2. Buzau Studiu Inv Preuniversitar

1

A. MOTIVAŢIA CERCETĂRII

Consumul de droguri, considerat până nu de mult ca o ˝crimă fără victime˝, care aduce prejudicii

doar celor care le consumă, reprezintă prin efectele sale directe şi indirecte şi prin rapiditatea cu care se

propagă, una dintre cele mai grave, mai complexe şi mai tragice probleme sociale ale lumii

contemporane, cu un impact major asupra societăţii ca un întreg.

Fenomenul toxicomaniei are la bază cauze psihologice, sociale, economice şi culturale şi implică

multiple consecinţe asupra persoanelor consumatoare de droguri (efecte negative asupra sănătăţii1,

vieţii profesionale şi a situaţiei materiale şi familiale) dar şi asupra comunităţii, cetăţeanului,

neconsumator de droguri, deoarece afectează costurile legate de acordarea asistenţei medicale2 şi

contribuie la amplificarea altor probleme sociale, cum ar fi de exemplu tulburarea ordinii publice3,

influenţând calitatea şi gradul de satisfacţie a vieţii.

Creşterea în ultimii ani a traficului şi consumului ilicit de droguri din România reprezintă

motivul pentru care a fost necesară adoptarea unor politici clare în domeniu. Pentru elaborarea unor

activităţi preventive coerente şi eficiente este necesară mai întâi o cunoaştere a dimensiunii acestui

fenomen social atât pe plan naţional, cât şi pe plan local, cunoaştere care să reprezinte un punct de

plecare fundamentat ştiinţific pentru formularea unor politici de răspuns adecvate.

Strategia Naţională Antidrog (SNA) urmăreşte pe lângă activităţi de reducere a cererii de droguri

şi activităţi de analiză şi cercetare a fenomenului consumului de droguri. Astfel, Planul de Acţiune

pentru implementarea SNA în perioada 2005– 2008 prevede în vederea realizării obiectivului I.1

Prevenirea consumului de droguri :

implementarea de către Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog în zonele de

intervenţie depistate la risc, în urma evaluării nevoilor sau/şi a cercetărilor naţionale sau locale

efectuate, a unui sistem de diagnostic precoce şi monitorizare a consumului de tutun, alcool şi

droguri în rândul populaţiei din formele de învăţământ (Activit. 1.21 din Cap. I. - A. Prevenire

în şcoală - obiectiv specific: Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii

aflată într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a

timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri.);

realizarea anuală de către CPECA şi ISJ a unor studii judeţene de evaluare a dimensiunilor

fenemoemnului consumului de tutun, alcool şi droguri, în rândul populaţiei şcolare (Activit. 7.4

1 afectarea sistemului nervos, circulator, respirator, de reproducere etc, deces cauzat de supradoză, intoxicaţii cu substanţele folosite pentru diluarea heroinei ori a altor droguri, contractarea, prin folosirea în comun a seringilor, a HIV/SIDA, hepatitei B,C 2 persoanele care consumă abuziv alcool şi alte droguri apelează la serviciile medicale de 2,5 mai mult decât cei care nu consumă 3 infracţiuni comise sub influenţa drogurilor sau pentru procurarea de resurse pentru cumpărare de droguri; consumul de droguri în locuri publice; micul trafic stradal de droguri; infracţiuni comise sub influenţa drogurilor; locuri publice în care se distribuie droguri; echipament de injectare abandonat; precum şi abordarea verbală agresivă din partea consumatorilor şi traficanţilor de droguri şi prezenţa acestora în preajma copiilor

2

din Cap. I. - C. Prevenire comunitară - obiectiv specific: Dezvoltarea unui sistem de evaluare şi

monitorizare, integrat şi individualizat al copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc care să

favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educaţie şi formare profesională).

Stabilirea tendinţelor de consum, a atitudinilor faţă de consumul de droguri şi consumatori,

evidenţierea caracteristicilor consumatorilor, identificarea factorilor de risc şi de protecţie care conduc

la diferite modele de consum, reprezintă o etapă importantă în evaluarea evoluţiei fenomenului

consumului de droguri.

Cercetarea consumului de droguri ilegale în rândul adolescenţilor poate fi considerată o

provocare, nu doar prin noutate şi interes, ci, mai ales, prin dificultatea de a obţine date valide.

Cercetarea de faţă este o primă evaluare a situaţiei concrete a consumului de substanţe ilicite în

rândul populaţiei şcolare din învăţământul preuniversitar (liceele şi şcolile de artă şi meserii) din

judeţul Buzău şi constituie o bază ştiinţifică pentru elaborarea strategiei locale şi a noului plan de

aplicare a Strategiei Naţionale Antidrog.

B. METODOLOGIA STUDIULUI

I. Repere teoretice

TEORETII ŞI MODELE EXPLICATIVE4

În literatura de specialitate există mai multe teorii şi modele explicative ale consumului de

droguri conform cărora, în analiza şi explicarea consumului de droguri, trebuie avut în vedere un

complex de factori, fenomenul având atât o dimensiune medicală şi psihologică, cât şi una sociologică.

Modelele explicative se pot împărţi în două categorii: un model explicativ centrat pe individ şi un

model explicativ centrat pe societate.

1. Teoriile biologice - pun accentul pe două categorii de aspecte de natură biologică: tendinţa

indivizilor de a lua contact cu drogurile şi tendinţa acestora de a continua consumul odată ce

contactul cu drogurile a fost realizat.

2. Teoriile psihologice - accentul cade pe individ, pe mecanismele de „ reîntărire” a conduitei

celor care abuzează de droguri. Alte explicaţii incluse în aceeaşi categorie se referă la tipul de

personalitate a consumatorului, mai ales a celui dependent de droguri.

3. Teoriile sociologice - se orientează spre analiza situaţiilor sociale, pe relaţiile sociale sau pe

structura socială. Explicarea acestui fenomen se concretizează în teoria învăţării sociale

(consumul de droguri ca şi comportament social învăţat), în teoria subculturii, a „găştilor de

4 apud Rădulescu, M. Sorin; Dâmboeanu, Cristina, “ Sociologia consumului şi abuzului de droguri”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2006

3

cartier” (implicarea individului într-un grup favorabil consumului de droguri), în teoria

interacţiunii sau a socializării (influenţa unor agenţi de socializare precum părinţii, grupul de

prieteni, şcoala, mass-media în debutul consumului de droguri) şi în teoria controlului social (cu

cât controlul social e mai puternic, cu atât este mai puţin probabil ca aceştia să adopte un

comportament deviant de tipul consumului de droguri).

Studiul are la bază modelul factorilor de risc şi de protecţie care intervin în iniţierea şi menţinerea

consumului, abuzului si consumului problematic de droguri5.

Factori de risc - acele caracteristici, variabile sau circumstanţe care contribuie la creşterea

probabilităţii ca acea persoană să dezvolte o problemă de comportament, în comparaţie cu orice altă

persoană din populaţia generală, selecţionată la întâmplare6.

Factori de protecţie - acele circumstanţe moderatoare ale expunerii la factorii de risc. Factorii de

protecţie nu sunt în mod necesar factori opuşi celor de risc, ci mai degrabă este vorba de doua realităţi

distincte care interacţionează între ele. Ipoteza existenţei factorilor de protecţie constă în aceea că

anumite circumstanţe sau condiţii pot media sau modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest

fel, pot reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor relaţionate cu drogurile7.

1. FACTORI DE RISC8

1.1. Factorii de risc contextuali

- Legile şi normele sociale favorabile comportamentelor de consum şi abuz - Disponibilitatea drogurilor - atât pentru drogurile legale cât şi pentru cele ilegale - Extrema deprivare socială - Dezorganizarea în mediul social imediat 1.2 Factori de risc individuali şi interpersonali - Factori fiziologici - Factori psihologici - Atitudini şi comportamente familiale permisive cu privire la droguri - Disfuncţii educative ale familiei/ Stiluri parentale inconsistente - Lipsa unor legături afective familiale - Eşecul şcolar - Angajament scăzut faţă de şcoală - Asocierea cu colegi care consumă droguri (anturajul) - Atitudini favorabile consumului de droguri - Debutul timpuriu al consumului de droguri

5 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Adolescents. A Research-based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecţie în consumul şi abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm) 6 1994, Committee on Prevention of Mental Disorders al Institute of Medicine din SUA apud. Gabriel Cicu, op cit. 7 Werner, 1989; NIDA, 1993; Lozano si Gonzales, 1998 apud Gabriel Cicu, op cit. 8 clasificarea făcută de Hawkins şi colab. (1992) apud Gabriel Cicu , op cit.

4

2. FACTORI DE PROTECŢIE

2.1. Factori de protecţie individuali - Rezolvarea problemelor - Interiorizare normelor

2.2. Factori de protecţie familiali - Legătura emoţională între părinţi/tutore şi copii - Participarea - prezenţa părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor (ex:participarea la activităţile copiilor). - Norme familiale consistente - Supervizarea părintească asupra vieţii copiilor

2.3. Factori de protecţie educativi - Randamentul şcolar - O bună legătură cu şcoala

2.4. Factori de protecţie contextuali - Promovarea şi întărirea abilităţilor sociale - Legătura cu instanţele prosociale - Valori prosociale

Acest model nu pune diagnostice indivizilor sau grupurilor ca indivizi sau grupuri de risc ci ca indivizi

sau grupuri aflate sau suportând situaţii de risc. Modelul contribuie la realizarea unui diagnostic a

situaţiei care, la rândul ei, să constituie punctul de plecare în modificarea adecvată a acelor factori

obiectivi asupra cărora, dacă nu se intervine, vor menţine persoanele afectate în situaţia specială de

dezavantaj sau vulnerabilitate personală sau socială.

Modelul factorilor de risc şi de protecţie are importante implicaţii practice în câmpul reducerii cererii

de droguri, deoarece intervenţiile în acest sector trebuie să se centreze pe reducerea riscurilor imediate

ale abuzului de droguri şi promovarea pe termen lung a factorilor de protecţie, în special în grupurile

care au fost supuse la situaţii mai intense de risc.

II. Designul cercetării

Studiul prezentat se bazează pe metodologia recomandată de Agenţia Naţională Antidrog – Direcţia

Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanii/Centrul de Studii, metodologie aleasă în vederea

asigurării comparabilităţii rezultatelor la nivel naţional.

1. Obiective

Obiectivul general - proiectul a urmărit realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi

dimensiunile consumului de tutun, alcool şi droguri ilegale în rândul populaţiei şcolare, din

învăţământul preuniversitar, din judeţul Buzău, astfel încât plecând de la o evaluare a situaţiei concrete

să se poată acţiona ulterior în direcţia creşterii influenţei factorilor de protecţie şi a reducerii factorilor

de risc, asigurându-se astfel o creştere a calităţii programelor de prevenire a consumului de droguri

5

desfăşurate la nivelul Judeţului Buzău şi o bază ştiinţifică pentru elaborarea noului plan de punere în

aplicare a Strategiei Naţionale Antidrog.

Obiective specifice:

Obţinerea de date privind prevalenţa consumului diferitelor substanţe psihoactive în rândul populaţiei şcolare.

Cunoaşterea caracteristicilor socio-demografice ale consumatorilor de droguri în rândul populaţiei şcolare.

Identificarea unor atitudini, cunoştinţe în rândul populaţiei şcolare în ceea ce priveşte consumul de droguri.

Identificarea unor modele de consum în rândul populaţiei şcolare.

Identificarea factorilor de risc şi de protecţie pentru populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar din judeţul Buzău.

2. Ipoteze- Studiul a pornit de la următoarele ipoteze:

gradul de familiarizare, de cunoaştere a drogurilor ilegale este mare (majoritatea elevilor au auzit despre droguri);

elevii frecventează locuri, unde se consumă droguri;

în rândul adolescenţilor, cuprinşi în sistemul educaţional, sunt elevi care au consumat cel puţin odată droguri ilegale;

consumul este influenţat de cunoaşterea/necunoaşterea efectelor negative ale drogurilor;

consumul de droguri apare mai frecvent la tinerii cu probleme psiho-sociale (probleme familiale, părinţi cu atitudini tolerante sau care consumă alcool, tutun, stimă de sine scăzută, rezistenţă scăzută la influenţa prietenilor, etc.);

prevalenţa consumului de droguri ilicite (mai ales a canabisului şi derivatelor de canabis şi a drogurilor de petrecere – tip extasy) este mai ridicată în rândul celor care au consumat/consumă tutun şi/sau alcool, decât în rândul celor care nu au consumat/nu consumă.

3. Metode şi tehnici de cercetare

Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică cantitativă, iar instrumentul de cercetare

aplicat a fost un chestionar structurat cu 53 de întrebări care se referă la cunoştinţele, atitudinile,

practicile de consum ale liceenilor, precum şi la factorii de risc şi de protecţie în ceea ce priveşte

consumul de tutun, alcool şi droguri ilegale.

Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu a fost chestionarul autoaplicat, completat simultan de

mai multe persoane. Pentru realizarea acestei cercetări s-a urmărit asigurarea confidenţialităţii prin

păstrarea anonimatului persoanelor intervievate.

Designul chestionarelor - În chestionar au fost introduse „întrebări filtru” şi întrebări de control,

organizate pe 4 secţiuni (date socio-demografice, tutun, alcool şi droguri ilicite) vizând cunoaşterea

6

opiniilor şi atitudinilor elevilor faţă de consum şi consumatori, tipurile de droguri care fac obiectul

consumului, vârsta de debut în consumul de droguri, motivaţia pentru consum, disponibilitatea

drogurilor pe piaţă şi alţi factori de risc şi de protecţie în cazul consumului de droguri (stima de sine,

implicarea în activităţile şcolare, modul de petrecere a timpului, influenţa anturajului în luarea

deciziilor, autoritatea părinţilor şi implicarea acestora în educaţia copiilor, relaţia cu grupul de

prieteni).

Chestionarul a fost testat pe 70 de respondenţi (trei dintre aceştia cu istoric de consum de droguri

ilicite) din Bucureşti şi judeţele Olt, Vaslui şi Buzău.

4. Eşantionarea şi ponderarea eşantionului

Acoperire (populaţia ţintă) - Studiul este reprezentativ pentru populaţia şcolară din învăţământul

preuniversitar (licee şi SAM - şcoli de arte şi meserii) din judeţul Buzău.

Baza de eşantionare utilizată (lista cu efectivele şcolare, din judeţul Buzău, pe unităţi de învăţământ în

funcţie de forma şi nivelul de şcolarizare) a fost pusă la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar al Judeţului

Buzău.

Tabel 1.1 – Distribuţia populaţiei şcolare din judeţul Buzău în funcţie de tipul unităţii de învăţământ şi anul de studiu Tipul unităţii de învăţământ a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total

LICEU 1615 1589 1761 1798 6763LICEU/SAM 2574 2331 2206 2235 538 9884SAM 102 132 144 378

Urban

TOTAL URBAN 4291 4052 4111 4033 538 17025LICEU/SAM 181 175 102 101 17 576SAM 171 204 117 492Rural

TOTAL RURAL 352 379 219 101 17 1068TOTAL 4643 4431 4330 4134 555 18093

Eşantionarea – Metoda de eşantionare folosită în acest studiu este una bistadială: stratificată în primul

stadiu (criterii: tipul şi mediul unităţii de învăţământ şi anul de studiu) şi aleatoare în al doilea stadiu.

S-a stabilit un eşantion de 1007 de persoane (95%- nivel de încredere a rezultatelor şi 3%- eroare de

reprezentativitate a eşantionului).

Tabel 1.2 – Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul unităţii de învăţământ şi anul de studiu Tipul unităţii de învăţământ a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total

LICEU 90 88 98 100 376 LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551 SAM 6 8 8 22

Urban

TOTAL URBAN 239 226 229 224 31 949 LICEU/SAM 10 10 6 6 32 SAM 9 11 6 26 Rural

TOTAL RURAL 19 21 12 6 58 TOTAL 258 247 241 230 31 1007

7

Chestionarul a fost aplicat în 13 unităţi de învăţământ din judeţul Buzău: Colegiul Naţional „ M.

Eminescu”-Buzău, Liceul de Artă „ Margareta Sterian”-Buzău, Colegiul Economic-Buzău, Grupul

Şcolar Transporturi Căi Ferate-Buzău, Colegiul Tehnic-Buzău, Grupul Şcolar Meserii şi Servicii

Buzău, Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţă”-Rm. Sărat, Grupul Şcolar Economic Râmnicu Sărat,

Liceul Teoretic Pătârlagele, Şcoala de Arte şi Meserii Pătârlagele, Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu,

Liceul Teoretic Beceni şi Şcoala de Arte şi Meserii nr. 1 Verneşti.

Tabel 1.3 – Distribuţia eşantionului în funcţie de unitatea de învăţământ şi anul de studiu

Denumire colegiu/liceu/grup şcolar a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total Colegiul Naţional Eminescu Buzău 30 30 34 33 127 Liceul de Arta „ Margareta Sterian” Buzău 14 13 12 14 53 Colegiul Naţional “Alexandru Vlahuţă” Râmnicu Sărat 29 28 34 34 125 Liceul Teoretic Pătârlagele 17 17 18 19 71

TOTAL LICEU 90 88 98 100 376 Colegiul Economic Buzău 36 36 36 31 10 149 Grupul Şcolar Transporturi Căi Ferate Buzău 17 13 8 13 51 Colegiul Tehnic Buzău 31 28 26 25 110 Grupul Şcolar Meserii şi Servicii Buzău 26 25 25 25 11 112 Grupul Şcolar Economic Râmnicu Sărat 16 12 13 10 10 61 Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu 17 16 15 20 68

TOTAL LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551

Urban

Şcoala de Arte şi Meserii Pătârlagele 6 8 8 22 total urban 239 226 229 224 31 949

Liceul Teoretic Beceni 10 10 6 6 32 Rural

Şcoala de Arte şi Meserii nr 1 Verneşti 9 11 6 26 total rural 19 21 12 6 58

total general 258 247 241 230 31 1007

Pentru analiza datelor a fost făcută ponderarea eşantionului (tabel 1.4).

Tabelul 1. 4 Calculul variabilei de ponderare a IX-a a X-a a XI-a a XII-a aXIII-a Total

LICEU 90 88 98 100 376LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551Urban SAM 6 8 8 22LICEU/SAM 10 10 6 6 32

esantion stabilit

Rural SAM 9 11 6 26

LICEU 91 87 98 100 376LICEU/SAM 145 129 122 124 31 551urban

SAM 6 8 8 22LICEU/SAM 11 10 6 5 32

esantion real

rural SAM 9 11 6 26

LICEU 0,989011 1,011494 1 1 1LICEU/SAM 0,986207 1,007752 1,008197 1 1 1urban

SAM 1 1 1 1LICEU/SAM 0,909091 1 1 1,2 1

w

rural SAM 1 1 1 1

8

5. Perioada de desfăşurare şi instituţii implicate

Studiul a fost derulat în anul 2008 (colectarea datelor a avut loc în perioada noiembrie 2007 – februarie

2008). Chestionarele au fost aplicate prin intermediul directorilor unităţilor de învăţământ sau a altor

cadre didactice (consilieri şcolari/psihologi) din unităţile şcolare selecţionate şi cărora le adresăm

mulţumiri pentru că au înţeles importanţa muncii noastre şi au acordat echipei noastre tot sprijinul

necesar pentru realizarea acestui raport.

Parteneri în proiect:

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Buzău şi Agenţia Naţională

Antidrog- Centrul de Studii

Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Buzău

13 unităţi şcolare din învăţămantul preuniversitar: Colegiul Naţional „ M. Eminescu”-

Buzău, Liceul de Artă „ Margareta Sterian”-Buzău, Colegiul Economic-Buzău, Grupul

Şcolar Transporturi Căi Ferate-Buzău, Colegiul Tehnic-Buzău, Grupul Şcolar Meserii şi

Servicii Buzău, Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţă”-Rm. Sărat, Grupul Şcolar

Economic Râmnicu Sărat, Liceul Teoretic Pătârlagele, Şcoala de Arte şi Meserii

Pătârlagele, Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu, Liceul Teoretic Beceni şi Şcoala de Arte şi

Meserii Nr. 1 Verneşti.

Coordonarea culegerii datelor, introducerea şi curăţarea bazei de date a fost realizată de Carmelia

Ungureanu – psiholog, specialist educaţie-învăţământ, şi Claudia Isacof - asistent social (din cadrul

CPECA Buzău), iar conceperea chestionarului, testarea acestuia, eşantionarea şi ponderarea

eşantionului, realizarea machetei bazei de date, analiza şi interpretarea datelor şi redactarea raportului

de sociolog drd. Aurora Lefter (din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog- Centrul de Studii).

6. Terminologie

În acest studiu, tutunul şi alcoolul au fost catalogate drept droguri datorită acţiunii lor psihoactive şi

potenţialului adictiv. Având în vedere impactul acestor substanţe în societate, analiza prevalenţei şi a

modelului de consum este prezentată separat de restul drogurilor.

Expresia „statut de fumător” a fost utilizată pentru a caracteriza o persoană care fumează.

Termenii „prevalenţa de-a lungul vieţii”, „prevalenţa în ultimul an” (consum recent) şi

„prevalenţa în ultimele 30 de zile” (consum actual) desemnează consumul cel puţin o dată a

substanţei pe parcursul vieţii, în ultimele 12 luni şi în ultimele 30 de zile.

Prin consumator recent se înţelege orice persoană care a consumat droguri în ultimele 12 luni, în timp ce

prin consumator actual se înţelege orice persoană care a consumat droguri în ultimele 30 de zile.

9

Prin „anturaj” ne-am referit în acest studiu la prieteni, iar prin „grupul de egali” înţelegem tinerii de

aceeaşi vârstă, având aceleaşi interese şi preocupări.

7. Analiza datelor

S-a făcut în programul SPSS şi a urmărit stabilirea prevalenţei consumului de droguri în funcţie de

diverse variabile socio-demografice (clasa, vârstă, sex, forma de învăţământ, mediu familial, anturaj -

grupul de prieteni şi colegi), modele de consum, riscuri percepute etc. Pentru fiecare dintre aceste

corelaţii au fost calculate teste de semnificaţie statistică.

Rezultatele cercetării sunt structurate în următoarele secţiuni:

Caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor

Consumul de tutun

Consumul de alcool

Consumul de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi consumul de droguri ilicite

10

Capitolul II. Caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor

A. Date demografice

Studiul a fost aplicat pe populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar din judeţul Buzău:

Grafic 2.1: Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex şi vârstă

415 dintre subiecţii cercetării sunt de gen

masculin şi 592 de gen feminin;

distribuţia pe vârste este următoarea: 15 ani -

11 respondenţi, 16 ani - 248 respondenţi, 17

ani – 245 respondenţi, 18 ani – 212

respondenţi, 19 ani – 236 respondenţi, 20 ani

– 44 respondenţi, 21 ani – 9 respondenţi, 23

ani – 1 respondent şi 42 ani – 1 respondent.

Tabel 2.1: Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul şi mediul unităţii de învăţământ frecventată şi nivelul de studiu (clasa)

37,3% dintre cei intervievaţi urmează cursurile

liceale, 57,9% învaţă într-o unitate şcolară care

are atât învăţământ secundar inferior (ciclul

inferior al liceului sau şcoală de arte şi meserii,

clasele IX-X), cât şi învăţământul secundar

superior: ciclul superior al liceului, clasele XI

– XII/XIII, precedat, după caz, de anul de

completare şi 4,8% urmează cursurile unei Şcoli de Arte şi Meserii;

94,2% - învaţă într-o unitate şcolară din mediul urban, iar 5,8% - în mediul rural;

25,6% de elevi sunt înscrişi în clasa a IX-a, 24,5% în clasa a X-a, 23,9% în clasa a XI-a, 22,8%

în clasa a XII-a şi 3,1% în clasa a XIII-a.

Nr. subiecţi % liceu 376 37,3liceu/SAM 583 57,9

tipul unităţii de învăţământ

SAM 48 4,8

urban 949 94,2mediu şcolar rural 58 5,8

a IX-a 258 25,6a X-a 247 24,5a XI-a 241 23,9a XII-a 230 22,8

nivel de studiu (clasa)

a XIII-a 31 3,1

58,8%

41,2%

1,1%

24,6%

24,4%

21%

23,4%

4,4%

1,1%21 ani şi peste

20 ani

19 ani

18 ani

17 ani

16 ani

15 ani

masculin

feminin

11

Tabel 2.2 – Distribuţia eşantionului în funcţie de perioada de rezidenţă în mediul urban

16,9% dintre cei intervievaţi au

locuit doar în mediul rural;

16,9% dintre subiecţi au locuit

în mediul urban între 1 şi 5 ani;

6,2% au locuit în mediul urban

între 6 şi 10 ani;

6,7% au locuit în mediul urban

între 11 şi 15 ani;

1,6 % au locuit în mediul urban mai mult de 16 ani;

42,6% au locuit doar în mediul urban.

B. Situaţia familială

Absenţa părinţilor sau a unor tutori capabili să ofere suport emoţional copiilor lor, adică, absenţa unor

legături afective puternice în mediul familial poate fi relaţionată cu dezvoltarea unor comportamente

de abuz de droguri pe termen lung.

Tabel 2.3: Distribuţia respondenţilor în funcţie de persoanele cu care locuiesc în aceeaşi gospodărie

Marea majoritate a respondenţilor au declarat că

locuiesc în aceeaşi gospodărie cu părinţii:

91,5% - locuiesc împreună cu tatăl/tatăl vitreg;

96,7% - locuiesc împreună cu mama/mama

vitregă;

3,6% - locuiesc împreună cu fraţi/surori şi tot

3,6% au declarat că locuiesc împreună cu

fraţi/surori vitregi/e;

30,5% locuiesc împreună cu bunici;

9,3% - altă rudă/rude;

4,5% - alte persoane (exclus rude).

perioada de rezidenţă în mediul urban

vârstadoar rural

1-5 ani urban

6-10 ani urban

11-15 ani urban

16-25 ani urban

doar urban NR

Total

15 4 2 1 0 0 1 3 1116 55 42 17 16 0 89 30 24917 50 39 15 15 0 105 21 24518 30 40 9 12 2 94 24 21119 27 44 16 19 7 111 12 23620 2 2 1 5 6 25 3 4421 2 1 2 0 0 4 0 923 0 0 1 0 0 0 0 142 0 0 0 0 1 0 0 1Total 170 170 62 67 16 429 93 1007

da nu NR tatăl 86,1 12,8 1,1tatăl vitreg 5,4 83,8 10,8mama 94,0 5,1 0,9mama vitregă 2,7 86,6 10,7fraţi/surori 3,6 85,0 11,4fraţi/surori vitregi/e 3,6 85,0 11,4bunic/bunici 30,5 61,5 8,0altă rudă/rude 9,3 80,9 9,8alte pers. (exclus rude) 4,5 84,9 10,6

12

Conform datelor din tabelul 2.4, dacă marea majoritate a subiecţilor (83,5%) locuiesc împreună cu

ambii părinţi naturali:

Tabel 2.4: Distribuţia respondenţilor în funcţie de persoanele cu care locuiesc în aceeaşi gospodărie

4% (40 de subiecţi) locuiesc cu

un părinte natural şi unul

vitreg;

1% (11 subiecţi) - cu ambii

părinţi vitregi;

8,4% (85 de subiecţi) – sunt în

prezent în familii

monoparentale;

1% (11 subiecţi) - nu locuiesc

cu părinţi, ci doar cu bunici sau

fraţi/surori;

0,9% (9 subiecţi)- locuiesc fie cu alte rude de gradul III, fie cu alte persoane cu care nu sunt rude.

Grafic 2.2: Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Ai fraţi/surori?”

Aproximativ 2 din 5 respondenţi au declarat

că au doar fraţi/surori mai mari, ¼ (26,4%)

că au doar fraţi/surori mai mici, 18 subiecţi

au atât fraţi/surori mai mari, dar şi mai mici,

12 subiecţi au fraţi/surori gemeni/e, iar

aproximativ o treime dintre respondenţi nu

au fraţi/surori.

Rezultatele studiilor9 arată că, un risc crescut

de comportamente antisociale, este asociat

cu anumiţi indicatori de dezavantaj social

(deprivare socială), precum sărăcia,

aglomerările umane şi condiţiile de viaţă

precare. În acest cadru, deprivarea socială se

poate considera un factor de risc - pentru abuzul de droguri pe termen lung - în cazul în care există

sărăcie extremă şi, se asociază cu alte tipuri de probleme personale şi familiale. În acelaşi timp, diverse

studii au demonstrat că educaţia superioară a părinţilor, un loc de muncă bun al acestora sau o mai

bună disponibilitate materială pentru cheltuieli personale se pot asocia cu un consum mai mare de

alcool, tutun sau marihuana printre adolescenţii ce provin din astfel de medii. 9 Werner, 1989; NIDA, 1993; Lozano si Gonzales, 1998 apud Gabriel Cicu, op cit

Nr. subiecţi

tatăl şi mama 841

tatăl şi mama vitregă 13tatăl vitreg şi mama 37

tatăl vitreg şi mama vitregă 11

numai mama 68numai tatăl 13numai tatăl vitreg 4numai cu bunici (fără părinţi naturali/vitregi) 8numai cu fraţi/surori(fără părinţi naturali/vitregi sau bunici) 3

numai cu alte rude (fără părinţi naturali/vitregi sau bunici) 5numai cu alte persoane (exclus rude)/alte situaţii 4

total 1007

31,5

1,2

1,8

26,4

39,1

nu

da, suntem fraţi/surorigemeni/e

da, şi mai mici şi mai maridecât mine

da, mai tineri (mai mici)decât mine

da, mai în vârstă (mari)decât mine

13

Grafic 2.3: Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul de instruire al părinţilor

În funcţie de nivelul de instruire al părinţilor:

aproximativ 6% dintre respondenţi au declarat

că părinţii au maxim 8 clase sau chiar nu sunt

şcolarizaţi (cu un procent mai mare pentru

mame - 1,4% faţă de 0,8% - taţi);

aproximativ 1/5 dintre subiecţi (18,4%) au

declarat că părinţii au finalizat o şcoală

profesională;

studii medii (liceu, postliceală sau colegiu) au

aproximativ jumătate dintre părinţi (53,2%

dintre mame, respectiv 43,5% dintre taţi);

mai puţin de 1/10 (8,5% respectiv 9,6%) dintre subiecţii din eşantion au părinţi cu studii

universitare şi peste.

Întrebaţi despre situaţia familială:

15,9% dintre subiecţi au declarat că au o situaţie financiară precară (cu un procent mai mare

pentru elevii care învaţă în mediul rural);

3,8% dintre subiecţi au declarat că există cineva în familia lor care are probleme legale (cu un

procent mai mare pentru elevii care învaţă în mediul rural);

6,7% dintre subiecţi au declarat că în familia lor se consumă destul de des alcool în cantităţi mari

(cu un procent mai mult pentru elevii care învaţă în mediul urban);

1,3% dintre subiecţi au declarat că există o persoană în familia lor care consumă droguri (cu un

procent mai mare pentru elevii care învaţă în mediul rural).

Tabel 2.5 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de situaţia familială tip de localitate unde învaţă da nu NS/NR

urban 15,8 57,5 26,7 rural 17,2 36,2 46,6 avem o situaţie financiară precară

Total 15,9 56,3 27,8 urban 3,6 91,0 5,4 rural 6,9 84,5 8,6

există cineva care are probleme cu legea


se consumă destul de des alcool în cantităţi mari


există o persoană care consumă droguri

Total 1,3 95,5 3,2

13,6

9,6

8,3

35,2

26,7

5,8

0,8

12,6

8,5

10,1

43,1

18,4

5,8

1,4

nu ştiu/nu răspund

studii universitare şi peste

postliceală sau colegiu

liceu

şcoală profesională

8 clase sau mai puţin

nu au şcoală

mama

tatal

14

C. Relaţiile sociale între subiecţi şi grupurile de sprijin (familie şi prieteni)

Diverse studii arată relaţia existentă între abuzul de droguri şi disfuncţiile educative ale familiei

(ineficacitatea sau inconsistenţa în dezvoltarea rolurilor părinteşti şi a funcţiilor familiei în stabilirea de

norme de comportament în familie). În acest context, chestionarul folosit în cercetare conţine şi un set

de întrebări care vizează aprecierea relaţiilor existente între membrii familiei respondentului. Deşi,

conform datelor din tabelul următor, marea majoritate a respondenţilor se declară mulţumiţi de relaţiile

din familie:

15,9% - nu au fost de acord cu faptul că în familia lor nu ar exista violenţă fizică;

14,1% - nu au fost de acord cu itemul „membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună”;

12%- consideră că în familia lor nu este important ca fiecare să-şi exprime părerile;

11,7%- au declarat că în familia lor nu discută despre problemele fiecăruia;

9,2%- consideră că pentru părinţii săi fericirea sa nu este foarte importantă.

De asemenea, datele indică că pentru unul din 7 respondenţi (14,1%) este uşor să împrumute sau să

obţină cu titlu de cadou bani de la părinţi.

Tabel 2.6: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiilor din familie acord dezacord ne ajutăm şi ne sprijinim reciproc 95,4 4,6 discutăm despre problemele fiecăruia 88,3 11,7 este important ca fiecare să-şi exprime părerile 88,0 12,0 nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul 84,1 15,9 membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună 85,9 14,1 să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei 90,8 9,2 împrumut/obţin cu titlu de cadou uşor bani de la mama şi /sau tata 85,9 14,1

Tabel 2.7: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea normelor familiale

Un factor de protecţie foarte important

în prevenirea consumului de droguri îl

reprezintă supervizarea părintească

asupra vieţii copiilor: stabilirea unor

norme familiale consistente (existenţa

unor norme familiale generale, clare şi

stabile) şi participarea - prezenţa părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor (ex: participarea la activităţile

copiilor).

Astfel, deşi majoritatea respondenţilor (93,8%) au declarat că „membri familiei mele au păreri precise

despre ce este bine şi ce este rău”:

47,8% - li se permite să facă ce doresc,

47,4%- declară că părinţii nu au stabilit reguli stricte,

39%- nu sunt pedepsiţi sau mustraţi când greşesc,

acord dezacordnu sunt pedepsit sau mustrat când greşesc 61,0 39,0pot să fac ce vreau 52,2 47,8membrii familiei mele au păreri precise despre ce este bine şi ce este rău

93,8 6,2

părinţii mei stabilesc reguli stricte 52,6 47,4părinţii mei ştiu unde mă aflu seara 86,1 13,9părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă

86,6 13,4

15

mai mult de 1 din 10 subiecţi nu sunt de acord cu faptul că părinţii lor ştiu unde se află seara

(13,9%) sau unde îşi petrec nopţile de sâmbătă (13,4%).

În afara părinţilor, pentru adolescenţi, un factor important de suport în reprezintă cel/cea mai bun/bună

prieten/prietenă, iar mai mult de 1 din 10 subiecţi (11,3%) declară că nu obţin un sprijin real de la

aceştia.

Tabel 2.8: Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiilor cu prietenul/a cel/cea mai bun/ă acord dezacord obţin sprijin real de la prietenul meu/prietena mea cel/cea mai bun/bună 88,7 11,3

Deoarece existenţa unor legături emoţionale puternice între părinţi/tutore şi copii sau între adolescenţi

şi cel/cea mai bun/ă prieten/ă reprezintă, aşa cum se arăta anterior, un factor de protecţie care poate

modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest fel, poate reduce vulnerabilitatea indivizilor în

faţa problemelor relaţionate cu drogurile, un set de întrebări au vizat gradul de satisfacţie faţă de relaţia

cu părinţii şi prietenii.

Conform datelor din graficul următor, se poate observa că, deşi peste 2/3 dintre respondenţi sunt

mulţumiţi de relaţia pe care o au cu părinţii şi prietenii:

8,3% sunt nemulţumiţi de relaţia cu tatăl (item la care se înregistrează cel mai mare procent de

respondenţi nemulţumiţi);

3,1% sunt nemulţumiţi de relaţia cu mama;

şi numai 1,1% se declară nemulţumiţi de relaţia cu prietenii.

Grafic 2.4 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii şi prietenii (diferenţa până la 100% o reprezintă proporţia respondenţilor care au optat pentru varianta de răspuns „Nu există o astfel de persoană”)

77,6

66,0

77,5

20,2

21,8

17,8

1,1

8,3

3,1

relaţia cu prietenii

relaţia cu tatăl

relaţia cu mama

mulţumit(ă) nici mulţumit(ă), nici nemulţumit(ă) nemulţumit(ă)

16

Deşi diferenţa dintre procentul celor nemulţumiţi de relaţia cu prietenii (1,1%) faţă de cel al celor

nemulţumiţi de relaţia cu unul/ambii părinţi (9,8%) ar putea fi determinată de faptul că adolescenţii au

aşteptări mai mari în cazul părinţilor decât al prietenilor, explicaţia ar putea constitui mai greu o

ipoteză în privinţa diferenţei faţă de părinţi: de 5% dintre cei nemulţumiţi de relaţia cu mama (3,1%) şi

cei nemulţumiţi de relaţia cu tata (8,3%) şi de 11,7% dintre cei mulţumiţi de relaţia cu mama (77,6%)

şi cei mulţumiţi de relaţia cu tata (65,9%). De asemenea, se poate observa că 1,6% dintre respondenţi

au declarat o relaţie deficitară cu ambii părinţi. În concluzie, programele de prevenire trebuie să

conţină măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre copii şi părinţi, cu accent pe relaţia dintre copii şi

tată.

Tabel 2.9: Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii (% din total) Cât de mulţumit eşti de_relaţia cu tatăl tău?

Cât de mulţumit eşti de_relaţia cu mama ta? mulţumit

(ă) nici mulţumit(ă), nici

nemulţumit(ă) nemulţumit

(ă) nu există astfel de persoana/e

Total

mulţumit (ă) 61,4% 10,3% 4,2% 1,7% 77,6%nici mulţumit(ă), nici nemulţumit(ă) 4,0% 10,4% 2,5% ,9% 17,8%nemulţumit(ă) ,4% ,9% 1,6% ,2% 3,1%nu există astfel de persoana/e ,2% ,2% ,1% 1,1% 1,6%Total 65,9% 21,8% 8,3% 3,9% 100,0%

Datele din graficul următor completează cele expuse anterior. Astfel, procentul celor pentru care nu are

importanţă dacă îşi dezamăgesc părinţii (9,2%) este apropiat de cel al subiecţilor care au declarat că

sunt nemulţumiţi de relaţia cu unul/ambii părinţi (9,8%).

Grafic 2.5 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea ”Pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţii”

dezacord total3,7%

acord partial27%

dezacord partial5,5%

acord total63,9%

17

imi place mult

26,6%

nu imi place deloc

9,7%nu imi

place prea mult/imi

place putin63,7%

0

25

50

75

boală 58,6 24,1 7,5 3,4 6,4

chiul 56,2 28,7 6,6 4,7 3,9

alte motive 63,1 24,0 4,9 2,8 5,2

nici una 1-2 zile 3-4 zile 5-6 zile7 zile sau mai mult

D. Relaţia subiectului cu şcoala

Diverse studii indică o relaţie inversă între abuzul de droguri şi integrarea şcolară şi/sau existenţa

expectativei de continuare a studiilor. De asemenea, chiar dacă nu există dovezi că un coeficient

intelectual scăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri, eşecul şcolar a fost identificat ca

factor de predispoziţie al frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri. În consecinţă, existenţa unui

randament şcolar satisfăcător cu aspiraţii şi expectative rezonabile de a continua studiile, a unei

legături afective pozitive cu şcoala şi/sau cu profesorii, precum şi cu instanţele socializatoare (ex

familia, biserica, cluburile de elevi etc.) şi participarea activă la activităţile acestora - pot reduce

vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor relaţionate cu drogurile.

Grafic 2.6 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiei cu şcoala

Doar aproximativ un sfert (26,6%)

dintre cei chestionaţi au declarat că

le place mult şcoala, circa 2/3

(63,7%) au optat pentru varianta de

răspuns „nu îmi place prea mult/îmi

place puţin”, iar unul din 10 elevi

(9,7%) nu sunt deloc atraşi de

şcoală.

Grafic 2.7 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de zile în

care au absentat în ultimele 30 de zile de la şcoală

În ultimele 30 de zile, dintr-un

motiv sau altul au absentat de la

şcoală aproximativ jumătate

dintre elevi, cei mai mulţi

(43,8%) fiind cei care

„chiulesc” de la ore:

28,7% - au lipsit 1-2 zile;

11,3% - au lipsit între 3 şi 6

zile;

3,9% - au lipsit mai mult de

o săptămână de la şcoală.

Există o asociere semnificativă între numărul de zile în care subiecţii au chiulit de la şcoală şi atracţia

faţă de şcoală.

18

0

25

50

75

acord total 31,0 45,9 66,5

acord partial 55,4 44,6 27,5

dezacord partial 8,9 5,8 3,2

dezacord total 4,7 3,8 2,9

respect ceea ce îmi spun

profesorii

alţi elevi mă acceptă aşa

cum sunt

rezultatele mele şcolare

contează pentru mine

Tabel nr. 2.10 Asocierea dintre ce simte referitor la şcoală în acest moment şi numărul de zile în care subiecţii au lipsit de la şcoală pentru că au chiulit

În ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit_pt. că ai chiulit? Ce simţi referitor la şcoală în acest moment?

nici una 1-2 zile 3-4 zile 5-6 zile 7 zile sau mai mult Total

îmi place mult 71,3% 17,9% 5,6% 3,4% 1,9% 100,0%nu îmi place prea mult/îmi place puţin 51,8% 32,6% 6,6% 4,5% 4,5% 100,0%nu îmi place deloc 43,9% 32,7% 9,2% 9,2% 5,1% 100,0%

Total 56,2% 28,7% 6,6% 4,7% 3,9% 100,0% Value Approx. Sig.

Dependent_ Ce simţi referitor la şcoală în acest moment? ,155 ,000Coeficientul d al lui Somer

Dependent _ În ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit_pt că ai chiulit sau ai sărit orele de curs ?

,179 ,000

Gamma () ,301 ,000

Grafic 2.8 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea relaţiei cu profesorii şi colegii şi de importanţa pe care o acordă rezultatelor şcolare

Deşi, marea majoritate a elevilor

(86,5%) declară că respectă ceea ce le

spun profesorii (acord total-31%, acord

parţial -55,4%) şi că sunt acceptaţi de

colegi aşa cum sunt – 90,5% (acord

total-45,9%, acord parţial - 44,6%),

aproximativ 1 din 10 respondenţi au o

legătură afectivă negativă cu profesorii

şi/sau cu colegii (dezacord total şi

parţial-13,5%, respectiv 9,5%).

Asocierea dintre cele 2 variabile este semnificativă statistic ceea ce confirmă faptul că personalul

didactic reprezintă o instanţă socializatoare „de raportare” şi care influenţează semnificativ relaţiile

dintre adolescenţi (22,6% dintre respondenţii care nu respectă ceea ce le spun profesorii declară că nu

sunt acceptaţi aşa cum sunt de către colegii lor, spre deosebire de numai 7,5% dintre respondenţii care

respectă ceea ce le spun profesorii).

Tabel nr. 2.11 Asocierea dintre aprecierea relaţiei cu profesorii şi aprecierea relaţiei cu colegii alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt

Test de semnificaţie respect mult ceea ce îmi spun profesorii

acord dezacord Total acord 92,5% 7,5% 100,0%

dezacord 77,2% 22,8% 100,0% Total 90,5% 9,5% 100,0%

2 corectat = 30,30;

DF= 1; p=0,000 Phi () = 0,178

Deşi unul din 10 elevi (9,7%) declară că nu le place deloc şcoala (grafic nr.2.6), doar 6,1% (dintre care

doar 2,9% au optat pentru varianta de răspuns „dezacord total”) au infirmat importanţa rezultatelor

şcolare obţinute, ceea ce indică faptul că şcoala reprezintă o instanţă socializatoare „de raportare” între

adolescenţi. De fapt, între importanţa pe care o acordă rezultatelor şcolare şi aprecierea relaţiei cu

şcoala, profesorii şi colegii există o asociere semnificativă statistic - cea mai mare asociere este între

itemii: rezultatele mele şcolare contează pentru mine şi respect mult ceea ce îmi spun profesorii (cu

19

mai mult

de 1/235,4%

1/222,6% toti

8,7%

mai putin de 1/213,7%

nici unul4,9%

NS14,6%

variabilă dependentă: rezultatele mele şcolare contează pentru mine), urmată de asocierea între itemii:

rezultatele mele şcolare contează pentru mine şi alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt (cu variabilă

dependentă: rezultatele mele şcolare contează pentru mine).

Tabel nr. 2.12 Asocierea dintre importanţa acordată rezultatelor şcolare şi aprecierea relaţiei cu şcoala, profesorii şi colegii

rezultatele mele şcolare contează pentru mine acord dezacord Total

Test de semnificaţie

acord 96,9% 3,1% 100,0% respect mult ceea ce îmi spun profesorii dezacord 75,0% 25,0% 100,0%

2 corectat = 95,33; DF= 1;

Phi () = 0,314,p=0,000acord 96,0% 4,0% 100,0% alţi elevi mă acceptă

aşa cum sunt dezacord 74,0% 26,0% 100,0% 2

corectat = 70,64; DF= 1;

Phi ()= 0, ,272,p=0,000îmi place mult 98,1% 1,9% 100,0% nu îmi place prea mult/ îmi place puţin

94,4% 5,6% 100,0% Ce simţi referitor la şcoală in acest moment?

nu îmi place deloc 79,6% 20,4% 100,0%

2 = 43,96;DF= 2; p=0,000

Grafic 2.9 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la

întrebarea „Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului au rezultate şcolare bune?”

2/3 dintre subiecţi declară că cel puţin jumătate dintre

prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului au

rezultate şcolare bune (66,7%- au optat pentru variantele

de răspuns ½, mai mult de ½ sau toţi), iar aproximativ

unul din 5 subiecţi (18,6%) face parte din grupuri unde

mai puţin de ½ sau nici unul dintre ei nu au rezultate

şcolare bune. Există o asociere negativă10 ( = - 0,17),

semnificativă statistic, între importanţa pe care o acordă

subiectul rezultatelor sale şcolare şi rezultatele şcolare ale

prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului.

Tabel nr. 2.13 Asocierea dintre importanţa pe care o acordă rezultatelor şcolare şi itemul „Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului au rezultate şcolare bune?”

Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului au rezultate şcolare bune? rezultatele mele şcolare

contează pentru mine mai puţin de 1/2 sau nici unul/a cel puţin 1/2 Total Test de semnificaţie

acord 20,1% 79,9% 100,0%dezacord 50,0% 50,0% 100,0%Total 21,9% 78,1% 100,0%

2 corectat = 20,91; DF= 1;

p=0,000Phi () =-0,172

10 cei mai mulţi subiecţi sunt concentraţi pe diagonala secundară (cei care răspund cu Da/Acord la o întrebare răspund, în proporţie mai mare, cu Nu/Dezacord la cealaltă întrebare)

20

E. Activităţile care îl preocupă în timpul liber

Grafic 2.10 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de principala activitate care îi preocupă

Principalele activităţi care îi preocupă pe elevii

din învăţământul din judeţul Buzău sunt în

ordinea preferinţelor:

73,3% - folosirea internetului (chat, muzică,

jocuri etc.);

70,8% - distracţia în oraş

discotecă/cafenea/petreceri etc.);

51% - alte hobby-uri (cântat, desenat etc.);

iar mai puţin de jumătate – 47,8%-

practicarea unor sporturi sau participarea la

evenimente sportive.

Pe ultimele 2 locuri în preferinţele elevilor sunt

întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe

seama altora (28,6%) şi petrecerea timpului la jocurile mecanice (7,9%), itemi care se asociază

pozitiv11, semnificativ statistic între ei (tabel nr. 2.14) şi cu deteriorarea relaţiilor cu şcoala/profesorii,

familia şi prietenii (tabel nr. 2.15 şi 2.16).

Tabel nr. 2.14 Asocierea dintre preferinţa pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora şi cea pentru jocuri mecanice

Preocupări_jocuri mecanice da nu Total


da 4,2% 24,4% 28,6%nu 3,8% 67,6% 71,4%Preocupări_întâlniri cu prietenii

pt. a ne distra pe seama altora Total 7,9% 92,1% 100,0%

2 corectat = 23,06;

DF= 1; p=0,000 Phi () = 0,155

Întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora sunt preferate mai ales de respondenţii care au

declarat că:

în ultimele 30 de zile au chiulit 3-4 zile (cea mai puternică asociere), nu le place deloc şcoala, nu

respectă ceea ce spun profesorii (asociere negativă - = - 0,15) şi nu prea îi interesează (dezacord

parţial) rezultatele şcolare;

sunt nemulţumiţi de relaţia cu mama, iar de relaţia cu tatăl nu sunt mulţumiţi, dar nici nemulţumiţi,

nu contează foarte mult dacă îşi dezamăgesc părinţii (asociere negativă - = - 0,08), controlul

părinţilor este scăzut: nu ştiu unde îşi petrec copiii lor nopţile de sâmbătă (asociere negativă - = -

0,09), subiecţii declarând că pot să facă ce vor ( = 0,08).

11 cei mai mulţi subiecţi sunt concentraţi pe diagonala principală (cei care răspund cu Nu la o întrebare răspund, în proporţie mai mare, cu Nu şi la cealaltă întrebare)

28,6

47,8

51,0

70,8

76,3

92,1

71,4

52,2

49,0

29,2

23,7

7,9jocuri mecanice(unde se pot câştiga

bani)

întâlniri cu prieteniipt a ne distra pe

seama altora

practicarea unuisport/ participareala evenim. sportive

alte hoby-uri(cântat, desenat

etc)

distracţia în oraş(discotecă/cafenea/

petreceri etc)

folosireainternetului (chat,muzică, jocuri etc)

da nu

21

Tabel nr. 2.15 Asocierea dintre preferinţa pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora şi itemi privind relaţia cu şcoala/profesorii şi familia

Preocupări_întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe seama altora

da nu Total Test de semnificaţie

îmi place mult 21,3% 78,7% 100,0%nu îmi place prea mult/îmi place puţin

28,9% 71,1% 100,0%Ce simţi referitor la şcoală în acest moment?


2 = 23,22; DF= 2; p=0,000

nici una 22,4% 77,6% 100,0%1-2 zile 33,2% 66,8% 100,0%3-4 zile 48,5% 51,5% 100,0%5-6 zile 36,2% 63,8% 100,0%

În ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit_pt. că ai chiulit?

7 zile sau mai mult 41,0% 59,0% 100,0%

2 = 30,59; DF= 4; p=0,000

acord 25,9% 74,1% 100,0%respect mult ceea ce îmi spun profesorii dezacord 45,6% 54,4% 100,0%

2 = 21,27; DF= 1; p=0,000

Phi () =-0,149 acord total 25,1% 74,9% 100,0%acord parţial 34,4% 65,6% 100,0%dezacord parţial 46,9% 53,1% 100,0%

rezultatele mele şcolare contează pentru mine

dezacord total 34,5% 65,5% 100,0%

2 = 14,28; DF= 3; p=0,003

mulţumit (ă) 26,4% 73,6% 100,0%Nici mulţumit (ă), nici nemulţumit(ă)

34,6% 65,4% 100,0%Satisfacţie_ relaţia cu mama

nemulţumit(ă) 41,9% 58,1% 100,0%

2 = 7,80; DF= 2; p=0,020

mulţumit (ă) 26,2% 73,8% 100,0%Nici mulţumit(ă), nici nemulţumit(ă)

35,9% 64,1% 100,0%Satisfacţie_ relaţia cu tatăl

nemulţumit(ă) 25,0% 75,0% 100,0%

2 = 8,16; DF= 2; p=0,017

acord 27,4% 72,6% 100,0%pentru mine contează foarte mult să nu îmi dezamăgesc părinţii dezacord 40,2% 59,8% 100,0%

2 = 6,70; DF= 1; p=0,008Phi ()=-,082

acord 31,9% 68,1% 100,0%În familia mea pot să fac ce vreau dezacord 24,9% 75,1% 100,0%

2 = 6,01; DF= 1; p=0,009Phi () =0,077

acord 26,9% 73,1% 100,0%părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă dezacord 39,3% 60,7% 100,0%

2 = 8,68; DF= 1; p=0,003Phi () =-,093

Total 28,6% 71,4% 100,0% Tabel nr. 2.16 Asocierea dintre preferinţa pentru jocuri mecanice şi itemi privind relaţia cu şcoala/profesorii






2 = 32,45; DF= 2; p=0,000


În ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit pt. că ai chiulit?

7 zile sau mai mult 15,4% 84,6% 100,0%

2 = 15,27; DF= 4; p=0,004


2 = 7,81; DF= 1; p=0,005Phi () = -0,088

acord 7,0% 93,0% 100,0%rezultatele mele şcolare contează pentru mine dezacord 23,0% 77,0% 100,0%

2 =20,00; DF= 1; p=0,000Phi () =-,141

Total 7,9% 92,1% 100,0%

Preferinţa pentru jocuri mecanice este caracteristică mai ales respondenţilor care au declarat că:

nu le place deloc şcoala (cea mai puternică asociere), în ultimele 30 de zile au chiulit 5-6 zile, nu

respectă ceea ce spun profesorii (asociere negativă - = - 0,09) şi nu prea îi interesează rezultatele

şcolare (profil similar cu cel în cazul itemului „întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama

altora”);

22

controlul părinţilor este scăzut: nu ştiu unde îşi petrec copiii lor serile (cea mai puternică asociere şi

este negativă - = - 0,15) sau nopţile de sâmbătă (asociere negativă - = - 0,14), iar adolescenţii

obţin cu uşurinţă bani de la mama şi/sau tata(asociere negativă - = - 0,07), deşi nu îi preocupă

prea mult să nu îşi dezamăgească părinţii (asociere negativă - = - 0,10);

nu obţin sprijin real de la prietenul/a cel/cea mai bun/ă (asociere negativă - = - 0,07).

Tabel nr. 2.17 Asocierea dintre preferinţa pentru jocuri mecanice şi itemi privind relaţia cu familia şi cu cel mai bun/ă prieten/ă



acord 7,1% 92,9% 100,0%pentru mine contează foarte mult să nu îmi dezamăgesc părinţii dezacord 16,3% 83,7% 100,0%

2 = 8,46; DF= 1; p=0,004Phi () =-0,098; p=0,002

acord 6,3% 93,7% 100,0%părinţii mei ştiu unde mă aflu seara dezacord 17,9% 82,1% 100,0%

2 = 20,30; DF= 1; p=0,000Phi () =-0,147; p=0,000


2 = 19,09; DF= 1; p=0,000Phi () =-0,143; p=0,000

acord 7,2% 92,8% 100,0%împrumut/obţin cu titlu de cadou uşor bani de la mama şi /sau tata dezacord 12,7% 87,3% 100,0%

2 = 4,35; DF= 1; p=0,037Phi () =-0,071; p=0,024

acord 7,3% 92,7% 100,0%obţin sprijin real de la prietenul/ prietena cel/cea mai bun/bună dezacord 13,2% 86,8% 100,0%

2 = 4,00; DF= 1; p=0,045Phi () =-0,069; p=0,029

Total 7,9% 92,1% 100,0%

F. Trăsături de personalitate

Unele studii12 semnalează existenţa unei relaţii pozitive între comportamentele de consum şi abuzul de

droguri şi anumite caracteristici psihologice: căutarea de senzaţii noi, un prag scăzut în evitarea durerii,

incapacitatea de a controla emoţiile, labilitate emoţională (anxietate, depresie sau stimă de sine

scăzută) sau agresivitate şi ostilitate.

În intervenţiile centrate pe reducerea riscurilor abuzului de droguri şi promovarea stabilirii pe termen

lung a factorilor de protecţie se pune accent pe:

disponibilitatea unui mediu social de suport şi întărirea abilităţilor copilului de a înfrunta

provocările pe care le presupune integrarea socială;

dezvoltarea capacităţii individuale a copilului sau adolescentului de a-şi rezolva problemele şi de

a rezista presiunii grupului de egali;

menţinerea unor valori prosociale din partea grupului de egali dar şi aprecierea pozitivă a

grupului de către părinţi sau tutori.

12 alte studii au adus evidenţe asupra faptului că labilitatea emoţională pare a fi mai degrabă o consecinţă a abuzului de droguri decât o cauză

23

Grafic 2.11 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea cu care cer sau oferă ajutor altcuiva

În studiul realizat în învăţământul

preuniversitar din judeţul Buzău,

majoritatea respondenţilor declară că le este

uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci

când au probleme (82,5%) sau să ofere

ajutor unei alte persoane care are nevoie

(92,8%). Cu toate acestea, este

recomandabil ca în activităţile de prevenire

să se insiste pe depistarea şi oferirea de

ajutor celor cărora le este dificil/foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie (- în cadrul

studiului 1/5 dintre respondenţi – 17,5% - au declarat că le este dificil/foarte dificil să solicite ajutor

atunci când au nevoie).

Referitor la imaginea pe care adolescenţii o au referitor la propria persoană se observă că :

deşi majoritatea (93,6%) consideră că sunt capabili să facă lucrurile la fel de bine ca majoritatea

persoanelor, aproximativ jumătate se gândesc, câteodată, că nu sunt buni de nimic (45,9%), ceea

ce poate implica standarde ridicate în aprecierea propriei persoane şi scăzute în aprecierea

grupului de egali;

neavând încredere prea mare în propria persoană (stimă de sine scăzută), mai mult de 1/3 dintre

subiecţi (38,2%) se simt stânjeniţi când trebuie să vorbească în faţa colegilor;

86,7% dintre subiecţi au declarat că au multe interese şi pasiuni.

Grafic 2.12 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de descrierea proprie

0

25

50

75

acord total 20,9 10,7 48,6 66,5

acord partial 25,0 27,5 38,1 27,1

dezacord partial 22,5 26,9 7,3 2,4

dezacord total 31,7 34,9 6,0 4,1

câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic

mă simt foarte stânjenit când trebuie să spun

ceva în clasă

am o grămadă de interese şi de pasiuni

sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor

2,8

14,8

35,5

2,7

4,6

47

47,7

45,1

0 25 50

foarte dificil

dificil

uşor

foarte uşor

ajut pe cineva careare nevoie

cer ajutorul atuncicând am probleme

24

uşor30,9%

foarte uşor

54,8%

dificil11,1%

foarte dificil3,2%

Grafic 2.13 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea: ”Cât de dificil ar fi să spui

"nu" atunci când cineva îţi cere să faci ceva ce nu vrei?” 85,7% dintre subiecţi declară că pot rezista presiunii

anturajului şi să spună "nu" atunci când cineva îi cere să

facă ceva ce nu doreşte. Având în vedere că unul din 7

subiecţi (14,3%) au declarat însă că acest lucru este

dificil/foarte dificil, un alt obiectiv al programelor de

prevenire implementate ar trebui să fie

formarea/îmbunătăţirea abilităţilor de a se opune

influenţei pe care grupul de egali sau prieteni o are

asupra adolescentului.

Dificultatea cu care cer sau oferă ajutor este influenţată semnificativ de imaginea pe care subiecţii o au

despre sine. Astfel, cei cărora le este cel mai dificil/foarte dificil să solicite ajutor, atunci când au

nevoie:

se opun cu dificultate presiunii grupului: dificil/foarte dificil să „spună "nu" atunci când cineva le

cere să facă ceva ce nu vor” (cea mai puternică asociere şi este pozitivă = 0,15);

au o stimă de sine scăzută: dezacord pentru „sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca

majoritatea persoanelor” (asociere pozitivă - = 0,11) sau acord pentru „câteodată mă gândesc

că nu sunt bun de nimic” (asociere negativă - = - 0,10).

Tabel nr. 2.18 Asocierea dintre dificultatea cu care cer sau oferă ajutor altcuiva şi descrierea proprie

Cât de dificil este să _ceri ajutorul atunci când ai probleme? Descriere proprie

uşor + foarte uşor

dificil + foarte dificil

Total Test de semnificaţie

uşor + foarte uşor 84,8% 15,2% 100,0%spun "nu" atunci când cineva îmi cere să fac ceva ce nu vreau dificil + foarte dificil 68,1% 31,9% 100,0%

2 = 22,78; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,154; p=0,000

acord 83,5% 16,5% 100,0%sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor dezacord 66,2% 33,8% 100,0%

2 = 11,52; DF= 1; p=0,001Phi () =0, 112; p=0,000

acord 78,1% 21,9% 100,0%câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic dezacord 86,1% 13,9% 100,0%

2 = 10,28; DF= 1; p=0,001Phi () =-0,104; p=0,001

Cât de dificil este să _ ajut pe cineva care are nevoie?

Descriere proprie uşor +

foarte uşor dificil +

foarte dificilTotal


acord 94,2% 5,8% 100,0%sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor dezacord 72,3% 27,7% 100,0%

2 = 40,00; DF= 1; p=0,000Phi () = 0,207; p=0,000

uşor + foarte uşor 94,7% 5,3% 100,0%spun "nu" atunci când cineva îmi cere să fac ceva ce nu vreau dificil + foarte dificil 81,2% 18,8% 100,0%

2 = 31,09; DF= 1; p=0,000 Phi () = 0, 181; p=0,000

acord 94,4% 5,6% 100,0%am multe interese şi pasiuni

dezacord 82,1% 17,9% 100,0%2 = 24,33; DF= 1; p=0,000

Phi () = 0, 161; p=0,000 acord 89,1% 10,9% 100,0%mă simt foarte stânjenit când

trebuie să spun ceva în clasă dezacord 95,0% 5,0% 100,0%2 =11,55; DF= 1; p=0,000

Phi () = -0,111; p=0,001

25

0

25

50

75

acord total 15,4 66,2 21,2

acord partial 30,4 22,3 37,3

dezacord partial 24,3 5,8 24,4

dezacord total 29,9 5,8 17,2

singurul mod de a f ace f aţă

agresiunilor este sa îi lasi pe

alţi să înţeleagă cine este

întotdeauna există modalităţi

de a rezolva problemele fără

a apela la o f orţă f izică

trebuie să laşi de înţeles

când eşti f urios pe cineva

Subiecţii cărora le este cel mai dificil/foarte dificil să ofere ajutor unei alte persoane sunt cei care:

au o stimă de sine scăzută: dezacord pentru „sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca

majoritatea persoanelor” (cea mai puternică asociere şi este pozitivă - = 0,20);

se opun cu dificultate presiunii grupului: dificil/foarte dificil să „spună "nu" atunci când cineva le

cere să facă ceva ce nu vor” (asociere pozitivă - = 0,20);

nu se implică în foarte multe activităţi extraşcolare: dezacord pentru „am multe interese şi

pasiuni” (asociere pozitivă - = 0,16);

sunt mai timizi: acord pentru „mă simt foarte stânjenit când trebuie să spun ceva în clasă”

(asociere negativă - = - 0,11) .

Deoarece diverse studii au arătat că există o relaţie între abuzul de droguri şi comportamentul

dezadaptativ (tulburări de atenţie, iritabilitate şi agresivitate) al copiilor/adolescenţilor, un set de

întrebări din chestionar a vizat modul în care respondenţii se relaţionează cu cei din jur. Datele din

graficul 2.14 indică următoarele:

Grafic 2.14 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care se relaţionează cu cei din jur

aproximativ jumătate

dintre respondenţi

(45,8%-acord total/parţial)

consideră că singurul mod

de a face faţă agresiunilor

este să îi laşi pe alţi să

înţeleagă cine este şeful;

cel puţin 1 din 10 subiecţi

nu este de acord cu faptul

că întotdeauna există

modalităţi de a rezolva problemele fără a apela la o forţă fizică (11,5%- dezacord total/parţial);

mai mult de jumătate au fost de acord că trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva

(58,4%-acord total/parţial).

În privinţa modului în care iau deciziile se observă că deşi 13,1% (dezacord total/parţial) dintre

subiecţi au declarat că nu cântăresc toate alternativele înainte de a se decide asupra unei acţiuni:

doar 4,7% dintre respondenţi renunţă ulterior să mai finalizeze o activitate;

71% dintre subiecţi declară că dacă au decis ceva nu mai contează ce gândesc prietenii lor;

iar 66,2% se răzgândesc adeseori fără să se gândească la consecinţe.

26

Grafic 2.15 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care iau deciziile

0

20

40

60

acord total 49,0 58,7 29,1 21,5

acord partial 37,9 36,7 41,9 44,7

dezacord partial 8,6 2,3 18,1 20,8

dezacord total 4,5 2,4 10,9 13,0

cântăresc toate

posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni

când decid să fac ceva,

întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt

când am decis ceva nu

contează ce gândesc prietenii mei

adeseori mă răzgândesc

fără să mă gândesc la consecinţe

Concluzii Un factor de protecţie care poate modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest fel, poate reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor relaţionate cu drogurile este familia. Conform datelor situaţia este următoarea:

16,5% dintre subiecţi locuiesc cu un părinte/ambii părinţi vitregi, în familii monoparentale, doar cu bunici sau fraţi/surori/rude de gradul III, fie cu alte persoane cu care nu sunt rude;

situaţia familială: 15,9% dintre subiecţi au o situaţie financiară precară, 6,7% declară că în familia lor se consumă destul de des alcool în cantităţi mari, 3,8% au în familia lor pe cineva care are probleme legale, iar 1,3% că un membru din familia sa consumă droguri;

relaţii între membrii familiei: 15,9% - nu au fost de acord cu faptul că în familia lor nu ar exista violenţă fizică, 14,1% - nu au fost de acord cu itemul „membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună”, 12%- consideră că în familia lor nu este important ca fiecare să-şi exprime părerile, 11,7%- au declarat că în familia lor nu discută despre problemele fiecăruia, 9,2%- consideră că pentru părinţii săi fericirea sa nu este importantă, pentru 14,1% dintre adolescenţi declară că este uşor să împrumute sau să obţină cu titlu de cadou bani de la părinţi;

supervizarea părintească asupra vieţii copiilor: 47,8% - declară că li se permite să facă ce doresc, 47,4%- că părinţii nu au stabilit reguli stricte, 39%- nu sunt pedepsiţi sau mustraţi când greşesc, mai mult de 1 din 10 subiecţi nu sunt de acord cu faptul că părinţii lor ştiu unde se află seara (13,9%) sau unde îşi petrec nopţile de sâmbătă (13,4%);

gradul de satisfacţie faţă de relaţia cu părinţii: 8,3% se declară nemulţumiţi de relaţia cu tatăl şi 3,1% de relaţia cu mama (1,6% dintre respondenţi au o relaţie deficitară cu ambii părinţi); procentul celor pentru care nu are importanţă dacă îşi dezamăgesc părinţii (9,2%) este apropiat de cel al subiecţilor care au declarat că sunt nemulţumiţi de relaţia cu unul/ambii părinţi (9,8%).

Deoarece studiile în domeniu indică o relaţie inversă între abuzul de droguri şi integrarea şcolară, iar eşecul şcolar a fost identificat ca factor de risc în privinţa consumului de droguri, un alt aspect urmărit în studiu a fost relaţia adolescenţilor cu şcoala:

atracţia faţă de şcoală: 63,7% dintre adolescenţi au declarat că şcoala „nu îmi place prea mult/îmi place puţin”, iar 9,7% nu sunt deloc atraşi de şcoală;

absenţa de la ore: în ultimele 30 de zile, dintr-un motiv sau altul au absentat de la şcoală aproximativ jumătate dintre elevi, cei mai mulţi (43,8%) fiind cei care „chiulesc” de la ore: 28,7% - au lipsit 1-2 zile, 11,3% - au lipsit între 3 şi 6 zile, 3,9% - au lipsit mai mult de o săptămână de la şcoală;

27

relaţia cu profesorii şi/sau cu colegii: aproximativ 1 din 10 respondenţi au o legătură afectivă negativă cu profesorii şi/sau cu colegii: dezacord total şi parţial-13,5% pentru „respect ceea ce îmi spun profesorii”, respectiv 9,5% pentru „sunt acceptat de colegi aşa cum sunt”;

importanţa rezultatelor şcolare obţinute: 6,1% (dintre care doar 2,9% au optat pentru varianta de răspuns „dezacord total”) au infirmat importanţa rezultatelor şcolare obţinute.

În afara părinţilor, pentru adolescenţi, un factor important de suport în reprezintă anturajul şi grupul de egali, iar în această privinţă se observă următoarele:

11,3% dintre subiecţi declară că nu obţin un sprijin real de la cel/cea mai bun/bună prieten/prietenă aceştia, iar 1,1% se declară nemulţumiţi de relaţia cu acesta/aceasta;

aproximativ unul din 5 subiecţi (18,6%) fac parte din grupuri unde mai puţin de ½ sau nici unul dintre ei nu au rezultate şcolare bune.

În privinţa activităţilor pe care le desfăşoară în timpul liber se observă că:

doar aproximativ jumătate sunt interesaţi de practicarea unor sporturi/participarea la evenimente sportive (47,8%) sau alte hobby-uri (cântat, desenat etc.) - 51%,

marea majoritate sunt mai tentaţi de folosirea internetului pentru chat, muzică, jocuri etc. (73,3%) sau distracţia în oraş: discotecă/cafenea/petreceri etc. (70,8%),

28,6% se întâlnesc cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, iar 7,9% petrec timpul la jocurile mecanice.

În privinţa disponibilităţii unui mediu social de suport, a abilităţilor adolescentului de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea socială, a modului în care respondenţii se relaţionează cu cei din jur şi iau deciziile se observă:

1/5 dintre respondenţi (17,5%) au declarat că le este dificil/foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie, iar 7,2% să ofere ajutor unei alte persoane care are nevoie;

referitor imaginea pe care o au despre propria persoană: 45,9% se gândesc, câteodată, că nu sunt buni de nimic, mai mult de 1/3 dintre subiecţi (38,2%) se simt stânjeniţi când trebuie să vorbească în faţa colegilor, iar 6,5% consideră că nu sunt capabili să facă lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor;

14,3% dintre adolescenţi au declarat că le este dificil/foarte dificil să spună "nu" atunci când cineva îi cere să facă ceva ce nu doreşte;

45,8% consideră că singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful, 11,5% nu sunt de acord cu faptul că întotdeauna există modalităţi de a rezolva problemele fără a apela la o forţă fizică, iar 58,4% au fost de acord cu faptul că trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva;

66,2% dintre subiecţi se răzgândesc adeseori fără să se gândească la consecinţe, 29% se lasă influenţaţi de opinia prietenilor în deciziile pe care le iau, 13,1% au declarat că nu cântăresc toate alternativele înainte de a se decide asupra unei acţiuni, iar 4,7% că, deşi au decis ceva, nu duc întotdeauna activitatea până la capăt.

28

56,6%

34,2%

26%

de-a lungulvietii

în ultimulan

în ultimele30 de zile

Capitolul III. Consumul de tutun A. Prevalenţa de-a lungul vieţii, în ultimul an, în ultimele 30 de zile şi previziuni legate de

consumul de tutun

Grafic 3.1 Prevalenţa consumului de tutun

Peste jumătate (56,6%) dintre respondenţi au

declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă,

mai mult de o treime (34,2%) au fumat cel

puţin o dată în ultimele 12 luni, iar mai mult de

unu din 4 subiecţi (26%) au declarat că au

fumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile.

Îngrijorător este faptul că dacă jumătate dintre

elevii care au declarat că au consumat tutun cel

puţin odată de-a lungul vieţii (25,7%) au rămas

la stadiul unui consum experimental (au

consumat 1-2 ori de-a lungul vieţii), 12,2% dintre adolescenţi au declarat că, în ultimele 30 de zile, au

consumat tutun de 20-29 de ori (grafic 3.2).

Grafic3.2: Prevalenţa consumului de tutun în funcţie de frecvenţa consumului

0

10

20

30

40

50

60

1-2 ori 25,7 8,0 3,9

3-5 ori 7,5 5,6 6,1

6-9 ori 2,5 2,5 1,9

10-19 ori 1,9 2,4 2,0

20-29 ori 19,0 15,7 12,2

total 56,6 34,2 26,0

de-a lungul vietii în ultimul an în ultimele 30 de zile

Întrebaţi cât de probabil este ca în următorul an să fumeze, doar 43,1% dintre adolescenţi exclud cu

siguranţă posibilitatea adoptării unui astfel de comportament în viitor. Necesitatea implementării

programelor de prevenire devine şi mai evidentă dacă avem în vedere că:

29

Tabel 3.1 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea “Cât de probabil este ca tu să

fumezi tutun în următorul an începând de acum?” 9,2% dintre respondenţi care nu au consumat

tutun până în prezent au declarat că este posibil

şi foarte posibil ca ei să fumeze în următorul an,

dintre cei care au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii mai mult de jumătate

(53,8%) au declarat că este posibil şi foarte posibil ca ei să fumeze în următorul an şi doar un sfert

(24,2%) dintre subiecţi exclud cu siguranţă posibilitatea ca ei să mai fumeze în viitor.

Tabel 3.2 Tabel de contingenţă între consumul de tutun până în prezent şi comportamentul în viitor

Cât de probabil este ca tu să_fumezi tutun în următorul an începând de acum? Consum tutun_de-a lungul vieţii foarte posibil posibil aproape imposibil imposibil nu răspund Total nu 2,1% 7,1% 13,0% 69,4% 8,3% 100,0%da 28,2% 25,6% 15,6% 24,2% 6,4% 100,0%

B. Frecvenţa consumului de tutun Tabel 3.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de

frecvenţa consumului de tutun În privinţa frecvenţei consumului de ţigări,

distribuţia subiecţilor este următoarea:

7,6% - fumează ocazional sau când au

ţigări;

2,1%- fumează 1-5 ţigări/săptămână;

16,7%- fumează zilnic (dintre care 3

fumează aproximativ 1 pachet de

ţigări/zilnic);

30,1% - au declarat că au încercat ca să

”vadă” cum este, dar acum nu mai fumează.

C. Vârstă de debut

Tabel 3.4 Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârsta de debut Conform datelor din tabelul 3.4, 13,1%

dintre subiecţii care au declarat că

fumează au debutat în consumul de tutun

la 9 ani sau chiar mai devreme, 1,9%

trecând şi la consum regulat.

Cei mai mulţi dintre subiecţi au declarat

că au fumat prima ţigară sau au debutat în

consumul zilnic la 16 ani sau mai târziu.

foarte posibil 16,8% aproape imposibil 14,1%posibil 18,5% imposibil 43,1%nu răspund 7,5 %

Nr. % fumez ocazional (la petreceri, de Revelion etc.) sau când am ţigări

74 7,6

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/săptămână) 20 2,1

1-5 ţigări (max. 1/4 pachet) 38 3,9 6-10 ţigări (max.1/2 pachet) 37 3,8 11-15 ţigări (max.3/4pachet) 32 3,3 16-20 de ţigări (max.1 pachet) 39 4,1

în fiecare zi

mai mult de 1 pachet 16 1,6 am încercat ca să văd cum este dar acum nu mai fumez

293 30,1

nu fumez si nici nu am încercat vreodată 423 43,5 Total 973 100

NR 34 - Total 1007 -

prima ţigară fumat zilnic 9 ani sau mai devreme 13,1 1,9 10 ani 5,4 1,5 11 ani 4,4 1,0 12 ani 7,7 1,5 13 ani 7,7 3,4 14 ani 15,9 10,7 15 ani 16,5 21,6 16 ani sau mai târziu 29,3 58,4 mediana 14 ani 16 ani sau mai târziumod 16 ani sau mai târziu 16 ani sau mai târziu

30

D. Locaţiile unde a fumat ultima dată

Tabel 3.5 Distribuţia subiecţilor în funcţie de locul unde se aflau când au fumat ultima dată - %

Referitor la locurile unde se aflau când au

fumat ultima dată distribuţia respondenţilor

este următoarea:

33,2% - la domiciliul propriu/al altcuiva

sau în scara/spatele blocului;

25,1% - într-un loc de petrecere a

timpului liber (discotecă, biliard, bar,

cofetărie, restaurant, pizzerie);

19,8% - în aer liber;

18,3% - într-o unitate de învăţământ;

1,6% - alte locuri (ex: în tabără, în podul grajdului, în locuri retrase, la ţară, la bunici, la gazdă, la

o înmormântare).

E. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice

Sex şi vârstă Tabel 3.6 Distribuţia subiecţilor care au fumat cel

puţin o dată de-a lungul vieţii în funcţie de sex şi vârstă Cei mai mulţi dintre respondenţii

care au fumat cel puţin o dată de-a

lungul vieţii sunt de sex masculin

(asociere semnificativă statistic,

legătură modestă între variabile13),

iar pentru subiecţii cu vârsta de 17

de ani şi peste proporţia celor care

au declarat că nu au fumat niciodată este mai mică decât a celor care au fumat cel puţin o singură dată

în viaţă (asociere semnificativă statistic, relaţie moderată între variabile14). Există o asociere

semnificativă între sexul şi vârsta respondentului şi prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii,

iar, în privinţa vârstei de debut, se observă că adolescenţii de sex masculin încep consumul de tutun

mai devreme, proporţia acestora fiind mai mare decât cea a adolescentelor care au început să fumeze

până la vârsta de 14 ani (tabel 3.7).

13 Mărime efect: slab - (phi)< 0,1; modest - (phi) între 0,1 şi 0,3; moderat - (phi) între 0,3 şi 0,5; puternic - (phi) între 0,5 şi 0,8; foarte puternic - (phi) >0.8 (după Cohen, J,1988- Statistical Power Analysis for the Behavioral Sciences, Lawrence Erlbaum Associates, Inc.) 14 Lambda () variază între 0 şi 1; mărime efect: relaţie inexistentă -= 0; relaţie foarte slabă, neglijabilă < 0,2; asociere slabă, scăzută - între 0,2 şi 0,4; asociere moderată - între 0,4 şi 0,7; asociere puternică - între 0,7 şi 0,9;relaţie foarte puternică - între 0,9 şi < 1,0; asociere perfectă - = 1 (după Argyrous, G., 2005, Statistics for Research With a Guide to SPSS, Sage Publications)

pe stradă, în parc, pe plajă sau în aer liber (au mai fost menţionate: în staţia de autobuz, la pescuit, la iarbă verde, pe câmpie, pe deal la ţară) 19,8la şcoală (ex în curte, la toaletă, la colţul şcolii etc.) 18,3acasă la mine 16,5într-o discotecă(a mai fost menţionat răspunsul: la biliard) 15,2acasă la altcineva 12,1în scara/spatele blocului 6,6intr-un bar (a mai fost menţionat răspunsul la cafea - înainte de ore) 5,4într-o pizzerie/un restaurant(a mai fost menţionat răspunsul cofetărie) 4,5în alte locuri 1,6total 100

Consum tutun_de-a lungul vieţii

nu da Total Test de semnificaţie

masculin 36,3 63,7 100 sex

feminin 48,3 51,7 100 2 = 13,68;DF= 1; p=0,000

(phi)= 0,12; p=0,000

15 ani 54,5 45,5 100 16 ani 55,0 45,0 100 17 ani 44,3 55,7 100 18 ani 40,7 59,3 100 19 ani 35,0 65,0 100 20 ani 34,1 65,9 100

vârsta

21 ani si peste 18,2 81,8 100

simetric =0,56, p=0,015

Total 43,4 56,6 100

31

Tabel 3.7 Distribuţia subiecţilor care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii în funcţie de sex şi vârsta de debut sex

Consum tutun_de-a lungul vieţii - DA masculin feminin Total


9 ani sau mai devreme 18,1% 8,8% 13,1%10 ani 5,9% 4,9% 5,4%11 ani 7,2% 2,1% 4,4%12 ani 10,1% 5,6% 7,7%13 ani 9,7% 6,0% 7,7%14 ani 14,8% 16,9% 15,9%15 ani 14,3% 18,3% 16,5%

Vârsta debut_prima ţigară

16 ani sau mai târziu 19,8% 37,3% 29,4%Total 100,0% 100,0% 100,0%

simetric =0,07, p=0,002 sex_ variab dependent =0,18,

p=0,002 Goodman and Kruskal p=0,000vărstă debut_ v. dependent=0,01,

sex_ v. dependent=0,07

Adolescenţii de sex masculin şi cei majori consumă tutun mai frecvent decât cei de sex feminin şi

minori15, iar băieţii fumează în locuri publice într-o proporţie mai mare decât fetele.

Tabel 3.8 Asocierea dintre sexul şi vârsta subiecţilor şi frecvenţa şi locul consumului de tutun

sex vârsta Câte ţigări fumezi de obicei ? masculin feminin Total minori majori Total fumez ocazional (la petreceri, de Revelion etc.) sau când am + nu fumez zilnic (1-5 ţigări/săptămână)

9,9 9,5 9,7 9,9 9,5 9,7

în fiecare zi 20,6 14,2 16,8 10,7 22,8 16,8am încercat ca să vad cum este dar acum nu mai fumez + nu fumez şi nici nu am încercat vreodată

69,5 76,3 73,6 79,5 67,7 73,6

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%Test de semnificaţie 2 = 7,24; DF= 2; p=0,027

Coef V al lui Cramer =0,09; p=0,0272 = 26,10; DF= 2; p=0,000

Coef V al lui Cramer =0,16; p=0,000

Unde se afla când a fumat ultima dată acasă la mine/altcineva, în scara/spatele blocului

26,5% 42,9% 35,2% 35,2% 35,2% 35,2%

Într-o pizzerie/un restaurant/bar/discoteca 26,5% 24,0% 25,2% 23,4% 26,5% 25,1%Pe stradă, în parc, pe plajă sau în aer liber 21,3% 18,5% 19,8% 24,2% 16,2% 19,8%La şcoală (ex în curte, la toaletă etc.) 23,1% 14,0% 18,2% 15,2% 20,9% 18,4%În alte locuri 2,6% ,6% 1,6% 2,0% 1,2% 1,6%Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 21,94; DF= 4; p=0,000Test de semnificaţie Coeficientul V al lui Cramer =0,20;

p=0,000

Nesemnificativ2 = 8,08; DF= 4; p=0,089

Nivelul de şcolarizare

Anul de studiu se asociază semnificativ cu:

prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii – dacă în clasa a IX-a majoritari sunt cei care

nu au fumat niciodată, din clasa a X proporţia se inversează, procentul celor care au fumat cel

puţin o singură dată în viaţă crescând până la 2/3 (67,7%) pentru adolescenţii în clasa a XII-a;

vârsta de debut – deşi asocierea este semnificativă trebuie ţinut cont că proporţia elevilor de 16

ani şi peste din clasa a IX este foarte mică; cu toate acestea dacă avem în vedere că procentul

celor care au declarat că au fumat prima ţigară la 14-15 ani descreşte invers proporţional cu clasa

(de la 40,4% la 17,6%), iar proporţia celor care au debutat în consumul de tutun la 9 ani sau mai 15 Distribuţia eşantionului este următoarea: 15-17 ani - 504 subiecţi, 18 ani - 212 subiecţi, 19-42 de ani -291; având în vedere că în chestionar a fost inclusă întrebare privind anul naşterii (Q2) şi este imposibil de precizat câţi dintre cei născuţi în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru includerea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o mărime aproximativ egală de subiecţi pentru cele 2 intervale (minori - 504 subiecţi, majori - 503 subiecţi)

32

devreme din clasa a IX- a şi a X-a este de aproximativ două ori mai mare decât a celor din clasele

XI- XIII pentru care cea mai mare proporţie se regăseşte pentru 16 ani şi peste, ca vârstă de

debut, conduc la ipoteza că vârsta de debut este în scădere (ipoteza rămâne însă de

verificat/confirmat într-o cercetare ulterioară);

frecvenţa consumului – dacă proporţia celor care declară că în prezent sunt nefumători (au

încercat, dar acum nu mai fumează sau nu au fumat niciodată) scade de la 84,5% - clasa a IX-a,

72,8% - clasa a X-a, 69,1% - clasa a XI-a şi 66,7% clasa a XII-a, proporţia celor care fumează în

fiecare zi creşte de la 8,7% (clasa a IX-a) la 22,6% (clasa a XIII-a).

Tabel 3.9 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) şi prevalenţa de-a lungul vieţii, vârsta de debut şi frecvenţa consumului de tutun

In ce clasa eşti? a IX-a a X-a a XI-a a XII-a a XIII-a Total


nu 57,0% 43,2% 39,2% 34,2% 32,3% 43,4%

da 43,0% 56,8% 60,8% 65,8% 67,7% 56,6%

Consum tutun_ de-a lungul vieţii Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

simetric =0,06, p=0,006 cons tutun_v depend =0,08,

p=0,027 clasă_v dependentă =0,05,

p=0,0179 ani sau mai devreme

19,2% 20,3% 6,6% 8,6% 11,8% 13,1%

10 - 11 ani 10,1% 9,4% 8,0% 10,8% 17,6% 9,8%12 -13 ani 20,2% 17,2% 10,9% 15,8% 5,9% 15,4%14 - 15 ani 40,4% 34,4% 31,4% 27,3% 17,6% 32,3%16 ani sau mai târziu

10,1% 18,8% 43,1% 37,4% 47,1% 29,4%

Vârsta debut_ prima ţigară

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 60,06; DF= 16; p=0,000

(Gamma) = 0,24 p=0,000

bKendall16 = 0,18 p=0,01,

fumez ocazional sau când am + nu fumez zilnic

6,7 13,2 9 10,8 3,2 9,7

în fiecare zi 8,7 14 21,9 22,5 22,6 16,8am încercat dar acum nu mai fumez+ nu fumez

84,5 72,8 69,1 66,7 74,2 73,6

Câte ţigări fumezi de obicei ?

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

simetric =0,04, p=0,000 Goodman and Kruskal

p=0,000 frecvenţă fumat_ v. dependent=0,02, clasa_ v.

dependent=0,01

Mediul de rezidenţă

Există o asociere semnificativ statistică între perioada de contact cu mediul urban şi:

prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii: cea mai mare proporţie de adolescenţi (2/3)

care au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii au locuit doar în urban, acelaşi

lucru fiind declarat şi de aproximativ ½ (52,8%) dintre cei care au locuit atât în urban cât şi în

rural, iar pentru cei care au locuit doar în rural cea mai mare proporţie este de nefumători

(56,7%);

frecvenţa consumului de tutun: majoritatea adolescenţilor care au locuit doar în rural fie au

încercat dar acum nu mai fumează (68,1%), fie fumează ocazional (16,7%); cei mai mulţi care au

declarat că nu fumează zilnic (4,9%) au locuit atât în urban cât şi în rural (pentru celelalte opţiuni

16 Kendall's tau_b

33

de răspuns procentele sunt intermediare), iar cei mai mulţi elevi care fumează zilnic au locuit

doar în urban;

locul unde se afla când a fumat ultima dată: aproximativ 2/3 dintre cei care au locuit atât în

mediul urban, cât şi în rural au fumat ultima dată la domiciliul propriu/al altcuiva sau în

scara/spatele blocului (42,5%) şi în aer liber (22,8%); locurile de petrecere a timpului liber

(discotecă, biliard, bar, cofetărie, restaurant, pizzerie) au fost menţionate în proporţii mari atât de

cei care au locuit doar în urban, cât şi de cei care au locuit în rural, iar şcoala a fost menţionată

cel mai mult (22,1%) de cei care au locuit doar în urban.

Tabel 3.10 Asocierea dintre ani de rezidenţă în urban şi prevalenţa de-a lungul vieţii, frecvenţa şi locul consumului de tutun

rezidenţa

doar urban

doar rural (0 ani urban)

1-20 ani urban


nu 33,2% 56,7% 47,2%da 66,8% 43,3% 52,8%

Consum tutun_de-a lungul vieţii Total 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 31,00; DF= 2; p=0,000Phi () = 0,19; p=0,000

fumez ocazional (la petreceri, de Revelion etc.) sau când am

14,3% 16,7% 10,4%

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/săptămână) 3,3% 1,4% 4,9%în fiecare zi 35,5% 13,9% 29,4%am încercat ca să văd cum este dar acum nu mai fumez

46,9% 68,1% 55,2%


Total 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 19,25; DF= 6; p=0,007Coef V al lui Cramer = 0,19;

p=0,007

acasă la mine/altcineva, în scara/ spatele blocului

30,3% 37,3% 42,5%

pizzerie/un restaurant/ bar/discoteca 28,6% 28,0% 18,6%pe stradă, în parc, pe plajă, în aer liber 17,6% 20,0% 22,8%la şcoală (ex în curte, la toaletă etc.) 22,1% 9,3% 15,6%în alte locuri 1,4% 5,3% ,6%

Unde se afla când a fumat ultima data?

Total 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 23,00; DF= 8; p=0,002Coef V al lui Cramer = 0,21;

p=0,002

Situaţia familială

Prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii se asociază semnificativ statistic cu situaţia

familială:

ce-a mai mică proporţie de adolescenţi care au declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă

(54,2%) locuiesc cu ambii părinţi naturali; dintre cei care sunt în familii monoparentale sau

locuiesc cu unul/ambii părinţi vitregi au consumat tutun cel puţin o dată în viaţă 64,6%, respectiv

70%; iar cea mai mare proporţie de adolescenţi care au răspuns pozitiv în privinţa consumului de

tutun – 80% se înregistrează pentru adolescenţii care locuiesc fără părinţi;

proporţia de adolescenţi care au declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă creşte direct

proporţional cu nivelul de şcolarizare al părinţilor;

există o asociere pozitivă ( = 0,071) cu itemul „În familia mea există cineva care are probleme

cu legea”

34

dificil6,8%

usor33,2%

oricand vreau34,3%

imposibil5,5%

NS/NR20,2%

Tabel 3.11 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi situaţia familială Consum tutun_de-a lungul vieţii


ambii părinţi buni 45,8% 54,2% 100,0%un/ambii părinţi vitregi 30,0% 70,0% 100,0%familii monoparentale 35,4% 64,6% 100,0%

Persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie fără părinţi 20,0% 80,0% 100,0%

2 = 12,90; DF= 3; p=0,005

Coef V al lui Cramer = 0,12; p=0,005

nu are şcoală/8 clase/profesională 47,7% 52,3% 100,0%liceu 42,6% 57,4% 100,0%studii _tatăl postliceala/colegiu/universitare şi peste 35,8% 64,2% 100,0%

2 = 6,64; DF= 2; p=0,037

nu are şcoală/8 clase/profesională 50,8% 49,2% 100,0%liceu 40,4% 59,6% 100,0%studii _mama postliceala/colegiu/universitare şi peste 39,7% 60,3% 100,0%

2 = 8,00; DF= 2; p=0,018

da 25,7% 74,3% 100,0%există cineva care are probleme cu legea

nu 44,1% 55,9% 100,0%

2 = 4,90; DF= 1; p=0,027

Phi () = ,071; p=0,03117

F. Influenţa factorilor de risc şi de protecţie

Accesibilitatea şi disponibilitatea – se referă la uşurinţa cu care se pot procura drogurile;

conform studiilor în domeniu, consumul unui drog este cu atât mai ridicat cu cât un drog este mai uşor

de găsit (accesibilitatea punctelor de vânzare) şi mai accesibil atât din punct de vedere financiar, iar

eficienţa programelor de prevenire a consumului este scăzută.

Grafic 3.3 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea cu

care ar putea să-şi procure ţigări dacă ar dori acest lucru

Analiza disponibilităţii şi accesibilităţii

tutunului (ţigărilor) pentru adolescenţii din

judeţul Buzău indică faptul că:

peste 2/3 (67,5%) din adolescenţii

din judeţul Buzău şi-ar putea procura

ţigări uşor sau oricând doresc;

6,8%- au declarat că acest lucru este

dificil, dar nu imposibil;

doar 5,5%- apreciază că acest lucru

este imposibil;

unul din 5 respondenţi (20,2%)- a optat pentru varianta de răspuns „nu ştiu/nu răspund”.

17 Coeficientul de incertitudine: Simetric =0,006, Variabilă dependenta_ In familia mea exista cineva care are probleme cu legea =0,016 pentru p = 0,027

35

0

15

30

45

minori 7,5 7,5 32,3 29,4 23,2

majori 3,4 6,0 34,3 39,2 17,1

imposibil dificil uşororicând vreau

NS/NR

Grafic 3.4 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de statutul de minor/major şi dificultatea cu care

ar putea să-şi procure ţigări dacă ar dori acest lucru Deşi legislaţia românească are

prevederi clare privind

interzicerea vânzării de tutun

minorilor18, 61,7% dintre

subiecţii de 15-17 ani declară că,

dacă doresc, pot face rost de

ţigări uşor (32,3%) sau oricând

doresc (29,4%).

Având în vedere răspunsurile

subiecţilor care învaţă în unităţi

de învăţământ din urban,

comparativ cu cei care învaţă în instituţii din rural, se poate emite ipoteza că aplicarea prevederilor

legale este mult mai strictă în mediul rural faţă de urban: 25% dintre minorii care învaţă în mediul rural

apreciază că este dificil/imposibil să-şi procure ţigări dacă doresc, comparativ cu 14,2% dintre

subiecţii de 15-17 ani care învaţă în mediul urban.

Tabel 3.12 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea să-şi procure ţigări dacă ar dori acest lucru şi mediul şcolar

Vârsta tip de localitate unde învaţă

Cât de dificil ar fi pentru tine să-ţi procuri ţigări, dacă ai vrea s-o faci? minori majori

Total

imposibil 6,7% 3,3% 5,0% dificil 7,5% 6,0% 6,7% uşor 32,4% 32,9% 32,7%oricând vreau 30,0% 40,4% 35,3%nu ştiu /nu răspund 23,4% 17,4% 20,3%

urban

Total 100,0% 100,0% 100,0%imposibil 17,5% 5,3% 13,6% dificil 7,5% 5,3% 6,8% uşor 30,0% 68,4% 42,4%oricând vreau 22,5% 10,5% 18,6%nu ştiu /nu răspund 22,5% 10,5% 18,6%

rural

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Disponibilitatea ţigărilor se asociază semnificativ statistic cu consumul de tutun de-a lungul vieţii şi

frecvenţa consumului. Astfel, procurarea ţigărilor, dacă ar dori acest lucru, este dificilă/imposibilă

pentru:

- ¼ (26%) dintre cei care nu au fumat niciodată;

- mai puţin de 1/10 (9%) dintre adolescenţii care fumează (consum ocazional/regulat).

18 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor

36

6,5%

7,4%

4,1%

4,1%

3,4%

1,9%

0,6% 72%

0 25 50 75

nu răspund

0 (nimic)

peste 300 RON

101-300 RON

50.1-100 RON

15.1-50 RON

10.1-15 RON

0.1-10 RON

Tabel 3.13 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dacă ar dori acest lucru, să-şi procure ţigări şi consumul de tutun

Cât de dificil ar fi pentru tine sa-ti procuri ţigări, daca ai vrea s-o faci?

imposibil dificil uşor oricând vreau Total

nu 12,5% 13,5% 44,1% 29,9% 100,0%

da 3,7% 5,3% 40,2% 50,8% 100,0%Consum tutun_ de-a lungul vieţii


simetric =0,10, p=0,000; cons tutun_v depend =0,11, p=0,004, accesib_v dependentă =0,09, p=0,005; Goodman and Kruskal p=0,000; cons tutun _ v.

dependent=0,07, accesib _ v. dependent=0,02

fumez ocazional (la petreceri, de Revelion etc.) sau când am

1,4% 1,4% 38,0% 59,2% 100,0%

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/săptămână)

11,1% 50,0% 38,9% 100,0%

în fiecare zi 3,2% 5,1% 39,7% 51,9% 100,0%

am încercat ca să văd cum este dar acum nu mai fumez

4,9% 6,2% 40,3% 48,6% 100,0%

nu fumez şi nici nu am încercat vreodată

12,5% 13,5% 43,9% 30,1% 100,0%


Test de semnificaţie Coeficientul d al lui Somer - simetric = - 0,213; p=,000 Dependent_ Câte ţigări fumezi de obicei ? = - 0,227; p=,000 Gamma () = - 0,319 p=,000;

Grafic 3.5 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de suma cheltuită pe ţigări în ultimele 30 de zile

Unul din 5 adolescenţi (21,5%) a

cheltuit în ultima lună bani pe

ţigări. Se observă că, deşi într-o

proporţie mică (2,5%), sunt şi

adolescenţi care, deşi au declarat că

nu fumează, cheltuiesc bani pentru

cumpărarea de ţigări. Dintre cei

care s-au declarat fumători

aproximativ 1/3 au cheltuit bani pe

ţigări în ultima lună.

Tabel 3.14 : Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi suma de bani cheltuită în ultimele 30 de zile pentru ţigări

Consum tutun_de-a lungul vieţii bani cheltuiţi pe ţigări în ultimele 30 de zile nu da Total 0 (nimic) 97,5% 62,1% 77,5% da 2,5% 37,9% 22,5% Total 100,0% 100,0% 100,0%

Test de semnificaţie 2 = 161,96; DF= 1; p=0,000 Phi () = 0,421; p=0,000 Coeficientul de contingenţă = 0,388; p=0,000

37

0

25

50

75

tatal 40,6 5,6 47,5 3,0 3,4

mama 21,0 7,2 69,2 1,4 1,1

fratele/sora 15,8 4,7 57,1 3,7 18,7

fumeaza zilnic

fumeaza ocazional

nu fumeazanu stiu sau

nu i-am vazutnu am astfel

de rude

Asocierile dintre cumpărarea de ţigări în ultimele 30 de zile şi situaţia financiară a familiei sau

obţinerea cu uşurinţă de bani de la părinţi sunt nesemnificative statistic (p> 0,05), existând însă o

corelaţie mare cu frecvenţa fumatului - proporţia celor care au declarat că au cheltuit bani pentru

cumpărarea de ţigări este direct proporţională cu frecvenţa consumului de tutun:

- 6,9% - dintre adolescenţii care au încercat dar acum nu mai fumează;

- 38,6% - dintre respondenţii care fumează ocazional;

- 63,2% - dintre subiecţii care fumează 1-5 ţigări/săptămână;

- 90,7% - dintre cei care au declarat că fumează în fiecare zi.

Tabel 3.15 : Asocierea dintre cumpărarea de ţigări în ultimele 30 de zile şi frecvenţa consumului

Ultimele 30 de zile_bani cheltuiţi pe ţigări Câte ţigări fumezi de obicei ? 0 (nimic) da Total am încercat ca să văd cum este dar acum nu mai fumez

93,1% 6,9% 100,0%

fumez ocazional (la petreceri, de Revelion etc.)/când am

61,4% 38,6% 100,0%

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/săptămână) 36,8% 63,2% 100,0% în fiecare zi 9,3% 90,7% 100,0%

Test de semnificaţie 2 = 332,67; DF= 3; p=0,000 Coeficientul V al lui Cramer = 0,76; p=0,000

In familia mea_avem o situaţie financiară precară da 73,3% 26,7% 100,0%nu 77,5% 22,5% 100,0%Test de semnificaţie 2 = 1,09; DF= 1; p=0, 291; împrumut/obţin cu titlu de cadou uşor bani de la mama şi/sau tata acord 77,1% 22,9% 100,0%dezacord 76,1% 23,9% 100,0%Test de semnificaţie 2 = 0,063; DF= 1; p=0,802 ;

Consumul de tutun al membrilor familiei şi atitudinea părinţilor faţă de consumul de tutun al copiilor

Grafic 3.6 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de tutun al membrilor familiei

Având în vedere faptul că

mediul familial are o mare

influenţă asupra

comportamentului

adolescenţilor, care tind să

adopte stilul de viaţă al

persoanelor apropiate,

chestionarul a vizat şi

consumul de tutun al

membrilor familiei. Astfel:

aproximativ 50% dintre respondenţi au părinţi care fumează (tatăl - 46,2%, mama – 28,3%);

20,5% dintre elevii chestionaţi au fraţi/surori care consumă tutun zilnic sau ocazional.

38

Tabel 3.16 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi consumul de tutun al membrilor familiei

Există o asociere

semnificativă statistic între

consumul de tutun al

membrilor familiei şi

prevalenţa consumului de

tutun de-a lungul vieţii a

adolescenţilor, cele mai

influente persoane fiind fratele/sora şi mama.

Faptul că ei înşişi consumă tutun, îi determină pe unii părinţi să fie toleranţi cu consumul de tutun al

adolescenţilor:

mai mult de 7% dintre părinţii care fumează le/le-ar permit/e să fumeze sau le-ar fi indiferent,

aproximativ 4% le interzic/le-ar interzice să fumeze în casă.

Doar aproximativ 70% dintre părinţi le-ar interzice categoric propriilor copii să fumeze/ i-ar

pedepsi/nu i-ar aproba.

Grafic 3.7 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea “Dacă ai vrea sa fumezi (sau deja o faci), crezi că...?”

0

25

50

tatăl 5,4 3,9 46,0 10,1 12,4 2,0 20,3

mama 5,8 4,1 48,4 10,0 12,5 1,7 17,5

mi-ar/îmi permite să

fumez

mi-ar/îmi interzice să

fumez în casă

mi-ar interzice total să fumez

m-ar pedepsi nu m-ar aproba i-ar fi indiferent NS

Există o asociere semnificativă între nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor şi consumul de

tutun al elevilor: adolescenţii ai căror părinţi sunt mai toleranţi (permit adoptarea

comportamentului/interzic doar fumatul în casă/sunt indiferenţi) sunt mult mai tentaţi să consume

tutun faţă de cei ai căror părinţi le-ar interzice în mod categoric să fumeze/ar dezaproba/ar pedepsi

adoptarea acestui comportament. Nivelul de tolerare al părinţilor este influenţat de consumul lor de

tutun existând, de asemenea, o asociere între cele 2 variabile.

a fumat tutun cel puţin o dată de-a lungul vieţii Nu Da Total Test de semnificaţie

fumează zilnic 38,5% 61,5% 100,0% fumează ocazional 41,8% 58,2% 100,0% tatăl nu fumează 48,8% 51,2% 100,0%

2 = 9,26; DF= 2; p=0,010 Coef V Cramer =0,10;

fumează zilnic 36,1% 63,9% 100,0% fumează ocazional 38,0% 62,0% 100,0% mama nu fumează 47,1% 52,9% 100,0%

2 = 8,73; DF= 2; p=0,013 Coef V Cramer = 0,10;

fumează zilnic 26,5% 73,5% 100,0% fumează ocazional 38,3% 61,7% 100,0% fratele/sora nu fumează 47,9% 52,1% 100,0%

2 = 22,93; DF= 2; p=0,000 Coef V Cramer = 0,17

39

Tabel 3.17 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii al respondenţilor şi nivelul de tolerare al părinţilor

ai fumat tutun cel puţin o dată de-a lungul vieţii? Dacă ai vrea să fumezi (sau deja o faci), crezi că...?

Nu Da Total Test de semnificaţie îmi / mi-ar permite să fumez 19,2% 80,8% 100,0% îmi / mi-ar interzice să fumez în casă 27,0% 73,0% 100,0% i-ar fi indiferent 33,3% 66,7% 100,0% m-ar pedepsi 36,1% 63,9% 100,0% nu m-ar aproba 39,7% 60,3% 100,0% mi-ar interzice total să fumez 45,3% 54,7% 100,0%

tatăl tău

NS 55,2% 44,8% 100,0%

2 = 32,03; DF= 6; p=0,000 Coef V Cramer = 0,18; p=0,000

îmi / mi-ar permite să fumez 19,6% 80,4% 100,0% i-ar fi indiferent 12,5% 87,5% 100,0% îmi / mi-ar interzice să fumez în casă 28,2% 71,8% 100,0% m-ar pedepsi 36,5% 63,5% 100,0% nu m-ar aproba 41,5% 58,5% 100,0% mi-ar interzice total să fumez 44,5% 55,5% 100,0%

mama ta

NS 60,2% 39,8% 100,0%

2 = 44,75; DF= 6; p=0,000 Coef V Cramer = 0,22; p=0,000

Tabel 3.18 Asocierea dintre nivelul de tolerare al părinţilor şi consumul de tutun al acestora

Care din următoarele persoane fumează? tatăl tău

Dacă ai vrea să fumezi (sau deja o faci), crezi că…… ?

fumător nefumător Total Test de semnificaţie

îmi / mi-ar permite să fumez 67,9% 32,1% 100,0%îmi / mi-ar interzice să fumez în casă 63,2% 36,8% 100,0%mi-ar interzice total să fumez 47,3% 52,7% 100,0%m-ar pedepsi 46,0% 54,0% 100,0%nu m-ar aproba 44,5% 55,5% 100,0%i-ar fi indiferent 50,0% 50,0% 100,0%NS 50,9% 49,1% 100,0%

tatăl tău

Total 49,3% 50,7% 100,0%

2 = 12,68; DF= 6; Coef V Cramer = 0,12;

p=0,048

mama ta îmi / mi-ar permite să fumez 57,9% 42,1% 100,0%îmi / mi-ar interzice să fumez în casă 50,0% 50,0% 100,0%mi-ar interzice total să fumez 23,8% 76,2% 100,0%m-ar pedepsi 27,3% 72,7% 100,0%nu m-ar aproba 29,8% 70,2% 100,0%i-ar fi indiferent 46,7% 53,3% 100,0%NS 28,2% 71,8% 100,0%

mama ta

Total 29,0% 71,0% 100,0%

2 = 40,02; DF= 6; Coef V Cramer = 0,20;

p=0,000

Mediul familial are o mare influenţă în comportamentul adolescenţilor, care tind să adopte “normele”

persoanelor apropiate. Deşi fumatul este un comportament dăunător pentru sănătate indiferent de

vârstă, nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor creşte atunci când copiii dobândesc statutul de

majori. Conform datelor din tabelele următoare, există o asociere semnificativă statistic între nivelul de

tolerare (permisivitate) al părinţilor şi statutul de minor/major al respondenţilor sau frecvenţa

consumului de tutun al adolescenţilor:

pentru subiecţii majori - părinţii sunt mai toleranţi (permit adoptarea comportamentului, interzic

doar fumatul în casă, şi-ar exprima doar dezaprobarea, sunt indiferenţi);

pentru subiecţii minori - părinţi, într-o mai mare măsură, le-ar interzice în mod categoric să

fumeze sau ar pedepsi adoptarea acestui comportament.

cea mai mare proporţie de subiecţi care au declarat că fumează în fiecare zi sunt cei ai căror

părinţi permit adoptarea comportamentului, urmată de proporţia celor cărora părinţii le interzic

40

doar fumatul în casă sau sunt indiferenţi, iar cel mai mic procent se înregistrează pentru

adolescenţii cărora părinţi le-ar interzice categoric/i-ar dezaproba/i-ar pedepsi;

proporţia adolescenţilor care au declarat că au încercat ca să vadă cum este, dar acum nu mai

fumează şi a celor care nu fumează şi nici nu au încercat vreodată creşte invers proporţional cu

gradul de permisivitate al părinţilor.

Tabel 3.19 Asocierea dintre nivelul de tolerare al părinţilor şi statutul de minor/major al respondenţilor Dacă ai vrea să fumezi (sau deja o faci), crezi că...? minori majori Test de semnificaţie

mi-ar/îmi permite să fumez 3,6% 7,2%mi-ar/îmi interzice să fumez în casă 3,6% 4,2%mi-ar interzice total să fumez 51,7% 40,4%m-ar pedepsi 11,7% 8,5%nu m-ar aproba 9,3% 15,5%i-ar fi indiferent ,8% 3,2%NS 19,4% 21,1%

tatăl tău

Total 100,0% 100,0%

2 = 31,19; DF= 6; Coef V Cramer = 0,17 p=0,000

mi-ar/îmi permite să fumez 2,8% 8,8%mi-ar/îmi interzice să fumez în casă 4,0% 4,2%mi-ar interzice total să fumez 51,7% 45,2%m-ar pedepsi 14,1% 6,0%nu m-ar aproba 8,1% 16,9%i-ar fi indiferent 1,0% 2,4%NS 18,4% 16,5%

mama ta

Total 100,0% 100,0%

2 = 53,36; DF= 6; Coef V Cramer = 0,22 p=0,000

Tabel 3.20 Asocierea dintre nivelul de tolerare al părinţilor şi frecvenţa consumului de tutun la respondenţi

Câte ţigări fumezi de obicei ? Dacă ai vrea să fumezi (sau deja o faci), crezi că...?

fumez ocazional sau când am + nu fumez

zilnic

în fiecare zi

am încercat, dar acum nu mai fumez + nu fumez si nici nu am

încercat vreodată Total

mi-ar/ îmi permite să fumez 13,5 51,9 34,6 100,0%

mi-ar/ îmi interzice să fumez în casă sau i-ar fi indiferent

12,7 38,2 49,1 100,0%

mi-ar interzice total să fumez, nu m-ar aproba, m-ar pedepsi

9,8 13,2 77 100,0%tatăl tău

Test de semnificaţie Goodman and Kruskal p=0,000 atitud tată_ v. depend=0,065, frecv fumat_ v. depend=0,064 2 = 72,57; DF= 4; p=0,000, Coef V Cramer = 0,22; p=0,000

mi-ar/ îmi permite să fumez 14,5 49,8 35,7 100,0%

mi-ar/ îmi interzice să fumez în casă sau i-ar fi indiferent

14,5 45,5 40 100,0%

mi-ar interzice total să fumez, nu m-ar aproba, m-ar pedepsi

10,3 13 76,7 100,0%mama

ta

Test de semnificaţie Goodman and Kruskal p=0,000 atitud mamă_ v. depend=0,080, frecv fumat_ v. depend=0,075 2 = 89,37; DF= 4; p=0,000, Coef V Cramer = 0,24; p=0,000

Autoritatea părinţilor şi implicarea acestora în educaţia copiilor

Relaţiile din interiorul familiei influenţează în mod semnificativ consumul de tutun al copiilor. Astfel,

există o proporţie mai mare de subiecţi care au consumat cel puţin o dată în viaţă tutun, în rândul celor

care19:

19 sunt nesemnificative statistic asocierile dintre consumul de tutun, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, şi itemii: în familia mea nu sunt pedepsit sau mustrat când greşesc, pentru mine contează foarte mult să nu îmi dezamăgesc părinţii, în familia

41

au fost în dezacord cu următorii itemi privind familiile lor: ne ajutăm şi ne sprijinim reciproc,

discutăm despre problema fiecăruia, nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul,

părinţii mei stabilesc reguli stricte, membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună,

părinţii mei ştiu unde mă aflu seara, părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă;

au fost de acord cu faptul că în familiile lor pot să facă ce doresc.

De asemenea, consumul de tutun, cel puţin o dată în viaţă, al copiilor se asociază semnificativ statistic

cu gradul de mulţumire faţă de relaţia cu părinţii: cea mai mică proporţie de subiecţi care au fumat cel

puţin o dată de-a lungul vieţii este în cazul celor care sunt mulţumiţi de relaţia cu mama/tatăl, aceasta

proporţie crescând în cazul respondenţilor care au declarat că nu sunt nici mulţumiţi, dar nici

nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, iar cea mai mare proporţie este în cazul celor care sunt nemulţumiţi

de relaţia cu mama/tatăl.

Tabel 3.21 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi relaţiile din cadrul familiei

Consum tutun_de-a lungul vieţii în familia mea …..


acord 44,2% 55,8% 100,0% ne ajutăm şi ne sprijinim reciproc

dezacord 26,7% 73,3% 100,0% 2 = 5,39; DF= 1; p=0,014

acord 45,5% 54,5% 100,0% discutăm despre problema fiecăruia dezacord 27,4% 72,6% 100,0%

2 = 13,29; DF= 1; p=0,000

acord 45,7% 54,3% 100,0% nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul dezacord 31,4% 68,6% 100,0%

2 = 10,90; DF= 1; p=0,001

acord 47,3% 52,7% 100,0% părinţii mei stabilesc reguli stricte dezacord 39,2% 60,8% 100,0%

2 = 6,44; DF= 1; p=0,007

acord 40,5% 59,5% 100,0% pot să fac ce vreau dezacord 46,5% 53,5% 100,0%

2 = 3,54; DF= 1; p=0,035

acord 44,9% 55,1% 100,0% membrii familiei mele sunt plini de viaţă şi de voie bună dezacord 34,6% 65,4% 100,0%

2 = 5,05; DF= 1; p=0,015

acord 46,4% 53,6% 100,0% părinţii mei ştiu unde mă aflu seara dezacord 24,6% 75,4% 100,0%

2 = 22,33; DF= 1; p=0,000

acord 46,5% 53,5% 100,0% părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă dezacord 22,8% 77,2% 100,0%

2 = 25,19; DF= 1; p=0,000

mulţumit (ă) 47,0% 53,0% 100,0% nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă)

32,4% 67,6% 100,0% Cât de mulţumit eşti de_relaţia cu mama ta?

nemulţumit(ă) 19,4% 80,6% 100,0%

2 = 19,63; DF= 2; p=0,000

mulţumit (ă) 47,7% 52,3% 100,0% nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă)

36,2% 63,8% 100,0% Cât de mulţumit eşti de_relaţia cu tatăl tău?

nemulţumit(ă) 33,3% 66,7% 100,0%

2 = 12,70; DF= 2; p=0,002

Consumul de tutun al celui/celei mai bun/ă prieten/ă şi influenţa prietenilor/colegilor

Consumul de droguri de către persoane din anturajul (prieteni) sau grupul de egali (colegi - tineri de

aceeaşi vârstă, având aceleaşi interese şi preocupări) al adolescentului este unul dintre factorii asociaţi,

cu consistenţa cea mai mare pentru consumul individual. Cercetări recente relevă că relaţia între

afilierea la un grup şi consumul de droguri nu este o relaţie unidirecţională (influenţa grupului asupra

mea este important ca fiecare să-şi exprime părerile, membri familiei mele au păreri precise despre ce este bine şi ce este rău, să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei

42

fumează ocazional

13,7%

fumează zilnic27,3%

nu am prieteni

buni1,7%

nu ştiu/ nu i-am văzut5,9%

nu fumează51,4%

1/216,4%

NS15,4%

nici unul/una

11,7%

mai mult de 1/217,2%

toti3,6%

mai putin de 1/235,8%

individului) ci, în acest sens, se produce o relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu

aceleaşi afinităţi), şi, în mod normal, intrarea în grupuri fără norme se produce înaintea iniţierii

consumului de droguri20.

Grafic 3.8 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de tutun al celui/celei mai bun/ă prieten/ă

Întrebaţi dacă cel/cea mai bun/ă prieten/ă

fumează:

peste jumătate (51,4) dintre participanţii

la studiu au infirmat;

41% au declarat că acesta/aceasta este

fumător (dintre care 27,3% fumează

zilnic şi 13,7% ocazional);

5,9% - au optat pentru varianta de

răspuns ”Nu ştiu/nu i-am văzut”;

1,7% au declarat că nu au prieteni buni.

Grafic 3.9 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de tutun al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului

Referitor la consumul de tutun al

prietenilor cu care petrec cea mai mare

parte a timpului, 72,9% au declarat că în

anturajul lor se fumează dintre care:

3,6% fac parte dintr-un grup de

prieteni în care fumează toţi membrii;

17,2% - mai mult de jumătate dintre

prieteni;

16,4% - jumătate dintre prieteni;

35,8% - mai puţin de jumătate dintre prieteni.

20 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Adolescents. A Research-based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecţie în consumul şi abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm)

43

9,5%

13,2%

12,9%

64,4%

0 25 50 75

sigur da

probabil

puţin probabil

sigur nu

Grafic 3.10 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de probabilitatea de a accepta să fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia când se află într-o situaţie de stres

Întrebaţi dacă ar accepta

propunerea prietenului de a

fuma o ţigară pentru a se calma,

în situaţia în care se află într-o

situaţie de stres (un test

important care ar urma să aibă

loc a doua zi), se remarcă

următoarele:

mai puţin de 2/3 dintre subiecţi (64,4%) au respins categoric posibilitatea ca ei să accepte să

fumeze;

mai mult de ¼ dintre respondenţi (26,1%) au optat pentru variantele de răspuns puţin

probabil/probabil;

aproximativ unul din 10 adolescenţi (9,5%) a declarat că va accepta, în mod sigur, să fumeze.

Asocierea dintre consumul de tutun de către persoane din anturajul sau grupul de egali al

adolescentului sau acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o

situaţie de stres, şi consumul de tutun, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, al subiectului este

semnificativă statistic:

majoritatea adolescenţilor care au cel mai bun/ă prieten/ă fumător/e au consumat şi ei, cel puţin o

dată în viaţă, tutun;

cu cât creşte proporţia prietenilor din anturaj care fumează, creşte şi proporţia de respondenţi care

au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii;

tentaţia de a accepta propunerea prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o situaţie

de stres, este foarte mare pentru cei care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii.

Tabel 3.22 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi consumul de tutun de către cel mai bun/ă prieten/ă sau prieteni din anturaj şi acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o situaţie de stres

Consum tutun_de-a lungul vieţii nu da Total Test de semnificaţie

fumează 23,1% 76,9% 100,0%cel mai bun/ă prieten/ă

nu fumează 58,1% 41,9% 100,0%2 = 110,36; DF= 1; p=0,000 Phi () = 0,351; p=0,000

nici unul/una 80,6% 19,4% 100,0%mai puţin de 1/2 44,6% 55,4% 100,0% 1/2 37,0% 63,0% 100,0%mai mult de 1/2 17,4% 82,6% 100,0%toţi 6,5% 93,5% 100,0%

câţi dintre prietenii cu care petrece cea mai mare parte a timpului_fumează ţigări

NS 58,5% 41,5% 100,0%

simetric =0,09, p=0,000 fumat respond_depend= 0,21, p=0,000 Goodman and Kruskal p=0,000 proport fumat priet_ v. depend=0,034, fumat respondent_ v. dependent=0,163

sigur da 2,5% 97,5% 100,0%probabil 8,3% 91,7% 100,0%puţin probabil 25,5% 74,5% 100,0%

dacă acceptă când prietenul îi propune să fumeze o ţigară pentru a se calma într-o situaţie de stres sigur nu

60,0% 40,0% 100,0%

simetric =0,17, p=0,000 fumat respond_depend= 0,30, p=0,000 Goodman and Kruskal p=0,000 propunere priet_ v. depend=0,117, fumat respondent_ v. dependent=0,216

44

Frecvenţa consumului de tutun se asociază şi cu consumul de tutun de către cel/cea mai bun/ă prieten/ă

sau persoane din anturajul adolescentului şi acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară,

pentru a se calma într-o situaţie de stres. Astfel:

proporţia subiecţilor care au declarat că fumează zilnic creşte proporţional cu frecvenţa

consumului de tutun al celui mai bun prieten, cu proporţia fumătorilor din anturaj şi cu gradul de

probabilitate cu care va accepta propunerea prietenului să fumeze o ţigară pentru a se calma într-

o situaţie de stres;

proporţia subiecţilor care au declarat că în prezent sunt nefumători (nu au fumat niciodată sau au

fumat în trecut dar au renunţat) scade proporţional cu variabilele menţionate: frecvenţa

consumului de tutun al celui mai bun prieten, cu proporţia fumătorilor din anturaj şi cu gradul de

probabilitate cu care va accepta propunerea prietenului să fumeze o ţigară pentru a se calma într-

o situaţie de stres.

Asocierile sunt semnificative statistic şi pozitive (coeficientul d > 0).

Tabel 3.23 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun la respondenţi şi consumul de tutun de către cel/cea mai bun/ă prieten/ă sau prieteni din anturaj şi acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o situaţie de stres Câte ţigări fumezi de obicei ?

în

fiecare zi

fumez ocazional sau când am + nu fumez zilnic

am încercat dar acum nu mai fumez + nu fumez şi nici nu am încercat

vreodată Total

fumează zilnic 44,7 12,9 42,4 100,0%

fumează ocazional 11,5 22,9 65,6 100,0%

nu fumează 5,2 5,8 89 100,0%cel mai bun/ă prieten/ă fumează


2 = 240,11; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,366; p=0,000 Coeficientul d al lui Somer - simetric = 0,390; p=,000 Dependent_ Câte ţigări fumezi de obicei ?= 0,343; p= 0,000 Dependent_ Consum tutun cel mai bun/a prieten/a = 0,451; p= 0,000 Coeficientul gamma = 0,631; p=0,000

toţi 71 6,5 22,6 100,0%

mai mult de 1/2 35,6 15,4 49 100,0%

1/2 20,3 11,6 68,1 100,0%

mai puţin de 1/2 9,5 10,8 79,7 100,0%

nici unul/una 1 3,9 95,1 100,0%

câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului fumează ţigări Test de semnificaţie

Coeficientul d al lui Somer - simetric = 0,296; p=,000 Dependent_ Câte ţigări fumezi de obicei ?= 0,240; p= 0,000 Dependent_ proport consum tutun prieteni = 0,384; p= 0,000 Coeficientul gamma = - 0,503; p=0,000

sigur da 77,2 13,9 8,9 100,0%

probabil 36,7 37,6 25,7 100,0%

puţin probabil 14,5 15,5 70 100,0%

sigur nu 4,3 3 92,7 100,0%

dacă acceptă când prietenul îi propune să fumeze o ţigară pentru a se calma într-o situaţie de stres


Coeficientul d al lui Somer - simetric = 0,574; p=,000 Dependent_ Câte ţigări fumezi de obicei ?= 0,514; p= 0,000 Dependent_ propun priet = 0,649; p= 0,000 Coeficientul gamma = 0,802; p=0,000

45

Trăsături psihologice Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se

relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria persoană şi iau decizii este semnificativă statistic

(asocieri slabe sau modeste). Astfel, comparând adolescenţii care au declarat că au consumat, cel puţin

o dată în viaţă, tutun cu cei care nu au fumat niciodată se observă că:

au dificultăţi (dificil/foarte dificil) în a cere ajutorul atunci când au probleme (63, 6% faţă de

55,1%) şi consideră într-o mai mare măsură că „singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi

laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful” (60,6% faţă de 53,1%);

au încredere mai mică în forţele proprii – “câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic”

(60,7% faţă de 53%);

deşi nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra unei acţiuni (68,5% faţă de

54,8%), respectă doar regulile pe care vrea el să le respecte (60,9% faţă de 47%) şi când au decis

ceva, acţionează fără să conteze ce gândesc prietenii săi (59,1% faţă de 50,4%).

Tabel 3.24 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria persoană şi iau decizii Consum tutun_de-a lungul vieţii nu da Total Test de semnificaţie

uşor + foarte uşor 44,9% 55,1% 100,0%Cât de dificil este să _ceri ajutorul atunci când ai probleme dificil + foarte

dificil 36,4% 63,6% 100,0%

2 = 4,20; DF= 1; p=0,040Phi () = 0,07; p=0,040

acord 39,4% 60,6% 100,0%relaţionare_singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este seful dezacord 46,9% 53,1% 100,0%

2 =5,60; DF= 1; p=0,018Phi () = 0,08; p=0,018

acord 39,3% 60,7% 100,0%Descriere proprie_câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic dezacord 47,0% 53,0% 100,0%

2 =5,87; DF= 1; p=0,015Phi () = 0,08; p=0,015

acord 40,9% 59,1% 100,0%Mod de a lua decizie_când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei

dezacord 49,6% 50,4% 100,0%

2 =6,27; DF= 1; p=0,012Phi () = 0,08; p=0,012

acord 45,2% 54,8% 100,0%Mod de a lua decizie_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni

dezacord 31,5% 68,5% 100,0%

2 =8,45; DF= 1; p=0,004Phi () = 0,09; p=0,004

acord 39,1% 60,9% 100,0%Mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care vreau eu să le respect

dezacord 53,0% 47,0% 100,0%

2 =16,23; DF= 1; p=0,000Phi () = 0,13; p=0,000

Modul în care adolescenţii iau deciziile şi se relaţionează cu cei din jur se asociază semnificativ

statistic şi cu frecvenţa cu care fumează: proporţia celor care au declarat că fumează (ocazional/

regulat) este mai mare la cei care consideră că singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe

alţi să înţeleagă cine este şeful şi care deşi nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra

unei acţiuni, respectă doar regulile pe care vor ei să le respecte, iar când au decis ceva, acţionează fără

să conteze ce gândesc prietenii lor (asocierile dintre variabile sunt foarte slabe, neglijabile –

lambda<0,2) . De asemenea, cei care nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra unei

acţiuni au debutat în consumul de tutun la vârste mai mici: la 9 ani sau mai devreme - 18,3% faţă de

12,1%, iar la 16 ani sau mai târziu15,9% faţă de 31,9%.

46

Tabel 3.25 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur şi iau decizii


fumez

ocazional sau când am

nu fumez zilnic

în fiecare

zi

am încercat dar acum nu mai fumez

nu fumez şi nici nu am încercat

vreodată

Total

relaţionare_singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este seful acord 9,3% 3,1% 19,9% 28,3% 39,4% 100,0%

dezacord 6,1% 1,2% 14,0% 31,7% 47,0% 100,0%Test de semnificaţie 2 =16,80; DF= 4; p=0,002 Coef V Cramer = 0,13; p=0,002

simetric =0,035, p=0,029 relaţionare_ v. depend = 0,08, p=0,029 Goodman and Kruskal p=0,000 relaţionare _ v. depend=0,017, frecv fumat _ v. dependent=0,004

Mod de a lua decizie_când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei acord 8,5% 2,3% 16,4% 32,9% 40,0% 100,0%


Goodman and Kruskal p=0,000 mod decizie _ v. depend=0,011, frecv fumat _ v. dependent=0,005

Mod de a lua decizie_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni acord 7,1% 1,9% 16,3% 29,4% 45,3% 100,0%


Goodman and Kruskal relaţionare _ v. depend=0,010, p=0,047 frecv fumat _ v. dependent=0,004 p=0,003

Mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care vreau eu să le respect acord 8,9% 2,4% 18,5% 31,1% 39,1% 100,0%


Goodman and Kruskal relaţionare _ v. depend=0,021, p=0,001 frecv fumat_v. dependent=0,008 p=0,000

Tabel 3.26 Asocierea dintre vârsta de debut în consumul de tutun şi modul în care adolescenţii iau decizii Mod de a lua decizie_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei

acţiuni Vârsta debut_prima ţigară? acord dezacord Total Test de semnificaţie 9 ani sau mai devreme 12,1% 18,3% 13,1% 10 - 11 ani 10,3% 7,3% 9,8% 12 -13 ani 13,7% 24,4% 15,4% 14 - 15 ani 32,1% 34,1% 32,4% 16 ani sau mai târziu 31,9% 15,9% 29,4% Total 100,0% 100,0% 100,0%

Goodman and Kruskal relaţionare _ v. depend=0,028, p=0,003 vârstă debut _ v. depend=0,006 p=0,043

Implicarea în activităţile şcolare sau extraşcolare Absenţa de la orele de şcoală, preferinţele pentru petrecerea timpului liber (frecventare

discotecă/cafenea/petreceri etc., întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora şi jocuri

mecanice) şi absenţa unor preocupări/ hobby-uri se asociază semnificativ statistic cu consumul de

tutun. De asemenea, cei care chiulesc de la şcoală şi preferă pentru petrecerea timpului liber

discoteca/cafenea/petreceri etc., întâlnirile cu prietenii pentru a ne distra pe seama altora şi jocurile

mecanice) fumează (ocazional/zilnic) mai mult decât ceilalţi adolescenţi. Cea mai mare asociere este în

cazul preferinţei de a petrece timpul liber în discotecă/cafenea/petreceri - 2=82,17, respectiv 2=92,14

(asocierile sunt slabe,modeste/scăzute –coeficientul Phi < 0,3, < 0,2).

47

Tabel 3.27 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se implică în activităţile şcolare sau extraşcolare Consum tutun_de-a lungul vieţii În ultimele 30 de zile câte zile ai lipsit pentru că….? nu da



ai fost bolnav

7 zile sau mai mult 34,9% 65,1% 100,0%

Goodman and Kruskal zile absenţă _ v. depend=0,006, p=0,000 fumat _ v. dependent=0,014, p=0,008


ai chiulit

7 zile sau mai mult 10,5% 89,5% 100,0%

Goodman and Kruskal p=0,000 zile absenţă _ v. depend=0,030, fumat _ v. dependent=0,069


din alte motive

7 zile sau mai mult 14,3% 85,7% 100,0%

Goodman and Kruskal p=0,000 zile absenţă _ v. depend=0,024, fumat _ v. dependent=0,047

Preocupări da 34,2% 65,8% 100,0%distracţia în oraş

(discotecă/cafenea/petreceri etc.) nu 65,8% 34,2% 100,0%2 =82,17; DF= 1; p=0,000

Phi () = 0,29; p=0,000da 28,5% 71,5% 100,0%întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe

seama altora nu 49,3% 50,7% 100,0%2 =34,70; DF= 1; p=0,000

Phi () = 0,20; p=0,000da 19,7% 80,3% 100,0%

jocuri mecanice nu 45,3% 54,7% 100,0%2 =17,50; DF= 1; p=0,000

Phi () = 0,13; p=0,000da 46,6% 53,4% 100,0%

alte hobby-uri (cântat, desenat etc.) nu 40,0% 60,0% 100,0%2 =4,25; DF= 1; p=0,039

Phi () = 0,07; p=0,039 Tabel 3.28 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se implică în activităţile şcolare sau extraşcolare


In ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit _pt. că ai chiulit?

fumez ocazional

sau când am

nu fumez zilnic

în fiecare zi


nu fumez şi nici nu am încercat

vreodată Total nici una 5,7% 1,3% 11,9% 27,4% 53,7% 100,0%1-2 zile 9,2% 2,5% 17,3% 35,2% 35,9% 100,0%3-4 zile 15,0% 3,3% 30,0% 30,0% 21,7% 100,0%5-6 zile 13,6% 4,5% 31,8% 27,3% 22,7% 100,0%

7 zile sau mai mult 5,3% 5,3% 44,7% 34,2% 10,5% 100,0%


Coeficientul d al lui Somer - simetric = 0,242; p=,000 Dependent_ Câte ţigări fumezi de obicei ?= 0,261; p= 0,000 Dependent_ zile absenţă = 0,225; p= 0,000 Coeficientul gamma = - 0,363; p=0,000

Preocupări da 9,0% 2,3% 21,6% 32,8% 34,3% 100,0%distracţia în oraş(discotecă/

cafenea/petreceri etc.) nu 4,2% 1,4% 4,9% 23,6% 65,8% 100,0%

Test de semnificaţie 2 =92,14; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,31 Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0,03, frecv fumat _ v. depend=0,07

da 12,0% 2,5% 24,8% 33,2% 27,5% 100,0%întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe seama altora nu 5,9% 2,3% 13,6% 28,9% 49,4% 100,0%

Test de semnificaţie 2 =46,32; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,22 Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0,05, frecv fumat _ v. depend=0,02

da 9,9% 2,8% 39,4% 28,2% 19,7% 100,0%jocuri mecanice

nu 7,4% 2,0% 15,0% 30,3% 45,3% 100,0%Test de semnificaţie 2 =34,29; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,19

Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0,04, frecv fumat _ v. depend=0,01

48

Relaţia cu şcoala/colegii de şcoală

Prevalenţa consumului de tutun se asociază semnificativ statistic cu itemii privind relaţia subiectului

cu şcoala: creşte invers proporţional cu atracţia faţă de şcoală, este mai mare pentru adolescenţii care

au declarat că nu respectă ceea ce le spun profesorii şi pentru care nu contează rezultatele şcolare.

Tabel 3.29 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi relaţia cu şcoala Consum tutun_de-a lungul vieţii


îmi place mult 59,1% 40,9% 100,0%

îmi place puţin 38,6% 61,4% 100,0% Ce simţi referitor la şcoală in acest moment?


simetric =0,06, p=0,003 Goodman and Kruskal p=0,000 şcoală_ v. depend=0,022, fumat respondent_ v. dependent=0,038

acord 47,1% 52,9% 100,0% respect mult ceea ce îmi spun profesorii dezacord 20,7% 79,3% 100,0%

2 =32,81; DF= 1; p=0,000 Phi () = 0,18; p=0,000

acord 44,2% 55,8% 100,0% rezultatele mele şcolare contează pentru mine dezacord 30,5% 69,5% 100,0%

2 =4,26; DF= 1; p=0,039 Phi () = 0,07; p=0,039

Itemii privind relaţia subiectului cu şcoala/colegii de şcoală se asociază semnificativ statistic cu

frecvenţa consumului de tutun:

consum zilnic – cea mai mare proporţie s-a înregistrat în cazul adolescenţilor cărora nu le place

deloc şcoala – 30,2%, au optat pentru varianta de răspuns dezacord total în cazul itemului „respect

mult ceea ce îmi spun profesorii”-36,2% şi dezacord (total şi parţial) pentru „rezultatele şcolare

contează pentru mine”- 35,6%;

consum ocazional - cea mai mare proporţie s-a înregistrat în cazul adolescenţilor cărora nu prea le

place şcoala, au optat pentru varianta de răspuns dezacord parţial în cazul itemului „respect mult

ceea ce îmi spun profesorii”-12,5% şi dezacord (total şi parţial) pentru „rezultatele şcolare

contează pentru mine”- 11,9%;

Tabel 3.30 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun la respondenţi şi relaţia cu şcoala/colegii de şcoală Câte ţigări fumezi de obicei ?

fumez ocazional sau

când am

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/ săptămână)

în fiecare

zi

am încercat dar acum nu mai

fumez

nu fumez si nici nu am încercat

vreodată Total

îmi place mult 6,2% 1,2% 12,7% 21,2% 58,8% 100,0%nu îmi place prea mult/îmi place puţin

8,3% 2,4% 16,2% 34,3% 38,8% 100,0%

nu îmi place deloc 7,3% 2,1% 30,2% 28,1% 32,3% 100,0%

Ce simţi referitor la şcoală in

acest moment? Test de semnificaţie Coef. d al lui Somer - simetric = - 0,15; p=,000; Coef gamma = - 0,26; p=0,000

acord total 5,6% 1,7% 12,3% 19,6% 60,8% 100,0%acord parţial 8,0% 2,4% 15,9% 34,3% 39,4% 100,0%dezacord parţial 12,5% 1,1% 26,1% 40,9% 19,3% 100,0%dezacord total 6,4% 2,1% 36,2% 29,8% 25,5% 100,0%

respect mult ceea ce îmi

spun profesorii

Test de semnificaţie Coef. d al lui Somer - simetric = - 0,21; p=,000; Coef gamma = - 0,33; p=0,000

acord 7,3% 2,1% 15,5% 30,7% 44,3% 100,0%dezacord 11,9% 1,7% 35,6% 20,3% 30,5% 100,0%

rezultatele mele şcolare

contează pentru mine Test de semnificaţie

2 =19,26; DF= 4; p=0,001 Coef V Cramer = 0,14 Goodman and Kruskal import. rezultat şcolare _ v. depend = 0,02, p = 0,001 frecv fumat _ v. depend = 0,006 , p = 0,000

49

0

20

40

60

80

nici un risc 7,7 2,8

riscuri scăzute 60,3 9,1

riscuri mari 20,7 78,9

NS 11,3 9,2

ocazionalîn fiecare zi un pachet de

ţigări sau mai mult

acord total26,1%

acord partial34,6%

dezacord partial12,4%

dezacord total

26,8%

Cunoştinţe, percepţia consecinţelor consumului de tutun şi opinii privind motivaţia debutului/consumului de tutun

Grafic 3. 11 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la

“Ştiu tot ce trebuie să ştiu despre nicotină şi efectele ei”

3 din 5 adolescenţi (60,7%) consideră că ştiu

tot ce trebuie să ştie despre nicotină şi efectele

ei (26,1%- acord total şi 34,6% - acord

parţial), iar restul de 39,3% (2 din 5

adolescenţi) declară că nu au cunoştinţe

suficiente în această privinţă (mai mult de ¼ -

26,8% au optat pentru varianta de răspuns

„dezacord total”).

Grafic 3. 12 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău fizic sau de altă natură dacă fumează…?

Adolescenţii au însă o

percepţie diferită a

riscurilor în funcţie de

tipul şi frecvenţa

consumului:

riscuri mari: 78,9%

în cazul consumului

zilnic a unui pachet

sau chiar mai mult şi

doar 20,7% pentru

consum ocazional;

riscuri scăzute: 9,1% respectiv 60,3%;

nici un risc: 2,8% respectiv 7,7%.

Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi aprecierea cunoştinţelor despre

nicotină şi efectele sale şi opinia despre pericolele pe care le implică consumul de tutun ocazional şi

dintre frecvenţa consumului - ocazional/zilnic şi opinia despre pericolele pe care le implică consumul

de tutun ocazional, deşi sunt semnificative statistic, sunt slabe, neglijabile.

50

Tabel 3.31 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi aprecierea cunoştinţelor despre nicotină şi efectele sale şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul ocazional de tutun

Consum tutun_de-a lungul vieţii nu da Total


acord total 40,2% 59,8% 100,0%acord parţial 43,8% 56,3% 100,0%dezacord parţial 36,1% 63,9% 100,0%

ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre nicotină şi efectele ei

dezacord total 50,0% 50,0% 100,0%

Goodman and Kruskal cunoşt _ v. depend = 0,003, p =0,05 fumat _ v. depend = 0,008, p = 0,04

nici un risc 24,3% 75,7% 100,0%riscuri scăzute 42,2% 57,8% 100,0%riscuri mari 46,8% 53,2% 100,0%

Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi prod. un rău fizic sau de altă natură dacă _fumează ţigări ocazional? NS 57,3% 42,7% 100,0%

Goodman and Kruskal risc _ v. depend = 0,004, p = 0,008 fumat _ v. depend = 0,021, p =0,000

Tabel 3.32 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul ocazional de tutun

Câte ţigări fumezi de obicei ? Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău fizic sau de altă natură dacă _fumează ţigări ocazional?

fumez ocazional sau

când am

nu fumez zilnic

în fiecare

zi


nu fumez şi nici nu am încercat Total

nici un risc 12,2% 2,7% 29,7% 31,1% 24,3% 100,0%riscuri scăzute 8,5% 2,2% 15,0% 31,9% 42,3% 100,0%riscuri mari 5,4% 2,0% 17,6% 28,4% 46,6% 100,0%NS 3,6% ,9% 15,5% 22,7% 57,3% 100,0%

Test de semnificaţie Goodman and Kruskal risc _ v. depend = 0,008, p = 0,032 frecventa fumat _ v. depend = 0,012, p =0,000

În privinţa consecinţelor pe care consideră că le-ar putea avea consumul de tutun asupra unui tânăr de

vârsta similară se observă:

aproximativ 1 din 10 (12%) subiecţi consideră că tutunul nu dă dependenţă, iar 16,5% nu ştiu;

procente similare (12,3%, respectiv 17,6%) au fost obţinute şi atunci când au fost întrebaţi dacă

ar putea avea probleme cu sănătatea din cauză că fumează.

Consumul de tutun rămâne însă, pentru aproximativ ½ dintre adolescenţi, un motiv de conflict cu

părinţii (49,6%) sau cu prietenii (21,9%) şi care implică probleme financiare (41,4%).

Grafic 3. 13 Distribuţia subiecţilor în funcţie de percepţia riscurilor pe care le implică consumul de tutun

15,3

16,4

21,9

29,8

38,4

41,4

49,6

70,1

71,5

47,9

50,7

48,5

30,0

22,5

23,1

12,6

12,3

12,0

36,8

32,9

29,6

40,2

39,1

35,5

37,8

17,6

16,5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

este un tânăr popular

mai încrezător în forţele proprii şi mai sociabil

conflict cu prietenii nefumatori

se distrează mai bine

se simte mai relaxat

probleme financiare

conflict cu părinţii

probleme de sănătate

dependenţăda

nu

nu stiu

51

Îngrijorător este faptul că sunt şi elevi care atribuie şi efecte pozitive consumului de tutun:

mai mult de 1/3 (38,4%) cred că s-ar simţi mai relaxaţi,

29,8% declară că s-ar distra mai bine,

16,4% consideră că fumând ar deveni mai încrezători în forţele proprii şi mai sociabili,

15,3% cred că ar deveni mai populari.

Tabel 3.33 Asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun de-a lungul

vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul de tutun Proporţia celor care au consumat tutun cel

puţin o dată în viaţă este mai mare (asocieri

semnificative statistic) în cazul

adolescenţilor care în privinţa riscurilor pe

care le implică consumul de tutun:

nu consideră că implică conflict cu

părinţii (70,2%), dependenţă (71,6%),

conflict cu prietenii nefumători (64,5%)

şi probleme de sănătate (67,2%);

cred că s-ar simţi mai relaxaţi (64,9%),

s-ar distra mai bine (66,1%) şi ar fi mai

populari (67,5%).

Aceeaşi percepţie, privind riscurile pe care le implică fumatul, se asociază semnificativ şi cu frecvenţa

consumului de tutun (ocazional/regulat/zilnic): cei care nu consideră că implică conflict cu

părinţii/prietenii nefumători, dependenţă şi probleme de sănătate şi cred că s-ar simţi mai relaxaţi, s-ar

distra mai bine şi ar fi mai populari fumează mai mult decât cei care consideră că implică conflict cu

părinţii/prietenii nefumători, dependenţă şi probleme de sănătate şi nu cred că s-ar simţi mai relaxaţi, s-ar

distra mai bine şi ar fi mai populari (cei care au optat pentru varianta de răspuns „nu ştiu” au proporţii

intermediare între cele două categorii).

Consum tutun_de-a lungul vieţiiConsecinţe fumat

nu da Total Test de

semnificaţieda 45,5% 54,5% 100,0%nu 29,8% 70,2% 100,0%

în conflict cu părinţii ?

nu ştiu 45,1% 54,9% 100,0%

2 =10,52; DF= 2;

p=0,005

da 46,8% 53,2% 100,0%nu 28,4% 71,6% 100,0%dependenţă?nu ştiu 39,4% 60,6% 100,0%

2 =14,96; DF= 2;

p=0,001

da 51,2% 48,8% 100,0%nu 35,5% 64,5% 100,0%

conflict cu prietenii nefumători ? nu ştiu 50,5% 49,5% 100,0%

2 =23,21; DF= 2;

p=0,000

da 45,8% 54,2% 100,0%nu 32,8% 67,2% 100,0%

probleme cu sănătatea ?

nu ştiu 41,2% 58,8% 100,0%

2 =7,26; DF= 2;

p=0,027

da 35,1% 64,9% 100,0%nu 46,3% 53,7% 100,0%

se simte mai relaxat ?

nu ştiu 49,7% 50,3% 100,0%

2 =17,43; DF= 2;

p=0,000

da 33,9% 66,1% 100,0%nu 45,8% 54,2% 100,0%

se distrează mai bine ?

nu ştiu 48,9% 51,1% 100,0%

2 =13,18;DF= 2;

p=0,000

da 32,5% 67,5% 100,0%nu 44,1% 55,9% 100,0%

este un tânăr popular? nu ştiu 47,2% 52,8% 100,0%

2 =9,60; DF= 2;

p=0,008

52

Tabel 3.34 Asocierea dintre frecvenţa consumului de tutun şi percepţia riscurilor pe care le implică fumatul


Consecinţe fumat

fumez ocazional

sau când am

nu fumez zilnic (1-5 ţigări/

săptămână)

in fiecare

zi


nu fumez si nici nu am încercat

vreodată Total da 7,4% 1,9% 14,3% 31,0% 45,5% 100,0%nu 11,6% 4,1% 25,6% 28,9% 29,8% 100,0%nu ştiu 6,5% 1,6% 17,1% 29,3% 45,4% 100,0%

în conflict cu părinţii ?

Test de semnificaţie Goodman and Kruskal frecventa fumat _ v. depend = 0,006, p =0,002 da 6,2% 2,0% 14,9% 30,0% 46,9% 100,0%nu 13,9% 4,3% 23,5% 29,6% 28,7% 100,0%nu ştiu 9,4% ,6% 19,4% 31,3% 39,4% 100,0%dependenţă? Test de semnificaţie Goodman and Kruskal consecinţă _ v. depend = 0,015, p = 0,000

frecventa fumat _ v. depend = 0,008, p =0,000 da 4,7% 1,4% 12,1% 30,8% 50,9% 100,0%nu 8,5% 2,8% 21,4% 31,6% 35,7% 100,0%nu ştiu 8,2% 1,4% 12,7% 27,1% 50,5% 100,0%

în conflict cu prietenii nefumători? Test de semnificaţie Goodman and Kruskal consecinţă _ v. depend = 0,018, p = 0,000

frecventa fumat _ v. depend = 0,012, p =0,000 da 6,7% 1,7% 14,8% 30,9% 45,9% 100,0%nu 8,6% 3,4% 27,6% 27,6% 32,8% 100,0%nu ştiu 10,6% 2,4% 17,1% 28,8% 41,2% 100,0%

probleme cu sănătatea ?

Test de semnificaţie Goodman and Kruskal consecinţă _ v. depend = 0,010, p = 0,013 frecventa fumat _ v. depend = 0,006, p =0,005

da 5,2% 1,7% 16,0% 33,1% 44,0% 100,0%nu 10,9% 2,7% 23,2% 25,5% 37,7% 100,0%nu ştiu 8,3% 2,0% 13,5% 29,6% 46,6% 100,0%

probleme financiare ?


da 9,9% 2,2% 23,7% 29,0% 35,2% 100,0%nu 6,0% 2,8% 12,5% 31,9% 46,8% 100,0%nu ştiu 6,3% 1,6% 12,2% 30,2% 49,7% 100,0%

se simte mai relaxat ?


da 12,3% 3,1% 22,3% 28,4% 33,9% 100,0%nu 3,8% 2,8% 16,8% 30,4% 46,2% 100,0%nu ştiu 6,8% ,8% 12,4% 31,1% 48,9% 100,0%

se distrează mai bine ?


da 11,3% 4,6% 22,5% 29,1% 32,5% 100,0%nu 5,2% 1,7% 16,3% 32,5% 44,3% 100,0%nu ştiu 9,1% 1,4% 15,0% 27,4% 47,1% 100,0%

este un tânăr popular?


Referitor la opinia privind cauzele/motivele care determină debutul/consumul de tutun au fost obţinute

următoarele rezultate:

I cauză/motiv - anturajul/prietenii (65,5%), dorinţa de senzaţii tari (21,3%) şi curiozitatea,

tentaţia (8,6%);

II cauză/motiv - curiozitatea, tentaţia (36,7%), anturajul/prietenii (16,6%) şi problemele

personale (14,4%);

III cauză/motiv - prostia (24,3%), teribilismul (9,5%) şi problemele personale (9,3%);

53

La alte motive au fost menţionate: „în top cu moda/pentru a fi la modă”, „pentru a fi cool”, „fiţe”, „vor

să pară interesanţi/să se simtă importanţi”, „dorinţa de a ieşi în evidenţă”, „imitaţia/dorinţa de a fi ca

ceilalţi/pentru a nu pica de prost”, „personalitate slabă”, „sunt inconştienţi” şi „obişnuinţa”21.

Tabel 3.35 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Care crezi că sunt motivele/cauzele care îi determină pe unii tineri să încerce sau să fumeze?” (întrebare cu 18 variante de răspuns - au putut fi alese maxim 3-cele mai importante) după cele 3 opţiuni(alegeri) I cauza II cauza III cauza anturajul/prietenii 65,5 16,6 0,1 dorinţa de senzaţii tari 21,3 0,3 0,2 curiozitatea,tentaţia 8,6 36,7 8,6 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 0,7 6,9 3,0 probleme personale 1,2 14,4 9,3 nivelul educaţional şi cultural redus 0,5 3,8 2,0 vor să se simtă bine 0,5 5,2 5,6 lipsa informaţiilor/inf. false despre efectele consumului 1,6 2,3 teribilismul 0,3 4,1 9,5 sărăcia 0,1 0,4 1,2 prostia 0,6 7,4 24,3 depresia 0,2 1,2 6,4 obligaţi de cineva 0,1 0,4 1,5 imitarea modelelor din filme 0,1 0,2 2,0 bani mulţi 0,1 0,2 7,3 pentru a slăbi 0,5 7,5 plictiseala/singurătatea 0,2 8,9 altceva 0,4

Tabel 3.36 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Care crezi că sunt motivele/cauzele care îi determină pe unii tineri să încerce sau să fumeze?” fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii)

Motiv/cauză Nr. răspunsuri

% - de subiecţi care au nominalizat respectivul motiv22

% - de subiecţi care au nominalizat fiecare motiv din total cazuri valide23

anturajul/prietenii 821 27,9 81,5 curiozitatea,tentaţia 526 17,9 52,2 prostia 311 10,6 30,9 probleme personale 241 8,2 23,9 dorinţa de senzaţii tari 220 7,5 21,8 teribilismul 134 4,6 13,3 vor să se simtă bine 110 3,7 10,9 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 103 3,5 10,2 plictiseala/singurătatea 87 3,0 8,6 pentru a slăbi 77 2,6 7,6 depresia 76 2,6 7,5 bani mulţi 73 2,5 7,3 nivelul educaţional si cultural redus 61 2,1 6,0 informaţii false/lipsă despre efectele consumului 38 1,3 3,8 imitarea modelelor din filme 22 ,7 2,2 obligaţi de cineva 19 ,6 1,9 sărăcia 17 ,6 1,7 altceva 4 ,1 ,4

Total răspunsuri 2938 100,0 291,8

21 deoarece majoritatea dintre cei care au menţionat un alt motiv mai aleseseră 3, în analiză nu au fost păstrate, pentru varianta de răspuns - alte motive, decât cele pentru subiecţii care au ales 3 inclusiv cu varianta de răspuns care trebuia completată (1răspuns – obişnuinţa, 1- pentru a fi la modă, 2- pentru a fi cool) 22 27,9% = 821*100/2938 23 81,5% = 821*100/1007

54

Fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că :

cele mai importante 3 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii (menţionat de 81,5% dintre

respondenţi), curiozitatea, tentaţia (52,2% dintre respondenţi) şi prostia (30,9% dintre

respondenţi);

cele mai puţin importante sunt: sărăcia (1,7% dintre respondenţi), obligaţi de cineva (1,9% dintre

respondenţi) şi imitarea modelelor din filme (2,2% dintre respondenţi).

Analizând răspunsurile la întrebarea privind motivele care îi determină pe unii tineri să

debuteze/consume tutun, în funcţie de prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii tutun, se

observă că:

adolescenţii care au declarat că nu au fumat niciodată au optat într-o mai mare măsură pentru

următoarele motive: dorinţa de senzaţii tari, nivel educaţional şi cultural redus, informaţii

false/lipsă despre efectele consumului şi sărăcie.

adolescenţii care au fumat cel puţin o singură dată au optat într-o mai mare măsură pentru

următoarele motive: anturajul/prietenii, curiozitate, tentaţie, prostie, probleme personale,

teribilism, vor să se simtă bine, climat familial, plictiseală/singurătate, pentru a slăbi, depresie,

bani mulţi, imitarea modelelor din filme, obligaţi de cineva.

Tabel 3.37 Distribuţia subiecţilor în funcţie de opinia privind motivele care îi determină pe unii tineri să debuteze/consume tutun şi consumul de tutun, cel puţin o dată, de-a lungul vieţii

Consum tutun_de-a lungul vieţii nu da Total subiecţi Motiv/cauză

nr % nr % nr anturajul/prietenii 353 44,5 440 55,5 793 curiozitatea,tentaţia 210 41,5 295 58,5 505 prostia 139 45,9 163 54,1 302 probleme personale 84 35,6 151 64,4 235 dorinţa de senzaţii tari 108 51,1 103 48,9 211 teribilismul 50 38,4 80 61,6 130 vor să se simtă bine 52 49 54 51 106 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 46 45,1 56 54,9 102 plictiseala/singurătatea 26 31,2 57 68,8 83 pentru a slăbi 32 42,8 43 57,2 75 depresia 26 34,5 49 65,5 75 bani mulţi 33 47,1 37 52,9 70 nivelul educaţional si cultural redus 37 60,6 24 39,4 61 informaţii false/lipsă despre efectele consumului 19 52,7 17 47,3 36 imitarea modelelor din filme 10 45,2 12 54,8 22 obligaţi de cineva 5 31,3 11 68,7 16 sărăcia 12 62,9 7 37,1 19 altceva 2 49,9 2 50,1 4

Total subiecţi 422 550 972

55

G. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR

În vederea sintetizării datelor prezentate mai sus şi realizării unui „portret robot/profil” al principalelor

variabile explicative pentru consumul de tutun cel puţin o dată de-a lungul vieţii, toţi itemii analizaţi

anterior au fost introduşi într-un model de segmentare (CHAID)24. A rezultat o grupare de 9 nivele cu

114 noduri (61 de noduri terminali) pe baza căruia se pot face predicţii cu o eroare de 12% privind

consumul sau nu de tutun, cel puţin o dată de-a lungul vieţii. Din toate variabilele introduse, în model

s-au selectat următorii 39 de factori:

1. probabilitate_consum tutun anul viitor (P1_A),

2. acceptare_propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află

într-o situaţie de stres (un test important care ar urma să aibă loc a doua zi) – D2_A,

3. în familia mea este important ca fiecare să-şi exprime părerile – Q8_I,

4. preocupări_ alte hobby-uri –Q11F,

5. bani cheltuiţi pe ţigări în ultimele 30 de zile – P10_A,

6. modalitate de a lua deciziile_ când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la

capăt – P8_A,

7. vârsta – Q2 ,

8. relaţii cu colegii_ alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt – P3_B,

9. câţi ani a locuit în oraş – Q3,

10. cât de mulţumit este de_relaţia prietenii săi – P9_C,

11. permisivitate _tatăl – T7_A,

12. relaţia cu profesorii_respect mult ceea ce îmi spun profesorii P3_A,

13. sex – Q1,

14. consecinţe fumat_probleme de sănătate – T9_E,

15. modalitate de a lua deciziile_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni

–P8_D,

16. familie_părinţii mei stabilesc reguli stricte - Q8_E,

17. stimă de sine_câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic – P7_A,

18. preocupări_ieşirile în oraş_discotecă/cafenea/petrecere/chef – Q11_B,

19. zile absente de la şcoală_chiulit – P6_ B,

20. modalitate de a lua deciziile_ când decid ceva nu contează ce gândesc prietenii mei - P8_C,

21. familie_probleme financiare – Q10_A,

24 Chi-square Automatic Interaction Detection (CHAID) – crosstabulează automat variabilele independente vs. variabila dependentă introducând în model cei mai eficienţi predictori (variabile independente) pe rând, unul după altul; reperul/pragul de bifurcare este stabilit prin tatonare (nu automat media sau mediana) astfel încât să se ajungă la grupele/segmentele cele mai contrastante în raport cu criteriul; rezultă o arborescenţă formată dintr-o suită de „noduri”, respectiv bifurcaţii sau secţionări – în Radu, Ioan şi colab. (1993) – Metodologie psihologică şi analiza datelor, Cluj-Napoca: Sincron, pg. 285- 293

56

22. satisfacţie faţă de relaţia_tata – P9_B,

23. consecinţe consum tutun_ eşti un tânăr popular – T9_I,

24. familie_părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă – Q8_N,

25. comportament prosocial_respect doar regulile pe care vreau eu să le respect – P8_E,

26. dificil să _cer ajutorul atunci când am probleme - P4_B,

27. familie_nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul – Q8_C,

28. consecinţe fumat _conflict cu părinţii – T9_A,

29. preocupări_ întâlnirile cu prieteni pentru a ne distra pe seama altora – Q11_C,

30. zile absente de la şcoală _bolnav – P6_A,

31. familie_discutăm despre problema fiecăruia – Q8_B,

32. satisfacţie faţă de relaţia _mama – P9_A,

33. atracţie faţă de şcoală – P2,

34. accesibilitate ţigări –T2,

35. consum tutun_cel mai bun/ă prieten/ă – T1_D,

36. apreciere riscuri_fumat zilnic – O2_B,

37. familie_contează foarte mult să nu îmi dezamăgesc părinţii – Q8_F,

38. preocupări_am multe interese şi pasiuni – P7_C,

39. clasa –Q4.

Tabel 3.38 – Rezultate CHAID 1- privind consumul (cel puţin o dată, de-a lungul vieţii) sau nu de tutun (grad de predicţie corect – 88%)

Răspunsuri predictate Răspunsuri observate nu da % - predictat corect

nu 361 62 85,3%

da 55 494 90,0%

% general 42,8% 57,2% 88,0%

Au rezultat următoarele profile (noduri finale):

A. - da pentru consum de tutun 100%

N18- acord total/acord parţial/dezacord parţial pentru în familia sa_este important ca fiecare să-şi exprime părerile, sigur da/probabil/puţin probabil să accepte propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres şi apreciază că este foarte probabil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.2);

N21- au alte hobby-uri care să-i preocupe în timpul liber, sigur nu ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres şi apreciază că este foarte probabil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.2);

N24 - tatăl i-ar interzice total să fumeze/nu l-ar aproba/l-ar pedepsi/i-ar interzice să fumeze în casă/i-ar fi indiferent sau declară că nu ştie ce reacţie ar putea avea tatăl, a cheltuit bani pentru ţigări şi apreciază că este posibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.3);

N27 - sex masculin, acord total la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.4);

N36 - a absolvit cel puţin clasa a X-a, pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor/dificil, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an(Anexa 2.13);

57

N38 - au cheltuit, în ultimele 30 de zile, bani pe ţigări sau nu au răspuns la întrebare, declară că le este imposibil să facă rost de ţigări sau nu au răspuns la întrebare, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13)

N44 - au cheltuit bani pentru ţigări, sex feminin, acord total la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.4);

N59 - au locuit doar în urban, este cel mult clasa a X-a, pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor/dificil, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13);

N74 - îi preocupă ieşirile seara în oraş (discotecă/cafenea/petreceri/chefuri), acord pentru câteodată mă gândesc că nu sunt bun la nimic, acord parţial/dezacord parţial sau total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.6);

N83 - consideră că nu reprezintă nici un risc sau are cel mult riscuri scăzute consumul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări, cel mai bun/ă prieten/ă nu fumează, declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

B. da pentru consum de tutun 50-95%

N12 (94,7%)- au răspuns cu dezacord parţial/total la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi apreciază că este aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.1);

N15 (90%)- au chiulit de la şcoală mai mult de 5-6 zile şi au răspuns cu imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.1);

N23 (89,3%) - acord parţial/dezacord parţial sau total pentru când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt, nu au cheltuit bani pentru ţigări şi este posibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.3);

N19 (88,9%)- dezacord total pentru: în familia sa_este important ca fiecare să-şi exprime părerile, sigur da/probabil/puţin probabil să accepte propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres şi cu foarte probabil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.2);

N52 (85,7%) - dezacord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N54 (85,7%) - dezacord total/parţial pentru: în familia mea discutăm despre problema fiecăruia, dezacord total/parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.10);

N72 (81,8%) - au mai mult de17 ani, dezacord pentru câteodată mă gândesc că nu sunt bun la nimic, acord parţial/dezacord parţial sau total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.6);

N73 (80%) - nu îi preocupă ieşirile seara în oraş (discotecă/cafenea/petreceri/chefuri), acord pentru câteodată mă gândesc că nu sunt bun la nimic, acord parţial/dezacord parţial sau total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.6);

N111 (80%) - dezacord total/parţial cu nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul, acord total/parţial cu părinţii mei stabilesc reguli stricte, le este uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N107 (77,8%) - sunt de sex masculin, acord total pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţii, consideră că fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări reprezintă

58

risc crescut/NR, cel mai bun/ă prieten/ă nu fumează, declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N25 (75%)- tatăl i-ar permite, au cheltuit bani pentru ţigări şi apreciază că este posibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.3);

N68 (75%)- au optat pentru varianta de răspuns nu ştiu pentru consecinţe tutun_probleme de sănătate, nu au cheltuit bani pentru ţigări, sex feminin, acord total la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.4);

N78 (75%) - au răspuns cu nu ştiu la consecinţe fumat_eşti mai popular, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni, acord total pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.7);

N94 (72,7%) - le este dificil/foarte dificil să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N102 (71,4%) - dezacord parţial cu părinţii mei stabilesc reguli stricte, le este uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N45 (70,6%)- nu au alte hobby-uri care să-i preocupe în timpul liber, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.5);

N92 (66,7%) - sunt nemulţumiţi de relaţia cu tatăl sau nu au răspuns în această privinţă, familia nu are probleme financiare/NR, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord total pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.7);

N96 (66,7%) - îi preocupă întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, dezacord parţial/total cu respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, dezacord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.9);

N82 (60%) - se declară nemulţumiţi/nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de relaţia cu mama, acord total/parţial pentru în familia mea discutăm despre problema fiecăruia, dezacord total/parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.10);

N20 (55,4%)- nu au alte hobby-uri care să-i preocupe în timpul liber, sigur nu ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres şi cu foarte probabil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.2);

N22 (54%)- acord total pentru când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt, nu au cheltuit bani pentru ţigări şi este posibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.3);

N70 (53,8%) - dezacord total/parţial pentru părinţii mei stabilesc reguli stricte, au alte hobby-uri care să-i preocupe în timpul liber, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.5);

N62 (50%) - dezacord parţial/total pentru părinţii mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în ultimele 30 de zile, bani pe ţigări sau nu au răspuns la întrebare, declară că le este imposibil să facă rost de ţigări sau nu au răspuns la întrebare, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13);

59

C. - da pentru consum de tutun 3- 47,1%

N58 (47,1%) - sunt de sex masculin, le este dificil/imposibil să îşi facă rost de ţigări sau NS/NR, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.12);

N112 (41,7%) - au răspuns cu nu ştiu la consecinţe fumat_conflict cu părinţii, de acord total/parţial cu nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul, acord total/parţial cu părinţii mei stabilesc reguli stricte, le este uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N76 (40%) - familia are probleme financiare, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord total pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.7);

N85 (33,3%) - declară că tatăl fie i-ar interzice/i-ar dezaproba comportamentul/l-ar pedepsi, fie că i-ar permite să fumeze, cel mai bun/ă prieten/ă fumează ocazional/zilnic sau nu au prieteni buni, declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N88 (33,3%) - consideră că fumatul nu poate duce la probleme de sănătate, sunt de sex feminin, le este dificil/imposibil să îşi facă rost de ţigări sau NS/NR, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.12);

N90 (33,3%) - dezacord total pentru părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial/total pentru părinţii mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în ultimele 30 de zile, bani pe ţigări sau nu au răspuns la întrebare,declară că le este imposibil să facă rost de ţigări sau nu au răspuns la întrebare, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13);

N105 (33,3%) - au lipsit de la şcoală pentru că au fost bolnavi, nu îi preocupă întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, dezacord parţial/total cu respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, dezacord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.9);

N109 (33,3%) - declară că nu au multe interese şi pasiuni, acord parţial sau dezacord parţial/total pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţi, consideră că fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări reprezintă risc crescut/NR, cel mai bun/ă prieten/ă nu fumează, declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N106 (31,2%) - sunt de sex feminin, acord total pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţi, consideră că fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări reprezintă risc crescut/NR, cel mai bun/ă prieten/ă nu fumează, declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N71 (30%) - au cel mult 17 ani, dezacord pentru câteodată mă gândesc că nu sunt bun la nimic, acord parţial/dezacord parţial sau total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.6);

N60 (29,4%) - au locuit doar în rural sau şi în rural şi în urban, este cel mult clasa a X-a, pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor/dificil, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13);

N86 (28,6%) - declară că tatăl fie i-ar interzice să fumeze în casă sau i-ar fi indiferent sau că nu au tată, cel mai bun/ă prieten/ă fumează ocazional/zilnic sau nu au prieteni buni, declară că îşi

60

pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N98 (25%) - au declarat că şcoala nu le place deloc, se declară mulţumiţi/NR de relaţia cu mama, acord total/parţial pentru în familia mea discutăm despre problema fiecăruia, dezacord total/parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.10);

N77 (17,6%) - au răspuns nu/da la consecinţe fumat_eşti mai popular, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni, acord total pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.7);

N103 (16,7%) - dezacord total cu părinţii mei stabilesc reguli stricte, le este uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8);

N69 (6,7%)- acord total/parţial pentru părinţii mei stabilesc reguli stricte, au alte hobby-uri care să-i preocupe în timpul liber, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord parţial la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.5);

N97 (3%) - au declarat că şcoala le place mult/puţin, se declară mulţumiţi/NR de relaţia cu mama, acord total/parţial pentru în familia mea discutăm despre problema fiecăruia, dezacord total/parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.10);

D. - da pentru consum de tutun 0%

N67- da/nu pentru consecinţe tutun_probleme de sănătate, nu au cheltuit bani pentru ţigări, sex feminin, acord total la întrebarea dacă respectă ceea ce îi spun profesorii şi cu aproape imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.4);

N87 - sunt de acord cu faptul fumatul poate duce la probleme de sănătate sau nu au declarat că nu ştiu, sunt de sex feminin, le este dificil/imposibil să îşi facă rost de ţigări sau NS/NR, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.12);

N89 - acord total/parţial sau dezacord parţial pentru părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial/total pentru părinţii mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în ultimele 30 de zile, bani pe ţigări sau nu au răspuns la întrebare,declară că le este imposibil să facă rost de ţigări sau nu au răspuns la întrebare, nu au răspuns la întrebarea privind fumatul în următorul an (Anexa 2.13);

N91- sunt mulţumiţi sau nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de relaţia cu tatăl, familia nu are probleme financiare/NR, acord total pentru cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid, acord total pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.7);

N104 - nu au lipsit nici o zi de la şcoală pentru că au fost bolnavi, nu îi preocupă întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, dezacord parţial/total cu respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, dezacord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.9);

N108 - declară că au multe interese şi pasiuni, acord parţial sau dezacord parţial/total pentru mine contează foarte mult să nu-mi dezamăgesc părinţi, consideră că fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări reprezintă risc crescut/NR, cel mai bun/ă prieten/ă nu fumează,

61

declară că îşi pot face rost de ţigări oricând doresc/uşor, au chiulit de la şcoală între 1 şi 6 zile, apreciază că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.11);

N113 - au răspuns cu da/nu la consecinţe fumat_conflict cu părinţii, de acord total/parţial cu nici un membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul, acord total/parţial cu părinţii mei stabilesc reguli stricte, le este uşor/foarte uşor să ceară ajutorul atunci când au probleme, acord total/parţial pentru respect doar regulile pe care vreau eu să le respect, acord total/parţial cu părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă, acord parţial pentru când am decis ceva nu contează ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la şcoală, declară că e imposibil ca anul viitor să fumeze (Anexa 2.8).

În vederea reducerii numărului profilelor prezentate mai sus, au fost introduşi într-un model de

segmentare (CHAID) toţi itemii analizaţi anterior cu excepţia itemului P1_A („Cât de probabil este ca

tu să fumezi în următorul an începând de acum”) şi s-a introdus condiţia ca numărul de subiecţi dintr-

un nod final să fie minim 50. A rezultat o grupare de 5 nivele cu 18 noduri (11 noduri terminali) pe

baza căruia se pot face predicţii cu o eroare de 26% privind consumul sau nu de tutun, cel puţin o dată

de-a lungul vieţii (28,2%- pentru cei care au consumat şi 23,2% pentru cei care nu consumă). În model

s-au selectat următorii factori:

1. acceptare_propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres (un test important care ar urma să aibă loc a doua zi) – D2_A,

2. consum tutun_cel mai bun/ă prieten/ă – T1_D, 3. consum tutun_grup de prieteni – D20_B, 4. ani rezidenţă în urban – Q3, 5. sex – Q1; 6. preocupări_ ieşirile seara în oraş discotecă/cafenea/petrecere/chef – Q11_B.

Tabel 3.39 – Rezultate CHAID 2- privind consumul (cel puţin o dată, de-a lungul vieţii) sau nu de tutun (grad de predicţie corect – 74%)


nu 325 98 76,8%

da 155 394 71,8%

% general 49,4% 50,6% 74,0%


A. - da pentru consum de tutun 100%

N6– subiecţi care au cel mai bun/ă prieten/ă fumător/e, care ar accepta sigur/probabil propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

B. da pentru consum de tutun 75-99,9%

N5 (80,7%) – subiecţi care au cel mai bun/ă prieten/ă nefumător/e sau care nu au răspuns la întrebare, care ar accepta sigur/probabil propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N11(78,8%) – subiecţi care au cel mai bun/ă prieten/ă fumător/e sau nu au răspuns la întrebare, care nu au răspuns dacă ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres.

62

C. da pentru consum de tutun 50-74,9%

N2 (74,5%)– subiecţi pentru care este puţin probabil să accepte propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N9 (68%) – subiecţi care fac parte din grupuri în care peste jumătate dintre ei fumează, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N13 (65,6%) – subiecţi cu mai mult de 17 ani rezidenţă în urban, fac parte din grupuri în care cel mult jumătate dintre ei fumează/ sau nu au răspuns la întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

D. da pentru consum de tutun 25-49,9%

N15 (45,4%) - subiecţi de sex masculin, au cel mult 17 ani rezidenţă în urban, fac parte din grupuri în care cel mult jumătate dintre ei fumează/ sau nu au răspuns la întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N10 (41,4%) – subiecţi care au cel mai bun/ă prieten/ă nefumător/e, care nu au răspuns dacă ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N17 (37,2%) - subiecţi pe care îi preocupă ieşirile seara în oraş pentru a merge la discotecă/cafenea/petrecere/chef, sex feminin, au cel mult 17 ani rezidenţă în urban, fac parte din grupuri în care cel mult jumătate dintre ei fumează/ sau nu au răspuns la întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

E. da pentru consum de tutun sub 25%

N16 (19,2%) - subiecţi pe care nu îi preocupă ieşirile seara în oraş pentru a merge la discotecă/cafenea/petrecere/chef, sex feminin, au cel mult 17 ani rezidenţă în urban, fac parte din grupuri în care cel mult jumătate dintre ei fumează/ sau nu au răspuns la întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres;

N7 (11,5%) – subiecţi care fac parte din grupuri în care nici unul/una nu fumează, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres.

H. Raport de şanse, risc relativ şi regresie logistică Au fost selectate variabilele independente care au arătat o asociere semnificativă în analiza bivariată

(p<0,05) şi cele care sunt relevante pentru analiză25 şi au fost calculate raportul de şanse (Odd Ratio) şi

riscurile relative26 pentru un interval de încredere de 95% – Anexa 4. Cele mai mari valori pentru OR

s-a obţinut pentru variabilele:

23,779 – alocare de resurse pentru ţigări în ultimele 30 de zile;

19,131 – acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care

se află într-o situaţie de stres (un test important care ar urma să aibă loc a doua zi);

25 recodate în variabile nominale cu 2 categorii 26 dacă este diferit de 1 arată că cele 2 variabile sunt asociate, adică nu sunt independente

63

12,060 - probabilitate în următorul an să fumezi tutun (răspuns la întrebarea “Cât de probabil

este ca, în următorul an începând de acum, tu să fumezi tutun?”)

Tabel 3.40 Raport de şanse (variabilă dependentă – consumul de tutun cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii) 95% Interval de încredere

OR minim maxim ultimele 30 de zile_bani cheltuiţi pe ţigări _ da / 0 (nimic) 23,779 12,383 45,664 prietenul propune să fumaţi o ţigară . Accepţi_ sigur da + probabil / puţin probabil +sigur nu

19,131 10,213 35,837

probabilitate în următorul an să fumezi tutun _foarte posibil +posibil / aproape imposibil +imposibil

12,060 8,295 17,534

Folosind regresia logistică s-au analizat caracteristicile ce diferenţiază adolescenţii care au consumat

tutun, cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii, de cei care au declarat că nu au fumat niciodată:

1. în model au fost introduse variabilele independente27 care au arătat o asociere semnificativă în

analiza bivariată (p<0,05) şi cele pentru care OR>1;

2. pentru selecţia celor mai buni indicatori au fost făcute, utilizând metoda Forward Stepwise

(Wald)28, modele pentru fiecare dimensiune: date demografice, factori individuali (2 blocuri),

familie (3 blocuri), şcoală, anturaj şi accesibilitate –tabel 3.41;

3. au fost reţinute în analiză variabilele de la fiecare model pentru care s-a obţinut cel mai mare

coeficient Nagelkerke R2 (eficienţa explicativă a modelului);

4. s-au realizat 2 modele finale: fără/incluzând variabile referitoare la alocare de resurse pentru

ţigări în ultimele 30 de zile şi probabilitatea ca în următorul an să fumeze tutun (răspuns la

întrebarea “Cât de probabil este ca, în următorul an începând de acum, tu să fumezi tutun?”).

Tabel 3.41- Regresie logistică (variabilă dependentă – consumul de tutun cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii)

Dimensiune Itemi Variabile introduse Demografice Sex, vârsta,ani rezidenţă urban, clasa Bloc1 Q1,Q2,Q3,Q4

Trăsături psihologice Bloc1 P4, P5, P7, P8 Factori individuali Cunoştinţe şi opinii Bloc2 T9, O1_A, O2_A_B

Socio-demografice Bloc1 Q6, Q7_A, Q7_ B, Q10_B Consum tutun şi atitudine Bloc2 T1_A, T1_B, T1_C, T7_A, T7_B Familie Autoritate, implicare şi relaţii Bloc3 Q8, P7_D, P9_A, P9_B

Şcoala Relaţia cu şcoala/colegii/profesorii şi neimplicare în activităţile şcolare (absenţe)

Bloc1 P2, P3, P6

Anturaj Consum tutun şi relaţii Bloc1 T1_D, D2_A, D20_B, P9_C, Q8_M Accesibilitate Accesibilitate tutun şi preocupări extraşcolare Bloc1 T2, Q8_J, Q11

Modelul 1 final de regresie indică faptul că un risc mai mare (probabilitate 63,4 %) de a fi fumători îl

au adolescenţii care:

ar accepta propunerea prietenului de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află

într-o situaţie de stres,

îşi petrec cea mai mare parte a timpului într-un grup de prieteni care fumează cel puţin jumătate,

cel/cea mai bun/ă prieten/ă fumează zilnic sau ocazional,

27 recodate în variabile dummy 28 introducere pas cu pas

64

preferă pentru petrecerea timpului distracţia în oraş: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da),

chiulesc de la şcoală (cel puţin 3 zile),

au locuit în urban minim 11 ani sau doar în urban,

sunt de sex masculin.

Tabel 3.42 Regresia logistică a prevalenţei fumatului, în funcţie de caracteristicile respondentului, familiei şi anturajului –model 1

95,0% C.I. pentru EXP() Wald Sig. Exp()

OR Inferior Superior

D2_A prietenul propune să fumaţi o ţigară . Accepţi? ( sigur da + probabil) 2,677 40,712 ,000 14,545 6,391 33,103

D20_B câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului_fumează ţigări (mai mult de ½ + toţi)

,988 11,874 ,001 2,687 1,531 4,715

T1_D cel mai bun/ă prieten/ă_ fumează (zilnic + ocazional) ,942 19,466 ,000 2,564 1,688 3,896

Q11_B preocupări_distracţia în oraş: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da) ,915 16,399 ,000 2,498 1,604 3,890

P6_B zile absenţă de la şcoală pt. că a chiulit (3 zile sau mai mult) ,748 4,769 ,029 2,114 1,080 4,138

Q3_ani rezidenţă în urban (11- 20 ani urban+doar urban) ,694 11,422 ,001 2,001 1,338 2,992

Q1 sex (masculin ) ,604 8,288 ,004 1,829 1,212 2,758

Pas 7

Constant -1,905 59,031 ,000 ,149

N= 612 (missing 395) -2 Log likelihood =576,688; Cox & Snell R Square =,329; Nagelkerke R Square = ,445- coeficienţi indică un model slab (< 0.50) % de cazuri corect clasificate/prezise: total=77,2%; consum tutun_ da = 78,8%

Coeficienţii Cox & Snell R2 (0,329) şi Nagelkerke R2 (0,445) indică o eficienţă explicativă moderată a

modelului; iar acest model, pentru o valoare critică de clasificare de 0,5, clasifică corect 77,2% dintre

subiecţi (78,8% dintre fumători şi 74,7%dintre nefumători).

ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 x D2_A (sigur da + probabil) + 0,988 x D20_B (mai mult de ½ + toţi)

+ 0,942 x T1_D (zilnic + ocazional) + 0,915 x Q11_B (da) + 0,748x P6_B(3 zile sau mai mult) +

0,694 Q3 (11- 20 ani urban+doar urban) + 0,604 Q1 sex (masculin)

Pentru un subiect care obţine pentru toate variabilele valoarea 129 (optează pentru unul din răspunsurile

din paranteză) ecuaţia devine:

ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 + 0,988 + 0,942 + 0,915 + 0,748 + 0,694 + 0,604 = 5,663

risc (fumat) = e 5,663 = 1.73

probabilitate (fumător) = risc (fumat)/1+ risc (fumat) = 1,73/2,73 = 0,634

Modelul 2 final –de regresie indică faptul că un risc mai mare (probabilitate 66,1 %) de a fi fumători

îl au adolescenţii care:

ar accepta propunerea prietenului de a fuma o ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află

într-o situaţie de stres, 29 valoarea este 0 când optează pentru un alt răspuns

65

au cheltuit bani pe ţigări în ultimele 30 de zile,

apreciază că este posibil/foarte posibil să fumeze anul viitor,

îşi petrec cea mai mare parte a timpului într-un grup de prieteni care fumează cel puţin jumătate,

cel/cea mai bun/ă prieten/ă fumează zilnic sau ocazional,

preferă pentru petrecerea timpului distracţia în oraş: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da),

chiulesc de la şcoală (cel puţin 3 zile),

au locuit în urban minim 11 ani sau doar în urban,

sunt de sex masculin.

Tabel 3.43 Regresia logistică a prevalenţei fumatului, în funcţie de caracteristicile respondentului, familiei şi anturajului –model 2

95,0% C.I. pentru EXP() model 2 Wald Sig. Exp()

OR Inferior Superior

D2_A prietenul propune să fumaţi o ţigară . Accepţi? ( sigur da + probabil)

1,942 12,983 ,000 6,975 2,425 20,064

P10_A bani pe ţigări în ultimele 30 de zile (da) 1,598 10,773 ,001 4,941 1,903 12,828

P1_A probabilitate fumat anul viitor (foarte posibil +posibil)

1,262 19,001 ,000 3,533 2,003 6,232

Q11_B preocupări_distracţia în oraş: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da)

,801 10,220 ,001 2,228 1,363 3,641

P6_B zile absenţă de la şcoală pt. că a chiulit (3 zile sau mai mult)

,790 3,864 ,049 2,204 1,002 4,848

T1_D cel mai bun/ă prieten/ă_ fumează (zilnic + ocazional)

,771 10,617 ,001 2,161 1,360 3,436

Q1 sex (masculin ) ,690 8,819 ,003 1,993 1,264 3,141

D20_B câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului_fumează ţigări (mai mult de ½ + toţi)

,675 4,519 ,034 1,964 1,054 3,660

Q3_ani rezidenţă în urban (11- 20 ani urban+doar urban)

,626 7,482 ,006 1,871 1,194 2,931

Pas 9

Constant -2,123 58,032 ,000 ,120

N= 562 (missing 445) -2 Log likelihood =478,69; Cox & Snell R Square =,386; Nagelkerke R Square = ,523 - indică un model slab (0.50-0.75) % de cazuri corect clasificate/prezise: total=78,1%; consum tutun_ da = 79%

Coeficienţii Cox & Snell R2 (0,386) şi Nagelkerke R2 (0,523) indică o eficienţă explicativă a

modelului mai bună decât modelul anterior (scade însă N la 562 de subiecţi); iar acest model clasifică

corect 78,1% dintre subiecţi (79% dintre fumători şi 76,9% dintre nefumători).

ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942x D2_A (sigur da + probabil) + 1,598 x P10_A (da) + 1,262 x P1_A

(foarte posibil + posibil) + 0,801 x Q11_B (da) + 0,790 x P6_B(3 zile sau mai mult)+ 0,771x T1_D

(zilnic + ocazional) + 0,690 x Q1 sex (masculin) + 0,675 x D20_B (mai mult de ½ + toţi) + 0, 626 x

Q3 (11- 20 ani urban + doar urban)

pentru un subiect care obţine pentru toate variabilele valoarea 1 ecuaţia devine:

ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942 + 1,598 + 1,262 + 0,801 + 0,790 + 0,771 + 0,690 + 0,675 + 0,626 = 7,032

risc (fumat) = e 7,032 = 1,950

probabilitate (fumător) = risc (fumat)/1+ risc (fumat) = 0,661

66

Concluzii

Peste jumătate (56,6%) dintre respondenţi au declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă, mai mult de o treime (34,2%) au fumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar mai mult de unu din 4 subiecţi (26%) au declarat că au fumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Necesitatea implementării programelor de prevenire devine evidentă dacă avem în vedere că:

proporţia celor care declară că în prezent sunt nefumători (au încercat, dar acum nu mai fumează sau nu au fumat niciodată) scade de la 84,5% - clasa a IX-a la 66,7% clasa a XII-a, iar proporţia celor care fumează în fiecare zi creşte de la 8,7% (clasa a IX-a) la 22,6% (clasa a XIII-a),

doar jumătate dintre elevii care au declarat că au consumat tutun cel puţin odată de-a lungul vieţii au rămas la stadiul unui consum experimental (au consumat 1-2 ori de-a lungul vieţii),

întrebaţi cât de probabil este ca în următorul an să fumeze, 9,2% dintre respondenţi care nu au consumat tutun până în prezent au declarat că este posibil/foarte posibil ca ei să fumeze în următorul an, iar dintre cei care au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii doar un sfert (24,2%) exclud cu siguranţă posibilitatea ca ei să mai fumeze în viitor,

16,7%- fumează zilnic (dintre care 5,7% fumează zilnic 1 pachet de ţigări sau chiar mai mult),

13,1% dintre subiecţii care au declarat că fumează au debutat în consumul de tutun la 9 ani sau chiar mai devreme (1,9% trecând chiar şi la consum regulat),

cea mai mare proporţie de adolescenţi (2/3) care au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii au locuit doar în urban, acelaşi lucru fiind declarat şi de aproximativ ½ (52,8%) dintre cei care au locuit atât în urban cât şi în rural, iar pentru cei care au locuit doar în rural cea mai mare proporţie este de nefumători (56,7%).

Cei mai mulţi dintre respondenţii care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii sunt de sex masculin şi cu vârsta de 17 de ani şi peste. Adolescenţii de sex masculin şi cei de 18 ani şi peste consumă tutun mai frecvent decât cei de sex feminin şi cei care au cel mult 17 ani, iar băieţii încep consumul de tutun mai devreme de 14 ani şi fumează în locuri publice într-o proporţie mai mare decât fetele. Cei mai mulţi elevi care fumează zilnic au locuit doar în urban, iar cei mai puţini au locuit doar în rural (35,5%, respectiv13,9%).

Situaţia familială - ce-a mai mică proporţie de adolescenţi care au declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă locuiesc cu ambii părinţi naturali (54,2%), iar cea mai mare proporţie de adolescenţi care au răspuns pozitiv în privinţa consumului de tutun – 80% se înregistrează pentru adolescenţii care locuiesc fără părinţi (64,6% - cei care sunt în familii monoparentale şi 70% - cei care locuiesc cu unul/ambii părinţi vitregi). De asemenea, prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii creşte direct proporţional cu nivelul de şcolarizare al părinţilor şi se asociază semnificativ statistic cu itemul „În familia mea există cineva care are probleme cu legea”.

Analiza disponibilităţii şi accesibilităţii tutunului (ţigărilor) indică faptul că peste 2/3 (67,5%) din adolescenţii din judeţul Buzău şi-ar putea procura ţigări uşor sau oricând doresc. Deşi legislaţia românească are prevederi clare privind interzicerea vânzării de tutun minorilor30, 61,7% dintre subiecţii de 15-17 ani declară că, dacă doresc, pot face rost de ţigări uşor (32,3%) sau oricând doresc (29,4%). Aplicarea prevederilor legale este mai strictă în mediul rural faţă de urban: 25% dintre minorii care învaţă în mediul rural apreciază că este dificil/imposibil să-şi procure ţigări dacă doresc, comparativ cu 14,2% dintre subiecţii de 15-17 ani care învaţă în mediul urban. Disponibilitatea ţigărilor se asociază semnificativ statistic cu prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii şi frecvenţa fumatului. Unul din 5 adolescenţi (21,5%) a alocat resurse în ultima lună pentru ţigări; proporţia celor care au declarat că au cheltuit bani pentru cumpărarea de ţigări fiind direct proporţională cu frecvenţa consumului de tutun: 90,7% - dintre cei care au declarat că fumează în fiecare zi.

Mediul familial are o mare influenţă în comportamentul adolescenţilor, care tind să adopte “normele” persoanelor apropiate. Există o asociere semnificativă statistic între prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii a adolescenţilor şi consumul de tutun al membrilor familiei (cele mai influente persoane fiind fratele/sora şi mama), sau nivelul de permisivitate al părinţilor faţă de consumul de tutun al propriilor copii: adolescenţii ai căror părinţi sunt mai toleranţi sunt mult mai tentaţi să consume tutun faţă de cei ai căror părinţi le-ar interzice în mod categoric să fumeze/ar dezaproba/ar pedepsi adoptarea acestui comportament. De asemenea, deşi fumatul este un comportament dăunător pentru sănătate indiferent de vârstă, nivelul de tolerare (permisivitate) al

30 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor

67

părinţilor creşte atunci când copiii dobândesc statutul de majori. Relaţiile din interiorul familiei, implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi gradul de mulţumire faţă de relaţia cu părinţii influenţează şi ele, în mod semnificativ, consumul de tutun al adolescenţilor.

Consumul de droguri de către cel/cea mai bun/ă prieten/ă sau prieteni din anturajul adolescentului este unul dintre factorii asociaţi, cu consistenţa cea mai mare pentru consumul individual. Întrebaţi dacă cel/cea mai bun/ă prieten/ă fumează, 41% au declarat că acesta/aceasta este fumător (dintre care 27,3% fumează zilnic şi 13,7% ocazional), iar referitor la consumul de tutun al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului, 72,9% au declarat că în anturajul lor se fumează (dintre care 20,8% fac parte dintr-un grup de prieteni în care fumează toţi membrii sau mai mult de jumătate dintre prieteni). Asocierea dintre consumul de tutun de către persoane din anturajul adolescentului sau acceptarea propunerii prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o situaţie de stres, şi consumul de tutun, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, al subiectului sau frecvenţa consumului de tutun este semnificativă statistic:

majoritatea adolescenţilor care au cel mai bun/ă prieten/ă fumător/e au consumat şi ei tutun cel puţin o dată în viaţă,

cu cât creşte proporţia prietenilor din anturaj care fumează, creşte şi proporţia de respondenţi care au declarat că au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii,

tentaţia de a accepta propunerea prietenului de a fuma o ţigară, pentru a se calma într-o situaţie de stres, este foarte mare pentru cei care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii.

proporţia subiecţilor care au declarat că fumează zilnic creşte proporţional cu frecvenţa consumului de tutun al celui mai bun prieten, cu proporţia fumătorilor din anturaj şi cu gradul de probabilitate cu care va accepta propunerea prietenului să fumeze o ţigară pentru a se calma într-o situaţie de stres;

Trăsături psihologice - asocierea dintre prevalenţa consumului de tutun la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria persoană şi iau decizii este semnificativă statistic. Astfel, adolescenţii care au declarat că au consumat, cel puţin o dată în viaţă, tutun comparativ cu cei care nu au fumat niciodată:

au dificultăţi în a cere ajutorul atunci când au probleme (63, 6% faţă de 55,1%) şi consideră într-o mai mare măsură că „singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful” (60,6% faţă de 53,1%);

au încredere mai mică în forţele proprii – “câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic” (60,7% faţă de 53%);

deşi nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra unei acţiuni (68,5% faţă de 54,8%), respectă doar regulile pe care vor ei să le respecte (60,9% faţă de 47%) şi când au decis ceva, acţionează fără să conteze ce gândesc prietenii săi (59,1% faţă de 50,4%).

Implicarea în activităţile şcolare sau extraşcolare - absenţa de la orele de şcoală, preferinţele pentru petrecerea timpului liber (frecventare discotecă/cafenea/petreceri etc., întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe seama altora şi jocuri mecanice) şi absenţa unor preocupări/ hobby-uri se asociază semnificativ statistic cu consumul de tutun şi frecvenţa fumatului (ocazional/zilnic). De asemenea, prevalenţa consumului de tutun se asociază semnificativ statistic cu itemii privind relaţia subiectului cu şcoala: creşte invers proporţional cu atracţia faţă de şcoală, este mai mare pentru adolescenţii care au declarat că nu prea respectă ceea ce le spun profesorii şi pentru care nu prea contează rezultatele şcolare.

Cunoştinţe, percepţia consecinţelor consumului de tutun şi opinii privind motivaţia debutului/ consumului de tutun - 2 din 5 adolescenţi (39,3%) declară că nu au cunoştinţe suficiente despre nicotină şi efectele ei, iar percepţia riscurilor pe care le presupune fumatul este dependentă de tipul şi frecvenţa consumului (riscuri mari - 78,9% în cazul consumului zilnic a unui pachet sau chiar mai mult şi doar 20,7% pentru consum ocazional). În privinţa consecinţelor pe care consideră că le-ar putea avea consumul de tutun asupra unui tânăr de vârsta sa se observă că: aproximativ 1 din 10 (12%) subiecţi consideră că nu dă dependenţă, iar 17,6% că nu ar putea avea probleme cu sănătatea din cauză că fumează. Consumul de tutun rămâne însă, pentru aproximativ ½ dintre adolescenţi, un motiv de conflict cu părinţii (49,6%) sau cu prietenii nefumători (21,9%) şi care ar implica probleme financiare (41,4%). Îngrijorător este faptul că sunt şi elevi care atribuie şi efecte pozitive consumului de tutun: mai mult de 1/3 (38,4%) cred că s-ar simţi mai relaxaţi, 29,8% declară că s-ar distra mai bine, 16,4% consideră că fumând ar deveni mai încrezători în forţele proprii şi mai sociabili, 15,3% cred că ar deveni mai

68

populari. Proporţia celor care au consumat cel puţin o dată în viaţă este mai mare (asocieri semnificative statistic) în cazul adolescenţilor care în privinţa riscurilor pe care le implică fumatul:

nu consideră că ar putea duce la conflict cu părinţii (70,2%)/cu prietenii nefumători (64,5%), dependenţă (71,6%) şi probleme de sănătate (67,2%);

cred că s-ar simţi mai relaxaţi (64,9%), s-ar distra mai bine (66,1%) şi ar fi mai populari (67,5%).

Referitor la opinia privind cauzele/motivele care determină debutul/consumul de tutun se observă că cele mai importante 3 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii (menţionat de 81,5% dintre respondenţi), curiozitatea, tentaţia (52,2% dintre respondenţi) şi prostia (30,9% dintre respondenţi). Analizând răspunsurile privind motivele care îi determină pe unii tineri să debuteze/consume tutun în funcţie de faptul dacă au consumat sau nu, cel puţin o singură dată, de-a lungul vieţii tutun, se observă că:

adolescenţii care au declarat că nu au fumat niciodată au optat într-o mai mare măsură pentru următoarele motive: dorinţa de senzaţii tari, nivel educaţional şi cultural redus, informaţii false/lipsă despre efectele consumului şi sărăcie;

adolescenţii care au fumat cel puţin o singură dată au optat într-o mai mare măsură pentru următoarele motive: anturajul/prietenii, curiozitate, tentaţie, prostie, probleme personale, teribilism, vor să se simtă bine, climat familial, plictiseală/singurătate, pentru a slăbi, depresie, bani mulţi, imitarea modelelor din filme, obligaţi de cineva.

În modelul de grupare a cazurilor relativ omogene (CHAID), pe baza căruia se pot face predicţii cu o eroare de 10% privind consumul de tutun cel puţin o dată de-a lungul vieţii, s-au selectat 10 profile pentru care sunt 100% şanse pentru ca respectivi adolescenţi să fumeze, pe baza următorilor itemi:

sex (Q1), clasa (Q4) şi mediul de rezidenţă (Q3), accesibilitate ţigări (T2) şi alocare de resurse pentru ţigări în ultimele 30 de zile (P10_A), consumul de tutun al cel mai bun/ă prieten/ă (T1_D) şi acceptarea propunerii unui prieten de a fuma o

ţigară pentru a se calma, în situaţia în care se află într-o situaţie de stres (un test important care ar urma să aibă loc a doua zi) – D2_A,

probabilitatea ca anul viitor să fumeze (P1_A), în familia sa_este important ca fiecare să-şi exprime părerile (Q8_I) şi gradul de permisivitate _tatăl

(T7_A), preocupări în timpul liber_ieşirile seara în oraş (discotecă/cafenea/petreceri/chefuri– Q11_B) sau alte

hobby-uri (Q11_F), neimplicarea în activităţile şcolare (zile de”chiul” – P6_ B) şi relaţia cu profesorii_respect mult ceea ce îmi spun profesorii (P3_A),

imaginea propriei persoane („câteodată mă gândesc că nu sunt bun la nimic” – P7_A) şi modul de a lua decizii (cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid - P8_D)

percepţia riscurilor fumatului (consumul zilnic a unui pachet sau mai mult de ţigări O2_B)

Folosind regresia logistică s-au analizat caracteristicile ce diferenţiază adolescenţii care au consumat tutun, cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii, de cei care au declarat că nu au fumat niciodată. S-au realizat 2 modele finale: fără/incluzând variabile referitoare la alocare de resurse pentru ţigări în ultimele 30 de zile şi probabilitatea ca în următorul an să fumeze tutun (răspuns la întrebarea “Cât de probabil este ca, în următorul an începând de acum, tu să fumezi tutun?”).

Modelul 1 final de regresie clasifică corect 77,2% dintre subiecţi (78,8% dintre fumători şi 74,7%dintre nefumători).

ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 x D2_A (sigur da + probabil) + 0,988 x D20_B (mai mult de ½ + toţi) + 0,942 x T1_D (zilnic + ocazional) + 0,915 x Q11_B (da) + 0,748x P6_B(3 zile sau mai mult) + 0,694 Q3 (11- 20 ani urban+doar urban) + 0,604 Q1 sex (masculin)

Modelul 2 final de regresie clasifică corect 78,1% dintre subiecţi (79% dintre fumători şi 76,9% dintre nefumători).

ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942x D2_A (sigur da + probabil) + 1,598 x P10_A (da) + 1,262 x P1_A (foarte posibil + posibil) + 0,801 x Q11_B (da) + 0,790 x P6_B(3 zile sau mai mult)+ 0,771x T1_D (zilnic + ocazional) + 0,690 x Q1 sex (masculin) + 0,675 x D20_B (mai mult de ½ + toţi) + 0, 626 x Q3 (11- 20 ani urban + doar urban)

69

13

27,7

37,5

59

77,6

85

0 30 60 90

in ultimele 30 de zile

in ultimele 12 luni

de-a lungul vietii

in ultimele 30 de zile

in ultimele 12 luni

de-a lungul vietii

sta

re d

eb

eti

ec

on

su

ma

lco

ol

Capitolul IV. Consumul de alcool

A. Prevalenţa de-a lungul vieţii, în ultimul an, în ultimele 30 de zile şi previziuni legate de

consumul de alcool şi consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate

Consumul de produse alcoolice înregistrează cel mai înalt nivel al prevalenţei consumului de droguri,

participanţii la studiu declarând în proporţie foarte mare faptul că au consumat băuturi alcoolice31, ceea

ce confirmă faptul că alcoolul este un drog social larg acceptat.

Grafic nr. 4.1 Distribuţia subiecţilor în funcţie de prevalenţa consumului de

alcool şi a consumului excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate Analiza datelor privind

consumul de băuturi alcoolice

relevă faptul că:

85% dintre respondenţi

au declarat că au

consumat cel puţin o

dată în viaţă, băuturi

alcoolice;

peste ¾ (77,6%) au

consumat alcool cel

puţin o dată în ultimele

12 luni;

iar mai mult de 3 din 5 subiecţi (59%) au declarat că au consumat alcool în ultimele 30 de zile.

Îngrijorător este faptul că, deşi consumul de alcool în perioada adolescenţei poate cauza probleme de

sănătate şi sociale, mai mult de o treime (37,5%) dintre respondenţi au consumat, de-a lungul vieţii,

excesiv alcool ajungând la starea de beţie, iar 13% au “experimentat” cel puţin o dată în ultimele 30

de zile starea de ebrietate.

Necesitatea implementării programelor de prevenire devine şi mai evidentă dacă avem în vedere că

doar 33,8% dintre respondenţi exclud cu siguranţă posibilitatea (au optat pentru varianta de răspuns

„imposibil”) ca ei să consume alcool în următorul an şi numai 43,1% exclud faptul că vor consuma

cantităţi mari de alcool astfel încât să ajungă la starea de ebrietate.

31 Situaţia este similară studiilor la nivel naţional - conform studiului realizat în 2004, pentru grupa de vârstă 15-24 ani, prevalenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii este de 81,8%, prevalenţa consumului în ultimul an este de 69,1%, iar prevalenţa consumului de alcool în ultimele 30 de zile este de 54,6% (GPS, 2005, ANA)

70

9,4% 8,3%

18,5%

20,7%sa se imbete

43,1%

18%

11,7%8,2%

consum bauturi alcoolice 33,8%

28,3%

foarte posibil

posibil

aproape imposibil

imposibil

nu raspund

Grafic 4.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile privind probabilitatea ca în următorul an, începând de acum, să consume băuturi alcoolice sau să se îmbete

B. Frecvenţa consumului de alcool şi tip de băutură alcoolică preferat

Analizând frecvenţa consumului se observă că:

a. foarte puţini rămân la stadiul de consum experimental: doar 13,7% au declarat că au consumat

alcool o dată sau de 2 ori în viaţă;

b. aproximativ 1/3 (29,6%) consumă alcool cel puţin o dată la 2 săptămâni (au consumat în ultimul

an de cel puţin 10 ori);

c. în privinţa consumului actual - 3,5 % dintre respondenţi au declarat că au consumat alcool în

fiecare zi (în ultimele 30 de zile de 30 de ori sau mai mult).

Grafic 4.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii, în ultimele 12 luni şi în ultimele 30 de zile

0

30

60

90

de-a lungul vietii 13,7 11,8 11,2 12,5 4,8 30,9 85,0

in ultimele 12 luni 21,9 15,4 10,8 11,8 4,7 13,1 77,6

in ultimele 30 de zile 28,2 13,5 7,4 5,1 1,4 3,5 59,0

1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori10-19

ori20-29

ori30 sau

mai multTotal

71

Dintre băuturile alcoolice, berea se află pe primul loc între preferinţele adolescenţilor, fiind menţionată

de un procent de 49,2% dintre subiecţi, urmată de băuturile cu un grad ridicat de alcool, cum ar fi

whisky, cognac sau amestecuri de tărie cu băuturi nealcoolizate(6,5%) şi vin (6,4%). Şampania este

menţionată de 3,7% dintre adolescenţi, iar alcopop-ul (amestec de băuturi cu un conţinut total de

alcool de aproximativ 5%), cu 2,1% se află pe ultimul loc în topul preferinţelor.

Grafic 4.4 Distribuţia procentuală a subiecţilor în funcţie de produsul alcoolic consumat cel mai des

bere tarie (whisky,cognac,

bauturi tarietc.)

vin sampanie alcopop

49,2

6,5 6,43,7 2,1

Prin analiza frecvenţei consumului de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) în ultimele 30 de

zile (grafic 4.5), se observă că un procent de 20,6% dintre respondenţi au consumat, de cel puţin 2 ori,

consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice (o băutură alcoolică fiind echivalentul unui pahar de vin

sau a unei cutii de bere).

Grafic 4.5 Distribuţia procentuală a subiecţilor care consumă mai mult de 5 băuturi alcoolice consecutiv („Binge drinking”), în ultimele 30 de zile

52,9

19,7

7,2 6,8 3,4 3,2

0

10

20

30

40

50

60

niciodata 1 data 3-5 ori de 2 ori 6-9 ori de 10 orisau mai

mult

72

C. Frecvenţa consumului excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate

Analizând frecvenţa consumului excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate se observă că:

d. doar 15,3% au declarat că au “experimentat” starea de beţie doar o dată sau de 2 ori în viaţă;

e. 0,8 % dintre respondenţi au declarat că au consumat excesiv alcool până la starea de ebrietate în

fiecare zi (au optat pentru „de 30 de ori sau mai mult” – în ultimele 30 de zile).

Grafic 4.6 Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa consumului excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate de-a lungul vieţii, în ultimele 12 luni şi în ultimele 30 de zile

0

20

40

de-a lungul vietii 15,3 9,4 4,2 2,8 1,8 4,1 37,5

in ultimele 12 luni 15,9 5,4 2,4 1,8 0,6 1,6 27,7

in ultimele 30 de zile 8,5 2,8 0,5 0,3 0,1 0,8 13,0

1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori10-19

ori20-29

ori

30 sau mai mult

Total

Solicitaţi să aprecieze gradul de ebrietate la care au ajuns ultima dată când au consumat alcool, pe o

scală de la 1 - deloc la 10 - foarte ameţit (de ex. nu mi-am amintit ce s-a întâmplat) se observă că

mediana este mai mică de 2, iar modul este 1; histogramă asimetrică (înclinare a distribuţiei scorurilor)

spre stânga şi moderat ascuţită comparativ cu distribuţia normală.

Tabel nr. 4.1 Distribuţia subiecţilor în funcţie de autoaprecierea gradului de ebrietate la care au ajuns ultima dată când au consumat alcool, pe o scală de la 1 (deloc) la 10 (foarte ameţit)

nr. subiecţi %

% valid

indicatori de dispersie şi de tendinţă centrală

Histograma

1 - deloc 371 36,9 45,0 2 117 11,6 14,2 3 63 6,3 7,7 4 56 5,6 6,8 5 59 5,9 7,2 6 44 4,4 5,4 7 26 2,6 3,2 8 19 1,9 2,3 9 19 1,9 2,3

10 - Foarte ameţit 50 5,0 6,0

N valid = 825, Minim = 1, Maxim =10, Media = 3,13 Mediana = 1,93 Mod =1 Suma = 2585 Abatere standard =2,765 Skewness (oblicitate) = 1,23Kurtosis (boltire) = 0,37

0 2 4 6 8 10 12

Cat de ametit/beat ai fost ultima oara cand ai consumat bauturi alcoolice?

0

100

200

300

400

Fre

cven

ta

Mean = 3,13Std. Dev. = 2,765N = 825

Total 825 81,9 100 Nu consum băuturi alcoolice niciodată 85 8,4 Nu răspund 97 9,6 Total 1007 100

73

D. Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de băuturi alcoolice (bere, şampanie, alcopop, vin, băuturi cu grad ridicat de alcool) şi în consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate

Conform datelor din tabelul 4.2 cei mai mulţi dintre subiecţi au declarat că au început consumul de:

bere, vin şi şampanie la vârsta de 9 ani sau chiar mai devreme;

şampanie, alcopop şi tărie la vârsta de 16 ani sau mai târziu.

Cei mai mulţi adolescenţi au debutat în consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate tot

la vârsta de 16 ani sau mai târziu (20,6%).

Tabel 4.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârsta de debut în consumul diferitelor tipuri de băuturi alcoolice şi în consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate

consumul de bere şampanie alcopop vin tărie

starea de ebrietate

9 ani sau mai devreme 19,3 14,4 4,7 17,8 6,9 2,4 10 ani 10,7 10,2 1,2 7,4 2,1 0,8 11 ani 5,6 5,0 1,0 3,6 2,3 0,4 12 ani 7,8 10,2 4,6 7,3 2,4 0,8 13 ani 6,9 7,3 2,7 7,1 3,8 0,6 14 ani 14,3 14,1 7,3 11,2 7,2 7,1 15 ani 10,3 12,1 9,1 10,2 11,6 8,1 16 ani sau mai târziu 12,3 14,4 13,7 17,4 25,3 20,6 N valid 793 793 403 744 560 345 Mediana 13 ani 13 ani 15 ani 13 ani 15 ani 16 ani

Mod 9 ani sau mai devreme

16 ani sau mai târziu


9 ani sau mai devreme



E. Locaţiile unde a consumat alcool ultima dată

Tabel 4.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de locul unde se afla când a fumat ultima dată - %

Referitor la locurile unde se aflau când au consumat

băuturi alcoolice ultima dată, distribuţia respondenţilor

este următoarea:

mai mult de jumătate dintre subiecţii cercetării

(52,8%) au consumat băuturi alcoolice la domiciliul

propriu/al altcuiva sau în scara/spatele blocului;

39,6% - într-o locaţie de petrecere a timpului liber

(discotecă, biliard, bar, internet caffe, cofetărie,

restaurant, pizzerie, concert);

5,1% - în aer liber;

0,7% - într-o unitate de învăţământ;

1,8% - alte locuri (ex: în maşină, în toate locurile

enumerate, la serviciu, în excursie, în Grecia cu

părinţii, la ţară, la fotbal, la popice, în timpul unui concurs sportiv sau au fost menţionate ocaziile

cu care au consumat alcool: la banchet, la revelion, de Paşti, de ziua mea).

acasă la mine 31,0 într-o discotecă (a mai fost menţionat răspunsul: la biliard) 29,9 la o petrecere/chef la altcineva acasă 19,0 pe stradă, în parc, pe plajă sau în aer liber (au mai fost menţionate: la iarbă verde,în grădină, la un grătar, la munte în cabană, la pădure, pe terenul de fotbal, pe drum noaptea, pe coastă) 5,1 intr-un bar (a mai fost menţionat răspunsul internet caffe) 5,0 într-o pizzerie/un restaurant (au mai fost menţionate concert, local) 4,7 în alte locuri 1,8 în scara/spatele blocului 1,5 acasă la bunici/mătuşi/alte rude, vecini, prieteni* 1,3 la şcoală (ex în curte, la toaletă, la colţul şcolii etc.) 0,7 total 100,0 *- variantă de răspuns adăugată la recodificare A9_10 (N=12)

74

F. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice

Sex şi vârstă Pentru a verifica dacă consumul actual de băuturi alcoolice şi consumul excesiv, cu inducerea stării de

ebrietate, până la această vârstă diferă în funcţie de sexul respondentului s-a aplicat testul 2 de

asociere. Conform rezultatelor din tabelul 4.4 putem spune: subiecţii de sex masculin tind să aibă un

consum actual şi excesiv mai mare decât cei de sex feminin. Indicatorul mărimii efectului indică o

relaţie modestă între sex şi consumul actual de băuturi alcoolice (coeficientul phi = 0,22) şi moderată

între sex şi consumul excesiv, cu inducerea stării de ebrietate, până la această vârstă (coeficientul phi =

0,32).

De asemenea, se observă că subiecţii de sex masculin tind să consume mai des decât cei de sex

feminin la o singură ocazie 5 sau mai multe rânduri de alcool (coeficientul tau Goodman and Kruskal

=0,05, pentru variabila dependentă_consum, unul după altul, 5 sau mai multe rânduri de alcool la o

ocazie).

Asociere există şi între sexul subiectului şi tipul de băutură preferat (consumat cel mai des), locul şi

”gradul” de ebrietate32 la care au ajuns respondenţii ultima dată când au consumat băuturi alcoolice:

băieţii preferă într-o mai mare proporţie berea, vinul sau băuturile alcoolice tari, iar fetele preferă

într-o proporţie mai mare şampania şi alcoop-ul (relaţie modestă – coeficientul V al lui Cramer =

0,25);

respondenţii de sex masculin consumă excesiv băuturi alcoolice până la inducerea stării de

ebrietate, într-o mai mare măsură decât fetele (asociere slabă, neglijabilă - Lambda - Cât de

ameţit/beat ai fost ultima oară?_ variabilă dependentă = 0,10).

Adolescentele obişnuiesc să consume într-o proporţie mai mare alcool la domiciliu propriu/al

altei persoane (colegi, prieteni, vecini, rude), iar subiecţii de sex masculin consumă într-o

proporţie mai mare în locuri publice: locaţii de petrecere a timpului liber (discotecă, biliard, bar,

internet caffe, cofetărie, restaurant, pizzerie, concert), la şcoală sau pe stradă, în parc, pe plajă sau

în aer liber (relaţie modestă – coeficientul V al lui Cramer = 0,20).

32 deoarece rezidurile ajustate se găseau în intervalul [-2, 2], s-a făcut recodarea variabilei – scală cu 4 valori: 1=1 (deloc), 2+3+4+5=2, 6+7+8+9=3, 10= 4 (foarte ameţit)

75

Tabel 4.4 Asocierea dintre sexul respondentului şi consumul actual/consumul excesiv (cu inducerea stării de ebrietate)/ consum la o ocazie, unul după altul, a 5 sau mai multe rânduri de băuturi alcoolice, tipul de băutură alcoolică consumată cel mai des, locul şi ”gradul” de ebrietate la care au ajuns respondenţii ultima dată când au consumat băuturi alcoolice

sex masculin feminin Total


% (sex) 22,6% 44,0% 34,6% nu

Reziduri ajustate -6,7 6,7 % (sex) 77,4% 56,0% 65,4%

da Reziduri ajustate 6,7 -6,7

consum băuturi alcoolice_ în ultimele 30 de zile

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 45,50; DF= 1; p=0,000

(phi)= 0,22

% (sex) 37,3% 69,0% 55,3% nu Reziduri ajustate -9,2 9,2 % (sex) 62,7% 31,0% 44,7%


consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie)_până la această vârstă

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 84,70; DF= 1; p=0,000

(phi)= 0,32

% (sex) 53,9% 79,3% 65,7% de 1- 2 ori Reziduri ajustate -5,4 5,4 % (sex) 34,1% 17,6% 26,4%

de 3-9 ori Reziduri ajustate 3,8 -3,8 % (sex) 12,0% 3,2% 7,9% de 10 sau mai

multe ori Reziduri ajustate 3,3 -3,3

ultimele 30 zile_consum, unul după altul, 5 sau mai multe rânduri de alcool la o ocazie

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

Goodman and Kruskal =0,05

% (sex) 82,4% 62,6% 72,6% bere Reziduri ajustate 5,8 -5,8 % (sex) 1,2% 9,8% 5,4%

şampanie Reziduri ajustate -5,0 5,0 % (sex) 1,7% 4,5% 3,1%

alcopop Reziduri ajustate -2,1 2,1 % (sex) 14,7% 23,1% 18,9%

vin sau tărie Reziduri ajustate -2,8 2,8

Ce băutură alcoolică consumi cel mai des?

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 43,17; DF= 3; p=0,000 Coeficientul V al lui Cramer = 0,25

% (sex) 28,3% 57,0% 45,0% deloc Reziduri ajustate -8,2 8,2 % (sex) 41,6% 31,7% 35,9%

puţin ameţit ( 5) Reziduri ajustate 2,9 -2,9 % (sex) 20,8% 7,5% 13,1%

ameţit (>5) Reziduri ajustate 5,6 -5,6 % (sex) 9,2% 3,8% 6,1%

Foarte ameţit Reziduri ajustate 3,3 -3,3

Cât de ameţit/beat a fost ultima oara?

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

= 0,10, p=0,003

% (sex) 41,3% 61,5% 52,8% domiciliu propriu/altcineva Reziduri ajustate -6,0 6,0

% (sex) 48,6% 32,8% 39,6% loc petrecere timp liber Reziduri ajustate 4,8 -4,8

% (sex) 10,2% 5,7% 7,6% alte

Reziduri ajustate 2,5 -2,5

Unde se afla când a consumat băuturi alcoolice ultima data?

Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 36,67; DF= 2; p=0,000Coeficientul V al lui Cramer = 0,20

Deşi relaţia este slabă (coeficientul phi = 0,08) există o asociere între consumul de băuturi alcoolice

de-a lungul vieţii şi statutul de minor/major33 al respondentului (2 = 5,28, p=0,022). Aceeaşi variabilă

dependentă, statutul de minor/major al respondentului, determină diferenţe şi în privinţa consumului

excesiv, până la această vârstă, de băuturi alcoolice, cu inducerea stării de ebrietate (2 = 16,34,

p=0,000), relaţia în acest caz fiind una modestă (coeficientul phi = 0,13), precum şi în privinţa tipului

de băutură alcoolică consumată cel mai des: minorii consumă într-o proporţie mai mare băuturi cu grad

33 Distribuţia eşantionului este următoarea: 15-17 ani - 504 subiecţi, 18 ani - 212 subiecţi, 19-42 de ani -291; având în vedere că în chestionar a fost inclusă întrebare privind anul naşterii (Q2) şi este imposibil de precizat câţi dintre cei născuţi în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru includerea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o mărime aproximativ egală de subiecţi pentru cele 2 intervale (minori - 504 subiecţi, majori - 503 subiecţi)

76

mai scăzut de alcool (bere, şampanie, alcopop), iar respondenţii majori consumă într-o proporţie mai

mare băuturi cu un grad mai ridicat de alcool, cum ar fi vinul, whisky, cognac sau amestecuri de tărie

cu băuturi nealcoolizate (relaţia şi în acest caz este tot una modestă - coeficientul phi = 0,11).

Tabel 4.5 Asocierea dintre vârsta respondentului şi consumul/consumul excesiv de băuturi alcoolice până la această vârstă şi tipul de băutură alcoolică consumat cel mai des

vârstă minori majori Total


% (vârstă) 7,7% 4,1% 5,8% nu

Reziduri ajustate 2,3 -2,3 % (vârstă) 92,3% 95,9% 94,2%

da Reziduri ajustate -2,3 2,3

consum băuturi alcoolice_ până la această vârstă?

Total % (vârstă) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 5,28; DF= 1;

p=0,022 (phi)= 0,08

% (vârstă) 62,3% 48,9% 55,3% nu Reziduri ajustate 3,9 -3,9 % (vârstă) 37,7% 51,1% 44,7%



Total % (vârstă) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 16,34; DF= 1;

p=0,000 (phi)= 0,13

% (vârstă) 85,5% 76,7% 81,1% bere, şampanie sau alcopop Reziduri ajustate 2,9 -2,9

% (vârstă) 14,5% 23,3% 18,9% vin sau tărie

Reziduri ajustate -2,9 2,9

Ce băutură alcoolica consumi cel mai des?

Total % (vârstă) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 8,57; DF= 1;

p=0,003 (phi)= 0,11

Nivelul de şcolarizare Tabel 4.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) consumul/consumul excesiv de băuturi alcoolice până la această vârstă şi tipul de băutură alcoolică consumat cel mai des

În ce clasa eşti? a IX-a +a X-a

a XI-a+a XII-a +a XIII-a

Total


% (clasa) 7,9% 3,9% 5,8% nu

Reziduri ajustate 2,6 -2,6 % (clasa) 92,1% 96,1% 94,2%


consum băuturi alcoolice_până la această vârstă

Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 6,66; DF= 1;

p=0,010 (phi)= 0,09

% (clasa) 62,3% 48,9% 55,3% nu Reziduri ajustate 3,9 -3,9 % (clasa) 37,7% 51,1% 44,7%



Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15.46; DF= 1;

p=0,000 (phi)= 0,14

% (clasa) 84,4% 77,8% 81,1% bere, şampanie sau alcopop Reziduri ajustate 2,2 -2,2

% (clasa) 15,6% 22,2% 18,9% vin sau tărie


Ce băutură alcoolica consumi cel mai des?

Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 4.81; DF= 1;

p=0,028 (phi)= 0,08

Anul de studiu se asociază semnificativ cu:

- prevalenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii şi tipul de băutură alcoolică consumat cel

mai des – respondenţii din nivelul inferior de liceu consumă într-o proporţie mai mică alcool şi

într-o proporţie mai mare băuturi cu grad mai mic de alcool (bere, şampanie sau alcopop),

decât cei din nivelul superior de liceu (relaţia este slabă - coeficientul phi = 0,09, respectiv

0,08);

77

- consumul excesiv de băuturi alcoolice până la această vârstă – subiecţii din clasele a IX-a şi a

X-a consumă excesiv alcool într-o proporţie mai mică, decât cei din clasele mai mari (relaţia

este modestă - coeficientul phi = 0,14).

Mediul de rezidenţă (perioada de contact cu mediul urban)

Există o asociere semnificativ statistică între perioada de contact cu mediul urban şi prevalenţa

consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii: proporţia de adolescenţi care au declarat

că de-a lungul vieţii au consumat/consumat excesiv alcool cel puţin o dată este cea mai mare în rândul

respondenţilor care au locuit numai în mediu urban, urmată de cea a subiecţilor care au locuit atât în

mediul urban, cât şi rural, iar cea mai mică este pentru cei care au locuit doar în rural (tau Goodman şi

Kruskal este semnificativ statistic în ambele cazuri: p =0,000, respectiv p=0,001).

Tabel 4.7 Asocierea dintre anii de rezidenţă în urban şi prevalenţa de-a lungul vieţii, frecvenţa şi locul consumului de tutun

rezidenţă

doar urban

doar rural (0 ani urban)

1-20 ani urban

Total Test de

semnificaţie

% (rezidenţă) 3,0% 11,7% 6,2% 5,7% nu

Reziduri ajustate -3,2 3,6 ,4 % (rezidenţă) 97,0% 88,3% 93,8% 94,3%

da Reziduri ajustate 3,2 -3,6 -,4

consum băuturi alcoolice_până la această vârstă

Total % (rezidenţă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,000

% (rezidenţă) 46,7% 61,5% 59,1% 53,6% nu Reziduri ajustate -3,7 2,1 2,2 % (rezidenţă) 53,3% 38,5% 40,9% 46,4%

da Reziduri ajustate 3,7 -2,1 -2,2

consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie)_până la această vârstă Total % (rezidenţă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,001


Nivelul de educaţie al părinţilor se asociază semnificativ statistic cu prevalenţa

consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii: proporţia adolescenţilor care au declarat

că de-a lungul vieţii cel puţin o dată au consumat alcool sau au consumat excesiv alcool, ajungând la

starea de ebrietate, creşte odată cu nivelul de educaţie al părinţilor.

Tabel 4.8 Asocierea dintre prevalenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii şi nivelul de educaţie al părinţilor

Ce studii are_tatăl tău? consum băuturi alcoolice _până la această vârstă nu au şcoală/ 8 clase/

profesionala liceu postliceala/colegiu/universitare si peste Total


% (studii_tată) 10,3% 2,8% 2,4% 5,6% nu

Reziduri ajustate 4,6 -2,8 -2,1 % (studii_tată) 89,7% 97,2% 97,6% 94,4% da

Reziduri ajustate -4,6 2,8 2,1 Total % (studii_tată) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,000

Ce studii are_mama ta? % (studii_mamă) 9,1% 5,3% 2,3% 5,8%

nu Reziduri ajustate 2,6 -,6 -2,2 % (studii_mamă) 90,9% 94,7% 97,7% 94,2%

da Reziduri ajustate -2,6 ,6 2,2

Total % (studii_mamă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,013

78

Tabel 4.9 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, de-a lungul vieţii şi nivelul de educaţie al părinţilor

Ce studii are_tatăl tău? consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie) _până la această vârstă

nu au şcoală/ 8 clase/profesionala

liceu postliceala/colegiu/universitare si peste


% (studii_tată) 62,1% 55,2% 46,3% 55,8%nu

Reziduri ajustate 2,7 -,3 -2,8 % (studii_tată) 37,9% 44,8% 53,7% 44,2%da

Reziduri ajustate -2,7 ,3 2,8 Total % (studii_tată) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,005

Ce studii are_mama ta? nu % (studii_mamă) 67,1% 53,4% 45,1% 55,5% Reziduri ajustate 4,0 -1,1 -3,0 da % (studii_mamă) 32,9% 46,6% 54,9% 44,5% Reziduri ajustate -4,0 1,1 3,0 Total % (studii_mamă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


p=0,000

Prevalenţa consumului excesiv alcool, cu experimentarea stării de ebrietate, de-a lungul vieţii se

asociază semnificativ statistic cu situaţia familială: există o asociere pozitivă atât cu itemul „în familia

mea există cineva care are probleme cu legea” ( = 0,11), cât şi cu itemul „în familia mea se consuma

destul de des alcool în cantităţi mari” ( = 0,14).

Tabel 4.10 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii şi situaţia familială

în familia mea_există cineva care are probleme cu legea consum excesiv de băuturi alcoolice_până la această vârstă da nu Total Test de semnificaţie

% (probleme legale) 28,1% 57,4% 56,2%nu

Reziduri ajustate -3,3 3,3 % (probleme legale) 71,9% 42,6% 43,8%


Total % (probleme legale) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 10,70; DF= 1; p=0,001

(phi)= 0,11

în familia mea_se consumă destul de des alcool în cantităţi mari da nu Total

% (consum alcool familie) 31,7% 57,5% 55,5%nu

Reziduri ajustate -4,0 4,0 % (consum alcool familie) 68,3% 42,5% 44,5%


Total % (consum alcool familie) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15,60; DF= 1; p=0,000

(phi)= 0,14

G. Influenţa factorilor de risc şi de protecţie

Accesibilitatea şi disponibilitatea băuturilor alcoolice (bere, şampanie, alcopop, vin, băuturi cu grad ridicat de alcool)

Analiza disponibilităţii şi accesibilităţii alcoolului pentru adolescenţii din judeţul Buzău indică faptul

că:

aproximativ 7 din 10 adolescenţi şi-ar putea procura bere (77%), şampanie (61,4%) şi vin

(75,8%) uşor sau oricând doresc, iar pentru tărie (whisky, cognac sau amestecuri de tărie cu

băuturi nealcoolizate) şi alcopop acest lucru este valabil pentru ½ dintre respondenţi (49,6%,

respectiv 46%);

între 5,5% (bere) şi 20,3% (tărie)- au declarat că acest lucru este dificil, dar nu imposibil;

doar aproximativ 5%- apreciază că le-ar fi imposibil să-şi procure bere, şampanie şi vin, iar

pentru tărie şi alcopop acest lucru este valabil pentru aproximativ 1/10;

79

pentru alcopop se înregistrează o proporţie foarte mare (26,25) de non-răspunsuri (este foarte

posibil ca aceşti respondenţi să nu cunoască semnificaţia termenului);

proporţie mare de non-răspunsuri se înregistrează şi pentru celelalte tipuri de băuturi alcoolice:

vin, bere, şampanie şi tărie (între 12,7% şi 19,3%).

Grafic 4.7 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de dificultatea cu care ar putea să-şi procure băuturi alcoolice dacă ar dori acest lucru

0

10

20

30

40

50

imposibil 4,3 5,3 10,4 4,8 10,9

dificil 5,5 16,2 17,5 6,7 20,3

usor 46,3 40,2 29,8 45,5 30,1

oricând vreau 30,7 21,2 16,2 30,3 19,5

NS/NR 13,3 17,2 26,2 12,7 19,3

bere sampanie alcopop vin tarie

Deşi există diferenţe, conform datelor din graficul 4.8, se observă că adolescenţii au o accesibilitate la

alcool mai mare în locaţiile de petrecere a timpului liber (bar/restaurant/discotecă) decât în magazine

care vând astfel de produse (supermarket, magazin de băuturi alcoolice, chioşc, benzinărie): 50,8%

faţă de 35,9%.

Grafic 4.8 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de frecvenţa cu care şi-au procurat, în ultimele 30 de zile, băuturi alcoolice pentru consumul propriu în afara/în incinta respectivă

0

25

50

75

niciodata 60,1 42,9

1 -2 ori 21,3 30,7

3-5 ori 7,3 9,9

6-9 ori 2,4 4,7

de 10 sau mai multe ori 4,9 5,6

nu raspund 4,0 6,3

cumparat dintr-un magazin alcool pentru consumul propriu_in afara incintei

cumparat dintr-un bar/restaurant/discoteca pentru consumul propriu_in incinta

80

Deşi legislaţia românească are prevederi clare privind interzicerea vânzării de alcool minorilor34,

diferenţa dintre subiecţii de 15-17 ani şi cei de 18 ani şi peste, care declară că, dacă doresc, pot face

rost de alcool uşor sau oricând doresc este relativ mică de 10-15% (asocierile sunt semnificative

statistic, dar relaţia dintre variabile este modestă – coeficientul phi este <0,30).

Tabel 4.11: Asocierea dintre statutul de minor/major şi dificultatea cu care ar putea să-şi procure băuturi alcoolice dacă ar dori acest lucru

Vârsta_minori_majori Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine să-ţi procuri, dacă ai vrea, …….? minori majori Total


% (vârsta) 14,9% 7,7% 11,2% imposibil + dificil

Reziduri ajustate 3,4 -3,4 % (vârsta) 85,1% 92,3% 88,8%

uşor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,4 3,4

bere

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 11,38; DF= 1; p=0,001

(phi)= 0,11

% (vârsta) 31,7% 20,4% 25,9% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,7 -3,7 % (vârsta) 68,3% 79,6% 74,1%


şampanie

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 13,92; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,13



alcopop

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 16,93; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,15



vin

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15,05; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,13



tărie

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 16,54; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,14

Având în vedere răspunsurile subiecţilor care învaţă în unităţi de învăţământ din urban şi faptul că

pentru mediul rural asocierea dintre dificultatea cu care pot obţine adolescenţii băuturi alcoolice şi

statutul de minor/major este nesemnificativ statistic (excepţie berea pentru care însă rezidurile ajustate

sunt în intervalul [-2,2]), se poate emite ipoteza că, spre deosebire de tutun, în cazul alcoolului

aplicarea prevederilor legale este mult mai strictă în mediul urban faţă de rural.

34 Legea nr.61/27.09.1991(cu modificările şi completările ulterioare)-pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice

81

Tabel 4.12: Distribuţia respondenţilor în funcţie de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea să-şi procure ţigări dacă ar dori acest lucru şi mediul şcolar

Vârstă_minori_majori tip de localitate unde învaţă

Cât de dificil crezi că ar fi pentru tine să-ţi procuri, dacă ai vrea _...... ? minori majori Total


% (vârsta) 13,1% 7,7% 10,3% imposibil + dificil Reziduri ajustate 2,6 -2,6

% (vârsta) 86,9% 92,3% 89,7% uşor + oricând vreau Reziduri ajustate -2,6 2,6

urban

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 6,58; DF= 1; p=0,007 (phi)= 0, 089

p=0,010



rural

bere

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 4,00; DF= 1; p=0,046 (phi)= 0,30

p=0,046



urban

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 12,40; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,13

p=0,000

% (vârsta) 42,9% 36,4% 41,0% imposibil + dificil Reziduri ajustate ,4 -,4

% (vârsta) 57,1% 63,6% 59,0% uşor + oricând vreau Reziduri ajustate -,4 ,4

rural

şam-panie

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 şi (phi) nesemnificative

statistic (p> 0,05)



urban

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15,64; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,15

% (vârsta) 55,6% 57,1% 55,9% imposibil + dificil Reziduri ajustate -,1 ,1

% (vârsta) 44,4% 42,9% 44,1% uşor + oricând vreau Reziduri ajustate ,1 -,1

rural

alco-pop

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%


statistic (p> 0,05)



urban

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 11.08; DF= 1; p=0,001 (phi)= 0,12



rural

vin

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%


statistic (p> 0,05)



urban

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 14,84; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,14

% (vârsta) 56,3% 50,0% 54,8% imposibil + dificil Reziduri ajustate ,3 -,3

% (vârsta) 43,8% 50,0% 45,2% uşor + oricând vreau Reziduri ajustate -,3 ,3

rural

tărie

Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0%


statistic (p> 0,05)

Disponibilitatea alcoolului se asociază semnificativ statistic (relaţia dintre variabile este modestă –

coeficientul phi este <0,30) cu consumul de alcool şi consumul excesiv, cu inducerea stării de

ebrietate, de-a lungul vieţii.

82

Tabel 4.13 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dacă ar dori acest lucru, să-şi procure băuturi alcoolice şi consumul de alcool până la această vârstă

consum de băuturi alcoolice_până la această vârstă

Cât de dificil crezi că ar fi pentru tine să-ţi procuri, dacă ai vrea ……..?


% (consum) 30,3% 8,7% 9,6%imposibil + dificil

Reziduri ajustate 4,1 -4,1 % (consum) 69,7% 91,3% 90,4%


bere

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 16,88;DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,145; p=0,000

% (consum) 43,8% 23,2% 24,1%imposibil + dificil Reziduri ajustate 2,7 -2,7 % (consum) 56,3% 76,8% 75,9%


şampanie

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 7,07;DF= 1; p=0,008 (phi)= 0,096; p=0,008



alcopop

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 10,59;DF= 1; p=0,001 (phi)= 0,125; p=0,001



vin

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 16,54;DF= 1; p=0,001 (phi)= 0,144; p=0,000



tărie

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 5,48;DF= 1; p=0,019 (phi)= 0,086; p=0,019

Tabel 4.14 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dacă ar dori acest lucru, să-şi procure băuturi alcoolice şi consumul excesiv( cu inducerea stării de ebrietate) de alcool până la această vârstă

consum excesiv de băuturi alcoolice_până la această vârstă % (consum) 11,5% 7,7% 9,7%

imposibil + dificil Reziduri ajustate 1,8 -1,8 % (consum) 88,5% 92,3% 90,3%


bere

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 şi (phi) nesemnificative statistic

(p> 0,05)



şampanie

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 5,04;DF= 1; p=0,025 (phi)= 0,084; p=0,025



alcopop

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 10,82;DF= 1; p=0,001 (phi)= 0,131; p=0,001



vin

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15,24;DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,143; p=0,000



tărie

Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 15,49;DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,149; p=0,000

83

12,9

7,3

5,4

2,7

0,9

0,6

7,2

63

0 25 50 75

0.1-10 RON

10.1-15 RON

15.1-50 RON

50.1-100 RON

101-300 RON

peste 300 RON

0 (nimic)

nu raspund

Grafic 4.9 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de

suma cheltuită pe alcool în ultimele 30 de zile

Aproximativ unul din 3 adolescenţi

(29,8%) a cheltuit în ultima lună bani

pe alcool.

Există o asociere semnificativă

statistică între cheltuirea de bani

pentru cumpărare de alcool şi:

consumul de alcool (relaţie

modestă ca mărime a efectului -

coeficientul phi este <0,30).

Spre deosebire de tutun unde 2,5% dintre adolescenţi deşi au declarat că nu fumează, au cheltuit

în ultima lună bani pentru cumpărarea de ţigări, în cazul alcoolului nu sunt adolescenţi care, deşi

nu consumă, să fi cheltuit în ultima lună bani pe alcool (ca în cazul tutunului);

consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate (relaţie puternică ca mărime a

efectului - coeficientul phi este = 0,55).

Tabel 4.15 : Asocierea dintre prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii şi suma de bani cheltuită în ultimele 30 de zile pentru alcool

Ultimele 30 de zile_bani cheltuiţi pe_alcool

nu da Total


% (bani _alcool) 7,8% ,0% 5,1%nu Reziduri ajustate 4,9 -4,9

% (bani _alcool) 92,2% 100,0% 94,9%da Reziduri ajustate -4,9 4,9

consum băuturi alcoolice_până la această vârstă? Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 24,14; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,169; p=0,000

% (bani _alcool) 74,9% 16,9% 55,2%nu Reziduri ajustate 15,5 -15,5 % (bani _alcool) 25,1% 83,1% 44,8%


consum excesiv de băuturi alcoolice_până la această vârstă? Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 240,04; DF= 1; p=0,000 (phi)= 0,553; p=0,000

Ca şi în cazul tutunului, asocierea dintre cumpărarea de alcool în ultimele 30 de zile şi situaţia

financiară a familiei sau obţinerea cu uşurinţă de bani de la părinţi sunt nesemnificative statistic,

existând însă o asociere semnificativă cu frecvenţa consumului de băuturi alcoolice până la această

vârstă (lambda simetric = 0,8 ceea ce indică o asociere puternică, iar cel asimetric pentru Ultimele 30

de zile_bani cheltuiţi pe alcool_ variabilă dependentă = 0,21 ceea ce indică o asociere slabă, scăzută) şi

cu frecvenţa consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, până la această vârstă(atât

lambda simetric, cât şi cel asimetric pentru Ultimele 30 de zile_bani cheltuiţi pe alcool_ variabilă

dependentă deşi sunt semnificativi statistic, p = 0,000, sunt < 0,4 ceea ce indică o asociere slabă,

scăzută).

84

Tabel 4.16 : Asocierea dintre cumpărarea de alcool în ultimele 30 de zile şi frecvenţa consumului de alcool Ultimele 30 de zile_bani cheltuiţi

pe_alcool De câte ori ai băut băuturi alcoolice_până la această vârstă? nu da Total


% (bani _alcool) 7,8% ,0% 5,1%niciodată

Reziduri ajustate 4,9 -4,9 % (bani _alcool) 21,5% 3,8% 15,3%

1-2 Reziduri ajustate 6,8 -6,8 % (bani _alcool) 16,8% 7,2% 13,4%



10-19 Reziduri ajustate -1,4 1,4 % (bani _alcool) 4,7% 6,1% 5,2%

20-29 Reziduri ajustate -,9 ,9 % (bani _alcool) 20,4% 59,0% 33,8%30 sau mai mult

Reziduri ajustate -11,3 11,3 Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

simetric =0,79, p=0,013 Ultimele 30 de zile_bani

cheltuiti pe alcool_ variabilă dependent =0,21, p=0,000 Goodman and Kruskal

Ultimele 30 de zile_bani cheltuiti pe_alcool variabilă

dependent=0,20, p=0,000

Tabel 4.17 : Asocierea dintre cumpărarea de alcool în ultimele 30 de zile şi frecvenţa consumului excesiv de alcool (cu inducerea stării de ebrietate)


De câte ori ai ajuns la stare de beţie în urma consumului de băuturi alcoolice_până la această vârstă? nu da Total


% (bani _alcool) 74,9% 16,9% 55,2%niciodată

Reziduri ajustate 15,5 -15,5 % (bani _alcool) 14,9% 25,5% 18,5%




10-19 Reziduri ajustate -3,6 3,6 % (bani _alcool) ,8% 4,9% 2,2%

20-29 Reziduri ajustate -3,7 3,7 % (bani _alcool) ,6% 13,1% 4,8%

30 sau mai mult Reziduri ajustate -7,7 7,7

Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

simetric =0,20, p=0,000 Ultimele 30 de zile_bani

cheltuiti pe_alcool variabilă dependent =0,38, p=0,000 Goodman and Kruskal Ultimele 30 de zile_bani

cheltuiti pe_alcool variabilă dependent=0,36, p=0,000

Tabel 4.18 : Asocierea dintre cumpărarea de alcool în ultimele 30 de zile şi resursele financiare ale respondentului (familiei)



da % (bani _alcool) 21,3% 22,5% 21,7% nu % (bani _alcool) 78,7% 77,5% 78,3%

În familia mea_avem o situaţie financiară precară

Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 0,11; DF= 1; p=0,736

acord % (bani _alcool) 85,4% 86,0% 85,6% dezacord % (bani _alcool) 14,6% 14,0% 14,4%

împrumut/obţin cu titlu de cadou uşor bani de la mama şi/sau tata Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 0,069; DF= 1; p=0,793

85

Consumul de alcool de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) şi cel excesiv (cu inducerea stării de ebrietate) al membrilor familiei şi atitudinea părinţilor faţă de consumul de alcool al copiilor

Având în vedere faptul că mediul familial are o mare influenţă asupra comportamentului

adolescenţilor, care tind să adopte stilul de viaţă al persoanelor apropiate, chestionarul a vizat şi

consumul de alcool al membrilor familiei. Deoarece alcoolul este un drog social larg acceptat35,

prezentul chestionar s-a axat pe modele de consum dezirabile social pentru că, în cele mai multe

cazuri, acestea generează violenţă sau abandon familial:

de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) - consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi

alcoolice (o băutură alcoolică fiind echivalentul unui pahar de vin sau a unei cutii de bere)36-

întrebarea A1: Vreuna dintre persoanele apropiate consumă des mai mult de 5 pahare de băuturi

alcoolice o singură dată?” ,

de tip excesiv (cu inducerea stării de ebrietate) - întrebarea A2: Vreuna dintre persoanele

apropiate ajunge frecvent la starea de beţie?”.

Grafic 4.10 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul compulsiv şi excesiv de alcool al membrilor familiei (diferenţa până la 100% reprezintă frecvenţe ale răspunsului NU)

0

5

10

15

20

25

da 22,3 1,2 4,8 11,9 0,9 2,2

nu stiu sau nu i-am vazut 11,6 3,7 7,9 5,2 2,5 5,6

nu am astfel de rude 2,6 0,9 17,9 2,5 0,7 17,9

tata mama frate/sora tata mama frate/sora

Binge Drinking consum excesiv (ebrietate)

Astfel, conform datelor din graficul anterior se observă:

unul din 5 respondenţi (22,3%) au tată care consumă frecvent mai mult de 5 băuturi alcoolice

consecutiv, iar pentru 1/10 dintre adolescenţi (11,9%) tatăl ajunge frecvent la starea de ebrietate;

35 GPS – 2004 - 81,8% dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, iar 36,7% au experimentat starea de ebrietate GPS -2007 - 81,7% dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, iar 56% au experimentat starea de ebrietate 36 „doza socială” acceptată este “Un pahar de vin pe zi poate face bine la sănătate” (75,9% dintre respondenţi sunt de acord cu această afirmaţie) – GPS 2004

86

mama – se înregistrează procente mult mai mici: 1,2%- consum compulsiv şi 0,9% - consum

frecvent de tip excesiv, cu inducerea stării de ebrietate (în cazul persoanelor de sex feminin

„instanţa socială” este foarte puţin permisivă comparativ cu persoanele de sex masculin);

4,8% dintre adolescenţii chestionaţi au fraţi/surori care consumă consecutiv mai mult de 5

băuturi alcoolice, iar 2,2% dintre subiecţi au fraţi/surori care ajung frecvent la starea de ebrietate.

Dacă în cazul tutunului, există o asociere semnificativă statistic între consumul de tutun al membrilor

familiei şi prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii a adolescenţilor, cele mai influente

persoane fiind fratele/sora şi mama, în cazul alcoolului asocierile semnificative sunt numai în privinţa

consumului excesiv al adolescentului, de băuturi alcoolice (beţie), până la această vârstă (deci pentru

consum compulsiv asocierile sunt nesemnificative, p > 0,05), persoanele influente fiind:

tatăl - consumul des a mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o singură

dată (asociere moderată între variabile – coeficientul phi = 0,12) şi „experimentarea” frecventă a

stărilor de ebrietate (asociere slabă între variabile – coeficientul phi = 0,09);

fratele/sora (deşi din formularea întrebării nu se poate decide, având în vedere cele expuse

anterior, se poate emite ipoteza că cel mai probabil este vorba de frate) - „experimentarea”

frecventă a stărilor de ebrietate (asociere slabă între variabile – coeficientul phi = 0,09).

Tabel 4.19 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool, de-a lungul vieţii, al adolescentului şi consumul compulsiv /excesiv de alcool al tatălui şi consumul excesiv de alcool al fraţilor

Tatăl_consuma des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o singura data?

Adolescent - consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie)_până la această vârstă

da nu Total Test de semnificaţie % (consum compulsiv tată) 44,8% 58,4% 54,8%

nu Reziduri ajustate -3,2 3,2 % (consum compulsiv tată) 55,2% 41,6% 45,2%


2 = 10,52; DF= 1; p=0,001 (phi)= 0,120; p=0,001

Total % (consum compulsiv tată) 100,0% 100,0% 100,0%

Tatăl_ajunge des în starea de beţie? % (consum excesiv tată) 43,4% 57,0% 55,3%

nu Reziduri ajustate -2,5 2,5 % (consum excesiv tată) 56,6% 43,0% 44,7%


Total % (consum excesiv tată) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 6,44; DF= 1; p=0,011 (phi)= 0,091; p=0,011

Fratele/ sora _ajung des în starea de beţie? % (consum excesiv frate/soră) 27,8% 56,0% 55,2%

nu Reziduri ajustate -2,4 2,4 % (consum excesiv frate/soră) 72,2% 44,0% 44,8%


Total % (consum excesiv frate/soră) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 5,64; DF= 1; p=0,018 (phi)= 0,093; p=0,018

Faptul că aşa cum precizam anterior, alcoolul este un drog social larg acceptat, îi determină pe unii

părinţi să fie mult mai toleranţi cu consumul de alcool al adolescenţilor în comparaţie cu consumul de

tutun:

9,1 % - dintre taţi, respectiv 7,5% dintre mame le/le-ar permit/e să consume alcool (în cazul

tutunului doar 5,4%- taţi şi 5,8% - mame);

87

12,1 % - dintre taţi, respectiv 9,8% dintre mame nu le/le-ar da voie să consume alcool acasă sau

le-ar fi indiferent (tutun - aproximativ 6%);

doar aproximativ 3 din 5 părinţi (taţi – 59,2%, mame – 64,8%) le-ar interzice categoric

propriilor copii să consume alcool/i-ar pedepsi/nu i-ar aproba (pentru tutun: tată -68,5%,

mamă-70,9%).

Grafic 4.11 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea “Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci) şi părinţii tăi ar afla/ştiu deja, care crezi că ar fi/este reacţia lor?”

0

20

40

tatal 9,1 8,1 36,6 5,7 16,9 4,0 19,7

mama 7,5 7,7 38,2 7,3 19,3 2,1 17,9

mi-ar da/imi dau voie sa

consum

nu mi-ar da/imi dau voie sa

consum acasa

nu mi-ar da/imi dau voie sa

consum delocm-ar pedepsi

nu m-ar aproba

i-ar fi indiferent

NS

Există o asociere semnificativă între nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor şi consumul de

alcool al adolescenţilor (asociere modestă între variabile – coeficientul phi între 0,10 şi 0,30):

proporţia subiecţilor care au declarat că, de-a lungul vieţii, au consumat cel puţin o dată alcool

creşte proporţional cu nivelul de permisivitate al tatălui – ajungând până la 100% în cazul

respondenţilor care au declarat că tatăl le dă voie/le-ar da voie să consume băuturi alcoolice

(asocierea cu nivelul de tolerare al mamei este nesemnificativă, p > 0,05);

proporţia subiecţilor care au declarat că, de-a lungul vieţii, au ”experimentat” cel puţin o dată

starea de ebrietate creşte proporţional cu nivelul de permisivitate al părinţilor - asociere mai mare

cu nivelul de permisivitate al tatălui faţă de asocierea cu nivelul de permisivitate al mamei: tată -

2 = 19,01 şi p=0,000, mamă - 2 = 12,84 şi p=0,002)

Tabel 4.20 Asocierea dintre prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii al respondenţilor şi nivelul de tolerare al părinţilor

Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi că tatăl tău ...? consum băuturi alcoolice_ până la această vârstă?

mi-ar da /îmi dau

voie

nu mi-ar da/îmi dau voie acasă sau

îi e indiferent

nu mi-ar da/îmi dau voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-

ar aproba Total


% (nivel de tolerare tatăl) ,0% 1,8% 5,9% 4,5% nu

Reziduri ajustate -2,2 -1,6 2,9 % (nivel de tolerare tatăl) 100,0% 98,2% 94,1% 95,5%

da Reziduri ajustate 2,2 1,6 -2,9

Total % (nivel de tolerare tatăl) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 8,52; DF= 2;p=0,014

(phi)= 0,108; p=0,014

88

Tabel 4.21 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii al respondenţilor şi nivelul de tolerare al părinţilor

Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi că tatăl tău ...? consum excesiv băuturi alcoolice_ până la această vârstă?

mi-ar da /îmi dau

voie

nu mi-ar da/îmi dau voie acasă sau

îi e indiferent

nu mi-ar da/îmi dau voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-

ar aproba Total


% (nivel de tolerare tatăl) 36,3% 40,2% 57,1% 52,0% nu Reziduri ajustate -3,0 -2,7 4,3 % (nivel de tolerare tatăl) 63,8% 59,8% 42,9% 48,0%


Total % (nivel de tolerare tatăl) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 19,01; DF=2; p=0,000 (phi)= 0,167;

p=0,000

Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi că mama ta ....?% (nivel de tolerare mamă) 37,7% 41,3% 56,0% 52,5%

nu Reziduri ajustate -2,6 -2,1 3,6 % (nivel de tolerare mamă) 62,3% 58,8% 44,0% 47,5%


Total % (nivel de tolerare mamă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 12,84; DF=2; p=0,002 (phi)= 0,136;

p=0,002

Deoarece există o asociere între cele 2 variabile, se poate spune, ca şi în cazul fumatului, că nivelul de

tolerare al tatălui este influenţat de consumul propriu de alcool.

Tabel 4.22 Asocierea dintre nivelul de tolerare al tatălui şi consumul de alcool al acestora

Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi că tatăl tău ...?

mi-ar da/ îmi dau voie, nu mi-ar da/îmi dau voie acasă sau îi

e indiferent

nu mi-ar da/îmi dau voie deloc,

m-ar pedepsi, nu m-ar aproba Total


% (nivel de tolerare tată) 37,2% 23,2% 26,9% da

Reziduri ajustate 3,7 -3,7 % (nivel de tolerare tată) 62,8% 76,8% 73,1%

nu Reziduri ajustate -3,7 3,7

Tatăl_consumă des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o singură dată? Total % (nivel de tolerare tată) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 13,91;DF= 1; p=0,000Phi () =0,14;

p=0,000

% (nivel de tolerare tată) 23,9% 9,9% 13,5% da Reziduri ajustate 4,9 -4,9 % (nivel de tolerare tată) 76,1% 90,1% 86,5%

nu Reziduri ajustate -4,9 4,9

Tatăl_ ajunge des în starea de beţie?

Total % (nivel de tolerare tată) 100,0% 100,0% 100,0%

2 = 24,30;DF= 1;p=0,000Phi () =0,18;

p=0,000

Tabel 4.23 Asocierea dintre nivelul de tolerare al părinţilor şi statutul de minor/major al respondenţilor Dacă ai vrea să consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi că...? minori majori Test de semnificaţie

mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice 7,5% 10,6%nu mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice acasă 9,1% 7,0%nu mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice deloc 38,6% 34,5%m-ar pedepsi 8,1% 3,4%nu m-ar aproba 13,5% 20,5%i-ar fi indiferent 3,4% 4,6%NS 19,8% 19,5%

tatăl tău

Total 100,0% 100,0%

2 = 23,29; DF= 6; p=0,001 coeficientul V al lui Cramer= 0,152; p=0,001

mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice 6,3% 8,7%nu mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice acasă 8,3% 7,0%nu mi-ar da voie(îmi dau) să consum băuturi alcoolice deloc 40,8% 35,6%m-ar pedepsi 8,9% 5,8%nu m-ar aproba 15,6% 23,1%i-ar fi indiferent 1,8% 2,4%NS 18,2% 17,5%

mama ta

Total 100,0% 100,0%

2 = 15,42; DF= 6; p=0,017 coeficientul V al lui Cramer= 0,124; p=0,017

Nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor creşte atunci când copiii dobândesc statutul de majori,

existând o asociere semnificativă statistic între cele 2 variabile:

89

pentru subiecţii majori - părinţii sunt mai toleranţi (permit adoptarea comportamentului, şi-ar

exprima doar dezaprobarea, sunt indiferenţi);

pentru subiecţii minori - părinţii, într-o mai mare măsură, le-ar interzice în mod categoric să

consume alcool sau să consume acasă sau ar pedepsi adoptarea acestui comportament.

Autoritatea părinţilor şi implicarea acestora în educaţia copiilor

Tabel 4.24 Asocierea dintre prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool la respondenţi şi relaţiile din cadrul familiei

Consum alcool_de-a lungul vieţii în familia mea …..

nu da Total Test de semnificaţie acord 6,4% 93,6% 100,0%

discutăm despre problema fiecăruia dezacord 1,8% 98,2% 100,0%

2 = 3,88; DF= 1; p=0,049 Phi () =0,07; p=0,049

acord 7,7% 92,3% 100,0%părinţi mei stabilesc reguli stricte

dezacord 3,7% 96,3% 100,0%2 = 6,49; DF= 1; p=0,011 Phi () =0,09; p=0,011

consum excesiv de alcool (beţie)_ de-a lungul vieţii acord 57,5% 42,5% 100,0%

discutăm despre problema fiecăruia dezacord 39,4% 60,6% 100,0%

2 = 12,12; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,12; p=0,000

acord 57,0% 43,0% 100,0%niciun membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul dezacord 46,6% 53,4% 100,0%

2 = 4,91; DF= 1; p=0,027 Phi () =0,08; p=0,027

acord 57,0% 43,0% 100,0%pentru mine contează foarte mult să nu îmi dezamăgesc părinţi dezacord 39,0% 61,0% 100,0%

2 = 9,17; DF= 1; p=0,002 Phi () =0,10; p=0,002

acord 56,6% 43,4% 100,0%să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei dezacord 43,0% 57,0% 100,0%

2 = 5,32; DF= 1; p=0,021 Phi () =0,08; p=0,021

acord 50,6% 49,4% 100,0%pot să fac ce vreau


acord 56,7% 43,3% 100,0%este important ca fiecare să-şi exprime părerile dezacord 45,8% 54,2% 100,0%

2 = 4,50; DF= 1; p=0,034 Phi () =0,07; p=0,034

acord 56,9% 43,1% 100,0%membri familiei mele au păreri precise despre ce este bine şi ce este rău dezacord 31,4% 68,6% 100,0%

2 = 12,59; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,12; p=0,000

acord 58,8% 41,2% 100,0%părinţii mei ştiu unde mă aflu seara



2 = 32,46; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,20; p=0,000

mulţumit (ă) 57,8% 42,2% 100,0%nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă) 51,3% 48,7% 100,0%

Cât de mulţumit eşti de relaţia cu mama ta? nemulţumit(ă) 34,5% 65,5% 100,0%

2 = 7,59; DF= 2; p=0,022 Phi () =0,10; p=0,000

Relaţiile din interiorul familiei influenţează în mod semnificativ consumul de alcool al copiilor. Astfel,

există o proporţie mai mare de subiecţi care:

au consumat cel puţin o dată în viaţă alcool, în rândul celor care au fost în dezacord cu următorii

itemi privind familiile lor: discutăm despre problema fiecăruia şi părinţii mei stabilesc reguli

stricte;

au ”experimentat” cel puţin o dată în viaţă starea de ebrietate în rândul celor care au fost în

dezacord cu următorii itemi privind familiile lor: discutăm despre problema fiecăruia, niciun

membru al familiei mele nu îl loveşte pe un altul, pentru mine contează foarte mult să nu îmi

dezamăgesc părinţii, să fiu fericit este foarte important pentru părinţii mei, este important ca

fiecare să-şi exprime părerile, membrii familiei mele au păreri precise despre ce este bine şi ce

este rău, părinţii mei ştiu unde mă aflu seara, părinţii mei ştiu unde îmi petrec nopţile de sâmbătă

90

17,9

11,1

17,915,4

2,2 2,4

da NS/nu i-amvazut

nu amprieteni

buni

consumcompulsivconsum excesiv

şi de acord cu faptul că în familiile lor pot să facă ce doresc; de asemenea, există o asociere

semnificativă cu gradul de mulţumire faţă de relaţia cu mama: cea mai mică proporţie de subiecţi

care au consumat excesiv alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul

vieţii este în cazul celor care sunt mulţumiţi de relaţia cu mama, această proporţie crescând în

cazul respondenţilor care au declarat că nu sunt nici mulţumiţi, dar nici nemulţumiţi, iar cea mai

mare proporţie este în cazul celor care sunt nemulţumiţi de relaţia cu mama.

Influenţa celui/celei mai bun/ă prieten/ă şi a anturajului

Grafic 4.12 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de alcool al celui/celei mai bun/ă prieten/ă

(diferenţa până la 100% reprezintă frecvenţe ale răspunsului NU)

Întrebaţi dacă cel/cea mai bun/ă prieten/ă:

consumă des mai mult de 5 pahare de

băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase)

o singură dată (consum compulsiv)

aproximativ unul din 5 adolescenţi

(17,9%) a răspuns pozitiv, iar 62,1%

dintre participanţii la studiu au

infirmat;

ajung des în starea de beţie (consum

excesiv) – s-au obţinut rezultate

similare aproximativ unul din 5 adolescenţi (17,9%) a răspuns pozitiv, iar 71,1% dintre

participanţii la studiu au infirmat.

Având în vedere procentul mare de respondenţi care au optat pentru varianta de răspuns ”Nu ştiu/nu i-

am văzut” (11,1%, respectiv 15,4%), precum şi al celor care au declarat că nu au prieteni buni (2,2%,

respectiv 2,4% comparativ cu 1,7% la întrebarea referitoare la tutun) este posibil ca proporţia

adolescenţilor ai căror cel/cea mai bun/ă prieten/ă consumă des mai mult de 5 pahare de băuturi

alcoolice o singură dată sau „experimentează” starea de ebrietate să fie mai mare.

Referitor la consumul excesiv de alcool al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului,

58,2% dintre adolescenţi au declarat că în anturajul lor se consumă excesiv alcool până la inducerea

stării de ebrietate:

91

mai mult de

jumatate9,5%

jumatate11,5%

toti3,1%

NS22,5%

nici unul/una

19,3%

mai putin de

jumatate34,1%

Grafic 4.13 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul excesiv de alcool al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului

3,1% fac parte dintr-un grup de

prieteni în care toţi membrii au

„experimentat” starea de beţie;

9,5% - mai mult de jumătate

dintre prieteni;

11,5% - jumătate dintre

prieteni;

34,1% - mai puţin de jumătate

dintre prieteni.

Conform celor menţionate în capitolul anterior, relaţia între afilierea la un grup şi consumul de droguri

nu este o relaţie unidirecţională (influenţa grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o

relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleaşi afinităţi)37:

dintre adolescenţii care nu au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă:

- aproximativ 2/3 (63%) fac parte din grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu consumă

excesiv băuturi alcoolice;

- 25,9% fac parte din grupuri în care cel mult jumătate dintre membrii grupului consumă


- aproximativ 1 din 10 (11,1%) fac parte din grupuri în care mai mult de jumătate/toţi

membrii grupului consumă excesiv băuturi alcoolice;

dintre adolescenţii care au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă:

- aproximativ unul din 5 respondenţi (19,1%) face parte din grupuri în care niciunul/una

dintre prieteni nu consumă excesiv băuturi alcoolice;

- 63,4% sunt afiliaţi grupurilor în care cel mult jumătate dintre membrii grupului consumă


- 17,5% fac parte din grupuri în care mai mult de jumătate consumă excesiv băuturi

alcoolice;

dintre adolescenţii care nu au consumat excesiv băuturi alcoolice, cu inducerea stării de

ebrietate până la această vârstă:

- o treime (33,3%) fac parte din grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu consumă


37 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Adolescents. A Research-based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecţie în consumul şi abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm)

92

putin probabil

25,5%

sigur nu43,8%

probabil22,3%

sigur da8,4%

- 5,2% sunt afiliaţi grupurilor în care mai mult de jumătate consumă excesiv băuturi

alcoolice;

dintre adolescenţii care au consumat excesiv băuturi alcoolice, cu inducerea stării de ebrietate

până la această vârstă:

- doar 8,1% dintre respondenţi fac parte din grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu

consumă excesiv băuturi alcoolice;

- 28,8% sunt afiliaţi grupurilor în care mai mult de jumătate dintre membrii grupului

consumă excesiv băuturi alcoolice;

Grafic 4.14 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul /consumul excesiv de băuturi alcoolice şi proporţia prietenilor din anturaj care consumă excesiv alcool cu inducerea stării de ebrietate

0

25

50

75

nici unul/una 63 19,1 33,3 8,1

mai putin de 1/2 18,5 47,7 48,7 44,8

1/2 7,4 15,7 12,8 18,3

mai mult de 1/2 7,4 13,1 4,5 21,1

toti 3,7 4,4 0,7 7,7

nu da nu da

consum bauturi alcoolice_pana la aceasta varsta?

consum excesiv de bauturi alcoolice (betie)_pana la aceasta varsta?

Grafic 4.15 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de probabilitatea de a accepta propunerea prietenului să consume

alcool pentru a sărbători promovarea unui test Întrebaţi dacă ar accepta propunerea prietenului de

a consuma alcool pentru a sărbători promovarea

unui test (în condiţiile în care au resurse

financiare „ceva bani de buzunar”, iar magazinul

de băuturi este alături), se remarcă următoarele:

mai puţin de ½ dintre subiecţi (43,8%) au

respins categoric posibilitatea ca ei să

accepte;

tot aproximativ ½ dintre respondenţi (47,8%)

au optat pentru variantele de răspuns puţin

probabil/probabil;

aproximativ unul din 10 adolescenţi (8,4%) a declarat că va accepta, în mod sigur, propunerea.

93

Asocierea dintre consumul de alcool compulsiv/excesiv de către persoane din anturajul adolescentului

sau acceptarea propunerii prietenului de a consuma alcool, pentru a sărbători promovarea unui test, şi

consumul/consumul excesiv de alcool, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, al respondentului este

semnificativă statistic:

proporţia adolescenţilor care au consumat, cel puţin o dată în viaţă, alcool este mai mare în cazul

respondenţilor ai căror cel mai bun/ă prieten/ă consumă:

des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice o singură dată (99,4%), decât în cazul în care

respectivul/a prieten/ă nu consumă compulsiv alcool (92,8%);

au consumat excesiv alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată în viaţă,

(100%), decât în cazul în care respectivul/a prieten/ă nu a ”experimentat” niciodată starea

de ebrietate (93,3%);

situaţia este valabilă şi pentru consumul excesiv de alcool, cel puţin o dată în viaţă, al

respondentului (76% faţă de 38,1%, respectiv 83,2% faţă de 39,1%) cu precizarea că dacă

anterior relaţia dintre variabile era modestă (coeficientul Phi între 0,10 şi 0,30), între consumul

excesiv de alcool al respondentului şi consumul compulsiv/excesiv de alcool de către cel mai

bun/ă prieten/ă există o relaţie moderată (coeficientul Phi între 0,30 şi 0,50);

tentaţia de a accepta propunerea prietenului de a consuma alcool pentru a sărbători promovarea

unui test, este direct proporţională cu consumul/consumul excesiv de alcool, cel puţin o dată de-a

lungul vieţii, a respondentului;

cu cât creşte proporţia de adolescenţi din anturaj care consumă excesiv alcool, cu inducerea stării

de ebrietate, creşte şi proporţia de respondenţi care au declarat că au experimentat starea de beţie

cel puţin o dată de-a lungul vieţii (de la 19,5% la 91,7%).

Tabel 4.25 Asocierea dintre prevalenţa consumului de alcool, de-a lungul vieţii la respondenţi şi consumul compulsiv/excesiv de alcool de către cel mai bun/ă prieten/ă şi acceptarea propunerii prietenului de a consuma alcool pentru a sărbători promovarea unui test

Consum alcool_de-a lungul vieţii nu da Total Test de semnificaţie

da ,6% 99,4% 100,0%Reziduri ajustate -3,3 3,3nu 7,2% 92,8% 100,0%

Consum compulsiv


2 = 10,71; DF= 1;p=0,001 Phi () =0,12; p=0,001

da ,0% 100,0% 100,0%Reziduri ajustate -2,8 2,8nu 6,7% 93,3% 100,0%

cel mai bun/ă prieten/ă

Consum excesiv


2 = 7,71; DF= 1;p=0,005 Phi () =0,10; p=0,005

sigur da ,0% 100,0% 100,0%


probabil+ puţin probabil 3,4% 96,6% 100,0%

Reziduri ajustate -3,1 3,1sigur nu 10,5% 89,5% 100,0%

dacă acceptă când prietenul îi propune să consume alcool pentru a sărbători promovarea unui test


simetric =0,04, p=0,004 Goodman and Kruskal _ propunere prieten v. depend.=0,07, consum subiect v. depend.=0,03, p=0,000

94

Tabel 4.26 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool, de-a lungul vieţii la respondenţi şi consumul compulsiv/excesiv de alcool de către cel mai bun/ă prieten/ă, proporţia prietenilor din anturaj care consumă excesiv alcool şi acceptarea propunerii prietenului de a consuma alcool pentru a sărbători promovarea unui test Consum excesiv de alcool_de-a lungul vieţii

da 24,0% 76,0% 100,0%Reziduri ajustate -8,3 8,3nu 61,9% 38,1% 100,0%

Consum compulsiv


2 = 68,55; DF= 1;p=0,000 Phi () =0,32; p=0,000

da 16,8% 83,2% 100,0%Reziduri ajustate -8,0 8,0nu 60,9% 39,1% 100,0%

cel mai bun/ă prieten/ă

Consum excesiv


2 = 64,32; DF= 1;p=0,000 Phi () =0,31; p=0,000

nici unul/una 80,5% 19,5% 100,0%mai puţin de 1/2 52,6% 47,4% 100,0% 1/2 41,1% 58,9% 100,0%mai mult de 1/2 18,9% 81,1% 100,0%toţi 8,3% 91,7% 100,0%

câţi dintre prietenii cu care petrece cea mai mare parte a timpului_se îmbată

NS 74,1% 25,9% 100,0%

simetric =0,10, p=0,000 Goodman and Kruskal _ consum prieteni v. depend.=0,03, consum subiect v. depend.=0,17, p=0,000

sigur da 18,2% 81,8% 100,0%


probabil+ puţin probabil

44,4% 55,6% 100,0%

Reziduri ajustate -6,4 6,4sigur nu 78,1% 21,9% 100,0%

dacă acceptă când prietenul îi propune să consume alcool pentru a sărbători promovarea unui test


simetric =0,22, p=0,000 Goodman and Kruskal _ propunere prieten v. depend.=0,09, consum subiect v. depend.=0,16, p=0,000

Consumul excesiv de alcool afectează relaţiile dintre adolescenţi şi anturaj:

dintre adolescenţii care nu au consumat niciodată alcool

- 88,9% sunt mulţumiţi (dintre care 55,6% - grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu

consumă excesiv băuturi alcoolice, iar 11,1%- grupuri în care cel puţin jumătate consumă

excesiv băuturi alcoolice);

- niciun subiect nu s-a declarat nemulţumit faţă de relaţia cu prietenii din anturaj;

dintre adolescenţii care au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă

- 76,1% sunt mulţumiţi (dintre care doar 14% - grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu



- 1,7% s-au declarat nemulţumiţi faţă de relaţia cu prietenii din anturaj;

dintre adolescenţii care nu au consumat excesiv alcool niciodată

- 78,1% sunt mulţumiţi (dintre care 25,7% - grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu



- 1,7% s-au declarat nemulţumit faţă de relaţia cu prietenii din anturaj;

dintre adolescenţii care au consumat excesiv alcool (cu inducerea stării de ebrietate)

- 74,7% sunt mulţumiţi (dintre care doar 4,9% - grupuri în care niciunul/una dintre prieteni

nu consumă excesiv băuturi alcoolice, iar 21,1%- grupuri în care cel puţin jumătate

consumă excesiv băuturi alcoolice);

- 1,4% s-au declarat nemulţumit faţă de relaţia cu prietenii din anturaj.

95

Tabel 4.27 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul /consumul excesiv de băuturi alcoolice, satisfacţia faţă de relaţia cu prietenii şi proporţia prietenilor din anturaj care consumă excesiv alcool cu inducerea stării de ebrietate

Câţi dintre prietenii cu care vă petreceţi cea mai mare parte a timpului_se îmbată?

Cât de mulţumit eşti de_relaţia prietenii tăi? niciunul

/una mai puţin de ½

sau ½ mai mult de ½

sau toţi Total

mulţumit (ă) 55,6% 22,2% 11,1% 88,9% nu

nici mulţumit(a) nici nemulţumit(ă) 7,4% 3,7% 11,1%

mulţumit (ă) 14,0% 50,0% 12,1% 76,1% nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă) 5,1% 11,9% 5,1% 22,2%

consum băuturi alcoolice_până la această vârstă? da

nemulţumit(ă) 1,5% ,2% 1,7%

mulţumit (ă) 25,7% 49,3% 3,1% 78,1% Nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă) 7,6% 10,8% 1,7% 20,1% nu

nemulţumit(ă) 1,4% ,3% 1,7%

mulţumit (ă) 4,9% 48,8% 21,1% 74,7% Nici mulţumit(ă) nici nemulţumit(ă) 3,2% 13,0% 7,7% 23,9%

consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie)_până la această vârstă? da

nemulţumit(ă) 1,4% 1,4%

Trăsături psihologice

Asocierea dintre prevalenţa consumului de alcool/ consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de

ebrietate, la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria

persoană şi iau decizii este semnificativă statistic. Astfel, conform datelor:

comparând adolescenţii care au declarat că au consumat, cel puţin o dată în viaţă, alcool cu cei

care nu au consumat niciodată băuturi alcoolice:

- consideră că trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva (95,7% faţă de 92%);

- sunt încrezători în propria persoană - ”capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea

persoanelor” (95% faţă de 82,5%) şi au multe interese şi pasiuni (94,9% faţă de 89,2%);

- hotărâţi -” când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt” (94,8% faţă

de 81,4%);

comparând adolescenţii care au experimentat starea de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul

vieţii, cu cei care nu s-au îmbătat niciodată:

- au dificultăţi (dificil/foarte dificil) în a cere ajutorul atunci când au probleme (52,1% faţă de

43,1%), consideră că singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă

cine este şeful (52% faţă de 38,6%) şi că trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva

(48,1% faţă de 39,8%);

- deşi nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra unei acţiuni (54,9% faţă de

43,1%), respectă doar regulile pe care vor ei să le respecte (47% faţă de 39,4%) şi când au

decis ceva, întotdeauna îşi duc activitatea până la capăt (47,5% faţă de 39,2%).

96

Tabel 4.28 Asocierea dintre prevalenţa consumului de alcool la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria persoană şi iau decizii

Consum alcool_de-a lungul vieţii

nu da Total Test de semnificaţie acord 4,3% 95,7% 100,0%relaţionare_ trebuie să laşi de înţeles când eşti

furios pe cineva dezacord 8,0% 92,0% 100,0%2 =5,36; DF= 1; p=0,016 Phi () =0,08; p=0,021

acord 5,1% 94,9% 100,0%Descriere proprie_am multe interese şi pasiuni

dezacord 10,8% 89,2% 100,0%2 =6,30; DF= 1; p=0,012 Phi () =0,08; p=0,012

acord 5,0% 95,0% 100,0%Descriere proprie_sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor dezacord 17,5% 82,5% 100,0%

2 =15,20; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,13; p=0,000

acord 5,2% 94,8% 100,0%Mod de a lua decizie_ când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt dezacord 18,6% 81,4% 100,0%

2 =13,39; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,12; p=0,000

Consum excesiv alcool_de-a lungul vieţii uşor+foarte uşor 56,9% 43,1% 100,0%relaţionare_ ceri ajutorul atunci când ai

probleme dificil+foarte dificil 47,9% 52,1% 100,0%2 =3,94; DF= 1; p=0,047 Phi () =0,68; p=0,047

acord 48,0% 52,0% 100,0%relaţionare_singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este seful dezacord 61,4% 38,6% 100,0%

2 =15,20; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,13; p=0,000

acord 51,9% 48,1% 100,0%relaţionare_ trebuie să laşi de înţeles când eşti furios pe cineva dezacord 60,2% 39,8% 100,0%

2 =5,64; DF= 1; p=0,018 Phi () =0,08; p=0,018

acord 56,9% 43,1% 100,0%Mod de a lua decizie_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni dezacord 45,1% 54,9% 100,0%

2 =5,47; DF= 1; p=0,019 Phi () =0,08; p=0,019

acord 53,0% 47,0% 100,0%Mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care vreau eu sa le respect dezacord 60,6% 39,4% 100,0%

2 =4,34; DF= 1; p=0,037 Phi () =0,07; p=0,037

acord 52,5% 47,5% 100,0%Mod de a lua decizie_ când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt dezacord 60,8% 39,2% 100,0%

2 =5,32; DF= 1; p=0,021 Phi () =0,07; p=0,021

Implicarea în activităţile şcolare sau extraşcolare

Absenţa de la orele de şcoală, indiferent de motiv, se asociază semnificativ statistic cu următoarele:

consumul de alcool – relaţia între variabile este însă slabă (coeficientul Phi = 0,09) sau cel mult

modestă (coeficientul Phi > 0,10, cea mai mare asociere fiind în cazul absenţelor pentru că s-a

chiulit de la orele de curs 2= 17,77);

consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate – relaţia între variabile este şi în acest

caz slabă, neglijabilă (coeficientul Phi <0,10 sau coeficientul Lambda <0,20); conform

coeficienţilor Lambda sau tau al lui Goodman şi Kruskal se observă că relaţia este mai puternică

în condiţiile în care consumul excesiv de alcool este variabilă dependentă, iar numărul de zile

absentate de la şcoală este variabilă independentă.

De asemenea, preferinţele pentru petrecerea timpului liber se asociază semnificativ statistic cu:

consumul de alcool – relaţia între variabile este însă modestă (coeficientul Phi > 0,10 pentru

întâlnirile cu prietenii pentru a ne distra pe seama altora şi folosirea internetului) sau moderată

(coeficientul Phi > 0,30 pentru petrecerea timpului liber în oraş: discotecă/cafenea/petreceri etc.);

consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate – relaţia între variabile este slabă în

asocierea cu preferinţa pentru practicarea unui sport/participarea la evenimente sportive

(coeficientul Phi = 0,08) şi modestă în asocierea cu preferinţa pentru folosirea internetului: chat,

muzică, jocuri etc., jocuri mecanice, petrecerea timpului liber în oraş: discotecă/cafenea/petreceri

etc. şi întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora (coeficientul Phi între 0,10 şi

0,30).

97

Tabel 4.29 Asocierea dintre prevalenţa consumului /consumului excesiv de alcool şi implicarea în activităţile şcolare Consum alcool_de-a lungul vieţii În ultimele 30 de zile câte zile ai lipsit

pentru că….? nu da Total Test de semnificaţie niciuna 7,7% 92,3% 100,0%

ai fost bolnav 1zi sau mai mult 3,2% 96,8% 100,0%2 =8,08; DF= 1; p=0,004

Phi () =0,09; p=0,004niciuna 8,8% 91,2% 100,0%

ai chiulit 1zi sau mai mult 2,2% 97,8% 100,0%

2 =17,77; DF= 1; p=0,000Phi () =0,14; p=0,000

niciuna 8,1% 91,9% 100,0%din alte motive 1zi sau mai mult 2,0% 98,0% 100,0%

2 =14,52; DF= 1; p=0,000Phi () =0,13; p=0,000

Consum excesiv alcool (beţie)_de-a lungul vieţii niciuna 58,5% 41,5% 100,0%

ai fost bolnav 1zi sau mai mult 50,9% 49,1% 100,0%2 =4,87; DF= 1; p=0,027

Phi () =0,08; p=0,027niciuna 66,2% 33,8% 100,0%1-2 zile 47,6% 52,4% 100,0%3-4 zile 34,5% 65,5% 100,0%5-6 zile 36,6% 63,4% 100,0%

ai chiulit

7 zile sau mai mult 25,0% 75,0% 100,0%

simetric =0,08, p=0,002 consum excesiv v. depend.= 0,16, p=0,002 Goodman and Kruskal _ p=0,000 zile absenţă v. depend.=0,30 consum excesiv v. depend.=0,68

niciuna 62,8% 37,2% 100,0%

1-2 zile 46,8% 53,2% 100,0%din alte motive

3 zile sau mai mult 35,1% 64,9% 100,0%

simetric =0,07, p=0,009 consum excesiv v. depend.= 0,12, p=0,009 Goodman and Kruskal _ p=0,000 zile absenţă v. depend.=0,025 consum excesiv v. depend.=0,043

Tabel 4.30 Asocierea dintre prevalenţa consumului /consumului excesiv de alcool (beţie) şi preocupări extraşcolare

consum de băuturi alcoolice_până la această vârstăPreocupări

nu da Total Test de semnificaţieda 2,9% 97,1% 100,0%distracţia în oraş

(discotecă/cafenea/petreceri etc.) nu 13,5% 86,5% 100,0%2 =37.27; DF= 1; p=0,000

Phi () =0,20; p=0,000da 1,9% 98,1% 100,0%întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe


Phi () =0,10; p=0,001da 4,5% 95,5% 100,0%folosirea internetului (chat, muzică,

jocuri etc.) nu 10,4% 89,6% 100,0%2 =10,37; DF= 1; p=0,001

Phi () =0,11; p=0,001

consum excesiv de băuturi alcoolice (beţie)_până la această vârstăda 51,2% 48,8% 100,0%practicarea unui sport/participarea la

evenimente sportive nu 59,2% 40,8% 100,0%2 =5,48; DF= 1; p=0,019

Phi () =0,08; p=0,019da 47,0% 53,0% 100,0%distracţia în oraş

(discotecă/cafenea/petreceri etc.) nu 76,9% 23,1% 100,0%2 =62,02; DF= 1; p=0,000

Phi () =0,27; p=0,000da 36,1% 63,9% 100,0%întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe


Phi () =0,24; p=0,000da 52,3% 47,7% 100,0%folosirea internetului (chat, muzică,

jocuri etc.) nu 66,0% 34,0% 100,0%2 =11,32; DF= 1; p=0,001

Phi () =0,12; p=0,001da 25,0% 75,0% 100,0%

jocuri mecanice nu 57,8% 42,2% 100,0%2 =25,75; DF= 1; p=0,000

Phi () =0,17; p=0,000

Relaţia cu şcoala/colegii de şcoală

Tabel 4.31 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, la respondenţi şi relaţia cu şcoala

Consum excesiv de alcool_de-a lungul vieţii nu da Total Test de semnificaţie




simetric =0,04, p=0,002 consum excesiv v. depend.= 0,07, Goodman and Kruskal _ p=0,000 consum excesiv v. depend.=0,043


2 =25,21; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,17; p=0,000

acord 57,1% 42,9% 100,0%rezultatele mele şcolare contează pentru mine dezacord 27,1% 72,9% 100,0%

2 =16,50; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,14; p=0,000

Prevalenţa consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, se asociază semnificativ

statistic cu itemii privind relaţia subiectului cu şcoala: creşte invers proporţional cu atracţia faţă de

98

10,9

7,5

33,8

47,8

0 25 50

dezacord total

dezacord partial

acord partial

acord total

şcoală, este mai mare pentru adolescenţii care au declarat că nu respectă ceea ce le spun profesorii şi

pentru care nu contează rezultatele şcolare.

Cunoştinţe, percepţia consecinţelor şi riscurilor consumului de alcool şi opinii privind motivaţia debutului/consumului de alcool

Grafic 4.16 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la “Ştiu tot ce trebuie să ştiu despre alcool şi efectele sale”

4 din 5 adolescenţi (81,6%) consideră

că ştiu tot ce trebuie să ştie despre

alcool şi efectele sale (47,8%- acord

total şi 33,8% - acord parţial), iar

diferenţa de 18,4% dintre adolescenţi

declară că nu au cunoştinţe suficiente în

această privinţă (unul din 10 adolescenţi – 10,9% au optat pentru varianta de răspuns „dezacord total”).

Deşi asocierile între variabile sunt modeste (coeficientul Phi <0,20), sunt semnificativ statistic:

proporţia adolescenţilor care, cel puţin o dată în viaţă, au consumat alcool sau au ajuns la starea de

ebrietate şi consideră că ştiu totul despre alcool şi efectele sale este mai mare decât a celor care

apreciază că nu deţin informaţiile respective.

Tabel 4.32 Asocierea dintre opinia pe care o au adolescenţii privind nivelul cunoştinţelor despre alcool şi efectele sale şi prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool

consum băuturi alcoolice_până la această vârstă Ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool şi efectele sale nu da Total Test de semnificaţie acord 3,7% 96,3% 100,0%dezacord 15,8% 84,2% 100,0%

2 =34,70; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,20; p=0,000

consum excesiv de băuturi alcoolice_până la această vârstăacord 52,3% 47,7% 100,0%dezacord 70,1% 29,9% 100,0%

2 =15,28; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,14; p=0,000

Grafic 4.17 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău fizic sau de altă natură dacă consumă alcool…?

0

10

20

30

40

50

60

nici un risc 10,7 4,1

riscuri scazute 52,5 22,6

riscuri mari 23,2 57,6

NS 13,6 15,8

un pahar-doua in fiecare zi 5 sau mai multe randuri de alcool

la o ocazie, in fiecare week-end

99

Ca şi în cazul tutunului, adolescenţii au o percepţie diferită a riscurilor consumului de alcool în funcţie

de tipul şi frecvenţa acestuia:

un pahar – două în fiecare zi („doza socială” acceptată conform mitului că alcoolul are

proprietăţile unui medicament) – unul din 10 adolescenţi (10,7%) consideră că nu există niciun

risc, jumătate dintre ei (52,5%) apreciază că există riscuri scăzute şi doar 23,2% evaluează cu

riscuri mari consumul regulat de alcool, în cantităţi mici;

consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice (model de consum de tip „BINGE

DRINKING”- consum compulsiv) în fiecare week-end – este apreciat ca având riscuri mai mari:

nici un risc - 4,1%, riscuri scăzute – 22,6%, iar riscuri mari – peste jumătate dintre respondenţi

(57,6%);

în ambele cazuri există proporţii mari de non-răspunsuri: 13,6%, respectiv 15,8%.

Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool (cu inducerea stării de ebrietate) de-a lungul

vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice

(model de consum de tip „BINGE DRINKING”) în fiecare week-end, deşi semnificativă statistic, este

slabă, neglijabilă (coeficientul lambda <0,2); se observă însă că asocierea dintre variabile este mai mare

în sensul: evaluarea riscurilor – variabilă independentă şi consum excesiv de alcool - variabilă

dependentă.

Tabel 4.33 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool (cu inducerea stării de ebrietate) de-a lungul vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice (consum compulsiv) în fiecare week-end

Consum excesiv de alcool_de-a lungul vieţii Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău fizic sau de altă natură dacă….? nu da Total Test de semnificaţie

nici un risc 36,4% 63,6% 100,0%riscuri scăzute 43,2% 56,8% 100,0%riscuri mari 58,1% 41,9% 100,0%

consumă la o ocazie 5 sau mai multe rânduri de alcool în fiecare weekend

Total 53,1% 46,9% 100,0%

simetric =0,06, p=0,019 consum excesiv v. depend.= 0,10, Goodman and Kruskal _ p=0,000 eval. riscuri v. depend.=0,017 consum excesiv v. depend.=0,023

Referitor la percepţia consecinţelor pe care consideră că le-ar putea consumul de alcool asupra unui

tânăr de vârsta sa se observă că o proporţie mare de adolescenţi consideră alcool:

un motiv de conflict cu părinţii (78,6%), cu autorităţile (poliţia) – 68,8% şi chiar cu prietenii din

anturaj care nu consumă alcool (42,9% - procent mai mic comparativ cu cele anterioare, dar

trebuie ţinut cont de faptul că prevalenţa consumului de alcool, de-a lungul vieţii, este de 85% şi

numai 19,3% dintre adolescenţi au declarat că nici unul/una dintre prietenii cu care petrec cea

mai mare parte a timpului nu au „experimentat” starea de beţie);

”primul pas” către consumul excesiv de alcool (78,3%);

o cauză a performanţelor şcolare scăzute (69,8%);

100

42,9

52,0

53,1

67,9

68,8

68,8

69,8

78,3

78,6

probleme cu prietenii care nuconsuma alcool

probleme financiare

dependenta

probleme cu sanatatea

se angajeaza intr-o relatie sexualape care a doua zi o regreta

probleme cu politia

performante scolare scazute

ajung des sa se imbete

conflict cu parintii da

18,3

24,6

26,8

60,1

70,0

69,3

este un tanar popular

mai prietenos,comunicativ

increzator in forteleproprii si mai sociabil

se simte mai relaxat

uita de griji si deprobleme personale

se distreaza mai bine

da

duce la angajarea în relaţii sexuale pe care ulterior le regretă (68,8%);

generează dependenţă (53,1%) şi afecţiuni medicale (67,9%);

implică probleme financiare (52%).

Îngrijorător este faptul că sunt şi elevi care atribuie şi efecte pozitive consumului de alcool:

70% declară că s-ar distra mai bine,

consideră că alcoolul este un mijloc de reducere a stresului: „uiţi de griji şi de probleme

personale” (69,3%) şi „se simte mai relaxat” (60,1%);

aproximativ ¼ dintre adolescenţi consideră consumul de alcool ca un ”mijloc” de socializare:

„mai încrezător în forţele proprii şi mai sociabil” (26,8%), „mai prietenos, comunicativ”(24,6%)

şi popular (18,3%).

Grafic 4.18 Distribuţia subiecţilor în funcţie de percepţia riscurilor pe care le implică consumul de alcool (diferenţa până la 100% reprezintă răspunsurile negative)

Comparând adolescenţii care au consumat cel puţin o dată în viaţă băuturi alcoolice cu cei care nu au

băut niciodată alcool, se observă o proporţie mai mare (asocieri semnificative statistic, dar slabe sau

modeste ca intensitate) în cazul adolescenţilor care în privinţa riscurilor pe care le implică consumul de

alcool cred că:

duce la angajarea în relaţii sexuale pe care ulterior le regretă (70% faţă de 45,3%);

este un mijloc de reducere a stresului: „uiţi de griji şi de probleme personale” (70,3% faţă de

54,7%) „se simte mai relaxat” (62% faţă de 41,5%) şi „se distrează mai bine” (72,5% faţă de

54,7%);

generează probleme de sănătate (68,5% faţă de 49,1%).

101

Tabel 4.34 Asocierea dintre prevalenţa consumului de alcool de-a lungul vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul de alcool

Consum alcool_de-a lungul vieţii Consecinţe consum alcool

nu da Test de semnificaţie

da 45,3% 70,0%nu 54,7% 30,0%

se angajează într-o relaţie sexuală pe care a doua zi o regretă Total 100,0% 100,0%

2 =14,11; DF= 1; p=0,000 Phi () =0,12; p=0,000

da 54,7% 70,3%nu 45,3% 29,7%

uită de griji şi de probleme personale

Total 100,0% 100,0%

2 =5,73; DF= 1; p=0,017 Phi () =0,08; p=0,017

da 41,5% 62,0%nu 58,5% 38,0%se simte mai relaxat Total 100,0% 100,0%

2 =8,82; DF= 1; p=0,003 Phi () =0,10; p=0,003

da 54,7% 72,5%nu 45,3% 27,5%se distrează mai bine Total 100,0% 100,0%

2 =7,75; DF= 1; p=0,005 Phi () =0,09; p=0,005

da 49,1% 68,5%nu 50,9% 31,5%probleme cu sănătatea Total 100,0% 100,0%

2 =8,54; DF= 1; p=0,003 Phi () =0,10; p=0,003

Tabel 4.35 Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool (cu inducerea stării de ebrietate) de-a lungul vieţii şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul de alcool

De asemenea, comparând

adolescenţii care au „experimentat”

cel puţin o dată în viaţă starea de

ebrietate cu cei care au declarat că nu

s-au îmbătat niciodată, se observă o

proporţie mai mare (asocieri

semnificative statistic, dar slabe sau

modeste ca intensitate) în cazul

adolescenţilor care în privinţa

riscurilor pe care le implică

consumul de alcool

nu consideră că:

- este un motiv de conflict

cu părinţii (26,5% faţă

de16,9%) sau cu prietenii

care nu consumă alcool

(62,1% faţă de 53,7%);

- generează dependenţă (61,5% faţă de 39,2%) şi este ”primul pas” către consumul excesiv

de alcool (27% faţă de 17,9%);

- implică probleme financiare (51,6% faţă de 42,6%);

Consum excesiv de alcool_de-a lungul vieţii Consecinţe consum alcool

nu da Test de semnificaţie da 83,1% 73,5% nu 16,9% 26,5% conflict cu părinţii Total 100,0% 100,0%

2 =11,49; DF= 1; p=0,001Phi () =0,12; p=0,001

da 46,3% 37,9% nu 53,7% 62,1%

conflict cu prietenii care nu consumă alcool Total 100,0% 100,0%

2 =5,94; DF= 1; p=0,015Phi () =0,08; p=0,015

da 60,8% 38,5% nu 39,2% 61,5% dependenţă Total 100,0% 100,0%

2 =41,61; DF= 1; p=0,000Phi () =0,22; p=0,000

da 82,1% 73,0% nu 17,9% 27,0%

ajung des să se îmbete

Total 100,0% 100,0%

2 =9,95; DF= 1; p=0,002Phi () =0,11; p=0,002

da 57,4% 48,4% nu 42,6% 51,6% probleme financiareTotal 100,0% 100,0%

2 =6,73; DF= 1; p=0,009Phi () =0,09; p=0,009

da 63,1% 76,5% nu 36,9% 23,5%

uită de griji şi de probleme personale

Total 100,0% 100,0%

2 =17,44; DF= 1; p=0,000Phi () =0,14; p=0,000

da 53,3% 67,9% nu 46,7% 32,1% se simte mai relaxat Total 100,0% 100,0%

2 =18,53; DF= 1; p=0,000Phi () =0,15; p=0,000

da 62,3% 81,4% nu 37,7% 18,6%

se distrează mai bine

Total 100,0% 100,0%

2 =37,16; DF= 1; p=0,000Phi () =0,21; p=0,000

da 20,9% 27,3% nu 79,1% 72,7%

este mai prietenos, comunicativ

Total 100,0% 100,0%

2 =4,69; DF= 1; p=0,030Phi () =0,07; p=0,030

102

cred că este un mijloc de

- reducere a stresului: „uiţi de griji şi de probleme personale” (76,5% faţă de 63,1%), „se

simte mai relaxat” (67,9% faţă de 53,3%) şi „se distrează mai bine” (81,4% faţă de 62,3%);

- socializare „este mai prietenos, comunicativ” (27,3% faţă de 20,9%).

Analiza problemelor avute de către subiecţii intervievaţi în ultimele 12 luni din cauza consumului de

alcool şi droguri, a fost făcută pe două segmente:

”probleme” fizice şi pierderi materiale,

probleme de relaţionare (prieteni, părinţi, profesori) şi probleme şcolare.

Tabel 4.36: Distribuţia subiecţilor în funcţie de problemele pe care au declarat că le au avut în ultimele 12 luni- % da, datorită

Situaţii (probleme) consumului de alcool

consumului de droguri

altor cauze

Nu Total

ceartă sau dispută 4,6 0,4 41,6 53,4 100îmbrâncire sau bătaie 4,1 15,4 80,5 100accident sau rănire 2,8 0,1 10,7 86,4 100spitalizare sau primire la camera de urgenţă 0,6 0,5 6,6 92,4 100pierderea banilor sau a altor obiecte de valoare 3,2 0,1 18,6 78,2 100pagube produse obiectelor sau hainelor pe care le deţineţi 3,4 0,2 14,4 82,0 100

probleme în relaţia cu părinţii 2,1 0,1 33,9 63,9 100probleme în relaţia cu prietenii 1,7 34,2 64,1 100probleme în relaţia cu profesorii 0,4 0,3 19,6 79,7 100slabă performanţă la şcoală 0,9 0,1 23,8 75,2 100

Nr. situaţii 238 18 2202 7612 10070Nr. situaţii (răspunsuri) cu probleme 238 18 2202 - 2458

Total (situaţii)38

% - din total situaţii (răspunsuri) cu probleme 9,7 0,7 89,6 100

Nr. subiecţi 108 14 708 272 110240

Nr. subiecţi cu probleme 108 14 708 - 830Total subiecţi39 %- din total situaţii subiecţi cu probleme 13 1,7 85,3 100

Procentul elevilor care au avut probleme în ultimele 12 luni din cauza consumului de alcool (13%) şi

droguri (1,7%), indică faptul că, pentru adolescenţi, consumul de alcool/droguri a început să constituie

o cauză a violenţei fizice, a deteriorării relaţiilor cu familia/anturajul/profesorii şi a scăderii

performanţelor şcolare.

Tabel 4.37: Distribuţia subiecţilor în funcţie de tipul cauzei care a generat problemele pe care au declarat că le au avut în ultimele 12 luni- %

Conform datelor din tabelul alăturat se observă că din

cei 1007 de adolescenţi care au participat la studiu:

doar 272 de subiecţi (27%) nu au avut probleme;

6 subiecţi au avut probleme generate de

38 se consideră situaţii (cazuri) distincte dacă un subiect a declarat că a avut, din cauza alcoolului/drogurilor, diferite probleme (pentru fiecare cauză şi problemă câte un caz) 39 pe subiecţi; de ex: sunt 14 subiecţi care au declarat că au avut probleme din cauza drogurilor: 1subiect -3 probleme A+D+E, 2 subiecţi câte 2 probleme (1 subiect -C+H, 1 subiect -E+H), 10 subiecţi câte o problemă (5 subiecţi -J, 3 subiecţi –A, 1subiect -F, 1 subiect -H şi 1 subiect -I); în total 14 subiecţi au avut 18 probleme din cauza drogurilor 40 sunt subiecţi care au avut probleme din mai multe motive (ex 6 subiecţi au avut probleme din cauza alcoolului, drogurilor dar şi din alte cauze

alte cauze drog alcool nu da

Total

nu 272 619 891nu

da 26 76 102nu 1 7 8

da da 0 6 6

Total 299 708 1007

103

2,1

1,7

0,4

0,9

0,10,3

0,1

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

probleme inrelatia cuparintii tai

probleme inrelatia cu

prietenii tai

probleme inrelatia cu

profesorii tai

slabaperformanta la

scoala

da - alcool

da - droguri

4,6

4,1

2,8

0,6

3,2

3,4

0,4

0,1

0,5

0,1

0,2

cearta

imbrancire sau bataie

accident sau ranire

spitalizare sau primire lacamera de urgenta

pierderea banilor sau a altorobiecte de valoare

pagube produse obiectelorsau hainelor pe care le detineti

da - alcool

da - droguri

consumul de alcool şi droguri, dar şi din alte cauze;

76 de subiecţi (7,5%) au avut probleme generate de consumul de alcool şi alte cauze;

13 subiecţi au avut probleme generate de consumul de droguri şi alte cauze.

Grafic 4.19 : Procentele elevilor care au avut probleme în ultimele

12 luni din cauza consumului de alcool şi droguri (diferenţa până la 100% au declarat că au avut probleme din alte motive/nu au avut probleme)

Dacă în cazul consumului de alcool

cel mai mare procent (4,6%) se

înregistrează în cazul certurilor, în

cazul consumului de alte droguri

cea mai frecvent întâlnită problemă

(0,5% dintre respondenţi) este cea

de tip medical (a necesitat

spitalizare sau accesarea serviciilor

medicale în regim de urgenţă), iar

urmatoare problemă este cearta

(0,4% dintre respondenţi).

Grafic 4.20 : Procentul elevilor care au declarat că avut probleme în relaţia cu părinţii/prietenii/ profesorii şi slabă performanţă şcolară

în ultimele 12 luni din cauza consumului de alcool şi droguri Deşi problemele în relaţia cu

prietenii, grupul de egali şi

pagubele produse obiectelor sau

hainelor pe care le deţin sunt

menţionate în mai mică măsură

decât ”problemele” fizice şi

pierderile materiale, din analiza

acestora observăm că cei mai

„intoleranţi” în privinţa

consumului de alcool sunt părinţii, cei mai toleranţi în privinţa consumului de droguri sunt prietenii; în

schimb cei mai permisivi în privinţa consumului de alcool şi mai intoleranţi în privinţa consumului de

droguri sunt profesorii. Proporţia adolescenţilor care au înregistrat o slabă performanţă şcolară datorită

consumului de alcool este de 0,9%, iar din cauza drogurilor-0,1%.

104

În ceea ce priveşte problemele avute în ultimele 12 luni, din alte cauze decât consumul de

alcool/droguri, aproximativ jumătate dintre adolescenţi au declarat că a fost cearta (41,6%), iar unul

din trei au declarat că au avut probleme cu prietenii (34,2%) sau cu părinţii (33,9%).

Grafic 4.21 : Procentele elevilor care au avut probleme în ultimele 12 luni din alte cauze decât consumul de alcool/ droguri sau care nu au avut probleme niciodată

41,6

15,4

10,7

6,6

18,6

14,4

33,9

34,2

19,6

23,8

53,4

63,9

64,1

86,4

80,5

92,4

78,2

82,0

75,2

79,7

0 25 50 75 100

cearta

imbrancire sau bataie

accident sau ranire

spitalizare sau primire la camera de urgenta

pierderea banilor sau a altor obiecte de valoare

pagube produse obiectelor sau hainelor detinute

probleme in relatia cu parintii tai

probleme in relatia cu prietenii tai

probleme in relatia cu profesorii tai

slaba performanta la scoala

da, din alte cauze

nu

Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia adolescenţilor privind motivaţia pentru care este

consumat alcoolul: subiecţii au fost rugaţi ca din 17 variante de răspuns să aleagă 341 care consideră că

au cea mai mare importanţă în debutul/consumul de alcool. Au fost obţinute următoarele rezultate

(sunt similare consumului de tutun - diferă proporţiile):

I cauză/motiv – anturajul/prietenii (53,4%), dorinţa de senzaţii tari (30,6%) şi curiozitatea,

tentaţia (5,8%);

II cauză/motiv - anturajul/prietenii (22,9%), curiozitatea, tentaţia (19,6%) şi problemele

personale (19,1%);

III cauză/motiv - prostia (19,6%), dorinţa de a-şi modifica dispoziţia „vor să se simtă bine”

(18,6%), resurse financiare mari „bani mulţi” (10,9%) şi problemele personale (10,8%).

La alte motive au fost menţionate: aniversări („ziua de naştere”), „pentru a prinde curaj”, „decepţiile în

dragoste” dependenţă („poftă, gât uscat”), „plăcere personală”, imitarea anumitor persoane, „pentru a

părea mai mari”.

41 se putea preciza/completa şi o variantă proprie de răspuns

105

Tabel 4.38 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Care crezi că sunt motivele/cauzele care îi determină pe unii tineri să încerce sau să consume alcool?” după cele 3 opţiuni(alegeri)

I cauză II cauză III cauză anturajul/prietenii 53,4 22,9 0,1 dorinţa de senzaţii tari 30,6 0,1 0,2 curiozitatea,tentaţia 5,8 19,6 7,3 probleme personale 4,2 19,1 10,8 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 2,0 7,5 2,5 nivelul educaţional şi cultural redus 1,1 3,8 2,6 bani mulţi 0,7 8,2 10,9 plictiseala/singurătatea 0,7 2,5 4,5 teribilismul 0,4 5,4 7,7 vor să se simtă bine 0,3 4,8 18,6 prostia 0,3 0,4 19,6 imitarea modelelor din filme 0,2 1,3 0,8 depresia 0,1 1,1 9,3 lipsa informaţiilor/inf. false despre efectele consumului 0,1 2,0 1,3 pentru a slabi 0,1 0,5 obligaţi de cineva 0,9 1,1 sărăcia 0,3 1,7 altceva 0,1 0,6

Fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că :

cele mai importante 4 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii (menţionat de 76,1% dintre

respondenţi), problemele personale (33,3% dintre respondenţi), curiozitatea, tentaţia (32,2%

dintre respondenţi) şi dorinţa de senzaţii tari (30,9% dintre respondenţi);

cele mai puţin importante sunt: sărăcia (2% dintre respondenţi), obligaţi de cineva (2% dintre

respondenţi), alte motive decât cele menţionate în chestionar (0,7% dintre respondenţi) şi pentru

a slăbi (0,6% dintre respondenţi).

Tabel 4.39 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Care crezi că sunt motivele/cauzele care îi determină pe unii tineri să încerce sau să consume alcool?” fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii)

Motiv/cauză Nr. subiecţi care au nominalizat motivul



anturajul/prietenii 766 25,8 76,1 probleme personale 336 11,3 33,3 curiozitatea,tentaţia 324 10,9 32,2 dorinţa de senzaţii tari 311 10,5 30,9 vor să se simtă bine 232 7,8 23,1 prostia 198 6,7 19,7 bani mulţi 194 6,5 19,3 teribilismul 132 4,4 13,1 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 118 4 11,7 depresia 103 3,5 10,2 plictiseala/singurătatea 76 2,6 7,5 nivelul educaţional si cultural redus 74 2,5 7,3 informaţii false/lipsă despre efectele consumului 34 1,1 3,4 imitarea modelelor din filme 23 0,8 2,3 sărăcia 20 0,7 2 obligaţi de cineva 20 0,7 2 altceva 7 0,2 0,7 pentru a slăbi 6 0,2 0,6

Total răspunsuri 2974 100,0 295,3 1007 - cazuri valide

42 25,8% = 766*100/2974 43 76,1% = 766*100/1007 (nr de subiecţi care au răspuns – cazuri valide)

106

Analizând răspunsurile privind motivele care îi determină pe unii tineri să debuteze/consume alcool în

funcţie de faptul dacă au consumat vs. nu au consumat alcool excesiv44 (cu inducerea stării de

ebrietate) cel puţin o singură dată, de-a lungul vieţii, se observă că:

adolescenţii care au declarat că nu s-au îmbătat niciodată au optat într-o mai mare măsură pentru:

anturajul/prietenii, probleme personale, curiozitate/tentaţie, prostie, bani mulţi, climat familial,

depresie, nivel educaţional şi cultural redus, informaţii false/lipsă despre efectele consumului,

sărăcie, imitarea modelelor din filme, obligaţi de cineva, pentru a slăbi;

adolescenţii care au consumat excesiv alcool, cu experimentarea stării de ebrietate, cel puţin o

singură dată în viaţă au optat într-o mai mare măsură pentru: dorinţa de senzaţii tari, vor să se

simtă bine, teribilism şi plictiseală/singurătate.

Tabel 4.40 Distribuţia subiecţilor în funcţie de opinia privind motivele care îi determină pe unii tineri să debuteze/consume alcool şi consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată, de-a lungul vieţii

Consum excesiv de alcool_de-a lungul vieţii nu da Total subiecţi Motiv/cauză

nr % nr % nr anturajul/prietenii 366 56,5 283 43,5 649 probleme personale 164 58 119 42 284 curiozitatea,tentaţia 161 58,5 114 41,5 275 dorinţa de senzaţii tari 134 49,7 135 50,3 269 vor să se simtă bine 74 37,1 125 62,9 199 prostia 104 64,5 57 35,5 161 bani mulţi 91 57,8 66 42,2 157 teribilismul 51 45,8 60 54,2 111 climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei) 66 66,6 33 33,4 99 depresia 49 59,1 34 40,9 83 plictiseala/singurătatea 24 38,7 38 61,3 62 nivelul educaţional si cultural redus 42 71,1 17 28,9 59 informaţii false/lipsă despre efectele consumului 20 76,9 6 23,1 26 sărăcia 14 73,9 5 26,1 19 imitarea modelelor din filme 10 55,4 8 44,6 18 obligaţi de cineva 9 56,3 7 43,7 16 pentru a slăbi 3 75,1 1 24,9 4

N valid =846

H. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR

În vederea sintetizării datelor prezentate mai sus, toţi itemii analizaţi anterior au fost introduşi într-un

model de segmentare (CHAID):

I. pentru consumul de alcool cel puţin o dată de-a lungul vieţii un model de 3 nivele cu 12 noduri (7

noduri terminali) pe baza căruia se pot face predicţii cu o eroare de 5,8% privind consumul sau nu de

alcool, cel puţin o dată de-a lungul vieţii . În model s-au selectat următorii 4 factori:

40. dificultate procurare _vin (A3_D)

44 în funcţie de faptul dacă au consumat vs. nu au consumat alcool cel puţin o singură dată, de-a lungul vieţii nu sunt diferenţe (toate motivele au fost indicate într-o proporţie mai mare de consumatori faţă de neconsumatori)

107

41. preocupări_ieşirile în oraş_discotecă/cafenea/petrecere/chef

42. câţi dintre prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului liber se îmbată

43. consumul de tutun de-a lungul vieţii.

Fig. 4.1 CHAID consum de alcool de-a lungul vieţii


N4 (60,7% - da pentru consum de alcool) - nu îl preocupă ieşitul în oraş (discotecă/cafenea/

petrecere/chef), apreciază că, dacă doreşte, îi este imposibil să procure vin sau nu au răspuns la

întrebare;

N8 (91,4 % - da pentru consum de alcool) – este nefumător/nu a răspuns la întrebare şi declară

că îi este uşor să facă rost de vin atunci când doreşte;

108

N5 (92,1 % - da pentru consum de alcool) - îl preocupă ieşitul în oraş (discotecă/cafenea/

petrecere/chef), apreciază că, dacă doreşte, îi este imposibil să procure vin sau nu au răspuns la

întrebare;

N6 (92,3 % - da pentru consum de alcool) – face parte dintr-un anturaj în care nici unul din

membrii nu consumă excesiv (cu inducerea stării de ebrietate), îi este dificil sau pot face rost de

vin oricând doresc;

N10 (94,5 % - da pentru consum de alcool) – nu îl preocupă ieşitul în oraş (discotecă/cafenea/

petrecere/chef), este fumător şi declară că îi este uşor să facă rost de vin atunci când doreşte;

N7 (99,4 % - da pentru consum de alcool) – face parte dintr-un anturaj în care se consumă

excesiv alcool, cu inducerea stării de ebrietate (mai puţin de ½, ½, mai mult de ½, toţi) sau nu

au răspuns la întrebare, îi este dificil sau pot face rost de vin oricând doresc;

N11 (100 % - da pentru consum de alcool) – îl preocupă ieşitul în oraş (discotecă/cafenea/

petrecere/chef), este fumător şi declară că îi este uşor să facă rost de vin atunci când doreşte.

II. pentru consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul

vieţii o grupare de 3 nivele cu 26 de noduri (16 noduri terminali) pe baza căruia se pot face predicţii cu

o eroare de 19,4% privind consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată

de-a lungul vieţii . În model s-au selectat următorii 6 factori:

1. probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor,

2. opinia_dacă bea un tânăr se distrează mai bine,

3. consumul de tutun de-a lungul vieţii,

4. câţi dintre prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului liber se îmbată,

5. vârsta,

6. probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor.

Tabel 4.41 – Rezultate CHAID - model pentru consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul vieţii (% de predicţie corect)


nu 366 103 78,0%

da 61 316 83,8%

% general 50,5% 49,5% 80,6%

109

Fig. 4.2 CHAID consum excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, de-a lungul vieţii

110


N13 (5% - da pentru consum excesiv de alcool) - este nefumător/nu a răspuns la întrebare, nu

consideră că dacă bea un tânăr se distrează mai bine, declară că este probabil/foarte probabil să

consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N9 (6% - da pentru consum excesiv de alcool) – nefumător şi declară că este aproape imposibil

să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N18 (7,1% - da pentru consum excesiv de alcool) – au cel mult 16 ani, se declară nefumător sau

refuză să răspundă la întrebare, declară că este aproape imposibil să consume excesiv alcool (să

se îmbete) anul viitor;

N25 (19,6% - da pentru consum excesiv de alcool) – declară că este imposibil să consume alcool

anul viitor, fumează/nu au răspuns la întrebare şi declară că este aproape imposibil să consume

excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N20 (21,1% - da pentru consum excesiv de alcool) – au mai mult de 18 ani, se declară nefumător

sau refuză să răspundă la întrebare,, declară că este aproape imposibil să consume excesiv alcool

(să se îmbete) anul viitor;

N11 (21,2% - da pentru consum excesiv de alcool) – nefumător şi refuză să răspundă la

întrebarea privind consumul excesiv alcool (ebrietate) anul viitor;

N24 (36,1% - da pentru consum excesiv de alcool) – declară că este aproape imposibil să

consume alcool anul viitor, fumează/nu au răspuns la întrebare şi declară că este aproape

imposibil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N15 (41,7% - da pentru consum excesiv de alcool) – niciunul/una din prietenii din anturaj nu se

îmbată, consideră că dacă bea un tânăr se distrează mai bine, declară că este probabil/foarte

probabil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N21 (50,8% - da pentru consum excesiv de alcool) – au cel mult 18 ani, fumează şi declară că

este aproape imposibil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N19 (56,5% - da pentru consum excesiv de alcool) – au între 16 ani şi 18 ani, se declară

nefumător sau refuză să răspundă la întrebare,, declară că este aproape imposibil să consume

excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N9 (63,9% - da pentru consum excesiv de alcool) – fumează/NR şi refuză să răspundă la

întrebarea privind consumul excesiv alcool (ebrietate) anul viitor;

N23 (65% - da pentru consum excesiv de alcool) – declară că este probabil/foarte probabil să

consume alcool anul viitor, fumează/nu au răspuns la întrebare şi declară că este aproape

imposibil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

111

N14 (67,4% - da pentru consum excesiv de alcool) - fumează, nu consideră că dacă bea un tânăr

se distrează mai bine, declară că este probabil/foarte probabil să consume excesiv alcool (să se

îmbete) anul viitor;

N16 (84,2% - da pentru consum excesiv de alcool) – mai puţin de jumătate/jumătate dintre

prietenii din anturaj se îmbată sau a declarat că nu ştie, consideră că dacă bea un tânăr se

distrează mai bine, declară că este probabil/foarte probabil să consume excesiv alcool (să se

îmbete) anul viitor;

N22 (88,1% - da pentru consum excesiv de alcool) – au peste 18 ani, fumează şi declară că este

aproape imposibil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor;

N17 (98,1% - da pentru consum excesiv de alcool) – mai mult de jumătate/toţi dintre prietenii

din anturaj se îmbată, consideră că dacă bea un tânăr se distrează mai bine, declară că este

probabil/foarte probabil să consume excesiv alcool (să se îmbete) anul viitor.

I. Raport de şanse, risc relativ şi regresie logistică Au fost selectate variabilele independente care au arătat o asociere semnificativă în analiza bivariată

(p<0,05) şi cele care sunt relevante pentru analiză45 şi au fost calculate raportul de şanse (Odd Ratio) şi

riscurile relative46 pentru un interval de încredere de 95% – Anexa 5. Cele mai mari valori pentru OR

s-a obţinut pentru variabilele:

14,132 – consum tutun_de-a lungul vieţii;

13,152 – cel mai bun/ă prieten/ă_ consuma des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice (bere,

vin, spirtoase) o singura dată;

11,528- când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt.

Tabel 4.42 Raport de şanse (variabilă dependentă – consumul de alcool cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii)

95% Interval de încredere OR minim maxim

consum tutun_de-a lungul vieţii _da / nu 14,132 5,539 36,058cel mai bun/ă prieten/ă_ consuma des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o singura data_da / nu

13,152 1,794 96,396

când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt_ acord + dezacord parţial / dezacord total

11,528 4,547 29,229

atitudine tată_ mi-ar da/îmi dau voie, nu acasă sau le e indiferent / nu mi-ar da/îmi dau voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba

6,294 1,492 26,546

sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor_ acord + dezacord parţial / dezacord total

5,257 2,267 12,190

preocupări_distracţia în oraş(discotecă/cafenea/petreceri etc.)_da / nu 5,237 2,926 9,373tip de localitate unde învaţă_urban / rural 4,866 2,277 10,398ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool si efectele sale _acord / dezacord 4,847 2,741 8,572mod de a lua decizie_ cântăresc toate posibilităţile înainte să mă decid asupra unei acţiuni _acord + dezacord parţial / dezacord total

4,731 2,057 10,884

prietenul propune să sărbătoriţi trecerea testului cu alcool. Accepţi_ sigur da + probabil / puţin probabil +sigur nu

4,490 1,757 11,473

45 recodate în variabile nominale cu 2 categorii 46 dacă este diferit de 1 arată că cele 2 variabile sunt asociate, adică nu sunt independente

112

Folosind regresia logistică s-au analizat caracteristicile ce diferenţiază adolescenţii care au consumat

alcool, cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii, de cei care au declarat că nu au băut niciodată:

1. în model au fost introduse variabilele independente47 care au arătat o asociere

semnificativă în analiza bivariată (p<0,05) şi cele pentru care OR>1;

2. pentru selecţia celor mai buni indicatori au fost făcute, utilizând metoda Forward

Stepwise (Wald)48, modele pentru fiecare dimensiune: factori individuali (6 blocuri),

familie (3 blocuri), anturaj şi accesibilitate – tabel 4.42;

3. au fost reţinute în analiză variabilele de la fiecare model pentru care s-a obţinut cel mai

mare coeficient Nagelkerke R2.

Tabel 4.43- Regresie logistică (variabilă dependentă – consumul de tutun cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii)

Dimensiune Itemi Variabile introduse Demografice: sex, vârsta,ani rezidenţă urban, clasa, tip de localitate unde învaţă

tip de localitate unde învaţă, Q1,Q2,Q3,Q4

Consum tutun şi probabilitate consum alcool/consum excesiv (beţie) în viitor

T4_A, P1_B_C

Trăsături psihologice P4, P5, P7, P8 Cunoştinţe şi opinii O1_B, O2_C_D, A12 Probleme în ultimele 12 luni datorită alcoolului Q9

Factori individuali

Şcoala - relaţia cu şcoala/colegii/profesorii şi neimplicare în activităţile şcolare (absenţe)

P2, P3, P6

Socio-demografice: tip de familie cu care locuieşte, nivel de şcolarizare părinţi, dacă are fraţi, dacă în familie există probleme financiare sau datorită consumului de alcool

Q5_r, Q6, Q7_A _ B, Q10_B_C

Consum/consum excesiv alcool şi atitudine A1_A_B_C, A2_A_B_C, A10_A_B Familie

Autoritate, implicare şi satisfacţia faţă de relaţia cu părinţi Q8, P7_D, P9_A_B

Anturaj Consum/consum excesiv alcool şi satisfacţia faţă de relaţia cu prietenul cel mai bun

A1_D, A2_D, D2_B, D20_C, P9_C, Q8_M

Accesibilitate Accesibilitate alcool şi preocupări extraşcolare A3, Q8_J, Q11, A14, P10

Modelul final de regresie indică faptul că un risc mai mare (probabilitate 65,5 %) de a consuma

băuturi alcoolice este influenţat de:

atitudinea părinţilor;

dacă a consumat tutun (fumat) cel puţin o dată în viaţă;

accesibilitatea băuturilor alcoolice;

încrederea în forţele proprii („sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea

persoanelor”);

nivelul de cunoştinţe despre alcool („ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool şi efectele sale”);

percepţia asupra consecinţelor consumului de alcool („se angajează într-o relaţie sexuală pe care

a doua zi o regretă”);

modul de relaţionare cu cei din jur („singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laţi pe alţi

să înţeleagă cine este şeful”).

47 recodate în variabile dummy 48 introducere pas cu pas

113

Tabel 4.44 Regresia logistică a prevalenţei consumului de alcool, de-a lungul vieţii, în funcţie de caracteristici ale respondentului, familiei şi anturajului şi accesibilitatea produselor alcoolice – model 1a

95,0% C.I. EXP() Wald Sig. Exp()

OR Inferior SuperiorDaca ai vrea sa consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi ca tatăl tău ...?- nu mi-ar da/îmi dau voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba

-5,953 10,275 ,001 ,003 ,000 ,099

Daca ai vrea sa consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi ca mama ta ....? - nu mi-ar da/îmi dau voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba

5,734 10,122 ,001 309,068 9,038 10568,671

Consum tutun_de-a lungul vieţii - nu -3,483 8,929 ,003 ,031 ,003 ,302 ultimele 30 zile_băut alcool în bar/restaurant/discotecă? - niciodată

-3,288 8,774 ,003 ,037 ,004 ,329

Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine sa-ti procuri, daca ai vrea _vin ? - imposibil

-3,029 11,645 ,001 ,048 ,008 ,275

Descriere proprie_sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor - acord

2,598 10,085 ,001 13,432 2,703 66,737

Cunoştinţe: Ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool si efectele sale - acord

1,563 5,608 ,018 4,771 1,309 17,392

Consecinţe consum alcool_se angajează într-o relaţie sexuală pe care a doua zi o regretă? - nu

-1,312 4,924 ,026 ,269 ,084 ,858

relaţionare_singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful - acord

-1,280 4,015 ,045 ,278 ,079 ,972

Pas 10

Constant 3,989 5,865 ,015 54,005 N= 538 (missing 469) -2 Log likelihood =88,576; Cox & Snell R2= ,162; Nagelkerke R2 = ,559- coeficienţi indică un model slab (0.50-0.75) % de cazuri corect clasificate/prezise: total=96,9% (consum alcool_ da = 99,1%; consum alcool_ nu = 45,4%) Tabel 4.45 Regresia logistică a prevalenţei consumului de alcool, de-a lungul vieţii, în funcţie de caracteristici ale respondentului, familiei şi anturajului şi accesibilitatea produselor alcoolice – model 2b49

95,0% C.I. EXP() Wald Sig. Exp()

OR Inferior Superior Daca ai vrea sa consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi ca tatăl tău ...?- mi-ar da/îmi dau voie, nu acasă sau le e indiferent

5,953 10,275 ,001 384,996 10,106 14666,585

Daca ai vrea sa consumi băuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi ca mama ta ....? - mi-ar da/îmi dau voie, nu acasă sau le e indiferent

-5,734 10,122 ,001 ,003 ,000 ,111

Consum tutun_de-a lungul vieţii - da 3,483 8,929 ,003 32,565 3,315 319,878 ultimele 30 zile_băut alcool în bar/restaurant/ discotecă - 1 -10 ori si peste + NR

3,288 8,774 ,003 26,793 3,042 236,007

Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine sa-ti procuri, daca ai vrea _vin ? - dificil + uşor + oricând vreau + NS/NR

3,029 11,645 ,001 20,683 3,631 117,828

Descriere proprie_sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor - dezacord

-2,598 10,085 ,001 ,074 ,015 ,370

Cunoştinţe: Ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool si efectele sale - dezacord

-1,563 5,608 ,018 ,210 ,057 ,764

Consecinţe consum alcool_se angajează într-o relaţie sexuală pe care a doua zi o regreta? - da

1,312 4,924 ,026 3,715 1,166 11,840

relaţionare_singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful - dezacord

1,280 4,015 ,045 3,597 1,028 12,582

Pas 10

Constant -1,766 3,339 ,068 ,171 N= 538 (missing 469) -2 Log likelihood =88,576; Cox & Snell R2= ,162; Nagelkerke R2 = ,559- coeficienţi indică un model slab (0.50-0.75) % de cazuri corect clasificate/prezise: total=96,9% (consum alcool_ da = 99,1%; consum alcool_ nu = 45,4%)

49 modelul 1b are pentru unele variabile celelalte categorii de referinţă faţă de modelul 1a

114

Coeficienţii Cox & Snell R2 (0,162) şi Nagelkerke R2 (0,559) indică o eficienţă explicativă moderată;

iar acest model clasifică corect 96,9% dintre subiecţi (99,1% dintre cei care au consumat alcool şi

45,4% dintre cei care nu au consumat niciodată alcool).

ln risc (consum alcool) = -1,766 + 5,953 x A10_A (mi-ar da/îmi dau voie, nu mi-ar da/îmi dau voie acasă, le e indiferent) -5,734 x A10_B (mi-ar da/îmi dau voie, nu mi-ar da/îmi dau voie acasă, le e indiferent) + 3,483 x fumător + 3,288 x A14_B (1 -10 ori si peste + NR) + 3,029 x A3_D(dificil + uşor + oricând vreau + NS/NR) - 2,598 x P7_E (dezacord parţial/total) -1,563 x O1_B (dezacord parţial/ total) + 1,312 x A12_E (da) + 1,280 x P5_A (dezacord parţial/ total)

Pentru un subiect care obţine pentru toate variabilele valoarea 150 (optează pentru unul din răspunsurile

din paranteză) ecuaţia devine:

ln risc (consum alcool) = -1,766 + 5,953 -5,734 + 3,483 + 3,288 + 3,029 - 2,598 -1,563 + 1,312 + 1,280

= 6,684

risc (consum alcool) = e 6,684= 1,899717

probabilitate (consum alcool) = risc (consum alcool)/1+ risc (consum alcool) = 1,899717/2,899717

= 0,655139

Concluzii

Consumul de produse alcoolice înregistrează cel mai înalt nivel al prevalenţei consumului de droguri: 85% au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă, băuturi alcoolice, peste ¾ (77,6%) au consumat alcool cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar mai mult de 3 din 5 subiecţi (59%) au declarat că au consumat alcool în ultimele 30 de zile.

Necesitatea implementării programelor de prevenire devine şi mai evidentă dacă avem în vedere că:

deşi consumul de alcool în perioada adolescenţei poate cauza probleme de sănătate şi sociale, 37,5% dintre respondenţi au consumat, de-a lungul vieţii, excesiv alcool ajungând la starea de beţie, iar 13% au “experimentat” cel puţin o dată în ultimele 30 de zile starea de ebrietate,

doar 33,8% dintre respondenţi exclud cu siguranţă posibilitatea ca ei să consume alcool în următorul an şi numai 43,1% exclud faptul că vor consuma cantităţi mari de alcool astfel încât să ajungă la starea de ebrietate,

foarte puţini rămân la stadiul de consum experimental: doar 13,7% au declarat că au consumat alcool o dată sau de 2 ori în viaţă, aproximativ 1/3 (29,6%) consumă alcool cel puţin o dată la 2 săptămâni, iar 3,5% dintre respondenţi au declarat că, în ultimele 30 de zile, au consumat alcool în fiecare zi;

în ultimele 30 de zile, 20,6% dintre respondenţi au consumat, de cel puţin 2 ori, consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice (consum compulsiv, de tip „BINGE DRINKING”);

din 37,5% care au declarat că au consumat, de-a lungul vieţii, excesiv alcool ajungând la starea de beţie, doar 15,3% au declarat că au “experimentat” starea de beţie doar o dată sau de 2 ori în viaţă, iar 0,8 % dintre respondenţi au declarat că, în ultimele 30 de zile, au consumat excesiv alcool până la starea de ebrietate în fiecare zi;

solicitaţi să aprecieze gradul de ebrietate la care au ajuns ultima dată când au consumat alcool, pe o scală de la 1 - deloc la 10 - foarte ameţit, 15,8% dintre adolescenţi au optat pentru valori ale scalei mai mari de 5 (dintre care 5% pentru valoarea 10);

berea se află pe primul loc între preferinţele adolescenţilor, fiind menţionată de un procent de 49,2% dintre subiecţi, urmată de băuturile cu un grad ridicat de alcool, cum ar fi whisky, cognac sau amestecuri de tărie cu băuturi nealcoolizate (6,5%) şi vin (6,4%);

50 valoarea este 0 când optează pentru un alt răspuns

115

cei mai mulţi dintre subiecţi au declarat că au început consumul de bere, vin şi şampanie la vârsta de 9 ani sau chiar mai devreme, iar cel de şampanie, alcopop şi tărie, precum şi consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate la vârsta de 16 ani sau mai târziu;

Sexul respondentului - comparativ cu subiecţii de sex feminin, cei de sex masculin au un consum actual şi excesiv mai mare şi tind să consume mai des la o singură ocazie 5 sau mai multe rânduri de alcool. Ca tip de băutură preferat, băieţii optează într-o mai mare proporţie pentru bere, vin şi băuturi alcoolice tari, consumând mai ales în locuri publice (locaţii de petrecere a timpului liber, la şcoală sau pe stradă, în parc, etc.), iar fetele preferă şampania şi alcoop-ul şi consumă într-o proporţie mai mare la domiciliu propriu/al altei persoane (colegi, prieteni, vecini, rude).

Statutul de minor/major al respondentului, determină diferenţe: majorii consumă într-o proporţie mai mare băuturi alcoolice de-a lungul vieţii şi implicit există şi un consum excesiv, cu inducerea stării de ebrietate, mai mare, iar în privinţa tipului de băutură alcoolică consumată cel mai des: minorii consumă într-o proporţie mai mare băuturi cu grad mai scăzut de alcool (bere, şampanie, alcopop), iar respondenţii majori consumă într-o proporţie mai mare băuturi cu un grad mai ridicat de alcool, cum ar fi vinul, whisky, cognac sau amestecuri de tărie cu băuturi nealcoolizate.

Există o asociere semnificativ statistică între perioada de contact cu mediul urban şi prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vieţii: proporţia de adolescenţi care au declarat că de-a lungul vieţii au consumat/consumat excesiv alcool cel puţin o dată este cea mai mare în rândul respondenţilor care au locuit numai în mediu urban, urmată de cea a subiecţilor care au locuit atât în mediul urban, cât şi rural, iar cea mai mică este pentru cei care au locuit doar în rural.

Situaţia familială - consumul/consumul excesiv de alcool de-a lungul vieţii se asociază semnificativ statistic şi cu nivelul de educaţie al părinţilor: proporţia adolescenţilor care au declarat că au consumat/ consumat excesiv alcool creşte odată cu nivelul de educaţie al părinţilor, iar consumul excesiv alcool, cu experimentarea stării de ebrietate, de-a lungul vieţii se asociază semnificativ statistic şi cu itemii „în familia mea există cineva care are probleme cu legea” şi „în familia mea se consumă destul de des alcool în cantităţi mari”.

Analiza disponibilităţii şi accesibilităţii alcoolului indică faptul că aproximativ 7 din 10 adolescenţi şi-ar putea procura bere (77%), şampanie (61,4%) şi vin (75,8%) uşor sau oricând doresc, iar pentru tărie (whisky, cognac sau amestecuri de tărie cu băuturi nealcoolizate) şi alcopop acest lucru este valabil pentru ½ dintre respondenţi. Adolescenţii au o accesibilitate la alcool mai mare în locaţiile de petrecere a timpului liber (bar/restaurant/discotecă) decât în magazine care vând astfel de produse (supermarket, magazin de băuturi alcoolice, chioşc, benzinărie). Diferenţa dintre subiecţii de 15-17 ani şi cei de 18 ani şi peste, care declară că, dacă doresc, pot face rost de alcool uşor sau oricând doresc este relativ mică de 10-15%. Disponibilitatea alcoolului se asociază semnificativ statistic cu consumul de alcool şi consumul excesiv, cu inducerea stării de ebrietate, de-a lungul vieţii. Aproximativ unul din 3 adolescenţi (29,8%) a cheltuit în ultima lună bani pe alcool şi există o asociere puternică între cheltuirea de bani pentru cumpărare de alcool şi consumul excesiv de alcool. Alocarea de resurse financiare pentru cumpărarea de alcool se asociază semnificativ statistic şi cu frecvenţa consumului de băuturi alcoolice/ frecvenţa consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate până la această vârstă.

În privinţa consumului de alcool al membrilor familiei (de tip „Binge Drinking” şi de tip excesiv, cu inducerea stării de ebrietate), analiza datelor arată că tatăl a 22,3% dintre adolescenţi consumă frecvent mai mult de 5 băuturi alcoolice consecutiv, iar pentru 1/10 dintre adolescenţi (11,9%) tatăl ajunge frecvent la starea de ebrietate. Consumul excesiv (beţie) de băuturi alcoolice al adolescentului se asociază semnificativ statistic cu consumul des de tip „Binge Drinking” şi cel de tip excesiv ale tatălui şi cu „experimentarea” frecventă a stărilor de ebrietate de către frate/soră. Faptul că alcoolul este un drog social larg acceptat, îi determină pe unii părinţi să fie mult mai toleranţi cu consumul de alcool al adolescenţilor în comparaţie cu consumul de tutun:

9,1 % - tată, respectiv 7,5% dintre mame le/le-ar permit/e să consume alcool (în cazul tutunului doar 5,4%- taţi şi 5,8% - mame);

doar aproximativ 3 din 5 părinţi (taţi – 59,2%, mame – 64,8%) le-ar interzice categoric propriilor copii să consume alcool/i-ar pedepsi/nu i-ar aproba (pentru tutun: tată -68,5%, mamă-70,9%).

Există o asociere semnificativă între nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor şi consumul de alcool al adolescenţilor: proporţia subiecţilor care au declarat că, de-a lungul vieţii, au consumat cel puţin o dată alcool sau că au ”experimentat” cel puţin o dată starea de ebrietate creşte proporţional cu nivelul de permisivitate al

116

părinţilor (asociere mai mare cu nivelul de permisivitate al tatălui faţă de asocierea cu nivelul de permisivitate al mamei). Nivelul de tolerare (permisivitate) al părinţilor creşte atunci când copiii dobândesc statutul de majori.

Relaţiile din familie influenţează în mod semnificativ consumul de alcool al copiilor existând o proporţie mai mare de subiecţi care au consumat cel puţin o dată în viaţă alcool, în rândul celor care au fost în dezacord cu itemii „discutăm despre problema fiecăruia” şi „părinţi mei stabilesc reguli stricte”, precum şi un procent mai mare de adolescenţi care au ”experimentat” cel puţin o dată în viaţă starea de ebrietate în rândul celor care au fost în dezacord cu itemi privind stabilirea de reguli de comportament în familie clare şi stabile şi participarea părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor; de asemenea, există o asociere semnificativă cu gradul de mulţumire faţă de relaţia cu mama: cea mai mică proporţie de subiecţi care au consumat excesiv alcool este în cazul celor care sunt mulţumiţi de relaţia cu mama, iar cea mai mare proporţie este în cazul celor care sunt nemulţumiţi de relaţie.

Influenţa celui/celei mai bun/ă prieten/ă şi a anturajului - aproximativ unul din 5 adolescenţi (17,9%) au declarat că cel/cea mai bun/ă prieten/ă consumă des mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice o singură dată (consum compulsiv) sau ajung des în starea de beţie, iar 58,2% dintre adolescenţi au declarat că în anturajul lor se consumă excesiv alcool până la inducerea stării de ebrietate (24,1% fac parte dintr-un grup de prieteni în care cel puţin jumătate sau toţi membrii au „experimentat” starea de beţie).

Relaţia între afilierea la un grup şi consumul de droguri nu este o relaţie unidirecţională (influenţa grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleaşi afinităţi):

dintre adolescenţii care nu au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă: aproximativ 2/3 (63%) fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consumă excesiv băuturi alcoolice, iar dintre adolescenţii care au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă doar 19,1% fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consumă excesiv băuturi alcoolice;

dintre adolescenţii care nu au consumat excesiv băuturi alcoolice, cu inducerea stării de ebrietate până la această vârstă, 33,3% fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consumă excesiv băuturi alcoolice, iar dintre adolescenţii care au consumat excesiv băuturi alcoolice doar 8,1% fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consumă excesiv băuturi alcoolice.

Întrebaţi dacă ar accepta propunerea prietenului de a consuma alcool pentru sărbători promovarea unui test (în condiţiile în care au resurse financiare „ceva bani de buzunar”, iar magazinul de băuturi este alături), mai puţin de ½ dintre subiecţi (43,8%) au respins categoric posibilitatea ca ei să accepte, iar 8,4% au declarat că vor accepta, în mod sigur, propunerea. Asocierile dintre consumul/consumul excesiv de alcool, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, al respondentului şi consumul de alcool compulsiv/excesiv al celui/celei mai bun/ă prieten/ă, consumul excesiv alcool de către persoane din anturajul adolescentului sau tentaţia de a accepta propunerea prietenului de a consuma alcool, pentru a sărbători promovarea unui test sunt semnificative statistic.

Consumul excesiv de alcool afectează relaţiile dintre adolescenţi, proporţia celor s-au declarat mulţumiţi faţă de relaţia cu prietenii din anturaj scăzând proporţional cu consumul de alcool al respondentului: 88,9% pentru cei care nu au consumat niciodată alcool, 78,1%- în cazul adolescenţilor care nu au consumat excesiv alcool niciodată, 76,1% - pentru adolescenţii care au consumat băuturi alcoolice până la această vârstă şi 74,7%- pentru cei care au consumat excesiv alcool (cu inducerea stării de ebrietate).

Trăsături psihologice - asocierea dintre prevalenţa consumului/consumului excesiv de alcool la respondenţi şi modul în care adolescenţii se relaţionează cu cei din jur, îşi percep propria persoană şi iau decizii este semnificativă statistic. Astfel, se observă că adolescenţii care au declarat că au consumat, cel puţin o dată în viaţă, alcool faţă de cei care nu au consumat niciodată băuturi alcoolice consideră într-o mai mare măsură că trebuie sa laşi de înţeles când eşti furios pe cineva, sunt mai încrezători în propria persoană ”capabil să fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor”şi mai hotărâţi ”când decid să fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea până la capăt”, iar comparând adolescenţii care au experimentat starea de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, cu cei care nu s-au îmbătat niciodată se observă că primii au dificultăţi în a cere ajutorul atunci când au probleme, consideră că singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laşi pe alţi să înţeleagă cine este şeful şi că trebuie sa laşi de înţeles când eşti furios pe cineva, iar în privinţa modului în care iau decizii respectă doar regulile pe care vor ei să le respecte şi deşi nu cântăresc toate posibilităţile înainte să se decidă asupra unei acţiuni, când au decis ceva, întotdeauna îşi duc activitatea până la capăt.

Implicarea în activităţile şcolare sau extraşcolare - absenţa de la orele de şcoală, indiferent de motiv, precum şi preferinţele pentru petrecerea timpului liber (ex: distracţia în oraş - discotecă/cafenea/ petreceri etc., întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe seama altora, folosirea internetului pentru chat, muzică, jocuri etc.) se asociază

117

semnificativ statistic cu consumul/consumul excesiv de alcool, iar prevalenţa consumului excesiv de alcool se asociază semnificativ statistic cu itemii privind relaţia subiectului cu şcoala: creşte invers proporţional cu atracţia faţă de şcoală, este mai mare pentru adolescenţii care au declarat că nu prea respectă ceea ce la spun profesorii şi pentru care nu prea contează rezultatele şcolare.

Cunoştinţe, percepţia consecinţelor şi riscurilor consumului de alcool şi opinii privind motivaţia debutului/consumului de alcool - 18,4% dintre adolescenţi declară că nu au cunoştinţe suficiente privind alcoolul şi efectele consumului său, iar în privinţa percepţiei riscurilor consumului de alcool, ca şi în cazul tutunului, este diferită în funcţie de tipul şi frecvenţa consumului: doar 23,2% consideră că implică riscuri mari consumul unui pahar – două în fiecare zi („doza socială” acceptată conform mitului că alcoolul are proprietăţile unui medicament), iar pentru consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice în fiecare week-end 4,1% - consideră că nu există nici un risc, iar 57,6% că implică riscuri mari. Asocierea dintre prevalenţa consumului excesiv de alcool şi percepţia riscurilor pe care le implică consumul consecutiv a mai mult de 5 băuturi alcoolice în fiecare week-end este semnificativă statistic.

Referitor la percepţia consecinţelor, pe care consideră că le-ar putea consumul de alcool asupra unui tânăr de vârsta sa, îngrijorător este faptul că sunt elevi care atribuie efecte pozitive consumului de alcool: declară că s-ar distra mai bine, consideră că alcoolul este un mijloc de reducere a stresului:„uiţi de griji şi de probleme personale”(69,3%) şi te simţi „mai relaxat”(60,1%); iar aproximativ ¼ dintre adolescenţi consideră consumul de alcool ca un ”mijloc” de socializare: „mai încrezător în forţele proprii şi mai sociabil” (26,8%), „mai prietenos, comunicativ”(24,6%) şi popular (18,3%). Există diferenţe între percepţia riscurilor pe care le implică consumul de alcool de către adolescenţii care au consumat cel puţin o dată în viaţă băuturi alcoolice comparativ cu cei care nu au băut niciodată alcool.

Procentul elevilor care au avut probleme în ultimele 12 luni din cauza consumului de alcool (13%) şi droguri (1,7%), indică faptul că, pentru adolescenţi, consumul de alcool/droguri a început să constituie o cauză a violenţei fizice, a deteriorării relaţiilor cu familia/anturaj/profesori şi a scăderii performanţelor şcolare. Cei mai „intoleranţi” în privinţa consumului de alcool sunt părinţii, cei mai toleranţi în privinţa consumului de droguri sunt prietenii; în schimb cei mai permisivi în privinţa consumului de alcool şi mai intoleranţi în privinţa consumului de droguri sunt profesorii.

Referitor la opinia privind cauzele/motivele care determină debutul/consumul de alcool se observă că cele mai importante 4 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii, problemele personale, curiozitatea/tentaţia şi dorinţa de senzaţii tari, iar cele mai puţin importante sunt: sărăcia, că au fost obligaţi de cineva şi pentru a slăbi. Consumul sau nu de alcool excesiv determină diferenţe în răspunsurile privind motivele care îi determină pe unii tineri să debuteze/consume alcool.

În modelul de grupare a cazurilor relativ omogene (CHAID), pe baza căruia se pot face predicţii cu o eroare de 5,8% privind consumul sau nu de alcool, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, s-au selectat pe baza a 4 itemi (dificultate procurare _vin, preocupări_ieşirile în oraş_discotecă/cafenea/petrecere/chef, câţi dintre prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului liber se îmbată şi consumul de tutun de-a lungul vieţii) 1 profil pentru care sunt 100% şanse pentru ca respectivi adolescenţi să consume alcool şi 5 profile pentru care sunt între 91,4%- 99,4% şanse pentru ca respectivi adolescenţi să consume alcool. Pentru consumul excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate, cel puţin o dată de-a lungul vieţii, în modelul de grupare a cazurilor relativ omogene (CHAID – cu eroare de predicţie de 19,4%), s-au selectat pe baza a 6 itemi (probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor, opinia_dacă bea un tânăr se distrează mai bine, consumul de tutun de-a lungul vieţii, câţi dintre prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului liber se îmbată, vârsta, probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor) 3 profile pentru care sunt şanse mai mari de 84% ca adolescenţii respectivi să consume excesiv alcool

Folosind regresia logistică s-au analizat caracteristicile ce diferenţiază adolescenţii care au consumat alcool, cel puţin o singură dată de-a lungul vieţii, de cei care au declarat că nu au băut niciodată. Modelul final de regresie indică faptul că un risc mai mare (probabilitate 65,5 %) de a consuma băuturi alcoolice este influenţat de: atitudinea părinţilor, dacă a consumat tutun (fumat) cel puţin o dată în viaţă, accesibilitatea băuturilor alcoolice, încrederea în forţele proprii („sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor”), nivelul de cunoştinţe despre alcool („ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre alcool şi efectele sale”), percepţia asupra consecinţelor consumului de alcool („se angajează într-o relaţie sexuală pe care a doua zi o regretă”) şi modul de relaţionare cu cei din jur („singurul mod de a face faţă agresiunilor este să îi laţi pe alţi să înţeleagă cine este şeful”). Modelul clasifică corect 96,9% dintre subiecţi (99,1% dintre cei care au consumat alcool şi 45,4% dintre cei care nu au consumat niciodată alcool).

118

Capitolul V. Consumul de droguri ilicite

A. Gradul de cunoaştere a drogurilor ilegale

În primă fază a fost analizat gradul de familiarizare, de cunoaştere a drogurilor ilegale,

observându-se următoarele:

cele mai cunoscute droguri sunt heroina, cocaina şi marijuana/haşişul, mai mult de trei sferturi

din populaţia interogată declarând că au auzit de ele (90,4%, 80,3%, respectiv 76,8%);

următoarele droguri cunoscute sunt ecstasy-ul şi tranchilizantele menţionate de aproximativ 2/3

din total (69.7% şi 68,3%);

cel mai puţin cunoscut drog ilegal de către elevi este GHB – ul cunoscut doar de un procent de

4,9% dintre adolescenţi.

Grafic 5.1 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „ Aţi auzit vreodată de …?” (diferenţa până la 100% reprezintă NR)

4.9

11.8

19.5

22.8

26.2

34.7

35.7

68.3

69.7

76.8

80.3

90.4

466

83.9

77

69.3

66

62.6

54.1

64.3

20.3

19.1

12

8.5

9.6

alt drog

GHB

crack

LSD

ketamina

metadona

amphetamine

ciuperci halocinogene

tranchilizante sau sedative

ecstasy

marijuana sau hasis

heroina

cocaina

nu

da

La alte droguri au fost menţionate: aurolac, canabis, mac sălbatic, metamfetamină, nicotină, opiu, tusin

(14- subiecţi).

119

În funcţie de numărul de droguri ilicite de care declară că a auzit, distribuţia adolescenţilor este

următoarea:

16,7% - nu au auzit de nici un drog ilicit;

aproximativ 1/3 dintre adolescenţi (31,5%) - declară că au auzit de maxim 5 droguri ilicite;

mai mult de 1/3 dintre adolescenţi (38,2%) - declară că au auzit de 6-8 droguri ilicite;

13,6% dintre adolescenţi declară că au auzit de 9-12 droguri ilicite.

Tabel 5.1 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de droguri ilicite de care a auzit Nr de droguri de care a auzit

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

0 (nici unul)

% 1.2 2.3 2.7 7.7 17.6 14.5 12.8 10.9 6.4 5.0 1.7 0.5 16.7% cumulativ 1,2 3,5 6,2 13,9 31,5 46 58,8 69,7 76,1 81,1 82,8 83,3 100

B. Prevalenţa de-a lungul vieţii şi previziuni legate de consumul de droguri ilicite

Tabel 5.2 : Prevalenţa consumului de droguri ilegale în

funcţie de tipul de drog consumat Analiza rezultatelor obţinute în urma

cercetării judeţene privind prevalenţa

consumului de-a lungul vieţii de droguri

ilicite, în funcţie de tipul de drog consumat

arată că:

7% dintre adolescenţi au declarat că au

consumat cel puţin o dată pe parcursul vieţii,

cel puţin un drog;

o prevalenţă ridicată este înregistrată în

ceea ce priveşte consumul

tranchilizantelor/sedativelor fără prescripţia medicului, înregistrându-se un procent de 3% pentru

consumul până la această vârstă, iar 2,2% au declarat că au consumat alcool împreună cu pastile

(medicamente);

cel mai consumat drog ilicit în rândul celor chestionaţi este marijuana, 2,3% dintre elevi

declarând că au consumat acest drog cel puţin o dată pe parcursul vieţii.

celelalte droguri au un procent declarat de consum până la această vârstă de sub 1%.

%

tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului 3,0

marijuana sau haşiş 2,3

alcool împreună cu pastile (medicamente) 2,2 alte droguri (delirium, metamfetamine, pastile amestecate cu tutun, regenon, mărar+nuc+papură)

0,4

steroizi anabolizanţi 0,3

amfetamine 0,3

inhalante 0,3

heroina 0,2 ecstasy 0,1

cocaina 0,1

ciuperci halucinogene 0,1

Total* 6,9

* - sunt subiecţi care au declarat că au consumat mai multe droguri

120

de-a lungul vietii 1,2 0,9 0,2 2,3

in ultimele 12 luni 1,0 0,8 1,8

in ultimele 30 de zile 0,7 0,1 0,8

1-2 ori 3-5 ori 10-19 ori total

fumezi marijuana(iarba) sau hasis

2,8 1,8 6,8 5,5

inhalezi o substanta(aurolac etc) pentru ate simti mai bine

1,9 0,9 3,9 5,1

consumi alte droguri 2,3 1,7 4,5 5,3

foarte

posibilposibil

aproape

imposibil

nu

raspund

Grafic 5.2: Prevalenţa consumului de marijuana în funcţie de frecvenţa consumului la subiecţii care au declarat că au consumat până la această vârstă

Analiza frecvenţei

consumului de marijuana

arată că cei mai mulţi dintre

subiecţi au consumat de1-2

ori:

1,2% de-a lungul vieţii

(52,2% dintre

respondenţii care au

declarat că au consumat

cel puţin o dată în viaţă

marijuana),

1% în ultimele 12 luni (55,6% dintre respondenţii care au declarat că au consumat cel puţin o

dată în ultimele 12 luni marijuana)

0,7% în ultimele 30 de zile.

Grafic 5.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile privind probabilitatea ca în următorul an, începând de acum, să consume droguri

(diferenţa până la 100% este proporţia celor care au optat pentru „imposibil”) Necesitatea implementării

programelor de prevenire devine

şi mai evidentă dacă avem în

vedere că pentru următorul an:

pentru fumat marijuana

(iarbă) sau haşiş - pentru

varianta de răspuns

„imposibil” au optat doar

83,1% dintre respondenţi,

iar 4,6% - declară că acest

lucru este posibil sau foarte posibil;

numai 88,3% exclud cu siguranţă faptul că vor inhala o substanţă (aurolac etc.) pentru a se simţi

mai bine (2,8% - au optat pentru posibil sau foarte posibil);

86,2% exclud cu siguranţă posibilitatea ca ei să consume un alt drog ilegal (4% declară că acest

lucru este posibil sau foarte posibil).

121

C. Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri

Conform datelor din tabelul 5.3 cei mai mulţi dintre subiecţi au declarat că au început consumul

droguri de la vârsta de 16 ani sau mai târziu.

Tabel 5.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârsta de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri (nr. subiecţi) Vârstă debut_consumat marijuana sau haşiş 14 ani 15 ani 16 ani sau mai târziu nu răspund Total Ai consumat vreodată _ marijuana sau haşiş ? - da 1 1 17 4 23

1-2 0 1 9 3 13 3-5 0 0 7 1 8

De câte ori ai consumat marijuana (iarbă) sau haşiş _ până la această vârstă?

10-19 1 0 1 0 2

Vârstă debut consum

9 ani sau mai

devreme 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani


nu răspund

Total

tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului

1 1 3 3 17 5

30

amfetamine 1 1 1 3 cocaină 1 1 heroină 2 2 ecstasy 1 1 ciuperci halucinogene 1 1 alcool împreună cu pastile (medicamente) 1 2 13 6 22 steroizi anabolizanţi 3 3 inhalante 1 1 1 3 alte droguri (delirium, metamfetamine, pastile amestecate cu tutun, regenon, mărar+nuc+papură)

1 3 4

Total 2 2 1 3 7 37 18 70

D. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice

Sex şi vârstă Tabel 5.4 Asocierea dintre sexul respondentului şi consumul de droguri sex masculin feminin Total


7 23 30 tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului 23.3% 76.7% 100.0%

2 = 4,08; DF= 1; p=0,036 (phi)= - 0,07

17 6 23 marijuana sau haşiş

73.9% 26.1% 100.0% 2 = 11,07; DF= 1; p=0,001

(phi)= 0,11 10 12 22

alcool împreună cu pastile (medicamente) 45.5% 54.5% 100.0%

nesemnificativ statistic (p>0.05)

30 39 69 toate drogurile

43.5% 56.5% 100.0% nesemnificativ statistic (p>0.05)

Pentru a verifica dacă consumul de droguri până la această vârstă diferă în funcţie de sexul

respondentului s-a aplicat testul 2 de asociere. Conform rezultatelor din tabelul 5.4 putem spune:

subiecţii de sex masculin tind să consume marijuana sau haşiş mai mult decât cei de sex feminin care

consumă în schimb într-o măsură mai mare tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului.

Indicatorul mărimii efectului indică o relaţie foarte slabă între sex şi consumul de marijuana/haşiş sau

tranchilizante/sedative fără prescripţia medicului (coeficientul phi < 0,2).

122

Deşi relaţia este foarte slabă (coeficientul phi < 0,2), există o asociere între consumul de droguri de-a

lungul vieţii şi statutul de minor/major51 al respondentului.

Tabel 5.5 Asocierea dintre statutul de minor/major al respondentului şi consumul de droguri

Vârsta_minori_majori minori majori Total



2 = 4,93; DF= 1; p=0,039 (phi)= - 0,07


21.7% 78.3% 100.0% 2 = 7,42; DF= 1; p=0,005

(phi)= -0,09 8 14 22




36.2% 63.8% 100.0% 2 = 5,66; DF= 1; p=0,018

(phi)= - 0,07

Nivelul de şcolarizare - Ca şi în cazul caracteristicilor demografice (sex şi vârstă), anul de

studiu se asociază semnificativ cu consumul de droguri de-a lungul vieţii (indicatorul mărimii

efectului indică însă o relaţie foarte slabă - coeficientul phi < 0,2).

Tabel 5.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) şi consumul de droguri In ce clasa esti? a IX-a

+a X-a aXI-a+aXII-a+aXIII-a



2 = 5,11; DF= 1; p=0,020 (phi)= - 0,07


21.7% 78.3% 100.0% 2 = 8,11; DF= 1; p=0,005

(phi)= -0,09 8 14 22




36.2% 63.8% 100.0% 2 = 5,81; DF= 1; p=0,011

(phi)= - 0,07

Mediul de rezidenţă - Deşi asocierea între perioada de contact cu mediul urban şi consumul de

droguri de-a lungul vieţii este nesemnificativ statistic se observă că: proporţia de adolescenţi care au

declarat că de-a lungul vieţii au consumat cel puţin o dată droguri este cea mai mare în rândul

respondenţilor care au locuit numai în mediu urban, urmată de cea a subiecţilor care au locuit atât în

mediul urban, cât şi rural, iar cea mai mică proporţie este pentru cei care au locuit doar în rural

Tabel 5.7 Asocierea dintre ani de rezidenţă în urban şi consumul de droguri rezidenţă doar

urban doar rural (0 ani urban)

1-20 ani urban

Total Test de

semnificaţie

tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului 59.3% 14.8% 25.9% 100.0% marijuana sau haşiş 65.2% 4.3% 30.4% 100.0% alcool împreună cu pastile (medicamente) 55.0% 15.0% 30.0% 100.0% toate drogurile 55.4% 12.3% 32.3% 100.0%

nesemnificativ statistic

51 Distribuţia eşantionului este următoarea: 15-17 ani - 504 subiecţi, 18 ani - 212 subiecţi, 19-42 de ani -291; având în vedere că în chestionar a fost inclusă întrebare privind anul naşterii (Q2) şi este imposibil de precizat câţi dintre cei născuţi în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru includerea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o mărime aproximativ egală de subiecţi pentru cele 2 intervale (minori - 504 subiecţi, majori - 503 subiecţi)

123

10,8% 3,9% 4,1%0

2

4

6

8

10

12

gratis contra cost atat gratis catsi contracost


Nivelul de educaţie al părinţilor nu se asociază semnificativ statistic cu prevalenţa consumului de

droguri de-a lungul vieţii; există însă asocieri semnificative (relaţii foarte slabe - coeficientul phi < 0,2)

între:

itemul „în familia mea există cineva care are probleme cu legea” şi consumul de marijuana/haşiş

sau consumul de droguri, în general;

itemul „în familia mea există o persoană care consumă droguri” şi consumul de marijuana/haşiş;

itemul „tipul de familie în care locuieşte subiectul” şi consumul de tranchilizante sau sedative

fără prescripţia medicului sau consumul de droguri, în general

Tabel 5.8 Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi situaţia familială In familia mea_exista cineva care are probleme cu legea da nu Total Test de semnificaţie marijuana sau haşiş 13.6% 86.4% 100.0% 2 = 4,74; DF= 1; p=0,028 (phi)= 0,10 toate drogurile 9.4% 90.6% 100.0% 2 = 3,90; DF= 1; p=0,037 (phi)= 0,07 In familia mea_exista o persoana care consuma droguri da nu Total Test de semnificaţie marijuana sau haşiş 8.7% 91.3% 100.0% 2 = 4,67; DF= 1; p=0,028 (phi)= 0,11 Persoane care locuiesc in aceeasi gospodarie ambii părinţi

buni un/ambii părinţi vitregi, monoparentale, fără părinţi


tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului 66.7% 33.3% 100.0% 2 = 5,87; DF= 1; p=0,017 (phi)= - 0,09

toate drogurile 75.4% 24.6% 100.0% 2 = 3,22; DF= 1; p=0,04 E. Influenţa factorilor de risc şi de protecţie

Accesibilitatea şi disponibilitatea

Grafic 5.4 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care i-au fost oferite droguri

Întrebaţi dacă li s-au oferit vreodată

droguri 18,8% dintre adolescenţi au

răspuns afirmativ:

1/10 adolescenţi a declarat că

i-au fost oferite gratis;

8% dintre respondenţi au

declarat că le-au fost oferite

droguri contra cost sau atât

gratis cât şi contra cost.

124

1,9%

2%

5,1%

7%

8,2%

21,4%

0 5 10 15 20 25

oricand vreau

foarte usor

usor

greu

foarte greu

imposibil

Conform datelor din graficul următor, în cazul în care adolescentul ar dori să facă rost de droguri:

cel mai greu de procurat sunt heroina (imposibil – 23,8%dintre subiecţi), amfetaminele

(imposibil – 23,2%) şi ecstasy (imposibil – 23,2%);

cel mai uşor de procurat sunt tranchilizante sau sedative (imposibil – 21,4%, iar oricând vreau/

destul de uşor/ uşor – 7,6% ).

Grafic 5.5 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea dificultăţii cu care ar putea procura unele droguri dacă ar dori acest lucru (diferenţa până la 100% reprezintă NS/NR)

0

5

10

15

20

25

amfetamine 1,1 0,9 1,6 7,4 6,7 23,2

ecstasy 0,9 1,4 3,0 8,1 7,2 23,2

tranchilizante sau sedative 0,9 2,6 4,1 6,9 8,0 21,4

cocaina 0,8 2,8 1,9 7,7 7,7 23,0

heroina 0,8 1,9 1,9 7,5 8,0 23,8

oricand vreau

destul de usor

usor dificildestul de

dificilimposibil

Grafic 5.6 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de aprecierea dificultăţii cu care ar putea procura marijuana sau haşiş dacă ar

dori acest lucru (diferenţa până la 100% reprezintă NS/NR) Întrebaţi cât de greu consideră că ar fi să-şi

procure marijuana sau haşiş (canabis), dacă ar dori

asta:

aproximativ unul din 10 subiecţi (9%)

consideră că este uşor/foarte uşor/pot face

rost oricând doresc;

15,2% dintre respondenţi consideră că este

greu/foarte greu;

mai mult de 1/5 adolescenţi (21,4%) declară că le este imposibil.

Pentru a facilita comparaţia, scalele ordinale (D8 şi D14) au fost transformate în scale cu valori de la

-3 la 352; se observă că:

histogramele sunt moderat asimetrice: distribuţii alungite spre stânga (Skewness < 0) şi moderat

aplatizate (platicurtice - Kurtosis < 0) comparativ cu distribuţia normală;

52 3 = oricând vreau, 2 = foarte uşor/destul de uşor, 1= uşor, 0=NS/NR, -1=greu, -2=foarte greu/destul de dificil, -3=imposibil

125

modul este 0 pentru toate drogurile;

cel mai uşor de procurat sunt marijuana/haşiş (cannabis) (media = - 0,82, suma = -736) şi

tranchilizantele/sedativele (media = - 0,85, suma = -758);

cel mai dificil de procurat sunt heroina (media = - 0,98, suma = -876), amfetaminele (media = -

0,94, suma = -843) şi ecstasy (media = - 0,94, suma = -841);

cocaina ocupă un loc intermediar (media = - 0,93, suma = -829).

Tabel nr. 5.9 Aprecierea dificultăţii procurării de droguri - indicatori ai tendinţei centrale şi dispersiei Cât de dificil crezi ca ti-ar fi sa-ti procuri daca ai vrea……..?

indicatori de dispersie şi de tendinţă centrală

marijuana sau haşiş (cannabis) amfetamine

tranchilizante sau sedative ecstasy heroina cocaina

Media -,82 -,94 -,85 -,94 -,98 -,93Mod 0 0 0 0 0 0Abatere standard 1,511 1,421 1,466 1,438 1,445 1,461Skewness (oblicitate) -,097 -,271 -,223 -,234 -,181 -,171Kurtosis (boltire) -,614 -,739 -,770 -,827 -,870 -,805Suma -736 -843 -758 -841 -876 -829

În cazul în care subiectul ar dori să facă rost de droguri, acest lucru ar fi posibil pentru:

19,3% dintre respondenţi - la şcoală sau în apropierea şcolii (4,8% - uşor/foarte uşor/oricând

doreşte, iar 14,4% - greu/foarte greu);

unul din 5 adolescenţi (21,9%) - în cartierul unde locuieşte (6,8% - uşor/foarte uşor/oricând

doreşte, iar 15,1% - greu/foarte greu);

unul din 4 subiecţi (26,4%) - în locurile unde petrece timpul liber: discoteci, baruri etc. (14,3% -

uşor/foarte uşor/oricând doreşte, iar 12,1% - greu/foarte greu).

Tabel 5.10 Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Dacă ai dori să faci rost de droguri, acest lucru ar fi posibil…?”

la şcoală sau în apropierea şcolii

în cartierul unde locuieşti

în locurile unde petreci timpul liber (discoteci, baruri etc.)

oricând vreau 1,2 1,5 2,2 foarte uşor 1,2 1,5 3,1 uşor 2,3 3,9 8,9 greu 9,2 9,4 7,7 foarte greu 5,3 5,7 4,4 imposibil 24,8 24,1 16,7 nu ştiu 47,0 45,6 48,1 nu răspund 9,0 8,4 8,8

Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia adolescenţilor privind locaţiile de unde ar putea

cumpăra mai uşor marijuana/haşiş care, aşa cum arătam anterior, este considerat de subiecţi drogul cel

mai uşor de procurat. Au fost obţinute următoarele rezultate:

I menţiune – discoteca (31,1%), pe stradă sau în parc (3,5%) şi cu ajutorul internetului (3,3%);

II menţiune – în casa dealerului (7,8%), cu ajutorul internetului (6,8%) şi pe stradă sau în parc

(6%);

III menţiune – într-un bar (13,6%), cu ajutorul internetului (6,3%) şi în casa dealerului (2%).

126

Tabel 5.11 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „În care din următoarele locuri ştii/ai auzit că ai putea cumpăra mai uşor marijuana/haşiş dacă ai vrea?” după cele 3 menţiuni(alegeri) Locaţie I menţiune II menţiune III menţiune într-o discotecă 31,1 2,0 ,6 pe strada, în parc, etc. 3,5 6,0 - cu ajutorul internetului 3,3 6,8 6,3 într-un bar 2,8 3,8 13,6 în casa dealerului 2,5 7,8 2,0 la şcoală 1,0 3,3 1,0 în alte locuri ,6 ,5 ,9 la internet-cafe ,2 5,2 1,5 NS/NR 55,0 64,6 74,1

Total 100 % 100 % 100%

La alte locuri au fost menţionate: alt oraş Bucureşti/în oraşe mari, în altă ţară/în străinătate, în gară, în

cartier/într-un cartier rău famat, în casa unui prieten/alte cunoştinţe, liceul „H…”, în baruri de

striptease, la colţul străzii noaptea, unde doreşte dealerul.

Fără a ţine cont de ordinea menţiunii (alegerii) se observă că cele mai importante 3 locaţii sunt

locurile de petrecere a timpului liber - discotecile (menţionat de 21,6% dintre respondenţi) şi barurile

(12,9% dintre respondenţi) şi internetul (10,5% dintre respondenţi).

Tabel 5.12 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „În care din următoarele locuri ştii/ai auzit că ai putea cumpăra mai uşor marijuana/haşiş dacă ai vrea?” fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii)

Locaţie Nr. subiecţi care au nominalizat locaţia

% - de subiecţi care au nominalizat respectiva locaţie53

% - de subiecţi care au nominalizat fiecare locaţie din total cazuri valide54

într-o discotecă 339 21,6 38,9 într-un bar 203 12,9 23,2 cu ajutorul internetului 165 10,5 18,9 în casa dealerului 124 7,9 14,2 pe stradă, în parc etc. 95 6,0 10,9 la internet-cafe 69 4,4 7,9 la şcoală 53 3,4 6,1 în alte locuri 20 1,3 2,3 NS/NR 505 32,1 57,8

Total răspunsuri 1573 100,0 180,2 873 - N valid

Având în vedere că, exceptându-i pe cei 7% dintre adolescenţi care au declarat că au consumat droguri,

alţi 10 % (101 subiecţi) confirmă faptul că, deşi nu au consumat, au avut posibilitatea să încerce

marijuana sau haşiş, este necesar ca activităţile de prevenire să se axeze pe promovarea:

unor modalităţi de petrecere a timpului liber sub supraveherea adulţilor (ex practicarea de

activităţi sportive sub supravegherea antrenorilor);

întărirea abilităţilor sociale – promovarea valorilor pozitive, întărirea abilităţilor adolescentului

de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea socială şi creşterea capacităţii

individului de a rezista la presiunea anturajului.

53 21,6% = 347*100/1602 54 39% = 347*100/888(nr. de subiecţi care au răspuns – cazuri valide)

127

Tabel 5.13 Distribuţia subiecţilor care au avut posibilitatea să încerce marijuana sau haşiş dar nu au făcut-o în funcţie de frecvenţa oportunităţilor

Ai avut vreodată posibilitatea să încerci marijuana sau haşiş, dar nu ai făcut-o?- da

Dacă ai avut posibilitatea să încerci marijuana sau haşiş, dar nu ai făcut-o, de câte ori ţi s-a întâmplat acest lucru? Nr. subiecţi % 1-2 71 70.3% 3-5 16 15.8% 6-15 2 2.0% 30 sau mai mult 2 2.0% nu am avut posibilitatea 2 2.0% nu răspund 8 7.9% Total 101 100.0%

Întrebaţi care a fost modalitatea de procurare a drogurilor ilicite55 pe care le-au consumat, cei mai

mulţi au declarat că le-au consumat la comun/împărţit într-un grup de prieteni sau că i-au fost date de

un prieten mai mare decât el (conform celor arătate anterior 1/10 adolescenţi a declarat că i-au fost

oferite droguri gratis). Disponibilitatea drogurilor se asociază semnificativ statistic (relaţia dintre

variabile este slabă sau modestă ca intensitate) cu consumul de droguri cel puţin o dată de-a lungul

vieţii.

Tabel 5.14 Distribuţia subiecţilor care au declarat că au consumat droguri ilicite în funcţie de modalitatea de procurare l-am consumat la comun, împărţit într-un grup de prieteni 1.0mi le-a dat un prieten mai mare decât mine 0.8mi le-a dat un prieten de aceeaşi vârsta cu mine 0.3mi l-a dat gratis o persoana străină 0.2l-am cumpărat de la un prieten 0.2altfel (mi l-a dat patronul la care lucrez, de la farmacie) 0.2mi le-a dat fratele/sora mai mare 0.1 Tabel 5.15 Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi disponibilitatea drogurilor

Consum de droguri ilicite – de-a lungul vieţii

da nu Test de semnificaţie gratis 64,3% 55,5%contra cost 7,1% 24,7%atât gratis cât şi contra cost 28,6% 19,9%

Ţi s-au oferit vreodată droguri? - da

Total 100,0% 100,0%

Goodman and Kruskal _ p=0,042 consum droguri v. depend.=0,034 Cramer's V =0,184 p=0,041

Tabel 5.16 Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi disponibilitatea drogurilor în cartierul unde locuieşte şi locurile unde petrece timpul liber

Consum de droguri ilicite – de-a lungul vieţii Dacă ai dori sa faci rost de droguri acest lucru ar fi posibil_ da nu Total Test de semnificaţie

Da (oricând vreau + foarte uşor + uşor + foarte greu + greu)

15,8% 84,2% 100,0% în cartierul unde locuieşti?

Nu (imposibil ) 7,4% 92,6% 100,0%

2 =7,17; DF= 1; p=0,008Phi () =0,13; p=0,008

Da (oricând vreau + foarte uşor + uşor + foarte greu + greu)

17,8% 82,2% 100,0% în locurile unde petreci timpul liber (discoteci,

baruri etc.)? Nu (imposibil ) 4,0% 96,0% 100,0%

2 =18,29; DF= 1; p=0,000Phi () =0,20; p=0,000

55 cei care au declarat că au consumat tranchilizante/sedative fără prescripţia medicului sau alcool împreună cu pastile – medicamente au optat pentru varianta de răspuns „nu am consumat niciodată” (D17)

128

sigur nu86,5%

putin probabil

6,8%

probabil5,1%

sigur da1,6%

Consumul de droguri al membrilor familiei, a celui/celei mai bun/ă prieten/ă şi a prietenilor din anturaj

Doar 9 adolescenţi au declarat că membrii ai familiei sale consumă droguri:

3 subiecţi – pentru consumul de inhalanţi (aurolac, prenadez etc.);

5 subiecţi – pentru consumul de marijuana sau haşiş (iarbă);

1 subiect – pentru consumul altor droguri.

Tabel 5.17 Distribuţia subiecţilor care au declarat că cel/cea mai bun/ă prieten/ă au consumă droguri

2,4% dintre subiecţi au declarat că cel/cea mai bun/ă

prieten/ă consumă droguri, iar 4,2% că prieteni din

anturajul cu care petrec cea mai mare parte a timpului

consumă marijuana sau alte droguri.

Tabel 5.18 Distribuţia subiecţilor în funcţie de proporţia prietenilor din anturaj care consumă marijuana/ alte droguri nici unul/una mai puţin de 1/2 1/2 mai mult de 1/2 toţi NS/NR Total Nr. subiecţi 671 30 6 4 2 294 1007 % 66,6 3,0 ,6 ,4 ,2 29,2 100,0

Grafic 5.7 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de probabilitatea de a accepta propunerea să fumeze haşiş la o petrecere (în condiţiile în care prietenul său acceptă)

Întrebaţi dacă ar accepta propunerea să

fumeze haşiş la o petrecere (în condiţiile în

care doreşte să se integreze social în grupul

respectiv, iar prietenul său acceptă), se

remarcă următoarele:

86,5% dintre subiecţi au respins

categoric posibilitatea ca ei să accepte;

aproximativ unul din 10 adolescenţi

(11,9%) au optat pentru variantele de răspuns puţin probabil/probabil;

1,6% dintre adolescenţi au declarat că ar accepta, în mod sigur, propunerea prietenului.

Asocierea dintre acceptarea propunerii de a fuma haşiş la o petrecere, în condiţiile în care doreşte să

se integreze social în grupul respectiv şi prietenul său acceptă, şi consumul de marijuana sau haşiş, cel

puţin o dată de-a lungul vieţii, al respondentului este semnificativă statistic, relaţia dintre cei 2 itemi

fiind una moderată (coeficientul Phi între 0,30 şi 0,50).

Tabel 5.19 Asocierea dintre prevalenţa consumului de marijuana sau haşiş, de-a lungul vieţii la respondenţi, şi acceptarea propunerii de a fuma haşiş la o petrecere în condiţiile în care doreşte să se integreze social în grupul respectiv iar prietenul său acceptă

Ai consumat vreodată _ marijuana sau haşiş ? Situaţii_la o petrecere unde cineva propune să se fumeze haşiş, iar prietenul acceptă. Accepţi şi tu? da nu Total Test de semnificaţie sigur da 46,2% 53,8% 100,0%puţin probabil + probabil + sigur nu 2,0% 98,0% 100,0%Total 2,3% 97,7% 100,0%

2 =98,76; DF= 1; p=0,000Phi () =0,33; p=0,000

Consumul de Nr subiecţi % inhalanti(aurolac, prenadez) 11 1,1 marijuana/hasis 14 1,4 alte droguri ilegale 6 0,6

total 24 2,4

129

24,6

35,1

16,2

24,1

0 20 40

acord total

acord partial

dezacord partial

dezacord total

Cunoştinţe, percepţia consecinţelor şi riscurilor consumului de droguri şi opinii privind motivaţia debutului/consumului de droguri şi măsuri pentru reducea consumului de droguri

Grafic 5.8 : Distribuţia respondenţilor în funcţie de răspunsurile la “Ştiu tot ce trebuie să ştiu despre drogurile ilicite şi efectele lor”

3 din 5 adolescenţi (59,7%) consideră că

ştiu tot ce trebuie să ştie despre drogurile

ilicite şi efectele lor (24,6%- acord total şi

35,1% - acord parţial), iar diferenţa 40,3%

dintre adolescenţi declară că nu au

cunoştinţe suficiente în această privinţă

(1/4 dintre adolescenţi – 24,1% au optat pentru varianta de răspuns „dezacord total”).

Deşi asocierea între variabile este foarte slabă (coeficientul Phi <0,20), este semnificativă statistic:

proporţia adolescenţilor care, cel puţin o dată în viaţă, au consumat marijuana sau haşiş şi consideră că

ştiu totul despre drogurile ilicite şi efectele lor este mai mare decât a celor care apreciază că nu deţin

informaţiile respective.

Tabel 5.20 Asocierea dintre opinia pe care o au adolescenţii privind nivelul cunoştinţelor pe care le au despre drogurile ilicite şi efectele lor şi prevalenţa consumului de marijuana sau haşiş

Ai consumat vreodata _ marijuana sau hasis ? Cunostinte:Stiu tot ce ar trebui sa stiu despre alte droguri si efectele sale da nu Total Test de semnificaţie acord 3,5% 96,5% 100,0%dezacord 1,4% 98,6% 100,0%

2 =3,93; DF= 1; p=0,048Phi () =0,07; p=0,048

Ca şi în cazul tutunului şi alcoolului, adolescenţii au o percepţie diferită a riscurilor consumului de

droguri în funcţie de frecvenţa acestuia:

proporţia celor care consideră că riscurile sunt mari creşte concomitent cu frecvenţa consumului:

de la 65,6% (o dată sau de doua ori )la 66,9% (ocazional) şi 81,2% (frecvent) - în cazul

marijuana sau haşiş(canabis, iarba) şi de la 64% (o dată sau de doua ori )la 67,1% (ocazional) şi

81,2% (frecvent) - în cazul celorlalte droguri;

proporţia celor care consideră că riscurile sunt scăzute scade invers proporţional cu frecvenţa

consumului: de la 16% (o dată sau de doua ori) la 13% (ocazional) şi 2,3% (frecvent) - în cazul

marijuana sau haşiş(canabis, iarba) şi de la 15,5% (o dată sau de doua ori) la 11,7% (ocazional) şi

1,6% (frecvent) - în cazul celorlalte droguri

există proporţii mari de non-răspunsuri: între15,2% şi 19,9% (unul din 5 respondenţi).

130

Tabel 5.21 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi că riscă oamenii să îşi producă un rău fizic sau de altă natură dacă consumă …?

Cat de mult crezi ca risca oam sa isi prod un rau fizic sau de alta natura dacă….?

încearcă marijuana sau haşiş(canabis, iarba) o dată sau de

doua ori

fumează marijuana sau haşiş ocazional

fumează marijuana sau haşiş frecvent

încearcă ecstasy o

dată sau de doua ori

consuma alte droguri ocazional

consuma alte droguri in

mod regulat

nici un risc 2,2 1,2 1,3 1,9 1,4 1,5riscuri scăzute 16,0 13,0 2,3 15,5 11,7 1,6riscuri mari 65,6 66,9 81,2 64,0 67,1 81,2NS 16,3 19,0 15,2 18,6 19,9 15,7Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Referitor la percepţia consecinţelor pe care consideră că le-ar putea consumul de marijuana sau alte

droguri ilicite asupra unui tânăr de vârstă similară se observă că acesta este considerat:

un motiv de conflict cu autorităţile (poliţia) – 80,3%, cu părinţi (77,9%) şi chiar cu prietenii din

anturaj (66,5%);

o cauză a performanţelor şcolare scăzute (82,5%), concentrare cu dificultate (72,2%) şi dificultăţi

în urmărirea unei conversaţii (79,7%);

duce la angajarea în relaţii sexuale pe care ulterior le regretă (71,9%) şi la raporturi sexuale fără

prezervativ (72,6%);

generează dependenţă (82,1%), afecţiuni medicale (79,4%), „i se pare ca persoanele sunt

împotriva lui/îl persecută” (71,4%) şi spitalizări de urgenţă/internări în camera de gardă (75,5%);

implică probleme financiare (71,2%).

Îngrijorător este faptul că sunt şi elevi care atribuie efecte pozitive consumului de marijuana sau alte

droguri ilicite:

cred că ar trăi mai intens (60%) şi s-ar distra mai bine (45,6%),

consideră că este un mijloc de reducere a stresului: „se simte mai relaxat” (53,3%) şi „este un

tânăr fericit” ( 46,1%);

percep consumul de droguri ca un ”mijloc” de socializare: „mai încrezător în forţele proprii şi

mai sociabil” (32,5%), „mai prietenos, comunicativ”(12,5%) şi popular (12,1%).

131

66,5

71,2

71,4

71,9

72,2

72,6

75,5

77,9

79,4

79,7

80,3

82,1

82,5

are probleme cu prietenii

are probleme financiare

i se pare ca persoanele suntimpotriva lui/il persecuta

are relatii sexuale pe care ulteriorle regreta

se concentreaza cu dificultate

are raporturi sexuale faraprezervativ

spitalizat de urgenta/internat incamera de garda

conflict cu parinti

probleme cu sanatatea

nu mai poate urmari oconversatie

probleme cu politia

devine dependent si nu se maipoate lasa

probleme la scoalada

12,1

12,5

32,5

45,6

46,1

53,3

60,0

devine untanar

popular

este maiprietenos,

comunicativ

increzator infortele

proprii simai sociabil

se distreazamai bine

este untanar fericit

se simtemai relaxat

traieste maiintens

da

Grafic 5.9 Distribuţia subiecţilor în funcţie de percepţia riscurilor pe care le implică consumul de marijuana sau alte droguri ilicite

Referitor la atitudinea adolescenţilor, din judeţul Buzău, faţă de consumul de droguri se constată

următoarele:

unul din 10 respondenţi (11,1%) consideră consumul de droguri amuzant;

17,2% cred că drogurile ajută oamenii să trăiască viaţa la maximum;

17,4% consideră că poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de

droguri;

jumătate (46,7%) consideră că multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de

droguri;

mai mult de 1/3 (35,9%) cred că fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică;

mai mult de 1 din 4 subiecţi (28,4%) nu apreciază consumul de droguri ca fiind unul dintre cele

mai mari rele care se întâmplă în ţara noastră;

14,9% nu consideră că legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai

restrictive;

de asemenea, unul din 10 respondenţi (10,4%) nu ar fi de acord cu desfăşurarea în şcoli de lecţii

despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă droguri;

5,8% nu sunt de acord cu faptul că un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri.

132

Grafic 5.10 Distribuţia subiecţilor în funcţie de atitudinea faţă de consumul de droguri

0

25

50

75

100

acord total 5,2 7,0 11,6 15,7 19,9 47,6 68,1 74,6 86,6

acord partial 5,9 10,2 5,8 31,0 16,0 23,9 17,0 15,1 7,6

dezacord partial 13,0 15,4 9,5 23,1 21,9 14,3 4,9 5,0 1,7

dezacord total 76,0 67,3 73,0 30,2 42,1 14,1 10,0 5,4 4,1

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Pentru a verifica dacă atitudinea faţă de consumul de droguri diferă în funcţie de consumul de droguri,

cel puţin o dată, de-a lungul vieţii s-a aplicat testul 2 de asociere. Conform rezultatelor din tabelul

5.22 putem spune că:

subiecţii care au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri consideră într-o mai mare măsură

decât cei care nu au consumat niciodată că fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică,

consumul de droguri este amuzant, multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de

droguri şi că poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri.

Indicatorul mărimii efectului indică o relaţie modestă între variabile (coeficientul phi < 0,20);

deşi asocierile sunt nesemnificative statistic, în comparaţie cu cei care au consumat cel puţin o

dată în viaţă droguri, adolescenţii care nu au consumat niciodată droguri consideră:

- într-o măsură mai mare că un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri, în şcoală

ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă

droguri, consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă în ţara

noastră şi legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive;

- şi într-o măsură mai mică că drogurile ajută oamenii să trăiască viaţa la maximum.

1 - consumul de droguri este amuzant 2- drogurile ajută oamenii să trăiască viaţa la maximum 3 - poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri 4 - multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de droguri 5 - fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică 6 - consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă în ţara noastră 7 - legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive 8 - în şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă droguri 9 - un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri

133

Tabel 5.22 Asocierea dintre atitudinea faţă de consumul de droguri şi consumul de droguri, cel puţin o dată, de-a lungul vieţii

Consum de droguri ilicite_de-a lungul vieţii Opinia faţă de_

da nu Test de semnificaţieacord 56,5% 34,4%dezacord 43,5% 65,6%fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică Total 100,0% 100,0%

2 =13,62; DF= 1; p=0,000Phi () =0,12; p=0,000

acord 23,2% 10,1%dezacord 76,8% 89,9%consumul de droguri este amuzant Total 100,0% 100,0%

2 =11,18; DF= 1; p=0,001Phi () =0,11; p=0,001

acord 60,9% 45,6%dezacord 39,1% 54,4%

multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de droguri

Total 100,0% 100,0%

2 =6,00; DF= 1; p=0,017Phi () =0,08; p=0,014

acord 27,5% 16,7%dezacord 72,5% 83,3%

poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri

Total 100,0% 100,0%

2 =5,20; DF= 1; p=0,023Phi () =0,07; p=0,023

acord 91,3% 94,5%

dezacord 8,7% 5,5%un tânăr nu trebuie sub nici o formă să consume droguri

Total 100,0% 100,0%


acord 87,0% 89,9%dezacord 13,0% 10,1%

în şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei care consumă droguri

Total 100,0% 100,0%nesemnificativ statistic

acord 60,9% 72,4%dezacord 39,1% 27,6%

consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă în ţara noastră


acord 23,2% 16,8%dezacord 76,8% 83,2%drogurile ajută oamenii să trăiască viaţa la maximum Total 100,0% 100,0%


acord 82,6% 85,3%dezacord 17,4% 14,7%

legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive


Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia adolescenţilor privind motivele pentru care unii

tineri încearcă/consumă droguri, dar şi cele care îi determină pe alţii să nu consume droguri ilicite.

Subiecţii au fost rugaţi ca din 18 variante de răspuns să aleagă 356 care consideră că au cea mai mare

importanţă în debutul/consumul de droguri ilicite, respectiv din 12 variante de răspuns să aleagă 3 care

consideră că au cea mai mare importanţă în ai determina pe tineri să nu consume. Au fost obţinute

următoarele rezultate57:

I cauză/motiv pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri – dorinţa de senzaţii tari (55%),

anturajul/prietenii (35,7%) şi nivelul educaţional şi cultural redus (2,3%);

II cauză/motiv pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri - anturajul/prietenii (39,4%),

problemele personale (16,2%) şi curiozitatea, tentaţia (11%);

III cauză/motiv pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri – curiozitatea, tentaţia (19,8%),

prostia (18,4%) şi resurse financiare mari „bani mulţi” (10,6%);

La alte motive pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri au fost menţionate: „este alegerea

lor”, „neimplicarea părinţilor”, „probleme sentimentale”, „pierderea unei persoane apropiate”;

fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că cele mai importante 3 motive/cauze

pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri sunt: anturajul/prietenii (menţionat de 25,1% 56 se putea preciza/completa şi o variantă proprie de răspuns 57 cauzele/motivele pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri sunt similare consumului de tutun/alcool - diferă proporţiile

134

dintre respondenţi), dorinţa de senzaţii tari (18,4% dintre respondenţi) şi curiozitatea, tentaţia

(10,5% dintre respondenţi);

Tabel 5.23 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Ce crezi că îi determină pe unii tineri să încerce sau să consume droguri ilicite?”

În funcţie de ordinea alegerii fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii)

Motiv/cauză I motiv II motiv III motiv

Nr. subiecţi care au nominalizat motivul



dorinţa de senzaţii tari 55,0 ,1 555 18,4 55,1 anturajul/prietenii 35,7 39,4 ,1 758 25,1 75,2 nivelul educaţional şi cultural redus 2,3 6,2 5,3 138 4,6 13,7 probleme personale 1,9 16,2 9,8 280 9,3 27,8 lipsa informaţiilor/inf. false despre efectele consumului

1,2 7,8 4,1 132 4,4 13,1

climatul familial (aşa fac unii membri ai familiei)

0,7 4,0 1,6 63 2,1 6,2

curiozitatea,tentaţia 0,7 11,0 19,8 317 10,5 31,5 plictiseala/singurătatea 0,6 2,9 4,3 78 2,6 7,7 teribilismul 0,5 3,3 8,9 128 4,2 12,7 creşterea performantelor sportive 0,3 1,3 1,4 30 1,0 3,0 vor să se simtă bine 0,3 2,0 9,4 118 3,9 11,7 prostia 0,3 0,8 18,4 196 6,5 19,5 imitarea modelelor din filme 0,2 1,2 1,7 31 1,0 3,1 obligaţi de cineva 0,2 1,8 2,3 43 1,4 4,3 bani mulţi 0,1 2,2 10,6 130 4,3 12,9 pentru a slabi 0,1 ,3 4 0,1 0,4 sărăcia 1,6 16 0,5 1,6 altceva 0,5 5 0,2 0,5

Total răspunsuri (1007 - cazuri valide) 3021 100,0 300,0

I cauză/motiv pentru care unii tineri nu încearcă/consumă droguri – frica de moarte (43,3%),

conştiinţa (26,9%) şi teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa (13,9%);

II cauză/motiv pentru care unii tineri nu încearcă/consumă droguri - rezistenţă la influenţa

anturajului (26,6%), teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa (20,1%) şi frica/respectul faţă

de părinţi (14,1%);

III cauză/motiv pentru care unii tineri nu încearcă/consumă droguri – frica/respectul faţă de

părinţi (21%), pasiunea pentru un anumit domeniu (hobby) (15,9%) şi campaniile din mass-

media (15,7%);

fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că cele mai importante motive/cauze

pentru care unii tineri nu încearcă/consumă droguri sunt: rezistenţă la influenţa anturajului

(menţionat de 15,2% dintre respondenţi), frica de moarte (14,6% dintre respondenţi), conştiinţa

(13,6% dintre respondenţi), teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa (12,5% dintre

respondenţi) şi frica/respectul faţă de părinţi (10,5% dintre respondenţi).

58 18,4% = 555*100/3021 59 55,1% = 555*100/1007 (nr de subiecţi care au răspuns – cazuri valide)

135

Tabel 5.24 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Ce crezi că îi determină pe unii tineri să NU încerce / consume droguri ilicite?”


Motiv/cauză I motiv II motiv III motiv

Nr. subiecţi care au nominalizat motivul

% - de subiecţi care au nominalizat respectivul motiv

% - de subiecţi care au nominalizat fiecare motiv din total cazuri valide

frica de moarte 43,3 0,4 439 14,6 43,6 conştiinţa 26,9 13,8 410 13,6 40,7 teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa

13,9 20,1 3,4 377 12,5 37,4

rezistenţă la influenţa anturajului 7,1 26,6 11,8 458 15,2 45,5 frica de Dumnezeu 5,8 10,4 3,7 201 6,7 20,0 frica/respectul faţă de părinţi 1,3 14,1 21,0 367 12,1 36,4 suportul familiei/prietenilor 0,8 5,8 10,7 175 5,8 17,3 nivelul cultural şi educaţional 0,5 2,8 11,5 149 4,9 14,8 preţul drogurilor (sunt prea scumpe)

0,4 3,6 2,2 62 2,1 6,2

pasiunea pentru un anumit domeniu (hobby)

1,7 15,9 177 5,9 17,6

campaniile din mass-media 1,0 15,7 168 5,6 16,7 conştientizarea pericolului consumului

3,7 37 1,2 3,7

Total răspunsuri (1007 - cazuri valide) 3019 100,0 299,8

Cele mai eficiente măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce / consume droguri ilicite

sunt în opinia adolescenţilor următoarele:

I măsură – pedepsirea aspră a celor care consumă droguri (81,7%), mai multă comunicare între

părinţi şi tineri (10,3%) şi existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta

(3,5%);

II măsură – pedepsirea aspră a celor care vând droguri (34,2%), mai multă comunicare între

părinţi şi tineri (22,9%) şi existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta

(20,9%);

III măsură – informare intensă prin mass-media despre efectelor drogurilor (27,2%), mediatizarea

centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată cere ajutor

(20,4%) şi mai multă comunicare între părinţi şi tineri (12,9%);

fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că cele mai eficiente măsuri pentru a-i

opri pe cei mai mulţi tineri să încerce/consume droguri ilicite sunt:

1. pedepsirea aspră a celor care consumă droguri – 27,3%; 2. mai multă comunicare între părinţi şi tineri – 15,4%; 3. pedepsirea aspră a celor care vând droguri – 12,5%; 4. existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta – 11,9%; 5. informare intensă prin mass-media despre efectelor drogurilor - 9,1%; 6. mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să

poată cere ajutor – 8,1%; 7. organizarea mai multor activităţi de petrecere a timpului liber – 7,2%;

Cele mai puţin eficiente, în opinia adolescenţilor, sunt: mai multe ore de dirigenţie în care elevii să fie

informaţi asupra efectelor drogurilor – 5,4% şi mai multa comunicare/înţelegere din partea profesorilor

faţă de tineri – 3%.

136

Tabel 5.25 Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea „Ce măsuri ai lua pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce / consume droguri ilicite?”


Măsură I alegere

II alegere

III alegere

Nr. subiecţi care au nominalizat măsura

% - de subiecţi care au nomina-lizat respectiva măsură

% - de subiecţi care au nominalizat fiecare măsură din total cazuri valide

pedepsirea aspră a celor care consumă droguri

81,7 ,3 ,2 826 27,3 82,0

mai multă comunicare între părinţi şi tineri

10,3 22,9 12,9 464 15,4 46,1

existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta

3,5 20,9 11,3 358 11,9 35,6

pedepsirea aspră a celor care vând droguri

3,2 34,2 378 12,5 37,6

organizarea mai multor activităţi de petrecere a timpului liber

0,6 8,9 12,0 217 7,2 21,5

mai multa comunicare/înţelegere din partea profesorilor faţă de tineri

0,4 4,4 4,1 90 3,0 8,9

mai multe ore de dirigenţie în care elevii să fie informaţi despre efectele drogurilor

0,2 4,5 11,6 164 5,4 16,3

mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată cere ajutor

0,1 3,9 20,4 245 8,1 24,4

informare intensă prin mass-media despre efectelor drogurilor

0,1 27,2 274 9,1 27,2

altă măsură60 ,3 3 0,1 0,3 Total răspunsuri (1007 - cazuri valide) 3019 100,0 299,8

60 au fost menţionate: legi mai aspre, cu sancţiuni extreme; pedeapsa cu moartea pentru traficanţi şi împuşcarea trafic

137

Concluzii

Cele mai cunoscute droguri sunt heroina, cocaina şi marijuana/haşişul, mai mult de trei sferturi din populaţia interogată declarând că au auzit de ele, iar cel mai puţin cunoscut drog ilegal de către elevi este GHB – ul cunoscut doar de un procent de 4,9% dintre adolescenţi. În funcţie de numărul de droguri ilicite de care declară că a auzit, distribuţia adolescenţilor este următoarea: 16,7% - nu au auzit de nici un drog ilicit, aproximativ 31,5% - declară că au auzit de maxim 5 droguri ilicite, mai mult de 1/3 dintre adolescenţi (38,2%) - declară că au auzit de 6-8 droguri ilicite, iar 13,6% dintre adolescenţi declară că au auzit de 9-12 droguri ilicite.

7% dintre adolescenţi au declarat că au consumat cel puţin o dată pe parcursul vieţii, cel puţin un drog. Analiza datelor privind prevalenţa consumului de-a lungul vieţii de droguri ilicite, în funcţie de tipul de drog consumat arată: o prevalenţă de 3% pentru consumul până la această vârstă în ceea ce priveşte consumul

tranchilizantelor/sedativelor fără prescripţia medicului şi de 2,2% pentru consumul de alcool împreună cu pastile (medicamente);

cel mai consumat drog ilicit în rândul celor chestionaţi este marijuana - 2,3% dintre elevi declarând că au consumat acest drog cel puţin o dată pe parcursul vieţii (1,8%- au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 0,8% - au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile). Cei mai mulţi dintre subiecţi au consumat marijuana experimental (de1-2 ori): 1,2% de-a lungul vieţii, 1% în ultimele 12 luni şi 0,7% în ultimele 30 de zile.

celelalte droguri au un procent declarat de consum până la această vârstă de sub 1%.

Necesitatea implementării programelor de prevenire devine evidentă dacă avem în vedere că pentru următorul an: 4,6% dintre adolescenţi declară că este posibil sau foarte posibil să fumeze marijuana (iarbă) sau haşiş; 2,8% dintre adolescenţi au optat pentru posibil sau foarte posibil în privinţa inhalării unei substanţe

(aurolac etc.) pentru a se simţii mai bine; 4% declară că este posibil sau foarte posibil să consume un alt drog ilegal.

Cei mai mulţi dintre subiecţi au început consumul droguri de la vârsta de 16 ani sau mai târziu.

Există asocieri semnificative statistic între consumul de droguri de-a lungul vieţii şi caracteristici socio-demografice ale subiecţilor: sexul – subiecţii de sex masculin tind să consume marijuana sau haşiş mai mult decât cei de sex feminin

care consumă în schimb într-o măsură mai mare tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului; vârsta – consumul este mai mare pentru respondenţi de 18 ani şi peste; nivelul de şcolarizare (clasa) - consumul este mai mare pentru respondenţi din învăţământul secundar

superior (clasele XI/XII/XIII); situaţia familială - asocieri semnificative între: itemul „în familia mea există cineva care are probleme cu

legea” şi consumul de marijuana/haşiş sau consumul de droguri, în general; itemul „în familia mea există o persoană care consumă droguri” şi consumul de marijuana/haşiş şi itemul „tipul de familie în care locuieşte subiectul” şi consumul de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului sau consumul de droguri, în general (consum mai mare pentru cei care locuiesc cu ambii părinţi buni).

Întrebaţi dacă li s-au oferit vreodată droguri, 18,8% dintre adolescenţi au răspuns afirmativ (10,8% dintre adolescenţi declarând că le-au fost oferite gratis). În cazul în care subiectul ar dori să facă rost de droguri, acest lucru ar fi posibil pentru: 19,3% dintre respondenţi la şcoală sau în apropierea şcolii; pentru 21,9% în cartierul unde locuieşte şi pentru unul din 4 subiecţi (26,4%) - în locurile unde petrece timpul liber: discoteci, baruri etc. (14,3% - uşor/foarte uşor/oricând doreşte).

Conform datelor cercetării, în cazul în care adolescentul ar dori să facă rost de droguri: cel mai greu de procurat sunt heroina (23,8% au declarat că este imposibil), amfetaminele (imposibil – 23,2%) şi ecstasy (imposibil – 23,2%), iar cel mai uşor de procurat sunt marijuana/haşiş (cannabis) (9 % dintre subiecţi consideră că este uşor/foarte uşor/pot face rost oricând doresc) şi tranchilizantele/sedativele (oricând vreau/ destul de uşor/ uşor – 7,6% dintre subiecţi); cocaina ocupă un loc intermediar.

Referitor la locaţiile de unde ar putea cumpăra mai uşor marijuana/haşiş, considerat drogul cel mai uşor de procurat, opinia adolescenţilor este următoarea: I menţiune – discoteca (31,1%), pe stradă sau în parc (3,5%) şi cu ajutorul internetului (3,3%); II menţiune – în casa dealerului (7,8%), cu ajutorul internetului (6,8%) şi pe stradă sau în parc (6%); III menţiune – într-un bar (13,6%), cu ajutorul internetului (6,3%) şi în casa dealerului (2%).

138

Fără a ţine cont de ordinea menţiunii (alegerii) se observă că cele mai importante locaţii sunt locurile de petrecere a timpului liber - discotecile (menţionat de 21,6% dintre respondenţi) şi barurile (12,9% dintre respondenţi) şi internetul (10,5% dintre respondenţi). Întrebaţi care a fost modalitatea de procurare a drogurilor ilicite pe care le-au consumat, cei mai mulţi au declarat că le-au consumat la comun/împărţit într-un grup de prieteni sau că i-au fost date de un prieten mai mare decât el. Disponibilitatea drogurilor se asociază semnificativ statistic cu consumul de droguri cel puţin o dată de-a lungul vieţii.

Doar 9 adolescenţi au declarat că membrii ai familiei sale consumă droguri: 3 subiecţi – pentru consumul de inhalanţi (aurolac, prenadez etc.), 5 subiecţi – pentru consumul de marijuana sau haşiş (iarbă) şi 1 subiect – pentru consumul altor droguri. 2,4% dintre subiecţi au declarat că cel/cea mai bun/ă prieten/ă consumă droguri, iar 4,2% că prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpului consumă marijuana sau alte droguri.

Întrebaţi dacă ar accepta propunerea să fumeze haşiş la o petrecere (în condiţiile în care doreşte să se integreze social în grupul respectiv, iar prietenul său acceptă), 86,5% dintre subiecţi au respins categoric posibilitatea ca ei să accepte, 11,9% au optat pentru variantele de răspuns puţin probabil/probabil, iar 1,6% dintre adolescenţi au declarat că ar accepta, în mod sigur, propunerea prietenului.

40,3% dintre adolescenţi declară că nu au cunoştinţe suficiente despre drogurile ilicite şi efectele lor (24,1% au optat pentru varianta de răspuns „dezacord total”). Deşi asocierea între variabile este foarte slabă, este semnificativă statistic: proporţia adolescenţilor care au consumat marijuana sau haşiş cel puţin o dată în viaţă şi consideră că ştiu totul despre drogurile ilicite şi efectele lor este mai mare decât a celor care apreciază că nu deţin informaţiile respective.

Ca şi în cazul tutunului şi alcoolului, adolescenţii au o percepţie diferită a riscurilor consumului de droguri în funcţie de frecvenţa acestuia: o dată sau de două ori/ocazional/frecvent. Referitor la percepţia consecinţelor pe care consideră că le-ar putea consumul de marijuana sau alte droguri ilicite asupra unui tânăr de vârsta sa, îngrijorător este faptul că sunt şi adolescenţi care atribuie efecte pozitive consumului de marijuana sau alte droguri ilicite: cred că ar trăi mai intens (60%) şi s-ar distra mai bine (45,6%); consideră că este un mijloc de reducere a stresului: „se simte mai relaxat” (53,3%) şi „este un tânăr

fericit” (46,1%); percep consumul de droguri ca un ”mijloc” de socializare: „mai încrezător în forţele proprii şi mai

sociabil” (32,5%), „mai prietenos, comunicativ”(12,5%) şi popular (12,1%).

Există o asociere semnificativă statistic între atitudinea faţă de consumul de droguri şi consumul de droguri, cel puţin o dată, de-a lungul vieţii: subiecţii care au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri consideră într-o mai mare măsură decât cei care nu au consumat niciodată că fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică, consumul de droguri este amuzant, multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de droguri şi că poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri.

Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia adolescenţilor privind motivele pentru care cred că unii tineri încearcă/consumă droguri, dar şi cele care îi determină pe alţii să nu consume droguri ilicite. Fără a ţine cont de ordinea opţiunii (alegerii) se observă că cele mai importante motive/cauze pentru care unii tineri încearcă/consumă droguri sunt: anturajul/prietenii (menţionat de 25,1% dintre respondenţi), dorinţa de

senzaţii tari (18,4%) şi curiozitatea, tentaţia (10,5%); nu încearcă/consumă droguri sunt: rezistenţă la influenţa anturajului (menţionat de 15,2% dintre

respondenţi), frica de moarte (14,6%), conştiinţa (13,6%), teama de dependenţă/de a nu se mai putea lăsa (12,5%) şi frica/respectul faţă de părinţi (10,5%).

Cele mai eficiente măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să încerce/consume droguri ilicite sunt în opinia adolescenţilor următoarele: pedepsirea aspră a celor care consumă droguri – 27,3%; mai multă comunicare între părinţi şi tineri – 15,4%; pedepsirea aspră a celor care vând droguri – 12,5%; existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta – 11,9%; informare intensă prin mass-media despre efectelor drogurilor - 9,1%; mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri pot cere ajutor – 8,1% şi organizarea mai multor activităţi de petrecere a timpului liber – 7,2%. Cele mai puţin eficiente, în opinia adolescenţilor, sunt: mai multe ore de dirigenţie în care elevii să fie informaţi asupra efectelor drogurilor – 5,4% şi mai multă comunicare/înţelegere din partea profesorilor faţă de tineri – 3%.

139

Propuneri

Având în vedere complexitatea fenomenului este nevoie de o abordare sistemică şi integrată a

politicilor de prevenire a consumului de droguri, iar promovarea stabilirii pe termen lung a factorilor

de protecţie trebuie să conţină măsuri pentru creşterea disponibilităţii unui mediu social de suport:

îmbunătăţirea suportului familial - a relaţiilor dintre copii şi părinţi, cu accent pe relaţia dintre copii şi tată; stabilirea unor norme familiale consistente, clare şi stabile şi încurajarea participării părinţilor/tutorilor în viaţa copiilor;

creşterea integrării şcolare: strategii de reducere a abandonului şcolar, consolidarea unei legături afective pozitive cu şcoala şi/sau cu profesorii şi colegii şi centrarea procesului educaţional pe formarea de abilităţi cu rol de factori de protecţie în consumul de droguri;

întărirea abilităţilor copilului de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea socială, cu accent pe: creşterea stimei de sine, dezvoltarea capacităţii individuale de adaptare a deciziilor, de rezolvare a problemelor şi de a rezista presiunii grupului de egali, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi exprimare a emoţiilor;

servicii ambulatorii profesioniste de consiliere şi psihoterapie pentru depistarea şi oferirea de ajutor celor cărora le este dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie, precum şi mediatizarea centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri pot cere ajutor;

menţinerea unor valori prosociale din partea grupului de egali dar şi aprecierea pozitivă a grupului de către părinţi sau tutori;

asigurarea de spaţii de recreere şi petrecere a timpului liber pentru tineri, creşterea implicării adolescenţilor în activităţi extraşcolare, de timp liber, menite să promoveze un stil de viaţă sănătos: (manifestări artistice, tehnice şi sportive);

campanii naţionale media de informare şi sensibilizare populaţiei la risc în legătură cu riscurile pe termen scurt, mediu şi lung ale uzului, abuzului şi dependenţei de droguri indiferent de tipul acestora: tutun, alcool sau droguri ilicite.

140

BIBLIOGRAFIE

1. ABRAHAM, Pavel (coord) (2005)– Prevalenţa consumului de Droguri în România – Studiu în populaţia generală-2004, Agenţia Naţională Antidrog, România (http://www.ana.gov.ro/rom)

2. ABRAHAM, Pavel (coord); CICU, Gabriel; PODARU, Dana; MOLDOVAN, Ana Maria (2004) – Prevenirea şi consilierea antidrog, Ed. Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti

3. ABRAHAM, Pavel (coord) (2008) - Repere ştiinţifice ale consumului de droguri în societatea românească, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca

4. Ana Stoica Constantin şi Ticu Constantin - Consumul de droguri la adolescenţi (studiu comparativ realizat în România şi Republica Moldova) în Gilles, Ferreol- coord. (2000) - Adolescenţii şi toxicomania, Iaşi: Polirom

5. HOWITT, Dennis; CRAMER, Duncan (2006) - Introducere în SPSS pentru psihologie, Ed. Polirom, Iaşi,

6. JABA, Elisabeta; GRAMA, Ana (2004) – Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed. Polirom, Iaşi

7. National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Adolescents. A Research-based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecţie în consumul şi abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm)

8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor

9. Organizaţia „Salvaţi Copiii” (2005)– Consumul de droguri în rândul tinerilor din România: Raport de cercetare, Bucureşti, Ed. Speed Promotion

10. POPA, Marian (2008) – Statistică pentru psihologie: teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi

11. RĂDULESCU, M. Sorin; DÂMBOEANU, Cristina (2006) - Sociologia consumului şi abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex, Bucureşti

12. ROTARIU, Traian (coord); Bădescu, Gabriel; Culiuc, Irina; Mezei, Elemer; Mureşan, Cornelia (2004) – Metode statistice aplicate în ştiinţe sociale, Ed. Polirom, Iaşi

2. Buzau Studiu Inv Preuniversitar

Documents

Transcript of 2. Buzau Studiu Inv Preuniversitar