele cisterna;● Vehiculele purtatoare de cisterne demontabile;● Vehiculele-baterie cu o capacitate mai mare de 1000l● Vehiculele care transporta containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000l● Unitatile de transport de tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculele care tracteaza remorci

sau semiremprci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat altfel in ADR.

Page 33: ADR-ed. 2000

Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase poate fi eliberat numai daca:● Vehiculul indeplineste conditiile tehnice conform R.N.T.R. 1 sau R.N.T.R. 2, dupa caz, si pe cele specifice in

ADR (pentru transportul international) sau cuprinse in anexa nr.3 din R.N.T.R.3 (pentru transportul national)● Pentru suprastructura exista si este valabil unul din urmatoarele documente, dupa caz: autorizatie, certificat de

conformitate cu prototipul, certificatul de inspectie tehnica initiala, anuala sau periodica, emise de catre Societatea Comerciala IPROCHIM – Departamentul Utilaje.

Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza de catre Regia Autonoma „Registrul Auto Roman” detinatorului vehiculului, individual si la cererea scrisa a acestuia, dupa inmatricularea vehiculului indiferent de modul de omologare (individuala sau de tip) si este valabil maximum un an, cu posibilitate de prelungire. El se poate elibera si pentru vehicule deja omologate si inmatriculate anterior, dar care nu au solicitat agrearea pana in acel moment. Si in aceste cazuri eliberarea certificatului se va face numai daca sunt indeplinite conditiile specifice si numai in urma inspectiei tehnice conform prevederilor cap. 5 din R.N.T.R. 3.

Termenul de valabilitate al „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” este egal cu cel mai scurt dintre termenele cuprinse in documentele mentionate la articolului 9, fara a depasi insa un an.

Pentru transportul pe drumurile publice din Romania se va folosi unul dintre modelele de certificat prezentate in anexa nr. 1 sau 2.

Certificatul prezentat in anexa 1 se foloseste in cazul in care se efectueaza numai transport in trafic national, iar cele prezentate in anexa nr. 2, daca se efectueaza transporturi internationale. Certificatul pentru transporturi internationale este valabil si pentru efectuarea de transporturi in trafic national.

„Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase”, pentru transporturile internationale, trebuie redactat, in afara de limba romana si intr-o limba de circulatie internationala (franceza, engleza sau germana la alegerea solicitantului) si va fi varat cu o diagonala de culoare roz.

Pe timpul efectuarii transportului „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” trebuie sa fie prezent in mod obligatoriu la bordul autovehiculului:

● in original (pentru trafic international)● in original sau copie legalizata (pentru trafic national)

In cazul unitatilor de transport formate dintr-un autovehicul (autotractor) si o remorca (semiremorca) se elibereaza cate un certificat pentru fiecare vehicul in parte, daca nu este altfel stipulat in A.D.R.

Impreuna cu „Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase” si, daca este posibil, cu aceeasi durata de valabilitate, se elibereaza (sau se completeaza) anexa la certificatul de inmatriculare si se aplica ecusonul pe placa cu numarul de inmatriculare (conform Reglementarilor R.N.T.R. 1).

TIPURI DE VEHICULEpentru care se solicita certificat de agreare ADR in traficul international

Tip EX/II pentru vehicule destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip II este necesara definita la marginalul 11204 din ADR.

Tip EX/III pentru vehiculele destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip Iieste necesara definita la marginalul 11204 din ADR

Tip FL pentru vehiculele destinate transportului de lichide avand punctul de aprindere inferior sau egal la 61ºC sau gaze inflamabile, cisterne fixe, demontabile, containere-cisterne de o capacitate superioara la 3000 l sau in cisterne fixe sau demontabile si pentru vehiculele-baterii cu o capacitate superioara la 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile.

Tip OX pentru vehiculele destinate transportului de substante de la clasa 5.1, marginalul 2501, cifra 1º a), in cisterne fixe, demontabile sau in containere-cisterna de o capacitate superioara la 3000 l

Tip AT pentru vehiculele, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in containere-cisterna de o capacitate superioara la 3000 litri sau in cisterne fixe sau demontabile si pentru vehicule – baterie de capacitate superioara la 1000 l altele decat cele de tip FL.

La marginalul 11204 sunt definite unitatile de transport autorizate sa transporte substante si obiecte de la clasa 1, dupa cum urmeaza:

(1) Unitati de transport EX/II: care au motor de aprindere prin compresie

a) Vehiculele trebuie sa satisfaca dispozitiile din apendice B.2 aplicabile la vehiculele EX/II.b) Vehiculele trebuie sa fie construite si echipate astfel incat substantele sau obiectele explozive au fost protejate

de riscurile exterioare si de intemperii. Ele trebuie sa fie inchise sau cu prelata. Prelata trebuie sa fie rezistenta la rupere si

Page 34: ADR-ed. 2000

construita dintr-un material impermeabil si greu inflamabil. Prelata trebuie sa acopere bine toate laturile vehiculului si sa coboare cel putin 20 cm pe partile laterale astfel incat sa poata fi inschisa cu cel putin un dispozitiv de zavorare. Compartimentul de incarcare al vehiculelor inchise nu trebuie sa aiba fereastra.

c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitiviul de remorcare trebuie sa fie in conformitate cu Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare sau de oprire.

(2) Unitati de transport EX/III: care au motor cu aprindere prin compresie

a) Vehiculele trebuie sa satisfca dispozitiile din apendicele B.2 aplicabile la vehiculele EX/III.b) Vehiculele trebuie sa fie inchise. Suprafata de incarcare, intelegand inclusiv peretele nu trebuie sa aiba

interstitii. Calitatile de izolare si de rezistenta la caldura ale caroseriei trebuie sa fie cel putin echivalente cu ale unui compartiment construit dintr-un perete metalic, dublat cu un strat de lemn ignifugat cu o grosime de 10 mm sau caroseria trebuie sa fie construita astfel incat sa garanteze ca nu se va produce nici o penetrare de flacara sau punct cald de mai mult de 120ºC la suprafata interioara a peretilor, timp de 15 minute dupa declansarea unui incendiu care ar putea fi determinat de functionarea vehiculului, spre exemplu la nivelul pneului. Toate usile trebuie sa poata fi zavorate.

c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitivul de remorcare trebuie sa fie in conformitate cu Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare actionand pe toate rotile, actionat la comanda franei de serviciu a vehiculului tractor si care franeaza automat remorca in caz de ruptura. Utilizarea remorcii echipate cu unic sistem de franare de inertie trebuie sa fie limitata incarcatura reprezentand o masa neta maxima de 50 kg de substanta exploziva.

TIP DE VEHICUL POTRIVIT MARGINALULUI 220 500

CARACTERISTICI PARTICULARE EX/II EX/III AT FL OX220 510 ECHIPAMENT ELECTRIC220 511 Cablajele instalatiei electrice X X X X220 512 Intrerupator – baterie X X220 513 Bateriile de acumulatoare X X220 514 Tahograf X X220 515 Circuite electrice alimentate in permanenta X X220 516 Instalatia electrica din spatele cabinei X X220 520 FRANAREA X X X X X220 521 - antiblocare X X X X220 522 - frana incetinitoare X X X X220 530 RISCURI DE INCENDIU220 531 - cabina: materiale X X

- cabina: ecran termic X220 532 - rezervor de combustibil X X X X220 533 - motor X X X X220 534 - esapamentul X X X220 535 - frana de anduranta X X X X220 536

(1),(2),(5)- dispozitiv de incalzire a cabinei X X X X

220 536(3),(4)

- dispozitiv de incalzire a cabinei X

220 540 LIMITATOR DE VITEZA X X X X X

ECHIPAMENTUL ELECTRIC

CONDUCTORI

(1) Conductorii electrici trebuie sa fie dimensionati pentru evitarea incalzirii. Ei trebuie sa fie convenabili izolati. Toate circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante adecvate fuzibile sau disjunctoare automate, cu exceptia circuitelor urmatoare:

● baterie – sistemul de pornire la rece si oprirea motorului;● baterie – alternator;● alterator – sigurante fuzibile sau disjunctoare;● baterie la demaror;● bateria la cutia de comanda a sistemului de franare de anduranta (franca incetinitoare), daca aceasta este

electrica sau electromagnetica.

Page 35: ADR-ed. 2000

● baterie la mecanismul de ridicare electrica a osiei.

Circuitele neprotejate de mai sus trebuie sa fie cat mai scurte posibile.

(2) Conductorii electrici trebuie sa fie solid atasati si plasati de asa maniera incat cablurile sa fie protejate contra agresiunii mecanice si termice

SIGURANTA BATERIILOR

(3) Un intrerupator servind la intreruperea circuitelor electrice trebuie sa fie montat cat mai aproape posibil de baterie.

(4) Comanda intrerupatorului general trebuie sa fie dubla: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul vehiculului. Ele trebuie sa fie usor accesibile si semnalizate distinct. Comanda din cabina de conducere sa fie la indemana soferului asezat pe scaunul sau. Ea va fi echipata cu un capac de protectie, adica o comanda cu o miscare complexa pentru a fi diferita de alte dispozitive, evitand in acest mod o declansare involuntara.

(5) Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis atunci cand motorul functioneaza fara ca aceasta sa conduca la supratensiuni periculoase sau flama. Utilizarea sa nu trebuie sa produca riscuri care sa cauzeze aprinderea unei atmosfere explozibile.

(6) Legaturile electrice ale intrerupatorului bateriei trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat.

BATERIILE

Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate electric sau acoperite printr-o carcasa izolata de capacul bateriei. Bateriile de acumulator, daca nu sunt bine situate sub capota motorului, trebuie sa fie amplasate intr-o carcasa ventilata executata dintr-un material care ofera o rezistenta echivalenta cu peretii interiori, izolati electrici.

TAHOGRAF

Alimentarea electrica a tahografului se efectueaza printr-un cablu de securitate conectate direct la baterie. Cablurile de alimentare electrice de plecare si sosire la tahograf care raman sub tensiune cand intrerupatorul bateriei este deschis trebuie sa fie de o securitate intrinseca.

Dispozitii aplicabile partii din instalatia electrica amplasata in spatele cabinei de conducere.

(1) Ansamblul acestei instalatii trebuie sa fie construit, realizat si protejat astfel incat sa nu provoace nici incalzirea, nici scurt-circuitul, in conditii normale de utilizare a vehiculelor si sa minimalizeze aceste riscuri in caz de soc sau deformare.

(2) Cablurile situate in spatele cabinei trebuie sa fie protejate contra socurilor, loviturilor si frecarilor printr-o protectie suplimentara de poliamida sau poliuretan.

LUMINILE

(1) Becurile cu dulie (soclu) nu trebuie sa fie utilizate.

MECANISMUL DE RIDICARE ELECTRICA

(1) Mecanismul de ridicare electrica a unei punti trebuie sa fie amplasat in afara longeroanelor sasiului intr-o cutie etansa.

ECHIPAMENTUL DE FRANARE

(1) Dispozitiv de franare antiblocaj

Vehiculele cu motor avand masa maxima admisa mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa maxima depasind 10 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare antiblocaj (ABS).

Page 36: ADR-ed. 2000

Aceasta dispozitie se aplica in egala masura tuturor vehiculelor cu motor autorizate sa tracteze remorci cu o masa maxima depasind 10 t.

NOTA: Fiecare vehicul (vehicul motor sau remorca) care face parte dintr-o unitate de transport care nu a fost specificata la paragraful (1) si care este inmatriculat pentru prima data incepand cu data de 30 iunie 1997 trebuie sa satisfaca prescriptiile tehnice din Regulamentul nr. 13 privind omologarea vehiculelor M, N si O in ceea ce priveste franarea.

(2) Dispozitiv de franare de anduranta

Se intelege prin „dispozitiv de franare de anduranta” dispozitivele destinate sa stabilizeze viteza pe o panta lunga, fara utilizarea franei de serviciu sau franei de securitate ori franei de securitate ori franei de stationare.

Vehiculele cu motor cu masa maxima care depaseste 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa care depaseste 10 t trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv de franare de anduranta care raspunde prescriptiilor urmatoare:

● Dispozitivul de franare de anduranta poate sa fie un dispozitiv unic sau o combinatie de mai multe dispozitive. Fiecare dispozitiv poate sa aiba propria sa comanda.

● Trei posibilitati de comanda a franei de anduranta sunt prevazute in Regulamentul ECE nr. 13, dar in caz de defectiune la dispozitivul de antiblocare, incetinatoarele integrate sau combinate trebuie sa fie automate deocamdata.

● Dispozitivul de franare de anduranta trebuie sa suporte mai multe nivele de eficacitate.

PREVENIREA RISCURILOR DE INCENDIU

Cabina

(1) Numai materialele dificil de aprins (greu inflamabile) trebuie sa fie folosite pentru constructia cabinei. Viteza de ardere a acestor materiale nu trebuie sa depaseasca 100 mm/min.

Rezervorul de combustibil

(1) Rezervoarele de combustibil trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa fie protejate in caz de impact.(2) In caz de pierdere, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol fara sa vina in contact cu partile calde sau cu

incarcatura.

Motorul

(1) Motorul de antrenare a vehiculului trebuie sa fie echipat si amplasat in fata peretelui fata al spatiului de incarcare.

Instalatia de evacuare

(1) Instalatia de evacuare inclusiv tubulatura de evacuare trebuie sa fie perfect etansa, orientata si protejata in fata astfel incat sa evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau inflamarii.

(2) Partile instalatiei care se gasesc direct deasupra rezervorului de combustibil (motorina) trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 100 mm sau sa fie protejate prin scut sau ecran termic.

(3) Orificiul tevii de esapament trebuie sa fie orientat catre exteriorul vehiculului.

Frana de anduranta

(1) Vehiculele care sunt echipate cu frana de anduranta degajand temperaturi ridicate, in timpul functionarii, plasata in spatele cabinei, trebuie sa dispuna de o izolatie termica intre acest subansamblu si cisterna sau incarcatura, chiar locale ale peretelui cisternei sau incarcaturii.

(2) Aparatul de incalzire trebuie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (80 cm cel putin de nivelul solului).

Dispozitivul de limitare de viteza

(1) Vehiculele cu motor avand masa maxima de 12 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare de viteza conform Regulamentului ECE nr. 89

Page 37: ADR-ed. 2000

Capitolul IV

Documente necesare executarii unui transport ADR

In transportul intern si international de marfuri periculoase este necesar ca autovehiculele sa fie agreate si soferii trebuie sa fie recunoscuti ca apti de catre organele competente, care sunt:

● Ministerul Transporturilor.● Registrul Auto Roman.● Autoritatea Rutiera Romana, reprezentantele judetene sau a municipiului Bucuresti.● Alte institutii abilitate de Ministerul Transporturilor.

La un transport de marfuri periculoase sunt de mentionat documentele de bord referitoare la:● autovehicul;● conducatorul auto;● marfurile transportate:

◊ instructiunile de securitate privind marfurile periculoase transportate;◊ scrisoarea de transport tip CMR;◊ documentul de transport referitor la ambalaje.

1. Documentele vehiculului

1.1 Licenta de transport

Licenta de transport – document prin care se atesta capacitatea operatorului de transport rutier de a executa transporturi rutiere de marfuri si persoane, in interes public sau in folos propriu, si de a indeplini conditiile cerute de legislatia interna si internationala in domeniu si pentru care s-a angajat sa respecte prevederile caietului (caietelor) de sarcini anexa la licenta.

1.2 Licenta de executie

Licenta de executie – documentul prin care operatorul de transport rutier autorizat sa execute anumite tipuri de transporturi rutiere de marfuri si persoane, in interes public sau in folos propriu, in traficul national si/sau international, in conformitate cu caracteristicile tehnice constructive ale autovehiculelor pe care le detine si pentru care s-a angajat sa respecte prevederile legislatiei din domeniul transporturilor rutiere nationale si internationale si cu caietul de sarcini ce le insotesc.

1.3 Certificatul de agreare A.D.R. pentru marfuri periculoase

Certificatul de agreare ADR care atesta, din punct de vedere tehnic, valabilitatea autovehiculului destinat transportului de marfuri periculoase in cisterne, vehicule-baterii si autovehicule tip III (care transporta substante explozive de la clasa 1).

Acest document, eliberat de R.A.R. este valabil in trafic international pe o perioada de 12 luni. Certificatul de agreare A.D.R. trebuie sa fie obtinut de catre fiecare autovehicul in parte, combinatie cu remorca, combinatie autotrac cu semiremorca etc.

Prezentare● certificatul se elibereaza de catre Registrul Auto Roman;● poate fi identificat dupa banda roza aplicata in diagonala.

Continut

● identificarea vehiculului (marca, tipul, numarul sasiului) si proprietarul acestuia (numele si adresa);● tipurile de marfa periculoasa care pot fi transportate;● data expirarii.

Rolul dvs. – certificatul de agreare ADR trebuie sa se gaseasca la bordul:

Page 38: ADR-ed. 2000

● tuturor vehiculelor tip III pentru substantele si obiectele explozive de la clasa 1;● tuturor vehiculelor care transporta marfuri periculoase in:

◊ vehicule – cisterne;◊ vehicule – baterii;◊ vehicule care transporta cisterne fixe sau demontabile.◊ vehicule care transporta containere – cisterne cu o capacitate superioara la 3000 l.

Pentru un tractor si semiremorca se solicita de asemenea cate un certificat pentru tractor si un altul pentru semiremorca. Se cere de asemenea, dupa caz, un certificat suplimentar pentru o remorca.

Certificatul de agreare trebuie sa fie pus la dispozitia soferului de catre proprietatul vehiculului.

Este interzis sa se transporte marfuri periculoase intr-un vehicul daca numele sau clasa si cifra acestor marfuri nu au fost mentionate pe certificatul de agreare ce insoteste acel vehicul.

Sunteti in masura sa controlati acestea, referindu-va la indicatiile din documentul de transport (denumirea substantei, clasa si cifra).

Acest certificat are valabilitatea un an; aveti grija sa nu conduceti cu un certificat expirat !

1.4 Livretul tehnic al cisternelor

In acesta sunt specificate caracteristicile tehnice si constructive ale cisternelor sau containerelor – cisterna, datele referitoare la omologari si la verificarile tehnice periodice facute in mod obligatoriu la fiecare 3 ani.

Acest livret contine si lista cu materiile periculoase pe care cisterna respectiva le poate transporta si de asemenea principalele caracteristici chimice ale acestor materii. Doar materiile enumerate in livret pot fi incarcate si transportate cu cisterna respectiva.

SC IPROCHIM SAFILIALA UTILAJE

AUTORIZATIE Nr. *000203

CERTIFICAT DE ATESTARE PENTRU SUPRASTRUCTURA

Ca urmare a expertizarii tehnice a suprastructurii specializate care echipeaza vehiculul:

SEMIREMORCA – CISTERNA 28800 L. PENTRU TRANSPORTPRODUSE CHIMICE LICHIDEFABRICANT: W. SCHAWARZMULLER Gmbh – HANZING – Austria;TIP E;NUMAR DE FABRICATIE: 91612NUMAR DE FABRICATIE AL REZERVORULUI-CISTERNA: 6674;SOLICITANT AUTORIZATIE: S.C. CHIMOPAR S.A. – Bucuresti.

Autoritatea competenta delegata in domeniu IPROCHIM S.A. – FILIALA UTILAJE in conformitate cu reglementarile RNTR-3 atesta ca suprastructura specializata, expertizata corespunde constructiv si functional reglementarilor ADR si RNTR-2.

Totodata se afirma si confirma:

1. Suprastructura specializata se autorizeaza pentru:

Nr. crt.

Denumirea substanteipentru care poate fi utilizata

ClasaCifra si literade enumerare

Nr. de identificare pericol/Nr. de identificare substanta

Etichete nr.

.aAlcool etilic tehnic, Alcool etilic alimentar, cu concentratie peste 70% (volum)

3 3º b) 33/1170 3

.bAlcool etilic tehnic, Alcool etilic alimentar, cu concentratie peste 24% - max. 70% (volum)

3 31º c) 30/1170 3

.c Tert – butanol 3 3º b) 33/1120 3

.d Acetat de etil 3 3 º b) 33/1173 3

Page 39: ADR-ed. 2000

.e Metil etil cetona 3 3º b) 33/1193 3

.f Izododecan 3 31º c) 30/2286 3.g Metoxi -1 propanol -2 3 31º c) 30/3092 3.h Acetat de metoxi propanol 3 31º c) 30/3272 3.i Acetat de metil ciclohexil 3 31º c) 30/3272 3

.j Amestec de trimetil benzen cu tetrametil benzen

3 31º c) 38/3295 3

.k Acid izobutiric 3 33º c) 38/3529 3 + 8.l Acid pivalic 8 40º c) 83/3265 8 + 3m Acid 2-etil hexanoic -- -- -- --n. Acid neodecanoic -- -- -- --o. Acid decanoic -- -- -- --.p N- metil pirolidona -- -- -- --

2. Stingatoarele de incendiu ale vehiculului in numar si de capacitati corespunzatoare vor fi incarcate cu PRAF SI DIOXID DE CARBON pentru realizarea compatibilitatii incarcaturii stingatoarelor de incendiu ale vehiculului cu substantele pentru care este autorizat a le transporta.

3. Vehiculul este insotit de instructiuni adecvate privind modul de a actiona al personalului de operare (conducator auto, insotitor etc.) in eventualitatea unui accident in timpul transportului.

4. Existenta semnalizarii si etichetarii conform reglementarilor ADR.

5. Prima INSPECTIE TEHNICA PERIODICA (I T P) se executa pana in anul 2000, luna AUGUST si ulterior la intervale de maxim 4 ani.

Anual, cu exceptia anului in care s-a executat omologarea si a anilor in care se executa I T P, totdeauna pana in luna inspectiei anterioare, se executa INSPECTIA TEHNICA ANUALA (I T A).

6. Precizari suplimentare necesare executarii I T A, I T P si exploatarii:6.1. Presiunea de incercare hidraulica: 4 bar6.2. Presiunea de proba pneumatica de etanseitate: 2 bar6.3. Gradul de umplere admisibil:

ATENTIE 1: 1. Respectarea gradelor de umplere maxime admisibile, a modalitatii de incarcare si fixare corespunzatoare a reperelor de nivel maxim admisibil antreneaza exclusiv raspunderea utilizatorului.

2. Gradul minim de umplere nu va fi in principiu mai mic de 80%; in caz contrar se vor lua masuri compensatorii constand cel putin in reducerea drastica a vitezei de circulatie (in special in curbe, pante, rampe sau localitati).

DIRECTOR EXPERTII AUTORITATII COMPETENTE DELEGATE ing. Mihai Valuta ing. Dan Brancovici

ing. Dan Gheorghiuing. Liviu Adrian

DATA EMITERII: 05 AUGUST 1996

SUBSTANTA AUTORIZATA LA

TRANSPORT

ALCOOL ETILIC TEHNIC

ALCOOL ETILIC ALIMENTAR

concentratia peste 70% (volum)

ALCOOL ETILIC TEHNIC

ALCOOL ETILIC ALIMENTAR

concentratia peste 24% (volum)

TERT – BUTANOL

ACETAT DE ETIL

METIL – ETIL CETONA

TEMPERATURA DE INFLAMABILITATE

12 > 23 11 Minus 4 Minus 1

GRAD DE UMPLERE%VOLUM

88 82 94 88 94

COM

Pozitia Capacitatea efectiva

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Page 40: ADR-ed. 2000

PARTIMENT

1 F 11500 10120 9007 9430 9166 10810 8540 10120 9108 10810 86482 5800 5105 4543 4755 4622 5450 4306 5105 4595 5450 4360

3 S 11500 10120 9007 9430 9166 10810 8540 10120 9108 10810 9648

SUBSTANTA AUTORIZATA LA

TRANSPORTIZODECAN

METOXI – 1 PROPANOL

ACETAT DE METOXI

PROPANOL

ACETAT DE METIL

CILOHEXIL

AMESTEC DE TRIMETIL

BENZEN CU TRETRAMETIL

BENZENTEMPERATURA DE INFLAMABILITATE

43 38 43 58 63

GRAD DE UMPLERE%VOLUM

88 88 82 82 88

COMPARTIMENT

PozitiaCapacitatea

efectiva

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

1 F 11500 10810 8108 10120 9164 9430 9119 9430 9147 10120 91082 5800 5450 4088 5105 4623 4755 4598 4755 4612 5105 4595

3 S 11500 10810 8108 10120 9164 9430 9119 9430 9147 10120 9108

SUBSTANTA AUTORIZATA LA

TRANSPORT

ACID IZOBUTRIRIC

ACID PIVALICACID 2 – ETIL

HEXANOICACID

NEODECANOICACID

DECANOIC

TEMPERATURA DE INFLAMABILITATE

55 64 114 129 -

GRAD DE UMPLERE%VOLUM

82 88 88 88 88

COMPARTIMENT

PozitiaCapacitatea

efectiva

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

1 F 11500 9430 9053 10120 9159 10120 9108 10120 9007 10120 90072 5800 4755 4565 5105 4620 5105 4595 5105 4595 5105 4543

3 S 11500 9430 9053 10120 9159 10120 9108 10120 9007 10120 9007

TAIAT

SUBSTANTA AUTORIZATA LA

TRANSPORT

N – METIL PIROLIDONA

TEMPERATURA DE INFLAMABILITATE

-

GRAD DE UMPLERE%VOLUM

88

COMPARTIMENT

PozitiaCapacitatea

efectiva

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

Capacitatea disponibila

L

Masa echivalenta

Kg

1 F 11500 10120 11233 2 5800 X X

3 S 11500 10120 11233

Page 41: ADR-ed. 2000

2. Documentele soferului

2.1 Certificat ADR de formare a conducatorilor de autovehicule care transporta marfuri periculoase

Soferii autovehiculelor care transporta marfuri periculoase in cisterne fixe sau demontabile, avand o capacitate totala mai mare de 1000 l si soferii vehiculelor care transporta marfuri periculoase in containere-cisterna avand o capacitate mai mare de 3000 l per unitatea de transport, trebuie sa posede certificat de formare profesionala ADR.

Soferii vehiculelor a caror masa maxima admisa depaseste 3500 kg si care transporta marfuri periculoase trebuie sa detina un certificat de formare profesionala ADR.

Certificatul de formare profesionala a soferilor care transporta marfuri in regim ADR este obligatoriu, incepand cu data de 1 ianuarie 1995.

Certificatul de formare A.D.R. este eliberat de catre Ministerul Transporturilor soferilor posesori de permis de conducere cel putin pentru categoria C de autovehicule care au absovit un examen de aptitudini, dupa ce au urmat un curs de instruire profesionala.

Certificatul are valabilitate 5 ani, iar pentru reinoirea lui este necesar (pe langa declaratia firmei la care soferul a fost ultima data angajat) sa se frecventeze un curs de perfectionare a soferilor autovehiculelor ce efectueaza transporturi in regim A.D.R. si sa promoveze un test stabilit de catre autoritatea competenta.

In acest mod se poate garanta calitatea pregatirii profesionale corespunzatoare pentru soferii angajati in activitatea de transport de marfuri periculoase.

Contine urmatoarele date:● nume, prenume, data nasterii etc;● data eliberarii certificatului;● data expirarii valabilitatii;● clasele de substante periculoase si tipul de autovehicul (cisterne sau altele decat cisternele).

Rolul dvs.

● este strict interzis a se efectua alte transporturi de marfa din alte clase decat cele mentionate pe certificatul de formare;

● daca efectuati transporturi pentru care este cerut certificatul de pregatire ADR, trebuie sa-l puteti prezenta oricand; de aceea, este bine sa-l pastrati impreuna cu documentul de identitate si permisul de conducere;

● certificatul de formare este eliberat cu titlu personal: imprumutarea certificatului unui alt sofer poate antrena consecinte juridice dintre cele mai grave, cu atat mai mult cu cat intre timp circulati fara certificat;

● pastrati la vedere data de valabilitate a certificatului si nu asteptati ultimul moment de a prelungi valabilitatea;● nu uitati sa semnati documentul la primirea acestuia.

Alte documente necesare soferului pentru derularea unui transport:● permisul de conducere;● pasaportul;● autorizatii de transport;● carnet „BUCH” privind evidenta perioadelor de lucru si odihna.

3. Documentele de insotire a marfii

Transportul de marfuri periculoase poate fi efectuat in cont propriu sau pentru nevoile altora, iata de ce documentele care insotesc marfurile pot fi diferite.

Producatorul marfii periculoase trebuie sa emita documentatia scrisa necesara derularii unui transport de substante periculoase si anume:

● declaratia transportatorului privind modalitatile de derulare a transportului (scrisoarea de trasura CMR-ADR – anexa 20), iar in lipsa acestuia

● declaratia scrisa a expeditorului referitoare la respectarea intocmai a prevederilor acordului ADR, care completeaza datele din scrisoarea CMR, utilizata la celelalte transporturi de marfuri;

● fisa de siguranta (instructiuni scrise pentru sofer referitoare la substantele transportate);

Page 42: ADR-ed. 2000

● copia dupa un acord bilateral sau a unei derogari nationale.

3.1 Document de transport pentru marfuri periculoase in ambalaje – ADR

In acest document se precizeaza:● expeditorul;● destinatarul;● denumirea chimica sau tehnica a substantei transportate, clasa ADR, grupa subgrupa, nr. de identificare al

substantei (numarul ONU), precedat de UN;● descrierea ambalajelor si nr. ambalajelor;● masa bruta totala;● masa neta in kg. a materiei explozibile (doar pentru clasa 1);

Declaratia expeditorului, ca a respectat prevederile acordului ADR, din care sa reiasa ca:● substantele transportate sunt admise la transportul rutier;● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor din acordul ADR;● ambalarea in comun, in acelasi colet sau container (a mai multor substante) este admisa;● transportul se deruleaza cu respectarea unei prevederi specifice (se precizeaza marginalul din ADR).

3.2. Instructiuni scrise pentru sofer (Fisa de siguranta)

(1) In ipoteza unui accident sau incident care poate surveni in timpul transportului, trebuie sa fie remise soferului instructiuni scrise, de o maniera concisa, pentru fiecare substanta periculoasa sau pentru fiecare grupa de marfuri periculoase transportate, cuprinzand:

a) denumirea substantei sau grupei de substante, clasa si numarul de identificare ONU sau (pentru un grup de substante), numerele de identificare ONU ale substantelor pentru care aceste instructiuni sunt destinate sau sunt aplicabile;

b) natura pericolului prezentat de aceste substante, masurile pe care soferul le poate lua si echipamentului de protectie personala pe care trebuie sa-l utilizeze;

c) masurile de ordin general, spre exemplu prevenirea altor participanti la trafic si a trecatorilor si sa apeleze la politie si sau pompieri, pe care soferul trebuie sa le ia in caz de accident.

d) masuri suplimentare pe care trebuie sa le ia pentru a putea sa faca fata pierderilor sau deversarilor usoare si inclusiv sa evite sa le agraveze, cu conditia ca nici o persoana sa nu fie expusa la riscuri

e) masuri speciale pe care trebuie sa le ia pentru produse speciale, in caz de pierderi;f) echipamentul necesar pentru a aplica masurile de ordin general si, in caz de pierdere, masurile suplimentare

si/sau speciale.

Aceste instructiuni trebuie sa fie furnizate de expeditor si date transportatorului cel mai tarziu o data cu ordinul de transport, astfel incat sa-i permita sa ia toate masurile necesare pentru a veghea locul de incarcare, respectarea informatiilor din aceste consemne si in acelasi timp daca sunt executate corect.

Expeditorul este responsabil de continutul acestor consemne. Ele trebuie sa fie furnizate intr-o limba pe care soferul o intelege si in limba tarii de origine, de tranzit si de destinatie.

(2) Instructiunile trebuie sa fie furnizate de expeditor, acesta asumandu-si responsabilitatea pentru continutul lor, prezentat intr-o limba pe care soferul o intelege, cu conditia ca limba respectiva sa fie o limba pe care soferul o intelege, cu conditia ca limba respectiva sa fie o limba oficiala a unei tari, parte contractanta a acordului ADR.

(3) Aceste instructiuni trebuie sa fie pastrate in cabina soferului.

(4) Aceste instructiuni trebuie tinute separat de alte documente, pentru a se evita confuziile.

(5) Soferul trebuie sa le inteleaga si sa stie sa aplice corect aceste instructiuni.

(6) In cazul incarcarii in comun (in acelasi ambalaj) a mai multor marfuri apartinand unor grupe diferite de substante, prezentand insa aceleasi pericole, instructiunile scrise pot fi limitate la o singura clasa specifica marfurilor transportate. In acest caz pentru nici una din substante numarul ONU de identificare al substantei nu este necesar sa figureze in instructiuni.

Instructiunile pentru sofer trebuie sa fie alcatuite dupa urmatorul model:

INCARCATURA● denumirea tehnica sau chimica a susbtantei transportate, grupa si subgrupa, clasa si numarul ONU.

Page 43: ADR-ed. 2000

● descrierea substantei ce limiteaza de exemplu la: starea fizica, cu indicarea culorii, a mirosului, legate de aspectul pierderii sau scurgerii.

NATURA PERICOLULUI

● scurta enumerare a pericolelor● pericolul principal● pericolele secundare si efectelor lor, inclusiv asupra mediului● starea marfii in caz de incendiu sau explozie (descompunere, explozie, producerea de fum toxic etc.)● in caz de pierdere, mentionati ca marfurile transportate reactioneaza periculos cu apa;

PROTECTIA INDIVIDUALA

● indicarea echipamentului de protectie individuala de baza destinat soferului, in conformitate cu prescriptile de la marginalele 10.260 si 11.260.

MASURI DE ORDIN GENERAL PE CARE TREBUIE SA LE IA SOFERUL

● anuntarea politiei si a pompierilor● oprirea motorului● interzicerea fumatului● semnalizarea pentru prevenirea participantilor la trafic● delimitarea zonei calamitate si protejarea fata de publicul curios● dispunerea in directia vantului

MASURI SUPLIMETARE SI/SAU SPECIALE PE CARE TREBUIE SA LE IA SOFERUL

Consemnele trebuie sa cuprinda la aceasta rubrica inclusiv lista echipamentului necesar al soferului pentru a proceda la luarea masurilor suplimentare si/sau speciale numai la clasa/clasele de marfuri transportate (spre exemplu recipient colector, lopata).

Se considera ca soferii de vehicule trebuie sa fie instruiti si formati pentru a lua masurile suplimentare in caz de pierderi sau deversari minore, inclusiv sa impiedice sa nu se agraveze cu conditia ca ace4sta sa poata fi facuta fara riscuri pentru persoane.

Se considera ca toate masurile speciale recomandate de expeditor necesita o formare speciala a soferului. Daca este cazul, consemnele de securitate vor indica aici, inclusiv lista materialului necesar pentru a aplica aceste masuri speciale.

● Soferii trebuie sa fie formati si instruiti pentru a face usor fata scurgerilor sau pierderilor si pentru a evita agravarea lor, putand sa faca fata situatiilor fara riscuri pentru ei insisi.

INCENDIU – INFORMATII PENTRU SOFER IN CAZ DE INCENDIU

● Soferii trebuie sa fie antrenati in cursul de formare pentru a putea interveni in cazul unui incendiu limitat la vehicul;

● Soferii nu trebuie sa fie antrenati in cazul unui incendiu in care este implicata incarcatura;● Se vor indica marfurile transportate care reactioneaza periculos cu apa.

MASURI DE PRIM AJUTOR

● Informatii pentru sofer in situatia in care intra in contact cu substantele transportate.

INFORMATII SUPLIMENTARE

In situatia in care se incarca marfuri care au aplicate etichetele 6.1 sau 6.2, precum si unele substante cu eticheta model nr. 9, acestea vor fi separate de marfuri alimentare sau de bunuri de consum, astfel:

● Prin pereti despartitori plini, care trebuie sa fie mai ridicat decat coletele cu etichetele mentionate;

Page 44: ADR-ed. 2000

● Prin colete care nu au aplicate etichetele de pericol 6.1 sau 6.2 ori 9; ● Printr-un spatiu de cel putin 0,8 m.

MASURI DE PRIM AJUTOR

● Informatii pentru sofer in situatia in care intra in contact cu susbtantele transportate.

ROLUL DVS.

Dvs. Trebuie sa verificati daca ati primit instructiunile de securitate corecte – fisa de siguranta.Instructiunile de securitate trebuie furnizate de fabricant sau expeditor. Trebuie sa comparati mentiunile din

specificatie cu cele ale documentului de transport: denumirea produsului si clasificarea ADR (clasa, cifra si eventual litera) trebuie sa corespunda.

Inaintea plecarii trebuie sa cititi cu atentie instructiunile de securitate.

● trebuie sa fiti capabil sa actionati imediat in caz de accident;● sa cunoasteti continutul instructiunilor de securitate inca de la inceperea transportului;● sa executati operatiile indicate in cazul unui incident;● sa controlati prezenta si buna functionare a aparatului de protectie, mentioant in consemne, caci este vorba

despre securitatea dvs.

Remarca:● instructiunile de securitate trebuie sa se gaseasca in interiorul cabinei vehiculului respectiv;● in cazul cisternelor, aceste instructiuni de securitate trebuie sa fie puse intr-un loc vizibil al cabinei, intr-un

ambalaj de culoare portocalie;● in locurile mentionate mai sus trebui sa fie gasite numai instructiunile de securitate corespunzatoare produselor

transportate.

REZUMAT PENTRU SOFER !

● exista fisa de siguranta pentru un singur produs ori pentru mai multe produse;● soferul trebuie sa cunoasca continutul instructiunilor de siguranta inca de la inceperea transportului;● nu este suficient sa posedati consemnele de securitate, trebuie sa le cunoasteri continutul si daca este cazul sa

executati imediat operatiile indicate in cazul respectiv.

3.3. Scrisoare de trasura tip CMR

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:

● locul si data intocmirii sale;● numele si adresa expeditorului;● numele si adresa transportatorului;● locul si data primirii marfii;● locul prevazut pentru eliberarea acesteia;● numele si adresa destinatarului marfii;● denumirea curenta a marfurilor periculoase, general recunoscuta;● numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor;● masa exprimata in kg, sau dupa caz si in alte unitati (bucati, perechi etc.);● instructiunile privind formalitatile vamale;● mentiunea ca transportul este supus numai regimului stabilit prin CMR si nici unei alte clauze contrare;● valoarea declarata a marfii;● instructiunile expeditorului catre transportator referitoare la asigurarea marfii;● lista documentelor remise transportatorului.

La un transport de marfuri periculoase in scrisoarea de transport sau in documentul de transport se fac urmatoarele mentiuni:

● denumirea (chimica sau tehnica) substantei periculoase (chimica sau tehnica) transportate;

Page 45: ADR-ed. 2000

● nr. de identificare al substantei (nr. ONU);● clasa careia ii apartine substanta periculoasa;● cifra si, eventual, litera sub care a fost clasificata substanta;● initialele ADR, care atesta ca transportul se desfasoara cu respectarea prevederilor acordului;● masa bruta;● numarul si descrierea coletelor;● denumirea, adresa expeditorului;● masa neta, numai pentru clasa 1.

Mentiuni speciale:

● expeditorul trebuie sa certifice, fie in documentul de transport, fie intr-o declaratie speciala, ca substanta prezentata este admisa la transportul rutier, iar ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prescriptiilor ADR;

● daca mai multe marfuri periculoase sunt ambalate in acelasi ambalaj colector sau chiar in acelasi container, expeditorul trebuie sa declare ca aceasta ambalare in comun nu este interzisa;

● daca transportul se face urmand conditiile unei derogari autorizate (de ex. un acord bilateral) mentiunea trebuie sa fie adaugata pe documentul de transport: „Transportul convenit dupa marginalul ....”

mentiunile din documentul de transport trebuie sa fie redactate in limba oficiala a tarii de expeditie si in plus, in franceza, engleza sau germana, daca limba oficiala nu este nici una din cele trei precizate mai sus.

Ce trebuie sa faceti dvs. ?Dvs. trebuie sa identificati produsul transportat; pentru a face aceasta trebuie sa cititi cu atentie mentiunile

precizate mai sus, care trebuie sa fie furnizate de expeditor. Daca aveti neclaritati, adresati intrebarile expeditorului.Aceste mentiuni va permit sa controlati daca celelalte documente de bord sunt intocmite corect, iar semnalizarea

vehiculului este conforma cu prescriptiile ADR.Potrivit conventiei CMR, transportatorul este obligat sa constate la incarcare, prin conducatorul auto, starea

aparenta a marfii si a ambalajelor, precum si exactitatea numarului de colete (in baza observatiilor si constatarilor facute).

Soferul poate inscrie anumite rezerve si observatii pe scrisoarea de trasura, care pot conduce la refuzul la plata a marfii de catre destinatar sau la pretentii si reclamatii fata de incarcator.

In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura a rezervelor motivate ale transportatorului, exista prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare buna in momentul primirii de catre transportator si ca numarul de colete, cat si marcajele si numerele lor erau conforme ca mentiunile din scrisoarea de trasura.

Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru avariere, produse in momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea in eliberare.

Prin urmare, transportatorul nu poate fi exonerat de raspundere pe motiv ca soferul nu a putut sa constate daca s-a incarcat toata cantitatea sau ca unele colete erau avariate.

Expeditorul trebuie sa semnaleze natura exacta a pericolului pe care marfurile il reprezinta si precautiile care trebuie luate.

In cazul in care marfurile periculoase nu au fost semnalate si cunoscute de catre transportator in conditiile prevazute la paragraful precedent, acestea pot fi, in orice moment si in orice loc, descarcate, distruse sau neutralizate de catre transportator pentru toate cheltuielile si daunele rezultand din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor.

Daca incarcatura contine mai multe tipuri de marfuri periculoase, masele respective trebuie sa fie multiplicate cu un coeficient multiplicator; daca suma lor nu depaseste cifra de o mie de kg se aplica o exceptie partiala.

EXCEPTIE PARTIALA

● se refera exclusiv la transportul coletelor;● cantitatea de marfa maxima este de 1000 kg;● fiecare colet trebuie sa poarte etichetele de pericol si nr. ONU al substantei transportate;● vehiculul trebuie sa fie dotat cu extinctoare;● indicatiile ADR referitoare la ambalaj, etichete, interdictii de incarcare in comun, documentul de transoport si

declaratia expeditorului raman valabile;● celelalte indicatii (instructiuni de siguranta, panouri portocalii, echipamentul ADR al soferului nu mai sunt

valabile).

Page 46: ADR-ed. 2000

EXCEPTIE TOTALA

● se refera exclusiv la transportul unor cantitati mici de substanta periculoasa in ambalaje autorizate ADR;● sunt stabilite limite, in volum si masa pentru substantele periculoase transportate in colete, pentru care nu este

necesar sa se respecte normele ADR;● sunt aplicabile numai daca ambalajele care contin substantele periculoase respecta dispozitiile ADR’● fiecare colet trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei precedat de literele „UN”;● documentul de transport contine cuvintele „IN CANTITATE LIMITATA”.

Cantitatea maxima care se poate transporta aplicandu-se numai prescriptiile mai sus sunt indicate in tabelul de mai jos:

Categoria detransport

Substante sau obiecteCantitatea maxima totalape unitatea de transport

0 Clasa 1: 1º, 11º, 12º, 24º, 25º, 33º, 34º, 44º, 4º si 51ºClasa 4.2: Substantele figurate sub a) sau apartinand grupei de ambalaje I ale recomandarile privind transportul de marfuri periculoaseClasa 4.3: 1º la 3º si 19º la 25ºClasa 6.1: 1º si 2ºClasa 6.2: 1º si 2ºClasa 7: substante de la marginalul 2704, fisele 5 la 13Clasa 9: 2º b) si 3ºInclusiv si ambalajele goale necuratate avand continutul de substante din aceasta categorie de transport

0

1 Substante si obiecte figurand sub a) sau apartinand grupei de ambalaje I ale recomandarilor privind transportul marfurilor periculoase si nu figureaza la categoria de transport 0, inclusiv si substantele si obiectele de la clasele, cifrele si grupele urmatoare:Clasa 1: 1º la 10º, 1 si 13º la 23º, 26º, 27º, 29º si 30º la 32ºClasa 2: T, TC, 1/TO, TF, TOC si TFCClasa 4.1: 31º b) la 34º, si 41º b) la 50º b)Clasa 5.2: 1º b) la 4º, si 11º b) la 20º b)

20

2 Substantele si obiecte figurand sub b) sau apartinand grupei de ambalaje II ale recomandarilor privind transportul marfurilor periculoase si nu figureaza la categoria de transport 0,1 sau 4 inclusiv si substantele si obiectele de la clasele, cifrele si grupele urmatoare:Clasa 1: 35º la 43º, 48º, 1/ si 53ºClasa 2: FClasa 6.1: substante si obiecte figurand sub c)Clasa 6.2: 3º

300

3 Substante si obiecte figurand sub c) sau apartinand grupei de ambalaje III ale recomandarilor privind transportul marfurilor periculoase si nu figureaza la categoria de transport 2 sau 4 inclusiv si substantele si obiectele de la clasele, cifrele si grupele urmatoare:Clasa 2: A si OClasa 9: 6º si 7º

1000

4 Clasa 1: 46º si 47ºClasa 4.1: 1º b) si 2º c)Clasa 4.2: 1º c)Clasa 7: substantele de la marginalul 2704, fisele 1 si 4Clasa 9: 8º c)Inclusiv si ambalajele goale necuratate avand continutul de substante periculase, fara acelea care figureaza categorie de transport 0

Nelimitata

Pentru numerele de identificare 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 si 1017, cantitatea maxima totala pe unitatea de transport va fi de 50 kg.

In tabelul de mai sus prin cantitatea maxima totala pe unitatea de transport se intelege:● Pentru obiecte, masa bruta in kilograme pentru obiectele de la clasa 1, masa neta in kg de substanta exploziva)● Pentru substante solide si gaze lichefiate refrigerante si gaze dizolvate sub presiune, masa neta in kg● Pentru substantele lichide si gazele comprimate, continutul nominal al recipientului in litri

Page 47: ADR-ed. 2000

Daca marfurile periculoase apartinand categoriilor de transport diferite cum sunt cele definte in tabelul de mai sus transportate in aceeasi unitate de transport suma:

● Cantitatile de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 1 este multiplica cu „50”● Cantitatii de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 2 este multiplicata cu „3”● Cantitatii de substante si obiecte apartinand categoriei de transport 3 nu trebuie sa depaseasca „1000”

3.4. Copia dupa un acord bilateral sau a unei derogari nationale

Cand un transport se efectueaza pe baza unui acord bilateral sau a unei derogari nationale o copie a textului acestui acord sau derogari sa se afle la bordul unei unitati de transport.

Deci soferul trebuie sa vegheze ca acest document sa se gaseasca printre documentele de bord, cand documentul de transport mentioneaza:

„Transport convenit potrivit marginalului 10.602 sau 2010 al ADR-ului”.

NOTA: Daca documentele de bord nu par a fi in ordine, conform cu ceea ce vi s-a explicat pana acum trebuie sa anuntati imediat patronul dvs.

3.5 Carnetul TIR

Conventia TIR acorda transporturilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri. Prin crearea posibilitatilor de a transporta marfuri fara controale vamale la vamile de tranzit, durata transportului de scurteaza, atragand dupa sine o micsorare a cheltuielilor de transport in devize.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca durata de transport are o mare insemnatate pentru transportul de marfuri periculoase – in sensul ca daca durata transportului este mica si probabilitatea de a se produce un incident este mai mica.

Precizam ca in conventia TIR este stipulat clar ca, in situatia cand exista un pericol iminent care impune descarcarea imediata, partiala sau totala, conducatorul auto poate lua masurile necesare, fara sa mai astepte interventia autoritatilor competente. In acest ca insa, el va trebui sa dovedeasca de o maniera satisfacatoare ca a fost nevoit sa procedeze astfel in interesul vehiculului, al containerului sau al incarcaturii transportate si imediat dupa luarea masurilor preventive de prima urgenta, el va face mentiunea respectiva in carnetul TIR si va anunta autoritatile competente pentru ca acestea sa constate faptele, sa verifice incarcatura, sa sigileze vehicululul sau containerul si sa redacteze un nou proces verbal de constatare. Procesul verbal de constatare va fi anexat la carnetul TIR si va insoti incarcatura pana la biroul vamal de destinatie.

4. Obligatiile soferului la incarcare

● oprirea motorului, franarea vehiculului, pozitionarea calelor si daca este necesar actionarea intrerupatorului bateriei;

● folosirea echipamentului de protectie individuala;● supravegherea stivuirii corecte a ambalajelor, inclusiv utilizarea chingilor din dotare, daca este cazul;● suprapunerea ambalajelor mai putin periculoase pe cele mai periculoase;● sa nu abandoneze vehiculul in timpul operatiilor de incarcare sau descarcare;● sa verifice daca i-au fost remise documentele necesare pentru transport;● sa utilizeze materiale de intercalare, pentru evitarea contactului intre ambalaje;● sa refuze incarcarea ambalajelor aparent periculoase;● sa asigure incarcarea uniforma pe osie;● sa actioneze personal eventualele dispozitive de incarcare;● sa utilizeze folii protectoare cand este necesara protejarea marfurilor;● sa adreseze intrebari expeditorului daca are neclaritati referitoare la etichetarea marfurilor, semnalizarea si

etichetarea vehiculului, documentele primite etc.● sa asigure, la final, inchiderea corecta a usilor.

4.1 Alte indicatii utile pentru sofer

● Este interzis fumatul in prezenta marfii periculoase, in apropierea vehiculelor aflate in stationare si in interiorul autovehiculelor, pe timpul transportului de marfuri inflamabile, precum si pe durata operatiunilor de incarcare si descarcare a marfii.

Page 48: ADR-ed. 2000

● Este interzisa patrunderea intr-un autovehicul cu aparate de iluminare cu flacara, sau cu cele care prezinta o suprafata metalica susceptibila de a produce scantei

● Diferitele elemente ale unei incarcaturi cu substante periculoase trebuie sa fie dispuse in mod corespunzator pe vehiul si fixate intre ele prin mijloace sigure, astfel incat sa se evite orice deplasare a acestora, unele faa de altele cat si fata de peretii vehiculului.

● Este interzisa incarcarea unor colete cele fragile sau a substantelor lichide peste cele solide.● Coletele cu substante periculoase trebuie separate de alte colete (diferentierea de clase).● Coletele cu substante periculoase trebuie separate si grupate pe clase, avand etichetele de pericol orientate catre

usile de incarcare/descarcare, respectandu-se interdictia transportului in comun al produselor incompatibile.● Este interzisa deschiderea coletelor; inainte de a trece la operatiunile de incarcare trebuie sa se verifice daca

ambalajul este intact.● Diferitele elemente dintr-o incarcatura periculoasa trebuie sa fie convenabil asezate in vehicul, asigurate cu

mijloace potrivite, pentru evitarea tuturor deplasarilor semnificative a acestor elemente unele fata de altele si fata de peretii vehiculului

● Incarcatura trebuie sa fie protejata prin:◊ chingi fixate pe peretii laterali;◊ traverse culisante si suporti reglabili;◊ saci gonflabili;◊ dispozitive de zavorare antiglisante.

● Distribuirea marfii in autovehicul se va face astfel incat:◊ sa nu se depaseasca masele maxime autorizate pe axe;◊ produsele lichide sa nu fie dispuse deasupra celor solide sau a pulberilor;◊ cisternele sa fie legate electric la pamant intr-un mod corespunzator;◊ marfurile sa fie pozitionate in mod corect.

● Destinatarul trebuie sa verifice, la livrarea marfii daca au existat pierderi sau scurgeri pe durata transportului, iar in caz afirmativ, sa anunte autoritatile competente sau sa dea transportatorului posibilitatea de a decontamina autovehiculul inainte de a efectua o noua cursa.

● Este interzis a se transporta calatori in unitatile de transport incarcate cu substante periculoase.● Motorul trebuie sa fie tinut oprit, in cazul in care acesta nu conditioneaza functionarea dispozitivelor care

asigura incarcarea si descarcarea marfii.● In cazul vehiculelor articulate incarcate la masa maxima totala admisa, masa repartizata pe axele semiremorcii

nu trebuie sa depaseasca 60% din greutatea totala a acesteia.● Nici un vehicul de transport al marfurilor periculoase nu trebuie sa stationeze fara sa aiba frana de stationare

pusa. Daca stationarea se face in conditii de vizibilitate redusa sau noaptea, lampile cu lumina galbena intermitenta trebuie amplasate la partea din fata si din spate la o distanta de cel putin 10 m in fata si spatele vehiculului.

4.3 Indicatii in timpul transportului

Reglementarile nationale asupra circulatiei contin si prevederi referitoare la modul de efectuare a transporturilor de marfuri periculoase.

Redam si cateva prevederi din unele tari europene referitoare la derularea transporturilor de marfuri periculoase pe teritoriul acestor state.

GERMANIA

In situatia in care vizibilitatea este redusa sub 50 m, datorita conditiilor meteo-nefavorabile (ceata, ninsoare, ploaie), conducatorii vehiculelor care transporta marfuri periculoase, echipate cu panouri portocalii, trebuie sa ia masuri pentru ca transportul sa se desfasoare in conditii de deplina siguranta.

Daca este necesar, vehiculul trebuie sa se indrepte spre cel mai apropiat loc de parcare.Aceeasi dispozitie se aplica atunci cand suprafata carosabilului este alunecoasa din cauza zapezii sau a poleiului.

Transportul unor marfuri periculoase poate fi efectuat numai pe autostrazi, cu exceptia cazului cand distanta totala, ca urmare a utilizarii autostrazilor este superioara dublului distantei determinata de parcurgerea altor itinerarii.

Unele substante periculoase nu pot, de asemenea, fi transportate pe caile rutiere, daca exista posibilitatea ca

acestea sa fie transportate pe calea ferata, pe caile navigabile sau prin transporturile combinate. Substantele vizate, ca atare pot fi transportate si in vehicule rutiere, cu mentiunea, ca transportul pe calea ferata sau pe caile navigabile este imposibil.

Page 49: ADR-ed. 2000

BELGIA si OLANDA

● In general, toate vehiculele care transporta marfuri periculoase si sunt prevazute cu panouri portocalii trebuei sa circule pe autostrazi, cu exceptia cazurilor de necesitate.

● Viteza este limitata, la substantele din clasa 1, pe toate categoriile de drum; in aceasta situatie trebuie sa se ceara lamuriri suplimentare de la expeditor privind viteza de circulatie, iar in aglomeratii viteza vehiculului nu va depasi 30 km/h.

● Itinerar obligatoriu: vehiculele care transporta marfuri periculoase trebuie, pe cat posibil, sa evite aglomeratiile.● La traversarea unui curs de apa cu bacul trebuie, sa se ia legatura cu barcagiul sau cu serviciul de pe chei, pentru

a se da informatii privind substanta transportata.● Transportul prin tunele este strict reglementat.● Orice transport de marfuri periculoase este interzis in caz de carosabil alunecos sau in situatia in care

vizibilitatea este mai mica de 50 m.

Exceptand cazurile mentionate mai sus, un transport de substante periculoase inceput nu trebuie sa fie intrerupt fara motiv si trebuie derulat cat mai rapid posibil, in conditii de deplina securitate.

FRANTA

Limitele de viteza: autovehiculele care transporta marfuri periculoase, avand masa maxima autorizata mai mare de 12 tone, nu pot depasi limitele de viteza:

● 80 km/h pe autostrada;● 70 km/h pe rutele de mare circulatie, daca au sisteme ABS;● 60 km/h pe drumuri publice;● 50 km/h in aglomeratii.

In unele locuri (ex. tunele etc.) pot fi impuse limitari mai riguroase..

Restrictii de circulatie: transportul marfurilor periculoase cu ajutorul vehiculelor este interzis duminica si in zilele de sarbatori, de la ora 0 la ora 24, iar sambata si in ajunul zilelor de sarbatori, de la ora 12 la 20.

In Franta exista un numar mare de restrictii locale de circulatie pentru transportul rutier de substante periculoase:● interdictia de a circula pe anumite sectiuni de autostrada (Ille de France);● interdictia de a transporta la anumite ore si zile marfuri periculoase cu vehicule a caror masa maxima autorizata

depaseste 7,5 tone din directia Paris – provincie sau invers;● interdictia de a transporta marfuri periculoase in toate tunelurile cu lungime mai mare de 150 m; in anumite

tuneluri (Frejus, Mont-Blanc etc.) transportul de marfuri periculoase este autorizat in anumite zile si ore, limitand viteza si respectand o distanta minima intre vehicule.

4.4 Echipajul autovehiculelor

● In general, oricare ar fi marfa transportata, este interzis transportul persoanelor care nu fac parte din echipaj.

4.5 Stationarea si supravegherea vehiculului

Vehiculele care transporta marfuri periculoase pot stationa in urmatoarele locuri:● in aer liber sau intr-un loc care ofera toate conditiile de securitate;● intr-un parking supravegheat de o persoana care trebuie sa fie informata asupra naturii incarcaturii si a locului

unde se gaseste soferul;● daca posibilitatile precedente nu exista, atunci se poate stationa si intr-o parcare publica sau privata, unde sa nu

existe posibilitatea blocarii vehiculului;● intr-un spatiu liber, situat la distanta de marile rute si de locurile publice;● la clasa 1, in stationare, vehiculele sunt obligate sa fie dispuse la o distanta de cel putin 50 m intre ele.

Page 50: ADR-ed. 2000

4.6 Curatirea autovehiculului

Autovehiculul trebuie sa fie supus curatirii inainte de a fi din nou incarcat, in afara cazului in care marfa care incarca nu este de acelasi tip cu cea transportata anterior.

In cazul in care marfa de incarcat este exploziva, din caroserie trebuie inlaturate orice urme de resturi de ambalaj, resturi textile, suruburi, cuie etc. care nu fac obiectul transportului.

Este de asemenea, necesar sa se verifice inainte de incarcare daca la transportul precedent au existat pierderi de substante, in acest caz fiind obligatorie curatirea autovehiculului.

Operatiile de decontaminare, curatire si spalare se fac in locuri special amenajate si de personal specializat. De regula, aceste operatii se fac imediat dupa descarcare sau/si incarcare.

4.7 Precautii valabile in timpul mersului

Pe timpul transportului este necesar ca incarcatura sa fie protejata foarte bine, in sensul ca la usi trebuie sa se inlature eventualele neetanseitati (pentru ca sa fie perfect inchise), iar materialele destinate acoperirii incarcaturii trebuie sa fie impermeabile.

Pe partea exterioara a autovehiculelor destinate transportului in regim ADR, nu trebuie sa existe urme de materii periculoase, iar in cazul unor eventuale improscari cu substante periculoase, trebuie sa se efectueze curatirea suprafetelor in cauza.

5. Responsabilitatile soferului si ale expeditorului

Soferul unui autovehicul destinat transportului de marfuri periculoase trebuie sa cunoasca responsabilitatile care deriva din tipul de marfa transportata si sa conduca preventiv. Este firesc ca tipul de marfa pe care soferul il incarca sa influenteze atitudinea soferului in trafic, avand in vedere responsabilitatea derularii unui transport de marfuri periculoase in conditii de deplina siguranta, mai ales ca prima persoana afectata de consecintele unui incident este soferul, dupa care pot fi afectati si ceilalti participanti la trafic, precum si mediul sau autovehiculul in care se transporta marfurile periculoase.

Soferul unui autovehicul incarcat cu marfuri periculoase trebuie:● sa cunoasca produsul pe care il transporta;● sa verifice daca produsul este transportabil;● sa cunoasca continutul fisei de siguranta;● sa fie dotat in cabina cu echipamentul pentru protectia personala prevazut in fisa de siguranta;● sa stie sa foloseasca echipamentul de protectie;● sa stie sa utilizeze extinctoarele;● sa verifice aplicarea etichetelor de pericol inainte de a incepe transportul;● sa nu consume alcool;● sa nu depaseasca limita de viteza prevazuta de lege;● sa pastreze fata de celelalte vehicule o distanta de siguranta dubla fata de cea obisnuita;● sa nu depaseasca masa totala (nu sunt admise exceptii);● sa incarce si sa descarce in conformitate cu precautiile impuse de materialele transportate;● incarcarea diverselor compartimente ale cisternei sa se realizeze astfel incat sa se mentina o greutate totala

echilibrata;● sa avertizeze in caz de accident autoritatile competente si intreprinderea producatoare a substantei.

Soferul unui autovehicul incarcat cu marfuri periculoase nu trebuie:● sa foloseasca metode/mijloace de stingere a incendiului neadmise/necorespunzatoare pentru produsul periculos;● sa incarce in locuri publice;● sa abandoneze vehiculul.

OBLIGATIILE EXPEDITORULUI:

● sa verifice daca soferul are certificat de formare profesionala ADR;● sa verifice documentele vehiculului:

◊ certificatul de agreare ADR (daca este cazul);◊ livretul cisternei (daca substanta poate fi transportata in cisterna respectiva);

● sa verifice daca exista echipamentul necesar derularii cursei in deplina siguranta;● sa-si asume printr-o mentiune scrisa intr-un document resposabilitatea ca:

◊ marfa este admisa la transportul rutier;

Page 51: ADR-ed. 2000

◊ ambalarea si etichetarea s-a facut in conformitate cu prevederile acordului ADR;◊ ambalarea in comun, intr-un supraambalaj este admisibila.

● sa anexeze la scrisoarea de trasura toate documentele necesare si sa furnizeze toate informatiile cerute;● transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sunt suficiente, dar expeditorul

este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din nelegalitatea acestor documente.

● transportatorul este raspunzator de pierderea sau utilizarea inexacta a documentelor mentionate in scrisoarea de trasura.

Capitolul V

Prescriptii speciale la transportul substantelor

1. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 2 – Gaze

Prin gaz se intelege substanta care:

a. la 50º are o presiune de vaporizare superioara la 3 bari;b. este complet gazoasa la 20ºC si la presiunea de 1 bar

Substantele si obiectele continand gaze sub presiune de la aceasta clasa sunt subdivizate dupa cum urmeaza:

1º. Gaze comprimate a caror temperatura critica este inferioara la 20ºC2º. Gaze lichefiate a caror temperatura critica este egala sau superioara la 20ºC3º. Gaze lichefiate refrigerate4º. Gaze dizolvate sub presiune; gaze care, atunci cand sunt transportate sunt dizolvate intr-un solvent5º. Generatori de aerosoli si recipiente de gaze6º. Alte obiecte continand gaze sub presiune.7º. Gaze necomprimate supuse unor prescriptii particulare8º. Recipiente si cisterna goale

Gazele au o densitate foarte mica; greutatea unui volum de gaz este mult mai mica decat cea a unui lichid sau solid.

Pentru a putea transporta un gaz intr-o maniera rentabila, masa cuprinsa intr-un volum determinat trebuie sa fie puternic marita.

Acest lucru se poate realiza prin:● compresia gazului: comprimand 10.000 litri de oxigen la o presiune de 200 bari, o butelie de o capacitate de 50

litri este suficienta pentru a transporta aceasta cantitate de oxigen;● lichefierea gazului: marind presiunea la temperatura ambianta (de ex.: propan lichefiat);● racirea puternica a unui gaz la presiunea atmosferica (de ex.: azotul lichefiat);● dizolvarea unui gaz intr-un alt produs: unele lichide sau solide pot de asemenea sa acumuleze gaze; cantitatea de

gaz in solutie dizolvata creste o data cu presiunea (de ex. amoniacul in apa).

Presiunile ridicate din timpul transportului de gaz sau cele care pot aparea din cauza cresterii temperaturii, constituie pericolul principal pentru aceasta clasa, stiind ca eliberarea brusca a unui gaz de sub presiune poate provoca pagube enorme.

Contactul cu gaze puternic refrigerate (de ex. metanul la -162ºC) poate cauza rani foarte grave, asemanatoare arsurilor.

La clasa 2 sunt cuprinse:● Gazele pure● Amestecurile de gaze● Amestecurile de unul sau mai multe gaze cu una sau mai multe substante si● Obiecte ce contin aceste substante.

In tabelul de mai jos sunt prezentate exemple de gaze de la fiecare diviziune:

Page 52: ADR-ed. 2000

1º Gaze comprimate a caror temperatura critica este inferioara la 20ºC

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

1º A Gaze asfixiante (care nu prezinta riscuri secundare)1006 ARGON COMPRIMAT1047 HELIU COMPRIMAT1048 AZOT COMPRIMAT

1º O Gaze comburante1072 OXIGEN COMPRIMAT2451 TRIFLORURA DE AZOT COMPRIMAT3156 GAZ COMPRIMAT COMBURANT N.S.A

1º F Gaze inflamabile1049 HIDROGEN COMPRIMAT1962 ETILENA COMPRIMATA1971 METAN COMPRIMAT

1º T Gaze toxice1955 GAZ COMPRIMAT TOXIC N.S.A

1º TF Gaze toxice si inflamabile1016 MONOXID DE CARBON1017 GAZ DE PETROL COMPRIMAT1953 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL N.S.A

1º TC Gaze toxice si corozive1008 TRIFLORURA DE BOR COMPRIMAT1859 TETRAFLORURA DE SILICIU COMPRIMAT2198 PENTAFLORURA DE FOSFOR

1º TO Gaze toxice si comburante3303 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT N.S.A

1º TFC Gaze toxice, inflamabile, corozive3305 GAZ COMPRIMAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV N.S.A

1º TOC Gaze toxice, comburante, corozive1045 FLUOR COMPRIMAT1046 MONOXID DE AZOT COMPRIMAT3306 GAZ COMPRIMAT TOXIC, COMBURANT, COROSIV N.S.A

2º Gaze lichefiate a caror temperatura critica este egala sau superioara la 20ºC

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

2º A Gaze asfixiante1013 DIOXID DE CARBON1080 HEXAFLORURA DE SULF1028 DICLOR DIFLOR METAN (GAZ REFRIGERAT R 12)

2º O Gaze comburante1070 PROTOXIDUL DE AZOT (HEMIOXIDUL DE AZOT)3157 GAZ LICHEFIAT COMBURANT N.S.A

2º F Gaze inflamabile1011 BUTAN1978 PROPAN1965 HIDROCARBURI GAZOASE IN AMESTECURI LICHEFIATE

2º T Gaze toxice3162 GAZ LICHEFIAT TOXIC N.S.A

2º TF Gaze toxice si inflamabile1053 SULFURA DE HIDROGEN2204 SULFURA DE CARBON3160 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL N.S.A

2º TC Gaze toxice si corozive1017 CLOR1076 FOSGEN1079 DIOXIDUL DE SULF

2º TO Gaze toxice si comburante

Page 53: ADR-ed. 2000

3307 GAZ LICHEFIAT TOXIC, COMBURANT N.S.A2º TFC Gaze toxice, inflamabile, corozive

2189 DICLORSILAN3309 GAZ LICHEFIAT TOXIC, INFLAMABIL, COROSIV N.S.A

2º TOC Gaze toxice, comburante, corozive1067 DIOXIDUL DE AZOT1749 TRIFLORURA DE CLOR2548 PENTAFLORURA DE BROM2901 CLORURA DE BROMNota 2421 TRIOXIDUL DE AZOT NU ESTE ADMIS LA TRANSPORT

3º Gaze lichefiate refrigerate

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

3º A Gaze asfixiante2187 ARGON LICHID REFRIGERAT2187 DIOXID DE CARBON LICHID REFRIGERAT1977 AZOT LICHID REFRIGERAT

3º O Gaze combinate1003 AER LICHID REFIRGERAT1073 OXIGEN LICHID REFRIGERAT

3º F Gaze inflamabile1038 ETILENA LICHIDA REFRIGERATA1961 ETAN LICHID REFRIGERAT1966 HIDROGEN LICHID REFRIGERAT

3º TC Gaze toxice si coroziveNota 2186 CLORURA DE HIDROGEN LICHIDA REFRIGERATA NU ESTE

ADMISA LA TRANSPORT

4º Gaze dizolvate sub presiune

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

4º A Gaze asfixiante2073 AMONIAC IN SOLUTIE APOASA cu densitatea inferioara la 0,880

la 15ºC continand mai mult de 50% amoniac2672 AMONIAC IN SOLUTIE care contine cel putin 10% dar nu mai mult

de 35% amoniac este o susbtanta din clasa 84º F Gaze inflamabile

1001 ACETILENA DIZOLVATA4º TC Gaze toxice si corozive

3318 AMONIAC IN SOLUTIE APOASA cu masa volumica inferioara la 0,880 kg/l la 15ºC continand mai mult de 50% amoniac

5º Generatori de aerosoli si cartuse de gaze sub presiune de capacitate mica care contin un gaz

NOTA:● Generatoarele de aerosoli, aceasta inseamna gaze sub presiune, intelegand toate recipientele care nu se

refolosesc, continand sub presiune, un gaz sau un amestec de gaze enumerate la marginalul 2207, cu sau fara lichid, pasta sau pudra, si echipate cu un dispozitiv de eliberare care permite pulverizarea sub forma de particule solide sau lichide in suspensie de gaz, sub forma de spuma, de pasta sau de pudra ori in stare lichida sau gazoasa.

● Prin recipientul de capacitate usoara care contin un gaz (cartuse cu gaze), se inteleg toate recipientele nerefolosibile continand sub presiune un gaz sau un amestec de gaze enumerate la marfinalul 2207. Ele pot fi dotate sau nu cu supapa.

Page 54: ADR-ed. 2000

● Generatoarele de aerosoli, recipientele usoare continand un gaz, trebuie sa fie clasate in functie de pericolul prezentat de continutul lor, de la grupa A la TOC. Continutul lor este considerat ca inflamabil daca cuprinde mai mult de 45% in masa sau mai mult de 250 g, de compozitie inflamabila. Prin compozitie inflamabila se intelege un gaz care este inflamabil in aer la presiune normala sau substante sau preparate sub forma lichida al carui punct de aprindere este inferior sau egal la 100ºC.

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

5º A Gaze asfixiante1950 AEROSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º O Gaze comburante1950 AEROSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º F Gaze inflamabile1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º T Gaze toxice1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º TF Gaze toxice inflamabile1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º TC Gaze toxice, corozive1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º TO Gaze toxice, comburante1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º TFC Gaze toxice inflamabile, corozive1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

5º TOC Gaze toxice comburante, corozive1950 AERSOLI2037 RECIPIENTE DE CAPACITATE MICA

6º Alte obiecte continand gaze sub presiune

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

6º A Gaze asfixiante1044 EXTINCTOARE care contin un gaz comprimat sau lichefiat2857 MASINI FRIGORIFICE care un contin un gaz lichefiat neinflamabil

sau netoxic sau amoniac in solutie apoasa (numarul de identificare 2672)

3164 OBIECTE SUB PRESIUNE PNEUMATICA sau HIDRAULICA care contin gaz neinflamabil

Obiectele destinate functionarii ca amortizoare nu sunt supuse prescriptiilor ADR in conditiile in care:● Are un compartiment de gaz cu o capacitate care nu depaseste 1 l si o presiune de incarcare care nu este mai mare de 50 bari● Are o presiune de explozie minimala de 4 ori superioara la presiunea de incarcare la 20ºC● Sa fie fabricata dintr-un material care nu se fragmenteaza in caz de rupere● In caz de incendiu sa fie protejat contra ruperii cu ajutorul unui element fuzibil sau un dispozitiv de decomprimare care permite evacuarea presiunii interne si ● Sa fie fabricat conform normelor de asigurare a calitatii acceptabile pentru autoritatea competenta3353 GENERATOARE DE GAZE PENTRU SACI GONFLABILI

6º F Gaze inflamabile1057 BRICHETE care contin un gaz inflamabil1057 INCARCATOARE PENTRU BRICHETE care contin un gaz

inflamabil3150 MICI APARATE CU HIDROCARBURI GAZOASE SAU

Page 55: ADR-ed. 2000

INCARCATOARE CU HIDROCARBURI GAZOASE PENTRU MICI APARATE, cu dispozitive de descarcare

7º Gaze necomprimate supuse la prescriptii particulare (esantioane de gaze)

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

7º F Gaze inflamabile

3167ESANTION DE GAZ NECOMPRIMAT, INFLAMABIL, N.S.A. sub o forma, alta decat LICHID REFRIGERAT

7º T Gaze toxice

3169ESANTIONA DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC, N.S.A. sub o forma, alta decat LICHID

7º TF Gaze toxice si inflamabile

3168ESANTIONA DE GAZ NECOMPRIMAT, TOXIC SI INFLAMABIL, N.S.A., sub o forma, alta decat LICHID REFRIGERAT

8º Recipiente si cisterne goale

Cifra si Grupa

Numarul de identificare Denumirea si descriere

8º Gaze inflamabileRECIPIENTE potrivit marginalului 2211, GOALEVEHICULE CISTERNE GOALE, inclusiv VEHICULE – BATERII CISTERNE DEMONTABILE GOALECONTAINERE – CISTERNE GOALE

Substantele si obiectele cuprinse in fiecare subdiviziune sunt repartizate intr-una din grupele enumerate mai jos, in functie de proprietatile generatoare de riscuri pe care le prezinta:

● A – asfixiant;● O – comburant;● F – inflamabil;● T – toxic;● TF – toxic si inflamabil;● TC – toxic si coroziv;● TO – toxic si comburant;● TFC – toxic, inflamabil si coroziv;● TOC – toxic, comburant si coroziv.

Gaze asfixiante: gaze necomburante, neinflamabile si netoxice care dilueaza sau inlocuiesc oxigenul prezent in atmosfera.

Gaze inflamabile: gaze care la temperatura de 20ºC si la presiunea de 1 bar:a. sunt inflamabile intr-un ameste de mai mult 13% (volum) cu aerul;b. au o plaja de inflamabilitate cu aerul de cel putin 12% oricare ar fi limita inferioara de inflamabilitate.Gaze comburante: gaze care pot (in general cu aportul oxigenului) sa cauzeze sau sa favorizeze arderea altor

substante mai mult decat aerul.Gaze toxice: gaze cunoscute ca fiind toxice si corozive pentru om si care pot fi clasificate ca toxice, datorita

pericolului prezentat pentru sanatatea omului.Gaze corozive: Gazele sau amestecurile de gaze care partial sau total corespund criteriilor de toxicitate si datorita

corozivitatii lor pot sa fie clasate drept toxice cu un risc secundar de corozivitate, prin efectul distructiv asupra pielii, ochilor si mucoaselor.

In tabelul 1 sunt prezentate cateva exemple de gaze ordonate in functie de clasificarea din ADR, pe diviziuni, pe grupe si subgrupe.

NOTA: Gazele care nu sunt clasificate si care nu au atribuite un numar de identificare nu sunt admise la transportul rutier.

Page 56: ADR-ed. 2000

Conditii generale de ambalare

● materialele din care sunt construite recipientele, precum si toate elementele susceptibile de a intra in contact cu continutul, nu trebuie sa fie atacate de continut sau sa provoace combinatii nocive sau periculoase cu substantele transportate;

● recipientele metalice nu trebuie sa contina decat gazul pentru care au fost agreate;● robinetii, supapele de siguranta etc. trebuie sa fie protejate prin capace si coliere de fixare;● recipientele destinate transportului de gaze trebuie sa fie foarte bine ancorate, inchise, etansate si protejate

pentru a evita scaparile de gaze si sa raspunda sigur la exigentele normale din timpul transportului;● recipientele trebuie sa fie fabricate astfel incat sa reziste modificarilor presiunii datorita schimbarilor de

temperatura care pot sa apara in conditii normale de transport;● obiecetele de la 5º si 6º si recipientele destinate transportului de gaze de la 1º,2º, 4º, si 7º trebuie sa fie inchise

ermetic si etanse de o maniera de a evita scparilor de gaze.

Dispozitii speciale si prescriptii particulare:

La fabricarea recipientelor pot fi utilizate urmatoarele materiale:● otel carbon;● oteluri aliate cu nichel;● alama;● aliaje de aluminiu;● materiale compozite;● materiale sintetice;● sticla.

Constructia si echipamentul

Se disting urmatoarele tipuri de recipiente:● butelii: recipiente sub presiune transportabile de o capacitate ce nu depaseste 150 litri● tuburi: recipiente mari sub presiune transportabile fara sudura, de o capacitate mai mare de 150 litri si

nedepasind 5000 litri.● butoaie sub presiune: recipiente sub presiune transportabile sudate cu o capacitate mai mare 150 litri,

nedepasind 1000 litri (recipiente cilindrice echipate cu cercuri de rulaj, recipiente pe pantine sau in cadre).● recipiente criogenice – recipiente transportabile, izolate termic pentru gazele lichefiate, puternic refrigerate,

avand o capacitate ce nu depaseste 1000 litri.● cadre de butelii – ansamblul de butelii transportabile, legate intre ele printr-un tub colector si mentinute

asamblate.

NOTA: Recipientele si robinetii trebuie sa fie astfel construite, dimensionate, fabricate, probate si echipate de o maniera de a suporta toate conditiile normale de utilizare si transport.

La incarcarea recipientelor in vehicul soferul va verifica starea robinetelor, supapelor, existenta capacelor si inelelor de protectie.

De asemenea, trebuie avuti in vedere si alti factori importanti, cum ar fi:● presiunea interioara;● temperatura ambianta si de exploatare, inclusiv cea din timpul transportului;● incarcatura.

Etanseitatea robinetilor trebuie sa fie garantata printr-un dispozitiv suplimentar (capac, coif etc.) pentru a evita pierderile datorita sistemului de inchidere in timpul transportul.

Inscriptii si etichete de pericol:

Recipientele refolosibile trebuie sa poarte cu caractere lizibile si durabile inscriptiile:a) numele sau marca fabricantului;b) numarul de aprobare (daca recipientul este agreat);c) numarul de serie al recipientului furnizat de fabricant;

Page 57: ADR-ed. 2000

d) masa recipientului fara accesorii;e) presiunea de proba;f) data (luna si anul) efectuarii probelor initiale si a probelor periodice;g) poansonul expertului care a procedat la proba initiala si la examenul periodic; h) capacitatea in litri, pentru apa;i) presiunea de umplere autorizata.

De asemenea, recipientele refolosibile trebuie sa poarte cu caractere bine lizibile si durabile urmatoarele inscriptii:● numarul de identificare si denumirea gazului sau amestecului de gaz cu toate literele; (pentru gazele care au

mentiunea n.s.a., e suficient sa se indice numai numarul de identificare, iar pentru amestecuri de gaze doua componente care contribuie la pericole);

● data (anul) urmatorului examen periodic.

Aceste inscriptii (marcaje) se pot prezenta fie agravate pe recipient, fie indicate vizibil pe o placuta (eticheta) fixata pe acesta ori inscriptionata prin pictograme adezive.

Buteliile care nu se refolosesc trebuie sa poarte cu caractere lizibile si durabile urmatoarele:a) numele sau marca fabricantului;b) numarul de aprobare (daca recipientul este agreat);c) numarul de serie al recipientului sau al lotului furnizat de fabricant;d) presiunea de proba;e) data (luna si anul) fabricatiei;f) poansonul expertului care a procedat la examenul initial;g) numarul de identificare si denumirea gazului sau amestecului de gaze si toate literele;h) inscriptia „nu se refoloseste” care trebuie sa fie facuta de cel putin 6 mm inaltime.

Aceste inscriptii (marcaje) se pot prezenta fie gravate pe recipient, fie indicate vizibil pe o placuta (eticheta) fixata pe acesta ori inscriptionata prin pictograme adezive.

Referitor la transportul recipientelor in colete

● fiecare colet care contine recipiente incarcate cu gaze trebuie sa poarte vizibil inscriptionate >◊ denumirea substantei transportate indicata in documentul de transport precedat de literele UN;◊ numarul ONU, precedat de „UN” indicat in documentele de transport ◊ si mentiunea „clasa 2”.

Nu este necesar sa fie indeplinite aceste cerinte daca coletele contin recipiente cu inscriptii suficient de vizibile..

● coletele care contin generatoare (recipiente) cu aerosoli (1950 aerosol) de la 5º trebuie sa poarte de o maniera vizibila inscriptia urmatoare: „UN 1950 AEROSOL”

Generatoarele cu aerosoli – recipiente cu gaze sub presiune, care nu se refolosesc, continand un gaz sau un amestec de gaz enumerat, cu sau fara lichid, pasta sau pudra si echipat cu un dispozitiv de descarcare permitand expulzarea continului sub forma de particule solide, lichide sau in suspensie antrenate de un gaz.

Generatoarele (recipientele) cu aerosoli (1950 aerosoli) de la 5º trebuie sa fie construite din metal, iar cele care au diametrul mai mare de 40 mm trebuie sa aiba fundul concav.

Un colet nu trebuie sa cantareasca mai mult de 50 kg in ambalaj de carton, iar in alte ambalaje mai mult de 75 kg.

Capsulele (cartusele) cu gaze trebuie sa fie amplasate intr-un ambalaj exterior de o rezistenta suficienta si nu trebuie sa cantareasca mai mult de 75 kg.

Etichete de pericol

● etichetele de pericol care se aplica pe coletele si recipientele cu substante din clasa 2 sunt:

Substante si obiecte, sub diferite subdiviziuni cuprinse in grupe si etichetele de pericol:

GRUPA ETICHETAA 2

Page 58: ADR-ed. 2000

F 3O 2 + 05T 6.1TF 6.1 + 3TC 6.1 + 8TO 6.1 + 05TFC 6.1 + 3 + 8TOC 6.1 + 05 + 8

Toate coletele incarcate cu gaze lichefiate refrigerate de la subdiviziunea 3º trebuie sa aiba aplicate, pe doua fete laterale opuse, eticheta de manipulare model nr. 11.

Pe buteliile de gaz etichetele pot sa fie aplicate pe recipienti si in consecinta pot sa aiba si dimensiuni reduse, cu conditia sa ramana vizibile.

Echipament special

La transportul gazelor sau obiectelor care au atribuite literele T, TO, TC, TF, TFC, TOC, personalul de bord trebuie sa aiba in dotare masca de gaze cu cartus filtrant.

Ambalarea in comun

Substantele si obiectele de la prezenta clasa pot sa fie reunite intr-un ambalaj exterior comun daca ele nu reactioneaza, periculos intre ele.

Substantele si obiectele de la prezenta clasa pot sa fie reunite intr-un ambalaj exterior comun cu substante si marfuri care nu sunt supuse prescriptiilor ADR, dar nu reactioneaza periculos intre ele.

Sunt considerate reactii periculoase:

● o cumbustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;● o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice ori asfixiante etc.;● formarea unor substante lichide corozive;● formarea de substante instabile (care se descompun ori polimerizeaza periculos).

Un colet nu trebuie sa depaseasca mai mult de 100 kg, in cazul utilizarii lemnului sau cartonului.

Locurile de incarcare si descarcare

● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public, in interiorul unor aglomeratii fara permisiunea speciala a autoritatilor competente, urmatoarele substante: bromura de hidrogen, clor, dioxid de azot, dioxid de sulf sau clorura de carbon, sulfura de hidrogen;

● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public in afara localitatilor aglomerate, a substantelor de la a), daca exista acordul autoritatilor competente, decat daca aceste operatii sunt justificate de ce contin aceste substante.

De asemenea, la operatiile de incarcare si descarcare trebuie sa se aiba in vedere separarea, tinand cont de etichete, substantele si obiectele de natura diferita.

Recipientele trebuie sa fie astfel asezate in vehicule de la o maniera care sa nu se reverse, nici sa cada avand in vedere asezarea acestora in pozitie longitudinala sau transversala.

NOTA: Intr-un loc public nu este permisa descarcarea substantelor de la clasele 1,2, 6.1 si 9.

Prescriptii de incarcare in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate etichetele 2, 3 sau 6.1 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu marfurile care au aplicate etichetele 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Stationarea pe o durata limitata sau pentru nevoile de serviciu

Page 59: ADR-ed. 2000

In cursul transportului substantelor periculoase de la clasa 2, in oprire sau stationare, pentru nevoile de serviciu trebuie, sa fie luate toate masurile posibile, pentru a nu avea loc in apropierea locurilor locuite. Stationarea poate fi prelungita numai cu acordul autoritatilor competente.

Mentiuni in documentul de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre, precedat de UN.Denumirea substantei trebuie sa fie urmata de indicarea clasei, cifre, completata prin grupa si sigla ADR (exemplu

„2,2º F, ADR”:In plansa nr. 20 este prezentat de un document de transport pentru marfuri periculoase in colete, completat pentru

transportul unor produse cosmetice (deodorante).

In acelasi document se remarca, in partea de jos a paginii, angajamentul expeditorului care cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni, intr-o limba de circulatie internationala (engleza, franceza, germana):

● marfa este admisa la transportul rutier international;● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor acordului ADR;● ambalarea in comun a marfurilor este admisa.

Transportul recipientelor cu data examenului periodic expirat este permisa numai daca recipientele sunt transportate in vederea examinarii iar documentul de transport contine mentiunea: „Transportul potrivit marginalului 2217(5)”.

Ambalaje goale

Pentru transportul substantelor de la clasa 2 in cisterne sau containere cisterne ori recipiente descarcate, dar necuratate se pot face si alte mentiuni:

● „recipient gol, necuratat, 2,8º, ADR”● pentru recipientele cu o capacitate mai mare de 1000 l, inclusiv pentru vehicule tip cisterne, goale necuratate,

aceasta mentiune poate fi completata cu:● „ultima marfa transportata: 1017 clor, 2º TC”

2. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 3

La aceasta clasa intra substantele, inclusiv obiectele care contin substante de la aceasta clasa, care:

● sunt lichide;● au la 50ºC, o tensiune a vaporilor de cel putin 3 bari si nu sunt complet gazoase la 20ºC si la presiunea standard

de 1 bar;● au puntul de aprindere de cel mult 61ºC

Clasa 3, cuprinde in egala masura si substantele lichide inflamabile si substantele solide in stare topita al carui punct de aprindere este superior la 61ºC si care nu sunt remise la transport la cald la o temperatura egala sau superioara punctului de aprindere.

NOTA: Carburantul diesel sau gazolina sau combustibil usor, cu numarul de identificare 1202, avand un punct de aprindere superior la 61ºC fara sa depaseasca 100º fac parte din clasa 3.

Substantele de la aceasta clasa: benzina, motorina, alcoolul etilic, alcoolul metilic etc.

Substantele de la aceasta clasa sunt divizate astfel:

A. Substantele avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, netoxice si necorozive;B. Substante avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, toxiceC. Substante avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, coroziveD. Substante avand punctul de aprindere care contin astfel de substante;E. Substanta avand punctul de aprindere intre 23ºC si 61ºC lichide inflamabile, cu un grad redus de toxicitate sau

corozivitate;F. Substante si preparate folosite ca pesticide avand un punct de aprindere mai mic de 23ºC;G. Substante avand punctul de aprindere superior la 61ºC transportate sau remise la transport la cald la o

temperatura egala sau superioara punctului de aprindere;

Page 60: ADR-ed. 2000

H. Ambalaje goale

Substantele si obiectele de la clasa 3, sunt in general atribuite la una din grupele urmatoare desemnate de literele a), b) si c), potrivit gradului lor de pericol:

● litera a) substanta foarte periculoasa: substante lichide inflamabile avand punctul de fierbere sau inceputul fierberii sau inceputul fierberii nu depaseste 35ºC si substante si substante lichide inflamabile avand un punct de aprindere inferior la 23ºC, care sunt foarte toxice potrivit criteriilor de la marginalul 2600, sunt foarte corozive, potrivit criteriilor marginalului 2800.

● litera b) substanta periculoasa: substante lichide inflamabile avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, care nu sunt clasate la litera a) cu exceptia substantelor de la marginalul 2301, 5º c).

● litera c) substanta prezentand un grad redus de pericol: substante lichide inflamabile avand un punct de aprindere inferior de la 23ºC la 61ºC, valori limite cuprinse, inclusiv acele substante de la marginalul 2301, 5º c).

Incepand cu aceasta clasa, substantele au atribuite o singura litera, care insoteste cifra de enumerare (grupa substantei respective), avand urmatoarea semnificatie:

a) substante lichide foarte inflamabile;b) substante lichide inflamabile;c) substante lichide putin inflamabile.

Pentru a intelege mai bine inpartirea pe grupe si sub grupe iata cateva exemple de substanta de la clasa 3:

A. Substante avand punctul de aprindere inferior la 23ºC, netoxice si necorozive

1º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC depaseste 1,75 bari

a) 1089 acetaldehida, 1267 petrol brut, 1303 clorura de vinil stabilizata, 1308 zirconiu in suspensie intr-un lichid inflamabil, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi lichide n.s.a.

2º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC depaseste 1,10 bari, dar este inferioara sau egala la 1,75

a) 1155 eter etilic, 1267 petrol brut, 1280 oxid de propilena, 1302 eter etilvinilic stabilizat, 1308 zirconiu in suspensie intr-un lichid inflamabil, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi lichide n.s.a.

b) 1164 sulfura de metil, 1267 petrol brut, 1987 alcooli inflamabili n.s.a., 1989 aldehide inflamabile n.s.a., 2612 eter metil propilic, 1268 produse petroliere n.s.a., 3295 hidrocarburi lichide n.s.a.

3º Substante, solutii si amestecuri a caror tensiune de vapori la 50ºC nu depaseste 1,10 bari

b) 1203 esente pentru motoare de automobile, 1267 petrol brut, 1268 distilati de petrol n.s.a. sau 1268 produse petroliere n.s.a.

Hidrocarburi:● 1114 benzen, 1294 toluen, 1300 white spirt, 2241 cicloheptan, 3295 Substante halogene:● 1107 clorura de amil, 1150 diclor etilena, 2339 bromo 2 butan, 2343 bromo 2 pentan, 2391 iodmetilpropanAlcooli:● 1148 diaacetona – alcool tehnic, 1170 alcool etilic sau 1170 alcool etilic in solutie apoasa continand mai mult de

70% in volum alcool sunt substante de la 31º c)

Eteri:● 1159 eter izopropilic, 1179 eter etil butilic, 2350 eter butil metilic, 2398 eter metil tert butilic, 3271 eteri n.s.a.Aldehide:● 1178 aldehida etil butirica, 1989 aldehide inflamabile n.s.a.Cetone:● 1090 acetona, 1224 cetone n.s.a.Eteri:● 1123 acetat de butil, 1161 carbonat de metil, 1173 acetat de etil

Substante sulfuroase● 2375 sulfura de etil, 3336 mercaptan in amestec lichid inflamabil, n.s.a.Substante azotice● 1282 piridina, 1648 cianura de metil, 2410 tetra – hidropirinaAlte susbtante, amestecuri si preparate inflamabile continand lichide inflamabile● 1091 huila de acetona, 1293 tincturi medicinale, 1993 lichid inflamabil n.s.a.

Page 61: ADR-ed. 2000

4º Solutii de nitroceluloza in amestecuri cu substante de la 1º la 3º care contin mai mult de 20% si 55% sau mai mult nitroceluloza iar procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata):

a) 2059 nitroceluloza in solutie, inflamabilab) 2059 nitroceluloza in solutie, inflamabila

NOTA:1. Amestecurile avand un punct de aprindere inferior la 23ºC● cu mai mult de 55% de nitroceluloza sau● cu 55% mai multa nitroceluloza iar procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata) sunt substante de la 5º.

5º Amestecuri si preparate, lichide sau vascoase, intelegand acelea care contin mai mult de 20% nitroceluloza iar procentul de azot nu depaseste 12,6% (masa uscata):

a) avand un punct de fierbere sau debutul fierberii la 35ºC sau mai mult daca ele nu sunt clasate sub c)● 1133 adezivi, 1263 vopsea (intelegand vopsele, lacuri, emailuri etc.) sau 1263 substante pentru vopsele (solventi

si diluanti)1263 substante pentru vopsele (solventi si diluanti)b) avand un punct de fierbere superior la 35ºC daca ele nu sunt clasificate la punctul c)● 1133 adezivi, 1263 vopsele (intelegand vopsele, lacurim emailuri etc.) sau1263 substante pentru vopsele (solventi si diluanti), 1266 produse pentru parfumerie, 1306 produse pentru

conservarea lemnului, 1866 rasini in solutie, 3269 rasini pe baza de poliesterc) 1133 adezivi, 1263 vopsea (intelegand vopsele, lacuri, emailuri etc.) sau 1263 substante pentru vopsele

(solventi si diluanti), 1266 produse pentru parfumerie, 1306 produse pentru conservarea lemnului, 1866 rasini in solutie, 3269 rasini pe baza de poliester

6º 3064 nitroglicerina in solutie alcoolica avand mai mult de 1% dar mai putin de 5% nitroglicerina. Conditiile de ambalare ale acestei substante sunt descrise la clasa 1.

b) 1204 nitroglicerina in solutie alcoolica avand cel mult 1% nitroglicerina.

B. Substante avand un punct de aprindere inferior la 23ºC, toxice

11º Nitrili

15º Alte substante azotice

17º Substante organice oxigenatea) 1986 alcooli inflamabili, toxici n.s.a., 1988 aldehide inflamabile toxice n.s.a.b) 1230 metanol, 1986 alcooli inflamabili, toxici n.s.a., 1988 aldehide inflamabile

18º Substante organice sulfuroasea) 1131 disulfura de carbon (sulfura de carbon)

C. Substante avand un punct de aprindere inferior la 23ºC, corozive

21º Clor silan

22º Amine si solutiile lor

23º Alte substante azoticea) 1922 pirodilina

24º Solutii de alcoolib) 1289 metilat de sodiu in solutie de alcool

25º Alte substante coroziveb) lichid inflamabil corosiv n.s.a.

D. Substante avand un punct de aprindere inferior la 23ºC, toxice si corozive, inclusiv obiectele continand aceste materiale

27º a) 3286 lichid inflamabil, toxic, corosiv n.s.a.28º a) 3165 rezervor de carburant pentru motor din circuit hidraulic

Page 62: ADR-ed. 2000

E. Substante avand un punct de aprindere inferior de la 23º la 61ºC, care pot prezenta un pericol minor de toxicitate sau corozivitate

31º c) 1202 carburant diesel sau gazolina, 1223 kerosen, 1267 petrol brut

32º c) 1228 mercaptan lichid inflamabil, toxic n.s.a., 1986 alcool inflamabil toxic n.s.a.

33º c) 1198 formaldehida in solutie inflamabila

34º c) 2059 nitroceluloza in solutie inflamabila

F. Substante si preparate folosite ca pesticide avand un punct de aprindere inferior de la 23ºC

41º a) substante si preparate al caror punct de fierbere sau inceputul fierberii nu depaseste 35ºC si/sau foarte toxicb) substante si preparate al caror punct de fierbere depaseste 35ºC si toxice sau prezentand un grad redus de

toxicitate2760 pesticid arsenic lichid inflamabil toxic, avand un punct de aprindere inferior la temperaturi la 23ºC

G. Substante avand un punct de aprindere inferior de la 61ºC, transportate sau remise la transport la cald la o temperatura egala sau superioara punctului lor de aprindere

61º c) 3256 lichid transportat la cald inflamabil n.s.a. (intelegand metal topit si sare topita), avand un punct de aprindere superior la 61ºC la o temperatura egala sau superioara punctului de aprindere

H. Ambalaje goale

71º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 3.

Nu sunt supuse prescriptiilor prevazute la aceasta clasa din ADR, cu exceptia celor prevazute la paragraful (7) urmatoarele:

(1) Substantele de la 1º la 5º, de la 21º la 26º, de la 31º la 34º si substantele prezentand un grad minim de toxicitate de la 41º daca se transporta in conformitate cu dispozitiile de mai jos:

a. substantele clasate sub a) de la fiecare cifra, pana la 500 ml in ambalaj interior si pana la 1 litru pe colet;b. substantele clasate sub b) de la fiecare cifra, cu exceptia de la 5º b) si bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 3

litri in ambalaje interior si pana la 12 litri pe colet;c. bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 5 litri in ambalaj interior;d. substantele clasate sub 5º b) pana la 5 litri in ambalaj interior si pana la 20 litri pe colet;e. substantele clasate sub c) de la fiecare cifra pana la 5 litri in ambalaj interior si pana la 45 litri pe colet.

(2) Substantele clasate sub b) sau c) de la cifrele 2º la 5º, de la 21º la 26º, 31º de la 34º si 41º, continute in ambalaje interioare metalice sau in plastic care nu este susceptibil de a se sparge sau de a fi usor perforate si transportate in bacuri in huse retractabile sau extensibile dupa voie in ambalaje exterioare in conformitate cu dispozitiile de mai jos:

a. substantele clasate sub b) de la fiecare cifra, cu exceptia cifrei 5º b) si bauturile alcoolice de la 3º, pana la 1 litru pe ambalaj interior si 12 litri pe colet;

b. bauturile alcoolice de la 3º b) pana la 1litru in ambalaj interior;c. substantele clasate sub 5º b) pana la 1 litru in ambalaj interior si pana la 20 litri pe colet;d. substantele clasate sub c) de la fiecare cifra pana la 5 litri in ambalaj interior.

Masa totala a unui colet nu trebuie sa depaseasca 20 kg.

(3) Bauturile alcoolice de la 31º c) in ambalaje al carui continut maximal este de 250 litri.

Page 63: ADR-ed. 2000

(4) Combustibilul continut in rezervoarele vehiculului care efectueaza o operatiune de transport si care va fi folosit pentru propulsarea sau functionarea oricaruia din echipamentele sale sub rezerva respectarii indicatilor de la paragraful (6);

(5) Combustibilul continut in rezervoarele vehiculului sau in alte mijloace de transport care sunt transportate la fel ca incarcatura daca este destinat propulsarii sau functionarii unui echipament.

(6) Carburantul mentionat la paragraful (4), poate fi transportat in rezervoare de carburant fixate direct legate de motor si/sau la echipamentul auxiliar al vehiculului care sunt conforme cu prescriptiile tehnice. Capacitatea totala a rezervoarelor fixate nu trebuie sa depaseasca 1500 litri pe unitatea de transport si cea a rezervoarelor montate pe o remorca nu trebuie sa depaseasca 500 litri. Cantitatea totala transportata in recipiente de carburant portative nu trebuie sa depaseasca 60 litri pe unitatea de transport. Aceste limite nu se aplica la vehiculele utilizate la serviciile de urgenta.

(7) Pentru transportul in conformitate cu paragrafele 1 si 2 fiecare colet trebuie sa poarte sub o forma clasa si durabila:

a. numarul de identificare al marfii continute, precedate de literele UN;b. in cazul marfurilor diferite, avand diferite numere de identificare transportate in acelasi colet:

● numerele de identificare ale marfurilor continute precedate de literele UN sau/literele LQ (LQ – abrevierea de la termenul englezesc Limited Quantities – Cantitati Limitate)

Aceste inscrisuri trebuie sa figureze in interiorul unui chenar in forma de patrat de cel putin 100 mm latura. Daca aceasta nu este posibil, pe colete de talie mai mica aceste inscrisuri pot fi de dimensiuni mai mici cu conditia sa ramana lizibile.

Alte proprietati fizico-chimice (in afara starii de agregare, culoare, miscibilitatea etc.):● vaporizarea;● volatilitatea,● temperatura de autoaprindere;● presiunea de vapori;● punct de inflamabilitate (temperatura de aprindere);● vascozitatea;● punct de fierbere;● electrizarea combustibililor.

● Punctul de fierbere este temperatura la care un lichid poate trece la presiunea normala de 1 bar in intregime in stare de vapori. Este o vaporizare in toata masa lichidului. Apa are temperatura de fierbere de 100ºC, iar eterul 35ºC.

● Miscibilitatea: proprietatea a doua sau mai mult substante de a forma un amestec omogen.● Vaporizarea: procesul de trecere a unei substante din starea de agregare lichida in stare gazoasa (vapori) sub

actiunea caldurii.● Volatilitatea: proprietatea unor substante de a se evapora usor iar pentru combustibilii petrolieri este in functie

de masa moleculara si de natura diferitelor hidrocarburi componente. Lichidele care se evapora rapid se numesc volatile, iar evaporarea lor rapida este denumita vaporizare.

● Temperatura de autoaprindere: punctul termic la care combustibilul se aprinde fara interventia unei surse exterioare de initiere a oxidarii.

● Presiunea de vapori: depinde de gradul de evaporare a diferitilor constituenti si de presiunea de vapori a fiecarui constituen

● Punct de inflamabilitate: temperatura minima, la presiunea atmosferica normala la care vaporii de la suprafata combustibilului se aprind in contact cu o flacara.

● Electrizarea combustibililor

Electricitatea statica ia nastere datorita frecarilor intramoleculare a hidrocarburilor componente, precum si a frecarilor lichidului cu peretii metalici, cu aerul sau cu diferite tesaturi metalice sau textile; factorii care favorizeaza aparitia acestui fenomen sunt:

● scurgerea prin conducte; ● trecerea prin sita;● pulverizarea combustibilului cand jetul cade de la inaltime;● lovirea jetului de un perete metalic;● agitarea combustibilului in cisterna;● frecarea autocisternei cu praful din aer;● intensitatea frecarii;● viteza jetului de curgere;● prezenta substantelor straine in combustibil cum ar fi: apa, particulele solide, gazele etc.

Prevenirea incendierii la incarcarea si descarcarea vasului cisterna se face prin legarea la pamant a vasului cisterna (impamantarea) inainte de efectuarea operatiilor de incarcare sau descarcare.

NOTA:

Page 64: ADR-ed. 2000

● combustibilii proveniti din procesele de prelucrare a titeiului sunt instabili in conditiile obisnuite de manipulare, transport si depozitare;

● instabilitatea chimica a combustibililor pentru motoare reprezinta efectul cumulat al mai multor reactii: autooxidare, descompunerea peroxizilor, polimerizarea etc.

● pentru evitarea descarcarilor electrice si a initierii exploziilor si incendiilor in timpul efectuarii combustibililor este necesara legarea la pamant a rezervoarelor, autocisternelor si canistrelor si utilizarea aditivilor.

NOTA: Capacitatea totala a rezervorului de combustibil nu trebuie sa depaseasca 1500 l pentru o unitate de transport, iar rezervorul montat pe remorca nu trebuie sa depaseasca 500 l.

Capacitatea totala transportata in recipiente de carburanti portabili nu trebuie sa depaseasca 60 l pe unitatea de transport.

Conditii particulare de ambalare

Nitroglicerina in solutie alcoolica trebuie sa fie ambalata in recipienti de metal cu o capacitate maxima de 1 l, acestia putand fi ambalati intr-un colet care poate sa contina maximum 5 l solutie. In aceasta situatie recipientele trebuie izolati intre ei cu substante tampon avand proprietati absorbante.

Pe recipiente sunt inscrise, la loc vizibil si durabil:● numele fabricantului si numarul recipientului;● indicarea substantelor ce pot fi transportate;● masa recipientului si masa maxima admisibila;● data (luna, anul) probei initiale si ultima proba;● poansonul expertului.

Substantele de la aceasta clasa mai pot fi ambalate in:● butoaie de otel;● butoaie de aluminiu;● canistre de otel;● ambalaje de plastic;● ambalaje de sticla, plastic sau metal, portelan, gresie.

Conditii generale de ambalare

In acelasi colet nu trebuie sa fie puse ambalaje care conton susbtante ce pot reactiona periculos intre ele, provocand:

● o combustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;● o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice;● formarea unor substante lichide corozive;● formarea de substante instabile.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Pe colete, in general, se scrie sau se aplica clar si durabil numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea chimica sau tehnica a substantei continuta.

De asemenea, pe colete se aplica de catre expeditorul marfii etichetele de pericol, precum si etichetele de manipulare. Etichetele de pericol se aplica pe o singura fata, iar cele de manipulare pe doua fete laterale opuse.

Pe coletele cu substante de la aceasta clasa se aplica eticheta model nr. 3 (pericol principal – inflamabiliatea), la care se adauga, astfel:

● eticheta model nr. 11, pe doua fete laterale, daca recipientele din colete trebuie manevrate in pozitie verticala

● Coletele care contin susbtante de la 11º la 19º, 32º si 41º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, deoarece substantele prezinta riscul secundar – riscul de toxicitate.

● Coletele care contin substante de la 21º la 26º si 33º vor avea aplicate si eticheta model nr. 8, deoarece substantele prezinta riscul secundar – riscul de corozivitate.

Page 65: ADR-ed. 2000

● Coletele care contin substante de la 27º si 28º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, si eticheta model nr. 8 deoarece substantele prezinta riscurile secundare – riscul de toxicitate si riscul de corozivitate.

● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Prescriptii speciale referitoare la incarcare in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate etichetele nr. 3, nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate etichetele conform modelelor nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra;● litera;● sigla ADR sau RID.Exemple: „3,1º.a)”

In anexe aveti un document de transport intocmit pentru produse de parfumerie (lichide inflamabile ce apartin clasei 3).

In acelasi document se remarca, in partea de jos a paginii, angajamentul expeditorului care cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni, intr-o limba de circulatie internationala (engleza, franceza, germana):

● marfa este admisa la transportul rutier international;● ambalarea si etichetarea s-a facut cu respectarea prevederilor acordului ADR;● ambalarea in comun a marfurilor este admisa.

Pentru transportul substantelor si preparatelor folosite drept pesticide in documentul de transport se precizeaza substanta activa.

De exemplu: „2784 pesticide organofosforice lichide, inflamabile, toxice (Dimefos) 3,41º b) ADR”

De asemenea la transportul unor substante sau in solutie ori in amestec se poate preciza: „in cantitate limitata”, „in solutie”, „in amestec”.

Pentru transportul deseurilor se precizeaza denumirea substantelor, spre exemplu: „Deseuri, contine 1230 metanol, 3,17º b) ADR”

Pentru expeditiile conforme marginalului 2301, expeditorul trebuie sa precizeze in documentul de transport: „Transport potrivit marginalului 2301”

Ambalaje goale

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 3,71º ADR”

La vehiculele cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata) 1089, acetaldehida, 1º a)”„Ultima marfra transportata (incarcata) 1170, alcool etilic, 3º b”

3. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.1 – Substante solide inflamabile

Din aceasta clasa fac parte:

Page 66: ADR-ed. 2000

● substantele si obiectele incarcate cu materiale inflamabile care pot provoca un incendiu sub efectul sau in prezenta unei flacari;

● substantele autoreactive care se pot descompune rapid si necontrolat la temperaturi normale sau ridicate, cu degajare mare de caldura, la temperaturi normale sau ridicate, cu degajare mare de caldura, datorita temperaturilor ridicate din timpul transportului, frecarilor, contactului cu impuritatile etc.;

● substantele explozive care sunt amestecate cu apa sau alcool si contin suficient plastifiant, astfel incat proprietatile lor explozive au fost neutralizate.

Substante de la aceasta clasa: sulful, naftalina, chibriturile, filmele pe suport de nitroceluloza, celuloidul etc.

Substantele de la aceasta clasa sunt divizate astfel:

A. Substante si obiecte organice inflamabile solide;B. Substante si obiecte anorganice inflamabile solide;C. Substantele explozibile in stare neeploziva;D. Substante asemanatoare cu substantele autoreactive;E. Substante autoreactive care nu necesita o reglare a temperaturii;F. Substante autoreactive care necesita o reglare a temperaturii;G. Ambalaje goale

Substanta organica – substanta care este compuse din hidrogen si carbon si uneori si alte elemente chimice: oxigen, azot etc.

Substanta anorganica – substanta care este de origine minerala, care se gaseste in natura.

Semnificatia literelor care insotesc cifra de enumerare – numeralul ordinal este aceeasi ca la clasa 3, adica:a) foarte inflamabila;b) inflamabila;c) mai putin inflamabila.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.1.:

A. Substante si obiecte organice solide inflamabile

1º b) 1345 deseuri de cauciuc, sub forma de pudra sau granule

2º c) 1331 chibrituri

3º b) 3270 membrane filtrante in nitroceluloza

4º c) 3173 solide sau amestecuri de solide continand un lichid inflamabil avand un punct de aprindere inferior sau egal la 61ºC.

5º 2304 naftalina topita

6º b) 1325 solid organic inflamabil n.s.a.c) 2538 nitronaftalina

7º b) 2926 solide organice inflamabile toxice n.s.a.

8º b) 2925 solid organic inflamabil, corosiv n.s.a.

B. Substante si obiecte anorganice solide inflamabile

11º b) 1339 heptasulfura de posfor (P4S7), 1343 trisulfura de fosfor

12º b) 3181 saruri metalice cu compozitii organice, inflamabile n.s.a.c) 1313 rasine de calciu, 2714 rasine de zinc, 2715 rasine de aluminiu

13º b) 1309 aluminiu pudra c) 1869 magnezium, aliaj de magneziu, granule, 2858 zirconium

Page 67: ADR-ed. 2000

14º b) 1437 hidrura de zirconium, 1871 hidrura de titanc) 3182 hidruri metalice inflamabile n.s.a.

15º 2448 sulf topit

16º b) 3179 solid anorganic inflamabil, toxic n.s.a.

17º b) 3180 solide anorganice inflamabile, corozive n.s.a.

C. Substante explozive in stare neeploziva

21º a) 1357 trinitrotoluen (TNT) umidificat cu cel putin 30% apa

22º a) 1320 dinitrofenol umidificat cu cel putin 15% apa

24º b) 2555 nitroceluloza cu cel putin 25% apa

25º a) 1571 azotura de bariu umidificat cu cel putin 50% apa

D. Substante asemanatoare substantelor autoreactive

26º b) 3242 azotdicarbonamid

E. Substante autoreactive care nu necesita o reglare a temperaturii

31º b) 3221 lichid autoreactiv de tip B

32º b) 3222 solid autoreactiv de tip B

33º b) 3223 lichid autoreactiv de tip C

34º b) 3224 solid autoreactiv de tip C

35º b) 3225 lichid autoreactiv de tip D

36º b) 3226 lichid autoreactiv de tip D

37º b) 3227 lichid autoreactiv de tip E

38º b) 3227 solid autoreactiv de tip E

39º b) solid autoreactiv de tip E

40º b) 3230 solid autoreactiv de tip F

F. Substante autoreactive care necesita o reglare a temperaturii

41º b) 3231 lichid autoreactiv de tip B, cu reglare de temperatura

42º b) 3232 solid autoreactiv de tip B, cu reglare de temperatura

43º b) 3233 lichid autoreactiv de tip C, cu reglare de temperatura

44º b) 3234 solid autoreactiv de tip C, cu reglare de temperatura

45º b) 3235 lichid autoreactiv de tip D, cu reglare de temperatura

46º b) 3236 solid autoreactiv de tip D, cu reglare de temperatura

Page 68: ADR-ed. 2000

47º b) 3237 lichid autoreactiv de tip E, cu reglare de temperatura

48º b) 3238 solid autoreactiv de tip E, cu reglare de temperatura

49º b) 3229 lichid autoreactiv de tip F, cu reglare de temperatura

50º b) 3240 solid autoreactiv de tip F, cu reglare de temperatura

G. Ambalaje goale

51º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise susbtante de la clasa 4.1.

Nu sunt supuse prescriptiilor prevazute pentru aceasta clasa si in anexa B, cu exceptia celor de la paragraful 3 de mai jos:

(1) Substantele de la 1º la 4º, 6º si 11º la 14º transportate conform dispozitiilor urmatoare:c) Substantele clasate sub b) la fiecare cifra, pana la 3 kg pentru ambalaj interior si pana la 12 kg pe coletd) Substantele clasate sub c) la fiecare cifra pana la 6 kg pe ambalaj interior si pana la 24 kg pe colet.

Aceste cantitati de substante trebuie transportate in ambalaje combinate care raspund cel putin conditiilor marginalului 3538

Substantele de la 1º la 4º, 6º si 11º la 14º continute in ambalaje interioare metalice sau de plastic care nu sunt susceptibile de a se sparge sau de a fi usor perforate si transportate in conformitate cu dispozitiile urmatoare:

e) Substantele clasare sub b) la fiecare cifra, pana la 500 g pentru ambalaj interior si pana la 12 kg pe coletf) Substantele clasate sub c) la fiecare cifra pana la 3 kg pe ambalaj interior.

Masa bruta totala a coletului nu trebuie sa depaseasca 20 kg.(3) Pentru transportul in conformitate cu paragrafele 1 si 2 fiecare colet trebuie sa poarte sub o forma clara si

durabila:c. numarul de identificare al marfii continute, precedate de literele UN;d. in cazul marfurilor diferite, avand diferite numere de identificare transportate in acelasi colet:

● numerele de identificare ale marfurilor continute precedate de literele UN sau/literele LQ (LQ – abrevierea de la termenul englezesc, Limited Quantities – Cantitati Limitate).

Aceste inscrisuri trebuie sa figureze in interiorul unui chenar in forma de patrat de cel putin 100 mm latura. Daca aceasta nu este posibil, pe colete de talie mai mica aceste inscrisuri pot fi de dimensiuni mai mici cu conditia sa ramana lizibile.

Substantele autoreactive se pot descompune rapid si necontrolat datorita caldurii, contactului cu impuritatile (acizi, baze, compusi cu metale grele), scantei sau socuri.

Descompunerea in absenta arderii poate antrena degajarea de gaze sau vapori toxici.Substantele autoreactive sunt repartizate in functie de gradul de pericol pe care-l reprezinta.Tipurile de substante autoreactive variaza de la tipul A, care nu sunt admise la transport si tipurile de la B la F,

care sunt admise la transport in anumite conditii de transport, in anumite cantitati si in conditii specifice de ambalare.

Substantele autoreactive tip A nu sunt admise la transportul rutier.

Substantele autoreactive tip B, C, ... F sunt admise la transport in anumite conditii. Aceste substante se transporta de regula in autovehicule dotate cu agregat TK (Thermo-King), deci se transporta numai in conditii speciale, la temperaturi controlate.

La astfel de modalitati de transport a substantelor expeditorul ete obligat sa precizeze concentratia, modul de ambalare, temperatura de reglare (Tr), si temperatura critica (Tc).

Temperatura de reglare – temperatura la care se regleaza agregatul TK si care este precizata de furnizorul sau expeditorul marfii.

Temperatura critica – temperatura la care substanta se descompune necontrolat, chiar exploziv.

Ambalarea in comnun

Page 69: ADR-ed. 2000

Substantele de la clasele 21º la 26º si 31º la 50º nu trebuie sa fie reunite in acelasi colete cu marfuri.

Sunt considerate reactii periculoase:a) o combustie si/sau o degajare de caldura considerabila;b) o emanatie de gaze inflamabile si/sau toxice;c) formarea de substante lichide corozive;d) formarea de substante instabile.

Un colet nu trebuie sa depaseasca 100 kg in caz de utilizare de lazi de lemn sau de carton.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN.

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante de la clasa 4.1 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.1● Coletele care contin substante de la 7º, 16º, 22º si 25º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1, deoarece

substantele prezinta si riscul secundar – riscul de toxicitate, iar acelea care contin substantele de la 8º la 17º o eticheta conforma cu modelul nr. 8.

● Coletele care contin substante de la 21º la 26º si 33º vor avea aplicate si eticheta nr. 8, deoarece substantele prezinta riscul secundar – riscul de corozivitate.

● Coletele care contin recipientele cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Etichetarea coletelor

● Coletele care contin substante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 4.1 (pericol principal – inflamabilitatea).

● Coletele care contin substante ce prezinta si pericolul secundar corozivitatea vor avea aplicate si eticheta model nr. 8

● Coletele care contin substante ce prezinta pericol secundar de explozie vor avea aplicate si eticheta model nr. 01.

● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 12.

● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala vor avea aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.

Interdictii de incarcare in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate etichetele nr. 4.1, nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate etichete conform modelelor nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Coletele care au aplicate etichetele nr. 4.1 si 01 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul, cu coletele care au aplicate etichetele conform modelelor nr. 1, 1.4., 1.5, 1.6, 2, 3, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 7A, 7B, 7C, 8, 9.

Ambalajele trebuie mentinute departe de sursele de caldura si sa aiba o ventilatie proprie.Mentinerea temperaturii constante sau intre anumite limite este o conditie indispensabila pentru transportul

substantelor autoreactive; iata de ce referitor la incarcarea substantelor autoreactive, care se transporta la temperaturi controlate, de la clasa 4.1 se fac urmatoarele precizari:

● autovehiculul sa aiba inspectia tehnica efectuata la agregatul frigorific;● soferul trebuie sa aiba lista unitatilor service pentru agregatul Thermo-King;● soferul trebuie sa cunoasca masurile pe care le poate lua in cazul defectarii agregatului TK;

Page 70: ADR-ed. 2000

● soferul sa aiba la dispozitie un sistem de racire de siguranta (de ajutor) in cazul unei defectiuni intervenite pe parcurs la agregatul TK;

● sa fie dotat cu instructiuni privind modul de functionare al agregatului TK si lista unitatilor unde poate gasi un agent refrigerent pe parcurs;

● temperatura in timpul transportului sa poata fi supravegheata din cabina;● toate dispozitivele de comanda si dispozitivile de control a temperaturii sistemului de refrigerare trebuie sa fie

usor accesibile si toate conexiunile electrice trebuie sa fie protejate contra intemperiilor;● temperatura de reglare trebuie controlata din 4 – 6 ore si consemnata;● daca temperatura substantelor transportate este mai mica de 25ºC, vehiculul trebuie echipat cu un dispozitiv de

alarma optic si sonor avand o alimentare independenta de sistemul de refrigerare, reglat la temperatura de alarma sau inferioara temperaturii critice.

Vehiculele izoterme si vehiculele frigorifice trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:● vehiculul trebuie conceput astfel incat vaporii de la substantele transportate sa nu patrunda in cabina soferului;● un dispozitiv trebuie sa permita in orice moment verificarea temperaturii in spatiul destinat incarcaturii;● spatiul rezervat incarcaturii trebuie sa fie prevazut cu fante sau clape de ventilatie;● dispozitivul de producere a frigului trebuie sa functioneze independent de motorul de propulsie al vehiculului.

Prescriptii speciale referitoare la incarcare, descarcare si la stivuire

Cantitatea de substante transportate este limitata la 500 kg si 20.000 kg, in functie de substanta transportata si tipul de vehicul utilizat.

Substantele de la aceasta clasa pot fi ambalate:a) in butoaie metalice (de otel);b) in butoaie de aluminiu;c) in butoaie si canistre de plastic;d) in ambalaje de sticla, portelan, gresie;e) in recipiente mari.

Asa cum s-a mentionat substantele de la clasa 4.1 sunt periculoase deoarece:● se pot provoca un incendiu prin frecare;● se pot aprinde brusc in contact cu o scanteie;● sunt solide usor inflamabile.

In timpul transportului, substantele de la clasa 4.1 trebuie sa fie protejate impotriva frecarilor si scanteilor si sa fie tinute departe de sursele de caldura si de zonele cu mult soare.

Dispunerea coletelor (ambalajelor) trebuie sa fie facuta astfel incat sa fie usor accesibile si sa se poata usor descarca in caz de urgenta.

Referitor la incarcarea substantelor autoreactive, dispunerea sa fie astfel facuta incat ambalajele sa fie bine aerisite si departe de surse de caldura, iar compartimetul sa fie pregatit la temperatura indicata in document.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

La transportul susbtantelor autoreactive se indica obligatoriu:● concentratia;● metoda de ambalare;● temperatura de reglare;● temperatura critica.

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contine toluen, 4.1, 4º c), ADR”

Page 71: ADR-ed. 2000

Alte mentiuni in documentul de tansport referitor la transportul marfurilor periculoase de clasa 4.1:„Transport in conformitate cu marginalul 2414”„Marfurile nu apartin clasei 4.1”„Eticheta de pericol ce contine modelul Nr. 0.1 nu este necesara”„Nu face parte din substante autoreactive de la clasa 4.1”

Pentru transportul substantelor autoreactive ce necesita Tr: „Temperatura de reglare: .....ºC, Temperatura critica: ......ºC”

Ambalaje goale

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 4.1, 51º, ADR”

La vehiculele cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata): 2304, naftalina pura, 5º a)”

4. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.2 – Substante susceptibile de aprindere spontana

Titlul clase 4.2 cuprinde:● substante, intelegand amestecuri si solutii (lichide si solide), care in contact cu aerul, chiar in cantitati mici, se

aprind in intervalul de 5 minute. Ele sunt denumite substante susceptibile de a se aprinde spontan (substante piroforice);● substante, intelegand amestecuri si solutii (lichide si solide), care in contact cu aerul, fara aport de energie sunt

susceptibile de a se aprinde. Aceste substante nu pot sa se aprinda decat in mari cantitati (mai multe kilograme) si decat dupa un timp indelungat (ore sau zile). Ele sunt denumite substante autoinflamabile.

In timpul transportului, substantele de la clasa 4.2 trebuie impiedicate sa vina in contact cu aerul.Substante de la aceasta clasa: fosforul alb si galben etc.

Substantele de la aceasta clasa sunt divizate astfel:A. Substantele organice spontan inflamabileB. Substantele anorganice inflamabileC. Combinatii organo-metalice spontan inflamabileD. Ambalaje goale

Substantele si obiectele de la clasa 4.2, care sunt ordonate in diferite cifre prezentate mai jos au atribuite una din literele a), b) si c) potrivit gradului lor de pericol:

a) spontan inflamabile (piroforice),b) auto-inflamabilec) putin auto-inflamabile

Grupa de metale alcaline de pamant sunt elementele: magneziu, calciu, strontiu si bariu.Grupa de metale alcaline sunt elemente: litiu, sodiu, potasiu, rubin si cesiu.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.2:

1º b) 1361 carbon sau 1361 carbune negru de origine animala si vegetalac) 1361 carbon sau 1361 carbune negru de origine animala si vegetala, 1362 carbune activ

2º b) 1374 faina de peste (deseuri de peste) nestabilizate

3º c) 1365 bumbac umidificat, 1373 fibre de origine animala sau vegetale sau sintetice, impregnate cu ulei n.s.a.

4º c) 2002 deseuri de celuloid2006 substante plastice pe baza de nitroceluloza, auto-inflamabile n.s.a.

5º a) 2846 solide organice piroforice b) 3088 solide organice auto-inflamabile

6º a) 2845 lichid organic piroforic n.s.a.

Page 72: ADR-ed. 2000

b) 3183 lichid organic auto-inflamabil

7º b) 3183 solide organice auto-inflamabile toxice n.s.a.

8º a) 3184 lichid organic auto-inflamabil, toxic n.s.a.

9º b) 3126 solid organic auto-inflamabil, corosiv n.s.a.

10º b) 3185 lichid organic auto-inflamabil, corosiv n.s.a.

B. Substante anorganice spontan inflamabile

11º a) 1381 fosfor galben sec

12º a) 1854 aliaje piroforice de bariu, 1855 calciu piroforicb) 2546 titan in pudra seacac) 1932 deseuri de zirconiu

13º b) 1382 sulfura de potasiu anhidrac) 3174 disulfura de titan

14º b) 3205 alcoolati de metale alcaline de pamant n.s.a.

15º b) 2441 triclorura de titan piroforic

16º a) 3200 solid anorganic piroforic n.s.a.

17º a) 2870 borohidrura de aluminiu

18º b) 3191 solid anorganic auto-inflamabil, toxic n.s.a.

19º b) 3187 lichid anorganic auto-inflamabil, toxic n.s.a.

20º b) 3192 solid anorganic auto-inflamabil, coroziv n.s.a.

21º b) 3188 lichid anorganic auto-inflamabil, corosiv n.s.a.

22º 2447 fosfor alb sau galben topit

C. Combinatii organometalice spontan inflamabile

31º a) 1366 dietil de zinc, 1370 dimetil de zinc

32º a) 3052 halogenuri de alcalialumiu

33º a) combinatii organometalice piroforice, hidroreactive n.s.a.

D. Ambalaje goale

41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 4.2.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN

Page 73: ADR-ed. 2000

Etichete de pericol

● Coletele contin substante de la clasa 4.2 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.2 ● Coletele care contin substante de la 17º a), maneb sau preparate ale manebului de la 16º, c), inclusiv substantele

de la 31º la 33º vor avea aplicate si eticheta nr. 4.3.● Coletele care contin substante de la 7º, 8º, 11º, 18º si 19º vor avea aplicate si eticheta model nr. 6.1● Coletele care contin substante de la 8º, 10º, 15º, 20º si 21º vor avea aplicate si eticheta model nr. 8.● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba

aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Conditii particulare de ambalare

Substantele lichide piroforice de la 6º a), 17º a) excluzand borhidrura de aluminiu continute in masini, 19º a) si 31º la 32º, trebuie sa fie ambalate in recipiente de metal inchise ermetic, care nu sunt atacate de continut si avand o capacitate de cel mult 450 l. Recipientele trebuie sa fie supuse la probe initiale si la probe periodice cel mult la 5 ani la o presiune de cel putin 10 bari.

Sunt considerate reactii periculoase:a) o combustie si/sau o degajare de caldura considerabila;b) o emanatie de gaze inflamabile si/sau toxice;c) formarea de substante lichide corozive;d) formarea de substante instabile.

Un colet nu trebuie sa depaseasca 100 kg in caz de utilizare de lazi de lemn sau de carton.

Etichetarea coletelor

Etichetele de pericol si de manipulare care se pot aplica pe coletele cu substante de la aceasta clasa sunt:● Coletele care contin substante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta de pericol 4.2.● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar toxicitatea vor avea aplicate si eticheta model 6.1.● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar corozivitatea vor avea aplicate si eticheta model

nr. 8.● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar ca reactioneaza cu apa degajand gaze inflamabile

vor avea aplicate si eticheta model nr. 4.3.● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale

eticheta model nr. 12.● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala vor avea

aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 4.2 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN”, si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica, la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR sau RID.

Exemplu: „4.2, 13º b) ADR”

La transportul deseurilor se precizeaza:

Page 74: ADR-ed. 2000

„Deseuri, contine fosfor alb, acoperit cu apa, 4.2, 11º a), ADR”

Alte mentiuni: „in amestec”, „in solutie”, „pura”

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate se precizeaza:

„Ambalaje goale, 4.2, 41º, ADR”

La vehiculele cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata): 1381, fosfor alb uscat, 11º a)”

5. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 4.3 – Substante care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

Substantele de la clasa 4.3. sunt periculoase deoarece:● ele reactioneaza cu apa degajand gaze inflamabile;● in contact cu apa pot sa se aprinda spontan;● in contact cu apa, pot forma amestecuri explozive in prezenta aerului.

Substantele de la aceasta clasa sunt divizate asttfel:

A. Substante organice, combinatii organometalice si substante in solventi organici, care in contact cu apa degaja gaze inflamabile

B. Substante organice care, in contact cu apa, care degaja gaze inflamabileC. Obiecte continand substante, care in contact cu apa degaja gaze inflamabileD. Ambalaje goale

Semnificatia literelor care insotesc cifra de enumerare:a) reactioneaza foarte periculos cu apa,b) periculoase,c) prezentand un grad redus de pericol

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 4.3:

A. Substante organice, combinatii organometalice si substante in solventii organici care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile

1º a) 1183 etildiclorsilan, 1242 metildiclorsilan

2º a) 2695 eterat dimetiletilic de triflorura de bor

3º a) 1928 bromura de etil magneziu in eter etilic

B. Substante anorganice, care in contact cu apa, degaja gaze inflamabile

11º a) 1428 sodiu, 2257 potasiu, 1407 cesiu, 1415 litiu, 1420 aliaje metalice de potasiub) 1400 bariu, 1401 calciuc) granule de magneziu

12º b) 1405 siliciura de calciu

13º b) 1396 aluminiu pudra

14º a) 1436 zinc pudrab) magneziu in pudra

15º b) 1395 aluminiu fero-siliciu in pudrac) 1408 ferosiliciu

Page 75: ADR-ed. 2000

16º a) 1404 hidrura de calciu, 2010 hidrura de magneziu, 2463 hidrura de aluminiub) 2835 hidrura de sodiu-aluminiu

17º a) 2806 nitrura de litiub) 1394 carbura de aluminiu, 1402 carbura de calciu

18º a) fosfura de calciu, 1397 fosfura de aluminiu, 1419 fosfura de magneziu aluminiu

19º b) 1390 amiduri de metale alcaline

20º a) 3148 lichid hidroreactiv n.s.a.b) 1340 pentasulfura de fosfor (P2S5)c) 2989 maneb

21º a) 3148 lichid hidroreactiv n.s.a.

22º a) 3134 solid hidroreactiv, toxic n.s.a.

23º a) 3130 lichid hidroreactiv, toxic n.s.a.

24º a) 3131 solid hidroreactiv, coroziv n.s.a.

C. Obiecte care contin substante, care in contact cu apa, degaja gaze inflamabile

31º b) 3292 acumulatori de sodiu sau elemente de acumulatori cu sodiu

D. Ambalaje goale

41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise susbtante de la clasa 4.3.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN.

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante de la clasa 4.3 vor avea aplicate o eticheta model nr. 4.3● Coletele care contin substante de la 1º la 2º vor avea aplicate etichete conform eticheta model nr. 3 si eticheta

conform model nr. 8● Coletele care contin substante de la 3º, dispersiile de metale alcaline sau alcaline-de pamant, numarul de

identificare 1391, de la 11º, avand un punct de aprindere ce nu depaseste 61ºC sau hidrura de litiu-aluminiu (numarul de identificare 1411) de la 16º eticheta model nr. 3

● Coletele care contin substante de la 14º vor avea aplicate si eticheta conform model 4.2● Coletele care contin substante de la 15º, 18º, 22º si 23º vor avea aplicate si eticheta conform model nr. 6.1.● Coletele care contin substante de la 24º si 25º vor avea aplicate si eticheta conform model nr. 8.● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba

aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Etichetarea coletelor

Substantele de la aceasta clasa pot prezenta urmatoarele pericole:

Page 76: ADR-ed. 2000

● reactioneaza periculos cu apa – pericol principal (se aplica eticheta 4.3);● reactioneaza periculos cu apa, degajand gaze inflamabile – pericol secundar (se aplica etichetele 4.3 si 3);● reactioneaza periculos cu apa, rezultand substante autoinflamabile – pericol secundar (se aplica etichetele 4.3 si

4.2);● reactioneaza periculos cu apa, rezultand gaze inflamabile si corozive – pericole secundare (se aplica etichetele

4.3, 3 si 8);● reactioneaza periculos cu apa, rezultand gaze toxice – pericol secundar (se aplica etichetele 4.3 si 6.1);● reactioneaza periculos cu apa, rezultand gaze toxice si corozive – pericole secundare (se aplica etichetele 4.3,

6.1 si 8).

Pe doua fete laterale, in functie de tipul si constructia ambalajelor, pe colete sau pe paleti, se aplica pe doua fete laterale etichetele de manipulare 12 si/sau 11.

In timpul transportului si al manipularilor se vor evita socurile, frecarile si contactul cu apa.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 4.3 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contin 1428, sodiu, 4.3, 11º a), ADR”

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea susbtantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 4.3, 31º, ADR”

La vehicule cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata)”: 1295, triclorsilan, 1º a)

Echipamentul special si alte prevederi specifice clasei 4.3

In plus fata de echipamentul mentionat in cursul general, trebuie sa se gaseasca la bordul autovehiculului o folie de plastic de cel putin 2 m x 3 m.

Acest echipament suplimentar este absolut necesar pentru ca in anumite situatii soferulu sa poata proteja marfa, evitand in acest mod contactul cu apa.

6. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 5.1 – Substante comburante

Substantele de la clasa 5.1 sunt periculoase deoarece ele:● pot favoriza aprinderea materialelor combustibile;● contin oxigen care eliberat foarte rapid, favorizeaza incendiul;● alimenteaza incendiul chiar in lipsa aerului deoarece degaja oxigen.

Aceste substante accelereaza combustia, deoarece eliberea foarte usor oxigenul si pot provoca, in prezenta unei flacari sau scantei, incendii foarte violente sau explozii, si aceasta chiar in absenta aerului.

Page 77: ADR-ed. 2000

Substantele de la clasa 5.1 sunt subdivizate dupa cum urmeaza:A. Substante comburante lichide si solutiile lor apoaseB. Substante comburante solide si solutiile lor apoaseC. Ambalaje goale

Semnificatia literelor care insotesc substantele de la aceasta clasa:a) Substante foarte comburante;b) Substante comburante;c) Substante cu un grad redus de comburanta.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 5.1:

A. Substante comburante lichide si solutiile lor apoase

1º 2015 peroxid de hidrogen stabilizat sau 2015 peroxid de hidrogen in solutie apoasa stabilizata care contine cel mult 60% peroxid de hidrogen

NOTA: 1. Peroxidul de hidrogen nestabilizat sau peroxidul de hidrogen in solutie apoasa stabilizata care contone cel mult

60% peroxid de hidrogen nu este admis la transportul rutier.2. Peroxidul de hidrogen in solutie apoasa care contine mai putin de 8% peroxid de hidrogen nu este supus

prescriptiilor din ADR.

2º a) 1510 tetranitrometan

3º a) 1873 acid percloric in solutie apoasa care contine mai mult de 50% (masa), dar maxim 72% acid.

4º b) 2626 acid clorhidric in solutie apoasa care contine cel mult 10% acid clorhidric

5º b) 1745 pentaflorura de brom, 1746 pentaflorura de brom, 2495 pentaflorura de iod

B. Substante comburante solide si solutiile lor apoase

11º b) 1452 clorat de calciu, 1513 clorat de zinc, 2427 clorat de potasiu in solutie apoasa

12º b) 1442 perclorat de amoniu

13º b) 1455 perclorat de calciu, 1475 perclorat de magneziu, 1502 perclorat de sodiu

14º 1543 clorit de calciu, 1496 clorit de sodiu

15º b) 1471 hipoclorit de litiu uscatc) 2208 hipoclorit de calciu uscat

17º b) 1456 permanganat de calciu, 1490 permanganat de potasiu

18º c) 1444 persulfat de amoniu

20º 2426 nitrat de amoniu lichid

22º b) nitrat de argint, 1514 nitrat de zincc) 1438 nitrat de aluminiu

23º b) 1488 azotat de potasiuc) 1500 azotat de sodiu

24º b) azotat de sodiu si potasiu in amestec

25º a) 1492 peroxid de potasiu, 1504 peroxid de sodiu

27º a) 1479 solid comburant n.s.a.

28º a) 3139 lichid comburant n.s.a.

Page 78: ADR-ed. 2000

30º a) 3139 lichid comburant n.s.a.

31º a) 3085 solid comburant coroziv n.s.a.

32º a) 3098 lichid comburant coroziv n.s.a.

C. Ambalaje goale

41º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 5.1.

O substanta lichida este stabilita daca are:● transparenta (limpede si permite trecerea luminii);● o anumita culoare.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precesat de literele UN.

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante de la clasa 5.1 vor avea aplicate o eticheta model nr. 5.1.● Coletele care contin substante de la 2º, 5º, de la nitratul de sodiu de la 23º c) sau substante de la 29º si 30º vor

avea aplicate si eticheta model nr. 6.1. Coletele care contin substantele de la 1º a), 1º b), 3º a), 5º, 31º sau 32º vor avea aplicate etichete conform eticheta model nr. 8.

● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Etichetarea coletelor

Pericolele pe care le prezinta substantele de la aceasta clasa pot fi identificate si dupa etichetele care se aplica:● 5.1 si 8 (pericol principal comburanta si pericol secundar corozivitatea)● 5.1 si 6.1 si 8 (pericol principal comburanta, pericole secundare toxicitate si corozivitate);● 5.1 si 6.1 (pericol principal comburanta si pericol secundar toxicitatea).

Referitor la incarcarea ambalajelor ce contin substante de la aceasta clasa in autovehicule va precizam:● stivuirea ambalajelor trebuie facuta fara utilizarea materialelor combustibile;● daca podeaua caroseriei nu este din lemn ignifugat se va refuza incarcarea susbtantelor de la clasa 5.1.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 5.1 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● sigla ADR.

Page 79: ADR-ed. 2000

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contin 1513, clorat de zinc, 5.1, 11º b), ADR”

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 5.1, 41º, ADR”

La transportul produselor in cisterna se precieaza:„Ultima marfa transportata: 2015 peroxid de hidrogen, stabilizat 1º a)”

7. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 5.2 – Peroxizii organici

La clasa 5.2 sunt substante organice continand structura bivalenta 0 – 0 si putand sa fie considerate ca derivati ai peroxizilor de hidrogen, in care unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti de radicali organici.

Peroxizii organici sunt substante termice instabile care sunt susceptibile sa se descompuna exotermic la temperaturi normale sau ridicate. Descompunerea poate sa se produca sub efectul caldurii, la contactul cu impuritatile (spre exemplu acizi, compozitii de metale grele, amine) frecare sau soc.

Gradul de descompunere creste cu temperatura si variaza in functie de formula peroxidului organic. Descompunerea poate sa antreneze o degajare de vapori sau gaze inflamabile sau nocive. Cativa peroxizi organici pot sa se descompuna exploziv, chiar in conditii de izolare.

Multi peroxizi organici ard cu violenta. Contactul peroxizilor organici cu ochii trebuie evitat. Anumiti peroxizi organici provoaca leziuni grave ale corneei, chiar intr-un contact de scurta durata sau sunt corozivi pentru piele.

Clasificarea peroxizilor organici

Tipurile de peroxizi organici variaza intre tipul A, care nu este admis la transport in ambalaje, decat dupa ce a fost supus la probe si tipul G, care nu se supune prescriptiilor de la clasa 5.2.

Clasamentul tipurilor de peroxizi organici variaza intre tipurile B si F si este stabilita si cantitatea de substanta admisa intr-un ambalaj sau chiar intr-un vehicul.

Peroxizii sunt enumerati de la 1º la 20º iar rubricile colective precizeaza pentru fiecare tipul peroxidului, starea fizica (lichida sau solida) temperatura de reglare si temperatura critica.

Cantitatea si ambalarea pentru fiecare peroxid este strict specificata in tabelele ADR de la clasa 5.2.

Peroxizii organici tip „A” nu sunt admisi la transportul rutier.Peroxizii organici tip „B” ... „F” in stare lichida sau solida sunt admisi la transport in anumite conditii.

Pericolele pe care le comporta susbtantele de la aceasta clasa:● pericolul principal la peroxizii organici – se descompun rapid, ard cu violenta – pe coletele incarcate cu peroxizi

organici se aplica si eticheta 5.2;● pericole secundare:

♦ arderea unor peroxizi este exploziva – pe colete se aplica si eticheta 01;♦ corozivitatea – pe colete se aplica eticheta 8

peroxizii organici sunt clasati in sapte tipuri in functie de gradul de pericol pe care-l prezinta.

A. Peroxizi organici pe care reglarea de temperatura nu este impusa

1º b) 3101 peroxid organic tip B, lichid

2º b) 3102 peroxid organic tip B, solid

3º b) 3103 peroxid organic tip C, lichid

4º b) 3104 peroxid organic tip C, solid

5º b) 3105 peroxid organic tip D, lichid

6º b) 3106 peroxid organic tip D, solid

7º b) 3107 peroxid organic tip E, lichid

Page 80: ADR-ed. 2000

8º b) 3108 peroxid organic tip E, solid

9º b) 3109 peroxid organic tip F, lichid

10º b) 3110 peroxid organic tip F, solid

B. Peroxizi organici pentru care reglarea temperaturii este impusa

11º b) 3111 peroxid organic tip B, lichid, cu reglarea temperaturii

12º b) 3112 peroxid organic tip B, solid, cu reglarea temperaturii

13º b) 3113 peroxid organic tip C, lichid, cu reglarea temperaturii

14º b) 3114 peroxid organic tip C, solid, cu reglarea temperaturii

15º b) 3115 peroxid organic tip D, lichid, cu reglarea temperaturii

16º b) 3116 peroxid organic tip D, solid, cu reglarea temperaturii

17º b) 3117 peroxid organic tip E, lichid, cu reglarea temperaturii

18º b) 3118 peroxid organic tip E, solid, cu reglarea temperaturii

19º b) 3119 peroxid organic tip F, lichid, cu reglarea temperaturii

20º b) 3120 peroxid organic tip F, solid, cu reglarea temperaturii

C. Ambalaje goale

31º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 5.1.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentului de transport, precedat de literele UN

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante de la clasa 5.2 vor avea aplicate o eticheta model nr. 5.2.● Coletele care contin peroxizi organici de la 1º, la 2º, 11º si 12º trebuie sa poarte si o alta eticheta conform

modelul nr. 01.● Coletele care contin peroxizi organici care sunt substante corozive trebuie sa poarte si o alta eticheta conform

modelul nr. 8.● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba

aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Maniera de transport a marfurilor

In general substantele de la aceasta clasa se transporta in autovehicule dotate cu agregate Thermo-King sau in cisterne speciale.

Page 81: ADR-ed. 2000

Mentinerea temperaturii prescrise este indispensabila pentru asigurarea securitatii transportului in cazul unui numar mare de peroxizi organici.

In general trebuie avute in vedere:● inspectarea minutioasa a vehicului inainte de incarcare;● indicatiile aparaturii care supravegheaza functionarea sistemului de refrigerare;● lista furnizorilor de materiale refrigerabile disponibile pe parcursul de ducere;● procedura de urmat in caz de defectare a sistemului de refrigerare;● supravegherea temperaturii de reglare si● folosirea unui sistem de refrigerare de rezerva sau piese de schimb.

Ambalarea in comun

Substantele de la clasa 5.2 nu trebuie sa fie reunite in acelasi colete nici cu substante si obiecte de la alte clase, nici cu marfuri care nu sunt supuse la prescriptiile ADR.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 5.2 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 5.2 si nr. 01 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6, 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 6.1, 7A, 7B, 7C, 8 sau 9.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica, starea de agregare la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

Exemplu: „3108, peroxid organic tip E, solid (peroxid de dibenzol), 5.2, 8º, b), ADR”

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseu, contine 3107, peroxid organic tip E, lichid (acid peroxiacetic) 5.2, 7º, b), ADR”

Alte mentiuni in documentul de transport:„Transport efectuat potrivit marginalului 2561(2)”„Transport efectuat potrivit marginalului 2561(3)”„Eticheta de pericol conform modelului nr. 0.1 nu este necesara”„Substanta nu apartine clasei 5.2”

Pentru transportul substantelor ce necesita Tr, in documentul de transport trebuie sa se precizeze:„Temperatura de reglare: ... C, Temperatura critica: ...”

Referitor la incarcarea peroxizilor organici care se transporta la temperaturi controlate se fac urmatoarele precizari:

● autovehiculul trebuie sa aiba inspectia tehnica efectuata la agregatul frigorific;● soferul trebuie sa aiba lista unitatilor service pentru agregatul Thermo-King;● soferul trebuie sa cunoasca masurile pe care le poate lua in cazul defectarii agregatului TK;● soferul trebuie sa aiba la dispozitie un sistem de racire de siguranta (de ajutor) in cazul unei defectiuni

intervenite pe parcurs la agregatul TK.

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 5.2, 31º, ADR”

La transportul cisternelor goale, necuratate se precizeaza:

Page 82: ADR-ed. 2000

„Ultima marfa incarcata: 3109 peroxid organic tip F, lichid, peroxid de tetrabutil, 9º b)”

8. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 6.1 – Substante toxice

Aceasta clasa cuprinde substantele care, dupa experientele facute pe animale, pot provoca chiar in cantitate redusa printr-o actiune unica si de scurta durata, afectiuni grave ale sanatatii omului sau pot provoca moartea (prin inhalare, absorbtie cutanata sau ingerare).

Substante de la aceasta clasa: arsenicul, fenolul, cianura etc.

A. Substante foarte toxice si inflamabile al caror este mai mic de 23ºC;B. Substante organice toxice, avand un punct de aprindere egal sau superior la 23ºC sau substante organice

neinflamabile;C. Compozitii organometalice si carbonilice;D. Substante anorganice care in contact cu apa degaja gaze toxice si alte substante toxice hidroreactive;E. Alte substante anorganice si saruri metalice ale substantelor organice;F. Substante si preparate folosite drept pesticide;G. Substante destinate laboratoarelor si experimentelor;H. Ambalaje goale

NOTA: Substantele si preparatele folosite ca pesticide, lichide inflamabile, care sunt foarte toxice, toxice sau prezentand un grad mic de toxicitate si care au un punct de aprindere inferior la 23ºC, sunt susbtante de la clasa 3.

Semnificatia literelor care insotesc substantele de la aceasta clasa:a) substante foarte toxice;b) substante foarte toxice;c) substante prezentand un grad redus de toxicitate.

Semnificatia literelor pentru substantele de la diviziunea F: a) substante foarte toxice;b) substante foarte toxice;c) substante prezentand un grad redus de toxicitate.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 6.1:

A. Substante foarte toxice inhalabile, avand un punct de aprindere inferior la 23ºC

1º Cianura de hidrogen stabilizata1051 cianura de hidrogen stabilizata, cu mai putin de 3% apa, 1614 cianura de hidrogen stabilizata, cu mai putin

de 3% apa si absorbita intr-un material poros.Cianura de hidrogen este stabilizata daca are valoarea pH este 2,5 ± 0,5 si lichidul este limpede si incolorNOTA: Cianura de hidrogen care nu raspunde la aceste conditii nu este admisa la transport.

2º Solutii de cianura de hidrogen1613 Cianura de hidrogen in solutii apoase, care contin mai mult de 20% cianura de hidrogenNOTA: Solutiile care nu raspund la aceste conditii nu sunt admise la transport

5º 2480 Izooctan de metil

9º a) 1239 eter metilic monoclor

10º a) 1182 cloroformiat de etil, 1238 cloroformiat de metil

B. Substante organice avand un punct de aprindere superior sau egal la 23ºC sau substante organice neinflamabile

11º a) 3275 nitrili toxici, inflamabili n.s.a.

Page 83: ADR-ed. 2000

12º a) 1541 cianura de acetona stabilizata

13º b) 1199 furfurol

14º b) 1671 fenol solid

15º a) 1647 bromura de metil, 2644 iodura de metilc) 1888 cloroform

16º b) 1181 clor acetat de etil

17º a) 2232 aldehida clor acetica

20º a) 2337 mecaptan fenilic

22º a) 3279 compozitie organofosforica toxica, inflamabila n.s.a.

23º a) 3278 compozitie organofosforica toxica n.s.a.

24º b) 2312 fenol topit, 3250 acid cloracetic topit

25º a) 2810 lichid organic toxic n.s.a., 2811 solid organic toxic n.s.a.

26º a) 2929 lichid organic n.s.a., 2930 solid organic toxic n.s.a.

27º a) sulfat de dimetil

28º b) cloroformiat toxic, coroziv, inflamabil n.s.a.

C. Compozitii organometalice si carbonilice

31º a) 1649 tetraetilul de plumb

33º b) 1674 acetat de fenil mercur

34º b) 3280 compozitii organice de arsenic n.s.a.

35º b) 3282 compozitii organometalice toxice n.s.a.

36º a) 3281 metale carbonile n.s.a.

D. Substante care, in contact cu apa (umiditatea din aer), ori cu solutii apoase sau acide, pot degaja gaze toxice; si alte susbtante higroreactive

41º a) 1565 cianura de bariu, 1575 de calciub) 1620 cianura de plumb

42º b) 1687 azotora de sodiu

43º a) 3048 pesticid cu fosfura de aluminiu

44º a) 3123 lichid toxic, higroreactiv n.s.a.b) 3125 solid toxic, higroreactiv n.s.a.

E. Alte substante anorganice si sarurile lor metalice de substante organice

51º a) 1553 acid arsenic lichid, 1569 tricolura de arsenic

Page 84: ADR-ed. 2000

52º a) 2024 compozitie lichida de mercur n.s.a.

53º b) 1707 compozitie de taliu n.s.a.

54º b) 1567 beriliu pudra

55º b) 2657 disulfura de seleniu

56º a) 2471 tetrasulfura de osmiu

58º b) 3285 compozitie de vanadiu

59º c) 2871 antiamoniu pudra

60º b) 1564 compozitie de bariu

61º a) compozitie de cadmiu

62º c) 1616 acetat de plumb

63º c) 1690 florura de sodiu

64º c) 2655 fluorsilicat de potasiu, fluorsilicat de zinc

65º b) 3287 lichid anorganic toxic n.s.a., 3287 solid anorganic toxic n.s.a.

66º a) 3124 solid toxic autoinflamabil n.s.a.

67º a) 1809 triclorura de fosfor, 3289 lichid anorganic toxic, corosiv n.s.a.

68º a) 3086 solid toxic, comburant n.s.a., 3122 lichid toxic comburant n.s.a.

F. Substante si preparate folosite ca pesticide

71º Pesticide lichide toxice

72º Pesticide lichide toxice, inflamabile

73º Pesticide si preparate cu grad minim de toxicitate

NOTA: Substante si preparatele servind ca pesticide, lichide inflamabile, care sunt foarte toxice sau prezinta un pericol redus de toxicitate si care au un punct de aprindere inferior la 23ºC sunt substante de la clasa 3.

La pesticide semnificatia literelor este urmatoarea:a) substante si preparate foarte toxiceb) substante si preparate toxicec) substante si preparate cu un grad mic de toxicitate

G. Substante active cum ar fi cele destinate laboratoarelor si experientelor, inclusiv fabricarii de produse farmaceutice, daca ele nu sunt enumerate sub alte cifre la aceasta clasa

90º a) 1692 stricnina, 3315 esantioane chimice, toxice lichide sau solideb) 1654 nicotina, 3249 medicamente solide toxice n.s.a.

H. Ambalaje goale

91º Prin ambalaje goale se inteleg mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 6.1.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Page 85: ADR-ed. 2000

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substatei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 6.1● Coletele care contin substante de la 1º la 6º, 7º a), 8º a), 9º, 11º a) si b) 13º, 16º, 18º, 20º, 22º si 26º a) si b) vor

avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 3.● Coletele care contin pesticidele inflamabile avand punctul de aprindere egal sau superior la 23ºC vor avea

aplicate si eticheta conform modelului nr. 3.● Cotele care contin susbtante de la 7º a), 8º a), 10º, 11 b) si 28º vor avea aplicate si etichete conform modelul nr.

3 si model nr. 8● Coletele care contin substante de la 26º si 54º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 4.2● Coletele care contin substante de la 44º vor avea aplicate si eticheta conform modelului 4.3.● Coletele care contin substante de la 68º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 0.5.● Coletele care contin substante de la 24º, 27º si 67º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 8.● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba

aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Etichetarea coletelor

● Coletele care contin susbtante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 6.1 (pericol principal – toxicitatea)

● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar de inflamabilitate vor avea aplicate si eticheta model nr. 3.

● Coletele care contin substante solide toxice (pericol principal) si inflamabile (pericol secundar) vor avea aplicate etichetele 6.1 si 4.1.

● Coletele care contin substante toxice si autoinflamabile vor avea aplicate etichetele 6.1 si 4.2.● Coletele care contin substante toxice (pericol secundar) si corozive (pericol secundar) vor avea aplicate

etichetele 6.1 si 8.● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale

eticheta model nr. 12.● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie si numai pe verticala, vor avea

aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 6.1. nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Ambalarea in comun

Substantele de la clasa 6.1 nu trebuie sa fie reunite in aceleasi colete cu substante si obiecte de la clasele 1, 5.2 si 7.

Locuri de incarcare si descarcare

Este interzis:● Sa se incarce si sa se descarce intr-un loc public, in interiorul unei aglomeratii fara permisiunea speciala a

autoritatilor compentente, substante de la 1º la 5º si toate celelalte substante care au atribuite litera a)● Sa se incarce si sa se descarce aceleasi substante pe un amplasament public in afara aglomeratiilor fara a

avertiza autoritatile competente.

Page 86: ADR-ed. 2000

Daca pentru un motiv oarecare, operatiile de manipulare trebuie efectuate intr-un loc public este prescrisa separarea substantelor si obiectelor cu pericole diferite, avand in vedere etichetele aplicate.

Curatirea dupa descarcare

Toate vehiculele care au fost murdarite cu substante de la 31º a) sau de amestecurile lor nu trebuie folosite decat dupa ce au fost dezinfectate sub supravegherea unei persoane competente. Partile din lemn ale vehiculului care au fost atinse de substantele de la 31º a) trebuie sa fie indepartate si arse.

Atunci cand se produce o pierdere de substante din aceasta clasa si care se imprastie in vehicul, acesta din urma nu poate fi reutilizat decat dupa ce a fost curatat, si dupa caz, decontaminat. Toate marfurile si obiectele transportate in acelasi vehicul trebuie sa fie controlate dupa ce au fost contaminate.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea susbtantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

La transportul substantelor si preparatelor folosite ca pesticide se precizeaza ingredientul activ, de exemplu:„2783 pesticide organofosforice solide, toxic, (propofos) 73º c), ADR”

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contine 2570, compozitie de cadmiu, 6.1, 61º c), ADR”La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea

substantelor ce au fost transportate:„Ambalaje goale, 6.1, 91º, ADR”La vehicule cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata): 2312, fenol pur, 24º b)”

9. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 6.2 – Substante infectioase

Agentii patogeni sunt definiti ca micro-organisme (intelegand bacterii, virusi, paraziti si ciuperci) sau micro-organisme modificate care pot provoca maladii infectioase la animale sau oameni. Aceste substante sunt supuse la prescriptiile clasei daca ele pot, in caz de expunere, transmite boli la oameni sau animale.

NOTA: 1. Micro-organismele si organismele modificate genetic, produsele biologice, esantioanele de diagnostic si

animalele vii infectate sunt afectate la aceasta clasa daca indeplinesc conditiile de mai sus.2. Toxinele toxice de origine vegetala, animala sau bacteriana care nu contin nici un organism infectios sau care

nu sunt continute in substantele sau organismele infectioase sunt substante de la clasa 6.1, cifra 90º, numarul de identificare 3172.

Substantele de la clasa 6.2 sunt subdivizate dupa cum urmeaza:

A. Substante infectioase prezentand un potential risc ridicatB. Alte substante infectioaseC. Ambalaje goale

Aceste substante prezinta pericol de infectie si de poluare grava a apelor si solului.Substantele de la cifrele 3º si 4º trebuie sa fie atribuite grupei desemnate prin litera b) corespunzator gradului lor

de pericol:b) substante periculoase

Substantele care nu sunt consemnate sub cifrele 1º, 2º si 3º trebuie sa aiba afectate sub baza de cunostinte actuale in functie de grupa de risc astfel:

Page 87: ADR-ed. 2000

i) grupe de risc 4: agent patogen care provoaca in general o boala grava la om sau animal si se transmite usor de la un individ la altul, direct sau indirect si contra careia nu se dispune, in mod obisnuit, de un tratament eficace (riscul individual si colectiv ridicat);

ii) grupa de risc 3: agent patogen care provoaca in general o boala grava la om sau animal si care in principiu se transmite de la un individ contaminat la altul si pentru care se dispune, in mod obisnuit, de un tratament de profilaxie eficace (riscul individual ridicat si redus pentru colectivitate);

iii) grupa de risc 2: agent patogen care poate provoca in general o boala la om sau animal si care nu constituie un pericol grav si contra careia exista masuri eficace de tratament si de profilaxie, iar riscul de propagare a infectiei este limitat (riscul moderat pentru individ si scazut pentru colectivitate);

Produsele biologice sunt repartizate dupa cum cum urmeaza:● Produsele care contin agenti patogeni ai grupei de risc 1; aceia care contin agenti patogeni in conditiile care

contin agenti patogeni in conditiile in care posibilitatea de a provoca o boala este foarte mica sau nula. Substantele acestei grupe nu sunt considerate substante infectioase

● Produsele care sunt fabricate si ambalate conform autoritatilor sanitare nationale si transportate in ambalaje fiind distribuite pentru utilizarea profesionala medicala sau in particular pentru ingrijirea sanatatii. Substantele acestei grupe sunt supuse prescriptiilor aplicabile acestei clase

● Produsele care contin agenti patogeni din grupele de risc 2, 3 sau 4 sunt supuse prescriptiilor de la aceasta clasa.● Pentru esantioane de diagnostic care sunt remise la transport desemnarea marfii trebuie sa fie:

„Esantion de diagnostic, contine ...”

Animalele moarte despre care se stie ca au continut o substanta infectioasa trebuie sa fie ambalate, specificate si transportate numai in conditiile fixate de autoritatea competenta a tarii de origine, semnatara a acordului ADR.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 6.2:

A. Substante infectioase prezentand un potential risc ridicat

1º 2814 substanta infectioasa pentru om2900 substanta infectioasa pentru animale

B. Alte substante infectioase

2º 2814 substanta infectioasa pentru om2900 substanta infectioasa pentru animale

3º b) 2814 substanta infectioasa pentru om2900 substanta infectioasa pentru animale

4º b) 3291 deseuri de la spitale, n.s.a.

C. Ambalaje goale

11º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale,cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 6.2.

Prescriptii scrise

In documentele scrise pe care soferul le primeste trebuie sa se precizeze: ● comportamentul in caz de eveniment, informatiile pe care trebuie sa le precizeze autoritatilor locale de sanatate

publica sau veterinara;● informatii privind echipamentul de protectie al soferului;● informatii privind posibilitatile de neutralizare ale substantelor transportate.

Conditii generale de ambalare

Page 88: ADR-ed. 2000

Susbtantele care au atribuite litera b) vor fi incarcate in ambalaje marcate prin litera Y sau X.

Conditii particulare de ambalare

Ambalajele pentru substantele de la 1º si 2º trebuie sa cuprinda elementele esentiale:a) un ambalaj care contine:● un recipient etans● un ambalaj secundar etans● un material absorbant amplasat intre recipientul primar si ambalajul secundar. Materialul absorbant din bumbac

hidrofil trebuie sa fie utilizat in cantitatea suficienta pentru a absorbi in totalitate continutul recipientului primar.

b) un ambalaj exterior suficient de rezistent in functie de capacitatea sa, de masa si de utilizarea sa a carui dimensiune exterioara nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.

Inscriptionari si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa fie inscriptionat clar si durabil cu numarul substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele „UN”

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante de la aceasta clasa trebuie sa poarte eticheta nr. 6.2.● Coletele cu substante de la aceasta clasa transportate in azot lichid foarte refrigerat, trebuie sa poarte si eticheta

modelului nr. 2.● Coletele continand materii lichide in recipiente care nu trebuie rasturnate trebuie sa poarte si eticheta model nr.

11.

Ambalarea in comun

Nu este admisa ambalarea in comun cu substante sau obiecte de la alte clase.Interdictia de manevrare in comun cu produse alimentare, alte obiecte de consum si alimente pentru animale.a) prin separare cu pereti plini;b) printr-o ambalare suplimentara, folie sau carton;c) printr-un spatiu de cel putin 0,8 m.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au o eticheta conform model 6.2 nu trebuie sa fie incarcate in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate etichetele nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6, sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

In scrisoarea de transport se fac urmatoarele mentiuni:„Micro-organisme genetice modificate”„Produs biologic/esantion de proba contine ...”„6.2, 3º b), ADR”„Deseuri, contine 2814, substanta infectioasa pentru om, virusul Marburg, 6.2, 2º, ADR”„3291, deseuri de la spital, n.s.a., 6.2, 4º b) ADR”„Refrigerat de la 2ºC la 4ºC”„Transport in stare congelata”„Nu este congelat”

Page 89: ADR-ed. 2000

Ambalaje goale

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 6.2, 11º, ADR”La transportul cisternelor goale, necuratate in care au fost transportate substante de la clasa 6.2, in documentul de

transport se fac urmatoarele mentiuni:„Ultima marfa incarcata: 2900º Materiale infectioase pentru animale, 3º b)”

10. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 8 – Substante corozive

Aceste substante ataca violent metalele, dar in special corpul, acolo unde vin in contact cu acesta (in special ochii, pielea si caile respiratorii).

Ele reactioneaza adeseori foarte violent intre ele sau cu alte materiale periculoase. Cateva dintre aceste materiale sunt si inflamabile.

Substantele de la aceasta clasa: soda caustica, acidul sulfuric etc.

Substantele de la aceasta clasa sunt divizate astfel:

A. Substante cu caracter acid.B. Substante cu caracter bazic.C. Alte substante corozive.D. Obiecte incarcate cu substante coroziveE. Ambalaje goale.

Semnificatia literelor atribuite substantelor de la aceasta clasa:

a) substante foarte corozive;b) substante corozive;c) substante cu un grad redus de corozivitate.

Pentru a intelege mai bine impartirea pe grupe si subgrupe iata cateva exemple de substante de la clasa 8:

A. Substante cu caracter acid

Substante organice

1º a) 1831 acid sulfuric

2º a) 2031 acid azotic (acid nitric), care contine mai mult de 70% acidb) 2031 acid azotic (acid nitric), care contine mai putin de 70% acid

3º a) 1796 acid sulfo-nitric (acid mixt)

4º a) 1802 acid percloric care nu contine mai mult de 50% acid in masa, in solutie apoasa

5º b) 1789 acid clorhidric

6º a) 1790 acid fluorhidric care contine mai mult de 85% florura de hidrogen

7º b) 1790 acid fluorhidric care nu contine mai mult de 60% florura de hidrogen

8º b) 1757 triflorura de crom in solutie

9º b) 1756 florura de crom solida

10º b) 1732 pentaflorura de antiamoniu

Page 90: ADR-ed. 2000

11º b) 1725 bromura de aluminiu anhidra

12º a) 1754 acid clor – sulfuric care contine sau nu trioxidul de sulf

13º b) 2507 bisulfat de amoniu

14º b) 1744 brom sau brom in solutie

15º a) 2576 oxi-bromura de fosfor topit

16º a) 1905 acid selenic

17º b) 1755 acid cromic in solutie

Substante organice

31º b) 1839 acid triclor-acetic, 1938 acid brom-acetic

32º a) acid trifluor-acetice

33º b) 1742 complex de triflorura de bor si acid acetic

34º b) 1803 acid fenol sulfuric lichid

35º b) 1716 bromura de acetil

36º b) 2987 clorsilan corosiv n.s.a.

37º b) 2986 clorsilan corosiv, inflamabil n.s.a.

38º c) 1714 fosfat acid de butil

39º b) 3261 solide organice corozive, acide n.s.a.

40º b) 3265 lichide organice corozive, acide n.s.a.

B. Substante cu caracter bazic

41º b) 1813 hidroxid de potasiu, 1823 hidroxid de sodiu solid (soda caustica)

42º b) 1814 hidroxid de potasiu in solutie, 1824 hidroxid de sodiu (lesie de soda)

43º c) 2672 amoniac in solutie apoasa cu densitatea cuprinsa intre 0,880 si 0,957 la 15ºC, continand mai mult de 10% dar maxim 35% amoniac

44º a) 2029 hidrazina anhidra.

46º a) 3262 solid anorganic corosiv, bazic n.s.a.b) 3262 solid anorganic corosiv, bazic n.s.a.

47º a) 3266 lichid anorganic corosiv, bazic n.s.a.b) 3266 lichid anorganic corosiv, bazic n.s.a.

51º b) 1835 hidroxid de tetrametil amoniu

52º a) 3259 amide solide corozive n.s.a., 3259 poliamine solide corozive n.s.a.b) 3259 amine solide corozive n.s.a., 3259 poliamine solide corozive n.s.a.

53º a) 2735 amine lichide corozive n.s.a., 2735 poliamine lichide corozive n.s.a.

54º b) 2401 piepridina, 2734 amine lichide corozive n.s.a., 2734 poliamine lichide corozive n.s.a.

Page 91: ADR-ed. 2000

55º a) 3263 solid organic coroziv bazic n.s.a.b) 3263 solid organic coroziv bazic n.s.a.

56º a) 3267 lichid organic coroziv bazic n.s.a.b) 3267 lichid organic coroziv bazic n.s.a.

C. Alte substante corozive

61º b) 1791 hipoclorit in solutie, 1908 clorit in solutie

62º c) 2904 clor fenoli lichide

63º c) 2209 formaldehida in solutie continand cel putin 25% formaldehida

64º a) 1739 clorformiat de benzilb) 2826 clor-formiat de etil

65º a) 1759 solid coroziv n.s.a.c) galiu

66º a) 1760 lichid coroziv n.s.a.b) 3066 vopsele (vopsele, lacuri, emailuri etc.)

67º a) 2921 solid corosiv, inflamabil n.s.a.

68º a) 2920 lichid corosiv autoinflamabil n.s.a.

69º a) 3095 solid corosiv autoinflamabil n.s.a.b) 3095 solid corosiv autoinflamabil n.s.a.

70º a) 3301 lichid corosiv autoinflamabil n.s.a.b) 3301 lichid corosiv autoinflamabil n.s.a.

71º a) 3096 solid corosiv hidroreactiv n.s.a.b) 3096 solid corosiv hidroreactiv n.s.a.

72º a) 3094 lichid corosiv hidroreactiv n.s.a.b) 3094 lichid corosiv hidroreactiv n.s.a.

73º a) 3084 solid corosiv comburant n.s.a. b) 3084 solid corosiv comburant n.s.a.

74º a) 3093 lichid corosiv comburant n.s.a.b) 3093 lichid corosiv comburant n.s.a.

75º a) 2923 solid corosiv toxic n.s.a.b) 2923 solid corosiv toxic n.s.a.

76º a) 2922 lichid corosiv toxic n.s.a.b) 2922 lichid corosiv toxic n.s.a.

D. Obiecte continand substante corosive

81º 2794 acumulatori electrici umpluti cu electrolit lichid acid

82º 1774 incarcatura de extinctoare, lichide corosive, 2028 bombe fumigene neeplozive, continand un lichid corosiv, fara dispozitiv de amorsare

E. Ambalaje goale

Page 92: ADR-ed. 2000

91º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 8.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Inscriptii

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 8.● Coletele care contin substante de la 32º, b), 33º a), 35º, b) 37º, 54º, 64º b) si 68º vor avea aplicate si eticheta

conform modelului nr. 3.● Coletele care contin substante de la 44º a) si 45º b) vor avea aplicate si eticheta conform modelele nr. 3 si 6.1● Coletele care contin substante de la 67º vor avea aplicate si eticheta conform modelului nr. 4.1.● Coletele care contin substante de la 69º si 70º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 4.2.● Coletele care contin substante de la 71º si 72º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 4.3.● Coletele care contin substante de la 2º a) 1,3º a), 4º 73º si 74º vor avea aplicate si eticheta conform modelul 0.5.● Coletele care contin substante de la 2º a) 2, vor avea aplicate si etichetele conform modelele nr. 05 si 6.1● Coletele care contin substante de la 1º a), 6º a), 7º, 9º b) si 10º b) si 12º a) si 14º si 44º b) si 45º b) si c, 53º b) si

c) 75º si 76º vor avea aplicate si eticheta model conform modelul nr. 6.1.● Coletele care contin recipiente cu dispozitivele de umplere care nu sunt vizibile din exterior trebuie sa aiba

aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

Etichetarea coletelor

● Coletele care contin susbtante de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta model nr. 8 – (pericol principal)● Coletele care contin substante ce prezinta si pericol secundar de inflamabilitate vor avea aplicate si eticheta

model nr. 3.● Coletele care contin substante ce prezinta pericol secundar toxicitatea vor avea aplicate si eticheta model nr.

6.1.● Coletele care contin substante corozive (pericol principal) si comburante (pericol secundar) vor avea aplicate si

etichetele 8 si 05● Coletele care contin substante corozive (pericol principal) si toxice si inflamabile (pericole secundare) vor avea

aplicate etichetele 8, 6.1 si 3.● Coletele care contin susbtante solide corozive (pericol principal) si autoinflamabile (pericol secundar) vor avea

aplicate etichetele 8 si 4.2.● Coletele care contin substante solide corozive (pericol principal) si care reactioneaza periculos cu apa (pericol

secundar) vor avea aplicate etichetele 8 si 4.3.● Coletele care contin substante in ambalaje fragile (sticla, portelan, gresie) vor avea aplicate pe doua fete laterale

eticheta model nr. 12.● Coletele care contin substante in ambalaje care trebuie manevrate cu atentie, si numai pe verticala vor avea

aplicate pe doua fete laterale eticheta model nr. 11.

Substantele de la clasa 8 se transporta in ambalake:● care rezista la actiunea lor chimica;● de recipiente metalice de otel inoxidabil;● recipiente de plastic sau de metale care sunt captusite cu cauciuc sau ebonita.

Interdictii de incarcare in comun cu acelasi vehicul

Page 93: ADR-ed. 2000

Coletele care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 8 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu colete care au aplicata o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

Exemplu: „8,1º a), ADR”

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contine 1824, hidroxid de sodiu in solutie, 8, 42º b), ADR”

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 8, 91º, ADR”

La vehiculele cisterna care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa transportata (incarcata): 1830, acid sulfuric, 1º b)”

Alte mentiuni:„in solutie”, „in amestec”, „Marfurile nu apartin clasei 8”„Transport sub temperatura minimala a produsului de 32,5ºC”

11. Prescriptii speciale la transportul substantelor de la clasa 9

Substantele si obiectele de la clasa 9 prezinta un pericol ce nu este evidentiat de celelalte clase, in special:● substante care inhalate sub forma de praf fin, pun in pericol sanatatea oamenilor dupa un anumit timp (amiatul

alb si albastru si amestecurile ce le contin);● substantele si aparatele care in caz de incendiu pot provoca dioxine sau vapori inflamabili (difenil policlorat,

transformatori, condensatori etc.).

Se stie ca amiantul este cancerigen; dioxina este cauza principala a accidentului grav produs la Seveso – Italia.

Substantele de la aceasta clasa subt divizate astfel:

A. Substante care inhalate sub forma de pulberi fine pot pune in pericol sanatateaB. Substante si aparate care in caz de incendiu formeaza dioxineC. Substante care degaja vapori inflamabiliD. Pile de litiuE. Dispozitive de salvareF. Substante periculoase pentru mediul ambiantG. Substante transportate la caldH. Alte substante care prezinta un risc in timpul transportului care nu corespund definitilor de la nici o clasaI. Ambalaje goale

Aceste substante si obiecte au atribuite numai literele:

b) substante periculoase sauc) substante cu un grad redus de periculozitate

A. Substante care inhalate sub forma de pulberi fine pot pune in pericol sanatatea

Page 94: ADR-ed. 2000

1º Amiante sau amestecuri continand amiant cum ar fi:b) 2212 amiant bleu, amiant brunc) 2590 amiant alb

B. Substante si aparate care in caz de incendiu formeaza dioxine

2º Difenili si polihalogenib) 2315 difenil policlor, 3152 difenili polihalogeni solizi.

3º Aparate, cum ar fi transformatoarele, condensatoarele si aparate hidraulice care contin substante sau amestecuri de substante de la 2º b).

C. Substante care degaja vapori inflamabili

4º Polimeri expansibili care contin lichide inflamabile avand un punct de aprindere care nu depaseste 61ºC, cum ar fi

c) polimeri expansibili in granule care degaja vapori inflamabili

D. Pile de litiu

5º b) 3090 pile de litiu

E. Dispozitive de salvare

6º 2990 dispozitive de salvare autogonflabile, cum ar fi rampele de evacuare, echipamente de supravietuire pentru aeronautica si dispozitive de salvare maritima

7º b) 3072 dispozitive de salvare neautogonflabile:● artificii de semnalizare de la clasa 1, care sunt fumigene sau provoaca lumini;● gaze neinflamabile si netoxice de la clasa 2;● substante inflamabile de la clasa 3 sau 4.1; ● peroxizii organici de la clasa 5.2, introdusi in trusele de reparatii;● acumulatori electrici sau substante solide corozive de la clasa 8.

8º Componente pentru autovehiculec) 3268 dispozitive de salvare cu saci gonflabili pirotehnici sau 3268 module de saci gonflabili pirotehnici sau

3268 centuri de siguranta rectractabile pirotehnice

F. Substante periculoase pentru mediul ambiant

11º c) 3082 substante periculoase din punct de vedere al mediului, lichide n.s.a.

12º c) 3077 substante periculoase din punct de vedere al mediului, solide n.s.a. bromura de zinc

13º b) micro-organisme modificate genetic.

14º Organisme modificate genetic

G. Substante transportate la cald

Page 95: ADR-ed. 2000

20º Substante care sunt transportate sau remise la transport, in stare lichida la o temperatura egala sau superioara la 100ºC, pentru substantele avand punctul de aprindere superior la punctul de aprindere

c) 3257 lichid transportat la cald n.s.a.

21º Solide care sunt transportate sau remise la transport la o temperatura egala sau superioara la 240ºc) 3258 solid transporta la cald n.s.a. la o temperatura egala sau superioara la 240ºC

H. Alte substante care prezinta un risc in timpul transportului care nu corespund definitilor de la nici o clasa

31º c) 1841 aldehide de amoniac

32º c) 1931 diotina de zinc

33º c) 1941 dibrommodifluormetan

34º c) 1990 benzen – aldehida

35º b) 2969 granule de ricin sau 2969 faina de ricin

36º b) 3316 trusa chimica sau 3316 trusa de prim ajutor

I. Ambalaje goale

71º Ambalaje goale intelegand mari recipiente pentru vrac (MRV – GRV) goale, vehicule cisterne goale, cisterne demontabile goale si containere cisterna goale, necuratate avand inchise substante de la clasa 9.

Inscriptii si etichete de pericol pe colete

Fiecare colet trebuie sa poarte de o maniera clara si durabila numarul de identificare al substantei indicate in documentul de transport, precedat de literele UN

Coletele care contin substante de la 4º c) vor purta inscriptia „A se tine departe de sursa de aprindere”. Aceasta inscriptie este aplicata in limba tarii de plecare si in alta limba cum ar fi engleza, franceza sau germana.

Etichete de pericol

● Coletele care contin substante sau obiecte de la aceasta clasa vor avea aplicate eticheta conform modelului 9.● Coletele care contin substante de la 2º, b) avand un punct de aprindere inferior sau egal la 61ºC vor avea aplicate

si eticheta conform modelului nr. 3● Coletele care contin substante de la 13º transportate in azot lichid foarte refrigerat vor avea aplicate si eticheta

conform modelului nr. 2● Coletele care contin recipiente cu dispozitive de umplere care nu sunt vizibile din exterior● trebuie sa aiba aplicate pe doua fete laterale opuse o eticheta conforma cu modelul nr. 11.

In specificatia marfii (instructiunile privind derularea transportului trebuie sa se precizeze):● Proprietatile fizico-chimice● Pericolele pe care le poate genera substanta transportata● Indicatii de genul: „evitati contactul cu pielea”, „nu inhalati” etc.● Comportamentul in caz de accident● Informatii pe care trebuie sa le furnizeze autoritatilor locale de sanatate publica sau veterinara● Informatii privind posibilitatile de neutralizare ale substantei transportate.

ETICHETELE care se pot aplica pe ambalajele incarcate cu susbtante de la clasa 9 sau pe cisterne:● de pericol: „9”, „3”, „2”;● de manipulare numai pe ambalaje: „11”.

Page 96: ADR-ed. 2000

Instructiuni scrise

In cazul transportului de substante de 2º b) sau aparate de la 3º, textul instructiunilor scrise trebuie sa indice ca dioxina foarte toxica se poate forma in caz de incendiu.

Pentru substantele de la 11º si 12º, instructiunile scrise trebuie sa prevada masurile care trebuie luate pentru evitarea sau minimalizarea pagubelor in caz de deversare a acestor substante considerate ca poluate pentru mediul acvatic.

Pentru substantele de la 13º, instructiunile scrise trebuie sa prevada:● Dispozitii dupa care in cazul spargerii sau deteriorarii ambalajelor, daca aceste substante periculoase

transportate se imprastie pe drum, trebuie sa se informeze autoritatile locale de serviciu de sanatate publica sau veterinara● Informatiile despre modul cum substantele trebuie sa fie absorbite si izolate si ce pericole prezentate de

substantele de la 13º trebuie sa fie eliminate la fata locului, de exemplu prin utilizarea unor dezinfectanti corespunzatori.● Informatii despre materialul de protectie adecvat pentru sofer.

Locuri de incarcare si descarcare

● Sa se incarce si sa se descarce intr-un loc public, in interiorul unei aglomeratii fara permisiunea speciala a autoritatilor competente, substantele acestei clase care au atribuite litera b).

● Sa se incarce si sa se descarce aceleasi substante care au atribuite litera b) pe un amplasament public in starea aglomeratiei fara a avertiza autoritatile competente.

Daca pentru un motiv oarecare, operatiile de manipulare trebuie efectuate pe un loc public este prescrisa separarea substantelor si obiectelor cu pericole diferite, avand in vedere etichetele aplicate.

Curatirea dupa descarcare

Toate vehiculele care au fost murdarite cu substante sua obiecte de la 1º, 2º b), 3º, 11º c) sau 12º c) nu pot fi reutilizate decat dupa ce au fost curatate ori dupa caz decontaminate. Toate celelalte marfuri transportate in acelasi vehicul trebuie sa fie controlate de o eventuala murdarie.

Daca o substanta de la 13º se imprastie si contamineaza vehiculul, acesta din urma nu poate fi reutilizat decat dupa ce a fost curatat, si dupa caz, decontaminat. Toate marfurile si obiectele transportate in acelasi vehicul trebuie sa fie controlate daca au fost contaminate. Partile din lemn ale vehiculului care au fost atinse de substantele de la 13º trebuie sa fie indepartate si arse.

Interdictii de incarcare in comun in acelasi vehicul

Coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 9 nu trebuie sa fie incarcate in comun in acelasi vehicul cu coletele care au aplicate o eticheta conform modelului nr. 1, 1.4, 1.5, 1.6 sau 01.

Mentiuni in documentele de transport

Substanta transportata trebuie sa poata fi identificata dupa numarul ONU, format din patru cifre precedat de „UN” si denumirea substantei respective, tehnica sau chimica la care se adauga:

● clasa;● cifra de enumerare;● litera;● sigla ADR.

Pentru transportul solutiilor si amestecurilor, care contin mai multi componenti supusi ADR, cuvintele „in solutii” sau „in amestec” trebuie sa figureze in documentul de transport.

La transportul deseurilor se precizeaza:„Deseuri, contine 2212, ambiant brun, 9, 1º b), ADR”

Page 97: ADR-ed. 2000

La transportul ambalajelor goale in documentele de transport se fac mentiuni referitoare la identificarea substantelor ce au fost transportate:

„Ambalaje goale, 9, 71º, ADR”

La vehiculele cisterna goale care au transportat produse de la aceasta clasa se precizeaza:„Ultima marfa incarcata: 2212, ambiant brun 1º b)”

NOTA: Intr-un loc public nu sunt permise incarcarea si descarcarea substantelor de la clasele 1-2-6.1-9

Pentru transportul substantelor usor perisabile de la 13º, trebuie sa fie furnizate informatii corespunzatoare: „Sa se pastreze la racoare la +2/+4º” sau „Nu decongelati” sau „Nu congelati”.

Capitolul VI

Prevenirea si masurile de urgenta in caz de accidente sau incidente

Rareori marfurile periculoase sunt la originea unui accident, dar ele pot mari considerabil consecintele unui accident in care sunt implicate:

● poluarea apelor de suprafata, a celor subterane;● evacuarea cartierelor de locuinte;● catastrofe.

Majoritatea accidentelor in cursul transporturilor marfurilor periculoase se datoreaza factorului uman – 85%.Greselile cele mai frecvente ale conducatorilor de autovehicule care transporta marfuri periculoase sunt, in ordine

descrescatoare:● viteza nelegala sau neadaptata;● pierderea controlului vehiculului;● nerespectarea regulilor de prioritate.

1. Masuri ce trebuie luate in caz de accident sau incident

Masurile de prevenire adoptate dupa accident sau incident cu referiri particulare la primul ajutor, la securitatea rutiera si la cunoasterea utilizarii echipamentului ADR au o importanta deosebita pentru protectia:

● dvs.;● participantilor la trafic;● autovehiculului.

In cazul pierderii susbtantei transportate in urma unui accident sau incident rutier sau datorita nefunctionarii sistemelor de siguranta exista o serie de norme generale de comportament in caz de urgenta:

● Mentinerea calmului;● Indepartarea daca este posibil a autovehiculului de pe partea carosabila● Oprirea motorului ● Acordarea ajutorului victimelor; sa se evite sa se atinga materialul deversat;● Sa se delimiteze zona accidentului pe o raza mai ampla sau mai putin curiosilor sau a amatorilor/neexepertilor.

Raza depinde de pericol produsului sau de directia vantului.● Avertizarea autoritatilor competente informandu-le de natura si cantitatea pierderii.● Avertizarea fabricii producatoare a materiei periculoase.

2. Note particulare pentru interventiile de urgenta

Actiunile de protectie sunt acele masuri luate pentru a asigura sanatatea si siguranta celor care raspund in cazul unei urgente si a publicului in timpul unui incident in care sunt implicate scurgeri de substante periculoase.

Oamenii dintr-o zona afectata de un nor de gaz periculos trebuie sa fie evacuati si/sau protejati in interiorul cladirilor.

Izolarea zonei de pericol si interdictia de a intra inseamna tinerea oamenilor departe de zona daca nu sunt direct implicati in operatiile de urgenta.

Membri echipei de interventie nu au voie sa intre neprotejati in zona izolata.

Page 98: ADR-ed. 2000

Sarcina de izolare este facuta mai intai de toate pentru a obtine un control asupra zonei de operatii.Acesta este primul pas pentru fiecare din actiunile de protectie care urmeaza.Pentru a realiza evacuarea, trebuie sa existe timp suficient pentru ca oamenii sa fie atentionati, pregatiti si sa poata

parasi zona.Daca exista suficient timp, evacuarea oamenilor este cea mai buna actiune de protectie.

Chiar si dupa ce oamenii sunt mutati la distantele recomandate, pot sa nu fie in deplina siguranta. Nu trebuie sa li se permita sa se adune la asemenea distante.

Trimiteti pe cei evacuati intr-un loc sigur determinat pe o ruta specifica cat mai departe astfel incat sa fie mutati din nou daca se schimba directia vantului.

Protectia din interior se realizeaza atunci cand oamenii aflati intr-o cladire raman inauntru pana cand pericolul trece.

In cazul unei scurgeri de scurta durata si de nori de vapori toxici materialul poate sa fie deviat de o cladire cu mai multe etaje si sa nu afecteze ocupantii cladirii.

Protectia interioara este folosita atunci cand evacuarea publicului ar cauza un risc mai mare decat ramanerea acestuia unde se afla, sau atunci cand evacuarea nu poate avea loc.

Oamenii trebuie sa inchida toate usile si ferestrele.Trebuie sa se inchida ventilatia, caldura si toate sistemele de racire.

Protectia interioara poate sa nu fie cea mai buna optiune daca:● vaporii sunt inflamabili● gazul are nevoie de mai mult timp sa se degaje● cladirile nu pot fi inchise etans

ATENTIE !Vehiculele pot oferi o anumita protectie pentru o scurta perioada daca ferestrele sunt inchise si sistemele de

ventilatie sunt oprite.Vehiculele nu sunt la fel de eficiente cum sunt cladirile pentru protectia interioara.

Este vitala mentinerea comunicarii cu persoane competente in interiorul cladirii pentru a fi informati in legatura cu schimbarea conditiilor.

Persoanele protejate in interior trebuie sa fie avertizate sa stea cat mai departe de ferestre datorita pericolului pe care il reprezinta sticla si fragmentele de metal proiectate dintr-un foc sau/si explozie.

Fiecare incident de materii periculoase este diferit. Fiecare va determina anumite probleme si riscuri.Actiunea de a proteja publicul trebuie sa fie selectata cu multa grija.Aceste pagini pot ajuta in luarea deciziei initiale asupra modului de protejare a publicului.

Oficialitatile trebuie sa adune informatii si sa monitorizeze situatia pana cand pericolul este indepartat.

IMBRACAMITEA DE PROTECTIE

Haide de strada si uniforme de lucru

Aceste articole de imbracamite, ca de exemplu uniformele purtate de politie sau de personalul medical de interventie nu ofera aproape nici un fel de protectie contra efectelor daunatoare ale substantelor periculoase.

O categorie de imbracaminte este imbracamintea de protecite in mod normal purtata de pompieri in timpul operatiilor de stingere a focului.

Include o casca, haina, ghete/cizme, pantaloni, manusi si o gluga pentru a acoperi partile capului ramase neprotejate de casca si masca de gaze.

Imbracamintea de protectie ofera o protectie limitata fata de cladura/flacara dar nu pot oferi o protectie adecvata fata de vaporii daunatori sau lichidele ce pot aparea in timpul incidentelor cu substantele periculoase.

Imbracamite de protectie chimica si echipamentul

Page 99: ADR-ed. 2000

Folosirea sigura a acestui tip de imbracamite de protecite si a echipamentului necesita abilitati specifice dezvoltate prin instruire si experienta.

Acest tip de imbracamite special ofera o protectie redusa sau nici o protectie impotriva caldurii.

Numai un singur material de imbracaminte de protecitie va va proteja de materii periculoase.

ATENTIE !Nu presupuneti ca orice imbracaminte de protectie este rezistenta la cladura sau la expunere la flacara ci numai

cea care este certificata de fabricanti.

CONTROLUL INCENDIULUI

Apa este cel mai simplu si general agent de stingere a focului.Trebuie sa fiti mai atenti atunci cand selectati metoda de stingere a focului in cazul in care trebuie sa luati in

considerare mai multi factori.Apa poate fi ineficienta in lupta pentru combaterea focului atunci cand sunt implicate mai multe materiale;

eficacitatea depinde foarte mult de metoda de aplicare.

Extinderea focului/incendiu lui in cazul lichidelor inflamabile este in general controlata prin aplicarea spumei pe suprafata materialului care arde.

In cazul unui lichid inflamabil sunt necesare:

● un concentrat de spuma care este compatibil chimic cu materialul care arde● combinarea corecta a concentratului de spuma cu apa si aerul ● aplicare atenta si intretinerea unei paturi cu spuma contra incendiului si rezistenta la alcool.

Anumite lichide inflamabile incluzand cele mai multe produse petroliere, pot fi controlate prin aplicarea spumei obisnuite.

Alte lichide inflamabile incluzand solventi (lichide inflamabile care sunt solubile in apa) ca de exemplu alcooluri si cetone au diferite proprietati chimice.

Un foc/incendiu ce implica aceste materiale ce nu pot fi controlate cu usurinta cu spuma obisnuita si este necesara o spuma rezistenta la alcool.

Desi este imposibil sa se faca recomandari specifice pentru lichide inflamabile care contin pericole secundare sau corozive, spuma rezistenta la alcool poate fi eficienta pentru multe din aceste materiale.

Numarul de telefon de urgenta de pe documentul de transport sau al unei agentii de urgenta care trebuie sa fie contactata cat mai curand posibil pentru a stabili ce agent de stingere a incendiului este cel mai potrivit.

Selectarea finala a agentului si a metodei depinde de mai multi factori ca de pilda localizarea incendiului, expunerea la pericole, marimea focului, preocuparea pentru mediul inconjurator ca si disponibilitatea agentilor de stingere a incendiului si echipamentul de la fata locului.

Substante care reactioneaza cu apa

Apa este folosita uneori pentru a spala cu jet puternic scurgerile sau pentru a reduce sau directiona situatiile de imprastiere.

Unele substante pot reactiona violent sau chiar exploziv cu apa.

In aceste cazuri lasati focul sa arda sau izolati scurgerea ori preveniti extinderea prin sapararea unui sant – pana cand obtineti un sfat tehnic de suplimentar.

Liniile de baza pot sa va avertizeze de aceste reactii potential periculoase. Aceste materiale necesita sfaturi tehnice pentru ca:

● apa patrunzand intr-un container rupt sau din care se scurge un produs poate cauza o explozie● apa poate fi necesara pentru a raci containerele invecinate pentru a preveni explodarea lor sau o extindere a

focului● apa poate fi eficienta la diminuarea unui incendiu ce implica un material ce reactioneaza cu apa numai daca

paote fi aplicata pentru o perioada cat mai mare de timp● produsele din reactia cu apa pot fi mult mai toxice, corozive.

Page 100: ADR-ed. 2000

Atunci cand se raspunde la un incident in care sunt implicate materiale ce reactioneaza cu apa, trebuie sa se tina cont de conditiile existente ca de pilda vant, precipitatii, localizare si accesibilitatea la un incident, la fel de bine ca si controlul focului si al scurgerii.

Pentru ca sunt mult variabile de luat in considerare, decizia de a folosi apa trebuie sa se bazeze pe informatii de la o sursa autorizata; de exemplu, producatorul materialului care poate fi contactat la numarul de urgenta al celei mai potrivite agentii de urgenta.

Controlul vaporilor

Limitarea cantitatii de vapori eliberata dintr-un rezervor de lichide inflamabile sau de lichide corozive este o problema foarte importanta.

Este necesara utilizarea imbracamintei de protectie adecvata, a echipamentului specializat, agenti chimic apropiati si personal calificat.

Inainte de angajarea in controlul vaporilor tineti cont de un sfat de la o sursa autorizata pentru tacticile potrivite.Sunt multe moduri de a minimaliza cantitatea de vapori ce se pierde din rezervoare de lichide ca de pilda spume

specializate, agenti absorbanti si agenti ce neutralizeaza.

Pentru a fi eficiente aceste metode de control al vaporului trebuie sa fie selectate pentru materialul specific implicat si pentru a realiza o ameliorare si nu o inrautatire a incidentului.

Daca apa este foolosita ca un sigiliu de vapori trebuie sa se aiba grija sa nu se agite sau nu se extinda mai mult imprastierea in timpul aplicarii.

Vaporii care nu reactioneaza cu apa pot fi directionati folosind curenti de aer ce inconjoara jetul de apa.

Inainte de a folosi jetul de apa sau alte metode de siguranta pentru a controla emisia de vapori sau pentru a suprima arderea trebuie sa se obtina un sfat de specialitate bazat pe identificarea denumirii chimice specifice.

● Interventiile de urgenta necesare in urma pierderii produsului transportat depind de cantitatea substantei scurse si de natura ei chimica.

Gaze comprimate si lichefiate (clasa 2)

● In caz de urgenta este necesar sa se incerce, daca este posibil, blocarea scurgerii operand cu instrumente de protectie potrivite si cu spatele la vant

● Daca gazul este inflamabil sau comburant trebuie evitat ca substanta iesita sa patrunda in locuri inchise putand sa se formeze un amestec explozibil

● In caz de incendiu in apropierea recipientilor este oportun sa se raceasca evaluand distanta lor de flacara. Succesiv sa se intervina asupra focului incercand sa-l distinga si sa-l opreasca sa patrunda in recipiente.

● Zona trebuie sa fie delimitata pentru a evita incidente ulterioare. Aceasta poate sa ajunga la o raza de 600 m.

Prescriptii specifice pentru clasa 2:

● Pericolul comun la toate gazele este presiunea ce se stabileste in recipientul ce le contine● O eventuala crestere a temperaturii in timpul transportului provoaca o crestere a presiunii in recipient cu

consecinta pericolului de explozie● Efectele provocate pot fi fatale, iar zona incidentului este dificil de limitat● Pentru transportul de butelii este necesar sa fie bine fixate● Buteliile trebuie acoperite in lunile aprilie – octombrie pentru a le proteja de razele solare● Pentru gazele inflamabile este absolut necesar sa se evite contactul cu aerul, iar in timpul operatiilor de incarcare

– descarcare este interzis sa se fumeze● Pentru transportul buteliilor de oxigen este interzis sa se manevreze dispozitivitele cu mainile murdare, sa se

foloseasca grasimi sau uleiuri pentru intretinerea valvei● In cazul pierderii de oxigen dintr-o cisterna trebuie sa se evite contactul cu asfaltul, cu iarba, cu lemnul etc. (se

poate acoperi cu pamant sau nisip)● Daca este posibil este oportun sa se intrebuinteze apa pentru a raci recipientele marfurilor periculoase in timpul

incendiului; o astfel de precautie va fi luata daca incendiul este impiedicat inca de la producerea sa● Atunci cand recipientul este expus la foc se ajunge la temperaturi incat este posibil ca apa de racire sa suporte

fenomenul de pirosciziune (separarea O de H), ce combinandu-se intre ele, in prezenta flacarii, provoaca explozii violente.

Substante lichide inflamabile si materii solide inflamabile (clasa 3 si 4.1)

Page 101: ADR-ed. 2000

● Daca se observa o pierdere de materiale este necesar sa nu se creeze posibilitatea de aprindere a produsului, evitand producerea de scantei si realizand delimitarea zonei in jurul locului accidentului.

● Pentru aceste clase substanta ce patrunde in locuri inchise poate forma un amestec cu aerul de vapori explozivi.● In cazul unui incendiu limitat trebuie sa se incerce stingerea acestuia, utilizand extinctoarele din dotare● Daca incendiul ameninta recipientele este cazul sa fie racite, intervenind succesiv asupra flacarii.● Se reaminteste ca pentru a stinge un incendiu cauzat de o materie inflamabila mai usoara decat apa nu este

oportun sa se intervina cu jetul de apa pe flacara, ci cu extinctoare cu pulbere sau CO2, ce sunt mai usoare decat combustibilul, acopera si impiedica contactul cu aerul

● Apa ar putea sa indeplineasca functia de „vehicul” pentru, intinderea lichidului inflamabil (mai usor) in cavitate.

Substante cu combustie spontana (clasa 4.2)

● Substantele apartinand acestei clase reactioneaza spontan cu alte substante, incluzand aerul cu care intra in contact. Este necesar sa se evite scurgerea materialelor in caz de accident, blocandu-se pierderea, aceasta creeaza pericole ulterioare.

● Este oportun sa se izoleze materialul contaminat folosind mijloace de protectie din dotare si sa nu se mearga pe zona respectiva.

● In caz de incendiu se utilizeaza extinctoarele specifice pentru substanta transportata, dupa ce s-a dispus contra vantului si a fost indepartata din zona incendiului, eventualele materiale periculoase

● Exista posibilitatea exploziei ambalajelor, chiar daca sunt intacte, in prezenta unei temperaturi mai mult sau mai putin ridicate.

● Este necesar sa fie indepartate de incendiu daca este posibil.

Substante ce in contact cu apa degaja gaze inflamabile (clasa 4.3)

● Aceste materii sunt deosebit de periculoase pentru ca scurgerea lor comporta o serie de riscuri diferite● Utilizand mijloace de protectie, ochelari de protectie etc. trebuie sa se blocheze scurgerea, daca aceasta nu

prezinta pericole imediate● Sa nu se foloseasca jeturi de apa sub nici un motiv● In caz de incendiu este interzis sa se intrebuinteze extinctoare cu spuma Substante comburante si peroxizi organici (clasa 5.1 si 5.2)

● Materiile comburante incendiaza foarte usor daca intra in contact cu alte substante● Trebuie evitat contactul cu acestea si sa se dezbrace de haine daca acestea sunt impregnate cu substante. Ar

putea lua foc fara alta cauza sau fara scanteie● Este interzis sa se foloseasca lemn sau rumegus pentru a acoperi produsul● Peroxizii organici au un grad ridicat de inflamabilitate, prezinta posibilitatea de a forma amestecuri explozive si

aceste combinari pot detona la o ciocnire.● Este necesar sa se elimine prudent pierderile folosind apa sau apa pulverizatoare.

Substante toxice si infectioase (clasa 6.1 si 6.2)

● In caz de incendiu sa se foloseasca mijloacele de protectie (se reaminteste ca substantele din clasa 6.1 pot provoca otraviri numai prin absorbtie cutanata sau inhalare ori ingerare, si in anumite cazuri arsuri).

● In cazul unui incendiu, considerand ca unele dintre acestea sunt inflamabile, se indeparteaza containerele de flacara sau se incerca izolarea, delimitarea acestora.

● In fiecare caz trebuie avertizate autoritatile informandu-le asupra gradului de toxicitate a materialelor dispersate (vezi fisa de siguranta).

● Daca materia transportata poate provoca infectii, trebuie delimitata zona si avertizata Autoritatea sanitara.

Substante corozive (clasa 8)

● Sa se foloseasca intotdeauna manusi in manuirea accesoriilor● Sa se controleze periodic grosimea recipientelor si a eventualei ebonite; in cazul in care s-ar intalni o

disconuitate sa se efectueze imediat reparatia● In cazul descarcarii sub presiune, sa nu se opreasca in apropierea capacelor sau a valvei de descarcare● Sa se controleze si sa se inlocuiasca periodic garniturile● Oricare ar fi produsul transportat in recipiente sau cisterne, exista si pericolul de incendiu cauzat de hidrogenul

ce se degaja ca urmare a coroziunii metalului

Materialele care prezinta riscuri care nu au fost evidentiate de celelalte clase sau sunt daunatoare pentru mediu (clasa 9)

Page 102: ADR-ed. 2000

● Materiile ce apartin acestei clase sunt in general transportate in ambalaje, ceea ce nu exclude transportul in cisterne sau in containere – cisterne; riscul major este inhalarea pulberilor (talc sau amiant pentru care este indispensabila folosirea mijloacelor de protectie potrivite) pentru a evita contactul cu aceste substante.

● In caz de incendiu sa se evite incendierea materialelor ce degaja dioxina si in caz contrar, sa delimiteze zona si sa avertizeze imediat Autoritatile sanitare

NOTA: Referitor la utilizarea mastilor de gaz trebuie retinut ca:● filtrul sa nu fie expirat;● sa se intrebuinteze numai filtre corespunzatoare substantei periculoase;● CO (oxidul de carbon) este un gaz deosebit de toxic.

3. Alte masuri in caz de accident sau incident

Utilizarea fiselor de siguranta (specificatia marfii)● daca vehiculul dvs. este implicat intr-un accident sau din alte motive a survenit un incident, instructiunile contin

masurile de securitate ce trebuie aplicate imediat;● masurile luate in primele minute ce survin incidentului sau accidentului sunt foarte importante;● in acel moment este greu de presupus ca puteti sa cititi consemnele de securitate; iata de ce, aventi interesul sa

asimilati bine instructiunile inaintea plecarii in cursa;● Modul de prezentare a acestor fise poate fi foarte diferit, dar ele contin intotdeauna aceleasi caracteristici:

♦ identificarea materialuli transportat;♦ incarcatura: denumirea, clasificarea, proprietatile fizice si numerele de identificare a pericolului si a

produsului;♦ natura pericolului (pericolele care pot fi prezentate de substanta transportata);♦ mijloacele de protectie, se limiteaza in general la:

◊ ochelari de protectie pentru ochi;◊ manusi de plastic sau de cauciuc;◊ apa curata intr-o sticla pentru spalarea ochilor;◊ sort de protectie;◊ masca pentru protectia respiratiei.

Cateodeata sunt necesare si alte echipamente de protectie:● cizme de cauciuc sau din material plastic;● masca pentru protectia respiratiei cu cartus filtrant.

Echipamentul de protectie trebuie sa fie pe masura dvs. si in buna stare !

Masuri de urgenta:● prima masura: trebuie oprit motorul;● a doua masura: trebuie indepartat publicul si sa semnalizati pericolul prin triunghiurile reflectorizante si in caz

de vizibilitate redusa, prin doua lampi portabile, cu lumina portocalie intermitenta;● a treia masura: trebuie indepartate sursele de aprindere (alte vehicule) din zona periculoasa.

Aceasta succesiune a operatiilor trebuie memorata perfect si executata fara sa intrati in panica.

Evaluarea situatiei si alte masuri ce se impun:● trebuie sa se evalueze gradul de gravitate al situatiei: (scurgere de produse, persoane ranite sau contaminate);● sa faceti apel la echipele de ajutor;● sa luati masuri pentru a combate scurgerea sau izbucnirea incendiului

Aceasta decizie trebuie luata tinand cont de circumstantele accidentului si de amploarea sa.

Mesajul ce trebuie comunicat serviciilor de ajutor● locul in care s-a produs accidentul, inclusiv sensul pe autostrada● amploarea accidentelor (foc, scurgere, accident, numarul ranitilor);● numerele care figureaza pe panourile portocalii (in absenta numerelor, denumirea chimica sau tehnica, clasa,

cifrea, litera mentionate in documentul de transport).

Actiunea intreprinsa de dvs.: Daca decideti sa stopati scurgerea sau incendiul, plasati-va in directia de unde bate vantul, puneti-va echipamentul de protectie si treceti la actiune tinand cont de diferitele tipuri de pericole prezentate de produs.

Ce trebuie facut in caz de scurgere ?● sa limitam pe cat posibil scurgerea;● sa evitati scurgerea produselor in canale, gropi etc.;

Page 103: ADR-ed. 2000

● sa limitati intinderea suprafetei poluate.

Primele ingrijiri ce trebuie date persoanelor ranite sau persoanelor contaminate de produsul transportat:● persoanele ranite trebuie evacuate din zona de pericol;● in caz de contaminare a ochilor, trebuie sa clatiti timp de mai multe minute cu apa (in lipsa, eventual cu cafea,

bere sau o bautura similara);● toate vesmintele contaminate, imbibate cu substanta periculoasa trebuie scoase;● nu ezitati sa chemati un medic in caz de nevoie.

4. Incendiul si lupta impotriva focului

Pentru ca un incendiu sa se produca sunt necesare trei elemente:● gaz sau vapori in cantitate suficienta;● oxigen in cantitate suficienta;● sursa de incendiu (flacara, scanteie etc.).

Daca unul singur din aceste elemente este absent, incendiul nu se va produce !

O cantitate suficienta de gaz sau de vapori inflamabili

● un lichid nu arde niciodata; vaporii care apar la suprafata sa sunt cei care pot sa se aprinda in contact cu o flacara, scanteie etc.;

● toate lichide se evapora intr-o masura mai mare sau mai mica;● cantitatea de vapori degajati este direct proportionala cu temperatura lichidului;● doar la o anumita temperatura atinsa de lichidul inflamabil are loc formarea unui amestec (vapori si aer) care se

aprinde in prezenta unei flacari. Aceasta temperatura este numita ”punct de aprindere.

Daca temperatura este mai mica ,flacara se va stinge prin lipsa vaporilor inflamabilicantitatea de vapori eliberata depinde si de lichid; punctul termicvariaza de la un produs la altul:benzina;-20ºCpacura;+60º

ATENTIE ! Cu cat punctul de aprindere este mai mic cu atat pericolul de incendiu este mai mare ! Un produs cu punctul de aprindere mai mic decat temperatura ambianta este mult mai periculos decat un produs care are punctul de aprindere mai mare decat temperatura ambianta. Aceasta temperatura este mentionata in documentul de transport .

O cantitate suficienta de oxigen

Fara oxigen izbucnirea focului este imposibila. O lumanare pusa sub un pahar se va stinge de la sine cand oxigenul va fi consumat .

O sursa auxiliara de aprindere

Orice produs inflamabil nu sea prinde decat pornind de la o anumita temperatura numita punct de auto-aprindere, care este foarte ridicat: ● benzina : +250º C; ● eterul : +170º C .

I.ata de ce o sursa auxiliara de aprindere este indispensabila pentru a aducevaporii produsului la aceasta temperatura

Sursele de aprindere cele mai intalnite sunt : ● flacarile ; ● scanteile ; ● sarcinile electrostatice ; ● supraincalzirile locale ( la nivelul franei, motorului, instalatiei electrice,instralatia de incalzire a cabinei etc .)

Regulile luptei inpotriva focului : ● eliminarea unuia din elementele necesare pentru izbucnirea unui incendiu ; ● oprirea scurgerii produsului inflamabil ( o comanda la distanta a vanei de fund , in cazul cisternelor pentru evitarea gravelor consecinte in cazul cand focul se extinde ;

Page 104: ADR-ed. 2000

● racirea substantei care arde , aceasta pentru a reduce temperatura de autoaprindere , astfel incat o cantitate insuficienta de gaz sau de vapori este produsa si focul se stinge in lipsa amestcului carburant (vapori si aer-oxigen )

Sursele secundare :

` Trebuie sa incercati sa evitati flacarile sau scanteile, intre altele prin :● interdictia de a afuma● utilizarea intrerupatorului care permite suspendarea circuitelor electrice ale autovehiculului ;● izolarea bateriei de acumulatori cu un cap care sa amorseze orice flama sau scanteie ;● legarea la pamant a cisternei in cazul incarcarii, descarcarii sau in stationare ;● protectia tevii de esapament .5. Utilizarea extinctoarelor

Tipuri de stingatoare :● cu pudra (pulbere ) ABC ;● cu spuma ;● CO2 ( anhidrida carbonica si dioxid de carbon ) ;● cu apa propulsata de anhidrida carbonica

Incediul la motor se stinge cu pudra .

Incendiul la carburanti sau hidrocarburi se stinge cu :● extinctor cu pulbere ABC ;● extinctor cu spuma ;● extinctor cu CO2

Pentru combaterea eficienta a unui incendiu la un lichid inflamabil se poate actiona cu :● extinctoare cu pudra, nisip, pamant ;● materiale pe baza de spuma ;● apa pulverizata .

Pentru combaterea eficienta a unui incendiu la un gaz se poate actiona cu :● stingator cu pudra (CO2) ;● stingator cu pudra polivaleta ABC ;

Un incendiu la pneuri poate fi stins cu :● jeturi de apa sau apa pulverizita ;● pudra ABC, dar pneul trebuie racit cu apa ;● spuma .● incendiu la pneu se produce prin acumulare de caldura , iata de ce este necesara si interventia cu apa .

La clasa 4.3 un incendiu poate fi stins cu :● stingator cu pudra ( CO2 ) ;● stingator cu pudra polivalenta ABC ;● nisip sau pamant uscat .

Pentru a stinge incendiul trebuie sa va :● orientati in directia de unde bate vantul ;● asupra bazei flacarii ;●se fac miscari orizontale transversale .

Stingatorul de pudra de 2 kg se utilizeazade la o distanta de 2-4 m si are o durata intre 7-9 s .Stingatorul de pudra de 6 kg se utilizeaza cde la o distanta de 4-6 m si are o durata intre 10-13 s.Stingatorul de pudra de 9 kg se utilizeaza de la o distanta de 5-8 m si are o durata de 13-16.

In concluzie:● extinctorul trebuie cunoscut foarte bine si la produscerea unui incendiu este prea tarziu sa se citeasca modul de

folosire. Iata de ce dvs. trebuie sa cunoasteti modul de folosire al extinctoarelor● trebuie actionat asupra focarului incendiului si nu asupra focului; de aceea, trebuie sa va apropiati cat mai mult

de focar;● fumul si gazele formate in timpul incendiului sunt fierbinti si au tendinta de a se ridica; aerul impins de vant

alimenteaza focul;● apropierea de focar trebuie sa se faca ramanand in zona aerului proaspat, tinand cont de directia vantului si

ramanand pe cat posibil aproape de sol;

Page 105: ADR-ed. 2000

● va puteti apropia de focarul incendiului aruncand cateva jeturi scurte de nisip la inaltime medie pentru a va proteja de radiere si cu scopul de a acoperi materia inflamabila cu un strat de nisip;

● un pneu incepe sa arda prin acumularea caldurii in cauciuc; cu extinctorul stingeti focul prin izolarea substantei inflamabile de aerul exterior, dar nu puteti raci cauciucul, deci pneul va incepe sa arda la cel mai mic suflu de aer; iata de ce trebuie racit pneul, prin stropire cu apa.

INTERVENTII IN CAZ DE INCENDIU

VARIANTA CORECTA VARIANTA GRESITA

Capitolul VII

Primul-ajutor in cazul producerii unor accidente rutiere

1. Masuri de prim-ajutor

Legislatia rutiera din tara noastra prevede ca orice outovehicul trebuie sa aibala bord o trusade prim-ajutor omologatade catre Ministerul Sanatatii .

Aceasta este compusa din:● doau pipe Guedel pentru realizarea manevrelor de respiratie artificiala● doua garouri pentru oprirea hemoragiilor de la nivelul membrelor● doua atele Kramer din plastic si o piesa intermediara ce permite prelungirea uneia cu cealalta● o lama (spatula) din plastic, de forma triunghiulara pentru deschis gura inclestata● o pensa pentru nas● o pompita pentru aspirarea secretiilor faringiene● un dispozitiv pentru respiratie artificiala format din:

☺ piesa bucala☺ blocul supapelor☺ tubul de cauciuc prin care se face insuflatia

● o fasa● un pachetel cu vata● cateva comprese din tifon steril● un flacon cu medicamente antialgice (Algocalmin, Fasconal, Codamin, etc )● o siclutade cca. 100 ml cu alccol medicinal sau alccol iodat.

In cursul deplasarii cu autovehiculul pe un drum public puteti intalni un accident rutier ce tocmai s-a produs. Ce masurai trebuie luate, avand in vedere ca in conformitate cu legislatia in vigoare orice conducator auto este obligat sa acorde primul ajutor?

Trebuie anuntate atat Politia Rutiera, cat si cea mai apropiata Statie de ambulanta,prin orice mijloace, inclusiv telefonia mobila.

Pentru a acorda primul ajutor in mod corect si eficient trebuie parcurse cateva etapein urmatoarea succesiune:

1. Scoaterea victimelor din caroseria auto-vehiculului accidentat (descarcerarea):

a) se realizeaza prin ridicare,astfel incat capul, gatul si trunchiul sa fie in acelasi plan si in acelasi ax;b) daca aceasta manevra nu este posibila ( caroseria este foarte deformatasi conditiile nu permit dezmembrarea ei) , atunci victima poate fi scoasa si prin tragere;c) ESTE INTERZISA MANEVRA DE SCOATERE A VICTIMEI PRIN INPINGERE.

Dupa ce victima a fost degajata din caroseria autovehiculului accidentat, ea va fi asezata in pozitie intinsa pe spate pe un plan neted si dur . Daca nu este posibila eliberarea victimei din caroseria autovehiculului prin manevre lipsite de brutalitate, atunci vor fi asteptate ajutoarele competente.

2. Evaluarea gravitatii starii accidentatilor, in vederea evacuarii lor:

a) prima urgenta este reprezentata de accidentatii in stare de coma ;● mod de recunoastere:

● au starea de constienta pierduta● nu isi revin indiferent de stimulul aplicat ( una-doua palme peste fata cu blandete sau stropire cu apa pe

fata)Acestia vor fi tratati si evacuati cu prioritate.b) a doua urgenta este reprezentata de accidentatii in stare de soc;

Page 106: ADR-ed. 2000

● mod de recunoastere:● au starea de constienta pastrata● nu pot oferi date referitoare la modul de producere al accidentului (nu se exprima coerent)● in ciuda faptului ca pot prezenta rani grave (plagi zdrobite sau sfasiate ale maselor musculare, fracturi

deschise, etc ) nu arata ca ar resimti durerea produsa de acestea.

Acestia vor fi evacuatirapid, deoarece din momentul in care incep sa realizeze ceea ce s-a intamplat sau de cand incep sa simta durerea, devin foarte agitati.c) a treia urgenta este reprezentata de accidentatii numai cu fracturi si/sau hemoragi externe, care vor fi evacuati

numai ndupa acordarea primului ajutor.

3. MIJLOACE DE TRANSPORT

Se va apela in primul rand la mijloacele de transport specializate (anbulante), dar in cazul in carea cestea nu sunt disponibile sau nu pot ajunge in timp scurt la locul accidentului, vor fi preferate autovehiculele din trafic prevazute cu platforma (Dacia break daca este rabatata bancheta din spate , Dacia papuc, o dubita , o furgoneta , un autocamion ,un autobuz daca este liber culoarul dintre scaune, etc.).

Daca accidentatul este in stare de inconstienta, acesta va fi asezat intins pe spate cu capul inclinat intr-o parte( stanga sau dreapta) pentru a evita inundarea cailor respiratorii in cazul in care continutul gastric refuleaza in cavitatea bucala (in caz de voma).

Daca accidentatul a suferit o hemoragie in cantitate mare, acesta va fi asezat intins pe spate cu picioarele ridicate mai sus de nivelul trunchiului, astfel incat sa formeze cu orizontala un unghi de 15-20 de grade: aceasta masura estre necesara deoarece la nivelul membrelor inferioare sistemul venos poate sa contina o cantitate de cca. 1-1,5 l de sange, care va fi mobilizata datorita gravitatiei spre inima si creier .

4.DESTINATIA

Accidentatul va fi transportat NUMAI la spital, unde exista conditiile necesare pentru salvarea accidentatului.Responsabilitatea salvatorului (participantul la trafic) inceteaza odata cu predarea accidentatului personalului

medical la camera de garda.

FRACTURILE

Din punctul de vedere al salvatorului (participantul la trafic), fracturile pot fi clasificate in:

A) Fracturi ale coloanei vertebraleB) Fracturi ale oaselor membrelor

A)Mod de recunoastere:

a. daca accidentatul este constient, putem afla ca:● prezinta o durere de intensitate variabila la nivelul spatelui,dar durerea nu inseamna obligatoriu existenta unei fracturi, putand fi vorba doar de contuzionarea (zdrobirea) maselor musculare;● nu isi poate misca membrele inferioare, dar poate fi in stare de soc, avand fracturi ale membrelor inferioare, motiv pentru care nu le poate misca, dar nici nu simte durerea;● nu isi simte membrele inferioare (situatie cu semnificatie foarte grava!);● masuri: accidentatul va fi asezat intins pe spate pe un plan neted si dur (o scandura mai lata , o usa un oblon de autocamion, etc.) cu ajutorul caruia va fi transportat de la locul accidentului la autovehicululu care il va evacua:

ESTE INTERZISA TRANSPORTAREA ACCIDENTATULUI PE O TARGA IMPROVIZATA DIN MATERIALE MOI, PE BRATE, ETC !

b. daca accidentatul este imn stare de inconstienta, atunci il vom trata ca si cum ar avea o fractura de coloana vertebrala.

B) Mod de recunoastere:

a. durerea: este un simptom care ne atrage atentia, dar care nu are in mod obligatoriu semnificatia existentei unei fracturi:

b. deformarea regiunii: este cel mai important semn, putandu-se produce fie datorita unei miscari de translatie in plan orizontal sau vertical a fragmentelor osoase, fie datorita unei miscari de rotatie in acelasi ax a fragmentelor oaselor, fie datorita unei miscari de alunecare a fragmentelor osoase unul pe langa celalalt, fie prin dispunerea intr-un unghi variabil a fragmentelor osoase, fie prin tumefierea

Page 107: ADR-ed. 2000

regiunii respectivedatorita aparitie unui hematon prin ruperea vaselor de sange din vecinatatea fracturii;

c. miscarea nu se transmite dincolo de locul fracturii datorita stricarii continuitatii osoase; acest semn nu va fi cautat in mod intentionat deoarece va produce dureri foarte mari accidentatului, putand duce la transformarea unei fracturi inchise intru-na deschisa (in care fragmentele osoase strapungand pielea), dar este bine sa fie cunoscuta semnificatia lui daca avem ocazia sa-l observam;

MASURI :

● se imobilizeaza segmentul de membru fracturat inpreuna cu articulatiile inferioara si superioara cu ajutorul atelelor Kramer; daca numarul atelelor nu este suficient pentru imobilizarea tuturor fracturilor, atunci putem folosi levierele autovehiculului, scanduri, crengi, leviere;● in cazul in care ne aflam in fata unei fracturi produse la nivelul membrului inferior poate fi folosit (in lipsa atelelor ) celalalt membru inferior, cu conditia ca acesta sa fie sanatos.

HEMORAGIILE EXTERNE

Hhemoragiile interne nu fac obiectului materialului de fata deoarece sunt greu de depistat , dar chiar si atuncicand sunt diagnosticate nu se poate interveni in lipsa conditiilor necesare unei astfel de interventii.

Din punctul de vedere al salvatorului ,hemoragiile externe pot fi clasificate in;A) hemoragii ale membrelorB) hemoragii ale capului si trunchiului.

A) Mod de recunoastere:

1. Culoarea sangelui:

● sangele arterial este rosu deschis● sangele venos este rosu inchis.

Dar chiar si pentru cei care stiu sa faca diferenta intre nuante, in conditii de iluminare slaba (fie chiar si la lumina farurilor) este greu de stabilit tipul hemoragiei pe baza acestui criteriu;

2. Modul in care curge sangele:

● sangele arteriar curge in jeturi, in valuri● sangele venos curge cu debit constant

Masuri in cazul unei hemoragii arteriale:

a) se aplica garoul la un nivel situat mai sus decat locul hemoragiei (spre radacina membrului)b) se fixeaza un biletel pe care s-a notat ora si minutul aplicarii garoului;c) garoul poate fi lasat strans timp de30-35 de minute, dar nu mai mult de 90 de minute:d)dupa trecerea acestui interval de timp, garoul se desface pentru o perioada de 3-5 minute (chiar daca rana sangereaza)in felul acesta tesuturile aflate sub nivelul garoului vor fi irigate cu sange bogat in oxigen si elemente nutritive, impiedicand moartea tesuturilor si aparitia gangrenei;e) dupa acest interval de timp, garoul se strange, notand din nou ora si minutul aplicarii acestuia, pentru o alta perioada de 30-50 minute, dar nu mai mult de 90 de minute;f) manevrele de mai sus se repeta ori de cate ori este nevoie pana cand accidentatul ajunge la spital

Masuri in cazul unei hemoragii venoase:

● se respecta toate indicatiile de mai sus, cu exceptia faptului ca garoul se aplica la un nivel situat mai jos decat locul hemoragiei (spre extremitatea libera a membrului).

In cazul in care nu poate fi identificat tipul hemoragiei, garoul va fi aplicat numai deasupra nivelului hemoragiei (daca hemoragia este arteriala,ea se va opri imediat, iar da cahemoragia este venoasa,aceasta se va opri dupa un scurt interval de timp in care venele se golesc de sange).

B)In acest caz hemoragia nu poate fi oprita prin aplicarea garoului si se va recurge la aplicarea unui pansament compresiv: dupa curatare si dezinfectare pe locul hemoragiei se aplica doua-trei comprese din tifon steril, care vor fi imobilizate cu ajutorul a trei-patru ture de fasa, bine stanse.

.

Page 108: ADR-ed. 2000

ARSURILE TERMICE

Acestea se pot produce fie prin aprinderea hainelor, fie prin contactul cu lichidul de racire al motorului autovehiculului accidentat.

Masuri :● vor fi asigurate conditiile necesare unei bune respiratii si unei bune circulatii sanguine.● nu se intervine in nici un fel asupra plagilor produse, deoarece arsurile sunt considerateca fiind sterile in primele

6-8 ore de la producerea lor (orice manevra efectuata asupra acestor rani in lipsa conditiilor si a instrumentului adecvat va duce la infectarea acestora).

STOPUL RESPIRATOR SI CARDIO-RESPIRATOR

In toate situatilie cand este pus in fata unui ranit, salvatorul trebuie sa verifice functiile vitale ale acestuia si anume:

● functia respiratorie,● functia cardio-circulatorie.

Pentru aceasta va folosi doi parametri:● respiratia,● pulsul.

Respiratiapoate fi verificata prin diverse metode, dar cea mai cunoscuta este cea a oglinzii (se apropie o oglinjoara sau o suprafata foarte bine lustruita de narile accidentatului si daca apar vapori de apa care condenseaza inseamna ca accidentatul respira).

Pulsul se cauta intotdeauna la artera carotida (cu doua sau trei degete se apasa usor catre inapoi pe langa laringe).

In functie de existenta sau absenta acestora doi parametri, salvatorul se poate afla in fata uneia dintre urmatoarele situatii:

1. Accidentatul respira -are puls Stare normala2. Accidentatul nu respira -are puls Stop respirator3. Accidentatul nu respira -nu are puls Stop cardiorespirator4. Accidentatul respira -nu are puls NU EXISTA !

STOPUL RESPIRATOR

Accidentatul va fi asezat pe un plan neted si dur, intins pe spate. Pentru a actiona corect, trebuie retinuta urmatoarea formula mnemotehnica:

HELP ME – ( AJUTA-MA in lb engleza)

Fiecare litera indica manevrele pe care trebuie sa le faca salvatorul si ordinea lor:

H – hiperextensia capului

Accidentatul va fi asezat in asa fel incat capul sau sa fie cat maimult dat pe spate; in acest scop sub umeri poate fi asezata o haina facuta sul.

E – eliberarea cailor respiratorii

Se face toaleta rapida a cavitatii bucale si se dezobstrueaza orificiul glotic cu ajutorul indexului sau a doua degete (index sau medius) infasurate intr-o batista sau intr-o compresa din tifon.

F – luxarea mandibule

Salvatorul se aseaza la capataiul accidentatului, apuca cu degetele ||, ||| si |Vale ambelor maini de ramura verticala a mandibulei si trage spre el, apasand cu policele ambelor maini pe barbie; daca in urma acestei manevre gura ramane incestata , salvatorul poate introduce lamela (spatula) de plastic, cu capatul mai ascutit, intre canin si primul premolar (prima masea), pe care o rasuceste cu 90 de grade; daca nici in acest fel nu poate fi deschisa gura, nu se vor face alte manevre mai brutale, care pot duce la fracturarea dintilor sau chiar a mandibulei.

Se fixeaza pipa Guedel in felul urmator: se introduce cu varful (capatul portiunii rotunde a pipei) spre cerul gurii pana cand dintii de jos au trecut de maximul convexiratii partii rotunde si se rasuceste pipa cu 180 de grade, astfel incat

Page 109: ADR-ed. 2000

portiunea terminala a pipei sa ajunga in dreptul dintilor, iar partea rotunda sa prinda in concavitatea ei baza limbii, impiedicand-o sa cada inapoi si sa astupe orificiul glotic.

P – pensarea nasului

Se aplica pensa pentru nas pe narile accidentatuluiDupa ce au fost parcurse toate aceste etape, salvatorul poate sa treaca la efectuarea manevrelor propriuzise de

resuscitare respiratorie. Metoda cu cel mai mare randament si care necesita si cel mai mic efort din partea salvatorului esate respiratia gura-la-gura. Aceasta manevra poate fi executata fie direct prin aplicarea gurii salvatorului pe gura accidentatului (avand grija sa fie acoperite si colturile gurii accidentatului), fie prin intermediul unei batiste sau al unei bucati de tifon, fie utilizand dispozitivul pentru respiratie artificiala.

Ritmul in care se fac insuflatiile este de 14-16 pe minut. Scopul este sa se asigure o ventilatie cat mai mare a aerului intrapulmonar.

STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

In cazul in care situatia de mai sus se complica prin disparitia pulsului (stop cardiac), atunci salvatorul se va afla in fata unui stop cardio respirator. In aceasta situatie se adauga manevrelor de mai sus si:

M – masajul cardiacE – extern

Salvatorul se va aseza in partea stanga a accidentatului si isi va aseza mainile una peste cealalta la baza semitoracelui stang al acestuia. Apasarea se face brusc, cu forta, astfel incat miscarea sa aiba o amplitudine de cca. 4-5 cm. Frecventa cu care se fac aceste apasari este de 60-70 pe minut.

Resuscitarea cardio-respiratorie, pentru a fi efectuata corect, se face tinand seama de faptul ca intre numarul insuflatiilor si cel al apasarilor asupra toracelui este un raport de 1/5 (adica, 1 insuflatie la 5 apasari)

Daca salvatorul este singur, atunci va proceda in felul urmator: va face doua insuflatii in ritmul de 14-16 pe minut, apoi 10 apasari in ritmul de 60-70 pe minut. In continuare, manevrele se repeta in aceeasi succesiune.

Daca la locul accidentului sunt doi salvatori, atunci unul va efectua manevrele de respiratrie artificiala, iar celalalt manevrele masajului cardiac, in felul urmator

● unul va face o insuflatie (timp in care colegul sau sta pentru a permite aerului sa patrunda in plamani);● dupa ce primul a terminat insuflatia, cel de-al doilea va efectua cinci apasari.

Manevrele se repeta in acest fel timp de cel putin 60 de minute

2. Masuri de prim-ajutor pentru transportatorii de produse periculoase

Conducatori auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa aiba in dotarea autovehiculului trusa speciala A.D.R. Aceasta poate fi compusa din:

● un costum complet din material cauciucat rezistent la acctiunea acizilor, bazelor si solventilor organici ( nu este obligatoriu decat in situatile speciale);

● un sort de protectie din acelasi material cauciucat rezistent;● pereche de ochelari de protectie care sa se ajusteze bine pe conturul fetei;● masca antipulberi care sa acopere bine gura si nasul;● masca de gaze cu cartus filtrant adaptat produsului periculos transportat (obligatoriu in cazul produselor din

clasa 6);● o pereche de manusi antitermice, cu fibre de azbest in tesatura;● o pereche de manusi din material cauciucat rezistent;● sticla de plastic cu capacitatea de 750-1000 ml pentru prepararea solutiilor antidot.

Exista mai multe tipuri de truse A.D.R. cu continutul diferit in functie de natura pericolelor pe care le poate prezenta produsul transportat.

Conducatorul auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa cunoasca foarte bine continutul fisei de siguranta, document pe care expeditorul este obligat sa-l inmaneze transportatorului inca de la incarcarea autovehiculului. Fisa de siguranta prevede care este continutul minim necesar al trusei A.D.R in fiecare caz in parte in functie de clasa careia apartine produsul respectiv si care sunt masurile ce trebuie luate in diverse situatii.

In cursul derulari unui transport de marfuri periculoase, conducatorul auto trebuie: a) Sa cunoasca modul in care poate preveni aparitia incidentelor ce pot duce la deteriorarea

ambalajelor;b) Sa cunoasca restrictiile care ii sunt impuse in cursul desfasurarii transportului de marfuri

periculoase;c) Sa cunoasca masurile necesare prevenirii aparitiei victimelor la locul produceri

incidentului;

Page 110: ADR-ed. 2000

d) Sa cunoasca masurile de prim-ajutor ce trebuie caordate in cazul aparitiei victimelor in diverse situatii.

Conducatorul auto trebuie sa ceara expeditorului fisa de siguranta in limba romana, corespunzatoare produsului periculos ce urmeaza a fi transportat. Astfel, conducatorul auto poate afla carei clase apartine produsul, daca are pregatirea necesara pentru atransporta acest produs, care este natura pericolului pe care acesta il reprezinta si care este echipamentul minim necesar in vederea efectuarii transportului.

In cazul in care in timpul efectuarii unui transport de marfuri periculoase se produce un incident in cursul caruia produsul periculos iese in afara ambalajului trebuie efectuate urmatoarele manevre: ● autovehiculul va fi oprit in afara parti carosabile si e intreerupe contactul electric general (mai ales in cazul in care se transporta produse al caror pericol principal sau secundar este inflamabilitatea);● conducatorul auto va delimita zon ain care se afla autovehiculul cu ajutorul celor sase panouri galben-portocalii, care vor fi puse la 15 metri pe laterale, inaintea si inapoia autovehicolului, chiar daca se intrerupe traficul rutier (in cazul in care transporta produse din clasa 6.1 sau 6.2)● conducatorul auto va semnaliza autovehicolul conform indicatiilor din fisa de siguranta, dupa care va anunta evenimentul produs fie la numarul telefnic indicat in partea inferioara a fisei de siguranta, fie autoritatilor indicand atat numarul ONU corespunzator produsului, cat si numarul Kemler.

Daca in timpul efectuarii unui transport intalniti un coleg aflat in dificultate prima indicatie este sa treceti mai departe si sa anuntati cat mai repede autoritatile, comunicand numerele de pe placa.Daca totusi doriti sa interveniti atunci :● asigurati-va ca aveti la dispozitie echipamentul corespunzator clasei si pericolelor indicate de numarul Kemler de pe placa autovehiculului aflat in dificultate;● opriti autovehiculul pe care il conduceti la o distanta de minim 50 metri si semnalizati-l corespunzator instructiunilor din fisa de siguranta;● interveniti NUMAI dupa ce ati inbarcat echipamentul de protectie coprespunzator clasei produsului transportat in autovehiculul aflat in dificultate.

Conducatorul auto va inpiedica accesul persoanelor ne autorizate in zona autovehiculului pentru a preveni aparitia unor posibile victime .In cazul in care din caroseria autovehiculului se degajeaza vapori sau gaze toxice conducatorul auto se va indeparta de autovehicul in directia din care bate vantul.

Daca s-au produs victime, atunci se poate actiona in felul urmator:

● daca victima a inhalat gaze sau vapori toxici, va fi scoasa din zona si va fi dusa la aer curat ( deplasarea se va face in directia de unde bate vantul), unde ii va fi supravegheata functia respiratorie;

● daca victima a fost stropita cu produs periculos, atunci se vor face urmatoarele manevre:

1. se indeparteaza inbarcamintea care a venit in contact cu substanta periculoasa (in momentul stropirii hainele au rol de protectie, inpiedicand contactul pielii cu substanta periculoasa , dar in continuare vor permite contactul prelungit al pielii cu produsul periculos).

2. se spala pielea afectata de contactul cu substanta periculoasa cu maulta apa ( in cazul afectarii ochilor spalarea se face cu jet continuu de apa timp de minim 15 minute);

3. se aplica solutie antidot pe suprafata de piele ce a avut de suferit.

● daca victima a ingitit substanta periculoasa, in acest caz se proceda la efectuarea spalaturilor gastrice in felul urmator : daca victima este constienta, i se va da sa bea o cantitate de 200-250 ml solutie antidot, dupa care ii va fi provocata varsatura: manevra va fi repetata de patru sau cinci ori.

Solutiile antidot sunt in general oferite de catre expeditori in functie de natura si proprietatile produsului periculos ce trebuie transportat. In afara acestora mai pot fi utilizate si alte solutii antidot, dintre produsele pe care le utilizam in mod curent. Iata cateva dintre ele:a) laptele: poate fi utilizat in intoxicatiile cu acizi corozivi ( acid azotic, clorhidric, bromhidric, fluorhidric, oxalic, sulfuric, tricloracetic, etc.), cu baze corozive (hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, de amoniu, etc.), cu saruri ale metalelor grele (nichel, crom, cadmiu, plumb, vanadiu, zinc, mercur, etc.), cu fenol;

ATENTIE! IN CAZUL INGITIRII UNOR SUBSTANTE COROZIVE ACIDE SAU BAZICE NU SE PROVOACA VARSATURA!

Mai important este sa stim cand NU TREBUIE folosit laptele ca antidot: nu se utilizeaza laptele ca antidot in intoxicatiile cu:

● produse petroliere (benzina, neofalina petrosim, motorina, etc.);

Page 111: ADR-ed. 2000

● solventi organici (in general diluanti pentru vopsea);● insecticide (organo-fosforate si organo-clorurate);● produse care contin fosfor.b) albusul de ou (de cel putin zece oua): este folosit in intoxicatiile cu acizi corozivi, baze corozive, saruri ale

metalelor grele, naftalina, fenol; contraindicatiile sunt aceleasi ca in cazul laptelui.c) solutia de caid citric sau de acid acetic 1% : poate fi folosita in intoxicatiile corozive ( mai ales in intoxicatiile

cu hidroxid de sodiu - soda acustica);ATENTIE! IN CAZUL INGHITIRII UNEI SUBSTANTE COROZIVE BAZICE NU SE PROVOACA

VARSATURA!● mod de preparare◘ solutia de acid citric se poate obtine prin diluarea solutiei concentrate ( tip Hellas) in proportie egala cu apa sau

prin dizolvarea cristalelor de sare de lamaie sau prin stoarcerea fructelor (lamai, portocale, mandarine, etc.);◘ solutia de caid acetic 1% poate fi obtinuta prin diluarea otetului alimentarin proportie de un volum de otet cu cinci volume apa ( de ex.: 200 ml otet cu 500 ml apa). d) solutia concentrata de sare de bucatarie: poate fi folosita in intoxicatiile cu bromuri si nitrat de argint.e) solutia slaba de sapun: se foloseste in intoxicatiile cu detergenti cationici (tip Bromocet)f) solutia de amidon ( de apret): se foloseste in intoxicatiile cu iod ( DE RETINUT: amidonuol , care in solutie are

o culoare alb-laptoasa, in combinatie cu iodul se coloreaza in albastru; pe masura ce se repeta spalatura gastrica , solutia evacuata prin voma va fi de un albastru din ce in ce mai deschis);

● – mod de preparare: 80 g apret la 1000 ml apa.g) solutia de permanganat de potasiu in concentratie de 1/5000 in intoxicatia cu etilenglicol ( antigel) si in

intoxicatia cu cianuri;; ATENTIE! O cantitate de 50-100 ml antigel concentrat ESTE MORTALA pentru om !h) alcoolul etilic poate fi folosit in intoxicatiile cu alcool metilic si etilenglicolic; ATENTIE : o cantitate de 30-60 ml alcool metilic pur ESTE MORTALA pentru om!i) uleiul de parafina este utilizat in intoxicatia cu benzina, petrosin.j) solutia de bicarbonat de sodiu 4% se foloseste in intoxicatia cu alcool metilic.k) uleiul comestibil poate fi folosit in intoxicatiile cu fenol .l) carbunele activat poate fi folosit ca antidot in intoxicatii cu urmatoarele substante: anilina, antimoniu, argint,

arsen, benzen, clordan, clorura de mercur, DDT, dicloretan, etilenglicol, fenol, iod, lindan, paraqat (ierbicid), parathion (insecticid), plumb, seleniu, stricnina, sulfura de carbon, tetracloretan, tetraclorura de carbon, thaliu.

m) oxidul de magneziu poate fi folosit in intoxicatiile cu acizi corozivi sau in cele cu saruri care contin arsen;● mod de preparare: 40 g oxid de magneziu si apa pana la 1000 ml.

In cazul produselor care pot degaja gaze sau vapori mai grei decat aerul, se recomanda prevenirea acumularilor de gaz sau vapori in gropi, santuri, pivnite, sisteme de canalizare, etc. sau daca acest lucru nu este posibil, avertizarea echipei de interventie asupra situatiei produse si a evenimentelor consecinte ce pot decurge din situatia creata.

In cazul producerii unui incendiu din timpul transportului unui produs din clasa 4 ( 4.1 , 4.2 , 4.3), trebuie avut in vedere ca se pot degaja gaze care pot fi toxice, chiar daca, pe moment, nu exista nici o manifestare fizica. Vor fi anuntate autoritatile medicale pentru a supraveghea persoanele expuse.

In cazul produselor ce au capericol principal sau secundar toxicitatea, vor fi anuntate si autoritatile medicale asupra naturi pericolului pentru a pune sub supraveghere medicala persoanele ce au venit in contact cu produsul sau care ar fi putut inhala gaze, vapori sau fum rezultat in urma incendiului.

CAPITOLUL Vlll

CERTIFICATUL DE FORMARE PROFESIONALA ADR

1. Structura de formare ADR

Formarea soferilor trebuie sa respecte dispozitiile din ADR, APENDICE B.4, marginalele 240000-240499.

Cunostintele teoretice si practice care sunt indispensabile soferilor pentru atransporta marfuri periculoase se obtin in cazul cursului de formare teoretica si practica.

Controlul insusiri acestor cunostinte se face printrun examen aprofundat.

Formarea initiala si reciclarile sunt organizate sub forma unui curs de baza si, daca este necesar, de specializare.● cursul de baza in care sunt tratate substantele care nu sunt specifice transportului in cisterne, in special cele

cele care se transporta in ambalaje si vrac;

Page 112: ADR-ed. 2000

● cursul de specializare pentru transportul substantelor◘ explozive;◘ radioactive;◘ in cisterna.

NOTA : (1) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul in cisterna soferul trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

● cursul general;● cursul de specializare pentru transportul produselor in cisterna.

(2) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul substantelor explozive trebuie sa parcurga urmatoarele etape:● cursul general: ● cursul de specializare pentru substantele explozive.

2. Organizarea cursului

La cursurile generale pot participa soferi care indeplinesc condiitile de varsta, sanatate si pregatire, respectiv:

● sa aiba varsta minima 20 de ani;● sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic;● sa aiba o vechime in conducerea autovehiculelor de cel putin 2 ani.

La cursul de specializare pentru substante explozive si cisterne soferi trebuie sa indeplineasca suplimentar urmatoarele conditii:

● sa aiba varsta minima de 23 de ani;● sa aiba o vechime si o experienta profesionala ca sofer, in cartea de munca de minim 5 ani.

Cursul de baza are o durata de 18 ore iar la finalul acestui curs soferi trebuie sa cunoasca:

a) prescriptile generale aplicabile la transportul de marfuri periculoase;b) principalele tipuri de riscuri;c) informatile privind protectia mediului, inclusiv cele referitoare la transportul deseurilor;d) masurile de prevenire si de securitate adaptate diferitelor tipuri de riscuri;e) comportamentul dupa un accident (primele masuri de securitate, securitatea circulatiei, cunostinte de

baza privind utilizarea echipamentului de protectie);f) etichetarea si semnalizarea pericolelor;g) ce trebuie si ceea ce trebuie sa faca soferul la transportul marfurilor periculoase;h) obiectivul si functionarea echipamentului tehnic al vehiculelor;i) interdicti de incarcare in comun pe acelasi vehicul sau container;j) masurile pe care trebuie sa le ia la incarcarea si descarcarea marfurilor periculoase;k) informatii privind responsabilitatile civile;l) informati privind operatile la transportul multimodal;m) stivuirea si aranjarea marfi inb vehicul.

Cursul de specializare in cisterna cuprine suplimentar in alte probleme:a) riscurile specifice transportului de substante si obiecte explozive;b) prescriptiile particulare privind incarcarea in comun a substantelor si obiectelor;c) tipurile de vehicule utilizate la transportul substantelor si obiectelor explozive;d) prescriptiile particulare privind circulatia vehiculelor incarcate cu astfel de substante.

Durata cursului de specializare pentru transportul substantelor explozive: 8 ore.Cursurile au o parte teoretica si o parte practica.

Activitatile practice individuale trebuie sa se inscrie in obiectivele cursului de formare teoretica si trebuie sa contina cel putin:

● echipamentul ADR;● primele masuri de securitate;● lupta inpotriva incendiului;● masurile ce trebuie luate in caz de incident sau accident.

Page 113: ADR-ed. 2000

Pe parcursul cursului veti primi un volum mare de informati care va sunt utile in toate etapele de derulare ale unui transport de marfuri periculoase.

Nu ezitati sa consultati manualul dvs. in toate situatiile!

Este recomandabil ca acest manual sa se gaseasca in permanenta in cabina dvs.

Dupa terminarea pregatiri cursanti vor sustine un examen in fata unei comisi formate din instructori care i-au pregatit si un reprezentant al Ministerului Transporturilor.

Examenul consta intr-o proba scrisa (chestionar tip grila cu 30 de intrebari) si o proba orala (interviu) in care sde urmareste modul in care soferul si-a insusit obiectivele stipulate in acordul ADR.

In timpul examenului candidatul trebuie sa dovedeasca ca poseda cunostintele si abilitatile necesare pentru exercitarea profesiei de conducator auto in transportul marfurilor periculoase.

3. Durata de valabilitate si revalidarea certificatului ADR

Certificatul obtinut in urma cursului de formare si a examenului final are valabilitatea de 5 ani.

Pentru revalidarea acestui certificat trebuie sa-se efectueze un curs de perfectionare cu durata mentionata in ADR.

4. Formarea persoanelor-altele decat conducatori angajati in transportul rutier al marfurilr periculoase.

Persoanele ale caror functii privesc transportul rutier de marfuri periculoase trebuie sa urmeze o pregatire profesionala care sa cuprinda prescriptiile referitoare la transportul marfurilor periculoase potrivit responsabilatatilor si sarcinile lor. Aceasta obligatie se aplica atat persoanelor angajate in exploatarea vehiculelor rutiere cat si persoanelor de la expeditor ori persoanelor care incarca sau descarca marfuri periculoase, precum si, la personalul care lucreaza la tranzitarea marfurilor sau agenti maritimi.

Formarea personalului se refera numai la responsabilitatile si functia pe care o indeplineste si se refera la:

a. InitiereaPersoanele trebuie sa se familiarizeze cu prescriptile generale ale dispozitiilor privind transportul de

marfuri periculoase.

b.Formarea specificaPersonalul trebuie sa dobandeasca o pregatire in deatliu, proportionala cu sarcinile si responsabilitatile

sale, prescriptii referitoare la transportul rutier de marfuri periculoase.

c. Formarea in domeniul securitati Proportional cu riscurile de ranire sau expunere in cursul unui icident la un transport de marfuri

periculoase, sa inteleaga incarcarea si descarcarea , aceasta formare trebuie sa cuprinda riscurile, periculoase pe care le prezinta substantele periculoase.

Formarea trebuie sa aiba ca obiect sensibilizarea personalului pentru a manipula in conditii de securitate si proceduri de urgenta pe care trebuie sa le cunoasca in mod curent referitoare si la utilizarea altor mijloace de transport de marfuri periculoase si sa faca interventii in cursul unei operatiuni de transport multimodal.

Aceasta formare trebuie sa fie completata periodic prin cursuri de reciclare pentru a lua in considerare schimbarile intervenite in reglementari.

2. CURS DE SPECIALIZARE PENTRU TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE IN CISTERNA

Cursul de specializare pentru transportul substantelor periculoase in cisterna cuprinde suplimentar si alte probleme care sunt prezentate pe larg.

Prima problema se refera la clasele de substante care se pot transporta in cisterna ?

● Clasele care se pot transporta in cisterna sunt:◊ 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8, 9;◊ toate clasele cu exceptia clasei 1.

Exista substante care nu pot fi transportate in cisterne ?

Page 114: ADR-ed. 2000

● Da, in primul rand cele din clasa 1● Da, sunt substante care apartin diferitelor clase de pericol care nu sunt admise la transport● Da, numeroase substante, foarte periculoase, nu sunt admise la transportul in cisterna datorita cresterii

pericolului legat de cantitatile mari care ar trebuie sa fie incarcate

Starea de agregare a substantelor care se transporta in cisterna poate fi:● Gazoasa● Lichida● Solida● Topita

Containerul cisterna este un mijloc de transport cu o capacitate de peste 0,45 m3 care poate contine substante lichide, gazoase, pulverulente sau granule.

Cisterna mobila este un mijloc de transport dotat cu cel putin 4 piese de colt inferioare si care poate fi considerat cu un container cisterna in intregime, care poate fi echipat cu doua carlige pentru echiparea sa.

Cisterna fixa este o cisterna de o capacitate superioara la 1000 l care este fixata in mod stabilit pe un vehicul facand parte integranta dintr-un sasiu al unui vehicul autoportant, care devine astfel un vehicul-cisterna.

Vehiculul cisterna este un vehicul construit pentru a transporta sub stante lichide, gazoase, pulverulente sau granulare. Acesta poate fi compus din mai multe cisterne fixe, o semiremorca autoportanta cu o cisterna cu un singur compartiment este considerata tot un vehicul cisterna.

Vehiculul baterie este un ansamblu de mai multe cisterne sau butelii ori recipiente, inclusiv pentru transportul substantelor din clasa 2, legate intre ele printr-un tub colector si montate definitiv pe o unitate de transport si avand o capacitate totala de peste 1000 l.

Cisterna demontabila este o cisterna cu capacitate superioara la 450 l, alta decat cisterna fixa containerul cisterna sau un element de vehicul baterie care poate fi demontata de pe un vehicul numai goala.

Prin „cisterna” daca cuvantul este utilizat singur, se intelege un container cisterna, o cisterna fixa, o cisterna demontabila sau un element de vehicul baterie cu o capacitate superioara la 1000 l.

Conditiile tehnice suplimentare pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculul-cisterna nou sunt:

● Bara de protectie apta sa reziste unui impact din spate, avand cel putin latimea cisternei, amplasata la cel putin 100 mm de marginea posterioara a cisternei ori accesoriile cisternei cele mai proeminente;

● Intrerupator al bateriei de acumulatori, cu comanda dubla (unul in exteriorul vehiculului si altul in cabina);● Dispozitivul de esapament orientat astfel incat sa evite orice pericol pentru incarcatura;● Suplimentar pentru vehiculele cu masa maxima admisa mai mare de 16 t si remorcile cu masa maxima admisa

mai mare de 10 t◊ Echipament de franare dotat cu ABS;◊ Dispozitiv de franare de rezistenta pentru pantele lungi-frana de anduranta. Acest dispozitiv permite

soferului sa stabilizeze viteza vehiculului intr-o panta fara sa utilizeze frana servicium de ajutor sau de stationare;◊ Dispozitiv de limitare a vitezei la maximum 85 km/h;◊ Cale pentru tractor si remorca;◊ Cel putin un stingator de 2 kg apt sa combata incendiul la cabina sau motor si un stingator de 6 kg apt

sa combata incendiul pneurilor;◊ Alte echipamente ADR.

Constructia cistenei pentru carburanti si produse chimice

Ce este o cisterna ?

O carcasa formata din una sau mai multe parti cilindrice inchise la extermitati, a caror capacitate este peste 1 m3.

Structura unei cisterne cuprinde:

● Elemente de consolidare si de stabilizare◊ Pereti despartitori◊ Inele de intarire interioare sau exterioare ale rezervorului (vasul cisternei)

● Elemente de protectie impotriva rasturnarii si de fixare a rezervorului

Elementele de structura externa a unei cisterne sunt:

Page 115: ADR-ed. 2000

● Sistemul de ancorare (sei) pentru fixarea cisternei pe sasiu● Inelele de intarire sudate la exteriorul cisternei● Arcurile tubulare sudate sau fixate pe partile laterale superioare fixate pentru protejarea echipamentului de

serviciu in caz de rasturnare

Elementele de structura interna a unei cisterne sunt:● Peretii despartitori sua peretii de la extermitati● Spargatoarele de valuri● Inelele de intarire sudate in interiorul cisternei

Ce sunt spargatoarele de valuri ale unei cisterne ?

● Un perete intern prevazut cu deschizaturi care permit trecerea lichidului in sens longitudinal si care are cel putin o deschizatura ca permite trecerea unui om

Peretele intern – diafragma inchisa

Spre deosebire de spargatoarele de valuri, peretele despartitor este un perete fara nici o deschizatura si care este:● Un perete despartitor care imparte cisterna in doua compartimente● Un element de structura interna a cisternei

Echipamentul de serviciu

Echipamentul de serviciu al unei cisterne este compus din:

● Dispozitivele de incarcare si descarcare● Dispozitivele de circuit inchis● Dispozitivele de reactie sau de siguranta● Dispozitivele de incalzire● Dispozitivele de nivel● Protectia calorifuga● Protectia speciala● Instrumente de masura● Dispozitive de nivel

Echipamentul de serviciu al cisternei, oricare ar fi pozitia lui, trebuie sa fie protejat de riscurile smulgerii si impotriva avarierii in timpul transportului sau al manevrarii

Acesta trebuie sa fie compatibil cu substantele transportate si sa nu aiba pierderi, chiar in cazul bascularii vehiculului.

Garniturile trebuie sa fie construite din materiale compatibile cu materialele transportate si trebuie sa fie inlocuite, atunci cand eficacitatea lor este compromisa.

Dispozitivele de incarcare si descarcare

Dispozitivele de incarcare si descarcare trebuie sa fie protejate si construite astfel incat in timpul operatiilor de umplere si golire, sa nu fie eliberate lichide sau vapori periculosi in atmosfera.

Pentru cisterna la golirea prin partea de jos a fiecarui compartiment trebuie sa existe 2 vane de inchidere independente intre ele.

Prima vana este aplicata direct la cisterna si obtureaza partea inferioara, in interiorul vasului cisterna. O astfel de valva este numita vana de fund.

A doua vana este dispusa la capatul tubulaturii de descarcare si este denumita vana terminala de descarcare.

Se precizeaza ca dimensiunea vanei (diametrul) este in functie de:

● Suprafata exterioara a compartimentului care ar putea fi cuprinsa de incendiu; valva trebuie sa fie capabila sa elibereze rapid gazele ce se formeaza in interior si ca efect al caldurii;

● Grosimea izolarii cisternei; pentru cisterna izolata, formarea de gaze este mult mai lenta.

Mentionam ca pentru unele cisterne din clasa 5.1 sau 8 (de exemplu: apa oxigenata) sau pentru cisternele din clasa 5.2, de exemplu pentru cele proiectate pentru presiuni egale sau superioare la 4 bari, este interzisa formarea unei presiuni interne. De aceea este necesara aplicarea dispozitivelor de reacite – supapelor de siguranta.

In cazul cisternelor pentru clasa 2 sau pentru cisternele criogenice sunt prevazute 2 valve de siguranta, in paralel aplicate pe un tub legat la faza gazoasa din container.

Page 116: ADR-ed. 2000

Pentru substantele din clasa 6.2 cisternele au fundul posterior ce se poate deschide complet si basculant in sus; cisternele sunt proiectate pentru descarcarea la presiune sau prin depresiune. Presiunea de proiectare la aceste cisterne este aproximativ 1,3 – 1,5 bari si au supape de siguranta la presiunea de 1 bar.

In cisternele clasei 6.1 si pentru unele marfuri apartinand clasei 8 este obligatoriu ca supapa de siguranta sa fie precedata de un disc de ruptura. Discul serveste pentru a face perfect ermetica cisterna si sa nu permita nici cea mai mica iesire de vapori in exterior. Discul trebuie sa se rupa numai in cazul in care este atinsa in interiorul cisternei o presiune apropiata cele de proiect.

Iesirea vaporilor toxici reprezinta o dauna inferioara fata de o eventuala explozie a cisternei incarcate cu substante toxice.

Dispozitivele de nivel

In cisterna trebuie ca orice compartiment sa fie dotat cu un dispozitiv ce permite determinarea fazei de umplere si observarea golurilor minime sau golurilor maxime.

Dispozitivele de nivel pot sa fie de trei tipuri:

● Pentru cisternele care transporta substante din clasa 2● Pentru cisterne cu descarcare la presiune pentru clasele 3, 4, 5.1, 6,1.● Pentru cisternele cu descarcare prin gravitatie.

Din punct de vedere constructiv cisterna, in sectiune poate fi:● Circulara● Eliptica● Policentrica

Din punct de vedere al stabilitatii sectiunea cea mai avantajoasa este sectiunea policentrica, iar cea mai slaba cea circulara, deoarece are centrul de greutate cel mai inalt.

Presiunea de proba este presiunea cea mai ridicata care se atinge in timpul probei hidraulice.Presiunea de serviciu este presiunea cea mai ridicata la care este supusa cisterna in timpul probei de etanseitate si

este presiunea cea mai ridicata care se poate atinge in timpul transportului, umplerii sau golirii.

ATENTIE ! PRESIUNEA DE SERVICIU NU TREBUIE SA FIE DEPASITA IN TIMPUL OPERATIUNILOR DE INCARCARE – DESCARCARE

Referitor la gurile de vizitare mai precizam urmatoarele:

● Forma unei guri de vizitare este circulara sau ovala● Fixarea capacului se face:● Printr-un singur bulon de prindere la cisternele atmosferice● Prin mai multe buloane cu crampoane la cisterne sub presiune● Permit trecerea unui om● In timpul operatiunii de incarcare sau descarcare ori pentru operatiunea de curatire capacele de vizitare pot

ramane deschise

Etanseitatea

Garniturile de etansare trebuie sa fie construite din materiale compatibile cu substanta transportata si sa poata fi inlocuite cand eficacitatea lor este compromisa.

Vana de faza lichida este situata in partea superioara a cisternei intercepteaza tubul plonjor cu diametrul nominal de 80 mm (DN 3”) si serveste in general la efectuarea incarcarii sau descarcarii superioare in circuit inchis. Aceasta vana trebuie inchisa in timpul transportului si trebuie obligatoriu dotata cu buson filetat si o brida plina de siguranta.

Vana de faza gazoasa cu diametrul nominal cuprins intre 25-40 mm, situata in partea superioara a vasului cisternei serveste la efectuarea incarcarii in circuit inchis sau poate servi la punerea sub presiune a cisternei. De asemenea, este folosita pentru revenirea vaporilor in rezervorul clientului in timpul incarcarii sau descarcarii in circuit inchis si poate fi racordata la un tub metalic (tubulatura de presiune) care coboara pe o latura a cisternei si se opreste la inaltimea unui om. Poate fi deschisa si pentru a permite intrarea aerului comprimat in cisterna.

Dispozitivul de aerisire sau ventilare

Page 117: ADR-ed. 2000

● Functioneaza normal deschis si are in primul rand o functie de securitate impotriva formarii normale de vapori la temperatura ambianta;

● Este instalat pe cisternele atmosferice sau cu descarcarea prin gravitatie, in partea superioara a cisternei;● Permite punerea cisternei in comunicare cu atmosfera;● In caz de rasturnare cu o inclinatie mai mare de 30º impiedica scurgerea lichidului● Se deschide la presiunea interna foarte mica, cuprinsa intre 0,01 si 0,08 bari;● Functioneaza impotriva suprapresiunii si in egala masura si impotriva depresurizarii;● Se numeste si supapa cu patru roluri in functie de posibilitatile de serviciu.

Supapa de siguranta:

● Este o supapa impotriva suprapresiunilor;● Functioneaza normal inchisa si se monteaza pe cisternele autorizate pentru descarcarea sub presiune;● Se monteaza pe cisternele sub presiune;● Un dispozitiv care se deschide la o anumita presiune de tarare;● Intr-o cisterna a carei presiune de incarcare este de 4 bari, presiunea de tarare este de peste 3 bari;● Poate fi prevazuta si impotriva depresurizarii

Discul de ruptura:

● Este o placa metalica situata intre supapa de siguranta si cisterna;● Este un dispozitiv normal inchis;● Este un dispozitiv care se sparge la o anumita presiune de ruptura determinata;● Este obligatoriu pe supapa de siguranta pentru cisternele care transporta produse din clasa 6.1, inchid ermetic.

Vana de fund sau clapeta de fund:

● Este un dispozitiv care inchide partea inferioara, a partii inferioare a vasului cisternei;● Este obligatorie pentru fiecare compartiment;● Evita ca lichidul sa penetreze in tubulatura de golire● Este un dispozitiv care inchide din interior orificiul din partea inferioara a cisternei;● Este situata in fata vanei terminale de descarcare si trebuie sa fie inchisa in timpul incarcarii superioare si

inchisa in timpul incarcarii inferioare;● In caz de smulgere a tubulaturii de golire, ea impiedica scurgerea produsului;● Poate fi un dispozitiv comandat de sus, format dintr-un volan mic, o tija si un obturator intern sau poate fi un

dispozitiv comandat de jos printr-o miscare excentrica;● La containerele cisterna poate fi situata la partea exterioara a peretilor de la extremitatile vasului cisterna;● Trebuie sa fie inchisa intotdeauna in timpul transportului;● Poate fi comandata manual sau pneumatic.

Vana terminala de descarcare:

● Este inchisa la extermitatea tubulaturii de golire si trebuie sa ramana inchisa in timpul transportului;● Este situata in aval de clapeta de fund;● Este obligatorie pentru fiecare compartiment al cisternei;● Are un diametru cuprins intre 80 si 100 mm (3” si 4”)● Poate fi formata dintr-o vana fluture situata la extremitatea tubulaturii de golire

Busonul filetat sau brida plina amplasata pe vana terminala:

● Este un dispozitiv obligatoriu prin lege;● Se aplica prin vana terminala de descarcare;● Evita pierderile in cazul in care clapa de fund si vana termianla de descarcare nu au o inchidere perfect etansata;

Tubulatura de golire dintre clapeta de fund si vana terminala de descarcare trebuie sa fie goala in timpul transportului. Se poate umple cu substanta transportata daca clapeta de fund nu este etansata. Trebuie sa fie riguros curatita in timpul operatiunilor de golire.

Protectia calorifuga

Protectia calorifuga este obligatorie in cazul in care substanta trebuie sa fie mentinuta la o temperatura sensibila inferioara celei ambiante, gaze puternic refrigerate sau substante care se transporta in stare topita (naftalina).

Pentru transportul la temperaturi de -60ºC se foloseste poliuretan expandat cu grosimea cuprinsa intre 15 si 20 cm.Pentru transportul de substante intre 60º - 200ºC se intrebuinteaza poliuretan cu grosimea de 60 – 80 cm sau alte

materiale cu grosiumea de 80 – 20 cm. In cazul transporturilor de substante inflamabile, protectia trebuie sa fie adecvata neinflamabila.

Page 118: ADR-ed. 2000

Cisternele pentru gaze dizolvate sub presiune ale clasei si a peroxizilor organici ale clasei 5,2 trebuie sa fie protejate de incalzirea solara, iar in acest caz se foloseste un acoperis de otel.

Ca alternativa, izolarea absoluta ignifuga a cisternei clasei 5.2 sau este acceptata si vopsirea/lacuirea in culoare alba.

Izolatie termica

● Este un invelis exterior izolat al cisternei;● Permite mentinerea pe cat posibil a temperaturii stabilite a produsului incarcat cald (la temperatura de peste

70ºC) si, in acelasi timp, permite evitarea arsurilor la contactul cu suprafetele externe ale cisternei● Impiedica intr-o anumita masura racirea sau incalzirea substantei transportate

Sistemul de incalzire al cisternei

In cazul unor substante periculoase (de exemplu naftalina, sulf, anhidrida etc.) cisternele trebuie sa fie dotate cu dispozitive de incalzire. Produsul trebuie sa fie mentinut cald in cisterna pentru a evita cristalizarile ce impiedica descarcarea.

Incalzirea poate fi realizata prin tuburi sudate in partea inferioara si prin care circula vapori, la temperatura inalta incalzirea trebuie facuta cu grija pentru a proteja valvele de fund si de descarcare.

● Sistemul poate fi format din conducte mici sudate la exteriorul peretilor inferiori pentru trecerea apei calde sau vaporilor.

● Sistemul poate fi format din rezistente electrice plasate la exteriorul peretilor cisternei.● Sistemul trebuie autorizat de autoritatea componenta si nu trebuie sa depaseasca atunci cand este activat,

temperatura maxima de calcul a cisternei.

Instrumente de masura si control

● Termometrele pentru controlarea temperaturii substantei transportate ● Manometre pentru controlarea presiunii interne a cisternei (in timpul descarcarii sub presiune)● Manometre (intre supapa de siguranta si discul de ruptura) pentru testarea integritatii discului de ruptura

Mijloace de protectie impotriva caderilor de la inaltime ale cistenelor

Mijloace de protectia impotriva caderilor de la inaltime ale cisternelor sunt situate in vasul cisternei si curpind:● O pasarela antiderapanta cu latimea minima de 400 mm;● O balustrada rabatabila;● O scara de acces cu trepte antiderapante

Priza de impamantare

● Este o placuta metalica, de obicei in cupru sau otel inoxidabil, aplicat pe vehiculul cisterna● Cand este bransata la impanarea bazinului clientului, permite descarcarea sarcinilor electrostatice ale vehiculului

cisternei● Evita producerea scanteilor datorita diferentei de potential electric intre vehiculul cisterna si instalatia clientului● Trebuie sa priveasca toate partile metalice ale vehiculului cisterna si ele trebuie sa fie conectate intre ele.● Pentru a fi eficace trebuie sa nu existe intreruperi intre toate partile metalice ale vehiculului si cisternei.● Este obligatoriu sa se aplice in timpul operatiunilor de incarcare si descarcare ale vehiculului cisterna pentru

substante care au punctul de inflamabilitate sub 61ºC.

Gradul de umplere minim (vidul maxim)

● Este de cel putin 80% pentru o cisterna cu un singur compartiment● Depinde de numarul de compartimente si de numarul spargatoarelor de valuri● Trebuie sa fie respectat intr-un compartiment de 25.000 l cu doua separatoare de compartimente (diafragme

inchise)● Pentru toate cisternele care au volumul mai mic de 7.500 l nu se aplica aceasta prevedere● Este strans legat de miscarile lichidului care pot periclita stabilitatea autovehiculului● Trebuie sa fie respectat intr-o cisterna de 25.000 cu doua spargatoare de valuri, echidistante

Vidul maxim sau gradul de umplere minim

● Nu trebuie sa depaseasca 20%, daca cisterna nu este impartita in compartimente de cel putin 7.500 l ● Poate sa depaseasca 20% daca compartimentul este mai mare de 7500 l● Pentru cisternele care au compartimentele mai mari de 7.500 l nu exista vid maxim

Page 119: ADR-ed. 2000

Gradul de umplere maxima sau vidul minim

● Este legat de cresterea volumului antrenata de cresterea temperaturii● Variaza normal, intre 90% si 97% din volumul total al compartimentului● Nu trebuie sa fie depasit niciodata de cisternele care transporta substante periculoase

Vidul minim sau vidul de siguranta (gradul de umplere maxima)

● Variaza de la 10% la 3% din volumul compartimentului● Trebuie intotdeauna respectat pentru a permite lichidelor sa se dilate cand le creste temperatura● Depinde de caracteristicile fizice ale produsului si deci variaza de la un produs la altul

Placuta metalica fixata pe cisterna

● Permite identificarea cu precizie a cisternei prin informatiile care sunt pe placuta metalica fixata pe cisterna● Cuprinde urmatoarele date:

◊ Numarul de aprobare/agreare◊ Marca fabricantului, numarul si data fabricatiei◊ Presiunea de proba, presiunea maxima de serviciu, temperatura de calcul◊ Masa goala◊ Masa maxima admisa◊ Capacitatea compartimentului sau compartimentelor◊ Datele initiale de proba si controalele periodice◊ Materialul din care este confectionat vasul cisternei si daca este cazul al invelisului intern de protectie◊ Numele proprietarului

Obligatiile soferului referitoare la placuta de identificare a cisternei ori a containerului cisterna

● Sa recunoasca in sigla ADR ori RID ca este agreat pentru transportul produselor periculoase● Sa recunoasca presiunea de incercare, presiunea maxima de serviciu, capacitatea fiecarei compartiment,

temperatura de calcul● Sa identifice datele probei initiale si controalele periodice, materialul cisternei si al protectiei● Daca cisterna este in regula in privinta controalelor periodice● Din sigla IMO ca acel container este agreat si pentru transportul maritim

Inspectiile la cisterne

● Cisternele si containerele trebuie sa fie verificate la intervale regulate de catre autoritatile competente sau organismele agreate de autoritatile competente

● Cisternele fixe◊ Proba de etanseitate la 3 ani◊ Proba hidraulica la 6 ani

● Containerele cisterna◊ Proba de etanseitate la 2,5 ani◊ Proba hidraulica la 5 ani

Proba de etanseitate la trei ani cuprinde:

● O proba pentru controlul etanseitatii cisternei● Controlul bunei functionari a echipamentului de serviciu● Inspectia vizuala externa a cisternei

Proba hidraulica la sase ani cuprinde:

● O proba de presiune hidraulica pentru controlul etanseitatii cisternei la presiunea maxima. Aceasta proba permite

◊ Controlarea absentei fisurilor sau a porilor existenti in cordonul de sudura◊ Verificarea clapetelor de fund si a vanelor terminale de descarcare care trebuie sa suporte presiunea fara

nici o scurgere● Controlul bunei functionari a echipamentului de serviciu● Inspectia vizuala externa a cisternei● Controlul grosimii minime a peretilor cisternei● Lichidul utilizat in timpul probei de etanseitate este apa sau alt lichid sau gaz care nu este periculos

Alte elemente despre cisterne pentru produse petroliere si cisternele atmosferice:

Page 120: ADR-ed. 2000

● Materialul din care se construiesc cisternele◊ Aliaje de aluminiu◊ Otel inoxidabil◊ Otel carbon

● Sunt construite si agreate pentru a fi descarcate in gravitatie sau cu pompa ● Grosimea peretilor este cuprinsa intre 3 – 6 mm in functie de materialul folosit● Sectiunea este in general policentrica sau eliptica● Sunt de obicei construite pentru a suporta presiuni de proba cuprinse intre 1,5 si 5 bari● Nu se pot descarca sub presiune

Cisternele pentru transportul produselor din clasa 3-5.1-6.1-8, care au o sectiune circulara:

● Sunt construite si sunt agreate exclusiv pentru descarcarea sub presiune● Sunt de obicei construite pentru a suporta presiuni de proba cuprinse intre 1,5 la 4 bari● Grosimea peretilor (otel carbon sau otel inoxidabil) este cuprinsa intre 3-6 mm in functie de materialul folosit● Descarcarea sub presiune a cisternei se poate face prin partea de jos sau de sus a cisternei● Indicatoarele de nivel care sunt montate nu trebuie sa fie transparente din sticla● Pentru a transporta produsele extrem de corozive pentru metale (de exempluacid clorhidric, acid flourhidric,

clorura ferica) cisterna trebuie sa aiba un invelis de protectie interna (cauciuc sau ebonita) rezistente la produsele care sunt transportate.

Cisternele pentru gaze

● In general, au o sectiune circulara sau sferica● Au posibilitatea de descarcare sub presiune prin partea superioara sau inferioara● Echipamentele impotriva suprapresiunilor, care sunt supapele de siguranta cu/sau fara disc de ruptura● Sunt construite de obicei din otel cu o grosime care variaza intre 5-15 mm● Sunt de obicei dotate cu echipament de serviciu in partea superioara● Pot fi echipate cu un ecran parasolar care impiedica incalzirea excesiva a peretilor superiori● Suporta presiuni care variaza intre 10-30 bari● Sunt echipate cu indicatoare de nivel pentru controlarea si respectarea gradului de umplere maxima sau

indicatoare de nivel rotative care permit relevarea diferitelor nivele de umplere ● Trebuie sa aiba echipamente de golire dotate cu inchizatoare simple (dispozitiv intern cu inchidere rapida si

vana de descarcare si brida falsa sau buson filetat) ● La gazele lichefiate in locul clapelor de fund se prevad dispozitive de exces de flux cu inchidere rapida care in

caz de ruptura a tubului flexibil de golire se inchid automat. Aceste dispozitive de exces de flux cu inchidere rapida pot fi comandate direct sau de la distanta.

● Dispozitivele de control al gradelor de umplere care se pot gasi pe cisternele pentru transportul de gaze lichefiate au martori de nivel care arata nivelul determinat de umplere

● Indicatoarele de nivel rotative care permit relevarea diferitelor nivele de umplere, exprimat in procente de volum din cisterna (de exemplu 80% la o cisterna a carui capacitate totala este de 40.000 l este egal cu 32.000 l)

● Indicatoarele de nivel fixe care releva nivelul determinat de umplere● Indicatoarele de nivel magnetice,● Termometrele gradate in C (spre exemplu + 25ºC)● Manometre gradate in bari sau Mpa sau Kg/cm2 (spre exemplu – 0,2 bari)

Protectia calorifuga este foarte gazoasa (250-300 mm) la cisternele utilizate pentru transportul de gaze lichefiate la temperaturi foarte scazute. De asemenea la aceste gaze puternic refrigerate se utilizeaza si protectia calorifuga „izolare sub vid”.

Intr-o cisterna, pentru transportul de produse periculoase ADR pe teritoriul national se pot transporta:

● Substantele care sunt enumerate pe documentul cisternei sau al vehiculului cisterna● Substante nepericuloase si nealimentare, daca sunt autorizate de documentul cisternei sau al vehiculului-cisterna ● Numai substantele care au aceeasi clasa, cifra de enumerare ca cele indicate pe documentul cisternei sau al

vehiculului-cisterna● Numai substante periculoase pentru care a fost agreat si care in contact cu materialul rezervorului, garniturile de

etansare, echipamentele de serviciu nu sunt susceptibile sa reactioneze periculos cu acestea sau sa formeze produse periculoase

Nota: Pentru a transporta produse extrem de corozive pentru metale (de exemplu acid clorhidric, acid fluorhidric, clorura ferica) trebuie sa existe un invelis de protectie interna (cauciuc sau ebonita) rezistent la produsele care trebuie transportate.

Cisterna pentru deseuri operativa sub vid

Page 121: ADR-ed. 2000

Cisterna pentru deseuri operativa sub vid este o cisterna utilizata pentru transportul deseurilor periculoase si echipata de o maniera pentru a facilita operatiunea de incarcare si descarcare a deseurilor.

Documentele de bord ale unui vehicul cisterna obligatorii pentru transportul international de marfuri periculoase sunt:

● Certificatul de agreare ADR al vehiculului pentru transporturile internationale ● Cartea tehnica (livretul cisternei) a vasului cisternei● Certificatul de formare profesionala ADR● Scrisoarea de transport internationala CMR● Fisa de siguranta (instructiuni privind securitatea transportului rutier)● Documentele de circulatie cu inspectie tehnica

Certificatul de agreare ADR al vasului cisterna contine:

● Numarul de inmatriculare al vasului cisternei● Numele fabricantului cisternei● Numele proprietarului● Lista substantelor care se pot transporta in cisterna● Este eliberat de Registrul Auto Roman● Are valabilitatea 1 an de zile

Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai tipurilor de vehicule nominalizate si definite in ADR, respectiv:

● Vehiculelor cisterna● Vehiculelor purtatoare de cisterne demontabile● Vehiculelor-baterie cu o capacitate mai mare de 1000 l● Vehiculelor care transporta containere cisterna cu o capacitate mai mare de 3000 l.

Intr-o cisterna, pentru transportul de produse periculoase ADR pe teritoriul national se pot transporta:

● Substantele enumerate pe documentul cisternei sau al vehiculului cisternei● Substante nepericuloase si nealimentare, daca sunt autorizate de documentul cisternei sau al vehiculului-cisterna● Numai substantele care au acceasi clasa, cifra de enumerare ca cele indicate pe documentul cisternei sau al

vehiculului-cisterna

In livretul tehnic al vasului cisternei se preciezeaza suplimentar substantele care pot fi transportate

● Fiecare substanta este identificata dupa denumirea tehnica, numarul de identificare al substantei si al pericolului care se aplica pe panou, clasa, grupa si subgrupa, precum si eticheta sau etichetele de pericol care trebuie aplicate pe cisterna. De asemenea se precizeaza gradul de umplere maxim si densitatea.

● In cisterna nu se pot transporta decat substantele trecute in livretul tehnic al cisternei● Transportul substantelor non periculoase poate fi efectuat numai daca este expres indicat in livretul cisternei si

numai in conditiile indicate in livret● In cisternele pentru marfuri periculoase nu se pot transporta materii alimentare● Pentru transportul substantelor periculoase alimentare (alcool etilic) se construiesc cisterne speciale ce sunt

autorizate de Ministerul Transporturilor – Registrul Auto Roman (RAR) sau de alte institutii autorizate de RAR.

In timpul controalelor la un transport de marfuri periculoase in cisterna, sunt considerate infractiuni grave:

● Vehiculele care prezinta pierderi de produse periculoase cauzate de defecte de etanseitate● Vehiculele care circula fara panouri si etichete de semnalizare sau vehicule care nu indeplinesc conditiile

tehnice reglementate● Vehiculele cisterna incarcate in exces.

Ce este transportul multimodal ?

● Transportul efectuat cu mai multe moduri de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian)● Pentru a putea imbarca o unitate de transport cu o cisterna pe un tren in documentul de transport se poate indica:

◊ Transport efectuat in conformitate cu marginalul 15 ADR, acest lucru inseamna ca este aprobat de ADR◊ Transport efectuat in conformitate cu punctul 1.9 apendice X RID, inseamna ca este aprobat IMO

● Un vehicul cisterna agreat ADR poate fi transportat pe calea ferata si invers● Un vehicul cisterna agreat ADR si RID poate fi transportat maritim numai dupa o agreare IMO

Page 122: ADR-ed. 2000

● Un container cisterna agreat IMO poate fi transportat pe un vehicul rutier, dar se intocmeste un document suplimentar in care se precizeaza „transport derulat in conformitate cu marginalul 212.190 ADR”, in cazul mijloacelor de transport aprobate numai de IMO.

Obligatiile generale ale soferului la incarcarea si descarcarea cisternei

● Sa incarce numai substantele care sunt trecute in documentele tehnice ale cisternei● Sa prezinte la incarcare documentele tehnice ale cisternei care autorizeaza incarcarea substantelor periculoiase● Sa prezinte la incarcare documentele de transport care arata substantele care au fost descarcate daca

compartimentele cistenei sunt necuratate ● Sa prezinte incarcatorului documentele de transport ale substantelor care au fost deja incarcate in alte

compartimente, daca este cazul● Sa cantareasca dupa incarcare si, in caz de suprasarcina, chiar de 50 kg, sa ceara reechilibrarea greutatii maxime

prin descarcarea excedentului● Sa obtina documentele necesare de transport (documentul de transport, consemnele de securitate etc.)● Sa efectueze semnalizarea si etichetarea cisternei (panouri oraj cu numere si etichete) ● Sa controleze gradul de umplere● Sa opreasca motorul, sa franeze vehiculul, sa pozitioneze calele de oprire si sa actioneze, daca este cazul

intrerupatorul cu comanda dubla● Sa efectueze impamantarea echipotentiala pentru lichidele cu punctul de aprindere sub 61ºC● Sa poarte echipamentul de protectie individuala● Sa nu paraseasca niciodata vehiculul pe toata durata operatiunilor de incarcare-descarcare● In caz de furtuna cu tunete si fulgere sa opreasca operatiunile de incarcare-descarcare● In timpul incarcaturii in aer liber:

◊ Sa fie deschise numai capacul prin care intra lichidul◊ Toate capacele gurilor de vizitare, care nu sunt utilizate pentru incarcare, trebuie sa fie inchise◊ Presiunea lichidul trebuie sa fie redusa la inceputul incarcarii trebuie sa fie la o inaltime care sa permita

lichidului care creste, sa il acopere rapid

In timpul incarcarii superioare in circuit inchis

● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea superioara a cisternei

● Trebuie sa conectele tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa situata in partea superioara a cisternei

● Sa urmareasca (manometrul de presiune) incarcarea astfel ca presiunea maxima de serviciu sa nu fie depasita

In timpul incarcarii interioare in circuit inchis

● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida (in acest caz vana terminala) situata in partea inferioara a cisternei

● Trebuie sa conecteze tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa situata in partea superioara a cisternei

● In afara de vana terminala, trebuie sa se deschida si vana de fund● Daca trebuie sa intervina in partea superioara sa ridice balustrada● Sa informeze destinatarul despre denumirea exacta a produselor transportate● Sa se informeze intotdeauna daca rezervorul destinatarului are o capacitate suficienta pentru a primi intreaga

cantitate de substanta care trebuie descarcata● Sa pastreze la sfarsitul operatiunilor de descarcare panourile de semnalizare si etichetele de pericol● Sa actioneze personal pompele si compresoarele vehiculului● La o cisterna cu trei compartimente, care trebuie sa descarce in trei localitati diferite ordinea este:

◊ mai intai, compartimentul central, in prima localitate◊ in a doua localitate, compartimentul posterior◊ ultimul compartiment, cel anterior, in a treia localitate

Descarcarea superioara in circuit inchis

● Este efectuata pentru a reduce poluarea aerului● Este utila pentru a scadea riscul unui incendiu daca substantele inflamabile● Prevede conectarea a doua tuburi flexibile, unul de faza lichida si unul de faza gazoasa, intre cisterna si

rezervorul clientului● Poate fi efectuata superior cu un tub plonjor● Poate fi efectuata inferior (iesire lichida) cu retur de vapori (care provin din rezervorul clientului) in cisterna

prin vana de faza gazoasa superioara● Poate fi efectuata inferior (iesire lichida) cu introducerea de gaze inerte din rezervorul clientului, in cisterna prin

vana de faza gazoasa superioara

Page 123: ADR-ed. 2000

● Ridica problema soferului de a intelege unde si cand sa descarce vaporii prezenti in cisterna

Referitor la incarcarea vehiculului cisterna soferul este obligat:

● Sa cunoasca:◊ Limitele de incarcare la fiecare substanta periculoasa la temperatura de incarcare si sa aiba in vedere

densitatea substantei respective◊ Gradul de umplere minima◊ Gradul de umplere maxima

● Sa opreasca motorul, in afara de cazul in care este necesara functionarea echipamentelor suplimentare (pompa, compresor etc.)

● Sa franeze vehiculul, sa puna calele de oprire si sa actioneze intrerupatorul cu comanda dubla al bateriei de acumulatori

● Sa poarte echipamentul de protectie individuala● Sa nu paraseasca niciodata vehiculul pe toata durata operatiunilor de incarcare-descarcare ● Sa inchida clapeta pe fund, lasand deschisa vana terminala de descarcare pentru a observa eventualele pierderi

prin clapeta de fund ● In caz de furtuna cu tunete si fulgere, sa intrerupa incarcarea substantelor cu risc de inflamabilitate● Daca incarcarea este efectuata intr-un loc public sa se indeparteze curiosii● In caz de incarcare superioara in aer liber sa nu deschida decat capacul gurii de vizitare interesate● Toate capacele gurilor de vizitare care nu sunt utilizate pentru incarcare trebuie sa fie inchise● Presiunea lichidului trebuie sa fie redusa la inceputul incarcarii● Tubul de incarcare nu trebuie sa atinga nici fundul cisternei, nici marginea dornului, ci trebuie sa fie la o

inaltime care sa permita lichidului care creste, sa il acopere rapid● In timpul incarcarii superioare in circuit inchis soferul:

◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea superioara a cisternei

◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de gaza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa situata in partea superioara a cisternei

● Dupa ce a facut legaturile necesare trebuie sa se asigure verificand manometrul cisternei ca presiunea maxima de serviciu nu este depasita

● In timpul incarcarii inferioare in circuit inchis soferul:◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza lichida a clientului la vana de faza lichida situata in partea

inferioara a cisternei (vana terminala de descarcare) ◊ Trebuie sa conecteze tubulatura de faza gazoasa (retur de vapori) a clientului la vana de faza gazoasa

situata in partea superioara a cisternei● In afara de vana terminala de descarcare, trebuie sa se deschida si clapeta de fund● Sa ridice balustrada de pe cisterna● Sa verifice in documentul de transport daca substanta poate fi transportata in vehiculul cisterna iar daca sunt

neclaritati trebuie sa adreseze intrebari incarcatorului● Sa prezinte documente ale substantelor continute in alte compartimente sau daca compartimentele sunt goale, sa

prezinte documente din care sa reiasa substantele care au fost incarcate ultima data● Sa nu depaseasca masa maxima admisa pe axe si in general sa solicite o incarcatura echilibrata● Sa efectueze semnalizarea cisternei incarcate cu substante aplicand numele de pe panourile oranj si etichete de

pericol, conform livretului tehnic al vasului cisternei● Sa primeasca documentele de transport (consemnele de securitate-fisa de siguranta, CMR)● Sa cunoasca buna functionare a dispozitivelor de siguranta instalate pe vehicul cisterna

Alte reguli specifice operatiunii de descarcare a vehiculului cisterna pe care soferul trebuie sa le respecte:

● Sa efectueze impamantarea pentru toate lichidele care au punctul de inflamabilitate sub 61ºC● Sa efectueze corect conectarea tuburilor flexibile● Sa informeze destinatarul produselor cu exactitate despre substantele care urmeaza sa fie descarcate● Sa intrebe daca rezervorul destinatarului are capacitatea suficienta pentru a descarca intreaga cantitate de

substanta care trebuie descarcata● Sa asiste la toate operatiunile de descarcare fiind pregatit sa intervina ● Sa descarce mai intai compartimentul central● Sa descarce al doilea compartiment posterior● Sa descarce ultimul compartiment anterior● Sa controleze tuburile flexibile din dotarea unitatii de transport (nu se folosesc tuburile flexibile cu umflaturi sau

sparturi ori cu stricaciuni)

Descarcarea cisternei in circuit inchis:

● Este efectuata pentru a evita poluarea aerului● Este utilizata pentru a scadea riscul de incendiu daca substantele sunt inflamabile

Page 124: ADR-ed. 2000

● Prevede conectarea a doua tuburi flexibile, unul de faza lichida si unul de faza gazoasa superioara● Poate fi efectuata superior cu un tub plonjon ori inferior (iesire lichida) cu introducerea de gaze comprimate

inerte prin vana de faza gazoasa superioara● Ridica soferului probleme legate de vaporii prezenti in cisterna de a stii sa-i descarce

In timpul descarcarii unei cisterne prin gravitatie soferul:

● Trebuie sa deschida clapeta de fund, vana terminala de descarcare si capacul gurii de vizitare● Pentru a se evita defectarea cisternei prin depresurizare, poate sa deschida numai vana superioara de faza lichida

cu diametrul nominal de 80 mm

In timpul descarcarii interioare a unei cisterne cu pompa soferului:

● Trebuie sa deschida clapeta de fund, vana terminala de descarcare si capacul gurii de vizitare● Pentru a evita depresurizarea cisternei poate sa deschida numai vana superioara de faza lichida cu diametrul

nominal de 80 mm● Daca tubul flexibil din partea cisternei se desface, pentru a nu risca, trebuie mai intai sa se inchida clapeta de

fund si pompa● Daca tubul flexibil din partea clientului se desface, pentru a nu risca, trebuie mai intai sa se inchida vana

terminala de depozitare si pompa ● Daca trebuie sa se faca descarcarea in circuit inchis, conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare si

tubul flexibil de faza gazoasa la vana superioara de faza gazoasa

In timpul descarcarii superioare a unei cisterne cu pompa soferului:

● Conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare care intercepteaza tubul plonjor si deschide gura de vizitare

● Daca trebuie sa se faca descarcarea in circuit inchis, conecteaza tubul flexibil la vana terminala de descarcare inferioara si tubul flexibil de faza gazoasa la vana superioara de faza gazoasa

● Daca se descarca cu tubul plonjor superior, poate oricum sa efectueze circuitul inchis ● In caz de scurgere intre racordul tubului flexibil si vana de deasupra tubului plonjor, trebuie mai intai sa inchida

pompa si apoi vana

In timpul descarcarii unei cisterne sub presiune soferul:

● Conecteaza tubulatura de presiune la vana descarcare care intercepteaza tubul plonjor si apoi pune cisterna la faza gazoasa sub presiune

● Se expune la pericole mult mai mari decat la descarcarea prin gravitatie sau cu pompa● Trebuie sa controleze manometrul situat pe tubulatura de presiune (rampa de punere sub presiune) a cisternei

sau a compresorului ca presiunea maxima de serviciu nu este depasita● Daca la sfarsitul operatiunii de descarcare pentru a evacua presiunea din cisterna, deschide vana situata pe tubul

plonjor, se expune la riscuri grave● Poate sa introduca in cisterne gaze inerte (de exemplu azotul) daca substantele nu au punctul de aprindere scazut

La descarcarea sau incarcarea cisternelor de oxigen:

● Sunt necesare unelte speciale fara urma de grasime● Nu trebuie efectuata daca se poarta imbracaminte sintetica si chiar patate de ulei● Nu trebuie sa fie efectuata pe un teren de bitum

In caz de supraumplere a unui rezervor fix (de depozitare al clientului) cu un gaz lichefiat inflamabil, trebuie:

● Sa se transfere produsul din rezervorul de stocare in cisterna, folosid mijloacele de la bord● Sa se alerteze organele de siguranta si sa se propuna reincarcarea in cisterna, a cantitatii excedentare de produs

din rezervorul de stocare

Curatirea cisternei:

● Consta intr-o spalare inferioara riguroasa pentru eliminarea resturilor substantei care au fost transportate● Poate fi efectuata numai de catre statiile de spalare autorizate sau la destinatar daca acesta este autorizat de

autoritatile competente ● Impreuna cu degajarea sunt operatiuni obligatorii inainte de a se putea intra in cisterna● Spalarea externa a cisternei este obligatorie daca se gasesc urme de reziduuri sau resturi de substanta la

exteriorul cisternei● Spalarea externa poate fi realizata si de sofer numai daca poarta masca de gaz cu filtru corespunzator si sub

supraveghere externa

Page 125: ADR-ed. 2000

● Este un prilej pentru a verifica si inlocui garniturilor de vizatare si de spalare● Include si spalarea minutioasa a tubulaturii de golire si a tuburilor flexibile utilizate

Cand este necesara curatirea unei cisterne ?

● Cand trebuie incarcate substante diferite de cele incarcate anterior● Cand trebuie efectuate controale periodice care prevad examinarea interna● Cand trebuie sa se efectueze reparatii, mai ales in cazul lucrarilor la cald

Circulatia vehiculelor cisterna

In general la transportul de marfuri periculoase trebuie sa fie angajati cei mai buni soferi. O eroare umana la transportul substantelor periculoase in cisterna poate avea consecinte foarte grave.

● Principala cauza a accidentelor rutiere in care sunt implicate vehiculele-cisterna:◊ Comportamentul soferului◊ Lipsa de pregatire◊ Greutatile de evaluare a pericolelor

● Principalele cauze ale instabilitatii vehiculelor cisterna:◊ Miscarea lichidului in interiorul cisternei◊ Schimbarile de directie◊ Variatiile vitezei (accelerarea si franarea) ◊ Franarea sau accelerarea brusca◊ Virajele sau depasirile bruste◊ Cand ele sunt incarcate 505 din volumul total

● Distantele de franare la un vehicul cisterna este mai mare fata de un vehicul incarcat cu saci

● Dupa o franare brusca este oportun sa se tina apasata timp de cateva secunde pedala de frana pentru a se evita deplasarea vehiculului din inertie

● Periodic trebuie sa se faca o inspectie vizuala sa nu existe nici o pierdere de substanta

● Fumatul este interzis in cabina si in imediata apropiere a vehiculului cisterna

● Cum se deplaseaza lichidul in interiorul vasului cisterna:◊ Intr-un viraj la stanga se va deplasa spre dreapta◊ Intr-un viraj la dreapta se va deplasa spre stanga◊ In cazul unei franari in linie dreapta se deplaseaza longitudinal in sensul mersului◊ In cazul unei franari in curbe se va deplasa longitudinal si lateral dreapta sau stanga

In concluzie, nu deplasarea lichidului este cauza rasturnarii vehiculului cisterna ci deplasarea cu viteza ridicata in curbe ori viraje si franarea brusca.

Viteza trebuie corelata cu raza curbei, iar franarea vehiculului cisterna trebuie terminata inainte de inceperea virajului.

Multe cisterne au fost rasturante in curbe sau viraje stranse de soferi cu experienta care circulau pe acele trasee ani de zile. Rutina duce de cele mai multe ori la scaderea atentiei.

De asemenea, se va evita schimbarea brusca a directiei, posibila prin:

● Vederea orientata astfel incat sa-ti asiguri o imagine globala a ceea ce se intampla in fata ● Decelerarea situatiilor periculoase si reactia prompta la greselile participantilor la trafic, pentru ca acestea sa nu

se transforme intr-o situatie de urgenta. In general, reactia rapida a soferului presupune efectuarea a doua manevre:◊ Reducerea vitezei◊ Schimbarea directiei

● Iata de ce ambele manevre trebuie executate din timp si cu finete

In caz de pierderi de substanta:

● Sa impiedice deversarea produsului in cursuri de apa astupand sparturile cu nisip sau pamant● Sa se evite ca substanta sa se scurga in canale de scurgere si subterane utilizand prelate prevazute in acest scop● Daca cisterna este sub presiune cu substante netoxice, deschideti cu atentie vana de gaz pentru a diminua

scurgerea de substanta

Page 126: ADR-ed. 2000

● Daca cisterna are mai multe compartimente, din care unele sunt goale, transferati substanta din compartimentul avariat

● Limitati extinderea suprafetei contaminate utilizand materiale absorbante din dotare, pamant sau nisip● Sa recuperati pierderile intr-un recipient din dotarea unitatii de transport prevazut pentru aceasta eventualitate

3. CURS DE SPECIALIZARE PENTRU TRANSPORTUL SUBSTANTELOR DIN CLASA 1

Substantele si obiectele vizate de la clasa 1 sunt admise la transport numai daca sunt enumerate in tabelul 2101 sau au atribuite o rubrica n.s.a., suplimentara, in acelasi tabel. Aceste substante sunt admise la transport numai sub rezerva respectarii conditiilor prevazute la marginalul 2102 (2) pana la 2116, de la apendicele A1 su cele din anexa B pentru substantele si obiecte explozive din ADR.

Sunt substante si obiecte in sensul clasei 1:

a) substantele explozive sunt substantele solide sau lichide (sau amestecuri de substante) care sunt susceptibile prin reactie chimica sa emane gaze la o temperautura, la o presiune si o viteza din care pot sa rezulte distrugeri, pagube, daune ale imprejurimilor.

Substantele pirotehnice: substante sau amestecurile de substante destinate sa produca un efect termic, luminos, sonor, gaze sau fumigene sau o imbinare de astfel de efecte, avand drept consecinta reactii chimice exotermice auto-intretinute nedetonante.

● Substantele explozibile a caror sensibilitate este excesiva sau susceptibila de a reactiona spontan nu sunt admise la transport

● Substantele care nu sunt substante explozibile dar, care pot forma un amestec exploziv de gaze vapori sau de pulberi, nu sunt in substantele de clasa 1, substantele explozibile dizolvate in apa sau in alcool al caror continut in apa sau alcool depaseste valorile limita indicate la tabelul 2101 si contin plastifiante – aceste substante explozive sunt enumerate la clasa 4.1 (marginal 2401, 21º, 22º si 24º) sau aceste substante explozibile, pe baza riscului principal sunt enumerate la clasa 5.2

b) obiecte explozive: obiecte continand una sau mai multe substante explozive sau substante pirotehnice fabricate in scopul de a produce un efect scenic sau pirotehnic

c) substante si obiecte care nu sunt enumerate la a) si b) dar care sunt fabricate pentru a produce un efect prin explozive sau au o destinatie pirotehnica.

NOTA: masinile continand substante explozive si/sau substante pirotehnice in cantitati de natura sa produca accidental amorsarea acestora in cursul transportului care ar produce un incendiu sau degajare de caldura sau zgomot brusc nu fac parte din clasa 1.

Substantele si obiectele fara numar care apar insotite de rubrica n.s.a. nu pot fi transoportate decat cu acordul autoritatii competente a tarii de origine si in conditiile fixate de aceasta autoritate.

Codul substantelor si obiectelor de la clasa 1 se compune din numarul diviziunilor clasei 1 litera grupei de compatibilitate.

Definirea diviziunilor

Clasa 1 este impartita in 6 diviziuni cu un risc bine definit. Aceste diviziuni permit formarea codului de clasament al explozibililor, format din doua cifre. Prima cifra indica intotdeauna clasa – 1, si a doua reprezinta tipul de risc (de la 1 la 6).

1.1 Substante si obiecte ce comporta un risc de explozie in masa (o explozie in masa este o explozie care afecteaza practic instantaneu intreaga masa a incarcaturii)

1.2 Substante si obiecte care comporta un risc de proiectare fara risc de explozie in masa1.3 Substante si obiecte care comporta un risc de proiectare sau suflu usor (deplasarea aerului), dar fara riscul de

explozie in masaa. Combustia are loc cu o degajare de caldura considerabila si/sau.b. Zgomote de la unele sau altele cu efecte minime de suflu sau de proiectare sau si unul si altul.1.4 Substante si obiecte care nu prezinta decat un pericol minor in caz de incendiu sau amorsare pe durata

transportului.Efectele sunt limitate la colete si nu pot produce proiectare de fragmente de marimi considerabile sau la distanta

notabila. Un incendiu exterior nu poate sa antreneze sau la distanta notabila. Un incendiu exterior nu poate sa antreneze o explozie instantanee in masa totala a continutului coletelor.

Page 127: ADR-ed. 2000

1.5 Substantele foarte putin sensibile care comporta un risc de explozie in masa foarte mic. La aceste substante, in conditii normale de transport, nu exista decat o foarte usoara probabilitate de amorsare sau de trecere de la ardere la detonatie. Aceste substante nu trebuie sa explodeze la foc exterior.

1.6 Obiecte extrem de putin sensibile care nu comporta un risc de explozie in masa. Aceste obiecte nu contin decat substante detonante extrem de putin sensibile si prezinta o probabilitate neglijabila de amorsare sau propagare accidentala.

NOTA: Riscul care-l au obiectele de la diviziunea 1.6 este limitat la explozia obiectului unic.

Daca alcatuim un clasament al gradului de pericol al diviziunilor acesta se prezinta astfel:● 1.1 – cea mai periculoasa● 1.5 ● 1.2● 1.3● 1.6● 1.4 – cea mai putin periculoasa

Grupa de combatibilitate a susbtantelor si obiectelor explozive

● Este formata dintr-o majuscula din care se deduce daca transportul in comun in aceeasi unitate de transport de substante apartinand la diferite grupe este admis si

● Permite formarea codului de clasament al marfurilor din clasa 1 permite reperarea explozibililor care au caracteristici similare si regruparea lor astfel incat sa se excluda transportul cu acelasi mijloc de transport.

Codul de clasament al marfurilor de la clasa 1 este format din numarul de diviziune si grupa de combatibilitate. Poate fi de exemplu 1.1 C sau 1.1 B.

A. Substante explozibile primare.B. Obiecte continand o materie explozibila primara si avand cel putin doua dispozitive de securitate eficace.

Cateva obiecte cum ar fi detonatori de mana, ansambluri de detonatori si capsele cu percutie sunt incluse, bineinteles daca nu contin explozivi primari.

C. Substante explozive propulsate de alte materii explozive deflagrante sau obiecte continand o materie explozibila.

D. Substante explozibile secundare detonante sau pulbere neagra sau obiecte continand substante explozibile secundare detonante, in toate cazurile fara posibilitati de amorsare a incarcaturii propulsive sau obiect continand o substanta exploziva primara si avand cel putin doua dispozitive de securitate eficace.

E. Obiecte continand o substanta explozibila secundara detontanta fara posibilitatea de amorsare, cu incarcatura propulsiva (alta decat o incarcatura continand un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice).

F. Obiecte continand o substanta explozibila secundara detonanta, cu posibilitati proprii de amorsare, cu o incarcatura continand un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice) sau fara incarcatura propulsiva.

G. Substante pirotehnice sau obiecte continand o substanta pirotehnica sau obiecte continand pentru totdeauna o substanta explozibila si o compozitie luminoasa, incendiara, lacrimogena sau fumigena (alta decat un obiect hidroreactiv sau continand fosfor alb, fosfuri sau substanta piroforica, un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice).

H. Obiecte continand totdeauna substante explozibile si fosfor albJ. Obiecte continand pentru totdeauna substante explozibile lichide sau gel inflamabilK. Obiecte continand pentru totdeauna substante explozibile si agenti chimici toxiciL. Substante explozibile sau obiecte continand o materie explozibila prezentand un risc special si exigent izolata.N. Obiecte care contin substante detonante extrem de putin sensibile.S. Substante sau obiecte care sunt astfel ambalate intrucat in cadrul unei declansari accidentale toate efectele

periculoase se limiteaza la interiorul coletului.

Obiecte din grupa de compatibilitate K nu sunt admise la transport

Grupa de compatibilitate

A B C D E F G H J L N S

A XB X 1/ XC X X X X 2/ 3/ XD 1/ X X X X 2/ 3/ XE X X X X XF XG X X X X XH X XJ X XL 4/

Page 128: ADR-ed. 2000

N 2/ 3/ 2/ 3/ 2/ 3/ 2/ XS X X X X X X X X X X

X = Incarcarea in comun autorizata

Grupa Numarul de identificare si denumirea substantei sau obiectului Codul de clasificare01º SUBSTANTELE DE LA CLASA 1.1 A

0129 Azotura de plumb umidificat cu cel putin 20% apa sau amestec de apa si alcool

1.1 A

0135 Fulminantul de mercur umidificat cu cel putin 20% apa sau ameste de apa si alcool

1.1 A

0224 Azotura de bariu uscat sau umidificat cu cel putin 20% apa sau ameste de apa si alcool

1.1 A

1º OBIECTELE CLASEI 1.1 B0029 Detonatori de mina, neelectrici 1.1 B0030 Detonatori de mina, electrici 1.1 B0073 Detonatori pentru munitie 1.1 B

2º SUBSTANTELE DE LA CLASA 1.1 C0160 Praful de pusca 1.1 C0497 Propergol, lichid 1.1 C0498 Propergo, solid 1.1 C

3º OBIECTELE CLASEI 1.1 C0271 Incarcaturi propulsive 1.1 C0462 Obiecte n.s.a. 1.1 C

4º SUBSTANTELE CLASEI 1.1 D0027 Pulbere neagra sub forma de granule sau praf 1.1 D00278 Pulbere neagra comprimata 1.1 D0081 Explozivi de mina tip A 1.1 D0082 Explozivi de mina tip B 1.1 D0143 Nitroglicerina desensibilizata cu cel putin 40% flegmatizata in substante nevolatile si insolubile in apa

1.1 D

0144 Nitroglicerina in solutie alcoolica cu cel putin 1% dar maximum 10% de nitroglicerina

1.1 D

0209 Trinitrotoluen (toli, TNT) uscat sau umidificat cu cel putin 30% apa 1.1 D0214 Trinitrobenzen sec sau umidificat cu cel putin 30% apa 1.1 D0222 Nitrat de amoniu 1.1 D0390 Tritonal 1.1 D0402 Perclorat de amoniu 1.1 D

5º OBIECTELE CLASEI 1.1 D0034 Bombe cu incarcatura luminoasa 1.1 D0451 Torpile cu incarcatura luminoasa 1.1 D

6º OBIECTELE CLASEI 1.1 E0006 Cartuse pentru arme cu incarcatura luminoasa 1.1 E0464 Obiecte explozive n.s.a. 1.1 E

7º OBIECTELE CLASEI 1.1 F0005 Cartuse pentru arme cu incarcatura luminoasa 1.1 F0296 Capsule de sonde explozive 1.1 F0330 Torpile cu incarcatura luminoasa 1.1 F

8º SUBSTANTELE CLASEI 1.1 G0094 Pulberi luminoase 1.1 G

9º OBIECTELE CLASEI 1.1 G0192 Petarde pentru calea ferata 1.1 G0196 Semnale luminoase 1.1 G0333 Artificii de divertisment 1.1 G

10º OBIECTELE CLASEI 1.1 J0399 Bombe continand un lichid inflamabil, cu incarcatura luminoasa 1.1 J

11º SUBSTANTELE CLASEI 1.1 L0357 Substante explozive n.s.a. 1.1 L

Page 129: ADR-ed. 2000

12º OBIECTELE CLASEI 1.1 L0354 Obiecte explozive n.s.a. 1.1 L

13º OBIECTELE CLASEI 1.2 B0364 Detonari pentru munitie 1.2 B

15º OBIECTELE CLASEI 1.2 C0328 Cartuse cu proiectile inerte pentru arme 1.2 C

17º OBIECTELE CLASEI 1.2 D0375 Capsule de sonde explozive 1.2 D

18º OBIECTELE CLASEI 1.2 E0321 Cartuse pentru arme cu incarcatura luminoasa 1.2 E

19º OBIECTELE CLASEI 1.2 F0293 Grenade de mana cu incarcatura luminoasa 1.2 F

21º OBIECTELE CLASEI 1.2 G0009 Munitie incendiara 1.2 G0334 Artificii de divertisment 1.2 G

22º SUBSTANTELE CLASEI 1.2 H0243 Munitie incendiara cu fosfor alb cu incarcatura de dispensare 1.2 H

23º SUBSTANTELE CLASEI 1.2 J0400 Bombe continand un lichid inflamabil cu incarcatura luminoasa 1.2 J

25º SUBSTANTELE CLASEI 1.2 L0380 Obiecte piroforice 1.2 L

26º SUBSTANTELE CLASEI 1.3 C0235 Picramat de sodiu 1.3 C0236 Picramat de zirconiu 1.3 C0343 Nitroceluloza plastifianta cu cel putin 18% plastifiant 1.3 C

27º OBIECTELE CLASEI 1.3 C0277 Cartuse pentru puturile petroliere 1.3 C

30º OBIECTELE CLASEI 1.3 C0019 Munitie lacrimogena 1.3 G0335 Artificii de divertisment 1.3 G

31º OBIECTELE CLASEI 1.3 H0244 Munitie incendiara cu fosfor alb 1.3 H

32º OBIECTELE CLASEI 1.3 J0450 Torpile cu combustibil lichid 1.3 J

35º OBIECTELE CLASEI 1.4 B0255 Detonatori cu mine electrice 1.4 B

39º OBIECTELE CLASEI 1.4 D0104 Fitil detonant cu incarcatura redusa 1.4 D

47º OBIECTELE CLASEI 1.4 S0193 Petarde de calea ferata 1.4 S

47º OBIECTELE CLASEI 1.5 D0331 Explozive de mine tip B 1.5 D0482 Substante explozive foarte putin sensibile

91º AMBALAJE GOALEAmbalaje goale, necuratate

Inainte de a prezenta alte prevederi din ADR va prezentam cateva prevederi din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive din Romania.

Prevederile legii se aplica la:

● Prepararea, producerea, experimentarea, detinerea● Tranzitarea pe teritoriul tarii, transmiterea sub orice forma, transportul depozitarea, manuirea si folosirea de

catre persoane juridice sau fizice a materiilor explozive

Prin materii explozive, in sensul legii, se intelege:

● Explozivi propriu-zisi● Amestecuri explozive, pirotehnice● Mijloace de initiere si cele auxiliare ● Alte substante sau amestecuri de substante destinate sa dea instantanee, cu degajare de caldura si gaze la

temperatura ridicata

Page 130: ADR-ed. 2000

Transportul si manuirea materiilor explozive, cu exceptia obiectelor artizanale si distractive se efectueaza sub directa supraveghere a artificierilor autorizati si numai cu personalul special instruit pentru asemenea operatiuni.

Fiecare transport de materii explozive se efectueaza cu mijloace special amenajate, pe baza ordinului de transport eliberat si semnat de beneficiarul transportului.

Incarcarea, transportul, descarcarea, depozitarea si distrugerea materiilor explozive in timpul noptii sunt interzise.Paza transportului de materii explozive de la producator la depozitele de baza, indiferent de mijlocul de transport

se asigura de catre unitatile Ministerului de Interne, pe cheltuiala beneficiarului.Paza materiilor explozive, in tranzit pe teritoriul Romaniei, se asigura de catre Ministerul de Interne – contra cost

– dupa verificarea prealabila a integritatii sigiliilor aplicate de expeditor, la solicitarea organelor care au atributii privind transporturile si expeditiile internationale.

Diferitele tipuri de explozivi si mijloacele de initiere si aprindere care pot fi depozitate sau transportate in comun:a) Explozivii cu continut de nitroglicerina sau nitroglicol mai mare de 6%, impreuna cu explozivi de siguranta

(antigrizurosi), cu conditia sa fie depozitati pe rafturi separate;b) Hexogenul, impreuna cu pentrita, tetrilul si amestecurile facute cu trotil (cu bustere, detoroc etc.);c) Pulberile negre cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecurile mecanice care au viteze de ardere lenta cu

degajari mici de fum, impreuna cu explozivi pe baza de clorati si perclorati;d) Pulberile coloidale fara fum;e) Capsele detonante de orice fel, impreuna cu relee detonante si sistem de initiere „Nonel”;f) Fitilele detonante pe baza de pentrita, impreuna cu explozivii prevazuti la lit.b) si c), iar cei pe baza de hexogen,

impreuna cu cei de la lit b);g) Incarcaturile de hexogen, impreuna cu pulberile de sonda folosite de echipele de perforare la sonda.

Se poate trage concluzia ca explozivii cu utilizare militara sau civila se impart in:● Explozivi de initiere (primari)● Explozivi brizanti (secundari), brizanta fiind puterea de distrugere a mediului inconjurator● Pulberi● Compozitii pirotehnice

Explozivii de initiere sunt extrem de sensibili la actiuni mecanice ca lovire, zgariere, frecare si la scantei la foc. Puterea lor de explozie este extrem de mica. Din acest motiv nu se folosesc ca incarcaturi de lupta ci numai pentru initierea (detonarea) altor explozivi mult mai putin sensibili, dar cu puterea de explozie (brizanta) mult mai mare.

Exemple: fulminantul de mercur, azotura de plumb etc. acestia fiind folositi la fabricarea capselor detonante, a capselor de aprinderesi a focoaselor de munitii.

Explozivii brizanti sunt cu mai mult putin sensibili la socuri sau pastrare ceea ce determina folosirea lor la incarcarea minelor, grenadelor, bombelor de aviatie, proiectilelor de artilerie. Exemple: trotilul, tetrilul, hexogenul si pmetritul.

Pulberile sunt incarcaturi de azvarlire pentru diferite guri de foc sau incarcaturi de propulsie pentru rachete ori pentru fitile pirotehnice. Cel mai cunoscut este praful de pusca.

Compozitiile pirotehnice sunt amestecuri mecanice de substante carburante si oxidante. Se utilizeaza la fabricarea incarcaturilor de semnalizare cu fum si de diferite culori, trasoare (gloante luminoase), rachete de semnalizare.

Reactia chimica de descompunere a amestecului exploziv poate fi provocata de urmatoarele actiuni exterioare:● incalzirea rapida a amestecului exploziv pana la temperatura sa de explozie;● frecarea sau o alta actiune mecanica;● initierea de la o alta explozie.

Presiunea produsilor de explozie este cauza directa a actiunii de distrugere a mediului inconjurator.

Substantele periculoase de la alte clase periculoase (clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2) pot exploda datorita urmatoarelor cauze:

● scapari permanente sau accidentale din rezervoare sau din pompe a unor gaze combustibile lichefiate sau hidrocarburi lichide;

● scapari accidentale lichide sau gaze inflamabile, provocate de defectiuni sau neetanseitati etc.;● raspandirea pe sol de balti (panze) de lichide inflamabile datorate unor accidente survenite in timpul

transportului, manipularii sau stocarii etc.

Efectele exploziilor

Schijele sunt bucati de metal cu marginile neregulate ascutite, de marimi diferite provenind din corpul bombei sau proiectilului explodat, care provoaca moartea sau mutilarea corpului neprotejat;

Page 131: ADR-ed. 2000

Suflul este o unda de aer comprimat rezultata din dilatarea foarte rapida a gazelor rezultate din explozie si se propaga ca o sfera crescanda, cu centrul in locul exploziei si se propaga ca o sfera crescanda, cu centrul in locul exploziei, puterea sa scazand o data cu cresterea razei sale. Efectul suflului asupra corpului neprotejat se manifesta prin strivirea partilor moi ale corpului (abdomen, ochi, timpane) provocand distrugerea unor organe si tesuturi, precum si hemoragii grave interne.

Fosforul alb este o substanta solida, ceroasa, toxica, piroforica. Arde violent dezvoltand o temperatura de cca. 1200º. Acesta poate provoca lesne incendii asupra substantelor usor inflamabile. Pe pielea oamenilor fosforul alb provoaca arsuri foarte grave care se vindeca foarte greu. De asemenea fosforul provoaca tulburari in organism care dureaza pana la 10 zile (dureri de cap si stare de oboseala generala).

Fosforul plastifiant este fosforul alb obisnuit amestecat cu o solutie vascoasa de cauciuc sintetic ce formeaza o mixtura ce a capatat denumirea de fosfor plastifiant.

Prin plastifiere se intelege modificarea proprietatilor substantelor prin adaugarea de plastifianti (lichid sau solizi).

Termitul este un amestec pulverulent de aluminiu si oxid de fier.Compozitiile cu termit mai cuprind in afara celor amintite, azotat de bariu, sulf si un liant (lacuri, uleiuri).Termitul este un amestec de pulbere de aluminiu (pana la 25% si oxizi de fier pana la 75%).

Alte prevederi din ADR utile transportatorului de susbtante si obiecte din clasa 1

Explozibili in functie de modul diferit in care pot exploda se impart in:

● Deflagranti● Detonanti● Pirotehnici

Explozia este:

● un fenomen de transformare chimica sau fizico-chimica care survine intr-un interval de timp foarte mic.● un sistem care, prin administrarea de mici cantitati de energie termica sau mecanica si care este capabil sa

dezvolte intr-un timp foarte scurt mari cantitati de energie, gaze si vapori.● actiune ale carei efecte pot pune in pericol persoane si obiecte din cauza undei de soc a caldurii si a proiectilelor● un fenomen care poate fi definit de termeni ca deflagratie sau detonare

Deflagratia este o ardere exploziva care se propaga cu viteza mica de ordinul metrilor pe secunda.

Detonatia este o reactie chimica, in general de ardere, care se propaga cu viteza mare (1000 – 10.000 m/s) caracterizata printr-o actiune puternica de sfaramare si un zgomot foarte intens.

Detonator este un exploziv care amplifica impulsul dat de capsa detonanta la bombe, proiectile etc. in vederea amorsarii unei incarcaturi mai greu detonabile; ansamblu format dintr-o capsa detonanta si un aprinzator chimic, folosit pentru provocarea detonatiei unei incarcaturi explozive;

Explozia substantelor de la clasa 1 survine in urmatoarele situatii:● La cresterea temeperaturii, fie prin descompunere sau prin autoaprindere;● La scaderea temperaturii;● Cand ele sufera socuri, uneori chiar slabe;● Prin contributia unei flacari, scantei sau altui tip de amorsa.

Arderea cu viteza ridicata a susbtantelor explozive este favorizata de oxigenul pe care-l contine, in majoritatea cazurilor sau datorita comburantului pe care-l contin.

Punctul de deflagratie

● Este o temperatura la care se aprinde un explozibil, detoneaza sau se descompune rapid.

Flegmatizarea unui explozibil realizeaza scaderea sensibilitatii unui explobil prin:● Umezirea explozibilului● Adaugarea in compozitia sa a altor substante pentru a-i scadea sensibilitatea (de exemplu vaselina)

Masuri de securitate la transportul substantelor si obiectelor explozive

Page 132: ADR-ed. 2000

● Evitarea socurilor si a frecarilor la transportul substantelor explozive deoarece acestea◊ pot reprezenta o sursa de amorsa exploziva◊ energia termia produsa de energia mecanica poate creste temperatura pana la punctul de detonare

● Asigurarea ca nu exista sursa de foc sau amorsa● Utilizarea de instrumente antiscanteie si sa nu se fumeze● Evitarea flacarilor deschise, a sudurilor electrice in compartimentul de incarcare

Conditii de transport

Substantele si obiectele de la grupa de compatibilitate L nu pot fi transportate decat printr-o incarcare completa.

Limitarea cantitatii transportate

Cantitatea de substante sau obiecte ce pot fi transportate sunt stabilite in functie de diviziunea si de cifra substantei, precum si de tipul autovehiculului.

Interdictia de foc sau flacara cu fum

Este interzisa atat in timpul transportului, cat si la incarcarea si descarcarea substantelor si obiectelor de la clasa 1, utilizarea surselor de foc sau a celor care produc fum.

A. Colete

I. Conditii generale de ambalare

Ambalajul interior si ambalajul exterior trebuie sa protejeze eficient substantele si obiectele explozive contra contactului cu metalul.

Dispozitivele de inchidere ale recipientelor care contin lichide explozive trebuie sa aiba etanseitate dubla.Ambalajele interioare calele, materialele de fixare etc. trebuie sa fie astfel dispuse incat sa nu se produca o

deplasare periculoasa in interiorul coletelor sau a coletelor in timpul transportului.Daca o presiune interna se creeaza si risca sa se dezvolte in recipient acesta trebuie sa fie astfel construit incat sa

nu se poata produce o detonatie datorita presiunii interne sau externe create.Materialele de protectie trebuie astfel adaptate la proprietatile continutului in particular ele trebuie sa absoarba

daca continutul lichid transpira.

II. Conditii speciale de ambalare

Substantele si obiectele explozive trebuie sa fie ambalate cum se indica in tabelele 1, 2 si 3 din ADR.

Ambalarea in comun

● substantele si obiectele cu numere de identificare diferite nu pot fi ambalate in comun. Substantele si obiectele de la clasa 1 nu pot fi ambalate in comun cu substante de la alte clase periculoase care sunt supuse prescriptiilor ADR.

● obiectele de la grupele de compatibilitate C, D si E pot fi ambalate in comun.● in tabelul 4 din ADR sunt identificate substantele care pot fi reunite in acelasi colet, in conditiile indicate.

Locuri de incarcare si descarcare

Este interzisa:● incarcarea si descarcarea intr-un loc public a substantelor si obiectelor de la clasa 1, fara acordul autoritatii

competente.● incarcarea si descarcarea pe un amplasament public a substantelor si obiectelor de la clasa 1, fara a avea acordul

autoritatii competente, mai putin in situatia cand aceasta operatie este justificata de un pericol grav pentru securitatea publica

Page 133: ADR-ed. 2000

Curatirea inainte de incarcare a autovehiculului

Inainte de incarcarea, autovehiculul este supus unei operatii atente de curatire a suprafetei caroseriei.

Inscriptiile si etichetele de pericol pe colete

Coletele trebuie sa poarte numarul de identificare si denumirea substantei sau obiectului.Inscriptia trebuie sa fie vizibila in limba tarii de plecare si in limba engleza, franceza sau germana.

Etichetele de pericol

Autovehiculele care transporta obiecte si substante de la clasa 1, trebuie sa poarte etichetele model 1, 1.4, 1.5, sau 1.6 pe partile laterale si pe partea din spate.

Autovehiculele care transporta mai multe substante si obiecte de la clasa 1 trebuie sa poarte etichete in ordinea:

● 1.1 – cea mai periculoasa● 1.5 ● 1.2● 1.3● 1.6● 1.4 – cea mai putin periculoasa

Unitatile de transport care contin substante si obiectele de la cifrele si numerele de mai jos trebuie sa aiba aplicate si etichetele conform model 6.1:

● 01º Nr. 0224● 04º Nr. 0076 si 0143● 21º Nr. 0018● 26º Nr. 0077● 30º Nr. 0019● 43º Nr. 0031

Unitatile de transport care contin substante si obiecte de la cifrele si numerele de mai jos trebuie sa aiba aplicate si etichetele conform model 8:

● 21º Nr. 0015 si 0018● 30º Nr. 0016 si 0019● 43º Nr. 0301 si 0303

Supravegherea autovehiculelor

Substantele si obiectele de la aceasta clasa trebuie sa fie supravegheate in permanenta pentru a preveni price actiune de rea-vointa si pentru a atentiona soferul si autoritatea competenta in cazul producerii unui incident.

Stationarea

La incarcarea sau descarcarea autovehiculelor care transporta obiecte si substante de la clasa 1 trebuie pastrata o distanta de cel putin 50 m, intre autovehicule.

La circulatia in convoi trebuie pastrata o distanta de cel putin 50 m intre autovehiculele aflate in mers pentru a putea observate.

Stationarea in caz de vizibilitate redusa

Page 134: ADR-ed. 2000

In caz de stationare pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa, daca luminile de stationare nu functioneaza, lampile portocalii, cu alimentare independenta trebuie sa fie amplasate pe drumul public astfel:

● la cel putin 10 m distanta de fata autovehiculului;● la cel putin 10 m distanta de spatele autovehicululuiAceasta prevedere nu se aplica in Marea Britanie.

Mentiuni in documentul de transport

In scrisoarea de transport trebuie mentionat numarul de identificare si denumirea substantei asa cum apare la marginalul 2101 tabelul 1 coloana 2

Exemplu: „0160 pulbere fara fum, 1.1 C, 2º 4600 Kg, ADR”Pentru alte marfuri trebuie indicat tipul explozibilului.Pentru transportul substantelor si obiectelor care au afectat rubrica n.s.a. trebuie adaugat si o copie cu acordul

autoritatii competente cu conditiile de transport din scrisoarea de trasura. Aceasta trebuie redactata in limba tarii de plecare precum si in limba engleza, franceza si germana.

C. Ambalaje goale

In documentul de transport trebuie mentionat:

„Ambalaje goale 1, 91 0, ADR”

Tipuri de ambalaje si caracteristicile ambalajelor:

● Saci● Butoaie metalice sau din lemn● Cutii de lemn● Ambalaje combinate● GRV sau IBC

◊ Trebuie sa protejeze substantele si obiectele si sa impiedice scurgerile si sa nu creasca riscul de amorsare

◊ Constructia lor trebuie sa permita manipularea, in conditii normale de transport, a unui colet in deplina siguranta

◊ Trebuie sa suporte greutatea normala de stivuire fara ca rigiditatea lor, si in consecinta si protectia lor, sa fie compromise

● Ambalajele goale necuratate, care au continut substante explozive sunt periculoase deoarece:◊ La cresterea temperaturilor reziduurilor pot exploda◊ Mici urme de substante pot produce explozii considerabile◊ Pot contine reziduuri explozibile

● Trebuie sa fie bine inchise si ermetice, ca si cum ar fi pline● Trebuie sa se pastreze etichetele de pericol, numarul de identificare si denumirea substantei ca si cum ar fi pline

La transportul substantelor si obiectelor explozive se utilizeaza, cum era si firesc, numai ambalaje I si II avand marcate literele X sau Y, deci numai ambalaje de foarte buna calitate si cele de buna calitate.

Semnalizarea si etichetarea coletelor

Pe colete trebuie sa apara urmatoarele:

● Etichetele/eticheta prevazuta pentru substanta continuta in ambalaj● Numarul de identificare al susbtantei si una din denumirile substantei sau obiectului exploziv● In unele cazuri apare eticheta model 1 si numarul diviziunii, in partea superioara si litera grupei de

compatibilitate in jumatatea inferioara● In unele cazuri (eticheta model 1.4 si 1.5) litera grupei de compatibilitate, de exemplul litera N

Page 135: ADR-ed. 2000

Etichetele pentru substantele si obiectele care apartin diviziunilor 1.1 – 1.2 – 1.3

● Au fondul oranj si au in jumatatea superioara o bomba neagra care explodeaza● In jumatatea superioara apare numarul diviziunii, iar in jumatatea inferioara litera grupei de compatibilitate

Etichetele pentru substantele si obiectele care apartin diviziunilor 1.4 – 1.5 – 1.6

● Au fondul oranj si au in jumatatea superioara o bomba neagra care explodeaza● In jumatatea superioara apare numarul diviziunii, iar in jumatatea inferioara litera grupei de compatibilitate

Inscriptionarea si etichetarea coletelor

● Trebuie sa apara denumirea ADR a substantei sau obiectului exploziv● Trebuie sa figureze numarul de identificare – numarul ONU● Pot aparea si doua etichete (model 1 si model 6.1 daca substanta exploziva continuta in colet prezinta pericolul

secundar – toxicitatea)● Trebuie efectuata de expeditorul marfii● Permite soferului sa identifice pericolele si sa stie carei diviziuni ii apartine substanta pe care o contine coletul

Incarcarea in comun a mai multor colete de la diferite clase

● Nu se pot incarca in acelasi vehicul substante periculoase din orice alta clasa de pericol● Este admisa numai incarcarea in comun cu produse alimentare si numai daca sunt indeplinite anumite conditii

de separare

Incarcarea in comun in acelasi vehicul a coletelor din diviziuni diferite de la clasa 1

● Se refera la toate diviziunile clasei 1● In unele cazuri este posibila incarcarea in comun a substantelor explozive din diferite diviziuni● Pot sau nu pot fi incarcate in comun si in functie de grupa de compatibilitate

Limitarea cantitatii transportate

● Se refera la masa totala de substanta exploziva sua la masa neta continuta in ansamblul obiectelor explozive● Variaza intre 50 si 15.000 kg, in functie de gradul de pericol● Unele pot fi transportate fara limita, in afara de depasirea sarcinii utile a vehiculului● Se refera la o singura unitate de transport● Depinde de diviziunea careia ii apartine marfurile si de cifra de enumerare ● Depinde si de tipul unitatii de transport (tipul I, II sau III).

Masurile principale pe care trebuie sa le respecte soferul atunci cand manipularea coletelor explozive

● Sa stivuiasca (arimeze) si sa le blocheze in asa maniera incat sa impiedice orice deplasare a coletelor unele fata de celelalte si fata de peretii vehiculului

● Nu trebuie sa supuna coletele la socuri compresiuni sau frecari● Sa nu se depaseasca inaltimea obloanelor la vehiculele cu prelata

Ce substante si obiecte pot fi transportate ?

Clasa 1 fiind o clasa limitativa se pot transporta:

Page 136: ADR-ed. 2000

● Numai substantele si obiectele explozive enumerate in ADR● Numai substantele si obiectele explozive a caror denumire oficiala este indicata in ADR● Chiar si cele nedenumite in ADR, dar care prin acordul prealabil al autoritatilor competente au fost inserate in

rubrica „substante si obiecte explozive n.s.a. (nu se specifica altundeva) in ADR”

Cum pot fi transportate substantele si obiectele explozive ?

● In colete● Ambalate in colete si incarcate in containere pentru colete (box containere)● In ambalaje mari (GRV sau IBC)

Ce diviziuni ale clasei 1 trebuie sa fie expediate exclusiv dupa incarcarea completa

● Diviziunea 1.1● Diviziunea 1.2● Diviziunea 1.5

Unitatile de transport pentru substante si obiectele explozive

● Unitatile de transport tip II◊ Pot fi numai vehicule cu prelata impermeabila, greu inflamabila si ale carei dimensiuni pot acoperi cel

putin 20 cm pe toate laturile furgonului◊ Trebuie sa aiba un furgon solid, in masura sa protejeze marfa, si fara orificii sau interstitii care ar putea

duce la pierderea incarcaturii◊ Trebuie sa aiba teava de esapament plasata in fata peretelui anterior al furgonului si orientata spre

exterior, astfel incat sa se evite orice pericol pentru incarcatura◊ Trebuie sa aiba bateria protejata contra loviturilor si bornele trebuie sa fie protejate cu un capac izolant

pe plan electric◊ Trebuie sa aiba cabina confectionata din materiale greu inflamabile◊ Trebuie sa aiba un sistem de limitare de viteza cand sunt formate din vehicule cu masa maximala peste

12 t◊ Trebuie sa aiba un rezervor de combustibil astfel incat in caz de fisura, combustibilul sa se scurga direct

pe pamant, fara sa intre in contact cu peretii vehiculului sau cu incarcatura ◊ Motorul trebuie sa fie alimentat numai cu motorina

● Unitatile de transport tip III◊ Sunt exclusiv unitati de transport acoperite◊ Transporta cele mai mari cantitati de marfuri periculoase explozive din clasa 1◊ Trebuie sa aiba toti peretii furgonului in masura sa protejeze marfa incarcata, fara interstitii si acoperite

de materiale care sa nu produca scantei◊ In cazul vehiculelor cisterna cu masa totala peste 16 t, cu sistem de franare antiblocare a rotilor la

franare (ABS)◊ In cazul vehiculelor cu masa totala peste 16 t, cu sistem de franare de anduranta◊ Cu o instalatie electrica cu firele electrice protejate cu tuburi de plastic sau de metal plastifiant◊ Cu intrerupator cu comanda dubla pentru bateria de acumulatori◊ Cu o instalatie electrica in interiorul caroseriei pentru iluminare de tip antideflagranta, cu intrerupator

extern◊ Cu un sistem de incalzire de varf antiincendiu si asezat cat mai sus posibil pe peretele posterior al

cabinei

Unitatile de transport care transporta substante si obiecte explozive sub limitele de scutire partiale:

● Nu au obligatia de a fi dotate cu echipamente diverse ADR● Pot fi conduse de persoane care nu au certificat de formare profesionala ADR● Nu trebuie semnalizate si etichetate● Trebuie sa fie dotate obligatoriu cu mijloace de stingere a incendiilor (extinctoare) prevazute in ADR

Masa neta maxima admisibila, in kg, de materie explozibila continuta in marfurile din clasa 1 pe unitatea de transport.

Page 137: ADR-ed. 2000

Unitate de transport

Diviziune 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 si 1.6 -Codul 01º 1º - 12º 13º - 25º 24º - 34º 35º - 45º 46º, 47 48º, 49º, 45º 91º

EX/ II 6,25 1000 3000 5000 15.000 Nelimitata 5000 NelimitataEX/ III 18,75 16.000 16.000 16.000 16.000 Nelimitata 16.000 Nelimitata

Conform ADR, o remorca sau o semiremorca noua de masa maxima admisa peste 10 t, prevazuta pentru transportul de containere incarcate cu substante din clasa 1, trebuie sa fie echipat cu:

● Sistem antiblocare ABS● Instalatie electrica cu fire electrice imbracate de un invelis fara innaditura sau tuburi de plastic;● Cel putin o cala de oprire

Alte echipamente diverse ADR

● 2 lampi portabile de buzunar si 2 lampi autonome;● 2 veste fosforescente● echipamente pentru protectia publicului● trusa de scule adecvata

Pentru o unitate de transport ADR a substantelor si obiectelor explozive din clasa 1 mijloace de lupta impotriva incendiilor sunt:

● un stingator de 2 kg pentru incendiul motorului sau al cabinei● un stingator de 6 kg pentru incendiul incarcaturii● 2 stingatoare pe tractor (unul de 2 kg si unul de 6 kg) si nici unul pentru semiremorca ● un total de 8 kg material

Un container incarcat cu colete care contin substante din clasa 1 trebuie sa aiba aceleasi caracteristici de constructie ca si cele impuse pentru compartimentele de incarcare ale unitatilor de transport pe tipul I, II sau III, in functie de substanta transportata. Un container pentru transportul substantelor pulverulente trebuie sa aiba podeaua prevazuta cu o suprafata sau placaj nemetalic.

Cum trebuie semnalizat un vehicul cu prelata sau un vehicul furgon incarcat:

● Cu un panou de pericol amplasat anterior si unul amplasat posterior (ambele panouri sunt neutre – fara numere)◊ Daca suprafata vehiculului este insuficienta, cu doua panouri de pericol neutre (unul anterior si altul

posterior, de dimensiuni reduse 300 mm x 120 mm)

● Prin expunerea pe cele doua parti si in spate a etichetei referitoare la substanta exploziva transportata◊ Etichetele de pericol care se aplica pe vehicul pot fi micsorate la 100 m latura, daca suprafata

disponibila a vehiculului este insuficienta pentru aplicareSemnalizarea unitatilor de transport care transporta containere incarcate cu substante si obiecte explozive:

● Pe cele doua laturi si la extremitatile containerelor trebuie aplicate aceleasi etichete ca si pe colete sau numai cele de la diviziunea cea mai periculoasa

● Panourile de pericol sunt expuse pe unitatea de transport la partea anterioara si posterioara

Documentele de bord

● Certificatul de formare profesionala ADR este obligatoriu pentru toate vehiculele oricare ar fi masa maxima admisa cu incarcatura

● In privinta substantelor transportate, pentru toate vehiculele care transporta substante explozive din oricare diviziune

● Certificatul de agreare ADR al vehiculului, pentru transporturi internationale◊ Indica substantele care pot fi transportate◊ Este valabil un an de la data emiterii◊ Este obligatoriu numai pentru trafic international

Page 138: ADR-ed. 2000

◊ Certificatul de agreare ADR pentru transporturi internationale, inclusiv pentru tractorul rutier este obligatoriu numai pentru vehiculele tip II si tip III

● Scrisoarea de transport internationala CMR in care se indica:◊ Denumirea substantei, numarul de identificare, cifra de enumerare, masa neta in kg a substantei si sigla

ADR● Instructiunile de securitate● In cazul transportului international de substante si obiecte explozive, care apartin unei rubrici n.s.a., documentul

de transport trebuie sa contina:◊ Denumirea tehnica a substantei◊ O copie a acordului autoritatii competente care sa precizeze conditiile de transport◊ Poate fi de exemplu „0485 substanta exploziva n.s.a., denumirea tehnica corespunzatoare, 1.4G, 42º,

400 kg”

Iata de exemplu o mentiune in CMR: „0160 pulbere fara fum, 1.1 C, 2º, 4600 kg, ADR”

Masurile pe care trebuie sa le adopte un sofer la incarcarea marfurilor periculoase:

● Sa controleze si sa curete daca este cazul suprafata compartimentului de incarcare● Sa controleze starea coletelor si sa le incarce numai daca sunt in stare perfecta, inchise si etichetate corect● Sa pozitioneze coletele tinand cont de etichetele de pozitionare● Sa nu accepte, incarcarea si a coletelor in stare deteriorata sau daca prezinta pierderi (scurgeri) mici sa

manipuleze coletele cu precautie, fara sa le supuna la socuri sau frecari si sa le arimeze in asa fel incat sa evite deplasarea acestora fata de peretii vehiculului

● Sa foloseasca instalatia electrica a vehiculului si/sau lampile de buzunar conform normelor ADR● Sa stivuiasca coletele astfel incat sa nu depaseasca inaltimea obloanelor, incepand de la peretele anterior al

compartimentului de incarcare ● Cotele care contin substante si obiecte afectate grupelor de compatibilitate B si D trebuie sa fie incarcate in

containere sau compartimente separate, astfel incat sa se impiedice transmiterea detonatiei de la obiectele grupei de compatibilitate B la substantele sau obiectele grupei de compatibilitate B la substantele sau obiectele grupei de compatibilitate D.

● La sfarsitul incarcaturii, sa intinda si sa lege prelata astfel incat acesta sa nu atinga direct incarcatura si sa nu coboare cel putin 20 cm de-a lungul obloanelor

● Este interzisa incarcarea sau descarcarea in locuri publice, aglomerari urbane, fara permis special eliberat de autoritatile competente

In timpul transportului unor substante este obligatorie prezenta unui insotitor:

● In toate situatiile cand se transporta substante periculoase pe vehicule tip I, in afara de artificiile cu cifra de enumerare 43º, Nr. ONU 0336

● Cand se transporta explozive de mina cu cifra de enumerare 4º si 48º, maximum 200 kg● Canse transporta cartuse de vanatoare sau petarde pentru calea ferata cu cifra de enumerare 47º

Masurile pe care trebuie sa le adopte un sofer in timpul transportului marfurilor periculoase la clasa 1:

● In cazul opririi sau stationarii transportului, trebuie sa se asigure supravegherea unitatii de transport● Trebuie sa controleze ca usile compartimentului de incarcare sa fie inchise● In cazul unui incident sa informeze rapid organele de interventie, de ajutor● Opririle trebuie sa fie limitate numai la cele de serviciu si daca este posibil departe de localitati● In convoaie, la oprire ori in mers trebuie sa se pastreze o distanta minima de cel putin 50 m de vehiculele care

stationeaza ori fata de vehiculul din fata● In colaborare cu insotitorul trebuie sa supravegheze in permanenta vehiculul, pentru a evita infractiunile (de

exemplu, furtul)● Trebuie sa respecte toate regulile referitoare la opririle si circulatia din ADR, daca masa neta exploziva este mai

mare de 50 kg● Trebuie sa intervina daca se declanseaza un incendiu la vehicul (motor sau cabina ori pneuri)● Daca exista o scurgere pe caroseria vehiculului sa opreasca departe de localitati, sa opreasca motorul, sa stranga

si sa recupereze cu grija produsul folosind unelte antiscanteie● Daca substanta cade pe sosea, sa intrerupa traficul delimitand zona accidentului, sa impiedice apropierea

curiosilor si sa anunte imediat organele de ajutor● In caz de pierderi considerabile (din vehicul pe sosea) sa ia masuri dupa recuperarea substantelor ca soseaua sa

fie curatata si spalata cu apa

Page 139: ADR-ed. 2000

In timpul controalelor referitoare la transporturile de marfuri periculoase cu vehicule tip II sau III sunt considerate infractiuni grave:

● Vehiculele care prezinta scurgeri datorita unei slabe etanseitati a compartimentului de incarcare● Incarcarea vehiculelor peste cantitatile maxime autorizate