Christie Watson

Acolo undefemeile sunt,regi,,: , :

Traducere din englezi delrina Negrea

ATREI

,.

1.

Elijah, scumpul meu fiu,Vreau si i1i povestesc despre viafa ta. Fiecare om are

o istorie inluntrul siu, care incepe de dinainte ca el sX se

nasc[, iar istoria ta este mai mare decit le va fi dat mul-tora sI trXiasci. Ei spun cX nu ar trebui sI ili povestescunele lucruri qi cI vorbele pot rlni urechiugele unui copil,dar, bliatul meu drag, intre o mam[ gi fiul ei nu existlsecrete. Copilul avdzut pe diniuntru trupul mamei lui.Or, cine poate cunoagte un secret mai mare decdt acesta?

Englezii aceia spun o mullime de lucruri. Ceea ce ei nu-mesc,,abuzuri asupra copilului", noi, nigerienii, numim,,educafie". Aga cX nu-i biga in seamX.

Povestea ta incepe in Nigeria, un loc ca o gurd deRai. Soarele strSlucegte tot timpul, iar oamenii zdmbescgi au griid unii de alfii. Copiii nigerieni sunt silitori lagcoalS gi bine-cresculi, se ingrijesc de pirinlii lor gi iirespectl pe bltrdni. Nigeria inseamnl strllucire gi stele,gi pXmdnt ca pielea obrajilor t5i: maro-rogcat, moale gi

cald.Mi-e sufletul plin gi mdndru de amintiri din Ni-

geria. CeI mai mult imi amintesc de familia mea.

Christie Watson

Miicula - bunica ta - era renumitl pentru lustruireacratilelor gi depinarea poveqtilor.

- OdatI, dernult de tot, obiqnuia ea sX ne spune mie qi

surorilor mele, o femeie, atdt de plinl de golul din ea, gi-avdndut trupul, ca pe o bucatl de carne la piaf5. gi femeiaaceea a cutreierat toatl Nigeria, clutdnd ceva cu care s5-gi

umple pustiul din ea, gi a invilat multe graiuri, clutAndcuvinte care s5-i explice deqertf,ciunea. Iar oamenilor leplicea de aceast[ femeie degteaptl qi degartS: era plXmXditddin lumina stelelor; inima ei sclipea ca argintul. Ascultaucdnd ea iqi rostea vorbele in multe graiuri, povestind desprelocurile pe care le vdzuse: despre Jos, unde din cer plouacu nestemate, qi despre Nord, unde oamenii displreau inziduri de nisip, gi despre pdraiele din Delt[, dansdnd cuduhurile apelor. $i astfel, pimdntenii au flcut-o rege. giglia a implinit-o lf,untric, iar deqertdciunea era cer. Nigeriaeste un loc unde femeile sunt regi. Unde orice este posibil.

Toatd copildria mea, mdicufa qi-a lustruit tingirile, iareu am privit-o, ascultdndu-i povegtile, ascultindu-i cdn-tecele, o femeie mulfumitd cum nu exista alta pe lume.Mama cdnta tare, ceea ce era un lucru bun, deoarece soramea, mituga ta Bukky, de la care ai mogtenit nuanla astafrumoasi de piele, avea o voce care pXrea cX-yi stripungechipul. Mi-aduc aminte cum s-a rugat intr-o zi de mii-cula sd ne spuni secretele ei. Soarele abia se ridicase unpic, dar noi ne treziserlm deja de citeva ceasuri, ascul-tdnd cum mama cdnta gi tlicuful sforlia.

-Te rog, se miorlXia Bukky. Te rog, mami. N-o sI spunnimdnui.

- N-o sI vX spun niciodatl ingredientul meu secret. gia scuturat atdt de tare din cap, incdt mirgelele din codifei s-au ciocnit intre ele. Rddea.

8

Acolo unde femeile sunt regi

- Niciodatl. Puteli si mI cicilili voi toatd ziua, fiindcldegeaba, buzele-mi sunt pecetluite, ca palma lui tXticulin ziua de leaf5!

- Te rog, insista Bukky, uitindu-se la cdrpa cu caremimica $tergea oalele. Am putea sI ne imbogXlim. ip aaiseama cum ar fi sX vinzi pe autostradd o solufie care sIcurele cratilele aqa de bine!

Bukky era veqnic in ceutarea unor metode de a facebani, dar era cam prostufl. Odat5, fusese la un pas dea fi arestatX, dupi ce un om i-a zis cd ii di o suti dedolari americani dacX era de acord sd treaci o geantlprin vama de la aeroport. DacI t5icugul n-ar fi trecut cumagina pe-acolo qi nu ar fivdzut-o, plecati de la gcoal5,

ficdndu-gi de lucru pe stradX cu o geantX care nu era aei, Bukky ar fi ajuns precis la inchisoare. Iar dacl s-ar fiintdmplat ca mlmica sI treaci pe-acolo cu magina, Bukkyn-ar fi scdpat cu via!5 din mAinile ei, cu siguran!5. $i deunde sX gtim noi dacl porlile Raiului s-ar mai fi deschisin urma unui astfel de delict, fie el qi izvordt din prostie?CvInsi ceea ce mi-a rf,mas mie in suflet nu este naivitatealui Bukky sau exasperarea plrinfilor noqtri. Ci, mai de-grabd, nu pot uita lumina din casi, dXnluind iuclugl pe

oalele acelea de g5tit, scXpirdnd mii de diamante in firelede praf gi pe obrajii durdulii ai lui Bukky; rdsul mlicufei;sforf,itul tatei. Acea mici pustietate in care urmeazX sIcregti. Acolo unde femeile sunt regi.

imi amintesc de casa noastrd, cu cdteva trepte spartegi un acoperiq prin care ploua in[untru, construitl injurul unei curfi interioare, unde mXmica sp5la orezulintr-una din oalele ei; pot sX iur cd orez aga de curat caal nostru nu giseai in toat5 Nigeria. Surorile mele, Mi-riam, Eunice, Rebekah, Bukky, Esther, Oprah gi Priscilla

Christie Watson

pierdeau vremea privindu-se toatd ziua in celelalte cratilestrXlucitoare a1e mamei, studiindu-qi grosimea sprdncene-lor, distanfa dintre ochi (Bukky zicea mereu ci intre ochiilui Esther ai fi putut parca o maginl), forma buzelor, ar-cuirea genelor. Tlticul chicotea amuzat ori de cdte ori levedea cum se oglindeau in luciul oalelor, iar pe mine mimdngdia pe cap. ,,Frumoasa Deborah", imi zicea el. Eu numd priveam niciodatd in luciul oalelor. $tiam, chiar de Iao virstl atdt de fraged[, ci e un picat sI fii trufaq. Eramun copil inteligent, Eliiah. Un copil dotat. inv5fasem Bi-blia atdt de bine, incdt puteam recita Psalmii de la vdrstade un an. Nu qtiu dacl devenisem preferata tatei pentrucI nu m[ oglindeam niciodatl in vreo cratifl sau, maiales, fiindcl eram dornicX s[ studiez Biblia. $tiam insi cItata mI prefera pe mine. $i orice fatX care este preferatatatllui ei cregte binecuvdntat5, cum am crescut eu.

De fapt, noi toli eram binecuvdntafi. Ne plSceaqcoala gi ne duceam la Biserica Apostolic5 a intoarceriilui Hristos, aflat5la doar un sfert de ceas de mers pe ios.Dar gi mai mult ne plicea sI venim acasi de la gcoald, casI mdnclm impreuni la masl gi sI ne povestim intdm-plXrile de peste zi, apoi si citim Biblia sau celelalte cirlipe care tlicuful ni le cumpira de la privdlia de ldnglserviciul lui, sau cdrfi pe care ni le dldea mama qi care fu-seserl citite de atdtea ori, incdt stdteau deschise, ca gi cumpovegtile din ele erau vii qi voiau sI fie auzite. Locuiamla periferia Lagosului, in cartierul Yaba, ldngi stafia deautobuz de pe University Road, inspre cimitir: eu, mama,tata, cele qapte surori ale mele, mdtuqile, bunicii qi frafiimei, Othniel gi Immanuel, degi Othniel era ocupat cuinvilitura, ca sI devinX farmacist, aga cI era mereu plecatfie la serviciu, fie la biblioteca universitard, iar Immanuel

10

Acolo unde femeile sunt regi

igi petrecea tot timpul cu iubita lui, care locuia pe insulaVictoria. Pentru noi, iubita lui Immanuel era o enigml qi

mai mare decit pasta de curllat cratile a mamei; avuseseun rol intr-un clip muzical, iar plrinlii ei erau desplrliligi nu mergeau niciodatl la bisericX

Biserica a fost mereu o parte importanti din vialanoastr5. Cdnd trXiegti ca in Rai, nu poli uita sI ii mulfu-megti lui Dumnezeu lar noi mai aveam un motiv de a-Iiubi pe Domnul unchiul nostru, fratele tatii, se nlscusecu glasul Lui in suflet. Unchiul Pastor infdptuia minuni.Putea intoarce un om din morli, readuc0ndu-l la viafI,sau qtia sd risipeasc[ ghinionul unei case, flcdnd din ea

cea mai norocoasX familie din tot Lagosul. Am vdzut-o cuochii mei. Am vdzut multe lucruri. Odati, un om s-a ru-gat pentru minunea de a scXpa de grija zilei de mAine gi a

venit la biserici, dup[ o sXptimdn5, cu un bilet cdgtig[torla loto, un ceas Rolex nou-nou! qi o iubiti cu nigte sdniatdt de mari, incdt titicul nu s-a putut abline s[ nu faclniqte comentarii, iar mama l-a obligat si arunce in cutiamilei tofi nairal pe care-i avea in buzunar. Ce-am mai riscu tolii atunci, Eliiah dragX! Biserica noastrl era un locplin de fericire qi voie bun5, iar fefiqoara ta m-a purtatcu gdndul inapoi la acele vremuri, la rdsetele plrinfilornogtri. V5zuserlm cu tofii cum se tachinau mama qi tata:el, prefdcdndu-se c[ i-a rlmas in gdt mdncarea getitl deea; ea numinduJ ,,burtosul". Risetele lor. Felul in care se

uitau unul la cel5lalt gi la noi. Era atita fericire in casi. $iin familie. Nu existi nimic mai minunat decdt asta.

Cdsnicia pirinlilor nogtri avea temelii solide, aga c[,atunci cdnd vdntul suflaprea vijelios, nu se clitina nimic.

I Moneda nafional5 nigeriani. (N. red-)

Christie Watson

intdi au fost prieteni, foarte mulli ani, iar cind m-am im-prietenit cu Akpan, fin minte cum mama gi tata s-au uitatunul la celXlalt gi gi-au zdmbit. Doreau s[ aibX gi cisniciamea aceleaqi temelii trainice. Au fost atat de fericili cdndtdticul tlu m-a condus sub un palmier, unde a scos dinbuzunarul de la pantaloni un inel care sclipea ca o stea inmiez de noapte gi care il costase probabil salariul pe taseluni. PXrinlii mei gtiau ce inseamnl o cXsnicie fericiti.Erau mulfumili gi, totodat5, ugurali. Chiar qi intr-un locunde e ca in Rai, viala poate fi grea pentru femei. DacXnu s-ar fi intimplat ca tatll tIu, Akpan, sI md cear[ inclsltorie, nu qtiu ce s-ar fi ales de mine. $i sI qtii, bXiatulmeu, ci asta este soarta multor femei din toatl lumea.

Eu am fost norocoasi. Akpan a devenit prietenulmeu. Venea pe la noi tot timpul gi, cu fiecare nouX vi-ziti, imi pldcea tot mai mult de el. Avea o figurl de ombun gi credea in lucruri, iar adesea avea o sacoql de laMarks & Spencer, plini de cadouri pentru noi: un set debijuterii placate cu aur pentru mine gi surorile mele, unceasornic deqteptltor de voiai pentru mlicufa, deqi ea nucXl5torea niciodatX mai departe de Ikeia qi, oricum, nicinu avea baterii AAA.

Cdteodati, cdnd eram copil, il auzeampe Dumnezeucu urechea minlii, artzeam vocea Lui, limpede precumculorile diminefii. CAnd i-am povestit lui Akpan, a zis ciaveam un har divin. A zis cX Dumnezeu mI alesese pemine pentru a-mi murmura secrete alese, fiindcl eramatdt de frumoasX. Spunea ci sunt ingerul lui gi, auzindu-I,mie imi tremura inima atdt de tare in piept, ci abia maiputeam sX respir. Asta se intAmpla cu mulfi ani inaintede a ne cisf,tori gi inainte ca Akpan sI obfini o vizi pen-tru el gi o vizi pentru mine, ca solie, astfel incdt sd ne

12 fiction connection

Acolo unde femeile sunt regi

plrisim casa qi sI venim in Anglia, in apartamentul dinLondra, unde te-am flcut pe tine din prima incercare.Stelele striluceau pe cer in acea primi noapte, Eliiah,ca Ei cum stelele nigeriene ar fi cll5torit cu noi pdnl laDeptford, ca sI ne lumineze cdnd ne iubeam. Tu te-aindscut din dragoste, din stelele nigeriene qi din secretelein care credeam.

Egti iubit, micuful meu nigerian, cum nu a mai exis-tat weodatl o iubire pe lume.

2.

Scdmdvie afurisitd dezgustdtoare Si pdcdtoasd. Elliahauzea tot timpul glasul wijitorului. ii spunea sd faci lu-cruri rele. Elijah qtia ci este un bf,iat rXu. $i dezgustltor.$i-ar fi dorit ca vrdjitorul si-qi aleagX un alt bdiat, saumdcar sI iqi foloseascX puterile supranaturale doar pentrulucruri bune, cum ar fi sI poati urca sus de tot sau sipoatX zbura. Vr[iitorul putea sf, facI orice. Putea sd iqifoloseasc[ for]a supraomeneascl pentru a ridica obiectegrele qi pentru a citi gdndurile oamenilor. Putea sX se

prefaci in animal, sd devini invizibil gi sI zboare princerul innoptat, prinzdnd nuiele de fulgere cu miinilegoale. Elifah putea sd se foloseascd de vrdiitorul din elpentru a gdndi direct in mintea altcuiva. Dac[ Elilah l-arputea domina pe wdiitor, ar putea si facd numai lucruribune, fllm ar fi puterile supranaturale, qi atunci nu i-armai fi atat de fricd de el. FricI de ceea ce era in stare sX

facd in continuare. FricI de ceea ce l-ar fi putut pune pe

el si faci.Elijah locuia cu Sue gi Gary intr-o casi plind de in-

dicafii despre ce trebuie si faci. El nu gtia sX citeascd, aga

cf, trebuia si intrebe mereu ce scrie in fiecare indicafie,14

fidionconnedion

Acolo unde femeile sunt regi

iar Sue qi Gary se plictisiseri si-i spunf, de fiecare dati.Norocul lui era ci putea s51ini minte orice:

Fii calm Si mergi mai departe.

Dacd nu s-a stricat, nu-l repara.

O casd cu dragoste tnseamnd acasd.

Stdteau pe o stradd numiti fund5tur5, un loc undetoate casele erau mari qi arXtau la fel, qi unde nu veneauoameni cu pielea neagri. Vecinii iqi spilau mereu maqi-nile, tundeau gardul viu sau pliveau grXdinile din fa!5 oride cdte ori trecea Elilah pe acolo. Dar qtia cX ei agteptau,de fapt, s[-l poatd vedea pe wiiitor. Elijah voia si-i pre-vin5. Se uita la ei gi deschidea gura ca sX le spuni sI fugidin calea lui, dar, de cite ori fdcea asta, nu-i iegea niciuncuvdnt. Mai bine ar fi intrat cu tolii in casX, noaptea,gi s-ar fi rugat Ia Dumnezeu, se gindea el. Vi implor,rugafi-vX la Dumnezeu, igi spunea el. $i in sinea lui se

ruga fierbinte pentru ca vecinii lor sd se roage gi ei. Ar fitrebuit sd se roage cu tolii in fiecare seari, ca s[ fie ferifide rele. Fiindcl altminteri vrijitorul putea si le mistuiecasele cu acid. Sau s5-i m5ndnce cu totul.

in casa lui Sue gi Gary era foarte curat gi mirosea a

varzd. Nu aveau animale de companie. il llsau pe ElijahsI joace fotbal pe iarbi afard, dar nu-l lIsau sI iasX dincurte de capul lui. Camera de zi era locul unde iqi petre-ceau cea mai mare parte a timpului, privind la ecranulunui televizor enorrn, atdrnat pe perete. Lui ii plXcea si se

uite la Spiderman Sila Superman, iar odat5, cdnd Sue era labingo, s-a uitat la Harry Potter, care era despre un wljitorbiiat, care avea o cicatrice la cap, 1a fel ca el. Doar cX

cicatricea lui Elijah nu avea aceeaqi form5: in loc s[ fie in