1296ACADEMIA ROMANA

EMORIILE SECTIUNII IST 0 RI CESERIA III TOMUL VI MEM. 2

o MARTURIE DIN 1404A CELOR MAI VECHI MOLDOVENI"

N. 1ORGAAIENIBRIJ AL A( 1:1)A1.\

(1;1 LIOT

ACADZMIFItts,

4411 Pm* GO

CVLTVRA NA TIONALA13UCURESTI

1926

I.I. U.

0'.

DE

II

awaseri,.11....11b.111116

I ILIOTaA.t

, :Alta.!: -. .._ .' . IONAi Cota

Invewar 6 /

r,s._ AcADEmio ...c...0

40.06LAtistN.4-

0 MARTURIE DIN r4o4A CELOR MAI VECHI #MOLDOVENI*

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

$edinta dela 26 Iunie 1925

Un profesor dela Universitatea din Petrograd, traind in exil in Ce-

hoslovacia i ocupat cu studii conduse de conceptii dratesti» slave inregiunile, pline de Ruteni, a caror origine e contestata, din Maramures,

a gasit un document slavon de cea mai mare insemnatate privitor la

dinastia care a intemeiat Moldova.Acest document 1-a publicat sub titlul de Apestrhiliag uepicomo-

c.nassmcgaR rpamoTa 1404 r. o. KapnaTopyccgoii TeppHTopiH" cu adau-

:sul: «la inoirea manastirii grufevschi a sfantului Arhanghel Mihaildin Maramuros», intr'o colectie din care a avut bunavointa de a-mi

comunich un tiraj aparte, intovarasind actul, dat in facsimile, de

un comentariu pe care, din nenorocire, necunoasterea limbii ma impie-

dick' de a-1 intrebuinta cum trebuie si cum as fi dorit.Am crezut ca importanta acestei marturii scrise face necesara ime-

diata ei comunicare la Academia noastra.Documentul se pastreaza in Muzeul National din Budapesta, de unde

i s'a comunicat invatatului rus o fotografie bine facuta. D. Petrov, care

observa lipsa pecetii, anuntate, i crede ca e o copie, de sigur insa

-contemporana, cerceteaza stilul, care corespunde perfect cu datinile

epocei. Aspectul paleografic n'are nimic care sa nu semene cu al celor

dintai acte emanate sub influenta aceleiasi cancelarii rutene, ale carii

origini insesi ar trebui urmarite mai de aproape, ce s'au pastrat dela

Domnii moldoveni din acelas timp: inceputul secolului al XV-lea.Forma diplomatica e evident alta, dar nu se putea ca simpli voevozi

maramureseni sa inceapa cu «mila lui Dumnezeu» a Voevozilor Petru,

r A. R. Mentoqile Secfiunii Istorice. Sepia- III. Torn. VI. Men.

yeN1

. .

-

_

, ,-

,. ,

. ,...l.',.21TA1i

,

2 N. IORGA

Roman sau Alexandru si sl termine cu aducerea inainte a márturiilor

boieresti.Ce cuprinde aceasta pretioasa urmä de vieata maramureseana ?«Pan Radul», vicespan (saga Imam.) de Maramures (Aufhamt;lifincrarmk),

impreuna cu ojupanii» Banco, Toader i andru, cari se intituleazaunemisio din Sarvasiu, i cu Ivanciuc i Dragomir, plus fratele lor Dan,cu Leoca Belcovici, Coste Dragusievici sa zicem pe romfineste : Drà-

guescul, fiul lui Dragos i Coste Popov adica, in aceeas limba :

al Popei, cu Nan din Sap Arita (c-knximoir), *dau stire» tocmai ca

in documentele din Moldova , tuturor celor cari vor aveà cunostintade scrisoare cà Balita Voevod si Drag Mester» au zidit biserica Kan-tului Arhanghel Mihail in *tara Teresului» si au dat *din uricul lor»iaras formula pe care o cunoastem trei sate acestei umanästirb) Sar-

vasau ca i la noi orice biserica e manastire, cu o moara : satele Taras,

Crnvèi i Cruseva, moara aflându-se in otara Cimpulungului» (Ankrono,i-

mai), lamurindu -se el e da. &pinta, unde se varsä Sap Antao sA ne gân-

dim la tara SapAntei din Moldova-de-Sus, a *Sepeniculuio Tisa»

(oS miles). Dupa moartea ctitorilor 1) o altA donatie se adauge : a luiDumitru (A8mwrp8) Voevod si a fratelui, Alexandru «mester» (metuTeint)

cai dau si din partea lor, tot cu «uric», aceleasi sate si aceiasi mom*

cu tot ce se tine de ele.Documentul de marturie e dat «sub a mea pecete», spune Radul, in

*Scaunul nostru din targul (Arkci-k) Sighetuluio, la data de 6912, adica

1404, -iu Maiu .Marturiile i scrisorile, poruncile din partea wanilor i vicespanilor

maramureseni, in româneste i ungureste apoi, se dau ping la inceputul se-colului al XVII-lea si am publicat din ele, dela Jurj Pogan, dela MelchiorPogan, dela Ioan Pogan, toti din Ceb, dela Ioan Dunca, dela Ioan dePetrova (1618), dela Simion Stoica, dela Anton Vas din Sighet, toti, fledosebire, Români, in Documentele Bistritei si de acolo, cu multe adausuri,in volumul XII din colectia Hurmuzaki 2). Vice-spani numiti i and-nimi indeplinesc aceleasi rosturi pang' la 1686, apartinfind continuu

aceluiasi neam i inveder And caracterul de absoluta dominatie româ-nested asupra Orli *Murasului» 3) i Marei.

1) $i d. Petrov citeazA i documentul latin din Mihaly, Diplóme maramurgene, incare la 1402 Drag e intitulat /wader. (p. x26).

2) V. lista lor in acel volum, p. 1880.3) Crtd ca Mures ca si Olt inseamna in vechile graiuri ale tarii : apA (v. Oltenita).

_

-

oin

- -

§i :

-

70

71 0 MARTURIE DIN 1404 A CELOR MAI VECHI MOLDOVENI 3

Dintre persoanele cari participa la aceastg atestatie, Radul nu e cu-noscut, dar tabla (DiplOmelor maramureseneo ale regretatului nostrucoleg Ioan Mihilyi, intrebuintate si de d. Petrov, e plina de capeteniiromanesti purtand .in acest timp numele, absolut romanesc, de Radu,venit din lumea slava de peste Dungre. Banc din Sarasau poarta unnume unguresc, celebru si in istoria regatului Sfantului tefan ; dela el apornit o familie cu acest nume : cartea citata a lui Mihályi e plina dementiunea lui. Langa «mesterii» Stan si Lodomir, acesta chiar din Sgp 'Arita(Sepponchya), el apare la 1383 1). Toader din Sapanta (deci si de acolo,nu numai din Sarasau); trecut in acte unguresti ca Tivadar, dar aparandaici in aceasta forma romaneasca, derivata, evident, din cea maghiara,e si el obarsia unui neam romanesc, al Szaplonczaylor maghiarizati 2).«Nemesul» andru e fiul lui Drag anesterul», pe care-1 gasim, cu frateleDumitru, la 1402, cu prilejul unei puneri in posesiune 3).

De alti Dragomiri forma e balcanica, dela Drag e plin co-dicele Mihályi, ca si de Dani, cu numele care trimite si el in partile depeste Declare, unde Daniel are o savoare bogomilica. Coste Dragusesculpoarta un nume romanesc tot ash de caracteristic, iar dela Coste al Popeivine familia de nemesi Pop, forma aceasta fiind creata de cancelariaregala, pe and actul gasit din nou are pe cea adevarati. Nan din SA-p anta i, adaug, din Rona-de-jos, un Nan al lui Ladamer, Vladimir, la

1426-30, in acelasi sat 4) e cunoscut lui Mihályi 5).«Rutenism» ar fi doar in Leoca (ungureste Leuke), pe care-1 gasim

la Mihilyi in Vad, tutu! sgu Benko are un nume unguresc, dinBenedict ; i Bencsesi in Ivanciuc, al carui nume aflä un corespon-dent in Ivanic, o ramura a familiei Petrovenilor 6). Ca localitgti, Crivamaramureseang e cunoscuta, ca i Cruseva, iar Teres e de la raulTarasului (v. 0 Tgrgsguti in Moldova veche).

Cat priveste pe «mesterul» Drag si Voevodul Balita Bale al Ungu-rilor; cf. Balica de mai tarziu, in Moldova Movilestilor i dania lorla Sfantul Mihail din Peri, legate de inceputurile literaturii noastrebisericesti, danie care intgreste pe a parintilor i creiaza o leggturg

') A se ceti Banka, nu 41I-Ianks ibid., p. 132.2) Ibid., p. 469.3) Ibid., p. 523 si urm.4) Ibid., p. 268.6) Ibid., p. 8, No. 3.6) Ibid., p. 227, No. 529.

10,

=-

-

- -lNai,-.71)...; . .

4 N. IORGA 72

directa, de stavropighie, cu Scaunul patriarhicesc al Constantinopolei,la 1391, am vorbit pe larg in prefata la Studii fi documente, XII, p.xXxVIII i urmatoarele. Balita si Drag sunt fiii acelui Voevod «Sas*pe care trebuie sa-1 scriem Sasul, cum zicem Rusu, Turcu, Grecu (laVenetia Bulgaro era un nume de botez), care a avut, catva timp, Mol-dova ungureasca, pe care tocmai acesti copii ai lui o pierdura. i observ:nu flea aceste legaturi cu lumea bizantina care au provocat actul decreare a stavropighiei, in anii lor de batrfineta. Azi nu se mai crede inmarele rol maramuresean al Coriatovicilor ruteni, dar pentru Voevodul,exilat se crease o «Moldova* de dincolo de munti, cuprinzand, cuSighetul i Hustul, teritoriul intreg dela Chioara la Rodna, cu «Wile»date egumenului-Vladica dela Peri: Salagiul, Arva, Ugocia, Beregul,Chioara i Ungurasul, Bistra.

A fi gasit un act in care apar acestia toti, cu autorizarea spanuluicare inlocuia pe Baliià flea a-i avea alta mostenire deck a Maramure-sului, e o descoperire de prima ordine. Ea are pret i printr'aceea cà diforma romaneasca, atat de veche, nu numai nemesilor i witespanilor*

dar i acelor «mesteri», foarte adesea Romani, de cari e plina atunciistoria Ungariei, corespunzand, cred, mai curand magistrilor constan-tinopolitani deck perpetuarii in Occident a acestei demnitati militareromane.

Actul e cu atat mai insemnat, cu cat e singurul redactat in slavonestein mijlocul acelora, multe, pe care le avem in limba latina a Ungurilor,cari pe atunci erau aici dominatori mai mult teoretici. *i in Maramuresse vede lupta intre cele dona forme diplomatice pe care a cunoscut-o

Tara-Romaneasca i, de sigur, 0 Moldova, si care s'a terminat prinbiruinta «sloveniei* documentare.

fir-01AC ADEN *.

-

0 T

I,- ..

.7. -

-

N.

'-u-PitiNnutt0-

ic-