139050337 Analiza Si Evaluarea Operatiunilor Logistice Ale Firmei S C Billa Romania SRL
-
Upload
alina-toma -
Category
Documents
-
view
107 -
download
0
Transcript of 139050337 Analiza Si Evaluarea Operatiunilor Logistice Ale Firmei S C Billa Romania SRL
1
Analiza și evaluarea operațiunilor logiștice la nivelul firmei
S.C. Billa Romania S.R.L.
Cap.I.Caracterizarea firmei:
1.1. Date de identificare:
Sediul Central BILLA Romania se gaseste in Bucuresti, Str. Barbu Vacarescu nr. 154-158, sector 2.
Aici functioneaza atat un supermagazin BILLA de 2400 mp, cat si sediul operational al lantului de
supermarketuri.
Codul de identificare fiscala: 9657315
Nr. inreg. Registrul Comertului: J40/6146/1997.
CAEN: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun.
Adresa: Strada Barbu Vacarescu 154-158, Bucuresti, Sector 2, RO-02028
Telefon: +4 021 2055 600
Fax: +4 021 2055 662
E-mail: [email protected]
Obiect activitate:
În decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena
primul magazin de produse cosmetice in regim discount. Astfel, intr-un spatiu de vanzare de numai 40
mp, clienţilor li se oferea posibilitatea de a achiziţiona produse de marca la preţuri extrem de
avantajoase. Aceasta politica de preţuri s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand la deschiderea si
altor filiale în Viena. In 1960 numarul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount fiind
ulterior aplicata si in sectorul alimentar. In 1961 firma primea numele BILLA, însemnand în limba
germana "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a preţurilor avantajoase ducand la poziţia de
cel mai de succes lanţ de supermagazine în Austria de astazi. De aceea, expansiunea a continuat intr-un
ritm accelerat. Astăzi firma face parte din concernul german REWE, numarând in Austria aproximativ
1000 de magazine, iar Eurobilla este prezentă in diverse ţari precum Italia, Cehia, Slovacia, Romania,
Croatia, Ucraina, Bulgaria si Rusia.
In România, EUROBILLA este reprezentată de lanţul de supermagazine BILLA.
2
Din februarie 1999, când a avut loc deschiderea primului supermagazin în Bucuresti, BILLA s-a
străduit in permanenţa să satisfacă cele mai exigente cerinte ale clientilor săi. Prin utilizarea unei
tehnologii moderne si a unei organizări riguroase, BILLA reuseste sa atingă un volum mare de vanzări,
să isi asigure in permanenţă o buna cotă de piata si să se dezvolte permanent.
În anul 2001, Rewe a adus în ţară şi lanţul Selgros Cash&Carry, prin deschiderea primului magazin la
Braşov, unde se află şi sediul administraţiei centrale, iar din 2005 a fost extinsă şi reţeaua de discount
Penny Market. REWE România operează în prezent 33 de supermarketuri Billa, 51 de magazine de
discount Penny Market, 6 magazine de discount Penny Market XXL şi 17 magazine cash & carry
Selgros. În anul 2007 vânzările din România au fost de peste 1 miliard de euro fiind al doilea jucător pe
piaţa românească de retail după Metro România. BILLA are ca principal obiect de activitate comerţul
cu produse alimentare si ca obiectiv secundar producţia de produse ―CLEVER‖. BILLA se doreşte a fi
simbolul cumpărăturilor de calitate la preţuri convenabile, iar ca obiectiv principal are scăderea
preţurilor pentru a facilita achiziţionarea de produse într-o gamă largă. BILLA are în vedere
satisfacerea tuturor gusturilor prin produse de calitate, preţuri avantajoase, mărci binecunoscute şi
marcă proprie şi bineînţeles prin promoţii atractive. O oferta bogata la cele mai avantajoase
preturi.2Billa reprezintă simbolul cumpărăturilor de buna calitate la cel mai avantajos preţ, obiectivul
central al firmei fiind acela de a scădea in permanenţa preţurile, astfel incat procurarea alimentelor si
bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul român. Politica BILLA
este aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gamă variata de produse la preţuri fară concurenţa.
Printr- o organizare eficienta a muncii, precum si datorită marii cantitaţi de produse achiziţionate,
BILLA este in masură sa ofere clienţilor săi o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete
si toate articolele din necesarul zilnic.
Prospetime. Unul din avantajele cu care BILLA intelege sa vina in intampinarea dorinţelor clientilor
săi este prospetimea articolelor. In fiecare filiala BILLA exista raioane specializate menite a satisface
toate preferinţele si exigenţele de calitate ale clienţilor nostri. Astfel, in carmangeriile specializate,
carnea proaspată, atent selecţionata de la furnizori, este transata la fata locului si ambalată in conditii de
maximă igiena. La raionul Delicatese, clienţii vor găsi un sortiment bogat de mezeluri, salate,
brânzeturi, mancăruri gata preparate sau delicioase specialitaţi de panificatie. Nu in ultimul rand,
raionul de Legume&Fructe va intampina in fiecare filiala cu produse atat de provenientă autohtona cât
si de import, atributul comun fiind calitate la cele mai bune preturi.
3
Calitate.Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, cât si articole marca proprie, la fel de
bine cotate din punct de vedere calitativ ca si cele ale unor mărci renumite. Servicii. Gamă larga de
servicii puse la dispoziţia clienţilor face dinBILLA locul unde cumpărăturile zilnice pot deveni o
adevărată plăcere, de la cărucioare pentru copii, până la facilităţile oferite clienţilor pentru plata
produselor achiziţionate In prezent reteaua de supermagazine BILLA numară 33 filiale in intreaga tară.
Fiecare supermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200 locuri de
parcare, peste 10.000 de produse si oferă locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara, Cluj,
Deva, Constanta, Galaţi, Craiova, Iasi, Brăila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacău, Râmnicu Valcea, Baia
Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea si Suceava, posibilitatea de a-si face
cumparăturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie europeană, la preţuri foarte avantajoase.
Organigrama:
Firma S.C.Billa Roamnia S.R.L.. este reprezentată legal de noul director general doamna Sorana
Georgia . Magazinele din toată ţara având la rândul lor alţi directori de magazin. Structura este
urmatoarea:
- departamentul gestiune;
- departamentul food;
- departamentul non food;
- departament produse proaspete;
- marchendiserii;
- lucrători comerciali.
Pe lângă aceştia în magazin mai lucrează un numar mare de oameni asigurând paza şi protecţia
clienţilor, oameni de servici care asigură curăţenia magazinului, oameni care se ocupă de parcarea
acestuia.
Directorul de magazine are funcţia de a ţine într-un strâns liant legăturile dintre magazin şi sediul
central prin ceilalţi directori de zona.
Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de a recepţiona
marfa, de a o gestiona pe departamente în funcţie de tipul lor, de a verifica stocurile permanent şi de a
verifica cum se fac transporturile.
Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuţie facturarea corecta a produselor,
încasarea banilor şi buna comunicare cu clienţii.
4
Celelalte departamente sunt conduse de câte un director de departament împreuna cu asistenţii de
vânzări şi lucrători comerciali care au în atribuţie buna informare a clienţilor despre produsele din
fiecare departament.
Datorita unei organizari eficiente a muncii din magazine si datorita cantitatilor mari de produse
achizitionate, suntem in masura sa oferim clientilor cele mai avantoajoase preturi!
Oferta firmei :
Billa reprezinta simbolul cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret, obiectivul central al
firmei fiind acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat procurarea alimentelor si bunurilor de
larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul roman. Politica BILLA este aceea de
a satisface toate gusturile, printr-o gama variata de produse la preturi fara concurenta..
Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii cantitati de produse achizitionate,
BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete
si toate articolele din necesarul zilnic.BILLA ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, cat si
articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca si cele ale unor marci
renumite.Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face din BILLA locul unde cumparaturile
zilnice pot deveni o adevarata placere, de la carucioare pentru copii, pana la facilitatile oferite clientilor
pentru plata produselor achizitionate.
5
Analzia Swot:
Puncte tari
Aspecte pozitive interne pe care le puteti folosi
în planificare.
* Promoții imbatabile;
* Posibilitatea de a alege produsul dorit;
* La îndemana oricărui client;
* Amabilitate cu clienții;
* Posibilitatea de avansare și dezvoltare în
randul angajațiilor;
* Acordarea de facilități angajaților( bonusuri
din vanzări;asigurarea bonusuri pentru
motivare);
*Produse și servicii de înaltă calitate;
*Angajați cu experientă este cheia spre
dezvoltare;
Puncte slabe
Aspecte negative interne (care au un control
minor) pe care le puteți modifica:
* Aglomerat;
* Personal redus;
* Uneori puține produse;
* Program redus de muncă în zilele de sarbatoare;
* Înlocuirea unor produse;
* Probleme operaţionale interne;
* Aglomeraţia;
* Concentrarea asupra problemelor curente în
defavoarea celor deperspectivă;
* Spaţiu redus la casele de marcat;
Oportunități
Condiții externe pozitive pe care nu le puteti
controla dar pe care le puteti transforma în
avantaje:
*Atragerea unor producatori de calitate
superioara;
*Extinderea în mai multe zone;
*Contracte cu producatorii de calitate de o lunga
durata;
*Colaborarea cu celelalte filiale Billa;
*Posibilităţi de lărgire a game iș de produspentru
a satisface nevoile în creştere;
*Mediul economic stabil;
Amenințări
Conditii externe negative pe care nu le puteti
controla si al caror efect va reduc sansele în
cariera:
*Pierderea clienților prin înființarea unor noi
magazine alaturate;
*Pierderea personalului prin înființarea noilor
magazine alaturate;
*Apariţia pe piaţă a unor concurenţi cu costuri
mai reduse;
*Pãtrunderea pe piaţã a concurenţilor puternici,
concomitent cu apariţia unor concurenţi redutabili;
*Recesiunea economică la nivel naţional şi
internaţional;
*Scãderea puterii de cumpãrare a consumatorilor;
*Stilul de viață al consumatărilor ar putea duce la
o cerere mai redusă a produselor și servicii;
6
Identificarea si evaluarea factorilor de mediu:
Mediul Economic
Ponderea populatiei active în total populatie: 40,7% (2007)Rata somajului: 8,3% din populatia activa
civila totala (la nivelul luniinoiembrie 2007)Moneda nationala: la 1 iulie 2005 moneda naţionalã a
fostdenominatã, Banca Naţionalã a României decizând eliminarea a 4 zerouri Leul nou are codul
internaţional RON. România sperã ca, dupa aderarea laUE, va trece la moneda unicã europeanã,
euro.Principalele ramuri economice sunt industria energeticã, metalurgia,industria constructoare de
masini, industria chimicã si petrochimicã,industria usoarã, sectorul constructiilor, agricultura si
industria alimentarã.
Mediul Demografic
Populaţia: 22.355.551 locuitori, ocupând locul 9 în Europa (populaţiastabilã, la recensamântul general
din 18 martie 2002). De la precedentulrecensamânt (1992), populaţia a scãzut cu circa un milion de
persoane,datoritã scãderii accentuate a natalitãţii şi a soldului negativ al migraţieiexterne.
Densitatea populaţie: 93, 78 Km
Mediul de rezidenţã:52,7% din populaţie era concentratã în mediulurban. Vârsta medie a populaţiei:
37,3 ani, aceasta denotã faptul cã Romaniaare o populaţie îmbãtranitã.
Structura etnicã
- 89,5% din populaţia României este constituitã dinromâni, 6,6% - maghiari, 2,5% - rromi, iar germanii
şi ucrainenii deţinfiecare o pondere de 0,3%.
Limba maternã:
91% din populaţia ţãrii a declarat ca limbã maternãlimba românã, 6,7% - limba maghiarã, 1,1% - limba
ţigãneascã, 0,3% -limba ucraineanã, 0,2% - limba germanã.
Mediul Socio - Cultural
Cultura româna este definitã de mai multe elemente: tradiţie geto-dacicã, element latin şi prezenţa
timpurie a creştinãtãţii.
Cultura romaneascã poarta sigiliul Romei. Religia, tradiţiile populare,limba vorbitã, mentalul
populaţiei, toate acestea sunt de facturã latinã şi, maiexact, de facturã imperialã romanã occidentalã de
provincie. Este posibil caacest statut de provincie de margine a Imperiului Roman sã fi
influenţatconservarea perfectã a profilului spiritual latin. O altã cauzã a conservãriiperfecte a
elementelor latine este faptul cã societatea româneascã de laînceputul formãrii ei este predominant
7
ruralã şi nu urbanã.Conservatorismul este specific societãţii rurale, în timp ce dinamismul
estecaracteristic oraşelor.
Mediul Tehnologic:
Situatã în sud-estul Europei Centrale, România contribuie la realizareaschimburilor economice
internaţionale între nordul şi sudul continentului,precum şi între Europa de Vest şi Orientul
Mijlociu.Întreprinzatorii strãini prezintã din ce în ce, interes mai mare pentruRomânia. În mod
remarcabil, Olanda se situeazã pe primul loc în rândulinvestitorilor strãini în România. Aceasta se
datoreazã desigur marilor investitori precum Lukoil, Metro Cash&Carry, Carrefour, Billa.
Companiimari precum ING, ABN AMRO, Shell, Philips, Heineken sunt puternicreprezentate în
Romania. Totodatã şi-a facut prezenţa pe piaţa din Braila şiKaufland care intenţioneazã sã deschidã 50-
55 de locaţii în România.Datele statistice aratã cã cetãţenii strãini au fost atraşi mai mult deinvestiţii în
industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) şicomerţul cu ridicata (10,7%). Nu prea
au avut cãutare agricultura (1%),turismul (2,4%) şi construcţiile (2,4%).
Cap.II. Analzia si evaluarea operatiunile logistice:
2.1. Procesul de cumpărare:
Sistemele logistice se dedică concilierii distanţelor spaţiale şi temporale între alcătuirea şi luarea în
considerare a performanţelor întreprinderii.
Obiectivele legate de împărţirea fizică a mărfii pot fi desemnate simplist prin următoarea paradigmă.Un
sistem logistic are:
- produsul potrivit
- în cantitatea potrivită
- la locul potrivit
- la timpul potrivit
- cu calitatea potrivită
Toate acestea pentru a pune la dispoziţie costuri logistice minimale.
Ciclul de operaţiuni cuprind numeroase etape: transmiterea comenzii ;înregistrarea comenzii ;
planificarea stocurilor şi a producţiei; expedierea comenzii şi a facturilor; încasarea contravalorii
comenzii;Activitatea logistică începe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Agenţii de vânzări
preiau comenzile de la clienţi, pe care apoi le dau operatoarei firmei care le introduce în calculator şi
întocmeşte facturile pentru fiecare comandă în parte.
8
În etapa următoare operatoarea trimite informaţiile referitoare la comanda către cei ce au nevoie de ele.
Depozitele vor primi instrucţiuni legate de ambalarea şi expedierea mărfurilor solicitate. Atunci când se
constată o lipsă a produselor din stoc, acestea vor fi resolicitate. Mărfurile expediate vor fi însoţite de
documente de transport şi de factură.
Pentru a accelera procesul de primire a comenzii, de expediere a mărfurilor şi de întocmire a
documentelor, Billa utilizează un sistem computerizat de înregistrare a comenzilor.
Astfel, comanda către furnizor se face de catre seful de magazine in urma analizei vanzarilor pe fiecare
produl in parte , urmarind vanzarea pe o luna si in special vanzarea pe o luna, la produsele proastepe
comenzile se fac in fata raftului urmarind data de valabilitatea a produselor. Dup ace s-su realizat
comenzile ,contabila prelucrează coamanda si o trimite furnizorului direct sau depozitului. Pentru a
putea oferi cele mai bune preturi clientilor, grupul Billa incerca sa negocieze cele mai bune contracte
care contin oferte si preturi cele mai mici de la furnizori.
După primirea comenzii Billa are dreptul la o inspecţie adiţională a calităţii mărfii, iar în cazul în care
descoperă defecte sau nereguli are dreptul să returneze comanda, iar furnizorul este obligat la
rambursarea valorii acesteia. In privinta marfi de la legume fructe marfa se sorteză direct în depozit, iar
cei din filial nu mai au voie sa sorteze și sa returneze marfa.
Marfa poate fi achizitionata și din alte pãriți, nu numai din România.
Faptul cã se pot aproviziona din Olanda, Grecia, Turcia sau Italia, nu mai conteazã de fapt, este doar o
problemã de timp: marfa vine cu o zi sau douã mai târziu.
In general, un cumparator se poate aproviziona in trei moduri:
- direct de la sursa, frecvent si in cantitati mici, ceea ce implica costuri maxime de transport; - dintr-un
depozit amplasat in apropierea sursei de aprovizionare, ceea ce implica livrari in depozit in loturi mici,
dar transport la cumparator in cantitati mari, obtinandu-se pe aceasta cale economii la cheltuielile cu
transportul final;
- dintr-un depozit amplasat in apropierea cumparatorului, transportul de la furnizor la depozit
efectuandu-se la anumite intervale si in cantitati mari, iar livrarile de la depozit la comparator, frecvent
si in cantitati mici.
In situatiile in care sunt implicati mai multi cumparatori ai aceleiasi marfi, amenajarea unui depozit in
apropierea pietei de desfacere poate conduce la reducerea importanta a cheltuielilor de transport.
9
2.2. Analiza activități de transport:
Transportul mărfurilor reprezintă una dintre cele mai importante părți ale distributiei fizice, considerată
cea mai importantă componentă a mixului logistic, ea deţinand, de obicei, aproape jumătate din
costurile aferente tuturor activitatilor logistice.
Cele mai importante domenii decizionale vizand transportul mărfurilor pot fi menţionate: alegerea
modalitaţii de transport, alegerea rutelor de transport şi programarea operativă a vehiculelor pentru
transportul mărfurilor.
Marketerii se ocupe de deciziile privind modalităţile de trasport alese, deoarece sunt lucruri care
influenţează stabilirea preţurilor, performanţa în materie de livrare la timp şi starea în care ajung
mărfurile la destinaţie, iar toate acestea influenţează satisfacţia clientului.
Transportul produselor se face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate şi igienizate.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însoţit de documentele de certificare a calităţii, întocmite conform
dispoziţiilor legale în vigoare. Produsele sunt cărate în cutii de carton, înscripţionate cu sigla
producătorului.Ca şi activitate logistică, transportul este una dintre componentele majore. Această
mişcare presupune şi respectarea câtorva condiţii, pentru a asigura satisfacerea cerinţelor clienţilor şi
profilul firmei. Marfa transportată trebuie însoţită cu documentele necesare completate în totalitate.
Notele de livrare, facturile sau alte documente însoţitoare trebuie să conţina: identificarea, numărul
produselor, greutatea totală şi separată a fiecărui produs, numărul comenzii firmei, numărul pachetelor,
tipul pachetelor, punctul de destinaţie sau locaţia depozitului.Billa pe langa masinile din dotare cu care
isi transporta marfa, ei lucreaza foarte mult cu distribuitori si chiar posta (curier) care livreaza marfa in
supermarket in asa fel incat, fiecare furnizor livreaza marfa in supermarket si asteapta pana se face
receptia in asa fel incat totul sa fie in ordine din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Componente de baza ale unitizarii sunt si pachetizarea si paletizarea marfurilor.
Pachetul de transport reprezinta o unitate de incarcatura care include mai multe marfuri, sau marfuri de
acelasi fel, grupate cu ajutorul mijloacelor de impachetat universale sau speciale.
Transportul marfurilor pachetizate asigura cresterea productivitatii muncii in operatiunile de incarcare-
descarcare, stivuire si depozitare, reducerea de doua-trei ori a timpului de imobilizare a mijloacelor de
transport sub operatiuni de incarcare – descarcare, utilizarea mai eficienta a capacitatii mijloacelor de
transport; imbunatatirea conditiilor mijloacelor de transport; imbunatatirea conditiilor de pastrare a
integritatii marfurilor; reducerea primelor de asigurare pe parcursul transportului s.a.. Pachetizarea
10
prezinta avantaje: ea se preteaza la o gama larga de marfuri: bauturi, conserve, marfuri industriale de
larg consum, cherestea s.a.
Eficienta pachetizarii creste substantial daca pachetele sunt stivuite si fixate pe palete in scopul
manipularii mecanizate a acestora. In acest sens, Organizatia Internationala de Standardizare (I.S.O.)
recomanda utilizarea paletelor de 800 x 1200 mm; 800 x 1000 mm; 1000 x 1200 mm.
De asemenea, trebuie mentionat ca eficienta pachetizarii este de cateva ori mai mare daca pachetele se
formeaza la furnizorii de marfa si nu pe parcursul lantului de transport. Furnizorii sunt deci aceia care
trebuie sa dispuna de mijloacele tehnice necesare impachetarii marfurilor.
Elementele pe care trebuie să le conţină CMR:
• numele şi adresa expeditorului; locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură;
• numele şi adresa transportatorului; locul şi data primirii mărfii pentru transport;
• locul prevăzut pentru eliberarea mărfii;
• numele şi adresa destinatarului;
• denumirea mărfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscută – pentru mărfurile
periculoase;
• numărul coletelor, marcajele;
• cantitatea;
• instrucţiuni privind formalităţile vamale;
• menţiunea că transportul este supus regimului stabilit prin CMR;
• termenul de efectuare;
• valoarea declarată a mărfii;
• instrucţiunile expeditorului cu privire la conservare şi manipulare;
• documentele privitoare la răspunderea transportatorului cu privire la răcirea mf
menţiunea expresă de interzicere a transbordării mărfii.
Pentru transporturile interne există tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu există tarife
publicate – se formează în funcţie de cerere şi ofertă.
distanţa de transport; tipul de autocamion folosit;specificul şoselelor; felul mărfii; posibilitatea folosirii
camionului şi în cursa de retur; nivelul de preţ al combustibilului în ţările de parcurs; garantarea sau nu
a duratei transportului; nivelul taxelor / posibilitatea de a beneficia de autorizaţii de transport cu scutire
de plată a taxelor de drumuri; autorizaţiile de transport; sezon şi climă.
11
Evaluarea procesului de stocare:
Proiectul a fost aprobat inițial în 2006 ca în anul 2008 acesta să fie să anulat datorită investiției
necesare nejustificabile dată fiind suprafața totală – 17.500 mp – prevăzută în proiectul inițial.
Deoarece spațiul fusese achiziționat în faza incipientă proiectului și incluzând în ecuație necesitatea
construirii unui depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al exercițiului a fost considerată
logică reluarea procesului inițiat în anul 2006, cu modificările de rigoare.
Ținându-se cont de faptul că distanta Brazi-Timișoare este de 514 km, distanța Brazi-Iași este de 406
km și cea dintre Brazi-București este de 50 km s-a considerat a fi acceptabilă discrepanța metrică dintre
primele două locații și cea de-a treia, astfel diminuându-se distanța dintre furnizorii de cosmetice (nu
doar aceștia), majoritatea având sediul în București și depozit.
O mențiune suplimentară necesară este legată de faptulcă atât produsele obiect al exercițiului cât și cele
suplimentare ce vor fi sticate în incinta depozitului necesită diferite condiții pentru a diminua cât mai
mult deteriorarea prin contactul cu diverși factori externi, astfel construcția înglobând o diversă gamă
de materiale a căror armonizare nu ar fi fost posibilă în alte condiții.
In ceea ce priveste aprovizionarea cu marfa sunt prevazute deocamdata 30 de rampe de incarcare.In
total sunt depozitate in momentul de fata aproximativ 1.800 de articole food si non-food. Depozit este
prevazut un spatiu special de depozitare pentru circa 100 de feluri de legume si fructe. Acestea sunt
pastrate la o temperatura optima de 8 - 12 grade Celsius, pe o suprafata de aproximativ 1.000 metri
patrati. Depozitul mai este dotat cu un loc speciala pentru produsele proaspete, congelate si lactate.
În sistemul logistic al firmei, depozitarea mărfurilor include un ansamblu de activităţi de susţinere, care
ajută la îndeplinirea obiectivelor de servire a clienţilor.
Depozitul, în cel mai simplu sens al cuvântului, este un spaţiu de păstrare. Pentru pastrarea salatei,
exista o incapere separata de 100 metri patrati, racita la o temperatura de 2 - 4 grade Celsius, pentru a
asigura prospetimea produselor. Si bananele au o incapere separata de depozitare, de 200 metri patrati
in care este asigurata o temperatura de 14 -16 grade Celsius.
Pentru deservirea depozitului, au fost realizate birouri si. In momentul de fata isi desfasoara activitatea
in depozit si in cadrul birourilor aproximativ 80 de persoane.
Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport.
Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in
localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval
de timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este
12
afectata transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a
documentelor de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu.
Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata
acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.
Depozitarea mărfurilor:
Un aspect important in sistemul de logistica il reprezinta depoztil centrali Brazi, Prahova,
Adresa Neagoe Basarab Nr. 2 (Parcela A24/25, Tarlaua 7).
Proiectul a fost aprobat inițial în 2006 ca în anul 2008 acesta să fie să anulat datorită investiției
necesare nejustificabile dată fiind suprafața totală – 17.500 mp – prevăzută în proiectul inițial.
Deoarece spațiul fusese achiziționat în faza incipientă proiectului și incluzând în ecuație necesitatea
construirii unui depozit capabil a aproviziona cele trei filiale obiect al exercițiului a fost considerată
logică reluarea procesului inițiat în anul 2006, cu modificările de rigoare.
Ținându-se cont de faptul că distanta Brazi-Timișoare este de 514 km, distanța Brazi-Iași este de 406
km și cea dintre Brazi-București este de 50 km s-a considerat a fi acceptabilă discrepanța metrică dintre
primele două locații și cea de-a treia, astfel diminuându-se distanța dintre furnizorii de cosmetice (nu
doar aceștia), majoritatea având sediul în București și depozit.
O mențiune suplimentară necesară este legată de faptulcă atât produsele obiect al exercițiului cât și cele
suplimentare ce vor fi sticate în incinta depozitului necesită diferite condiții pentru a diminua cât mai
mult deteriorarea prin contactul cu diverși factori externi, astfel construcția înglobând o diversă gamă
de materiale a căror armonizare nu ar fi fost posibilă în alte condiții.
In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de sustinere,care
ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea
acestora, este strans legata de procesele de transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor
prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele
de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie
si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este consumata cu
operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport, incarcare – descarcare,
depozitare etc.Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in
spatiu. Ea constituie o componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si
durata acesteia sunt determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.
13
Principalele operatiuni realizate în depozit sunt:
- Receptie: descarcare, controlul conformitatii, atribuirea locului afectat lotului, intrarea în inventar
(gestiune);
Principalele documente prezentate la recepţie pot fi factura, bonul de livrare, bonul de comandă,
documentul de transport şi eventual, în unele cazuri, documente mai specifice, cum ar fi documente
vamale, licenţe, diverse acorduri etc. În toate operaţiunile de transport pe contul altuia, transportatorul
trebuie, în mod imperativ, să elaboreze un document, numit titlu de transport, care poate să difere în
funcţie de provenienţă (naţională sau internaţională).
Operaţiunile de descărcare a mărfurilor sunt în sarcina destinatarului, cu excepţia încărcăturilor mai
mici de 3 tone. Pentru încărcături mai mici de 3 tone, transportatorul execută sub responsabilitatea sa
operaţiunile de descărcare.
- Manipulare: transportul marfurilor în depozit, respectarea normelor de siguranta, intrarea produsului
în stocul de disponibilitate, gestiunea eventuala a conditionarilor;
- Pregatirea comenzilor: pregatirea paletelor, actiunea de picking (extragerea unor produse dintr-un lot
si includerea lor în altul), alcatuirea loturilor comandate, regrupari ale unor expedieri pe zone,
ambalare, banderolare, marcare pentru expediere;
- Expedierea: regruparea comenzilor în zona de expediere, alocarea cheltuielilor de transport,
completarea loturilor de livrare si control, încarcare, înregistrare informatica.
Implantarea mărfurilor în depozite.
În prezent, toate sistemele de stocare sunt destinate să primească şi să depoziteze un număr mare de
articole şi s-a constatat adesea, că în cadrul aceleaşi familii de produse unele articole pot să difere prin
greutate, valoare, volum şi bineînţeles frecvenţa lor de ieşire din stoc.
Utilizarea metodei ABC în gestiunea stocurilor permite îmbunătăţirea performanţelor celor care
pregătesc comenzile, cât şi optimizarea traseelor acestora cu scopul de a evita deplasările inutile şi de a
face să corespundă timpii de deplasare cei mai scurţi cu articolele cele mai solicitate.
Gestiunea stocurilor
Gestiunea stocurilor răspunde, în principal, la 2 întrebări şi anume când să se lanseze comanda şi cât de
mare să fie aceasta. Pentru a face aceasta există evident mai multe metode posibile, metode tradiţionale
de tipul gestiunii la prag, gestiunea prin revizie periodică sau metode mult mai moderne (just-in-time,
Kanban etc,).
14
FIG.II.1:Macro—procesele și procesele specific din lanțul de aprovionare-livrare
15
Organigrama activitati logistice:
Fig.II.2. Prezentarea organigramei activități logiștice
16
Fig.II.3.Legatura dintre sitemul informașional logistic și etapele procesului de management logistic
Fig:II.4.Sistemul informațional logistic
17
Analiza nivelului de servire:
Nivelul de servire a clientilor firmei este rezultatul intregului sistem de activitati logistice. Impactul sau
direct asupra vanzarilor si profiturilor impune stabilirea nivelului de servire ca obiectiv al strategiei
logistice a firmei. Intr-un mediu de afaceri intens competitiv, nivelul servirii constituie un mijloc
important de diferentiere fata de concurenti si de crestere a loialitatii clientilor. Servirea elementelor
care definesc servirea clientilor, a fost considerată succesiunea etapelor unei tranzactii între vânzator si
cumpărător. Elementele servirii clientilor au fost împărtite în trei categorii distinct:
elemente pretranzactionale:
În această categorie, sunt incluse componentele care creează un climat favorabil serviriiclientilor.
Elementele pretranzactionale sunt legate de politicile si programele firmei, careconstituie cadrul
necesar servirii clientilor. Principalele elemente care facilitează dezvoltarea unor bune reltii între
furnizor si client sunt următoarele:
declaratia scrisă, referitoare la politica de servire a clientilor;
planurile de rezervă pentru situatiile de fortă majoră, care ar putea afecta servireaclientilor;
• structura organizatorică necesară pentru aplicarea politicii de servire a clientilor;
• flexibilitatea sistemului, respectiv capacitatea sa de a răspunde unor nevoi speciale sauneasteptate
ale clientilor
• programele de pregătire a personalului firmei cliente, în vederea utilizării eficiente sieficace a
produselor firmei vânzatoare;
elemente post-tranzactionale:
După efectuarea cumpărării de client, produsul este sustinut adesea prin servicii careasigură
obtinerea de către client a beneficiilor asteptate. Componentele din aceastăcategorie prelungesc
procesul de vânzare după momentul în care clientul a intrat înposesia produsului. Sunt
planificate încă din stadiile pretranzactional si tranzactional.Elementele servirii clientilor, care
sustin produsul în utilizare, sunt următoarele:
oferirea unei garantii pentru produs;
instalarea produselor;
efectuarea de reparatii si asigurări de piese de schimb;
înlocuirea temporară a produselor în perioada reparatiilor;
solutionarea reclamatiilor clientilor;
18
posibilitatea de returnare a ambalajelor de către client;
retragerea produselor defecte de pe piată.
Cele mai importante aspecte legate de servirea clientilor se referă la: durata deindeplinire a comenzii,
regularitatea si siguranta livrarii, disponibilitatea stocurilor,restrictii legate de mărimea comenzii,
usurinta comandării, timpul de livrare siflexibilitatea, procedurile de facturare si corectitudinea
acesteia, procedurile dereclamare, vizitele întreprinse de agentii de vânzări, informatii legate de
comenzi.Desigur, în functie de particularitătile fiecărui produs o parte din elementele de mai susvor
avea un rol mai important decât altele.
Principalele obiective ale Billei vizează indeplinirea nevoile partenerilor cărora le garantează
mentinerea calitătii produselor si a valorilor mărcilor lor.
Cap.III Propuneri privind imbunatatirea activitati logistice la nivelul firmei:
Logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Billa, austriaci urmand sa
aplice si in Romania, la fel ca in Austria sau Germania, un ritm foarte rapid de dezvoltare.
Însa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii discounterilor si
ca urmare a succesului înregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici, strategia Billa ar trebui sa
aiba în vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar aduce un câstig garantat.Noile deschideri
presupun constructia de magazine prin investitii greenfield, cumpararea de spatii in cladiri deja
construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si deschiderea de magazine in cadrul unor centre
comerciale, astfel ca flexibilitatea in ceea ce priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In
aceste conditii, spatiile de vanzare ale viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie
de amplasamentul magazinului.
Intrarea retailerului Billa si pe segmentulsupermarket urmarindu-se astfel oferirea unor servicii
integrate dincolo de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si de asigurari, spatii
supravegheate de joaca pentru copii, fast food precum si birouri de relatii cu clientii.
Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu precadere reclame
tv, dat fiind faptul ca un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de existenta supermarketurilor Billa
pe piata din România, datorita promovarii acestora exclusiv în zonele în care activeaza, absenteismul
din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau sponsorizari la nivel national.Înfiintarea unei centrale
de achizitii comune pentru Billa, Penny Market si Selgros care sa aiba în vedere stabilirea
coordonatelor de negociere cu furnizorii comuni ale celor 3 divizii Rewe privind conditiile comerciale
si nu numai.
19
Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale.
Imbunatatirea activitatilor logistice la firma S.C.Billa Roamnaia.S.R.L.
Misiunea acestei strategii este: un sistem logistic performant si eficient pentru competitivitatea firmei.
Obiective:
-Imbunatatirea sistemului logistic actual la S.C. Billa Romania S.R.L. prin dezvoltarea urmatoarelor
component:
*Dezvoltarea fluxului informational;
*Dezvoltarea manipulari;
*Dezvoltarea de pozitari;
*Dezvoltarea transportului si a rutelor de transport;
Mijloace de indeplinire:
*Planuri si programe pentru rutele de transport bin definite;
Informatia trebuie transmisa nedistorsionat:*Transmisia trebuie sa se realizeze indiferent de gradul de
ocupare a canalului de cominucatie;
*Trebuie asigurat securitatea transmisie informatiei;
*Informatia trebuie transmisa in timp optim;
* Costurile de exploatare aa canalului de transmisie sa fie mici;
Efectele indeplinirii obiectivelor:
*O activitate logistica ficienta pentru firma S.C. Billa Roamnia S.R.L. nu poate avea decat eficiente
favorabile asupra intregi activitati pentru care:
-cresterea competitivitati societati;
-cresterea profitabilitatii datorita sistemelor eficiente de distributie si depozitare;
-circuit informational efficient
-avantaje compentitive in fata concurentei;
20
Concluzii si propuneri
Proiectul de fata intitulat’Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei ―S.C. Billa
Roamnia S.R.L. scoate in evident strategia de logistica efectcuata in cadrul acestei firme.
In ceea ce priveste logistica este orientată spre a pune de acord spaţiul şi timpul ce separă producţia de
consum, prin transport şi depozitare. Circuitele de distribuţie prezintă anumite trăsături definitorii,
valabile pentru întreaga lume a mărfurilor care formează obiectul tranzacţiilor comerciale, cât şi o serie
de caracteristici prin care se particularizează circuitul fiecărei categorii de produse. Fenomenul a
determinat specialiştii să abordeze distinct circuitele de distribuţie pentru bunurile de consum
individual, circuitele de distribuţie pentru produse de utilizare productivă, circuitele de distribuţie
pentru produse agricole şi circuitele de distribuţie pentru servicii.
Pentru analizarea activităţii de distribuţie a mărfurilor dintr-o anumită ţară este absolut necesar să se
cunoască în permanenţă, conceptele de bază privind procesul de distribuţie, şi modul în care evoluează
sistemele de distribuţie din diverse ţări ale lumii. Analizele efectuate au scos în evidenţă faptul că
economia contemporană, prin complexitatea fenomenelor pe care le generează, face ca metodele de
distribuţie si implicit logistica să evolueze permanent.
In cazul de fata, se poate observa intentia firmei de distributie de a se alinia la noile norme in ceea ce
priveste logistica marfurilor. Firma urmãreşte respectarea unor anumite criterii: costurile
transporturilor, durata acestora, elasticitatea si flexibilitatea varientlor de transport, conditii moderne de
transport si livrare, toate acestea avand loc sub emblema caliatii pe care firma o promite.
Billa este recunoscută drept o marcă ce atrage cumpărătorii atât prinsigla sa (ale cărei culori
simbolizează o apropiere în spaţiu, activare,mobilizare, înclinaţie spre deschidere şi inovaţie), cât şi
prin calitate,produse ieftine la îndemâna cumpărătorilor şi reduceri.Billa este o marca
Binecunoscută,de calitate, avand,rezistenţă şi popularitate în rândul cumpărătorilor şi pe piaţa retail-
erilor.Billa inspiră o stare de apropiere şi confort , având totodată valoare şi forţă în ţară şi peste hotare,
precum şi faţa de concurenţăBilla prezintă şi o atitudine cu o nota negativă şi un anumit grad de risc,
însă predomină accesibilitatea, calitatea şi atitudineapozitivă.
Tuturor acestor trăsături li se adaugă şi preţul moderat al produselor şi serviciilor, fapt ce apropie
consumatorii de marca Billaşi se evidenţiază în rândul concurenţilor.În concluzie, lanţul de magazine
Billa Romania asigurã cumpãrãturide bunã calitate la cel mai avantajos preţ.
21
BIBLIOGRAFIE
1.Bălăsescu Simona,Logistica Marfurilor,Ed.UnitBv.,An.III.Sem.II;
2.Bălan C,‖Logistic‖.Ed.Uranus,București,2004;
3.Gheorghe, Dan ; Balaure, Virgil, cond.st. Sisteme de distributie a bunurilor materiale:
teza de doctorat. Bucuresti : A.S.E., 2004;
4. Kotler Philip – ―Principiile marketingului‖ Ed. Teora, Bucureşti, 2001, pag. 192;
5. Sabou, Felicia. Distributia produselor : strategii. In : Revista de comert, v. 5, nr.
10,octombrie 2004, p. 47-49;
6.Ziarul Capital si Revista Financiar;
7..http://www.billa.ro/Layouts/dd_bi_startseite.aspx?folderId=120893&pageId=111802;
8.http://www.scribd.com/doc/45057746/Billa;
9.http://www.scritube.com/management/marketing/Analiza-de-marketing-la-
nivelu62754.php;
10. http://www.scribd.com/doc/31399374/BILLA-SUPERMARKET;
22