Actualitatea Romaneasca (5)

24
INTERNET: WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO 4 ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ANUL 9 | NUMĂRUL 5 | EDIȚIE NOUĂ | 2 - 15 APRILIE 2011 | GRATUIT Alina Harja DITORIAL ULTIMA ORĂ SPORT ACTUALITALIA La taifas cu “braţul legii” despre infractori Hoţul de furat se teme Majoritatea arestaţilor sunt români La Roma, 80% din arestați sunt de naționalitate română PAGINA 11 4 Dacă le laşi de izbelişte poţi ajunge după gratii PAGINA 10 4 Procesele penale CONSULTANT COMUNITATE ROMÂNIA RELIGIE Mulţi candidaţi dar puţini alegători Febra alegerilor O parte din zboruri mutate la Târgu-Mureş WizzAir schimbă rutele 2011, anul omagial al Sfântului Botez Pastorala Pascală PAGINA 4 4 PAGINA 19 4 PAGINA 13 4 Simone Caiazzo, 33 de ani din Roma, este poliţist din 1995 şi începând din anul 2000 lucrează la Comisa- riatul “Viminale” din cen- trul Romei. În meseria sa intră destul de des în con- tact cu românii, din păcate însă cu acei români care încalcă legea. “90% dintre cei pe care îi arestez sunt străini şi, fără să exagerez, 80% cel puţin sunt de naţionalitate ro- mână. “ Ce tip de infracţiuni comit în mod obişnuit? “Majoritatea furturi şi scan- daluri. Centrul Romei este o zonă extrem de frecventată de turişti şi deci foarte atrac- tivă pentru hoţii de buzunare dar nu numai. Vă spuneam de scandaluri: am observat că mulţi români obişnuiesc să bea şi la băutură devin agre- sivi, încep să se certe sau se iau la bătaie. Pe noi ne cheamă proprietarii barurilor sau clienţii care sunt deran- jaţi de atitudinea lor agresivă sau pur şi simplu pentru că le este teamă.” Şi eu, ca tot omul, stau mo- mentan în chirie şi mi-a expirat contractul. Deci trebuie să-mi caut altă casă. Nimic mai nor- mal. Iau “Porta Portese” (publi- caţia de anunţuri din Roma) şi încep să sun în stânga şi în dreapta. Găsesc nişte anunţuri care îmi convin atât ca preţ cât şi ca zonă (în sensul că se plă- tesc vreo 800 de Euro pe lună pentru 2 camere în centru şi, având în vedere că sufăr totuşi de o doză sănătoasă de lene, prefer să plătesc 100-200 de euro în plus dar să reduc de- plasările) şi încep să sun. Trecând peste amabilităţile ini- ţiale, conversaţia în general se derulează astfel: -Dar unde lucraţi? - Lucrez la Camera Deputaţilor şi am contract pe termen nede- terminat (ceea ce, să ne înţele- gem, în Italia chiar este un lux). - Dar după accent nu păreţi ita- liancă. - Nu sunt. Sunt româncă. - Păi şi cum adică lucraţi la Ca- mera Deputaţilor? - Întocmai cum aţi auzit. Sunt asistenta unui deputat. După care, cu jumătate de gură mă invită totuşi să văd apartamentul, dar mi se speci- fică c-ar fi cazul să-mi car după mine şi “busta paga” (adică flu- turaşul). (continuare în pagina 2) PAGINA 8 4 PAGINA 3 4 PAGINA 21 4 Tunisienii au ajuns la Roma Dincolo de sloganuri politice, drama oamenilor Mutu s-a cuminţit În 6 etape trebuie să reintre în graţiile antrenorului EuroPrahova în Italia În curtea Academiei primul bust al lui Decebal

description

Editie noua - numarul 5

Transcript of Actualitatea Romaneasca (5)

Page 1: Actualitatea Romaneasca (5)

INTERNET: WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO4

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMĂRUL 5 | EDIȚIE NOUĂ | 2 - 15 APRILIE 2011 | GRATUIT

Alina Harja

EDITORIAL

ULTIMA ORĂ SPORTACTUALITALIA

La taifas cu “braţul legii” despre infractori

Hoţul de furatse teme

Majoritatea arestaţilor sunt români

La Roma, 80% din arestați sunt de naționalitate românăPAGINA 114

Dacă le laşi de izbeliştepoţi ajunge după gratii

PAGINA 104

Procesele penale

CONSULTANT COMUNITATE ROMÂNIA RELIGIE

Mulţi candidaţi darpuţini alegători

Febra alegerilor

O parte din zborurimutate la Târgu-Mureş

WizzAirschimbă rutele

2011, anul omagial alSfântului Botez

Pastorala Pascală

PAGINA 44 PAGINA 194 PAGINA 134

Simone Caiazzo, 33 de anidin Roma, este poliţist din1995 şi începând din anul2000 lucrează la Comisa-riatul “Viminale” din cen-trul Romei. În meseria saintră destul de des în con-tact cu românii, din păcateînsă cu acei români careîncalcă legea.“90% dintre cei pe care îiarestez sunt străini şi, fărăsă exagerez, 80% cel puţinsunt de naţionalitate ro-mână. “

Ce tip de infracţiuni comit înmod obişnuit?“Majoritatea furturi şi scan-daluri. Centrul Romei este ozonă extrem de frecventatăde turişti şi deci foarte atrac-tivă pentru hoţii de buzunaredar nu numai. Vă spuneamde scandaluri: am observatcă mulţi români obişnuiesc săbea şi la băutură devin agre-sivi, încep să se certe sau seiau la bătaie. Pe noi necheamă proprietarii barurilorsau clienţii care sunt deran-jaţi de atitudinea lor agresivăsau pur şi simplu pentru că leeste teamă.”

Şi eu, ca tot omul, stau mo-mentan în chirie şi mi-a expiratcontractul. Deci trebuie să-micaut altă casă. Nimic mai nor-mal. Iau “Porta Portese” (publi-caţia de anunţuri din Roma) şiîncep să sun în stânga şi îndreapta. Găsesc nişte anunţuricare îmi convin atât ca preţ câtşi ca zonă (în sensul că se plă-tesc vreo 800 de Euro pe lunăpentru 2 camere în centru şi,având în vedere că sufăr totuşide o doză sănătoasă de lene,prefer să plătesc 100-200 deeuro în plus dar să reduc de-plasările) şi încep să sun. Trecând peste amabilităţile ini-ţiale, conversaţia în general sederulează astfel: -Dar unde lucraţi?- Lucrez la Camera Deputaţilorşi am contract pe termen nede-terminat (ceea ce, să ne înţele-gem, în Italia chiar este unlux). - Dar după accent nu păreţi ita-liancă.- Nu sunt. Sunt româncă. - Păi şi cum adică lucraţi la Ca-mera Deputaţilor? - Întocmai cum aţi auzit. Suntasistenta unui deputat. După care, cu jumătate degură mă invită totuşi să vădapartamentul, dar mi se speci-fică c-ar fi cazul să-mi car dupămine şi “busta paga” (adică flu-turaşul). (continuare în pagina 2)

PAGINA 84 PAGINA 34 PAGINA 214

Tunisienii auajuns la RomaDincolo de sloganuri politice,drama oamenilor

Mutu s-a cuminţitÎn 6 etape trebuie să reintreîn graţiile antrenorului

EuroPrahovaîn ItaliaÎn curtea Academiei primulbust al lui Decebal

Page 2: Actualitatea Romaneasca (5)

Actualitatearomâneascã

2 -15 aprilie 2011ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

În ciuda faptului că ar trebuisă aibă un rol de voluntariat şiar trebui să ofere servicii şiajutor gratuit celor care au ne-voie, anumite asociaţii româ-neşti din Italia profită de peurma faptului că o parte dintreconaţionalii noştri nu au posi-bilitatea de a se informa caresunt procedurile de eliberare aunui document românesc şisolicită tarife acolo unde sepoate face doar un gest deomenie. ”Am plătit 7 euro pentru ca sămă programeze în luna maipentru a face o procură deschimbare a cărţii de identi-tate” spune Anişoara Aniţăi,originară din Răcăciuni,Bacău. Femeia, în vârstă de 57de ani, locuieşte la Tivoli, aregrijă de o bătrână în casa că-reia locuieşte şi are câteva orelibere doar joia şi duminica.Anişoara se află în Italia de doiani, însă nu are rezidenţă. Sin-gurele ei documente sunt celeromâneşti. Femeia a dat un te-lefon la o asociaţie de românidin zonă pentru a întreba cumpoate să îşi schimbe cartea deidentitate, expirată în februa-rie 2011. A plătit cei 7 euro şiabia după aceea a aflat de la oaltă conaţională că de fapt pro-gramările la Consulatul suntgratis. ”Sunt dezamăgită. Cesă spun? Oare te poţi îmbogăţidin asta? Nu înţeleg de ce facasta” suspină femeia.

”Nu mi se pare normal. 8 euroînseamnă o oră de muncă. Dece trebuie să se ia bani, acolounde se poate simplu ajuta?”se întreabă Măriuca Stavru,45 de ani, originară din Făgă-raş, stabilită de un an la Mo-dugno din regiunea Puglia.Românca avea nevoie de untitlu de călătorie pentru amerge în acasă. Din lipsă detimp liber, dar şi din cauză cănu ştie să folosească internetulpentru a se informa, Măriucapovesteşte că a apelat la o aso-ciaţie din Bari, la care a trebuitsă plătească 8 euro doar pen-tru să i se facă programare.”Şi aşa taxele consulare suntmari, nu înţeleg de ce trebui sămai dăm bani şi pe aşa zise co-misioane” spune femeia, careoricând are ocazia atrageatenţia conaţionalilor de a nucădea în plasa în care a căzutea.

Programările la secţia consulăde la Roma se fac prin:E-mail la adresa:[email protected];Fax la numărul: (0039) 0651531151;Telefoane:(0039)0651531155(0039)0651530987(0039)0651956809(0039)0651965268(0039)065193447(0039)065043402

(0039)0651530315. Odată cu cererea de progra-mare, se va preciza numele şiprenumele persoanei care seva prezenta la consulat, servi-ciul solicitat şi regiunea încare domiciliază în Italia.Informaţii consulare la nume-rele (robot telefonic):(0039)0651531155(0039)0651530987(0039)0651956809(0039)0651965268(0039)065193447(0039)065043402(0039) 0651530315. Telefonul de urgenţă - SecţiaConsulară ROMA - (0039)345.230.24.89 Este strict pentu cetăţenii ro-mâni care se confruntă cu o si-tuaţie de urgenţă (ex.: decese,situaţii de pericol sau cu carac-ter extraordinar, calamităţi,accidente cu victime), se poateapela 24h/24h. La acest numărnu se fac programări şi nu sefurnizează informaţii consu-lare. În plus Ambasada Românieiorganizează periodic un pro-gram numit „Consul itine-rant”, în cadrul căruiareprezentanţii secţiei consu-lare din Roma se deplasează îndiferite zone de competenţăpentru a oferi asistenţă si ser-vicii consulare cetăţenilor ro-mâni din zona respectivă. Accesul se va face pe bază deprogramare prealabilă, obţi-

nută de la Secţia Consulară aAmbasadei României la Roma,prin e-mail: [email protected], fax:0039/0651531151 sau telefon:0039/0651531155.Ambasada recomandă cetăţe-nilor români care vor solicitaservicii consulare să se pre-zinte cu documentele de iden-titate româneşti valabile şi/sauactele de stare civilă în origi-nal şi fotocopie.

SERVICII CONSULARE CAREPOT FI EFECTUATE de Con-sulul itinerant:

- procuri: persoana interesatăva prezenta paşaportul saucartea de identitate româneştivalabile, va cunoaşte datele deidentificare ale persoanei pecare o împuterniceşte (nume,prenume, data şi locul naşterii,adresa, codul numeric perso-nal, nr. documentului de iden-titate); taxa consulară - 60Euro.- procura pentru obţinereacărţii de identitate româneşti:sunt necesare, în plus, 4 foto-grafii;- autentificarea de declaraţiipe propria răpundere: este ne-cesar paşaportul sau cartea deidentitate, româneşti valabile;taxa consulară - 60 Euro.- declaraţia de stare civilă(stato di famiglia) - sunt nece-sare toate documentele de

stare civilă româneşti, în origi-nal şi fotocopie (certificate denaştere, căsătorie, deces sausentinţe de divorţ, după caz) şipaşaportul sau cartea de iden-titate romanească; persoanelenecăsătorite vor achita în plustaxa consulară pentru autenti-ficarea unei declaraţii privindstarea civilă, în valoare de 60Euro.- cazierul judiciar se poate ob-ţine prin intermediul SecţieiConsulare (taxa: 35 Euro, cuapostilă: 70 Euro) sau prinprocură: 60 Euro.- efectuarea de traduceri deacte de stare civilă şi diplomede bacalaureat: este obligato-rie prezentarea documentuluipentru care se solicită tradu-cerea în original; taxa consu-lară: 70 Euro, pentru fiecarepagină suplimentară – 30 euro.

Programările la consulatsunt gratuiteAm primit mai multe semnalări la re-dacţie prin care cititorii noştri ne in-formează că încă mai există asociaţiicare cer comisioane pentru programă-rile la consulat. Deşi aceste aşa-zise„comisioane” nu sunt foarte mari,sunt totuşi nemeritate întrucât pro-gramările sunt gratuite şi nu existălinii preferenţiale pentru asociaţii saualt tip de organizaţii. Asociaţiile sunt organizaţii non-profit, ceea ce înseamnăcă obiectivul lor de activitate ar trebui să fie oferirea deservicii gratuite sau la preţuri mai mici decât cele nor-male (în cazul în care serviciile sunt cu plată) celor careapelează la ele în funcţie de obiectivele prevăzute în sta-tutul acestora. Programările la consulat fiind gratuite,nu este justificată plata niciunui fel de comision pentruun astfel de serviciu. Uneori însă aceste asociaţii suntfolosite ca paravan fiscal pentru a obţine câştiguri fărăa plăti taxe către Statul italian.

de E.P.

(continuare din pagina 1)

Mă amuz copios şi mă depla-sez să văd apartamentul.Până acum am văzut vreo 5apartamente. Chestia hilarăeste faptul că în anunţ estescrisă una şi în realitate lu-crurile stau cu totul altfel: orirespectiva “cameră spa-ţioasă” are în realitate exact4 metri pătraţi, ori “cucinaabitabile” în realitate pentruei înseamnă ca poate să intremaxim unul de 50 de kg înbucătărie, ori au uitat să spe-cifice că nu există lift în blo-cul respectiv, în condiţiile încare apartamentul este evi-dent la etajul 4 etc. Cea maisimpatică chestie a fost cândo tanti îmi propune să nu în-registrăm contractul. La careeu o întreb: “păi, mamaie, şiatunci pe mine de ce mă frecila cap să-ţi aduc fluturaşi şicontracte de muncă? Adicădacă tu faci contracte lanegru, eu de ce n-aş putea sălucrez la negru?”Şi nu voi înţelege niciodatămania asta pe care o au de aprezenta lucrurile în altăformă decât cea reală. Oarechiar nu-şi dau seama că ast-fel pierdem timpul amândoi?Doar nu eşti atât de imbecilîncât să crezi că eu o să în-chiriez un apartament carenu corespunde cerinţelormele doar pentru că m-amdeplasat şi l-am văzut… Oricum ar fi, în timp ce eu voicontinua să-mi bat capul cuastfel de personaje, vă ureztuturor “Un Paşte Fericit” şimultă sănătate. “Hristos a înviat!”

Page 3: Actualitatea Romaneasca (5)

Un nou caz de delincvenţăumbreşte comunitatea ro-mânească din Italia. Un ita-lian, Walter Allavena, de 53de ani, din Torri (Ventimi-glia, la frontiera cu Franţa)a murit sâmbătă noaptedupă ce a fost bătut cruntde patru români. Italianul coborâse din casăsă sară în apărarea fiului.Totul se pare că a plecat dela gestul unuia din cei patruromâni de a mângâia uncâine dar acesta s-a speriat.De aici s-a născut o ceartăîntre Claudio Allavena (fiulvictimei), care iniţial s-aterminat fără repercusiuni. Poliţia a interogat maimulte persoane prezente lasărbătoare care susţin căromânii erau beţi şi puşi pescandal. Potrivit acestora,după prima ceartă româniis-au întors mai numeroşi şil-au urmărit pe Claudiopână în faţa casei, unde au

început să-l lovească. Tatăl lui a auzit strigătele şia coborât să-şi apere fiul.Cotidianul italian “Corrieredella Sera” susţine că înacel moment românii au tă-bărât pe el.Corpul victimei a fost trans-portat la Institutul de Medi-cină Legală unde va fifăcută autopsia care va sta-bili dacă victima a decedatîn urma loviturilor primitesau pentru că a căzut şi s-alovit cu capul de caldarâm. Poliţia italiană a reţinut ceipatru români, presupuşi a fiautorii delictului. În acest moment cei patruse află în penitenciarul dinValle Armea şi sunt acuzaţide lovitură cauzatoare demoarte. Judecătorul pentruancheta preliminară (GIP) adecis prelungirea mandatu-lui de arest preventiv.

T imp de cinci zile, Ac-cademia di Romaniadin Roma a fost gazda

Caravanei internaționaleEuroPrahova, un eveni-ment care promoveazăeconomic, cultural şi isto-ric județul. Pe lângă rit-muri de fanfară, dansuritradiționale, degustări deproduse tradiționale şi unforum economic, a fostdezvelit bustul regelui De-cebal, cel mai mare condu-cător al dacilor.

A noua ediţie a expoziţiei Eu-roPrahova a ajuns la Roma lasediul Academiei Române. Evenimentul are ca scop pro-movarea economică, culturală

şi istorică a judeţului. Acestaeste prima ediţie care are locîn cadrul Academiei Românedin Roma. La inaugurare au

participat atât autorităţi ro-mâne cât şi italiene.

(continuare în pagina 17)

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitatearomâneascã

2 -15 aprilie 2011

Caravana Euro-Prahova atrageinvestitori italieni

de Alina Harja

Româniidin nou în vizorulpresei italiene

CRONICĂ

Page 4: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4Actualitatearomâneascã

PE SCURT

Alegeri locale 2011:candidaţi români

Regizoarea Maria Ştefă-nache s-a născut în 1962şi a început teatrul laIaşi. În 1993 a venit la

Roma unde a urmat cur-surile Academiei Naţio-nale de Artă Dramatică„Silvio D'Aminco”, iardin 1994 trăieşte la Mi-lano, un oraş de carespune “că este îndrăgos-tită”. În 2003 a deschisCentrul de Producţii Tea-trale şi DocumentareVideo (“Centro Produ-zioni Teatrali e Docu-mentari Video”), devenitun punct de referinţăcultural în Milano. Maria candidează pelista civică “Pisapia Sin-daco” pentru un fotoliuîn consiliul local din Mi-lano.

“Nu fac parte din nici unpartid politic, pentru că numă interesează politica însensul clasic al cuvântului.Cred mai degrabă în parti-ciparea activă a cetăţenilorîn viaţa comunităţii şi într-un nou mod de a face poli-tică: o politică a milanezilorşi a “noilor milanezi”.

Maria şi-a început campa-nia electorală trimiţând oscrisoare celor “12000 deromâni cu drept de vot,care îşi au reşedinţa la Mi-lano” prin care îi invita săparticipe activ la viaţa poli-tică şi socială a oraşului.“Trăim un moment istoricpe care aş vrea să-l împăr-tăşim împreună, pentur că

este unul din drepturilenoastre în această ţară”,aşa începea scrisoarea tri-misă alegătorilor.

A pornit la drum cu un pro-gram politic extrem de binestructurat: “crearea unuicanal web TV cu un telejur-nal în limba română, pesitul primăriei de la Milanoşi crearea unui portal webdedicat comunităţii, la felca la Torino, crearea unuicentru de mediere culturalăcare să ofere informaţii cuprivire la documente,muncă, procedura penală şişcoală şi crearea unei bazede date cu informaţii utileprivind locurile de muncă,beneficii fiscale sau de altănatură pentru cine vrea sădeschidă activităţi cu speci-fic National şi crearea uneistructuri care să organizezeevenimente culturale de ca-litate pentru a promova ar-tiştii români din toatedomeniile.”

Chiar dacă ar fi aleasăMaria nu ar renunţa lamarea ei dragoste, arta.“Politica”, spune, “va fi doarun nou instrument prin caresă arăt adevărata faţă a co-munităţii noastre”.

“De fapt acum voi continuace am început cu ani înurmă prin documentarele şifilmele pe care le-am făcut”,a mai declarat aceasta.

Cu toatea acestea, româncaîşi doreşte să reprezinte in-teresele tuturor cetăţenilordin Milano. “Proiectelemele sunt multiculturale;nu are sens să ne izolăm caşi comunitate”.

Pe lista pe care candideazăMaria Ştefănache sunt în-scrişi 48 de candidaţi ceprovin toţi din societatea ci-vilă, neimplicaţi în nici unpartid politic: 27 de femei şi21 de bărbaţi.

MilanoVarvara Vizir s-a născutîn 1971, în RepublicaMoldova la Mingir (Hân-ceşti). Din 2002 a devenit

cetăţean român. Estemembră a Asociaţiei“Italia-România, pentruintegrare şi dezvoltare”şi unul din primiimembri ai PartiduluiIdentitatea Românească.De curând a devenit re-prezentantul partiduluipe zona Pomezia-Net-tuno. Trăieşte în Italia din 1999,unde lucrează ca translator. Despre activitatea sa poli-tica ne povesteşte cu mân-drie: “n-am fost activistă înnici un partid înainte. Din2007 însă m-am înscris înPIR. De altfel şi în 2007 amvrut să candidez, dar nu amreuşit să obţin toate actelenecesare la timp. Mi-amoferit însă sprijinul pentru aînscrie şi atunci românii pelistele electorale suplimen-tare la Ardea. Cred că esteimportant să votăm dacăavem acest drept. Aşa nuvom mai fi priviţi doar cabraţe de muncă, ci şi ca oa-meni.”Care vor fi priorităţile dum-neavoastră dacă veţi fialeasă?“Voi face tot posibilul săreuşesc să obţin o bisericăpentru românii din Torvaia-nica (un cartier din Pome-zia) pentru că nu există unaîn zonă şi oamenii sunt con-strânşi, duminică de dumi-nică să meargă până laOstia pentru a putea parti-

cipa la slujbă. S-au strânsdeja mult semnături pentruasta. Apoi, aici avem o problemăfoarte serioasă cu locurilela grădiniţă. În zona mea lo-cuiesc foarte multe familiitinere de români, au copiimici şi este îngrozitor degreu să reuşească să obţinăun loc la gradiniţele de stat.Voi face tot posibilul să în-lesnesc accesul copiilor ro-mâni la aceste structuri.Sunt convinsă că marea ma-joritate a românilor care lo-cuiesc în zona mea vorrămâne în Italia, pentru cădin moment ce copiii suntnăscuţi aici, crescuţi în Ita-lia este foarte greu să-i des-prinzi şi să-i duci din nou înRomânia. Dar, totuşi, o altăproblemă este că în şcoliledin Pomezia nu există cur-suri de limbă şi cultură ro-mână cum sunt la Ostia, deexemplu. Ei bine, şi aceastava fi o priori tate pentrumine: cursurile de limbă, is-torie şi cultură română.Este ciudat să vezi copiii ro-mâni care nu ştiu efectiv săscrie în limba română şihabar n-au de istoria ţăriidin care provin. Eu cred căşi acesta este un aspect im-portant care le va oferi noioportunităţi. “Cât despre campania elec-torală, Varvara a începutmai întâi să-i ajute pe ro-mâni să poată vota. “Nupoţi pune carul înaintea boi-lor. Mai întâi trebuie să leoferi oamenilor condiţiilenecesare pentru a vota şiabia apoi să te duci să leceri voturile. Eu le-am dusformulare, i-am ajutat să seînscrie. Oricum, mulţi din-tre ei mă cunosc. Fac tradu-ceri de atâţia ani, îi ajut cuactele, cu programările laconsulat, cu tot ce au ne-voie la nivel birocratic.”Sloganul Varvarei este unulsimplu: “Nu vă promitmarea cu sarea. Voi faceînsă tot ceea ce voi puteapentru a veni în întâmpina-rea problemelor pe care leaveţi.”

Pomezia (RM)

Până pe 16 mai vor fi marifrământări printre româniidin Italia sau, mai bine spus,în interiorul acelei mici mino-rități care a decis să candi-deze pe listele unuia saualtuia dintre partidele ita-liene la următoarele alegerilocale. Păcat însă ca sunt mulți can-didați români dar puțini ale-gători care, pe deasupra, vormai trebui să mai şi aleagădintre sumedenia de compa-trioți candidați. O alegere dificilă deoarecemulți dintre aceşti candidaținu au făcut niciodată politicăînainte şi şi-au descoperit“vocația” pentru politică odată cu vocația pentru candi-datură. Sunt, marea majori-tate, candidații propriuluiego, pentru ei înşişi. Îşi îndreaptă atenția cătreelectoratul român cu toate căsunt (cel puțin aşa sper) con-ştienți că de fapt acest elec-torat nu există şi, atunci cândexistă, este mult mai înclinatsă voteze candidați italienidecât români. Ambițiile personale care setrezesc în unii dintre ei cudouă luni înainte de alegerivor fi folositoare doar parti-delor italiene, care vor aveacâteva voturi în plus gratis.Da, ştiu ca sună aiurea de tot,dar există riscul ca rezultatulelectoral să fie fix acesta,având în vedere că româniica şi comunitate (de fapt şi caindivizi) nu sunt interesați depolitică şi cu atât mai puținsă sprijine un candidatromân: dacă, Doamne fe-reşte, se îmbogățeşte saucâştigă un cent mai multdecât ceilalți. Ai înnebunit? Bine, inteligent ar fi ca româ-nul nostru să se prindă că defapt ar fi un câştig şi pentruel să aibă tot un român înconsiliul local, dar nu-i chip. Şi nu-i nevoie să fii Zarathus-traca să-ți dai seama că şi laaceste alegeri vor avea decâştigat doar italienii. Româ-nii? Se vor uita, sub tăcereajurnaliştilor linguşitori, la de-filarea candidaților (până maiieri, preşedinți de asociațiiapolitice) propuşi de diferitepartide de la Bucureşti şi vorînghiți în sec… rămânând fixcu aceleaşi probleme… darun pic mai puțin cetățeni.

Rezultateviitoare

de Alina Harja de Alina Harja de Zarathustra

2 -15 aprilie 2011

Page 5: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5Actualitatearomâneascã

Svetlana Petcu, candidataPartidului Identitatea Ro-mânească (PIR) per listelepartidului “Futuro eLibertà” la Torino, s-a năs-cut în 1984 în satul Cociuliadin Republica Moldova.După absolvirea liceului dinsatul natal, s-a înscris la Fa-cultatea de Inginerie Meca-nică din cadrul UniversităţiiDunărea de Jos din Galaţipe care a absolvit-o în 2007.În timpul studenţiei a fostmembru activ al Ligii Stu-denţilor Basarabeni “Ştefancel Mare şi Sfânt ”, cel maiimportant proiect la care aparticipat fiind “News ToKnow” iniţiat de Liga Stu-denţilor Români de Pretu-tindeni cu sprijinulAmbasadei Statelor Uniteale Americii.În 2008 a înce-put demersurile pentru re-dobândirea cetăţenieiromâne ca peste un an sădevină cetăţean român şi înacte, nu numai în suflet.

De cât timp sunteţi în Ita-lia? Cum de aţi ales Italia canoua dumneavoastra casă?“În Italia suntem din toamnaanului 2008. Spun la plural

pentru ca nu am venit singurăci împreună cu soţul. Principa-lele motive pentru care amales Italia au fost asemănarealimbii italiene cu româna şi fap-tul ca aveam deja o parte dinfamilie aici. Ne-am hotărât săvenim în Italia pentru că ne do-ream mai mult de la viaţă.

De subliniat este şi faptul căştiam încă din ţară că Italiaeste o ţară frumoasă cu oamenideschişi şi primitori iar comu-nitatea românească prezentăaici ne-ar fi făcut să ne simţimmai aproape de casă.

Cum s-a născut pasiuneadumneavoastră pentru poli-tică?Înca din timpul studenţiei mi-aplăcut să mă implic în viaţa so-cial-culturală. Altruismul şifirea înţelegătoare, generozita-tea şi amabilitatea, plăcerea dea intra în contact cu oameniim-au caracterizat dintot-deauna şi tind să cred că exactde aceste calităţi are nevoie unviitor politician. Cred mai puţinîntr-o ideologie anume; îmiplace mai mult o politică res-ponsabilă în folosul comunităţiişi a bunului simţ.

Daca veţi fi aleasă ce inten-tionaţi să faceţi pentrucompatrioţii dumneavoas-tră?Compatrioţii mei vor găsi în

mine maximul de disponibili-tate şi cooperare. În primulrând intenţionez să propundeschiderea unui birou perma-nent pe lângă Primăria din To-rino unde românii de peambele maluri ale Prutului săaibă la dispoziţie un canal di-rect de comunicare cu institu-ţiile italiene. Voi milita pentruo bună şi corectă informare acomunităţii ca alternativă la ju-

mătăţile de măsură care ajungîn comunitate pe diverse ca-nale. Voi puncta în mod specialpe cunoaşterea legislaţiei ita-liene care pentru români esteo mare necunoscută şi cauzamultor neajunsuri birocratice.Sistemul legislativ italian estefoarte complex şi de cele maimulte ori între ce spune legeaîn Italia şi ce spune legea înRomania sunt neconcordanţeşi interpretări diverse .Mi-aş dori foarte mult săputem organiza o serbareanuală a limbii române în Italiacu implicarea unor prestigioşioameni de cultură români şiitalieni. Să nu uităm că limbaromână este a doua limbă decirculaţie în Italia după limbaitaliană şi poate studiul limbiiromâne la Torino, chiar în sediipublice, ar trebui să devină orealitate şi nu o opţiune. Fiii ro-mânilor au dreptul să cunoascăistoria şi cultura strămoşilorlor.

Sunt oarecum nemulţumită defaptul că românii nu au reuşitsă aibă organizaţii complexe,dinamice care pot constitui înorice moment un motor de pro-movare al culturii şi tradiţiilor

noastre. Lumea asociaţionis-tică românească este măcinatăde interese în care românii nuse regăsesc. Trebuie construităo alternativă comună care săcorespundă intereselor româ-nilor. Suntem mult prea dezbi-naţi şi slabi faţă de solicitărilesociale la care suntem supuşi.Cine va dori să construim îm-preună o comunitate puternicăva găsi în mine personal şi înpartidul din partea căruia can-didez (PIR) un interlocutordeschis, sincer, orientat către ointegrare adevărată în societa-tea italiană

Un mesaj către alegători?Mesajul meu personal către ro-mânii noştri se reduce la în-demnul de a vota cu capulpropriu în primul rând, de avota un curent liberal de cen-tru-dreapta promiţător avândmereu prezent în minte viitorulşi libertatea lor individuală şide grup, de a evita pe cât posi-bil promisiunile exponenţilorpartidelor româneşti, de a votaFuturo e Libertà unicul partiddeschis cu adevărat românilorşi aspiraţiilor acestora.

Alegeri locale 2011: Svetlana Petcu

Cristian Nuc - AssisiCandicat la consiliul local dinAssisi (Umbria) pe lista civicăde centru-dreapta “SindacoBartolini”

Laura Mureşan - Citta diCastelloCandidată la consiliul localdin Citta di Castello (Umbria)pe listele PD

Maria Diana Apineti - PomeziaCandidată la consiliul localdin Pomezia (Lazio) pe listelede centru-stânga ce sprijinăactualul primar Enrico Fusco

Liliana Costache - TerracinaCandidată la consiliul localdin Terracina (Lazio) pe lis-tele de centru dreapta cesprijină candidatul Gian-franco Sciscione

Marius Luca - Castel Ma-damaCandidat la consiliul local dinCastel Madama (Lazio) pe lis-tele de centru-stânga ce spri-jină actualul primar GiuseppeSalinetti

Silviu Ciubotaru – CiampinoCandidat la consiliul local dinCiampino (Lazio) pe listelePD

Gabriel Pîrjolea – RianoCandidat la consiliul local dinRiano (Lazio) pe listele decoaliţiei de stânga

Carmen Ene - ArezzoCandidată la consiliul localdin Arezzo (Toscana) pe lis-tele de centru-dreapta cesprijină candidatul FrancescoMacri

Cristian Igescu - TorinoCandidat la Torino (Pie-monte) pe listele PD

Iulia Antonia Dejeu – Bologna Candidată la Bologna (Emi-lia-Romagna) pe lista civicăBeppe Grillo.

Daniel Beltag - Cassanod'AddaCandidat la Cassano d'Adda(Lombardia) pe lista civică cesusţine candidatul SerafinoGeneroso

Isabela Pulpan – NapoliCandidată la consiliul localdin Napoli (Campania) dinpartea Partidului Străinilor.

Alţi candidaţi

În ultima zi în care se pu-teau înscrie pe listele elec-torale suplimentare, 7aprilie, primaria din Torinoa anunţat că doar 2.749 decetăţeni comunitari s-au în-scris la Biroul electoral(aproximativ 2% din totalulde 46.343 de cetăţeni co-munitari rezidenţi). La ace-ştia se adaugă cei înscrişi întrecut, numărul total de în-scrişi ajungând 3.406. Şi asta cu toate că birourileprimăriei au trimis din timpo scrisoare tuturor comuni-tarilor cu drept de vot pen-tru a le aminti deposibilitatea de a vota laalegerile locale din mai.Primăria din Torino a anun-ţat totusi că înscrierile sepot face până pe data de 16mai la orele 11.00, însă deaceastă dată, conform legi-

slaţiei în vigoare, cetăţeniicare vor face cerere de în-scriere nu vor primi o cartede alegător ci doar o autori-zaţie de a vota, valabilădoar pentru alegerile dinmai. Cei interesaţi trebuie sămeargă personal la Birouluielectoral de pe corso Val-docco, 20 pentru a prezentao cerere de admitere la vot.Cerera trebuie completatăpe un formular tip disponi-bil la Biroul electoral. Soli-citanţii vor primi un atestatvalabil doar la acest scrutindin 15 - 16 mai 2011. Perespectivul atesta va fi indi-cat şi locul unde va puteavota. Alegătorul care se vaprezenta la vot va trebui săprezinte atestatul de admi-tere la vot şi un documentde identitate valabil.

Românii se pot înscriepe listele suplimen-tare pentru a puteavota până pe 16 mai

de Alina Harja

de Alina Harja

Numărul candidaţilor români la aceste alegeri este enorm. De la Nord la Sud pe liste de centru,dreapta sau stânga concetăţenii noştri îşi încearcă norocul candidând la un post de consilier.În paginile ziarului nostru am încercat, pe cât posibil, să prezentăm măcar o parte dintre ei. Înacest număr ne dorim să nu uităm pe nimeni sau cel puţin să vă anunţăm că mai există şi alţiidecât cei cu care am discutat. Iată lista celor care mai candidează şi în alte localităţi. Indiferentde poziţia politică pe care o aveţi, publicaţia noastră vă indeamnă să mergeţi la vot şi să daţitotuşi întâietate unui candidat român în alegerea dumneavoastră.

TORINO

2 -15 aprilie 2011

Page 6: Actualitatea Romaneasca (5)

Această iniţiativă aparţineConfederaţiei Industriaşilor dinRegiunea Marche - CONFIN-DUSTRIA MARCHE şi a fost or-ganizată şi promovată deACTI-Asociaţia pentru Coope-rare Transilvania Italia, în cola-borare cu Asociaţia CIPAL si LIR- Liga Întreprinzatorului Român.Scopul acestei Misiuni a fostaprofundarea bilaterală a posibi-lităţilor de creare a unor parte-neriate şi colaborari menite săsporească eficienţa şi competiti-vitatea pe cele două pieţe de re-ferinţă.Misiunea a fost în întregime or-

ganizată de Preşedintele Asocia-ţiei ACTI, Gianfranco Bruno, cuparticiparea directă a Preşedin-telui Terţiarului Inovativ al Con-federaţiei din Regiunea Marche,Alfredo Leonardi, însoţit de RitaGaudenzi, Director al Departa-mentului Relaţii Internaţionale alCONFINDUSTRIA MARCHE.Prezenţa celor 16 societăţi ita-liene, aparţinătoare sectoarelorde servicii IT, mobilitate durabilă,gestiunea teritoriului, turism,management în domeniul modei,pielăriei şi încălţămintelor, con-strucţii, instalaţii civile şi indus-triale, utilaje pentru prelucrarea

cărnii, laboratoare de analize, areprezentat primul pas în direc-tia iniţierii de colaborări întreaceste două regiuni de referinţă:Marche şi Transilvania, bucu-rându-se de o primire la fel denumeroasă din partea omologi-lor români.Ziua de vineri a debutat cu salu-tul adresat participanţilor de pre-fectul Judeţului Cluj Prof. Univ.Dr. Stamatian Florin Vasile, carea rostit discursul său în limba ita-liană, oferind astfel delegaţiei dinRegiunea Marche, cel mai căldu-ros bun venit şi o completă tre-cere în revistă a celor maiimportante aspecte istorice, eco-nomice, culturale şi sociale aleTransilvaniei, fiind însoţit device-prefect Prof. Univ. Dr.Cozma Vasile.După-amiaza zilei de vineri s-abucurat de prezenţa deosebit deimportantă în acest context, a se-natorului Sorin Bota, Preşedin-tele Grupului Interparlamentarde Prietenie România-Italia şi re-prezentant în Senatul Românieial Regiunii Maramureş, care aadus contribuţia sa prin prezen-tarea oportunităţilor de investiţieşi colaborare pe diverse proiecteîn această zonă de referinţă pen-tru România datorită valorilorculturale, istorice, folclorice şi nuîn ultimul rând datorită potenţia-lului turistic pe care îl oferă.Programul zilelor de 7 şi 8 aprilie2011 a prevăzut întâlniri de dis-cuţii între delegaţia italiană şi re-prezentanţii locali ai LigiiÎntreprinzătorilor Români, Ca-mera de Comerţ şi Industrie

Cluj, Banca Transilvania, Univer-sitatea Tehnică din Cluj-Napoca,Universitatea Creştină DimitrieCantemir, USAMV-Universitateade Ştiinte Agricole şi MedicinăVeterinară, Reprezentanţi ai APLdin Turda şi Dej, precum şi vizitela sediile acestora şi la ARCPARC-Parcul Industrial din Dej,în vederea stabilirii şi identificăriiunor concrete colaborări pe pro-iecte de investiţie, dezvoltare şinu în ultimul rând de cercetare.În urma acestei Misiuni în Tran-silvania avem plăcerea să afir-măm că rapoartele decolaborare pe direcţiile identifi-cate atât la nivel ştiinţific, res-pectiv schimburi de bunepractici între instituţii şi proiectede cercetare de mare anvergură,dar şi la nivel industrial şi comer-cial, reprezintă o primă etapădin această acţiune de promo-vare şi dezvoltare a Transilva-niei, făcând parte din lunga listăde intervenţii începute în 2007 şi

continuate de asociaţia ACTI, întoată această perioadă, bucu-rându-se în diverse ocazii desprijinul, patronajul şi intervenţiaPrefecturii.

Această primă acţiune de acestgen a fost clasificată de către re-prezentanţii delegaţiei italieneprezenţi la Cluj, drept “o misiuneinovativă, dinamică şi de im-pact”, urmând ca pe viitor să secontinue colaborarea în aceeaşidirecţie, adresându-ne şi orien-tându-ne de la bun început spreanumite sectoare cheie, cum arfi, de exemplu, sectorul agro-ali-mentar. De la Roma a fost pre-zentă la întâlniri AsociaţiaPPROEVENT reprezentată dedirectorul administrativ IoanAdrian Grigor.

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6Actualitatearomâneascã

Mediul de afaceri italianîn misiune în Transilvania

de Adina Pop

În zilele de joi 7 aprilie şi vineri 8aprilie 2011, au avut loc la Cluj-Napoca o serie de întâlniri şimese rotunde între Societăţi, Uni-versităţi şi Administraţii Publiceitaliene din Regiunea Marche şiomoloagele lor din Transilvania,făcând parte din programul acţiu-nii desfăşurate sub denumirea de"Misiune în Transilvania cu scopulcunoaşterii mediului de afaceriromân şi stabilirii de parteneriatecomerciale şi industriale".

2 -15 aprilie 2011

Page 7: Actualitatea Romaneasca (5)

S-a încheiat pe data de 27 mar-tie, cu acordarea diplomelor defrecvenţă, cursul de limbă, cul-tură şi civilizaţie română, conce-put şi susţinut cu succes deNicoleta Sprînceană în colabo-rare cu Universitatea Popularădin Castelli Romani. O serie delecţii, în total 40 de ore, interca-late cu întâlniri pe diferite temelegate de viaţa cotidiană şi cultu-rală a României, la care au parti-cipat personalităţi de prestigiuatât româneşti cât şi italiene. Spre marea mea bucurie Prof.Massimo Marciano, rectorulUniversităţii, mi-a înmânat şi miediploma, un moment extrem deemoţionant care într-o oarecaremăsură a consacrat viaţa meacauzei interculturalităţii dintrenaţiunea mea şi pământul frate. Dimineaţa de sărbătoare pentrumine şi colegii mei de curs (Ni-cola Panetta, Draga Rocchi,Dario De Vito, Marco Campilani– lipsea Giorgio Mori, consiliermunicipal din Roma) a văzut şidezbaterea pe tema violenţei îm-potriva femeilor, a cărei victimesunt cu precădere menajereleromânce.

Italia nu este “singură la părinţi”aşadar; ea are o rudă foarteapropiată şi, din păcate, preapuţin luată în seamă, deoarece,cum spuneam noi în Italia, glu-mind evident: “Rudele sunt capantofii, cu cât sunt mai strâmţi(apropiaţi, ndr) cu atât ne fac mairău”. Da, “păcat” că de respectivelerude avem oricum nevoie şi estesuficient să ne gândim la mena-jere, la îngrijitoare care ne ajutăîn casă sau au grijă de bătrâniinoştri… Este mare nevoie însă ca în inte-riorul comunităţii româneşti săse nască acel simţ al agregării, alunirii, cum spune mai mereuavocatul Giancarlo Germani dinPIR, un apel care a fost primit cucăldură de Nicolata Sprînceanăcare, la rândul său, a construitacest curs încercând să prezintecât mai multe aspecte sociale alepoporului român din Italia, prin-tre care integrarea populaţiei deetnie rrom în câmpul muncii (cuacea ocazie a fost invitată o fe-meie rrom, proprietara unei spă-lătorii la Ciampino care ademonstrat că dacă vrei, poţi).

Au fost şi dezbateri pe teme le-gate de istoria recentă a Româ-niei, cu intervenţia regizoruluiOvidiu Paulescu, legate de rela-ţia dintre italieni şi români, cuprezentarea volumului “Şidacă…” de Chiara Schirosi; înfine, o panoramă a unei lumi ex-traordinare şi pline de surprize. Trebuie dat un spaţiu amplu decolaborare între asociaţiile româ-neşti care îşi desfăşoară activita-tea pe teritoriul Italiei, fărăcerturi, într-o atmosferă de înfră-ţire şi comunicabilitate care arputea fi un bun exemplu şi pen-tru noi, italienii, care suntem desvictime ale unei manii exageratea protagonismului. Nicoleta Sprînceană, mulţumităvoinţei de fier pe care o are, areuşit să realizeze acest proiectal unui curs intercultural, nu fărăobstacole, dar în cele din urmă afost premiată. Dulcis in fundo, dumincă, 3 apri-lie, noi “băieţii” de la cursul Ni-coletei am vizitat expoziţia “AurulAntic al României” la MercatiTraiani din Roma. Trebuie să va mărturisesc o che-stie: şi eu am cont pe Facebook

şi de când am îmbrăţişat această“cruciadă pro România” au camînceput să-mi dispară din contac-tele mele italiene care m-au ca-tegorisit imediat drept unacare-şi reneagă originile. Evi-dent, nu fac o dramă din asta,căci e clar că n-am pierdut nimic,oricum nu erau persoane de în-credere. Ba mai mult, sunt chiarbucuroasă mai ales că mi-amcâştigat multe prietenii din Bu-cureşti, Craiova şi alte zone limi-trofe; oameni care trăiesc în

Italia şi care măajută să învăţlimba. Acest lucru însădemonstreazăcă mai suntmulte de făcutpentru a depăşi

bariera lipsei de comunicare şiItalia, dacă vrea să fie în pas cutimpul în care trăim nu se poatecomporta precum cele trei mai-muţe: nu văd, nu aud, nu vor-besc… politica prin care fiecareîşi vede de-ale sale, a indiferenţeifaţă de dramele pe care cei careintră în Italia cerând un ajutoreste depăşită. Trebuie întoarsăpagina. Şi, în ceea ce mă pri-veşte, nu voi sta deoparte dacăva fi nevoie.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

7Actualitatearomâneascã

Italia descoperă România

de Lorella Lattavo

2 -15 aprilie 2011

Page 8: Actualitatea Romaneasca (5)

Maricica Hăhăianu (32 deani) a decedat pe 8 octom-brie după ce a fost lovită cu

un pumn în figură de AlessioBurtone. Cei doi au începutsă se certe în timp ce stăteau

la rând să cumpere biletepentru metrou, într-un bar-tutungerie din staţia Anag-nina la periferia sud-est aRomei. În urma loviturii fe-meia a căzut şi şi-a frânttrunchiul cerebral, ceea ce adus la decesul ulterior. În urma recentei expertize amedicilor legişti, care aratăcă Maricica Hăhăianu a

murit din cauza loviturii depumn, procurorul AntonioCalaresu a de depus dosarulla Tribunalul din Roma. Pe-deapsa prevăzută de legeaitaliană pentru acest delicteste cuprinsă între 10 şi 18ani de detenţie.

Conform avocatului lui Bur-tone, Fabrizio Gallo, acesta

va fi judecat la cerere printr-o procedură prescurtată (ritoabbreviato). Este o proce-dură care se foloseşte în ca-zurile în care probele suntevidente şi nu mai este nece-sară contestarea sau discuta-rea lor. În schimb, imputatulprimeşte o reducere cu otreime a pedepsei.

Obişnuiesc, printre multe aşa-zise tabieturi, ca de cîte orimerg să-mi procur de-alegurii, să-mi cumpăr şi o bere.Vinovată este obîrşia mea ru-rală. Țăranul, de cîte ori veneala tîrg să vîndă sau să cum-pere, nu ierta o halbă cu gulerde spumă care să-i mai răco-rească sufletul. De vin erasătul, pentru că butoiul saubutoaiele din pivniţă îi îndes-tulau setea de toate zilele pînămăcar de Sfântul Paşte.Pentru că locuiesc în zona Eur,la Roma, "spezele" le fac deobicei la Ipercarni sau la Mer-cato Laurentino. Apoi mergsă-mi savurez sticla de Peroniîntr-un parc din vecinătate -l-am poreclit "Parcul copiluluipărăsit" şi e lîngă MunicipioXII. Mă veţi condamna, de-sigur. Dar nu fac mare păcat -pentru că, de ani de zile decînd repet acest ceremonial,n-am întîlnit picior de copil că-ruia prezenţa mea să-i poatăda "fastidio". Am şi locul meufix în acest peisaj dezolant - eunul din scăunelele din jurul"mesei tăcerii" din lemn. Jurcă tot ceea ce spun există;cine nu mă crede, poate con-trola.

Intruşii

Miercuri, văzîndu-mi tabelulcu necesităţi cu toate rubricileanulate, m-am îndreptat sprelocul meu preferat, salivândvisător. Dar culmea ! pentruprima dată de cînd vin aici,masa tăcerii era ocupată dedoi intruşi. Aşa că m-am opritla o altă bancă "mută" şi,aprinzîndu-mi o primă ţigară,am desfăcut capacul "blon-dei".

N-am apucat să beau mai multde un "gît" cînd îi văd pe ceidoi ridicându-se. Am crezut căpleacă şi m-am grăbit să-mireiau în primire locul preferat- dar cei doi n-aveau de gîndsă plece, ci să mă contacteze.Unul dintre ei - am înţeles dinsemnele pe care le făcea - ar fidorit să-i ofer o ţigară. I-amservit pe amîndoi, la care amprimit cîte un "merçi" cu ju-mătate de gură.- Parlate italiano ? m-am trezitîntrebându-i în mod spontan.Am priceput imediat că nuvorbesc limba locului, iar lu-crul acesta a stîrnit, fireşte, in-teresul meu reportericesc.- Français ?- Oui, oui, un petit peu - mi-arăspuns imediat unul dintre ei.Ne-am reaşezat şi eu, cu aju-torul francezei aproximativepe care o vorbeam toţi trei,iată ce am aflat.

Odiseea tunisiană

Băieţii erau tunisieni. Îşi risca-seră de curînd vieţile traver-sând Mediterana cu un hîrbde barcă ce-ar fi trebuitscoasă de mult din uz. Avuse-seră noroc de mare liniştită şiau ajuns cu bine la Lampe-dusa. Dar, odată ajunşi pe in-sula cea mai de sud a Italiei,visurile pe care şi le făcuserăla plecare au început să sespulbere. Haosul care i-a în-tîmpinat, lipsa oricăror mij-loace care să slujeascăbunăstării de tip european decare auziseră vorbindu-se, ră-ceala cu care au fost primiţi deoficialităţi, nervozitatea aces-tora şi a locuitorilor insulei -plus greutatea în a se faceînţeleşi - i-a dezumflat; atît la

propriu cît şi la figurat.Erau obosiţi, murdari, flămînzi- la două zile după debarcarecei doi, împreună cu alţi 200,fuseseră transferaţi. Nu pu-teau să-mi explice unde, dardupă durata călătoriei (o zi) şidupă numele a două localităţipe care le tot repetau (Lecceşi Brindisi) am înţeles că tre-cuseră prin Puglia.Dar aici, cînd credeau deja căau dreptul de a spera şi de avisa, o nouă veste a venit să leamărască sufletele, atît de în-cercate de jocul sorţii. Au aflatcă statul italian "lucra" cu Tu-nisul pentru a-i expedia înapoide unde veniseră.Nu puteau accepta. În primanoapte, împreună cu alţi 15conaţionali, au evadat din la-gărul improvizat. Imediatdupă fugă, micul grup s-a divi-zat pentru a nu bate la ochi.Dar, au ţinut să menţionezecei doi, erau siguri că nu i-aurmărit nimeni. Au dormit înnoaptea fugii sub un măslin,iar pe strada din vecinătate n-au văzut niciun girofar, n-auauzit nicio sirenă, nimic...În dimineaţa următoare au

ieşit la drumul mare. Au făcutsemn unui autocar şi, culmea,acesta a oprit. Roma ? au fostîntrebaţi. Confirmând, li s-apermis să urce. Au plătit cu ul-timii 50 de euro ce le mai ră-măseseră din cei 800 cu careplecaseră în cea mai mareaventură a vieţii lor de pînăacum. O sumă imensă pentruo familie tunisiană săracă depescari. Pentru ca am uitat săprecizez că Ahmed şi Hassan,cum mi-au spus că-i cheamă,sunt fraţi.Din autogara Tiburtina, undeavea cap de linie autocarul, aucăutat - tot întrebând alţi vor-bitori de limba arabă - săajungă în Laurentina. De cetocmai în Laurentina ? N-auvrut să-mi răspundă. Chiar şicînd le-am confesat că eu în-sumi sunt un emigrant, ca şiei.

Întrebări

Mi-au mărturisit însă că nuînţelegeau.- Ce nu înţelegeţi ? i-am între-bat.- Nu înţelegem cum de Italia

nu poate să se îngrijească de10-20 de mii de bătuţi desoartă, pe cînd Tunisiareuşeşte să găzduiască peste150 000 (o sută cincizeci !) demii de năpăstuiţi "furnizaţi" derăzboiul civil din Libia vecină.Nu-i înţelegeau nici pe fran-cezi, care au blocat frontierade la Ventimiglia - deşi dato-rează mult din bunăstarea lorde azi tocmai Tunisiei, vechealor colonie.Nici semnatarul acestor rîn-duri nu poate înţelege cum de-au uitat aşa de repede italieniică, pînă mai ieri, se făleau cutitulatura de "transmigratori"săpată în piatră pe frontispi-ciul "Colosseum-ului pătrat".Că în Argentina, procentul deitalieni este de zece ori supe-rior tunisienilor din Italia. Şică în New York locuiesc maimulţi italieni decît la Roma.

În fine...

Chiar cînd mă urcam în auto-buzul cu care plec de obiceispre domiciliul meu italian, le-am văzut pe cele două proas-pete cunoştinţe - despre caretocmai v-am povestit - discu-tând aprins cu un al treilea, pecare din întîmplare îl cunosc.Era un băiat din al cărui"negoţ" mai cumpăr din cîndîn cînd cîte ceva. Or fi rude ?Sau cunoştinţe ? Cine ştie,poate o fi norocul lor. Şi eu m-am bazat la ananghie pe cîteun altul.Poate cu ajutorul lui Dumne-zeu - sau al lui Alah - vor puteaevita egoismul celor ce s-auvăzut cu sacii în car şi au uitatcă şi ei, odată...

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA DIN ITALIA

PAGINA

8

OBSERVATOR

Tunisienii au ajuns la Roma !Dincolo de declaraţiile inflamante ale politicienilor, dincolo de discuţii de principiu, dincolo denumere şi statistici, dincolo de isteria italienilor, drama unor oameni plecaţi în căutarea uneivieţi mai bune şi care întâlnesc coşmarul dezumanizării ţărilor "civilizate"

de Ghighi Puieşteanu

Alessio Burtone va fi judecat pe 19 mai

de Arsenio Silupescu

Italianul acuzat de moartea infirmerei românce,Maricica Hăhăianu, va apărea pe 19 mai în faţajudecătorilor din Roma. Alessio Burtone (20 deani) este acuzat de lovitură cauzatoare de moartecu circumstanţă agravantă derivată din lipsa unuimotiv întemeiat.

2 -15 aprilie 2011

Page 9: Actualitatea Romaneasca (5)
Page 10: Actualitatea Romaneasca (5)

Noi reguli la Casa de Pensiiitaliană (INPS): de acumtotul se face pe internet.Mai precis, de la 1 aprilie,oricine angajează o mena-jeră sau o îngrijitoare tre-buie să comunice acestlucru în maxim 24 de ore dela angajare pe site-ul Insti-tuţiei (www.inps.it). Evidentrămân valabile toate nor-mele prevăzute de contrac-tul colectiv de muncă,respectiv retribuţii, orar demuncă etc. Acelaşi lucru este valabil şipentru orice modificare acontractului de muncă (res-pectiv trecerea de la uncontract pe timp determinatla contract pe timp nedeter-minat, sau invers), numaică de această dată, angaja-torul are 5 zile ca să anunţemodificările făcute.

În cazul în care nu esteanunţată angajarea saueste anunţată în întârziere,angajatorul riscă o amendăcuprinsă între 100 şi 500 deeuro.

Ba mai mult, cu noul sistem,angajatorul este obligat săcomunice şi eventualeleschimbări de domiciliu (deexemplu atunci când anga-jata desfăşoară activitateala un domiciliu diferit faţăde cel prevăzut în contract),variaţii de salariu sau aleprogramului de muncă. În cazul în care angajatorulnu poate face înscrierea on-line, descărcând formula-rele necesare înscrierii,atunci poate comunica an-gajarea sau eventualele mo-dificări prin telefon lanumărul verde gratuit803.164.O altă noutate este cea le-gată de plata impozitelor,care nu se va mai puteaface prin “bollettino pos-tale” ca până acum. În func-ţie de datele declarate deangajator, INPS ca calculaimpozitele şi taxele ce tre-buiesc plătite şi va emite ocerere de plată. Soluţia al-ternativă este plata cu car-dul de credit.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10

Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,

PIR - Partidul Românilor din Italiaîn colaborare cu Uniunea AsociațiilorRomâneşti din Roma sunt la dispozițiadumneavoastră gratuit cu informații

legale şi sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Info: 329 31 21 699 - www.identitatearomaneasca.it

Rubrica juridică

Zilele astea am avut maimulte experienţe profesio-nale care m-au surprins des-tul de mult, mai precis legatede superficialitatea cu caremulţi cetăţeni români abor-dează problemele de ordinpenal în Italia. O superficialitate care poatefi plătită foarte scump, avândîn vedere că în Italia braţullegii este extrem de lent darcând loveşte, loveşte rău, maiales atunci când acuzatuleste român şi nu s-a apăratcum s-ar fi cuvenit. Ultimul caz de care m-amocupat acum câteva zile afost cel al unui băiat roman,I.L., care în 2004 a fost reţi-nut la Ladispoli în timp ce seafla într-un bar în companiaunor tinere, identificate ulte-rior ca fiind prostituate. I.L. a pretrecut mai multeluni în închisoarea din Civita-vecchia, până când avocatulsău să reuşească să-i obţinăeliberarea întrucât nu aveanici o legătură cu infracţiu-nile pentru care fusese reţi-nut. Din acel moment, I.L. nu s-amai interesat absolut delocde soarta procesului care îlavea ca protagonist, conside-rând că era suficient faptul

că a fost eliberat din închi-soare şi că s-ar fi ocupat avo-catul din oficiu pe care îlavea de restul procedurilorjudecătoreşti. Rezultatul: acum câteva zilea fost arestat deoarece pro-cesul penal din 2004 şi-a con-tinuat cursul chiar în absenţasa şi se încheiase, tocmai da-torită faptului că băiatul nuse mai interesse absolutdeloc de el, printr-o condam-nare la 7 ani de închisoare,fără drept de apel .Vă daţi seama că i-a căzutcerul în cap: între timp aveaun loc de muncă, se căsăto-rise, avea o viaţă normală, li-niştită, proiecte de viitor pecare acum a trebuit să leamâne şi să stea în închi-soare condamnat la ani de în-chisoare fără a putea faceniciun fel de recurs. Nefiind primul caz pe care îlîntâlnesc, acest lucru de-monstrează că problemele denatură penală nu pot fi tra-tate cu superficialitate chiardacă par minore; trebuie săle urmăriţi până la sfârşit şisă apelaţi la un avocat de în-credere, pentru că pentru aeconomisi un pic de atenţie şicâteva sute de euro, riscaţi săvă distrugeţi viaţa. În Italia este bine-ştiut căprocesele durează o eterni-tate şi dacă eşti străin, maiales român, având în vederecă există o serie întreagă deprejudecăţi, în procesele pen-tru un anumit tip de infrac-ţiuni, este mai bine să fiţiprevăzători şi neîncrezătorişi să nu vă prefaceţi că nimicnu s-a întâmplat.

Să plângeţi disperaţi maiapoi în faţa unei condamnăripenale serioase pentru in-fracţiuni grave nu foloseşte lanimic şi, mai ales, nu resti-tuie anii din viaţă pierduţi înmod stupid. Având în vedere că vă înţelegatunci când consideraţi căjustiţia penală în Italia nufuncţionează, ţin totuşi să văprecizez că momentan justi-ţia italiană poate părea maipuţin severă decât cea româ-nească, însă peste ani se do-vedeşte nemiloasă şi văputeţi trezi cu sentinţe decondamnare destul de grele. Cu riscul de a mă repeta, văsfătuiesc să urmăriţi până lacapăt derularea procesului,chiar dacă este costisitor şiobositor, deoarece avocatuldin oficiu nu poate dedicatoată atenţia sa unui client pecare nu l-a mai văzut nicio-dată în viaţa sa sau care nu s-a interesat deloc de proces întoţi aceşti ani. Mai ales că în puşcărie, încele din urmă, nu merge avo-catul ci acuzatul, vă sfătuiescsă fiţi extrem de vigilenţi şisă trataţi orice problemă pe-nală cu seriozitate. Judecăto-rii italieni nu sunt foarteînţelegători cu românii acu-zaţi de infracţiuni de tipul :conducerea unui autovehicolsub influenţa alcoolului sauinfracţiunile legate de prosti-tuţie. Mai bine cheltuiţi un ban înplus şi dormiţi liniştiţi acasădecât după gratii.

Justiţia italiană este lentă, dar nemiloasă

Angajarea menajerelor va ficomunicată online

de av. Giancarlo Germani de Alina Harja

Actualitatearomâneascã

INPS

2 -15 aprilie 2011

Page 11: Actualitatea Romaneasca (5)

Asso Ance, asociaţia naţio-nală a consultanţilor ener-getici, de astăzi extindeproiectul Asso A.N.C.E pen-tru toată comunitatea româ-nească prezentă peteritoriul statului italian.Iniţiativa a fost posibilă da-torită unui protocol oficialcu membrii comunităţii ro-mâneşti în Italia şi datorităangajamentului şi voinţei defier a coordonatorului naţio-nal, Vittorio Rotta. Dintotdeauna, sectorulenergetic a avut o opticăconturată în mod insufi-cient. Care sunt multinaţio-nalele care oferă energia lapreţuri avantajoase? Şi cumsă te orientezi în mulţimeade oferte? Şi cum distingiofertele avantajoase de celefalse?Asso A.N.C.E este o asocia-ţie non-profit care îşi pro-pune să devină un punct dereferinţă pentru familiile ro-mânilor cât şi al întreprin-zătorilor români, în generalpentru toţi cei care trăiescîn Italia. Pentru a adera laasociaţie, este foarte uşor.E de ajuns să vizitezi situlwww.assoance.it şi să sem-nezi formularele de în-scriere în asociaţie şi celelegate de privacy, sau cuajutorul consultanţilor AssoA.N.C.E. Prin intermediul

unei reţele capilare de con-sultanţi energetici, AssoA.N.C.E este prezentă pe în-treg teritoriul naţional ita-lian, iar Marian EugenApostu a fost ales ca şi co-ordonator naţional pentruproiectul Asso A.N.C.E Ro-mânia: "Această iniţiativă aprimit sprijinul plin al Con-sulului General Dan EugenPineta, pe care Preşedintelel-a întâlnit la Consulatul Ge-neral al României din Bo-logna. Consulul ne-afelicitat pentru validitateaproiectului şi speră caacestă iniţiativă să fie ac-ceptată cu entuziasm.Consultanţii noştri suntoperatori calificaţi, în mă-sură să efectueze auditenergetic, să estimeze con-sumul personal al fiecăruiasociat şi să propună solu-ţia cea mai avantajoasă.Asso A.N.C.E realizează şiun serviciu de consultanţălegală de prim rang: aso-ciaţii în acest fel nu sunt lă-saţi niciodată singuri, au şiajutor."Preşedintele Asso A.N.C.E ,Renato Carmelo Tramon-tana, s-a întâlnit şi cu re-prezentantul comunităţiiromâneşti în Italia, pentru ainstaura o colaborare italo-românească.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

11Actualitatearomâneascã

Un deţinut românse află în greva foamei

O româncă - fostă poliţistă,stabilită în regiunea Veneto,a fost prinsă în timp ce furadintr-un magazin, împreunăcu un alt conaţional. Românca Maria Ancuţa C.,în vârstă de 30 de ani, a fostprinsă la furat într-un su-permarket din localitateaFossalunga, situată în apro-piere de Veneţia, potrivitpublicaţiei Tribuna Treviso.În faţa magazinului, femeiaera aşteptată de un com-plice român: Beniamin Că-tălin V. (33 de ani), asupracăruia s-au găsit parfumurişi creme furate din maga-zin, precum şi un cuţit.Tânăra, care a fost agent depoliţie în România înaintede se muta în Italia, aveaasupra sa o geantă prevă-

zută cu un compartimentspecial cu folie metalicăpentru a putea evita apara-tele antifurt. În geantă aufost descoperite numeroaseproduse cosmetice şi hainecu care femeia încerca săiasă din magazin.Când carabinierii au înce-put percheziţia, românca arfi strigat, potrivit martori-lor: "Lăsaţi-mă, sunt poli-ţistă". Pe deasupra, femeiaa prezentat forţelor de or-dine un document de iden-titate fals.Cei doi români au fost ares-taţi pentru furt calificat, as-cunderea unor produsefurate, port nejustificat dearmă albă şi deţinere de do-cumente false.

Fostă poliţistăromâncă, arestatăpentru furt

Cetăţeanul român Florin Is-trati din penitenciarul Bollatedin Milano se află în grevafoamei de la 16 februarie2011. Românul, care pe mo-ment acceptă doar consumulde lichide, este condamnat lacinci ani de închisoare pentruviol si proxenetism.

Florin Istrati a fost arestat la20 martie 2010 cu acuzaţiilede trafic de persoane, proxe-netism şi viol. Prin sentinţadefinitivă şi irevocabilă aCurţii de Apel din Milano dinanul 2007, el fusese condam-nat, alături de alţi cinci cetă-ţeni români, la închisoare pedurata a cinci ani. Procesul afost judecat în lipsa imputa-tului. Acuzaţiile din dosar aufost susţinute doar de o de-claraţie a unei femei, fărăalte probe.Românul, rezident în Franţa,era în trecere prin Italia, înmomentul arestului. Avocatul

bărbatului a înaintat o cererede rejudecare a procesului,pentru a-i da posibilitatea ro-mânului de a se apăra. Legi-slaţia italiană permiteatacarea sentinţei definitiveîn cazul în care procesul s-ajudecat în lipsă. Forul compe-tent în acest caz este Curteade Casaţie, iar cererea esteprelucrată în medie în douăluni. În cazul lui Istrati însă,răspunsul a venit dupăaproape un an, pe 16 martie2011, iar răspunsul a fost ne-gativ. Florin Istrati, în vârsta de 44de ani, originar din judeţulGalaţi, a intrat în greva foa-mei la 16 februarie 2011, însemn de protest pentru sen-tinţa pe care el o considerănedreaptă.Reprezentanţii ConsulatuluiGeneral al României la Mi-lano se deplasează zilnic lapenitenciarul Bollate pentrua verifica starea de sănătate

a deţinutului Istrati Florin.Românul a cerut transferul înţara de origine, dar refuzăorice sprijin consular. În plus,deţinutul a dat o declaraţiepe proprie răspundere princare arată că va continuagreva foamei pâna când va fipus în libertate.Cetăţeanului român i s-a ex-plicat că greva foamei nu vaproduce nici un rezultat înceea ce priveşte situaţia luijudiciară şi că îşi pune în modgratuit în pericol sănătatea şiviaţa. Pe de altă parte un alt deţinutromân, în vârstă de 58 de ani,s-a spânzurat în spitalul unuipenitenciar din localitateaAversa din apropierea oraşu-lui Napoli. Bărbatul era în-chis de opt ani şi s-aspânzurat în grupul sanitarcomun al spitalului din inte-riorul penitenciarului.

de E.P. de E.P.

Majoritatea arestaţilorsunt români (continuare din pagina 1)

Cum reacţionează atunci cândajungeţi la faţa locului?“Depinde. Sunt unii care maiau încă respect faţă de forţelede ordine, dar marea majori-tate, mai ales atunci când suntîn stare de ebrietate devinagresivi şi cu noi. Trebuie să fiifoarte atent. Cei pe care îireţin pentru furt însă încearcăiniţial să fugă. Dacă văd că nureuşesc apelează la scuze şi lamilogeli de genul: am copiiacasă, sunt sărac, am copii dehrănit etc. Mi s-a întâmplat odată să arestez în flagrant unromân care fura dintr-un su-permarket. A început să spunăcă are copii acasă, că n-are cesă le dea de mâncare etc.Păcat însă că în sacoşă aveadouă sticle de whisky.”Şi în privinţa asistenţei legale?“În general apelează la avoca-tul din oficiu. Foarte rar au unavocat al lor de încredere.”Vi s-a întâmplat să arestaţi demai multe ori o persoană pen-tru aceeaşi infracţiune?

“Da, mult prea des mi se în-tâmplă. Chiar să-l arestez dedouă ori în două zile consecu-tive pentru acelaşi lucru. Se în-tâmplă mai ales în cazulfurturilor. Ştiţi că în Italiaavem o problemă cu închiso-rile, că sunt supra-aglomerateşi total neadecvate standarde-lor şi necesităţilor actuale. Dinacest motiv, în general judecă-torii tind să prefere acordareaunei pedepse alternative închi-sorii.”De exemplu?“Obligaţia de a se prezenta şia semna la comisariat. Asta în-seamnă în realitate că pe-deapsa lui se rezumă la apierde trei minute pe zi să vinăla comisariat şi să semneze.Restul timpului este liber săfacă ce vrea, deci poate fărăprobleme să repete infracţiu-nea din ziua precedentă. Al-teori arestul la domiciliu, careîn cazul rromilor înseamnă îninteriorul taberei de nomazi încare trăieşte. Evident, niciunuldintre ei nu respectă pe-deapsa; îi arestezi din nou, ju-

decătorul le dă din nou arest ladomiciliu, şi aşa mai departe.“Din cuvintele dumneavoastrăse simt anumite prejudecăţi înprivinţa românilor.“Nici pe departe. Am mulţiprieteni români, îmi place săparticip la evenimentele orga-nizate de ei atunci când timpulîmi permite. Evident, mă referla expoziţii, dezbateri, prezen-tări de carte, concerte. În fine,chestiile curate, frumoase or-ganizate de români. Sunt deacord însă că există riscul cameseria să te influenţeze şi săvezi toţi românii prin prismacelor cu care ai de-a face zi dezi. De aceea am încercat săvăd şi restul.“

de Alina Harja

O iniţiativădemnă de laudă

de Ruxandra Elena Dragoescu

PROTOCOL

2 -15 aprilie 2011

Simone Caiazzo

Page 12: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

12Actualitatearomâneascã

Expoziţie de icoaneromâneşti la Verbania

Verbania găzduieşte în AjunulPaştelui o expoziţie de icoaneromânesti. Artistul plastic Ci-prian Istrate, originar din Pia-tra Neamţ, va expune operelesale şi la Verbania. Inaugura-rea a avut loc vineri 15 aprilieîn prezenţa autorităţilor localeşi a primarului Marco Zac-chera, curioşi să descoperearta românească. O parte dinlucrări vor fi expuse şi la Bise-rica ortodoxă română din Ver-bania pe perioada slujbelor dePaşte .

Evenimentul la care au partici-pat pictorul profesor şi eleviisăi de la Şcoala Populară deArtă va fi deschisă până pe 1mai. „Expoziţia este o iniţiativă aconsilierului local din Verbania,Adrian Chifu, originar din Pia-tra Neamţ, care ne-a invitat ca,în prezenţa autorităţilor deacolo şi a primarului MarcoZacchera, să continuăm, peplan cultural, înfrăţirea cu ora-şul nostru. Anterior, au avut localte două etape de înfrăţire

între oraşele Piatra Neamţ şiVerbania, una în plan adminis-trativ, iar alta în plan sportiv“,a precizat Ciprian Istrate.Adrian Chifu, consilierulromân cunoscut la Verbaniapentru numeroasele iniţiativededicate schimburilor cultu-rale între Verbania şi oraşulsău de origine, Piatra Neamţ,ne-a declarat: ”Sunt mândru căputem arăta italienilor că Ro-mânia este o ţară europeană,nu doar geografic ci şi cultural.Este pentru prima dată când laVerbania pe Lacul Maggiore seinaugurează o expoziţie deicoane româneşti. După înfră-ţirea administrativă de anultrecut, a urmat apoi o înfrăţiresportivă cu amicalul dintre FCCeahlăul şi AS Verbania, iaracum are loc o înfrăţire cultu-rală, chiar în perioada sărbă-torilor de Paşte, printr-oexpoziţie de icoane. Mulţu-mesc atât artistului pietreancât şi autorităţilor locale dinVerbania pentru disponibilitateşi colaborare”.

de Darian Glod

Ouă încondeiate româneşti la Roma

Peste 300 de ouã înconde-iate, din Bucovina, din Bran,Argeş, Buzău şi Maramureş,icoane pe sticlã cu temãpascalã şi alte obiecte tradi-ţionale româneşti, precumprosoape sau covoare ţără-neşti, sunt expuse, timp dedouă săptămâni, până la 26aprilie la Muzeul Pietro Ca-nonica din capitala italiană.Expoziţia este organizată deMuzeul Țăranului Român dela Bucureşti şi Accademia diRomania de la Roma.

Obiectele sunt amplasate înpatru săli ale faimosuluimuzeu din Villa Borghese.”Am găsit un dialog frumos,un parcurs frumos care în-cepe în această primă sală,un cabinet de studiu în carepot fi urmărite etapele princare se trece la încondeiereaunui ou. Acest lucru esteexemplificat atât cu ouăle –de la alb, galben, roşu şinegru, cât şi cu fotografii fă-cute chiar înainte de plecareîn care se vede cum se colo-

rează aceste ouă” explică Ro-dica Marinescu, referent şti-inţific la Muzeul ȚăranuluiRomân de la Bucureşti. Înprima sală sunt amplasatecâteva zeci de covoare tradi-ţionale ”pentru a evidenţiavaloarea cusăturilor româ-neşti”, covoare pe lângă carese află şi foarte multe expli-caţii în limba italiană, ele-mente care să ajute laînţelegerea acestei expoziţii.”Legătura între săli am fă-cut-o cu un covor românesc,care – spre deosebire de co-voarele italienilor, pe care nuam avut voie să călcăm – noichiar am dorit să fie călcat.Deci covorul face această le-gătura către următoarea salăcare vrea să însemne un con-text pentru ouăle înconde-iate, cu pristolnicele aşezateîn jurul candelabrului şi într-o ladă care se afla deja în ca-mera respectivă” explică încontinuare Rodica Mari-nescu. Următoarele două în-căperi au ca puncte dereferinţă icoana şi arta încon-

deierii ouălor în atelierul luiPietro Canonica, ”unde ouleste expus ca obiect de artăşi unde rulează şi un film des-pre încondeierea ouălor”. Încă de la vernisaj, expoziţiaa fost vizitată de câteva zecide italieni, dar şi români sta-biliţi la Roma. ”Sunt foarte impresionată defrumuseţea acestor tradiţiipe care le aveţi voi românii.Aceste ouă sunt adevărateopere de artă. Mă surprindediversitatea modelelor. Suntatât de multe şi atât de per-fect realizate” mărturiseşteAngela Figurelli, prezentăpentru prima dată la o mani-festare culturală româ-nească.”Voi aveţi tradiţii pascale mi-nunate” recunoaşte şi Giu-seppe Marcheggiani.Italianul a stat în urmă cu doiani la Cluj, chiar de SfinteleSărbători de Paşte. ”Mi-arplăcea să am posibilitatea dea sărbători Paştele în stil ro-mânesc, ortodox, deşi eu suntcatolic. E emoţionant pentru

mine acum să văd aceste ouăşi să îmi amintesc de cea maifrumoasă călătorie a mea”mai completează italianul.”Este o întoarcere la copilă-rie, la acea perioadă cânderam la Bucureşti şi vizitamMuzeul Țăranului Român.Îmi plac în special icoanele şicovoraşele naţionale” poves-teşte cu nostalgie Mihaela Is-copie, care de 30 de ani n-amai făcut un Paşte în Româ-nia. ”Îmi lipseşte căldura săr-bătorilor de acasă” suspinăfemeia.

de E.P.

Marţi, 5 aprilie, la biblio-teca Rispoli din Roma aavut loc prezentarea volu-mului de poezii a GabrieleiLavinia Ninoiu, intitulat“Poezii în valiză”. "Întâlni-rea cu poezia" a fost coor-donată de Roberto Piperno,în faţa unui auditoriu deprieteni pasionaţi de poezieşi interesaţi de creaţiile lite-rare ale autorilor românidin Italia.Seara de poezie în lecturaactriţei Gaia Labiso, acom-paniată la chitară de Mauri-zio della Vallèe s-a bucuratde participarea Secretaru-lui Naţional al Partidului“Identitatea Românească”,Mihai Muntean care a ţinutsă sublinieze că “astfel deevenimente demonstrează

că românii nu sunt numaicei care umplu secţiunile decronică neagră din cotidie-nele italiane. Există mulţioameni sensibili şi plini detalent în comunitatea româ-nească dar care doar ra-reori au posibilitatea de ase afirma.”Volumul a fost prezentat deAlina Harja, directorul pub-licaţiei “Actualitatea Româ-nească”. La sfârşitul prezentării, Ga-briela a dăruit oaspeţilor opoezie inedită scrisă demână pe un pergament. Este cea de-a treia prezen-tare a volumului bilingv pu-blicat de editura Kessel,după cea de la Ostia şi ceade la Ostiense.

Seară depoezie la Roma

de Darian Glod

CARTE

2 -15 aprilie 2011

Page 13: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

13Actualitatearomâneascã

„Nu ştiți că toți câți în Hris-tos Iisus ne-am botezat, întrumoartea Lui ne-am botezat?Deci ne-am îngropat cu El înmoarte, prin botez, pentruca, precum Hristos a înviatdin morți, prin slava Tatălui,aşa să umblăm şi noi întru în-noirea vieții.”(Romani 6, 3-4)

Hristos a înviat!

Preacuvioşi şi Preacucer-nici Părinţi,Iubiţi credincioşi şi cre-dincioase,

Sfântul Sinod al Bisericii Or-todoxe Române a hotărât caanul acesta 2011 să fie „Anulomagial al Sfântului Botez şial Sfintei Cununii” în Patriar-hia Română.

Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Pă-rinţi ai Bisericii ne învaţă căîntre Taina Morţii şi Învieriilui Hristos şi Taina Botezuluicreştinilor este o legăturăspirituală sfântă şi de viaţăfăcătoare. Lumina şi puterea

Învierii lui Hristos sunt lu-mina şi puterea SfântuluiBotez. De aceea, în Bisericaprimelor veacuri, Botezulcreştinilor adulţi se săvârşeaîn noaptea de Paşti, fiindnumit şi „luminare”, iar ceibotezaţi se numeau „lumi-naţi” (Notă: Cf. A.-G. HAM-MAN, Le Baptème d'après lesPères de l'Église, ÉditionsMigne, Paris 1995, p. 19-20);ei purtau haine albe în toatăsăptămâna de după Paşti, nu-mită şi „Săptămâna lumi-nată”.

Taina Botezului, în dimensiu-nea sa pascală, a fost prefigu-rată în Vechiul Testamentatât prin Noe, care a fost sal-vat de potop folosind corabia-prefigurare a Bisericii (cf.Facere cap. 6-9; 1 Petru 3,20-21), cât şi prin ieşirea po-porului ales din robia Egiptu-lui, trecerea prin MareaRoşie (cf. Ieşirea 12, 1-51 şi13, 1-16; 1 Corinteni 10, 1-2)iar apoi trecerea prin Iordan(cf. Iosua 4, 1-10) şi intrareaîn Țara Făgăduinţei. (Notă:

Despre interpretarea patris-tică a acestor simboluri veziLothar HEISER, Die Taufe inder orthodoxen Kirche, Pauli-nus-Verlag Trier, 1987, p.143-199).Înţelesul adânc şi tainic alBotezului creştin ca moarte şiînviere împreună cu Hristoseste temeiul întregii vieţicreştine.Moartea a venit în lume caurmare a păcatului neascul-tării lui Adam faţă de Dumne-zeu, izvorul vieţii şi alnemuririi (cf. Romani 5, 17-19). Omul însă nu a căzut înpăcat din proprie iniţiativă, cipentru că a fost înşelat dediavolul (cf. Facere 3, 1-6, 13,24; 2 Corinteni 11, 3; Ioan 8,44). De aceea, Hristos, NoulAdam, îndată după botezulSău în Iordan, Se luptă cu is-pitele lăcomiei care vin de ladiavol: ispita de a înlocui peDumnezeu cu lumea mate-rială, ca şi când omul ar fidoar o fiinţă biologică, nu şispirituală; ispita de a stăpânilumea exterioară, pierzându-şi însă libertatea interioară a

sufletului care vine din comu-niunea omului cu Dumnezeu;şi ispita slavei deşarte sau aafirmării omului prin orgoliu(cf. Matei 4, 1-11; Marcu 1,13; Luca 4, 2-13).Iar în partea finală a vieţiiSale pământeşti, Hristos,Noul Adam, respinge ispiteledurerii, pregătite de puterilediavoleşti ascunse în oameniicare Îl urau pe nedrept peHristos şi încercau să-L ducăla neascultare faţă de Dum-nezeu şi la ură faţă de oa-meni. Însă, prin smerităascultare faţă de Dumnezeupână la moarte (cf. Luca 23,46; Filipeni 2, 4-10; Romani5, 19) şi prin iertarea greşe-lilor duşmanilor Săi (cf. Luca23, 34), Hristos Domnul a bi-ruit puterile demonice, şi „le-a dat de ocară în văzultuturor, biruind asupra lorprin cruce” (Coloseni 2, 15),transformând astfel moarteaca plată (pedeapsă) a păcatu-lui neascultării în moarte caiubire faţă de Dumnezeu prinascultare de El şi iubire faţăde oameni prin iertarea lor.

Iar pentru că iubirea smerităa lui Hristos ca om a fost maitare decât păcatul şi moar-tea, Dumnezeu L-a înviat dinmorţi şi I-a dăruit viaţă şislavă veşnică (cf. Filipeni 2,4-10). Iubirea aceasta sme-rită şi preaslăvită a lui Hris-tos Cel Răstignit şi Înviat sedăruieşte omului prin harulSfântului Botez, pentru caomul care se uneşte cu Hris-tos să poată birui păcatul şirăutatea demonilor şi să do-bândească viaţa veşnică înslava Preasfintei Treimi. Ast-fel, Botezul este Taina princare ne lepădăm de Satana şine unim cu Hristos. Deaceea, cel ce doreşte să seboteze este întrebat: „Te le-pezi de Satana?”, „Te uneşticu Hristos?” Iar el răspunde:„Mă lepăd de Satana!” şi „Măunesc cu Hristos!” Acest le-gământ de la Botez sau acestvot baptismal devine progra-mul duhovnicesc sau luptacreştinului cu păcatul întoată viaţa sa pe pământ.

(continuarea în pagina 14)

Pastorala pascală a Patriarhului României

2 -15 aprilie 2011

Page 14: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

14Actualitatearomâneascã

Pastorala pascală a Patriarhului României(continuare din pagina 13)

Prin mărturisirea dreptei cre-dinţe şi prin Sfântul Botez seiartă omului păcatul strămoşescşi toate păcatele făcute până laBotez, se dăruieşte harul înfieriişi arvuna învierii întrucât el trecede la existenţa fără Hristos, laviaţa cu Hristos şi în Hristos,Care a zis: „Cel ce crede în Minechiar dacă va muri (cu trupul) viuva fi (cu sufletul)” (Ioan 11, 25).

Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,

Întrucât la Botezul Domnului înapele Iordanului, S-a arătatSfânta Treime, adică Tatăl a măr-turisit că Iisus Hristos, Dumne-zeu–Omul, este Fiul Său Celiubit, iar Duhul Sfânt a întăritacest cuvânt adevărat al Tatălui(cf. Matei 3, 13-17), Botezul creş-tin se săvârşeşte în numele Tată-lui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.Astfel, prin Botezul în apă şi înDuh omul credincios reface legă-tura sa de viaţă şi iubire eternăcu Sfânta Treime, deoarece afost creat după chipul PreasfinteiTreimi când Dumnezeu a zis: „Săfacem om după chipul şi asemă-narea Noastră” (Facere 1, 26).

Prin Botezul în apă şi în DuhulSfânt noi ne unim cu întreagaSfântă Treime. În acest sens, Pă-rintele Stăniloae zice:„Botezul pune pe primitorul luiîn relaţie intimă nu numai cuHristos, ci cu întreaga SfântăTreime, căci Hristos este Fiul Ta-tălui şi ne face şi pe noi, în Sine,fii ai Tatălui, eliberându-ne derobia stihiilor impersonale şi apatimilor”. (Notă: Preot prof. dr.Dumitru STĂNILOAE, TeologiaDogmatică Ortodoxă, ediția a II-a, Editura Institutului Biblic şi deMisiune al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, Bucureşti 1997, vol. III, p.42).Prin Botezul în apă şi în DuhulSfânt ca unire cu Hristos CelRăstignit şi Înviat, primim nunumai iertarea păcatelor, ci şiharul înfierii, întrucât „celor câţiL-au primit (pe Hristos), carecred în Numele Lui, le-a dat pu-tere ca să se facă fii ai lui Dum-nezeu, care nu din sânge, nici dinpoftă trupească, nici din poftăbărbătească, ci de la Dumnezeus-au născut” (Ioan 1, 12-13).Apa Botezului a fost numită deunii Sfinţi Părinţi nu numaiicoană a mormântului lui Hris-

tos, ci şi „sânul maternal” al Bi-sericii, din care se nasc fiii ei du-hovniceşti, după chipulmaternităţii Fecioarei Maria.(Notă: Vezi SFÂNTUL CHRIL ALIERUSALIMULUI, Cateheza 20,4; DIDIM CEL ORB, DespreSfânta Treime, II, 13; cf. A. HAM-MAN, art. „Baptème”, în: Dic-tionnaire encyclopédique duChristianisme ancient, Paris,Cerf, 1990, p. 333).„În Botez, zice Teodor de Mop-suestia, apa devine un sân pen-tru cel care se naşte, iar harulDuhului (Sfânt) formează pe celcare este botezat pentru a douanaştere.” (Notă: TEODOR DEMOPSUESTIA, Omilii catehe-tice, 14, 9; cf. Olivier CLÉMENT,Sources. Les mystiques chré-tiens des origines. Textes et com-mentaries, Paris, Stock, 1992, p.95).Cei care, în Biserică, lucreazăprin harul Duhului Sfânt la for-marea de fii şi fiice duhovniceştidevin părinţi duhovniceşti. Ace-ştia sunt în primul rând preoţiiînsoţiţi de naşii care botează,precum şi toţi duhovnicii sau în-văţătorii duhovniceşti care înţe-leg că înfierea baptismală are ca

scop mântuirea omului, adică în-vierea omului din păcat şi pregă-tirea lui pentru învierea cea deobşte şi pentru viaţa veşnică. Deaceea, la sfârşitul Simbolului cre-dinţei, rostit de trei ori înainte deBotez, se spune: „Mărturisesc unBotez spre iertarea păcatelor şiaştept învierea morţilor şi viaţaveacului ce va să fie.”Întrucât Sfântul Botez este înce-putul mântuirii omului şi arvunavieţii veşnice trăite în iubireaPreasfintei Treimi, fericiţi suntpărinţii care dau naştere la copiişi apoi îi botează ca să devină înHristos fii ai lui Dumnezeu dupăhar şi fii duhovniceşti ai Bisericii,pentru ca în Duhul Sfânt săpoată numi Tată pe DumnezeulCel ceresc (cf. Romani 8, 16; Ga-lateni 4, 6) şi să trăiască purureabucuria pascală de a simţi înviaţa lor cum lucrează „harulDomnului nostru Iisus Hristos,dragostea lui Dumnezeu Tatăl şiîmpărtăşirea Sfântului Duh” (2Corinteni 13, 13).Astfel, viaţa creştină devine ocultivare şi o rodire permanentăa darurilor Duhului Sfânt primitela Botez, şi pecetluite cu Sfântulşi Marele Mir de preot zicând:

„pecetea darurilor DuhuluiSfânt”.Prin mărturisirea dreptei cre-dinţe şi prin harul Sfântului Duhprimit la Sfântul Botez, Hristoslocuieşte în inimile celor botezaţi(cf. Efeseni 3, 17-18) şi îi pregă-teşte pentru învierea cea deobşte şi pentru viaţa veşnică (cf.Romani 6, 22-23; Ioan 6, 40 şi47).

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Precum odinioară, astăzi Mân-tuitorul Iisus Hristos ne în-deamnă zicând: „lăsaţi copiii săvină la Mine şi nu-i opriţi” (Matei19, 14; Marcu 10, 14; Luca 18,15).Credinţa copiilor este inspirată şisusţinută de credinţa şi iubireapărinţilor pentru ei. Credinţa co-piilor este unită cu dorinţa lor dea fi iubiţi şi de a iubi. Când Bise-rica le arată copiilor iubirea luiHristos pentru ei, aceştia iubescBiserica şi devin icoane de nevi-novăţie şi bunătate care îi orien-tează pe adulţi spre Împărăţiacerurilor (cf. Matei 18, 3; 19, 14;Luca 18, 16).

(continuarea în pagina 15)

2 -15 aprilie 2011

Page 15: Actualitatea Romaneasca (5)

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15

Donații pentru construirea bisericiiortodoxe Naşterea Sfântului IoanBotezătorul din Pordenone se pot faceîn contul:

IBANIT46V0835612503000000032119 ABI08356 CAB12503CC 000000032119

intestato a Parrocchia OrtodossaRomena Natività di San Giovanni Battista,deschis la Banca di Credito CooperativoPordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3

Actualitatearomâneascã

Duminică, 10 aprilie 2011, co-munitatea ortodoxă română dinViterbo a avut marea binecuvân-tare de a avea în mijlocul ei peSfântul Calinic de la Cernicaocrotitorul parohiei. Sfântul avenit însoţit de un sobor depreoţi şi diaconi împreuna cuPreacuviosul Părinte IeromonahDionisie, vicar eparhial, care auslujit slujba Vecerniei şi s-au

rugat împreună cu credincioşii.Părintele Dionisie, în cuvântuladresat, în primul rând a adus bi-necuvântarea Preasfinţitului Pă-rinte Siluan care dinbinecuvântate pricini nu a pututsă fie în mijlocul nostru. Apoi ne-a împărtăşit din multele minunipe care Sfântul Calinic le-asăvârşit, îndemnându-ne să-l cin-stim pe Sfânt urmându-i viaţa

desăvârşita care duce la Hristos.Părintele a întărit şi îndemnul dea veni cu toţii în Biserica pentrua ne spovedi în aceste ultimesăptămâni din post pentru cafiind curăţiţi de întinăciunea pă-catelor să ne apropiem deîmpărtăşirea cu Sfântul Trup şiSânge al lui Hristos Domnul.Toţi cei care au participat la Ve-cernie s-au închinat la SfinteleMoaşte ale Sfântului Calinic careprin bunăvoinţa şi dragosteaPreasfinţitului Episcop Siluan şia Părintelui vicar Dionisie au fostaduse de la Episcopie.Împărtăşirea de bucurie însă nua fost doar din sfinţenia SfântuluiCalinic şi cuvântul de învăţăturăal părintelui Dionisie sauprezenţa părinţilor preoţi şi dia-coni, ci şi din mâncărurile depost pregătite cu truda dar şi cudragoste de credincioşii parohieidin Viterbo, care s-au bucurat deoaspeţii care au venit să-l cin-stească pe Sfântul nostru ocroti-tor.

Sfântul Calinic de laCernica la Viterbo

16-29 aprilie

16 S Sf. Mc. fecioare Aga-pia, Irina şi Hionia (Sâm-băta lui Lazăr - Pomenireamorţilor) (Dezlegare la uleişi vin) 17 D Sf. Mc. Simeon, Ep.Persiei; Sf. Acachie, Ep. Me-litinei (Denia de Duminicăseara) (Dezlegare la peşte)- (†) Duminica a VI-a dinPost (a Floriilor - Stâlpări-lor);18 L Cuv. Ioan, ucenicul Sf.Grigorie Decapolitul; Sf.Cosma, Ep. Calcedonului(Denia de Luni seara)(Numai seara, pâine şi apă) 19 M Cuv. Ioan Paleolavri-tul; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie(Denia de Marţi seara)(Numai seara, pâine şi apă) 20 M †) Sf. Teotim, Ep. To-misului; Cuv. Teodor Tri-hina; Sf. Ap. Zaheu (Sf. şiMarea Miercuri; Denia deMiercuri seara) (Numaiseara, pâine şi apă) 21 J Sf. Sfinţit Mc. Ianuarie;Sf. Mc. Alexandra, împără-teasa; Sf. Mc. Filipia (Sf. şiMarea Joi - Pomenirea mor-ţilor; Denia celor 12 Evan-ghelii) (Post)

22 V Sf. Teodor Sicheotul,Ep. Anastasiopolei; Sf. Ap.Natanail (Sf. şi Marea Vi-neri - Scoaterea Sf. Aer;Denia Prohodului Domnu-lui) (Zi aliturgică) (Postnegru) 23 S †) Sf. M. Mc. Gheor-ghe, Purtătorul de biruinţă;Sf. Mc. Valerie (Post negru) 24 D †) Sf. Ier. Mărt.: Ilie Io-rest şi Sava, Mitr. Transilva-niei; Sf. Ier. Iosif Mărt. dinMaramureş; Sf. Mc. Pasi-crat şi Valentin din Durosto-rum; Cuv. Elisabeta(Vecernia Învierii) - (†) Du-minica Sf. Învieri (Sf. Paşti);Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I,1-17 25 L (†) A doua zi de Paşti;Sf. Ap. şi Ev. Marcu; †) Cuv.Vasile de la Poiana Mărului 26 M (†) A treia zi de Paşti;Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei;Sf. Glafira 27 M Sf. Sfinţit Mc. Simeon,ruda Domnului; Sf. Ap. Aris-tarh, Marcu şi Zinon (Harţi) 28 J Sf. Ap. Iason şi Sosipa-tru; Sf. Mc. Maxim, Cvinti-lian şi Dada 29 V †) Izvorul Tămăduirii;Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv.Memnon Mărt. (Harţi)

Calendar ortodox

(continuare din pagina 14)

Părinţii care nu botează co-piii îi lipsesc de harul înfieriiduhovniceşti şi de bucuriade-a se împărtăşi de unireacu Hristos Cel Înviat şi deslava Preasfintei Treimi.De asemenea, părinţii şi naşiicare botează copiii, dar nu-icresc sau nu-i educă în cre-dinţă, nu-i iubesc cu adevă-rat, deoarece numai copiiibotezaţi şi crescuţi în cre-dinţă şi vieţuire creştină potdeveni buni cetăţeni ai Pa-triei pământeşti şi cetăţeni aiPatriei cereşti, adică ai Împă-răţiei Cerurilor.Astăzi este nevoie să cunoaş-tem mai mult şi mai bine ceînseamnă a fi botezat, adică afi creştin sau a purta numelelui Hristos, într-o lume con-fruntată cu fenomenul secu-larizării, cu pluralismul şisincretismul religios.Slujba Sfântului Botez tre-buie citită de către noi în fie-care an, ca să înţelegem ceau spus naşii pentru noi cândam fost botezaţi, copii fiind;atunci când s-a rugat preotulîmpreună cu Biserica pentru

fiecare primitor al Botezului:„ca să fie vrednic de împără-ţia cea nestricăcioasă”, „săse arate el fiu al luminii şimoştenitor al veşnicelor bu-nătăţi”, „să se facă el îm-preună sădit şi părtaş morţiişi învierii lui Hristos”, „să-şipăzească el haina botezului şilogodirea Duhului neîntinatăşi fără prihană în ziua cea în-fricoşătoare a lui Hristos”,„să se facă lui apa aceastahaină a naşterii de-a douaspre iertarea păcatelor şispre îmbrăcăminte în nestri-căciune” (Notă: Slujba Sfân-tului Botez, ectenia mare, în:Moliftelnic, Editura Institutu-lui Biblic şi de Misiune al Bi-sericii Ortodoxe Române,Bucureşti, 1998, p. 27).Să ne rugăm, aşadar, Domnu-lui nostru Iisus Hristos cel În-viat, să ne ajute să trăim întoată viaţa noastră bucuriaBotezului ca bucurie a învie-rii sufletului nostru din moar-tea păcatului şi să facemroditoare darurile SfântuluiDuh primite în Sfântul Botez.Iar roadele Sfântului Duhsunt: „dragostea, bucuria,pacea, îndelunga răbdare,

bunătatea, facerea de bine,credinţa, blândeţea, înfrâna-rea, curăţia; împotriva unoraca acestea nu este lege” –zice Sfântul Apostol Pavel(Galateni 5, 22).Să înmulţim prin rugăciune şifapte bune aceste roade aleSfântului Botez! Să aducembucurie acolo unde este în-tristare! Să ajutăm pe cei că-zuţi să se ridice! Să întărimpe cei slabi! Să hrănim pe ceiflămânzi material şi spiritual!Să ajutăm mai mult familiilecreştine care au mulţi copii!Să preţuim pe fiecare om cafiind o făclie de Paşti, iubităde Dumnezeu Părintele lumi-nilor, Care ne cheamă lapacea, bucuria şi slava Împă-răţiei Cerurilor.

De Sfânta şi Marea Sărbă-toare a Învierii Domnului, văadresăm tuturor părinteştidoriri de sănătate şi mân-tuire, de pace şi bucurie,dimpreună cu salutul pascal:„Hristos a înviat!”

Al vostru cătreHristos-Domnul rugător

Pastorala pascalăa Patriarhului României

2 -15 aprilie 2011

Page 16: Actualitatea Romaneasca (5)

Reacţiile au fost lansate deşeful diplomaţiei italiene,Franco Frattini, care s-a luatde ”egoismul” Europei şi defaptul că Italia trebuie să sedescurce de una singură.După ce a susţinut că Franţamai bine iese din tratatulSchengen, ministrul de in-terne Roberto Maroni se în-treabă ”dacă are sens caItalia să rămână în UniuneaEuropeană” şi concluzio-nează că este mai bine să semeargă înainte ”singuridecât prost însoţiţi”. Potrivitlui Roberto Maroni, solidari-tatea din partea Europei”există numai pentru a salvabăncile, a declara război, darcând este vorba de a-şi ex-prima în mod concret solida-ritatea cu o ţară aflată îndificultate, cum este cazulItaliei, Uniunea Europeană seascunde”.

Acuzaţiile oficialilor italieniau continuat şi după avertis-mentul făcut de preşedinteleRepublicii, Giorgio Napoli-tano, care a cerut ”prudenţă”faţă de afirmaţiile dure fă-cute vizavi de Europa. Mai mult de atât, şi membriipartidului extremist LigaNordului protestează. LiderulUmberto Bossi consideră căimigranţii trebuie trimişiacasă şi că Uniunea Euro-peană nu acordă sprijinul ne-cesar. Un alt membru alformaţiunii extremiste, Ro-berto Castelli, face referire lariscul la care se poate ajungeîn această criză: oprirea clan-destinilor cu forţe armate, învreme ce Umberto Bossi sus-ţine boicotarea produselor deorigine franceză în contextulîn care guvernul de la Parisrespinge permisele de rezi-denţă ale imigranţilor.

Dezamăgiţi de poziţia UniuniiEuropene faţă de dosarul im-igraţiei sunt şi reprezentanţiiVaticanului. "Nu există nici oîndoială că Europa ne-a deza-măgit. Nu laşi Italia singură"- a declarat cardinalul Tarci-sio Bertone, secretarul destat al Sfântului Scaun. Car-dinalul este de acord cu pozi-ţia şefului statului italian,Giorgio Napolitano, de a nu”dramatiza” disputa cu Eu-ropa, însă face apel ca Uni-unea Europeană să ajuteItalia, completând că Europaşi-a pierdut din păcate ”spiri-tul profund de mare solidari-tate”. Chiar dacă Uniunea Euro-peană nu şi-a dat încă acor-dul asupra permiselor derezidenţă temporară, Italia aemis deja aceste documentecare aşteaptă să fie înmânateclandestinilor. Pe de altă

parte, criza imigraţiei se ac-centuează de la o zi la alta. Înfiecare zi se înregistreazăcâte trei-patru debarcări cu400-500 de clandestini în in-sulele siciliene, în vreme cedoar 40-50 sunt repatriaţi înTunisia. Cum ajung pe terito-riul italian imigranţii nu maipot fi controlaţi, deoarece eifug de frică să nu fie trimişiînapoi în ţară. Oraşul Ventimiglia este încontinuare asediat de mii detunisieni care vor să treacă înFranţa. Situaţia este sub con-trol, potrivit autorităţilor lo-cale, însă oraşul, renumitpentru turismul său, suferădin punct de vedere econo-mic.

Conform unui comunicatdat publicităţii de Guver-nul italian, preşedinteleRomâniei, Traian Băsescul-a sunat miercuri, 13 apri-lie, pe premierul italian,Silvio Berlusconi şi s-a ofe-rit să găzduiască 200 din-tre imigranţii tunisienicare au ajuns în Peninsulă“ca gest de simbolică darconcretă solidaritate “ faţăde Italia. Oferta preşedinteluiromân a fost apreciată decătre guvernul italian cafiind “un gest de mareprietenie şi de solidari tatedin partea guvernului şipoporului român”. Momentan România estesingura ţară care a oferitsprijin Italiei în problemaimigranţilor nord-africani.

PAGINA

16 ACTUALITATEA DIN ITALIAActualitatearomâneascã

Italia atacă "egoismul" UE

de E.P.

PE SCURT

Româniava găzdui200 detunisieni

Continuă şirul declaraţiilor de nemulţumire din parteamembrilor guvernului de la Roma faţă de reacţia UniuniiEuropene vizavi de problematica celor 27.000 de imigranţinord-africani aflaţi în prezent în peninsulă

PP

2 -15 aprilie 2011

Page 17: Actualitatea Romaneasca (5)

(continuare din pagina3)

“Ea îşi propune să promo-veze valorile cultural-istorice,artistice dar mai ales poten-ţialul economic al judeţuluiPrahova pentru a accelera in-tegrarea noastră cât mai ra-pidă în standardele mediieuropene. Vom semna treicontracte cu regiunile Cam-pania, Lazio şi Puglia pentrudezvoltarea relaţiilor econo-mice”, ne-a declarat MarianCosma, Preşedintele Consi-liului Judeţean Prahova.La evenimente a participat şiExcelenţa Sa, Răzvan Rusu,Ambasador al României înItalia. “Mi se pare foarte bunăaceastă iniţiativă a judeţuluiPrahova, a Preşedintelui Con-siliului Judeţean. Am văzut oechipă de oameni inimoşi.Vorbim aici nu doar de istorieşi de cultură, ci şi de tradiţiişi de promovare economică”,ne-a declarat aceasta. La inaugurarea expoziţiei a

fost prezent din partea ita-liană şi Roberto Mastrantoni,Primarul Sectorului IX diRoma: “România este un pro-ducător de vinuri foarte bundar nu cunoşteam toate as-pectele acestei regiuni. Parea fi zona cea mai bogată, înafară de istoria sa, cultura sa,de tradiţia etno-gastrono-mică. Prezintă şi un nivel in-dustrial extrem de elevat,mult mai inovativ printre al-tele faţă de unele regiuni ita-liene chiar.”Oaspeţii prezenţi la inaugu-rarea au putut urmări şi unspectacol al Ansamblului „Pe-riniţa", grupul folcloric al ad-ministraţiei judeţene.Membrii grupului, îmbrăcaţiîn costume populare au inter-pretat cântece consacratepentru regiunea Prahovei. Afost o ocazie care a permisoaspeţilor italieni să cu-noască frumuseţile României,iar oaspeţilor români să sesimtă mai aproape de casă.“A fost extrem de interesantă

pentru că este prima pe careo văd de acest gen, cel puţinlegat de România. Apoi, dămici puncte de reper pentrua te putea relaţiona cu per-soanele. Avem atâţia româniîn Italia. Măcar acum ştim cucine vorbim, cine sunt” spuneîncântată Giovanna, 62 deani, din Roma.Şi dezvelirea bustului lui De-cebal, primul de acest gen înCapitala italiană, a fost unmoment emoţionant. “Esteun monument simbolic de-osebit şi suntem onoraţi săprimim acest dar din parteaPrefecturii Judeţului Prahovala aproape 90 de ani de la în-fiinţarea Academiei. Şi am-plasarea lui în faţa statuii luiTraian are însemnătatea ei.Sunt originile noastre capopor puse împreună”, ne-adeclarat Mihai Bărbulescu,Directorul Academiei Ro-mâne din Roma.În ultima zi a manifestării afost semnat acordul de lan-sare a parcului de energii re-generabile, axat pe biomasăşi pe energii fotovoltaice dinjudetul Prahova. La forumuleconomic au participat apro-ximativ 100 de oameni deafaceri italieni, actuali şi po-tenţiali investitori în Româ-nia.

Investiţiile italiene au furni-zat o contribuţie semnifica-tivă în ceea ce priveştedezvoltarea economică a Ro-mâniei, în special prin inter-mediul firmelor mici şimijlocii, dar mai ales în ulti-mii ani, prin intermediul ma-

rilor grupuri industriale dinanumite zone din ţara noas-tră. Italia rămâne în conti-nuare unul dintre principaliiinvestitori din ţara noastră,cu aproximativ 26.000 de so-cietăţi deschise în mai multezone din România. În ciudacrizei şi a birocraţiei, oameniide afaceri italieni continuă săinvestească la noi în ţară.De patru săptămâni, AngelaMaizza, din Sicilia, a deschisun abator la Alba Iulia, celmai mare din sud-estul Euro-pei. „Este un abator care pro-duce aproximativ 90 decapete de porci, vaci şi oi pezi. Sperăm să continuăm bineîn acest domeniu, solicitândîn acest sens şi ajutorul auto-rităţilor pentru practicile bi-rocratice, în speranţa că nuse întâmplă cum este în Ita-lia, unde totul merge şi mailent decât aici” precizeazăAngela Maizza.

Italianca a ales România, de-oarece ”este una dintre ţărileîn care astăzi încă se poateinvesti, fiind în plină dezvol-tare. Pe de altă parte, cul-tura, care este asemănătoarecelei italiene, duce şi ajută ladezvoltarea resurselor pre-zente în teritoriu”.La abatorul italienilor lu-crează 90 de angajaţi români,medici veterinari, studenţi lamedicină veterinară, conta-bili, avocaţi şi şoferi pentrutransportul mărfii. ”Sunt ti-neri, au dorinţa de a lucra înţară. Nu intenţionează săplece în străinătate, cum seîntâmplă frecvent în ţările în

curs de dezvoltare” ţine săsublinieze şefa lor.Ca dificultăţi întâmpinatepână acum, Angela Maizza,menţionează că în anumitesituaţii au dat peste ”legi ne-clare, deoarece sunt modifi-cate într-un timp scurt şi nuse pot urmări imediat. Câteo-dată am întâlnit şi câte unavocat incorect, dar noi spe-răm că încet, încet vom găsinumai profesionişti în totceea ce facem”.

Timişoara are cei mai mulţiinvestitori italieni, peste2.600, în vreme ce în judeţulPrahova are 500 de firme ita-liene înregistrate, în specialîn domeniul maselor plastice,al prelucrării metalelor, darmai ales al agriculturii, potri-vit lui Mircea Cozma, preşe-dintele Consiliului JudeţeanPrahova. ”Sunt în judeţulPrahova 12 ferme româno-italiene model, care au înce-put să implementeze cumaximă eficienţă tehnologiileitaliene în ceea ce priveşteprelucrarea şi cultivarea ce-realelor, legumelor şi fructe-lor. Oferim pentru investiţiidouă noi locaţii de parcuri in-dustriale, un parc agro-indus-trial, având în vedere căitalienii sunt primii în Europaîn ceea ce priveşte industriaprelucrării produselor agri-cole. Celălalt parc va fi unparc dedicat energiilor rege-nerabile. Dorim de la priete-nii noştri italieni o cooperarefoarte strânsă pe biomasă şipe panouri fotovoltaice” ex-plică preşedintele ConsiliuluiJudeţean Prahova, MirceaCozma, iniţiatorul caravaneiEuroPrahova.

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

17

INIȚIATIVE

Actualitatearomâneascã

de E.P.

Caravana EuroPrahovaatrage investitori italieni

2 -15 aprilie 2011

Page 18: Actualitatea Romaneasca (5)

Pe data de 26 martie la se-diul Consulatului General alRomaniei la Torino a avutloc evenimentul de lansarea Punctului InformativLSRS de la Torino. Iniţiativas-a bucurat de participareaa peste 60 de persoane. “Studenţii prezenţi s-au do-vedit a fi entuziaşti şi aştep-tăm ca în curând sediulPunctului informativ din viaVigone nr. 76/b să devină unpunct de referinţă pentrustudenţii din comunitatearomânească prezentă la To-rino, “ susţin reprezentanţiiLSRS într-un comunicat datpublicităţii după eveniment. “Reprezentanţii autorităţi-lor romane, domnul consulla Torino, Daniel Zinelli asusţinut de la început de-mersul nostru, afirmând caera necesar ca o organizaţiede studenţi, apolitică să fieprezentă în zonă. Ne-a pre-zentat sincere felicitări pen-tru iniziativa”, se mai aratăîn comunicat.

Consulul onorific al Româ-niei la Ancona, George Tese-leanu, prezent şi el laeveniment a făcut o paralelăîntre Liga Studenţilor Ro-mâni din Străinătate(LSRS)şi Liga Studenţilor din Ro-mânia şi a prezentat con-textul în care la începutulanilor '90 cea de-a doua afost înfiinţată. Acesta a maiprecizat ulterior că “prin ca-drul de organizare repre-zentativ al studenţilor şiabsolvenţilor români depeste hotare în LSRS, eraabsolut necesară în contex-tul în care, fenomenul mi-gratoriu este tot maiaccentuat.”La inaugurare au mai luatcuvântul: Prof. RobertoMerlo, profesor la catedrade Limbă şi Literatură Ro-mână a Universităţii din To-rino, Lector UniversitarDoctor Minodora Vlasin, Fa-cultatea de Ştiinţe Socio-Umane la Universitatea dinOradea, un reprezentant dinpartea Primăriei din Torino,Oana Pătraucean, preşe-dinte a asociaţiaei Buco-vina, cea care a pus ladispoziţie spaţiul pentruPunctul Informativ LSRSdin Torino, Andreea IoanaFerent, Consilier InformareLSRS Italia şi Ioan EugenPopitiu, Coordonator LSRSItalia.

Măi frate ! Măi creştine !Măi române ! Nu-i aşa căatunci cînd eşti în impasîţi place ca cineva să-ţisară în ajutor ? Dar cînd aidepăşit beleaua ce te bă-gase în panică şi-ai rein-trat în făgaşul normal alvieţii ştergi totul din me-morie. Sau interpreteziajutorul primit ca pe undrept ce ţi se cuvine ori cape o salvare venită din cer,nu ? Greşit.

Din multitudinea de proverbepe care le-a născutînţelepciunea daco-romanăpoate cel mai des memoratde cei ca tine este: "leneşulmoare de drum lung şi pros-tul de grija altuia". Adică,cum ? Dacă ai grijă de unseamăn, de un frate de-altău... eşti deja prost ? Saucînd auzi zicala: "ţara arde şibaba se piaptănă" rîzi cugura pînă la urechi, fără să-ţidai seama că de cele maimulte ori baba din zicală eştichiar tu. Mai nou ai memoratşi foloseşti curent o similarăzicală italiană: "che cazzo mene frega !" Şi iar rîzi...

Dar de cîte şi cîte n-ar trebuisă-ţi pese ! Iată, un exemplu:în mai trei tineri din Oradea,membrii trupei Hotel FM, vorreprezenta România la con-cursul Eurovision de la Düs-seldorf. Câştigătorii acesteicompetiţii sunt desemnaţiprin tele-vot - deci tot un vot,dar fără cabine sau urne, cozişi timp sacrificat. Din pat, cu

un SMS. Clic ! Ce, nu-ţi con-vine că nu te ştie nimeni ? Aivrea să primeşti ceva înschimb ? Urît. Marile naţiuniau ajuns acolo unde sunt princoeziune anonimă, fără fală,fără interese meschine.

- Da'păi dă ! spunea, Dumne-zeu s-o ierte, bunica meaIlinca. Duminica trecutăeram cu cîţiva amici în parculde pe malul lacului din Eur, laRoma - la iarbă verde. În faţanoastră o "mare" de filipinezise distrau bînd, mâncând, ju-cându-se, cântând. La un mo-ment dat, în vecinătatealocului unde stăteam s-a iscatun scandal, ca din senin - custicle sparte, ţipete, sânge...La fel, ca din senin (şi erachiar o zi senină de primă-vară) au apărut şi carabinie-rii. Lîngă noi a venit să seaciueze un tip necunoscut -m-am prins că era unul dincei cu "evenimentul". Nu erafilipinez, ci din păcate era totde-al nostru.- Ai fost cu ei ? l-am întrebat.A aprobat dând din cap.- Şi de ce n-ai intervenit să-ilinişteşti ? Iar acum de ce nuîncerci să-i ajuţi, să-i scapi...

poate găseşti vreo motivaţie,o circumstanţă atenuantă ?Ştiţi ce mi-a răspuns ? "Mache cazzo me ne frega a me ?Treaba lor, să se descurcă !"

Adevărul este că ar trebuisă-ţi pese. Să intervii cînd unfrate de-al tău deranjeazăcîte un "pulman" întreg, maiales în serile zilelor festive.Ar trebui să-ţi pese şi să sariîn ajutor cînd un alt românintră, nevinovat, în colimato-rul subiectiv al unornenorociţi de mafioţi, indife-rent de naţionalitatea aces-tora.

Ar trebui să-ţi pese că în Ita-lia în care trăieşti vin, deexemplu, alegerile locale - iarţie, ca rezident, ţi se dă drep-tul la vot. Un drept pentrucâştigarea căruia strămoşiităi au făcut revoluţii.

Cum ? Nu-ţi place de româ-nul propus pentru un post deconsilier ? Bine, nu-l alege.Dar votează primarul italian,viceprimarul... votează ! Im-plică-te !

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

18

ATITUDINI

Actualitatearomâneascã

LSRS a lansat unpunct informativla Torino

de Alina Harja

Menefreghismulromânesc

de Ghighi Puieşteanu

2 -15 aprilie 2011

Page 19: Actualitatea Romaneasca (5)

Prezent, la începutul luniiaprilie, la Târgu-Mureş, am-basadorul Italiei în Româ-nia, Mario Cospito, adeclarat că ţara sa sprijinăînvăţarea limbii italiene înRomânia şi că va susţineideea ca Liceul Economicdin municipiu să devinăşcoală cu predare inclusivîn limba italiană. Diplomatul italian a arătatcă, până în prezent, în Ro-mânia există cinci licee în

care se predă limba italianăşi că există discuţii cu pri-vire la creşterea număruluiacestora la zece.Mario Cospito a mai preci-zat că, în contextul în careLiceul Economic din Târgu-Mureş colaborează deja cuun liceu din Italia, va facedemersuri pentru caaceastă unitate de învăţă-mânt să devină bilingvă.

Ambasadorul Italiei în Ro-mânia a efectuat o vizită înjudeţul Mureş împreună cuo delegaţie de oameni deafaceri italieni. Principaleleaspecte abordate de italienicu oficialităţile locale şi celejudeţene au vizat potenţia-lul investiţional al judeţuluişi al localiăţii Târgu-Mureş,precum şi colaborările dindomeniile cultură şi învăţă-mânt.

PAGINA

19ACTUALITATEA DIN ROMÂNIAActualitatearomâneascã

Studiul limbii italiene se extindeîn România

Compania low cost Wizz Air aanunţat, joi, că din 5 mai va re-duce cu 26 la sută capacitateade transport de la Aeroportul In-ternaţional Cluj-Napoca, opera-ţiunile urmând să fie mutate laAeroportul din Târgu Mureş,din cauza introducerii unor noitaxe de aeroport şi creştereaunora existente, informeaza Co-tidianul.ro.Vicepreşedintele companieiWizz Air, John Stephenson, a de-clarat, joi, într-o conferinţă depresă, că decizia a fost luată înurma divergenţelor cu conduce-rea aeroportului clujean, care adeschis discuţia referitoare lacontractul existent şi a anunţatintroducerea unor noi taxe deaeroport şi creşterea unora exis-tente."Wizz Air va reduce cu 26 lasută, din 5 mai, capacitatea detransport de la Aeroportul Inter-naţional Cluj-Napoca, operaţiu-nile urmând să fie mutate laAeroportul Târgu Mureş. Deci-zia a fost luată în urma diver-

genţelor cu managementuluiaeroportului clujean care a des-chis discuţia referitoare la con-tractul existent şi a anunţatintroducerea unor noi taxe deaeroport şi creşterea unora exis-tente. Noile condiţii vor deter-mina reducerea operaţiunilordin Cluj şi alocarea capacităţilorde transport la Târgu Mureş", aspus Stephenson.El a precizat că nu înţelege dece aeroportul clujean "creşte cu50 la sută taxele în mijlocul cri-zei economice în România, pier-zând un sfert de milion depasageri şi punând în pericolsute de locuri de muncă din re-giune". Potrivit acestuia, WizzAir va reduce flota compusă din

trei aeronave de la baza opera-ţională de la Cluj cu un aparatAirbus A320 începând cu 5 mai,pe care îl va muta la aeroportuldin Târgu Mureş şi va muta cur-sele de la Cluj spre Dusseldorf,Roma şi Dortmund la TârguMureş şi va reduce frecvenţazborurilor spre Milano şi Lon-dra.Vicepreşedintele Wizz Air a su-bliniat că dacă un aeroport vacreşte taxele pentru orice mo-tive, compania va reacţionapentru a-şi proteja călătorii decosturi şi tarife mari.În anul 2010, Wizz Air a trans-portat de la Cluj-Napoca peste400.000 de pasageri.

de Darian Glodde E.P.

Wizz Air se mută de laCluj la Târgu Mureş

2 -15 aprilie 2011

Page 20: Actualitatea Romaneasca (5)

ITALIA

Oferte de muncă

Regiunea Piemonte

Randstad Italia cautăpentru firmă partenerămuncitori în producţiametal-mecanicăCerinţe: de preferat cuexperienţă (dacă nu, săaibă cunostinţe mecanicede bază ), serios, profe-sionist, cu maşină, dispo-nibil la program în ture.

Trimiteti CV+ autorizaţiede prelucrare a datelor lae-mail: [email protected]

---------------------------------

Pentru importantă reţeade super-marketuri secaută “scaffalisti” cu ex-perienţă în încarcat măr-furi, program part-time(20:00-24:00 / 06:00-10:00), contract pe pe-rioadă determinată.

Trimiteţi C.V. la [email protected]

(pentru "scaffalisti to-rino")

---------------------------------

Bar caută ospătar/iţă desală cu experienţă, pen-tru program seral. Trimi-teţi C.V. +poză la e-mail:[email protected]

---------------------------------

Restaurant/Pizerie în cen-tru caută personal în spe-cial feminin de introdusîn staff pentru perioadade vară, persoane se-rioase, profesioniste şiabile în relaţiile cu publi-cul.

Trimiteţi CV la e-mail:[email protected]

---------------------------------

Deschidem un nou res-taurant în Comune diStrambino şi căutăm oospătăriţă isteaţă, ve-selă, care să aibă un as-pect plăcut şi care să

lucreze cu un staff tânărşi motivat.

Trimiteţi CV cu poză la e-mail: [email protected]

---------------------------------

Regiunea Lombardia

Se oferă 1800-2000EURO/lună pe perioadaverii la ospătar bar-gela-terie-pizerie/snack, caresă cunoască limbi străineşi sa fie serios şi dinamic.

Trimiteţi CV la e-mail: [email protected] Con-tact: 3450194792

---------------------------------

Pentru important parte-ner in Melzo(MI) căutămfete barmaniţe pentru co-fetărie-bar-gelaterie. Per-soana trebuie să aibăexperienţă în servitul lamese şi la maşina decafea, cu disponibilitateîn a lucra de sărbători şi

seara.

CV şi foto la [email protected], tel: 0240043041.

---------------------------------

Vulcanizare caută munci-tor specialist în domeniu.

Contact: 0392872298.

---------------------------------

Se caută baby-sitter înzona Quartiere Gallara-tese, pentru mai multeinformaţii: 3475005938.

---------------------------------

Cautăm ingrijitoare şibaby-sitter cu vârstaîntre 30-40 ani, cazare şimasă asigurate. DoamnaRiva, mobil: 3771985892.

---------------------------------

Se caută îngrijitoare (ba-dante), sunaţi între16:00-18:00. Mobil:

3347131161Fix: 0266718506

---------------------------------

Regiunea Lazio

Restaurant în centrulRomei caută ospătariţăpentru trei ori pe săpta-mână, cerinţe: experienţădemonstrabilă.Info:3356495487

---------------------------------

Elegant hotel în centrulRomei caută recepţio-nistă. Candidata ideală:max. 28 ani, să locuiascăîn Roma, aspect plăcut,să cunoască foarte binelimba engleză şi altelimbi străine, să aibă ex-perienţă în domeniu.

Salariul şi încadrarea sevor stabili după probă.

Contact: 0669756858

---------------------------------

ACTUALITATEA PE MAPAMONDPAGINA

20Actualitatearomâneascã

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: [email protected]

Textele sau grafica marcate cu simbolul reprezintă informaţie publicitară plătită.

ANUNȚURI

Restricţii pe piaţa muncii pentruromâni şi bulgari şi în OlandaCetăţenii din afara UE şi din Ro-mânia şi Bulgaria vor avea de la1 iulie acces pe piaţa muncii dinOlanda doar în cazuri excepţio-nale, potrivit unei propuneri îna-intate de ministrul afacerilorsociale Henk Kamp şi susţinutede guvernul olandez.Kamp propune ca angajatorii dinsectorul agricol să recurgă într-o mai mare măsură la şomeriiolandezi, potrivit politicii guver-nului de a pune presiune asupraşomerilor pentru ca aceştia săaccepte să muncească, infor-mează EurActiv şi Agerpres.În ceea ce priveşte cetăţenii dinafara UE, Kamp susţine că "ei nuar trebui primiţi". "În primulrând, contribuie la creşterea şo-majului în Olanda şi apoi, Olandaar trebui să caute în interiorulUE şi nu în afara sa", a declaratKamp, citat de cotidianul olan-dez NIS News Bulletin.Deşi România şi Bulgaria au

aderat la Uniunea Europeanăîncă din 2007, Olanda continuă

să-i considere cetăţeni de serieB, aproape la acelaşi nivel cu ce-tăţenii extra-europeni.

Angajatorii care pretind să aibănevoie de bulgari şi români tre-buie să depună toate documen-tele pentru un permis de muncă. Pentru cetăţenii din alte statemembre ale UE (în special Polo-nia), nimic nu se va schimba. "Eibeneficiază de dreptul funda-

mental" de a munci în Olanda,recunoaşte ministrul.

Fermierii nu sunt de acord

Organizaţia fermierilor LTO sedeclară nemulţumită de afirma-ţiile făcute de Kamp deoarececultivatorii de pomi fructiferi,căpşuni şi legume din Noord-Brabant angajează, în special,români sau bulgari.

Muncitorii români şi bulgari sevor bucura de libertate deplinăde mişcare în Olanda, începânddin ianuarie 2014 - la şapte anide la aderarea lor la UE.De la extinderea UE din 2004, înmedie, aproximativ 165.000 decetăţeni din Europa Centrala şide Est au lucrat în agricultură şihorticultură, construcţii, indus-trie şi sectorul transporturilor înOlanda. "Între timp, peste un mi-lion de persoane cu vârsta sub65 de ani nu au un loc demuncă", a declarat Kamp, citatde aceeaşi sursă.Tot acestea au fost aproximativşi motivaţiile Italiei atunci când adecis să prelungească restricţiilepe piaţa muncii şi pe 2011. Con-form Ministrului de Interne ita-lian, Roberto Maroni, acesteavor fi prelungite în Italia până în2013. Nici în Franţa lucrurile nu staumai bine. În contextul expulzăriiromilor de către autorităţile fran-ceze vara trecută, a devenit evi-

dent că în această ţară bulgarii şiromânii sunt mai vulnerabili laexpulzări decât ceilalţi cetăţeniai UE, deoarece sunt obligaţi săobţină permise de muncă înaintesă li se permită să obţină rezi-denţa.

Restricţii în 10 ţări din UEpentru români

În prezent, muncitorii din Româ-nia şi Bulgaria se bucură dedrepturi depline de circulaţie li-beră conform legislaţiei UE în 15ţări membre - Danemarca, Esto-nia, Cipru, Letonia, Lituania, Po-lonia, Slovenia, Slovacia,Finlanda, Suedia, Ungaria, Gre-cia, Spania, Portugalia şi Repu-blica Cehă.Rămân în vigoare restricţii în 10state membre - Belgia, Germa-nia, Irlanda, Franţa, Italia, Lu-xemburg, Olanda, Austria,Marea Britanie şi Malta.

de Arsenio Silupescu

PP

2 -15 aprilie 2011

Page 21: Actualitatea Romaneasca (5)

Cristian Chivu ar putea aveala vară o surpriză mai puţinplăcută. Inter se pregăteştesă mai ia un fundaş stînga.După ce în ianuarie l-atransferat pe japonezul Na-gatomo de la Cesena, "ne-razzurrii" au pus ochii peAleksandar Kolarov, cel carel-a ţinut pe tuşă la Lazio peŞtefan Radu, obligându-l sătreacă fundaş central, infor-mează Gazeta Sporturilor.

"Gazzetta dello Sport" scriecă internaţionalul sîrb de 25de ani, dorit de milanezi şiînainte să plece la Manches-ter City, a revenit în atenţie.

Cumpărat cu 18 milioane deeuro, Kolarov nu s-a integratîn echipa lui Roberto Man-cini şi clubul englez ar fideschis la negocieri şi l-arputea ceda ca să-şi recupe-reze din investiţie, pentrucirca 10 milioane de euro.Cotidianul italian maiadaugă că Inter s-a reorien-tat spre sârb după ce princi-pala ţintă, Gareth Bale, afost considerată prea costisi-toare, Tottenham cerând pegalezul de 21 de ani 30 demilioane de euro, după ce pefir au intrat Real Madrid şiBarcelona.Chivu revine în echipa luiLeonardo, după ce şi-a efec-tuat etapa de suspendareprimită în urma eliminăriidin derbyul milanez, dar an-

trenorul brazilian nu s-adecis dacă îl va titulariza pecăpitanul "naţionalei" în me-ciul cu Parma.Cristian Chivu a fost elimi-nat din partida cu Schalke04, pierdută de italieni, scor2-5, în prima manşă a sfertu-rilor de finală ale Ligii Cam-pionilor. Acest joc contranemţilor a încheiat 3 zile decoşmar pentru căpitanul na-ţionalei, care fusese eliminatşi în derby-ul pierdut în faţalui AC Milan, scor 0-3.În această perioadă tocmaise negocia o eventuală pre-lungire a contractului căpi-tanului "naţionalei" la clubulmilanez, cu care are angaja-ment pînă în 2012.

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia şi administraţiaBucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,

Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorialAlina Harja

RedacţiaCălin Cristian, Luiza Ciorcăşel,

Florin Stan, Irina Stinghe,Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,Daniela Viţelaru, Ana Panait,

Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena

Dragoescu, Diana Rusu, E.P.

ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,

Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă, Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu

ReferentCostel Cune

Art directorMarius Lupu

Director comercialşi Coordonator ItaliaCristiano Acquaroli

tel. (0039) 339 41 42 [email protected]

Editat deS-PRESS Internaţional România

Administrator unicDr. Adrian Vladimir Ciorcăşel

***Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-nei căreia i se încredinţează acest drept.

Actualitatearomâneascã

ITALIA

Oferte de muncă

Regiunea Lazio

Se caută pentru perioadade vară fete pentru bar,nu se cere experienţă.

Pentru informaţii:3282573768

---------------------------------

Firma SAPA EUROSERVICEcaută muncitori /oareexperţi (cu maşină) în cu-răţenie în zona Setteca-mini.

Contact: 3476705514

---------------------------------

Se caută mecanic scutereşi motociclette cu refe-rinţe pentru service motoîn zona Monte Verde. Fa-brizio tel. fix:0665796325

GRECIA

Oferte de muncă

Companie multinaţionalăde Transfer de Bani cusediul în Greciaangajează:

3 Asistenţi în Vânzări

Candidatul ideal: vârstacuprinsă între 24 şi 30 deani, posesor de carnet deconducere, vorbitor delimba greacă şi engleză,experienţă în vânzări,prezenţă plăcută şi buneabilităţi de comunicare.

Beneficii: salariu moti-vant, training din parteacompaniei, bonusuri înfuncţie de realizări.

Candidaţii interesaţi suntrugaţi să trimită CV înlimba engleză şi pozaataşată la e-mail:[email protected]

---------------------------------

ITALIA

Cereri de muncă

Româncă, cu documenteitaliene, caut loc demuncă numai de zi,baby-siter, curăţenie,vânzătoare, recepţioneră,casieră.Tel.346.022.4942, Torino.

---------------------------------

Româncă, cu documenteitaliene, caut loc demuncă, post fix. Tel.345.673.8690, Torino.

SERVICII

Gabriel PandeleRistrutturazioni

oferă: renovări aparta-mente și clădiri, zidărie,zugrăveli de orice tip,placări gresie-faianță,carton-gips, instalațiielectrice și sanitare.

Roma, tel: 329 978 13 48

SERVICII

Grafician profesionistpreiau comenzi decataloage de prezentare,reclame pentru presă,design de publicații, des-ign firme și panouri dereclamă, realizare site-uri internet.

Importante reduceride preţ pentru firmeleromânești !

Contact: Marius LupuTelefon: 329 71 41 [email protected]

---------------------------------

Actualitatea Româneascăselecționează tineriprofesioniști pentrupoziția de web-master.Cerințe: experiență de-monstrabilă în proiectareși administrare de site-uri. Candidații interesațisunt rugați să trimită CVla e-mailul redacției.

ANUNȚURI

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: [email protected]

Textele sau grafica marcate cu simbolul reprezintă informaţie publicitară plătită.

Inter vrea să aducă unfundaş stînga

După ce a fost exclus dinlotul echipei în pauza deiarnă datorită comportamen-tului său, Adrian Mutu în-cearcă din răsputeri săreintre în graţiile şefilor săide la Florenţa. Conform pre-sei italiene, atacantul româna devenit unul dintre cei maiactivi jucători din lotul Fio-rentinei. Antrenament de an-trenament, Mutu îşi dă silinţasă-l impresioneze pe antreno-rul sârb Mihajlovici. Motivulacestei schimbări se pare căeste dorinţa românului de a-ifi prelungit contractul careexpiră în vară. Mutu mai arela dispoziţie doar 6 etape înacest sezon pentru a se faceremarcat în pozitiv.

Prima ocazie îi va fi oferită înmeciul împotriva fostei saleechipe, Juventus, în care vajuca titular. “Briliantul” estedestul de temut de adversariisăi şi considerat a fi pericolulprincipal pentru poarta echi-pei torineze. Între timp Mutu a făcut paceşi cu Răzvan Lucescu care l-aexclus din lotul naţional pen-tru că a ales să lipsească dincantonamentul echipei pen-tru a merge la o petrecere.

de Darian Glod

de Darian Glod

Chivu are motive să fie îngrijorat: Adrian Mutu,băiat cuminte

PP

2 -15 aprilie 2011

Page 22: Actualitatea Romaneasca (5)

Bancul zilei

- Quanti bambini hai, cinque ? Auguri !

- Au ei guri, dar nu prea au ce băga în ele...***

- Non puoi pescare qui, questa zona e bandita.

- Păi bandiţii la bandite trag !***

- Beato te... come stai, bene ?

- Ce beat, dom'le, că n-am la bord decîtdouă beri...

***- Dobbiamo insabbiare questa vicenda, e

pericolosa.

- De unde sabie, nene ? O tăiem cu briceagu' !***

- Mi servono sette, per calcestruzzo !

- Ce zice ?- Zice că-i e sete la cal şi la struţi. Am im-presia că umblă cu circul.

O răţuşcă plîngea pe malulunui rîu şi repeta încontinuu"nu ştiu cine sunt, nu ştiu cinesunt..."Crocodilul iese şi îi spune cănu poate să o vadă aşa tristăşi că îi spune el:- Ai un cioc portocaliu, codiţămică şi dai tot timpul din ea,gîtul lung şi subţirel, aipicioruşe scurte şi portocalii...tre’ să fii răţuşcă!- Pot şi eu să încerc să îţi spuncine eşti, acum că m-ai facutfericită şi am învăţat cum săghicesc...Crocodilul:- E, n-ai fost în stare săghiceşti cine eşti tu, o săghiceşti acum cine sunt eu...hai să vedem.Răţuşca se bagă în apă, seuită atent la crocodil, se bagăpe sub el, mai dă două ture şiiese din apă:- Ai gura foooarte mare, ai ogeacă de piele spectacol, pi-cioare scurte, ai ouă mici...Eşti... italian !

PAGINA

22

Paștelede Ghighi Puieșteanu

După ce luă(în sfîrșit, ÎN SFÎRȘIT !)Lumină,cu un 'stos a-nviat ! grăbit,Tanti Cristina asană Niagara bîrfelor și,salivând brusc, precum Laica lui Pavlovla aprinderea becului lui Ilici,demară în trombăspre Zările de fruptde-acum îngăduite.

Viteza lansăriinu avea cum deranjaFlacăra lumînării,

bine protejatăde bătăturile din căușul palmelor,proaspăt muiateîn margarina cozonacilor.

Iar basmaua înfloratăcamufla perfectNoapteadin capul mătușei.

MOTTO :: Eu, mulțumită lui Dumnezeu, am fost mereu ateu. (Luis Buñuel)

DIVERTISMENT

"Actualitatea Românească" este un ziar distribuitgratis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor.

Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziarsunteţi rugat să contactaţi redacţia la e-mail:

[email protected]şi la numărul de telefon

(+39) 3394142640

În curînd la chioşcuri:

Magazinul Românesc

Dialoguriîn două limbi

Actualitatearomâneascã

Colțul poetic al Diasporei

2 -15 aprilie 2011

Page 23: Actualitatea Romaneasca (5)

MISCELLANEAPAGINA

23Actualitatearomâneascã

Campionul evadărilor din puşcăriile italiene esteGraziano Mesina. Acesta a reuşit "s-o radă" de 9 oridin cele mai bine păzite centre de detenţie (dar aavut cel puţin 15 tentative cunoscute).Locul al doilea îl ocupă Renato Vallanzasca, mafio-tul milanez al anilor '70, cu "numai" trei evadări.Viaţa sentimentalo-infracţională a acestuia a făcutobiectul unui film de lung-metraj, ieşit pe marileecrane anul trecut: "Vallanzasca - Gli angeli delmale" de Michele Placido.

Pînă la sfîrşitul anilor '70, toate formele de pastefăinoase erau denumite la fel: maccheroni. Iată deunde şi porecla de "macaronari" dată italienilor.

Litoralul italian însumează circa 7500 de km deplaje şi în jur de 6100 de "stabilimente" balneare.

Potrivit Coldiretti (principala organizaţie a între-prinzătorilor agricoli italieni) preţul portocalelor -de la recoltare şi pînă pe masa consumatorului -creşte cu 427%.

După un studiu condus de Egidio del Boca, expertîn lexicografie, litera cea mai folosită în limba ita-liană este vocala "i", urmată de "a". Printre celemai "populare" consoane se clasează "r" urmată de"t" şi "n". Cel mai lung cuvînt din limba italiană este"esofagodermatodigiunoplastica".

În Italia aproximativ o treime dintre adolescenţi arecel puţin un piercing.

CuriozităţiGrila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuțe, subdivizat în tot atâtea pătrateidentice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiunenu trebuie să conțină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecareansamblu trebuie să conțină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

SUDOKU

2 -15 aprilie 2011

Page 24: Actualitatea Romaneasca (5)