124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

98
TESTtr GRILA ppNTRU DISCIPLINA TEHNoLocTE FARMACEUTTcA ANUL IV, SEM.I TITULAR CURS $.L. DR. FLORENTINA RONCEA it,L'l TITULAR LUCRARI PRACTICE PREP. UNIV. DRD.VALERIU IANCIJ Jv."/ $EF CATEDRA CONF. TJNIV. DR.LAURABUCTJR r' J L , ft-c

description

/

Transcript of 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

Page 1: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

TESTtr GRILA ppNTRU DISCIPLINATEHNoLocTE FARMACEUTTcA

ANUL IV, SEM. I

TITULAR CURS$.L. DR. FLORENTINA RONCEA

i t ,L ' l

TITULAR LUCRARI PRACTICEPREP. UNIV. DRD. VALERIU IANCIJ

Jv."/

$EF CATEDRACONF. TJNIV. DR. LAURA BUCTJR

r'

JL, ft-c

Page 2: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

1

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE

DISCPLINA DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

BAZA DE DATE

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011

PREPARATE PARENTERALE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee

in una din urmatoarele situatii:

A. cind exista riscul contaminarii microbiene

B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final

C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura

D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica

E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos

2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de

verificare a eficientei sterilizarii

A. termocupluri

B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare

C. cu manometre

D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare

E. cu indicatori biologici

3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este

folosit de FR X:

A. factorul F

B. factorul Z

C. factorul de letalitate

D. constanta de viteza a inactivarii

E. valoarea D

4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele

situatii:

A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare

B. nu dispunem de aparatura necesara

C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final

D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare

E. din considerente economice

5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul

uneia din urmatoarele procedee:

A. nomogramelor

B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului

Page 3: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

2

C. graficelor

D. cifrelor Sprowl

E. echivalentilor in clorura de sodiu

6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile

A. izotonia

B. izohidria

C. toleranta

D. stabilitatea

E. apirogenitatea

7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de

diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza

termic in recipientul final:

A. camere de clasa A

B. camere de clasa B

C. camere de clasa C

D. camere de clasa D

E. camere sterile

8. Soluţia Ringer lactată este indicată în:

A. stări de denutriţie,

B. pierderi de lichid extracelular,

C. comă hipoglicemică,

D. acidoză metabolică,

E. edem cerebral.

9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:

A. sticla sodica

B. sticla borosilicat

C. sticla sodica cu suprafata tratata

D. sticla silico-sodica-calcica

E. sticla sodico-calcica

10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

A. eliminate

B. distruse

C. atenuate

D. coagulate

E. inactivate

11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu

B. uree

C. bicarbonat de sodiu

D. clorura de potasiu

E. sulfat de magneziu

12. Procedeul aseptic utilizeaza:

A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

Page 4: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

3

B. temperatura ridicata

C. umiditate

D. radiatii ionizante

E. gaze

13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:

A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a

numarului initial de microorganisme viabile

B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de

90% a numarului initial de microorganisme viabile

C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere

de 85% a numarului initial de microorganisme viabile

D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere

de 90% a numarului initial de microorganisme viabile

E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere

de 80% a numarului initial de microorganisme viabile

14. Conform FR X la obţinerea preparatelor injectabile nu se folosesc următoarele substanţe

auxiliare:

A. solubilizanţi

B. agenţi de emulsionare şi suspendare

C. coloranţi

D. antioxidanţi

E. conservanţi antimicrobieni

15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:

A. 90% trebuie să aibă cel mult 25micrometri

B. 90% trebuie să aibă cel mult 50micrometri

C. 10% trebuie să aibă cel mult 25micrometri

D. 10% trebuie să aibă cel mult 50micrometri

E. să fie de cel mult 5micrometri

16. FR X oficializează următoarele metode de sterilizare cu excepţia:

A. sterilizare la autoclav

B. sterilizare la etuvă

C. tindalizare

D. sterilizare prin filtrare

E. sterilizare cu gaze

17. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:

A. care se administrează în volume mai mari de 5 ml

B. care se administrează în volume mai mici de 5 ml

C. care se administrează în volume mai mari de 10 ml

D. care se administrează în volume mai mari de 15 ml

E. care se administrează în cantitate mai mare de 10 g

18. Sterilizarea cu aer cald se efectuează la:

A. 121 °C timp de 15 minute

B. 128°C timp de 10 minute

Page 5: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

4

C. 180°C timp de 30 minute

D. 134°C timp de 3 minute

E. 98°C timp de 30 minute

19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza în industrie în tancuri de capacitate mare, la

temperatura de cca:

A. 50 °C

B. 60 °C

C. 70 °C

D. 80 °C

E. 90 °C

20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:

A. perfuzie cu arginina

B. perfuzia cu trometamol

C. perfuzia de lactat de sodiu

D. perfuzia cu clorura de amoniu

E. perfuzia cu clorura de sodiu

21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate

efectua:

A. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 5-8 minute

B. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minute

C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 °C, 30 de minute

D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 °C, 30 de minute

E. prin fierbere la 100 °C

22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. clorura de sodiu

B. clorura de potasiu

C. clorura de calciu

D. levuloza

E. sulfat de sodiu

23. Izotonizarea este obligatorie la:

A. solutii perfuzabile

B. solutii injectabile coloidale

C. solutii injectabile uleioase

D. suspensiile injectabile

E. solutii injectabile cu administrare subcutanata

24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:

A. 180 °C, timp de 30 de minute

B. 190 °C, timp de 1 ora

C. 200 °C, timp de 3 ore

D. 250 °C, timp de 30 de minute

E. 280 °C, timp de 30 de minute

25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:

A. caldurii uscate

Page 6: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

5

B. aerului cald

C. vaporilor sub presiune

D. autoclavarii

E. oxidului de etilen

26. Sterilizarea cu aer cald provoaca:

A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare

B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene

C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa

D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia

E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic

27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:

A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)

B. medicamente folosite in imunoterapie

C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta

D. medicamente utilizate in angiografie

E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml

(pag. (8) 398)

28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu

exceptia:

A. sunt sterile

B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi

C. sunt divizate in fiole sau flacoane

D. se administreaza parenteral

E. se admite adausul conservanţilor antimicrobieni

29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:

A. bacterii gram-pozitive

B. bacterii gram-negative

C. virusuri

D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica

E. fungi

30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:

A. 5 micrometri

B. 2,5 micrometri

C. 1 micrometru

D. 0,22 micrometri

E. 0,1 micrometri

31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de

absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului

A. intramuscular

B. subcutanat

C. intravenos

D. intraperitoneal

E. intraarticular

Page 7: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

6

32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica

A. ordinul zero

B. ordinul intii

C. ordinul doi

D. neliniara

E. imposibil de definit

33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza

concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX

A. nomograme

B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries

C. scaderea punctului crioscopic

D. grafice

E. echivalentii de clorura de sodiu

34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:

A. presiune

B. vid

C. umiditate

D. convectia fortata a aerului cald

E. gravitatie

35. Sterilizarea prin filtrare se utilizează pentru:

A. emulsii U/A,

B. emulsii A/U,

C. soluţii termolabile,

D. soluţii uleioase,

E. suspensii.

36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:

A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,

B. spori de Bacillus subtilis var. niger,

C. Bacillus stearotermophilus,

D. tuburi cu indicatori de fuziune,

E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.

37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:

A. costul mare al operatiei de sterilizare,

B. durata mare de timp pentru desorbtie,

C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,

D. functionarea la temperaturi inalte,

E. nici un raspuns nu este corect.

38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

A. bactericid,

B. fungicid,

C. virulicid,

D. sporocid,

E. un lichid de culoare galbena.

Page 8: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

7

39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

A. vaccinurile,

B. pulberile liofilizate,

C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,

D. preparatele care contin substante termolabile,

E. preparatele care contin substante termostabile.

40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:

A. hiperglicemie,

B. glicozurie,

C. anemie hemolitica,

D. diureza osmotica,

E. pierderea apei si electrolitilor.

41. "Probei de pasaj” trebuie să-i corespundă, conform FR X:

A. suspensiile injectabile

B. suspensiile cu administrare i.v.

C. emulsiile de uz intern

D. pulberile pentru soluţii injectabile

E. soluţiile injectabile

42. Toate prevederile din F.R. X referitoare la medicamentele injectabile sunt adevărate, cu

excepţia:

A. sunt sterile,

B. se prezintă sub formă de soluţii, emulsii, suspensii sau pulberi,

C. sunt divizate în fiole sau flacoane,

D. se administrează parenteral,

E. se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare.

43. Amestecând o soluţie hipertonă cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de:

A. plesnire,

B. hemoliză,

C. zbârcire,

D. hidroliză,

E. turgescenţă.

44. O soluţie izotonică produce asupra eritrocitelor fenomenul de :

A. crenelare,

B. hemoliză,

C. aglutinare,

D. umflare,

E. niciuna dintre afirmaţii nu este corectă.

45. Cea mai mare capacitate de reţinere a microorganismelor o au filtrele :

A. Millipore (cu membrană),

B. Chamberland

C. Jena

D. Seitz

E. Berkefeld.

Page 9: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

8

46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:

A. oxid de propilenă,

B. aldehida formică,

C. ß-propiolactona,

D. oxid de etilen,

E. azot.

47.Conform F.R. X preparatele injectabile se prepară:

A. m/m,

B. m/V,

C. V/m,

D. V/V,

E. mol/L.

48. Care dintre următoarele soluţii de glucoză este izotonică:

A. 0,9%,

B. 5%,

C. 20%,

D. 33%,

E. 40%.

49. Preparatele care conţin insulină se administrează de obicei:

A. intradermic,

B. i.m.

C. i.v.,

D. s.c.

E. nazal.

50. Care dintre următoarele soluţii perfuzabile oficinale are compoziţia cea mai apropiată de aceea

a lichidului extracelular al organismului uman:

A. glucoză 5%,

B. NaCl 0,9%,

C. NaCl compusă (Ringer),

D. NaCl compusă cu lactat de sodiu (Ringer lactată),

E. Lactat de sodiu.

51. Proprietăţile coligative ale unei soluţii sunt dependente de:

A. numărul total de particule din soluţie,

B. pH,

C. Polaritatea solventului,

D. Constanta dielectrică a mediului,

E. Raportul dintre numărul de ioni şi numărul de molecule neionizate.

52. Proprietăţile coligative sunt utile în determinarea:

A. tonicităţii,

B. pH-ului,

C. solubilităţii,

D. sterilităţii,

E. stabilităţii.

Page 10: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

9

53. O soluţie izotonică are aceeaşi (acelaşi)........................... cu a sângelui:

A. compoziţie,

B. pH,

C. Vâscozitate,

D. Presiune osmotică,

E. Densitate specifică.

54. Se dau următoarele propoziţii:

1. Toate soluţiile care îngheaţă la -0,520C sunt izotonice cu eritrocitele,

2. Ele sunt de asemenea izoosmotice.

A. ambele afirmaţii sunt corecte,

B. ambele afirmaţii sunt false,

C. prima este adevărată, dar a 2 a este falsă,

D. prima este falsă, dar a 2 a este adevărată,

E. nu există nicio corelaţie între punctul de congelare şi presiunea osmotică a soluţiilor.

55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce: A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor

56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:

A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni

57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile 59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico – chimice a substantelor active.

60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

Page 11: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

10

A. fenoplaste

B. aminoplaste

C. polimeri termoplastici

D. poliizoprena

E. siliconici

61. În grupa elastomerilor folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare intră:

A. poliacetalii

B. policarbonaţii

C. cauciucurile

D. derivaţii celulozici

E. poliuretanii

62. Sticla silico-sodo-calcică obişnuită este:

A. tip I

B. tip II

C. tip III

D. tip IV

E. nici un răspuns nu este corect

63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:

A. stabilizantilor chimici

B. bachelitei

C. plastifiantilor

D. antioxidantilor

E. colorantilor

64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:

A. este o macromolecula anorganica,

B. este formata din silicati,

C. are structura semiorganizata,

D. este formata din tetraedri de SiO4,

E. poate contine atomi de sodiu.

65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor

hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:

A. I,

B. V,

C. II,

D. IV,

E. III.

66. Sticla de tip IV este:

A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,

B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,

C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,

D. sticla neutra de borosilicat.

E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.

67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:

Page 12: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

11

A. tip I,

B. tip II,

C. tip III,

D. tip IV,

E. tip I si II.

68. La condiţionarea sângelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:

A. tip III

B. tip II

C. tip I

D. tip IV

E. de toate tipurile

69. Recipientele din sticlă de tipul I:

A. sunt fabricate din sticlă silico-sodico-calcică

B. au rezistenţă hidrolitică înaltă

C. se utilizează pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral

D. sunt destinate a fi refolosite

E. au rezistenţă hidrolitică joasă

PREPARATE OFTALMICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal

A. prin izotonizare

B. prin adaugare de borat fenilmercuric

C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)

D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati

E. nu se intervine deoarece molecula este stabila

2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal

A. adaugare de pirosulfit de sodiu

B. adaugare de clorhidrat de cisteina

C. adaugare de acid ascorbic

D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat

E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric

3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele

enuntate:

A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice

B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric

C. se foloseste clorura de benzalconiu

D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea

E. cu o metoda adecvata

4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire

prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:

Page 13: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

12

A. sulfat de atropina

B. azotat de pilocarpina

C. rezorcinol

D. adrenalina

E. fizostigmina

5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:

A. polisorbat 80

B. sapun de sodiu

C. lecitina

D. bromocet

E. tego-betaina

6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

A. 1g %

B. 0,1 g%

C. 0,5 g%

D. 2 g %

E. 0,05 g%

7. O picatura de colir are un volum de:

A. 40-50 microlitri

B. 10 microlitri

C. 1 microlitru

D. 7 microlitri

E. 20 microlitri

8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

A. 7-9 microlitri

B. 10 microlitri

C. 30 microlitri

D. 0,1 microlitri

E. 1 microlitru

9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

A. 6,4-7,8

B. 4,5

C. 8

D. 3

E. 8,5

10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:

A. colirul cu cloramfenicol 0,5%

B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4%

C. colirul cu fizostigmina 0,25%

D. colirul cu sulfat de atropina 1%

E. colirul cu protargol 2%

11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de

1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:

Page 14: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

13

A. formula prezentata in monografia Injectabilia

B. tabele cu scaderea punctului de congelare

C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu

D. metoda hematocritului modificat

E. diferite nomograme

12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt:

A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil

B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil

C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin

D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin

E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu

13. Agenţii vâscozifianţi folosiţi în colire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cu excepţia:

A. să fie liposolubili

B. să fie inerţi din punct de vedere chimic

C. să nu obstrueze căile lacrimale

D. să fie toleraţi de mucoasa oculară

E. să permită sterilizarea preparatului oftalmic

14. FR X prevede monografii de generalităţi pentru:

A. pulberi oftalmice

B. creioane oftalmice

C. unguente oftalmice

D. comprimate oftalmice

E. inserte oftalmice

15. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentraţia substanţei active este sub 1%, se

face prin:

A. dizolvarea substanţei active în apă

B. suspendarea substanţei active în solventul respectiv

C. dizolvarea substanţei active în soluţie de clorură de sodiu 0,009%

D. dizolvarea substanţei active în soluţii hipertonice sterile

E. dizolvarea substanţei active în soluţii izotonice sterile

16. Majoritatea soluţiilor oftalmice se sterilizează în farmacie în recipientul de condiţionare

definitivă la:

A. autoclav la 121°C timp de 15-20 minute

B. etuvă la 121°C timp de15-20 minute

C. autoclav la 115°C timp de 25-30 minute

D. etuvă la 115°C timp de 25-30 minute

E. la 98-100°C timp de 30 de minute

17. Nu este permisă adăugarea concervanţilor antimicrobieni colirelor:

A. care conţin miotice

B. care conţin enzime

C. unidoză

D. multidoză

E. condiţionate în recipiente de sticlă

Page 15: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

14

18. Sterilitatea colirelor este asigurată prin:

A. sterilizare

B. preparare pe cale aseptică

C. filtrare sterilizantă

D. adăugare de conservanţi antimicrobieni

E. sunt corecte răspunsurile a, b, c, d.

19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:

A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator

B. la loc racoros

C. în flacoane bine închise

D. ferit de lumina

E. ferit de umiditate

20. În cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie

de cel mult:

A. 10 micrometri

B. 25 micrometri

C. 50 micrometri

D. 100 micrometri

E. 150 micrometri

21. În legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:

A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate decât cele hipertone

B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea

C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active

D. agentii de crestere a vâscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active

E. pH-ul nu influenteaza toleranta

22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:

A. are concentratia 0,1 %

B. se pastreaza la Separanda

C. prezinta pH cupris între 6,5 - 7,5

D. are efect miotic

E. se conserva cu diacetat de hexidina

23. Unguentele oflalmice se conserva:

A. în recipiente sterile de cel mult 20 g

B. în recipiente bine închise

C. la cel mult 25 °C

D. ferit de lumina

E. la loc racoros

24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse între:

A. 2 - 7,3

B. 4 - 7,5

C. 3 - 6,9

D. 6,4 - 7,8

E. 6,5 - 9

Page 16: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

15

25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este:

A. Pseudomonas fluorescens

B. Staphilococcus aureus

C. Escherichia coli

D. Proteus vulgaris

E. Pseudonomas aeruginosa

26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:

A. colir cu cloramfenicol 0,5 %

B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 %

C. colir cu fizostigmina 0,25 %

D. colir cu sulfat de atropina 1 %

E. colir cu protargol 2 %

27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii

izotonice sterile:

A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m)

B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m)

C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m)

D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m)

E. cand se obtine o solutie saturata

28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea

mai mica viteza

A. colire apoase

B. suspensii apoase

C. suspensii uleioase

D. unguente

E. inserte cu cedare controlata

29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai

de catre unele substante medicamentoase din colire

A. hidrofila

B. descuamata

C. cheratinizata

D. mucina

E. lipofila

30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care

corneea este lezata

A. nici un risc

B. iritare

C. conjunctivita

D. blefarita

E. pierderea vederii

31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a

luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata

A. oxidare

B. racemizare

Page 17: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

16

C. hidroliza

D. reducere

E. decarboxilare

32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant

A. apa distilata

B. uleiul de floarea soarelui

C. propilenglicolul

D. tampon fosfat

E. tampon acid boric

33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul

conjunctival

A. 1-2 picaturi

B. 1picatura

C. 32 picaturi

D. 4-5 picturi

E. lavaj continuu

34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra

biodisponibilitatii oculare

A. nici un efect

B. efect moderat

C. efect insemnat

D. impiedica miscarea pleoapelor

E. sunt contraindicati

35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in

colire

A. gentamicina

B. azotatul de argint

C. polimixina

D. fluoresceina

E. acetatul de hidrocortizona

36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul

glaucomului

A. atropina

B. pilocarpina

C. efedrina

D. nistatina

E. sulfacetamida

37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o

biodisponibilitate oculara

A. iris

B. corpii ciliari

C. umoarea apoasa

D. cristalinul

E. nervul optic

Page 18: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

17

38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta

pentru o buna absorbtie prin cornee

A. solubilitatea in apa

B. pKa

C. natura legaturilor intermoleculare

D. ionizarea

E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut

39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:

A. 7-10 microlitri

B. 10 microlitri

C. 30 microlitri

D. 0,1 microlitri

E. 1 microlitru

40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

A. 40-50 mPa.s

B. 10 cP

C. 100 cP

D. 500 cP

E. 1000 cP

41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:

A. sterilizarii,

B. prepararii pe cale aseptica,

C. filtrarii sterilizante,

D. adaosului de substante colorante,

E. combinarea procedeelor a), b) si c).

42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:

A. 180 °C - 30 minute,

B. 140 °C - 60 minute,

C. 160 °C - 60 minute,

D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice,

E. pentru solutiile apoase.

43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:

A. colirelor multidoza,

B. mioticelor,

C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara,

D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor,

E. colirelor unidoza.

44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:

A. solutiile coloidale se izotonizeaza,

B. solutiile hipertonice se izotonizeaza,

C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia,

D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile.

E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.

Page 19: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

18

45. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizează:

A. soluţii tampon izotonice sterile

B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită

C. glicerină

D. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat

E. apa pentru preparate injectabile

46. Conform FR.X, substanţele medicamentoase folosite la prepararea suspensiilor oftalmice trebuie să aibă în proportie de cel puţin 90% mărimea particulelor:

A.< 250μm B. < 125 μm C. < 120 μm D. < 100 μm

E. < 25 μm

47. Colirul oficinal în care boratul fenilmercuric se află în concentratie de 1: 100000 este: 'A. colirul cu azotat de argint B. colirul cu azotat de pilocarpină C. colirul cu rezorcină D. colirul cu cloramfenicol E. colirul cu sulfat de zinc

48. Conform F.R.X, pentru izotonizarea colirului cu rezorcină se uti- lizează:

A. clorură de sodiu B. azotat de sodiu C. glucoză D. acid boric E. acid boric - borax

49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. are loc la 180 °C - 30 minute, B. are loc la 140 °C - 60 minute, C. are loc la 160 °C - 60 minute, D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. 50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10 51. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale asepticã C. adãugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rãspunsurile a, b si c 52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile

Page 20: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

19

E. 45 zile 53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml

EMULSII

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect

A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita

B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita

C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa

D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se

coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa

E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara

2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la

emulsii:precizati la care

A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei

B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri

C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui

gram de faza uleioasa

D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft

E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins

3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor:

A. sarcina electrica

B. viscozitatea

C. umectarea

D. densitatea

E. tensiunea interfaciala

4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect

A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare

B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei

C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne

D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide

E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor

5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena:

A. 10 %

B. 74,02 %

C. 50 %

Page 21: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

20

D. 30 %

E. 75 %

6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei

uleioase, este:

A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa

B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa

C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa

D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa

E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa

7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este:

A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea

B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea

C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea

D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea

E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea

8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este

stabilita de:

A. fenomenul Marangoni

B. teoria filmului complex

C. teoria lui Bankroft

D. teoria lui Harkins

E. teoria penei

9. Alegerea unui emulgator nu depinde de:

A. natura substanţei medicamentoase

B. natura fazei uleioase

C. prezenţa electroliţilor

D. consistenţa emulsiei

E. culoarea fazei apoase

10. Determinarea tipului de emulsie se efectuează prin metodele de mai jos cu excepţia:

A. metoda diluării

B. metoda colorării

C. testul fluorescenţei

D. metoda determinării indicelui de refracţie

E. determinarea densităţii emulsiei

11. Emulgatorii folosiţi la obţinerea emulsiilor de uz intern trebuie să fie:

A. iritanţi

B. toxici

C. de tip A/U

D. de tip U/A

E. incompatibili cu substanţele active

12. Factorii care nu influenţează stabilitatea emulsiilor sunt:

A. densitatea fazelor

B. vâscozitatea mediului de dispersie

Page 22: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

21

C. raportul concentraţiilor fazelor

D. gradul de hidratare

E. gustul fazei apoase

13. Referitor la conservanţii antimicrobieni folosiţi la prepararea emulsiilor sunt adevărate

afirmaţiile cu excepţia:

A. au acţiune bacteriostatică

B. au acţiune fungistatică

C. se folosesc în cantităţi mari

D. în alegerea lor se ţine seama de coeficientul de repartiţie U/A

E. se aleg în funcţie de faza apoasă şi cea uleioasă

14. Antioxidanti solubili în ulei utilizati în emulsii:

A. acid ascorbic

B. clorhidrat de cisteina

C. metabisulfit de sodiu

D. butilhidroxitoluen

E. tioglicerol

15. Emulsia uleioasa contine:

A. 10 parti ulei de floarea-soarelui

B. 7,5 parti apa distilata

C. 5 parti ulei de floarea-soarelui

D. 7,5 parti guma arabica

E. 10 parti apa distilata

16. Emulsiile sunt sisteme disperse:

A. omogene

B. eterogene

C. grosiere

D. ultramicroeterogene

E. macroeterogene

17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de:

A. apa în ulei

B. ulei/apa/ulei

C. ulei în apa

D. ulei de parafina

E. ulei de ricin

18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:

A. U/A

B. A/U

C. emulsii instabile

D. microemulsii

E. emulsii mutiple

19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter:

A. monostearat de gliceril

B. dioctilsulfosuccinat de sodiu

Page 23: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

22

C. sapunuri de trietanolamina

D. lecitina

E. clorura de benzalkoniu

20. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conţin o emulsie trebuie să se menţioneze:

A. tipul de emulsie

B. natura emulgatorului

C. temperatura de conservare

D. conservatorul antimicrobian folosit

E. "A se agita înainte de administrare"

21. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin următoarele fenomene, cu excepţia:

A. sedimentării şi cremării

B. coalescenţei

C. defloculării (peptizării)

D. separării fazelor

E. inversării tipului de emulsie

22. Alegerea emulgatorului se face în funcţie de următoarele, cu excepţia:

A. naturii fazei uleioase

B. tipului de emulsie dorit

C. căii de administrare

D. incompatibilităţilor posibile cu alte componente din formulare

E. acţiunii sale antimicrobiene

23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori

A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare

B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei

C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei

interne

D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide

E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor

24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii:

A. emulsia cu bromoform

B. emulsia de ulei de vaselina

C. emulsia uleioasa

D. emulsia de ulei de peste

E. emulsia cosmetica antisolara

25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor

A. Marangoni

B. Harkins

C. Bankroft

D. teoria filmului complex

E. cu ajutorul particulelor solide

26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii

A. numaratorul Coulter

B. dspozitivul Ocusert

Page 24: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

23

C. balanta Figurovski

D. pipeta Andreasen

E. nefelometru

27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia:

A. galat de propil

B. clorura de benzalconiu

C. acid benzoic

D. bromura de cetiltrimetilamoniu

E. nitrat fenil mercuric

28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este :

A. sarcina electrica

B. diametrul picaturilor fazei dispersate

C. tensiunea interfaciala

D. densitatea fazelor

E. vascozitatea madiului de dispersie

29.Linimentele sunt:

A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta

B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva

C. destinate aplicarii pe mucoase

D. alcatuite din doua faze lichide miscibile

E. emulsii ce contin mucilagii

30. Emulsiile de uz extern:

A. sunt preparate numai lichide

B. se utilizeaza doar cele A/U

C. se folosesc mucilagiile cu rol protector

D. cele U/A sunt lavabile

E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici

31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie:

A. de tip U/A

B. iritanti

C. de tip A/U

D. toxici

E. incompatibili cu substantele active

32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia:

A. bromura de cetiltrimetilamoniu

B. monostearat de glicerol

C. span

D. stearat de etilenglicol

E. tween

33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii cu exceptia:

A. se folosesc in cantitati mari

B. au actiune fungicida

Page 25: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

24

C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa

D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A

E. au actiune bacteriostatica

34. Următoarele afirmaţii referitoare la emulsii sunt valabile, cu excepţia: A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile

B. sunt destinate administrării interne sau externe C. au un aspect lăptos şi omogen D. diluate cu faza externă în proporţie de 1: 10 trebuie să rămână omogene E. se conservă în reeipiente închise etanş

35. Valoarea HLB a unei substanţe tensioactive reprezintă: A. raportul dintre partea lipotilă şi cea hidrofilă a substanţei respective B. constanta dielectrică C. solubilitatea în apă sau ulei D. masa moleculară medie E. toate cele de mai sus

36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU un emulgator trebuie să aibă o valoare HLB: A. mai mică de 3 B. între 3 si 6 C. între 1 si 15 D.cel puţin 6 E. între 6 şi 10

37. Un emulgator care formează o emulsie de tip U/A se caracterizează prin:

A. solubilitate mare în lipide,

B. valoare HLB sub 6,

C. valoare HLB între 8 – 18,

D. afinitate egală pentru ambele faze,

E. proprietăţi antispumante.

38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul:

A. A/U,

B. U /A

C. U /A /U

D. A /U /A

E. toate tipurile de mai sus.

39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA un emulgator trebuie să aibă o valoare HLB: A. mai mică de 3 B. între 3 si 6 C. între 6 – 8 D. între 8 – 18 E. nu contează această valoare.

40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de:

A. raportul volumetric al fazelor,

B. agentul de emulsionare folosit,

C. tehnica de lucru aplicată,

D. temperatura la care se face prepararea,

E. echipamentul utilizat.

Page 26: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

25

41. Următoarele afirmaţii referitoare la emulgatorii catioactivi sunt adevărate, cu excepţia:

A. sunt substanţe disociabile, cationul imprimându-le proprietăţile emulsive,

B. au acţiune detergentă puternică,

C. au acţiune antiseptică,

D. se mai numesc şi săpunuri inverse,

E. dau emulsii de tip A/U.

AEROSOLI

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Aerosolii farmaceutici se pot obţine prin următoarele metode: A. liofilizare B. precipitare C. antrenare cu vapori de apă şi condensarea la nivelul căilor respiratorii superioare D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) E.E. dispersare cu un gaz propulsor F.

2. Aerosolii cu aplicaţie topică prezintă următoarele avantaje: A. asigură o administrare rapidă şi comodă B. evită contactul manual cu suprafaţa tratată C. realizează o repartiţie uniformă a substanţei active pe suprafaţa tratată D. necesită un proces tehnologic simplu E. au un preţ de cost redus

3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosolii de uz extern sunt adevărate:

A. cele mai multe preparate sunt de tip spray B. asigură o mai bună protejare a conţinutului faţă de mediul extern C. gazele propulsoare trebuie să aibă un punct de fierbere scăzut D. gazele propulsoare trebuie să aibă un punct de fierbere ridicat E. gazele propulsoare lichefiate trebuie să se evapore în momentul trecerii prin orificiul de emisie

4. Umplerea recipientelor pentru aerosoli se realizează: A. sub presiune la temperatura normală B. la presiune normală şi temperatură normală C. Ia presiune normală şi la temperaturi scăzute în instalaţii frigorifice D. sub presiune, la cald E. la vid

5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze comprimate: A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2 B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile în produsul dispersat C. sunt puţin sensibili la variatii de temperatură D. presiunea în recipient rămâne constantă pe toată durata eliberării continutului din recipient E. presiunea în recipient scade o dată cu eliberareaconţinutului din recipient

6. Gazele lichefiate utilizate ca propulsor trebuie să: A. fie inerte din punct de vedere chimic B. fie neinflamabile

Page 27: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

26

C. aibă un punct de fierbere sub temperatura camerei D. aibă un punct de fierbere mare E. aibă capacitate bună de dizolvare

7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aeroso]ii cu două faze: A. sunt constituiţi dintr-o fază gazoasă şi una lichidă B. după formarea aerosolului, propulsorul lichefiat se află emulsionat ca fază internă într-o emulsie

de tip UlA C. pot fi obtinuţi cu gaze comprimate D. pot fi obţinuţi cu gaze lichefiate, dacă acestea sunt miscibile cu substanţa activă E. se recurge la adaos de cosolvenţi pentru a se asigura un amestec intim al subatanţei active cu

propulsorul

8. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate: A. presiunea din recipient este determinată de presiunea de vapori a gazului propulsor, nu şi de

cantitatea acestuia B. propulsorii pot fi consideraţi ca făcând parte integrantă din formulă C.presiunea în recipient rămâne constantă menţinându-se echilibrul între porţiunea de propulsor

lichefiat şi fracţiune a în stare de vapori D. ca gaze lichefiate se folosesc în special derivaţi c1orofluorurati ai metanului si etanului E. se obtin printr-un proces tehnologic simplu şi sunt lipsiti de toxicitate

9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte:

A. azot B. freon 11 C. argon D. freon 12 E. freon 114

10. Sub formă de aerosoli de inhalatie se administrează: A.bronhodilatatoare B. antibiotice C. vasoconstrictoare D.antipiretice E.anestezice

11. Dimensiunea particulelor pentru aerosolii de inhalaţie destinati a fi utilizaţi la nivelul alveolelor

pulmonare trebuie să fie:

A. între 1-3 μm B. între 30-50 μm C. < 3 μm D.între 3-10 μm E. > 50 μm

12. Valva este compusă din: A. cap de apăsare B. capsulă de sertizare C. resort D.tub p1onjor E. dop

13. Valva are rolul de a: A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune B. asigura închiderea etanşrl a recipientului C. permite distributia continutului printr-o simplă apăsare mecanică D.asigura dispersarea substanţei active în gazul propulsor

Page 28: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

27

E. toate cele mai sus menţionate

14. Controlul calitătii aerosolilor se referă la:

A. urmărirea calităţii substanţelor active B.urmărirea calitătii propulsorilor C.mărimea particulelor de substanţe auxiliare D.viteza de emisie E.corectitudinea dozării

15.Care dintre următoarele atirmaţii sunt adevărate în cazul aerosolilor pentru căile respiratorii: A. produc un efect local asupra mucoaselor căilor respiratorii B. pot conţine antibiotice, bronhodilatatoare, glicozide cardiotonice vasodilatatoare C. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic D. conţin particule cu diametrul de ordinul micronilor E. sunt denumi ţi şi aerosoli de inhalaţie

16. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosoli sunt adevărate: A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide întrun mediu de dispersie gazos B. energia necesară dispersării poate fi produsă de un gaz propulsor sau poate fi exterioară C. folosirea lor se bazează pe trei tipuri de expulzări: simplă, cu turbulenţă, cu turbulenţă şi

expansiunea particulelor dispersate D. tineţea dispersiei, omogenitatea şi stabilitatea nu prezintrl importanţă pentru calitatea

preparatului E. se folosesc exclusiv pentru aplicaţii în dermatologie

17. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gazele propulsoare sunt adevărate: A. constituie faza elastică B. pot ti gaze comprimate C. pot ti gaze lichefiate D. constituie forţa motrice a ansamblului presurizat E. exercită asupra conţinutului o presiune mai mică decât presiunea atmosferică

18. Propulsorii unui aerosol pot fi reprezentaţi de: A. gaze comprimate B. lichide sub presiune C. gaze lichefiate D. aer E. toate cele mai sus menţionate

19. În funcţie de diametrul particulelor penetrarea aerosolilor de inhalaţie se face astfel:

A. < 30, μm depăşesc fosele nazale B. 20-30 μm ajung la nivelul traheei C. 10-20 μm ajung la nivelul bronhiilor D. 3-10 μm pătrund la nivelul alveolelor pulmonare E. < 3 μm pătrund la nivelul alveolelor pulmonare

20. Penetraţi a aerosolilor în căile respiratorii depinde de:

A. mărimea particulelor substanţei active B. anatomia căilor respiratorii C. mecanica respiratorie D. timpul de contact între aerosol şi suprafaţa mucoasei E. agenţii de vâscozitate utilizaţi în formulare

Page 29: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

28

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

PREPARATE PARENTERALE

1. Administrarea parenterală prezintă următoarele avantaje:

A. biodisponibilitate superioară celei din preparatele per orale,

B. posibilitatea realizării unei cedări controlate a principiilor active,

C. evitarea inactivării la nivel hepatic a unor substanţe active,

D. este comodă, uşor acceptată de pacient,

E. înlăturarea efectelor secundare asupra tractului gastro-intestinal.

ABCE

2. O soluţie hipotonía produce asupra eritrocitelor fenomenal de:

A.umflare,

B. hemoliză,

C. crenelare,

D. aglutinare,

E. toate fenomenele de mai sus.

AB

3. Conform F.R. X sterilizarea la etuvă se aplică pentru:

A. ustensile de porţelan,

B. materiale din fibre celulozice,

C. instrumente şi ustensile din cauciuc,

D. solvenţi apolari şi solvenţi organici nevolatili,

E. suspensii apoase termostabile.

AD

4. Conform F. R. X, sterilizarea cu vapori de apă sub presiune se aplică:

A. soluţiilor injectabile termostabile,

B. pulberilor termostabile,

C. materialelor plastice termostabile,

D. solvenţilor organici anhidri,

E. materialelor textile.

ACE

5. Medicamentele perfuzabile se diferenţiază de cele injectabile prin următoarele:

A. se administrează numai i.v.,

B. au drept vehicul numai apa distilată apirogenă,

C. este obligatoriu să fie sterile,

D. nu se admite folosirea de conservanţi,

E. nu pot fi decât soluţii apoase sau emulsii U/A

ABDE

6. Conţinutul în substanţe active, din preparatele perfuzabile, se exprimă, după F-R- X, astfel:

A. g/V(unităţi de masă pentru 1000 ml de soluţie),

B. mEq pentru 1000 ml soluţie,

C. g/g,

D. moli/1000 ml soluţie,

Page 30: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

29

E. calorii

ABDE

7. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii:

A. perfuzia de glucoză,

B. perfuzia de clorură de sodiu,

C. perfuzia de sorbitol,

D. perfuzia de fructoză,

E. perfuzia de lipide

ACDE

8. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc în cazuri de acidoză:

A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu,

B. perfuzia de lactat de sodiu,

C. perfuzia de clorură de amoniu,

D. perfuzia de acetat de amoniu,

E. perfuzia de trometamol.

ABDE

9. Care dintre următoarele perfuzii sunt izoosmotice cu plasma sanguină:

A. perfuzia de glucoză 200 %0,

B. perfuzia de clorură de sodiu 9%0,

C. perfuzia de manitol 100%0,

D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0,

E. perfuzia de sorbitol 50%0.

BDE

10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:

A. apa demineralizată,

B. apa distilată pentru preparate injectabile,

C. uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat,

D. solvenţii neapoşi miscibili sau nu cu apa,

E. uleiul de parafină sterilizat.

BCD

11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede:

A. să prezinte aspect omogen după agitare,

B. diametrul particulei fazei interne să nu depăşească 5μm,

C. să nu prezinte după agitare niciun semn de separare a fazelor,

D. să fie stabile la temperaturi cuprinse între 40C şi 25

0C pe toată durata de folosire,

E. să se evacueze în jet continuu prin acul de seringă nr. 16.

ABC

12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede:

A. particulele în suspensie să fie de dimensiuni coloidale,

B. particulele de substanţă solidă să fie de maximum 50μm,

C. suspensia să fie omogenă pe toată durata conservării

D. suspensia să se omogenizeze după o agitare de 1 – 2 minute,

E. suspensia să corespundă probei de pasaj prin acul de seringă nr. 16.

CDE

Page 31: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

30

13. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:

A. perfuzii cu hidrolizate de proteină,

B. perfuzie Ringer lactată,

C. perfuzie cu glucoză şi clorură de sodiu,

D. perfuzii cu lipide,

E. perfuzii cu aminoacizi.

AE

14. Prezenţa pirogenilor în perfuzie provoacă:

A. hemoliza eritrocitelor,

B. scăderea numărului de globule albe,

C. creşterea temperaturii corpului,

D. hipertensiune arterială,

E. modificarea pH-ului sanguin.

BC

15. Avantajele preparatelor parenterale cu acţiune prelungită sunt:

A. frecvenţă redusă la administrare,

B. administrare prin injectare,

C. siguranţa acţiunii terapeutice,

D. sensibilizare la locul de administrare,

E. obţinerea unui efect terapeutic rapid.

AC

16. Prelungirea acţiunii preparatelor injectabile se realizează prin:

A. adaos de substanţe tensioactive

B. adaos de substanţe macromoleculare,

C. folosirea unui solvent lipofil,

D. folosirea de geluri lipofile,

E. folosirea de răşini schimbătoare de ioni.

BCD

17. Soluţiile apoase injectabile care se pot steriliza în recipientul final:

A. se prepară pe cale aseptică,

B. se sterilizează la autoclav înainte de înfiolare,

C. se sterilizează cu gaze,

D. pot conţine un conservant antimicrobian potrivit,

E. se sterilizează cu radiaţii ionizante.

AD

18. Recipientele utilizate pentru condiţionarea soluţiilor perfuzabile au capacitatea de :

A. 100 ml,

B. 250 ml,

C. 500 ml,

D. 1000 ml,

E. 2000 ml.

ABCD

19. Conform F.R. X se pot administrasub formă de perfuzii:

Page 32: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

31

A. soluţii apoase moleculare sau dispersii coloidale,

B. soluţii uleioase,

C. emulsii A/U,

D. emulsii U/A,

E. suspensii

AD

20. Conform F.R. X, soluţia injectabilă de insulină se conservă:

A. ferită de lumină,

B. la rece,

C. la loc răcoros,

D. la temperatura camerei,

E. în recipiente incolore.

AB

21.Care dintre următoarele substanţe active sau adjuvanţi nu exercită niciun fel de presiune

osmotică asupra membranei eritrocitare:

A. fenazonă,

B. glucoză,

C. alcool,

D. propilenglicol,

E. uree.

ACDE

22. Soluţia perfuzabilă de glucoză este indicată în:

A. comă hipoglicemică,

B. hipopotasemie,

C. stări de denutriţie,

D. acidoză respiratorie,

E. stări de deshidratare.

ACE

23. Soluţia perfuzabilă de manitol este indicată în:

A. alcaloză metabolică,

B. edem cerebral,

C. glaucom acut congestiv,

D. oliguria din insuficienţa renală acută

E. comă hipoglicemică.

BCD

24. Soluţia perfuzabilă de NaCl şi KCl este indicată pentru:

A. reechilibrare hidrică,

B. reechilibrare electrolitică,

C. aport energetic,

D. acidoză metabolică,

E. combaterea stenozei pilorice.

AB

25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

Page 33: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

32

A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor

AB

26. În starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, în formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, în formele mai grave.

AE

27. In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

ABC

28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40

AE

29. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U

BD

30. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile

BCD

31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa

Page 34: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

33

ACD

32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul

ABDE

33. Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase

ABC

34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia

ACE

35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin: A. urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri B. mãsurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen D.testul Limulus E. mãsurarea hipertermiei la iepuri

AB

36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:

A. sã prezinte presiune coloid-osmoticã B. masã molecularã relativã corespunzãtoare C. solubilitate în apã D. solubilitate în lipide E. sã nu fie filtrabile renal

ABC

37. Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile

Page 35: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

34

ABCE

38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile

AB

39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:

A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust

BC

40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:

A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile

BCDE

41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta

ABCE

42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore

ABCE

43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:

A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile

Page 36: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

35

E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE

44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:

A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

ACDE

45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile

prevazute de farmacopee

A. izotonice

B. sterile

C. apirogene

D. ajustate cu substante tampon la pH neutru

E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

ABC

46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile

perfuzabile

A. sterilitate

B. apirogenitate

C. izotonie

D. administrare in volume mai mici de 100 ml

E. limpiditate

ABCE

47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa

sub presiune

A. la 121 °C timp de cel putin 15 minute

B. la 121 °C timp de cel putin 30 minute

C. D. la 115 °C timp de cel putin 15 minute

D. la 115 °C timp de cel putin 30 minute

E. in autoclave

ADE

48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru

asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

A. izotonizarea

B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda

C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml

D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,

intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora

E. sterilizarea

ABCD

49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz

Page 37: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

36

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant

B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata

C. produsul nu rezista la autoclavare

D. cind calculul costului arata ca este mai economica

E. cind nu dispunem de indicatori biologici

ABC

50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul

medicamentelor parenterale

A. solutii

B. emulsii

C. suspensii

D. pulberi

E. implante

ABCD

51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor

indicatori biologici; precizati care:

A. Bacillus stearotermophilus

B. Bacillus subtilis

C. Serratia marcescens

D. Staphiloccocus aureus

E. Bacillus pumilis

AB

52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

A. vase de sticla

B. aparatura din portelan si metal

C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi

D. recipiente din plastomer transparent

E. recipiente din plastomer opac

ABC

53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:

A. umiditatea

B. presiunea

C. temperatura

D. gravitatia

E. lumina

ABC

54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:

A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

B. sterilizarea prin caldura uscata

C. sterilizarea prin filtrare

D. sterilizarea cu gaz

E. sterilizarea cu radiatii ionizante

ABCD

55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

Page 38: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

37

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml

B. in solutiile perfuzabile

C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile

D. in preparatele aseptice

E. in preparatele tindalizate

ABC

56. Solutiile perfuzabile sunt:

A. solutii apoase sterile si apirogene

B. emulsii tip U/A sterile si apirogene

C. suspensii apoase sterile si apirogene

D. suspensii uleioase sterile si apirogene

E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

AE

57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:

A. vapori de apa sub presiune la 121 °C 15 minute

B. vapori de apa sub presiune la 134 °C 3-5 minute

C. caldura uscata la 160-170 °C

D. radiatii ionizante

E. gaze

ABCD

58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

A. 180 °C, 30 minute

B. 170 °C, 1 ora

C. 160 °C, 3 ore

D. 150 °C, 4 ore

E. 120 °C, 5 ore

ABC

59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:

A. 115-116 °C, 1-7 bar, 30 minute

B. 121-123 °C, 2 bar, 15 minute

C. 126-129 °C, 2,4 bar, 10 minute

D. 123-138 °C, 3 bar, 3 minute

E. 140 °C, 3,5 bar, 2 minute

ABCD

60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:

A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara

B. autoclave echilibrate cu aer

C. autoclave cu vid

D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara

E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral

ABC

61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:

A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile

B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final

Page 39: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

38

C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni

D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu

E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate

BCDE

62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:

A. la 120 °C timp de cel putin 3 ore

B. la 140 °C timp de cel putin 3 ore

C. la 160 °C timp de cel putin 3 ore

D. la 170 °C timp de cel putin 1 ora

E. la 180 °C timp de cel putin 30 minute

CDE

63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:

A. pulberilor termostabile

B. materialelor termoplastice termostabile

C. solutiilor injectabile termostabile

D. solventilor organici anhidri

E. materialelor textile

BCE

64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:

A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu

B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu

C. solutia perfuzabila de glucoza

D. solutii perfuzabile cu aminoacizi

E. solutia perfuzabila Ringer lactata

ABE

65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate

cu exceptia:

A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari

B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale

C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice

D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice

E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice

BDE

66. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau

flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:

A. asigură pătrunderea aerului în recipient

B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav

C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop

D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi

conservanţi

E. sunt incompatibile cu substanţele active.

BC

67. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:

A. soluţii apoase

Page 40: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

39

B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant

C. emulsii A/U

D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă

E. emulsii U/A

BD

68. În sterilizarea cu substanţe gazoase se foloseşte:

A. oxigenul

B. formaldehida

C. oxidul de etilen

D. dioxidul de carbon

E. β-propiolactona

BCE

69. Principalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:

A. numai perfuziile sunt preparate sterile

B. volumul perfuziilor este mai mic

C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)

D. perfuziile se administrează numai în spital

E. perfuziile nu conţin conservant

CDE

70. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:

A. cu dextrani

B. cu aminoacizi

C. cu hemacel

D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice

E. perfuzii cu hidrolizate de proteine

BDE

71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

A. clorura de sodiu

B. clorura de potasiu

C. clorura de calciu

D. glucoza

E. levuloza

ABDE

72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:

A. pansamente chirurgicale

B. solutii apoase

C. solutii uleioase

D. articole din sticla

E. articole din metal

ABDE

73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:

A. vase de sticla

B. solutii apoase

C. aparatura de portelan

Page 41: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

40

D. pulberi

E. solutii uleioase

ACDE

74. Într-o încapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:

A. într-o curgere tubulenta

B. unidirectional

C. laminar

D. bidirectional

E. tangential

BC

75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. glucoza

B. xilitol

C. sorbitol

D. glicerol

E. clorura de sodiu

ABCD

76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau

suspensiilor injectabile, se face prin:

A. cristalizare în conditii de sterilitate

B. liofilizare

C. aerosolizare si uscare

D. granulare

E. evaporare a solventului prin încalzire

ABC

77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:

A. cu vapori de apa sub presiune

B. cu oxid de etilen

C. prin iradiere

D. cu caldura uscata

E. prin fierbere

AC

78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate

face cu:

A. vapori de apa sub presiune

B. caldura uscata

C. gaze

D. radiatie ionizanta

E. radiatii UV

ABE

79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva

sunt:

A. sterilizarea prin filtrare

B. sterilizarea termica

Page 42: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

41

C. sterilizarea cu gaze

D. sterilizarea cu radiatii

E. prepararea pe cale aseptica

AE

80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea

proteinelor germenilor prin actiunea:

A. fortei de penetratie a umiditatii

B. fortei de penetratie a temperaturii

C. presiunii vaporilor de apa

D. vitezei mari de circulatie a aerului

E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald

ABC

81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. solutii injectabile cu substante termostabile

B. perfuzii cu electroliti

C. vaccinuri

D. solutii pentru alimentare parenterala

E. pulberi liofilizate

CDE

82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:

A. sisteme prefuzoare

B. pompe perfuzabile neimplantabile

C. pompe implantabile

D. implante

E. microemulsii

ABC

83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:

A. intradermoreactie

B. imunoterapie

C. administrarea produselor de contrast

D. administrarea antianginoaselor

E. preparatelor pe baza de insulina (retard)

ABE

84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:

A. solutii injectabile apoase

B. perfuzii

C. pompe implantabile

D. microemulsii

E. latexuri injectabile

AB

85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor

A. de contrast

B. vasopresoare

C. anestezice generale

Page 43: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

42

D. hipotensoare

E. antianginoase

BDE

86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai

secundare:

A. calea intracardiaca

B. calea intravenoasa

C. calea intramusculara

D. calea subcutanata

E. calea intraarticulara

AE

87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:

A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice

B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice

C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile

D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile

injectabile

E. confera o mai mare stabilitate

BCDE

88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor

parenterale:

A. lipsa particulelor insolubile in solutie

B. apirogenitatea

C. sterilitatea

D. izohidria

E. izotonia

ABC

89. Asepsia:

A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor

substante chimice

B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme

intr-un preparat medicamentos

C. se realizeaza prin metode fizice si chimice

D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni

E. este o metoda curativa

BC

90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:

A. filtrare sterilizanta

B. caldura

C. agenti chimici

D. radiatii ionizante

E. procedeul de preparare aseptica

BCD

91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:

Page 44: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

43

A. sterilizarea prin caldura umeda

B. sterilizarea cu radiatii ionizante

C. filtrarea sterilizanta

D. sterilizarea cu gaze

E. sterilizarea prin caldura uscata

ABCE

92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva

sunt:

A. sterilizarea prin caldura

B. sterilizarea cu gaze

C. sterilizarea prin radiatii

D. sterilizarea prin filtrare

E. prepararea pe cale aspetica

ABC

93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:

A. preparatelor apoase

B. pulberilor temostabile

C. materialelor plastice termolabile

D. solventilor organici anhidri

E. pansamentelor chirurgicale

AE

94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:

A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A

B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari

C. la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieni

D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie,

calorii

E. sunt preparate sterile si apirogene

ABDE

95. Sterilizarea este procesul care desemneaza:

A. producerea starii de sterilitate

B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi

intr-un preparat medicamentos

C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante

chimice

D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti

fizici

E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau

indepartate din produs

AE

96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:

A. Bacillus subtilis (var.niger)

B. Candida albicans

C. Bacillus stearothermophilus

D. Bacilus pumilus

Page 45: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

44

E. Bacillus sphaericus

AC

97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:

A. perfuzia de lactat de sodiu

B. perfuzia de carbonat acid de sodiu

C. perfuzia de clorhidrat de arginina

D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu

E. perfuzia de glucoza

CD

98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:

A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal

B. se administreaza in volume mari

C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A

D. este obligatoriu sa fie sterile

E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile

ABCE

99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:

A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml

B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum

C. solutiilor injectabile coloidale

D. solutiilor perfuzabile hipertonice

E. solutiilor perfuzabile hipotonice

AE

100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

A. izotonizarea

B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda

C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml

D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,

intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora

E. sterilizarea

ABCD

101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la

solutiile perfuzabile

A. sterilitate

B. apirogenitate

C. izotonie

D. administrare in volume mai mici de 100 ml

E. limpiditate

ABCE

102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant

B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata

C. produsul nu rezista la autoclavare

D. cind calculul costului arata ca este mai economica

Page 46: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

45

E. cind nu dispunem de indicatori biologici

ABC

103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile

A. apa distilata

B. apa demineralizata

C. apa sterilizata

D. apa distilata pentru preparate injectabile

E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

DE

104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee

A. izotonice

B. sterile

C. apirogene

D. ajustate cu substante tampon la pH neutru

E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

ABC

105. Ce este sterilizarea

A. desemneaza producerea starii de sterilitate

B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite

C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-

un produs

D. asepsie

E. dezinfectie

ABC

106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare

A. caldura uscata

B. caldura umeda

C. radiatiile ultraviolete

D. radiatiile ionizante

E. ultrasunetele

ABCD

107. Ce este valoarea D

A. timpul de reducere zecimal

B. timpul echivalent

C. valoarea sterilizatoare

D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic

E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic

AD

108. Ce este valoarea inactivarii termice

A. factorul Z

B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D

C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura

D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor

E. arata rezistenta germenilor in functie de pH

ABCD

Page 47: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

46

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate

A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore

B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura

C. este un procedeu sigur

D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti

E. este putin folosit

ABDE

110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare

A. formaldehida

B. acid peracetic

C. oxidul de etilen

D. oxipropilciclohexanul

E. oxidul de azot

ABCD

111. Sterilizare prin radiatii ionizante

A. utilizeaza raze gama sau beta

B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137

C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor

D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator

E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic

ABCE

112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta

A. se aplica numai la solutii apoase

B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse

C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie

D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri

E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica

ABCD

113. Ce sunt pirogenele

A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale

B. provin mai ales de la bacterii gram negativ

C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine

D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine

E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor

distruge sau indeparta

ABCD

114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor

A. partea lipidica A

B. nucleul endotoxinei din oze

C. lantul-O-specific cu efect antigenic

D. grupari fosfat

E. lipozomi terminali

ABCD

Page 48: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

47

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei

A. hidroliza

B. caldura umeda

C. alchilarea

D. oxid de etilen

E. clatire cu apa apirogena

ABCD

116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor

A. adsorbtia

B. respingere electrostatica

C. interactiuni hidrofobe

D. distilarea

E. ultrafiltrarea

ACDE

117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile

A. trebuie sa asigure stabilitatea

B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica

C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor

D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor

E. valoarea se determina pH-metric

ABCE

118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene

A. adsorbtie pe carbune activ

B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu

C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni

D. tratare cu acid clorhidric

E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea

microbiologica

AE

119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil

A. etanol

B. alcool benzilic

C. propilenglicol

D. uleiuri vegetale

E. dimetilsulfoxid

ABCD

120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale

A. soia

B. ricin

C. floarea soarelui

D. masline

E. oleat de etil

ABCD

121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale

Page 49: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

48

A. alcool benzilic

B. clorbutanol

C. fenol

D. nipagin

E. EDTA disodic

ABCD

122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale

A. polisorbat 80

B. lecitina

C. metacrezol

D. dioctilsulfosuccinat de sodiu

E. alcool etilic

ABDE

123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale

A. acid ascorbic

B. bisulfit de sodiu

C. butilhidroxitoluen

D. acid citric

E. dezoxicolat de sodiu

ABCD

124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat

prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?

A. sterilizeaza aerul

B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri

C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s

D. filtrele se pot utiliza timp indefinit

E. fluxul de aer este laminar

BCDE

125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile

A. fiole

B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala

C. fiolele se fabrica din sticla sodica

D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare

E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea

ADE

126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie

A. pulverizare cu apa rece, sub presiune

B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune

C. suflare cu aer filtrat,sub presiune

D. repetarea operatiilor descrise

E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu

ABCD

127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente

parenterale

Page 50: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

49

A. polietilena

B. polipropilena

C. clorura de polivinil

D. azotatul de celuloza

E. politetrafluoroetilena

ABC

128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor

A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml

B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm

C. toate perfuziile sunt izotonice

D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni

E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti

ACD

129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare

intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari

A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului

acido-bazic

B. pentru dializa si hemodializa

C. cu substante energetice

D. folosite in metabolismul reconstituant

E. cu inlocuitori coloidali de plasma

ACDE

130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala

A. glucide

B. uleiuri vegetale emulsionate in apa

C. aminoacizi

D. oligoelemente, vitamine

E. inlocuitori de singe

ABCD

131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase

A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu

injectiile

B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt

C. pentru cresterea tolerantei la administrare

D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral

E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice

periculoase

ABCD

132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

A. 180° C, 30 min.

B. 170° C, 1 h.

C. 160° C, 2h.

D. 150° C, 4 h.

E. 120° C, 5 h.

ABC

Page 51: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

50

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:

A. intravenoasa

B. intramusculara

C. subcutana

D. intracardiaca

E. intraarticulara

ABC

134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

A. vase de sticla

B. aparatura din portelan si metal

C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi

D. recipiente din plastomer transparent

E. recipiente din plastomer opac

ABC

135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.

B. in solutiile perfuzabile

C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural

D. in preparatele aseptice

E. in preparatele tindalizate

ABC

136. Metodele netermice de sterilizare sunt:

A. radiatii UV

B. gaze

C. filtrarea sterilizanta

D. radiatii ionizante

E. sterilizarea in autoclav

ABCD

137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a

solutiilor injectabile sunt:

A. sterilizarea prin caldura

B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze

C. sterilizarea prin radiatii

D. sterilizarea prin filtrare

E. prepararea aseptica

ABC

138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:

A. repetata

B. fractionata

C. discontinua

D. bazata pe principiul osmozei

E. care distruge virusurile

ABCD

Page 52: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

51

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:

A. cu vapori fluenti sau destinsi

B. in autoclav cu robinetul deschis

C. la temperatura de 100° C, 60 min.

D. la temperatura de 121° C, 15 min.

E. mult folosita

ABCD

140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:

A. efectul de cernere

B. efectul de adsorbtie

C. efectul de osmoza

D. efectul de difuzie

E. clarificare a solutiei

ABE

141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:

A. solutii apoase,

B. solutii uleioase,

C. emulsii U/A,

D. emulsii A/U,

E. suspensii apoase.

AC

142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea

medicamentelor:

A. permeabilitate la gaze, vapori

B. adsorbtia

C. cedarea de aditivi

D. elasticitatea

E. inertia chimica

ABC

143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:

A. preparate parenterale de orice tip

B. preparate parenterale neapoase

C. pulberi de uz parenteral

D. preparate de uz neparenteral

E. ambalaje de conditionare secundara

BCD

144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea

solutiilor injectabile apoase

A. borosilicica

B. calcica

C. sodo–calcica

D. sodo–calcica cu suprafata tratata

E. sodica

AD

Page 53: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

52

145. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:

A. rezistenţa la şoc

B. caracterele dielectrice bune

C. rigididate convenabilă

D. inerţie chimică

E. sensibilitate la U.V.

ABCD

146. Sticla de tip III:

A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de

suprafata

B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata

C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase

D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si

pulberilor de uz parenteral

E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz

neparenteral

BD

147. Dezavantajele sticlei se refera la:

A. volum mare

B. impermeabilitate absoluta

C. greutate mare

D. suprafata neteda

E. fragilitate

ACE

148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:

A. au volum redus

B. au rezistenta mica la temperatura

C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor

D. au greutate redusa

E. prezinta soliditate mecanica inalta

ADE

149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase

A. tip I, borosilicica

B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata

C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie

D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa

E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat

AB

Page 54: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

53

PREPARATE OFTALMICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la colire sunt valabile:

A.S e prepară prin metode care le asigură sterilitatea;

B. substanţele active se dizolvă sau se suspendă într-un vehicul corespunzător şi se completează la masa

prevăzută (m/m);

C. picăturile pentru ochi - soluţii se filtrează printr-un material filtrant adecvat;

D. soluţiile hipotonice se izotonizează;

E. nu trebuie să conţină agenţi pentru creşterea vâscozităţii.

ABCD

2. Conform FR X, controlui calităţii unguentelor oftalmice se referă la: A. mărimea particulelor; B. masa totală pe recipient; C. sterilitate; D. testul de acantoză;

E. pH.

ABC

3. Ca agenţi de mărire a vâscozităţii soluţiilor oftalmice, se folosesc: A.dextranii; B.alcoolul polivinilic; C.hidroxietilceluloza; D.tiomersalul;

E. hidroxipropilmetilceluloza.

ABCE

4. Precizţi agenţii antimicrobieni folosiţi la prepararea colirelor multiidoză:

A.acetatul de fenilmercur;

B.sulfatul de polimixină B;

C.carbopolii;

D.dextranii;

E. acetatul de clorhexidină.

ABE

5. Care dintre următoarele colire prevăzute de FR X se conservă în recipiente colorate:

A. colirul cu azotat de argint;

B. colirul cu sulfat de atropină;

C. colirul cu azotat de pilocarpină;

D.colirul cu rezorcinol;

E. colirul cu protargol.

CD

6. Pentru a mări viteza de pătrundere intraocu/ară a substaţei medicamentoase, la

prepararea colirelor se poate adăuga:

A metilceluloză;

Page 55: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

54

B. laurilsulfat de sodiu;

C. polisorbaţi;

D. ulei de tim;

E. ulei de eucalipt.

BCDE

7. In formularea soluţiilor pentru băi oculare, se întâlnesc următoarele substanţe:

. A. clorură de sodiu;

B acid boric; C. borax;

D. c1oramfenicol;

E. sulfat de zinc.

ABCE

8. Care dintre următoarele soluţii sunt destinate utilizării lentilelor de contact:

A. soluţiile lubrifiante;

'! B. soluţiile umidifiante;

C. soluţiile antiseptice; '

D. loţiunile oculare;

E. băile oculare.

ABC

9. Precizaţi exigenţele particulare la care trebuie să corespundă comprimatele oftalmice

introduse în sacul conjunctival:

A izotonie;

B. izohidrie;

C. sterilitate;

D. toleranţă;

E. cedare prestabilită.

CDE

10. Penetraţia medicamentelor la nivelul ochiului depinde de : A. insolubilitatea substanţelor active B. constanta de disociere a substanţelor active C. integritatea corneei D. tonicitatea solutiilor E. activitatea de sl~prafaţă a substanţelor active

BCDE

11. Toleranţa soluţiilor oftalmice este optimă atunci când acestea au: A. temperatura apropiată de temperatura corpului B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal C. particule solide în suspensie D. presiunea osmotică apropiată de cea a lichidului lacrimal E. vâscozitate de maximum 40-50 cP

ABDE

12. Ca substanţe izotonizante la prepararea colirelor se folosesc: A.clorură de sodiu

Page 56: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

55

B.azotat de potasiu C.propilenglicol D.acid boric E.sorbitol

ABDE

13. Soluţiile tampon folosite ca vehicule pentru preparatele oftalmice sunt: A. soluţia de acid boric 1,9 g% B. solutia de acid boric modificată C. soluţia de clorură de sodiu 0,9 g% D.solutia izotonică de fosfat E.soluţia de glucoză 5 g%

ABD

14. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimică a soluţiilor oftalmice sunt: A. lumina B. temperatura C. natura solventului D. aerul E. pH-ul soluţiei

ABD

15. Factorii interni care influentează stabilitatea chimică a solutiilor oftalmice sunt:' , A. natura solventului B. pH-ul soluţiei C. oxigenul D. natura substantelor auxiliare folosite E. sistemul de închidere a flacoanelor

ABD

16. Adăugarea de conservanţi este contraindicată la : A. colire uni doză B. colire multidoză C. colire care se administrează pe o cornee traumatizată D. băi oculare E.unguente oftalmice

AC

17. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie să posede următoarele calităti: A: un spectru larg de acţiune B. efect de durată C. să nu fie sensibilizant sau alergic D. să fie eficace la concentratii mari

E. să fie solubil în apă ABCE '

18. Agenţii de mărire a viscozităţii soluţiilor oftalmice favorizează: A. mărirea tensiunii superficiale B. mărirea timpului de contact cu mucoasa oculară C. toleranţa preparate lor D. eficacitatea preparatelor E. stabilitatea în timp a preparatelor

BCDE

19. Un agent de viscozitate folosit la prepararea soluţiilor oftalmice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A. să fie hidrosolubil şi să dea soluţii transparente B. să aibă în solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal " , C. să nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formulă ' , D. să confere solutiei ofta:lmice o viscozitate mai mare de 50 cP

Page 57: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

56

E. să permită sterilizarea soluţiilor oftalmice ABCE

20. Ca agenţi de mărire a viscozităţii soluţiilor oftalmice se folosesc: A. metilceluloză B. borat de fenilmercur C. alcool polivinilic D. clorbutanol E. polivinilpirolidonă

ACE

21. Substanţele tensioactive măresc viteza de pătrundere intraoculară a medicamentelor prin: A. mărirea solubilitătii substantelor active B. mărirea viscozitătii vehicultllui C. umectarea mai bună a corneei D.mărirea stabilităţii în timp a soluţiilor oftalmice E. tamponarea soluţiilor oftalmice

AC

22. Asigurarea sterilităţii suspensiilor oftalmice se face prin: A. sterilizarea cu aer cald B. adaos de conservanti C. sterilizarea cu oxid 'de etilen D. filtrarea bacteriologică

E. prepararea în condiţii aseptice BE

23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie: A. să fie iritante B. să aibă o consistentă moale si să se întindă usor la miscarea pleoapelor " , > C. să fie în general liposolubile D. să fie sterile si conservabile

E. să asigure stabilitatea substanţelor active BCDE

24. Băile oculare se caracterizează prin: A. concentratie mică de substante active B.sterilitate

C. izotonie D. viscozitate crescută

E. absenţa particulelor în suspensie ABCE

25. Suspensiile apoase folosite în oftalmologie permit: A. administrarea unor substanţe hidrosolubile

B. administrarea unor substanţe insolubile în apă C.realizarea unei absorbţii rapide a substanţelor active D. realizarea unui efect prelungit E. asigurarea unei stabilităţi fizice mărite comparativ cu soluţiile oftalmice

BD

26. Penetraţi a prin cornee a alcaloizilor din picăturile pentru ochi este favorizată de: A. crearea unui pH de maximă solubilitate a substanţelor active B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate C. mărirea viscozitătii solutiilor D. utilizarea colirelbr ulei oase E. adăugarea de conservanţi

BCD

Page 58: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

57

27. Precizati agenţii antimicrobieni folosiţi la prepararea colirelor multidoză mentionati în FR.X:

A. borat de fenilniercur B. clorură de benzalconiu C. parahidroxibenzoat de etil D. diacetat de clorhexidină E. alcool feniletilic

ABD

28. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. preparare pe cale asepticã B. sterilizare C. filtrare sterilizantã D. adãugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rãspunsurile a, b, c.

ABCD

29. Dextranii: A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. sunt macromolecule E. se obtin prin fermentatia zaharozei

BDE

30. Zefirolul: A. este clorura de benzalconiu B. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. se foloseste in concentratii 1-2% E. este bactericid pe germeni gram - si gram +

ACE

31. Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1% B. alcoolul polivinilic C. gelatina D. uleiul de ricin E. uleiul de arahide

DE

32. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. comprimate B. suspensii C. capsule D. solutii E. geluri

BE

33. Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpina baza

Page 59: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

58

B. contine pilocarpina nitrica C. contine un element de control al cedarii substantei D. este un sistem terapeutic transdermic E. contine nitroglicerina

AC

34. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile

BE

35. Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeazã formule de calcul B. metode grafice C. metode ce utilizeazã tabele D. metoda celor mai mici pãtrate E. metoda dreptunghiului

ABC

36. Lentilele de contact moi: A sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. au pori de 0,1-0,2 nm D. au pori de 2,2-3 nm E. se aplica pe partea interioara a globului ocular

AD

37. Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

A. sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic B. sã nu obstrueze cãile lacrimale C. sã fie tolerati de mucoasa ocularã D. sã fie liposolubili E. sã fie inerti din punct de vedere chimic

ABCE

38. Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:

A. natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã B. culoarea ochilor C. factori biologici D. proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. firma producãtoare

ACD 39. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire

prezintã urmãtoarele dezavantaje:

Page 60: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

59

A. sunt mai transparenti decât sticla B. se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare C. se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. sunt dificili de sterilizat prin cãldurã

CDE

40. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice, B. indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã, C. sunt sterile, D. nu sunt prevãzute de FR X, E. sunt forme farmaceutice solide.

ABC

41. Latexurile oftalmice: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã B. se instileazã în fundul de sac conjunctival C. sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã

BCE

42. Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. celofanul, B. plastomerii, C. bachelita, D. sticla, E. elastomerii.

BDE

43. Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. cresc tensiunea superficiala D. scad rezistenta barieiei epiteliale E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva

ABD

44. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti

antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de

vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa

BE

45. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:

Page 61: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

60

A. sunt unguente, crème sau geluri sterile B. sunt unguente sau crème sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de

unguent corespunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise

ACD

46. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si

forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile

BD

47. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice

BCDE

48. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a

picaturilor pentru ochi

A. excesul de colir

B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee

C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat

D. pH care favorizeaza ionizarea

E. forma ionizata a alcaloizilor

BC

49. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire

A. bacteriostatici

B. bactericizi

C. fungicizi

D. care asigura si pH-ul de stabilitate

E. care realizeaza concomitent si izotonia

BC

50. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea

picaturilor pentru ochi

A. nu se izotonizeaza

B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale

C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)

Page 62: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

61

D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea

substantei active in solutii izotonice sterile

E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea

substantei active in solutii izotonice sterile

BD

51. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul

substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale

A. solutii

B. emulsii

C. suspensii

D. microsfere

E. aerosoli

AC

52. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru

ochi

A. lipsite de impuritati mecanice

B. sterile

C. apirogene

D. cele hipotonice se izotonizeaza

E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare

ABDE

53. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor

A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor

B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice

C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase

D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul

neutru

E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

CE

54. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu

pilocarpina

A. se aplica dupa incizie chirurgicala

B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore

C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore

D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile

E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta

DE

55. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt

A. nipagin

B. cloretona

C. borat de fenilmercur

D. acetat de clorhexidina

E. clorura de benzalconiu

CDE

Page 63: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

62

56. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor

pentru ochi; alegeti-le

A. apa distilata

B. dizolvant pentru solutii oftalmice

C. apa pentru preparate injectabile

D. apa proaspat fiarta si racita

E. ulei de floarea soarelui neutralizat

CDE

57. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme

tampon

A. cloramfenicol

B. rezorcinol

C. sulfat de atropina

D. azotat de pilocarpina

E. nafazolina

CD

58. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate

mai jos:precizati-le

A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul colirelor

unidoza

B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza

C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza

D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de

clorhexidin

E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,

lizozim

ACD

59. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:

A. sa fie hidrosolubili

B. sa formeze solutii transparente

C. sa formeze solutii viscoase

D. sa fie bine tolerati

E. sa nu obstrueze caile lacrimale

ABDE

60. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

A. sterilitatii colirului

B. stabilitatii chimice a substantei active

C. tolerantei la administrare

D. eficientei terapeutice

E. lipsei particulelor in suspensie

ABCD

61. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:

A. structura chimica a substantei active

B. viscozitate mare

C. pH-ul mediului

Page 64: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

63

D. gradul de ionizare a substantei active

E. temperatura

ACD

62. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:

A. colirele hipotonice

B. colirele hipertonice

C. suspensiile

D. emulsiile

E. solutiile apoase

ACE

63. Colire oficinale in F.R.X. sunt:

A. colirul cu cloramfenicol

B. colirul cu resorcinol

C. colirul cu sulfat de atropina

D. colirul cu nitrat de pilocarpina

E. colirul cu nitrat de argint

BCD

64. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:

A. borat fenilmercuric

B. nipagin

C. clorobutanol

D. clorura de benzalconiu

E. diacetat de clorhexidina

ADE

65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de

atropina sunt false:

A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%

B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%

C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu

D. se conserva la Separanda

E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu

BDE

66. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt:

A. puritate

B. stabilitatea chimica a substantei active

C. inocuitate

D. eficienta terapeutica

E. numai puritate

ABCD

67. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:

A. viscozitatea crescuta a colirului

B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival

C. reflexul de lacrimare

D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic

Page 65: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

64

E. lezarea corneei

BCD

68. Implantele oculare:

A. sunt forme farmaceutice lichide

B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi

C. nu se aplica pe cornee

D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili

E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide

BDE

69. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:

A. sunt oficinale in FR.X

B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu

C. au o concentratie de 2% rezorcinol

D. se conserva la Separanda

E. se elibereaza in recipiente incolore

AD

70. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice se utilizează:

A. glicerină

B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită

C. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat

D. apa pentru preparate injectabile

E. soluţii tampon izotonice sterile

BCDE

71. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:

A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase

B. firma producătoare

C. factori biologici

D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă

E. culoarea ochilor

ACD

72. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:

A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant

B. soluţii apoase

C. soluţii oftalmice uleioase

D. pulberi pentru soluţii oftalmice

E. soluţii pentru lentilele de contact

BDE

73. Latexurile oftalmice:

A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă

B. se instilează în fundul de sac conjunctival

C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită

D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată

E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională

ABC

Page 66: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

65

74. Metodele folosite în practică pentru izotonizarea colirelor sunt:

A. metoda dreptunghiului

B. metode ce utilizează formule de calcul

C. metode ce utilizează formule de calcul

D. metode ce utilizează tabele

E. metode grafice

BDE

75. Ochiul tolerează mai bine:

A. soluţiile cu pH 5-7,5

B. soluţiile uşor alcaline

C. soluţiile uşor acide

D. soluţiile cu pH 7,5-9,5

E. soluţiile cu pH 4,5-5

BD

76. Plastomerii folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare pentru colire prezintă

următoarele dezavantaje:

A. sunt dificili de sterilizat prin căldură

B. sunt mai transparenţi decât sticla

C. nu sunt suficienţi de etanşi pentru oxigen şi aer

D. se pretează foarte bine la operaţiile de liofilizare

E. se pretează foarte puţin la operaţiile de liofilizare

ACE

77. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:

A. sunt forme farmaceutice solide

B. sunt sterile

C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă

D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice

E. nu sunt prevăzute de FR X

BCD

78. Agentii de crestere a vâscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc:

A. la suspensii

B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea

C. pentru usurarea manipularii

D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact

E. la baile oculare

ABCD

79. Baile oculare:

A. se prescriu în cantitati de cel putin 50 g

B. trebuie sa fie izohidrice

C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii

D. se utilizeaza în termen de 7 zile de la deschiderea flaconului

E. trebuie sa fie sterile

AE

80. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:

Page 67: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

66

A. clorura de sodiu

B. clorura de calciu

C. acidul boric

D. fosfati

E. sulfatul de sodiu

ACD

81. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt:

A. nipaesterii

B. acetatul de clorhexidina

C. fenoseptul

D. clorura de benzalconiu

E. fenolul

BCD

82. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:

A. izotonizarea solutiilor hipotone

B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active

C. cresterea vâscozitatii

D. îndepartarea particulelor straine

E. aplicare limitata

ABD

83. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:

A. are concentratia 1 %

B. se pastreaza la Venena

C. trebuie sa prezinte un pH cuprins între 4 - 5,5

D. are efect miotic

E. se prepara cu tampon fosfat

BD

84. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:

A. substanta activa este peste 1 %

B. contin substante coloidale

C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata

D. sunt hipertone

E. sunt uleioase

AC

85. Solutiile oftalmice oficinale în FR X sunt:

A. Oculoguttae chloramfenicoli

B. Oculoguttae atropini sulfatis

C. Oculoguttae resorcinoli

D. Oculoguttae zinci sulfatis

E. Oculoguttae oxacilini

BC

86. In cazul colirelor unidoza:

A. este obligatorie operatia de sterilizare

B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni

Page 68: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

67

C. se respecta conditiile de preparare aseptica

D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile

E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o

buna toleranta locala

ACD

87. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor:

A. asigura o tolerabilitate mai buna

B. au rol emolient

C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase

D. cresc fluxul lacrimal

E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici

AB

88. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:

A. sunt promotori de absorbtie

B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase

C. realizeaza o umectare mai buna a corneei

D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile

E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor

BCD

89. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc:

A. polivinilpirolidona

B. glucoza

C. dextrani

D. gelatina

E. colagen

ACDE

90. Baile oculare:

A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare

B. sunt solutii apoase sterile

C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase

D. sunt izotonice si izohidrice

E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g

ABD

91. Baile oculare:

A. se administreaza la temperatura camerei

B. se administereaza caldute (35 - 37° C)

C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special

D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului

E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere

BCD

92. Pulberile pentru colire:

A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie

B. sunt preparate multidoza

C. reprezinta doze unitare

Page 69: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

68

D. se administreaza ca atare, prin insuflare

E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj

ACE

93. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:

A. solutii pentru lentile de contact

B. latexuri oftalmice

C. solutii oftalmice uleioase

D. suspensii oftalmice

E. unguente oftalmice

BCDE

94. Unguentele oftalmice:

A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase

B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase

C. se aplica de preferinta dimineata

D. se apica de preferinta seara

E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive

BDE

95. Toleranta colirelor depinde de:

A. natura si concentratia substantei active

B. tonicitatea preparatului

C. valoarea adecvata a pH-ului

D. realizarea apirogenitatii

E. folosirea unor solventi anhidri

ABC

96. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor:

A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc.

B. trebuie sa realizaze solutii transparente

C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP

D. maresc contactul preparatului cu corneea

E. cresc fluxul lacrimal

ABD

97. Unguentele oftalmice:

A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea

B. se administreaza preferabil ziua

C. au in formulare baze liposolubile si neiritante

D. trebuie sa fie apirogene

E. trebuie sa fie sterile

ACE

98. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se

refera la:

A. coeficientul de partitie L/A al substantei active

B. starea de ionizare a substantei active

C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase

D. viteza de clipire

Page 70: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

69

E. reflexul de lacrimare

CDE

99. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase

se refera la:

A. starea si functionarea ochiului

B. capacitatea sacului lacrimal

C. tonicitatea solutiei oftalmice

D. vascozitatea preparatului

E. masa moleculara a substantei medicamentoase

CDE

100. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:

A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase

B. asigurarea tolerantei

C. asigurarea penetratiei prin cornee

D. conservarea antimicrobiana a preparatului

E. marirea vascozitatii preparatului

ABC

101. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:

A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana

B. sa fie eficace in doze mari

C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara

D. sa asigure apirogenitatea colirului

E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului

ACE

102. Baile oculare

A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare

B. sunt sterile

C. pot contine particule in suspensie

D. sunt izotonice si izohidrice

E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g

ABDE

103. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:

A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune

B. filtrare sterilizanta

C. preparare pe cale aseptica

D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene

E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus

ABC

104. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt:

A. antiseptice

B. antibiotice

C. antivirale

D. antiinflamatoare

E. cicloplegice

Page 71: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

70

ABC

105. Sistemele terapeutice oculare:

A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase

B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric

C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale

D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile

E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza

ABCE

106. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in

FR X:

A. borat de fenilmercur

B. clorura de benzalconiu

C. p-hidroxibenzoat de etil

D. diacetat de clorhexidina

E. alcool feniletilic

ABD

107. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire

A. bacteriostatici

B. bactericizi

C. fungicizi

D. care asigura si pH–ul de stabilitate

E. care realizeaza concomitent si izotonia

BC

108. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor

sisteme tampon

A. cloramfenicol

B. rezorcinol

C. sulfat de atropina

D. azotat de pilocarpina

E. nafazolina

CD

109. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire,

conform farmacopeei

A. solutii

B. emulsii

C. suspensii

D. microsfere

E. aerosoli

AC

110. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele

caracteristici

A. se aplica dupa incizie chirurgicala

B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore

C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore

D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile

E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta

Page 72: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

71

DE

111. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi

A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries

B. bazate pe punctul de congelare

C. cifre Sprowl

D. grafice

E. calorimetrice

ABCD

112. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire

A. evita hidroliza

B. evita oxidarea

C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile

D. asigura toleranta locala

E. asigura stabilitatea fizico-chimica

CDE

113. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice

A. pilocarpina

B. atropina

C. tropicamida

D. resorcinolul

E. ciclopentolatul

BCE

114. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila

A. epiteliul

B. membrana Bowman

C. stroma

D. membrana Descemet

E. endoteliul

AE

115. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor

A. aspect limpede

B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare

C. valoarea pH

D. masa totala pe recipient

E. metode pentru determinarea punctului de congelare

ABCD

116. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:

A. structura chimica a substantei active

B. viscozitate mare

C. pH-ul mediului

D. gradul de ionizare a substantei active

E. temperatura

ACD

Page 73: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

72

117. Unguentele oftalmice:

A. prelungesc durata contactului cu corneea

B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida

C. contin un emulgator

D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C)

E. nu voaleaza ochiul

ABCD

118. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu 0,9%

B. acid boric 1,8%

C. azotat de sodiu 1,45%

D. borax 2%

E. fosfat trisodic 2%

ABC

119. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:

A. picaturi pentru ochi

B. bai oculare

C. unguente oftalmice

D. spray-uri

E. perfuzii

ABCD

120. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:

A. 4-5 min.

B. 5-6 min.

C. 1 min.

D. 30 min.

E. 1 h.

AB

121. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt:

A. Pseudomonas aeruginosa

B. Staphilococcus aureus

C. Escherichia coli

D. Bacillus subtilis

E. Bacillus stearothermophilus

ABCD

122. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:

A. coeficientii de disociere

B. punctul de congelare

C. tabele cu valorile Sprowl

D. nomograme

E. sarcina electrica

ABCD

123. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:

A. scad tensiunea superficiala

Page 74: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

73

B. scad rezistenta barierei epiteliale

C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara

D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase

E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase

ABDE

124. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:

A. agenti solubilizanti,

B. vascozifianti,

C. corectori de gust,

D. corectori de miros,

E. corectori de pH.

ABE

125. Baile oculare nu trebuie sa fie:

A. sterile,

B. cu particule in suspensie,

C. izotonice,

D. izohidrice,

E. conditionate in recipiente de maxim 10 ml.

BE

126. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:

A. soluţii oftalmice uleioase

B. soluţii apoase

C. soluţii pentru lentilele de contact

D. pulberi pentru soluţii oftalmice

E. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant

BCD

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

EMULSII

1. Conform F.R.X, emulsia uleioasă conţine: A.ulei de f1oarea-soarelui 10 g% B.ulei de f1oarea-soarelui 5 g% C.gumă arabică 10 g% D.gumă arabică 5 g% 1 E.gumă arabică 7,5 g%

AD

2. Determinarea tipului de emulsie se poate face prin: A.testul diluălrii B.testul colorării C.testul conductibilitătii electrice D.determinarea vitezei de separare a fazelor E.determinarea direcţiei de separare a fazelor.

ABCE

Page 75: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

74

3. Pentru stabilizarea emulsiilor de uz intern F.RX recomandă folosirea de: A. conservanţi antimicrobieni B. agenţi pentru creşterea viscozităţii C. stabilizanţi chimiei (antioxidanţi) D.aromatizanţi E. edulcorariţi

ABC

4. Conform F.R.X, emulsiile pentru uz intern prezintă: A. aspect omogen, Iăptos B. miros şi gust caracteristice componentelor C. consistenţă vâscoasă D.consistenţă care să permită curgerea din recipiente E. dimensiunea particulelor sub 10 micrometri.

AB

5. Referitor la conservarea emulsiilor F.RX prevede: A. păstrarea la temperatura de 8-15

0 C

B. păstrarea la rece C. păstrarea în recipiente bine închise D.păstrarea ferit de lumină E. se prepară la nevoie

AC

6. Vâscozitatea unei emulsii depinde în general de: A. vâscozitatea fazei externe B. concentraţia fazei dispersate C. mărimea picăturilor fazei interne D. natura emulgatorului E. natura fazei externe

ABCD

7. lnstabilitatea fizică a emulsiilor se manifestă prin: A. cremare B. râncezirea fazei uleioase C. dezemulsionare D. inversarea tipului de emulsie E. peptizare

ACD

8. Un emulgator primar poate forma şi stabiliza emulsia prin: A.adsorbtia si orientarea la interfata celor două lichi de nemiscibile,

B. scăderea tensiunii interfaciale C. conferirea de sarcini electrice picăturilor fazei interne D. formarea unui film coerent în jurul picăturilor fazei interne E. corectarea diferenţei dintre densităţile fazelor

ABCD

9.Un emulgator care formează o emulsie de tip UlA se caracterizează prin : A. solubilitate în lipide B. valoarea HLB sub 6 C. dipolmoment ridicat D. afinitate egală pentru ambele faze E. valoarea HLB 8-16

CE

10. Care dintre substanţele de mai jos se pot folosi ca stabilizatori ai emulsiilor de tip UlA: A. pectine B. săputnuri de metale bivalente C.săpunuri inverse D. gelatină E.lanolină

ACD

Page 76: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

75

11. Laurilsulfatul de sodiu este un emulgator: A. neionogen B. de tip U/A C. de tip AlU D.anionactiv E.amfifil

BD

12. Care dintre următoarele substanţe stabilizează emulsii de tip A/U : A. săpun de trietanolamină B. carbopoli C. polisorbaţi D.săpunuri de metale polivalente E. spanuri

DE

13. Din grupa emulgatorilor cationactivi fac parte: A. cetilstearilsulfat de sodiu B. bromură de cetil trimetilamoniu C. laurilsulfat de sodiu D. clorură de benzalconiu E. clorură de benzetoniu

BDE

14. Care dintre următorii emulgatori stabilizează emulsii de tip U/A: A. span 20 B. tween 80 C. laurilsulfat de sodiu D.monostearat de gliceril E.stearat de sodiu

BCE

15. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A. stearat de amoniu B. stearat de calciu C. cetilstearilsulfat de sodiu D. laurilsulfat de sodiu E. clorura de benzalconiu

ABCD

16. Guma arabică acţionează ca emulgator prin: A.formarea unui film monomolecular în jurul picăturilor fazei uleioase B. formarea unui film multimolecular în jurul particulelor de ulei C. mărirea viscozitătii fazei externe D. formarea unui filiu monomolecular în jurul picăturilor de apă E. mărirea tensiunii interfaciale

BC

17. Pseudoemulgatorii acţionează ca stabilizanţi ai emulsiilor prin: A. mărirea diferentei de densitate dintre faze B. micşorarea suprafeţei de contact dintre faze C. fo~ma~ea de filme complexe împreună cu emulgatorul propriu-zis, D. conferirea de sarcini electrice particulelor fazei interne E. mărirea viscozităţii mediului de dispersie

CE

Page 77: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

76

18.Stabilitatea fizică a unei emulsii este influentată de:

A.diferenţa de densitate dintre faze; B.vâscozitatea mediului de dispersie; C.raportul de concentraţie al fazelor; D.diametrul particulelor fazei dispersate; E. tensiunea intertacială.

BCDE

19. Conform FR X. la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substante auxiliare: A.conservanţi antimicrobieni; B.stabilizanţi chimici (antioxidanţi); C.agenţi de floculare; D.agenţi pentru creşterea vâscozităţii;

E. sisteme tampon. ABD

20. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A.stearat de amoniu; B.polisorbat 80; C.cetilstearilsulfat de sodiu; D.laurilsulfat de sodiu; E.clorură de benzalconiu.

ACD

21.Din grupa emulgatorilor insolubili fac parte: A.bentonită; B.talc; C.vegum; D.amidon; E.stearat de magneziu.

AC

22.Laurilsulfatul de' sodiu ca emulgator prezintă unnătoarele caracteristici: A.este neionogen; B. formează emulsie U/A; C.formează emulsie A/U; D.este anionactiv; E.este amfoter.

BD

23.Săpunurile organice folosite ca emulgatori sunt: A.neionogene; B.emulgatori de tip U/A; C.emulgatori de tip A/U; D.anionactive;

E.folosite la prepararea emulsiilor pentru administrare orală.

BD

24.Spanurile folosite ca emulgatori sunt: A.esteri ai acizi lor graşi cu sorbitanul;

B. derivaţi de polioxietilen ai esterilor acizi lor graşi cu sorbitanul; C. emulgatori de tip A/U;

Page 78: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

77

D. emulgatori de tip U/A; E. produse lipofile.

ACE

25. Linimentele-emulsii pot conţine:

A. săpunuri; B. substanţe cu acţiune emolientă; C. substanţe cu acţiune analgezică; D. substanţe cu acţiune revulsivă; E. substanţe cu acţiune antiacidă.

ABCD

26.Tweenurile folosite ca emulgatori sunt: A. derivat! de polioxietilen ai esterilor graşi cu sorbitanul; B. esteri ai acizilor graşi cu polietilenglicoli; C. emulgaiori de tip A/U; D.emulgatori de tip U/A; E. neionogeni.

ADE

27. Pentru asigurarea stabilităţii microbiologice a unei emulsii de uz intern se recomandă adaos de:

A. nipagin;

B. nipasol;

C. a-tocoferol;

D. acid benzoic; E. butilhidroxianisol.

ABD

28. In cazul cremării unei emulsii:

A. particulele sunt încă înconjurate de un strat de emulgator;

B. prin agitare puternică se reface starea iniţială a emulsiei;

C. are loc coalescenţa picăturilor fazei interne;

D. se produce o separare ireversibilă a fazelor;

E. nici o afirmaţie nu este valabilă.

AB

29. La formularea emulsiilor. alegerea conservanţilor şi antioxidanţilor se face dependent de: A. tipul de emulsie de realizat;

B. solubilitatea acestora în apă sau ulei;

C. perioada de valabilitate a emulsiei;

D. compatibilitatea cu emulgatorii;

E.compatibilitatea cu substanţele active.

ABDE

20. Inversarea fazelor, ca formă de instabilitate fizică a unei emulsii: A. se mai numeşte şi dezemulsionare; B. are loc când se modifică raportul dintre faze;

Page 79: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

78

C. este un proces reversibil; D. este un proces ireversibil; E. are drept urmare transformarea unei emulsii de tip U/A într-o emulsie de tip A/U sau

viceversa. BDE

31. Din categoria emulgatorilor naturali fac parte: A. guma arabică; B. carbopolii; C. guma tragacanta; D.carboximetilceluloza sodică; E. alginaţii.

ACE

32. Ca antioxidanţi la prepararea emulsiilor A/U se folosesc: A. butilhidroxiantisol; B. butilhidroxitoluen; C. a-tocoferol; D.galat de propil; E. nipaesteri.

ABCD

33. Din grupa emulgatorilor neionici fac parte: A. monostearat de gliceril; B. span 60; C. tween 80; D. pluronicii; E.săpunuri inverse.

ABCD

34.Care dintre unnătoarele afirmaţii referitoare la emulgatorii neionici sunt adevărate: A. sunt substanţe bipolare neutre;

B.nu disociază în ioni în mediul apos;

C. disociază în ioni in mediul apos; D. sunt stabili în prezenţa acizilor şi alcalilor; E. sunt instabili in mediul acid sau bazic.

ABD

35.Tragacanta, ca agent de emulsionare:

A. are capacitate de emulsionare inferioară gumei arabice;

B. este un emulgator natural; C. formează dispersii care sunt uşor invadate de microorganisme;

D.este un emulgator de tip A/U;

E. este un emulgator primar.

ABC

36. Care dintre următorii compuşi sunt emulgatori anionactivi: A. săpunurile alcaline;

Page 80: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

79

B. săpunurile de amine; C. compuşii sulfatali;

D.compuşii sulfonaţi;

E. monostearat de gliceril

ABCD

37. În selectarea emulgatorilor se ţine seama de: A. tipul de emulsie dorit;

B.compatibilitatea chimică cu restul ingredientelor; C. incompatibilitate a fiziologică; D. calea de administrare; E. considerente de ordin economic (pret).

ABDE

38. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe

cei trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt:

A. faza apoasa

B. faza uleioasa

C. emulgatorul

D. substanta medicamentoasa

E. conservantul antimicrobian

ABC

39. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa

A. Span 80

B. Tween 80

C. guma arabica

D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics)

E. Eudragit

BCD

40. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii

A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa

B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter

C. se pastreaza la 8-10 0C

D. se pastreaza la frigider

E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate

AC

41. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de

tensioactivi

A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori

B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori

C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni

D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni

E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se

emulsioneaza

ADE

Page 81: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

80

42. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt

corecte

A. ecremare

B. sedimentare

C. floculare

D. coalescenta

E. inversarea fazelor

DE

43. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice

A. unguente

B. supozitoare

C. emulsii

D. solutii injectabile

E. solutii perfuzabile

CDE

44. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din

enunturi sunt corecte

A. adsorbtie orientata la interfata

B. hidratarea mai mare a partii lipofile

C. incorporarea apei ca faza interna

D. incorporarea uleiului ca faza interna

E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe

AD

45. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor

A. densitatea fazelor

B. viscozitatea mediului de dispersie

C. raportul de concentratii a fazelor

D. tensiunea interfaciala

E. fenomenul Marangoni

ABCD

46. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati

A. sunt preparate lichide

B. sunt preparate lichide sau semisolide

C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa

D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele

E. linimentele snt incluse la unguente

AD

47. Caracteristicile linimentelor sunt:

A. emulsii aplicate pe piele

B. contin sapunuri

C. contin substante cu actiune emolienta

D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva

E. sunt sterile

ABCD

Page 82: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

81

48. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:

A. se topeste faza grasa la 70 ° C in cuva

B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura

C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura

D. emulsia se raceste sub agitare

E. restul apei se adauga la rece

ABDE

49. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:

A. sedimentarea

B. ecremarea

C. flocularea

D. coalescenta

E. inversarea fazelor

ABC

50. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:

A. faza uleioasa

B. faza apoasa

C. emulgatorul

D. agentul de crestere a viscozitatii

E. conservantul

ABC

51. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:

A. actiune bactericida

B. actiune fungicida

C. o actiune inhibitoare in cantitate minima

D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat

E. solubilitate mare in ulei

ABCD

52. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:

A. microscopic

B. cu ajutorul numaratorului Coulter

C. conductometric

D. prin diluare

E. cu ajutorul indicelui de refractie

AB

53. Emulsiile pot fi administrate:

A. pe cale orala

B. pe piele

C. ca preparate parenterale

D. pe mucoasa nazala

E. pe mucoasa oftalmica

ABCD

54. Emulsiile se pastreaza:

A. in recipiente bine inchise

Page 83: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

82

B. la temperatura camerei

C. la temperaturi de 8-15 °C

D. la intuneric

E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"

ACE

55. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:

A. sa realizeze emulsii tip U/A

B. sa realizeze emulsii tip A/U

C. sa fie netoxic

D. sa contina tensioactivi neionici

E. sa contina tensioactivi ionici

ACD

56. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape:

A. emulgatorul se dizolva in faza externa

B. emulgatorul se dizolva in faza interna

C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul

D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul

E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m)

ACE

57. Conform FR.X, emulsiile:

A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase

B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile

C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor

D. se pot administra intern sau extern

E. se administreaza numai intern

BCD

58. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:

A. stabilizanti

B. agenti pentru cresterea viscozitatii

C. conservanti antimicrobieni potriviti

D. agenti pentru corectarea gustului

E. agenti peptizanti

ABCD

59. Emulsiile de uz intern:

A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati

B. sunt numai emulsii de tip U/A

C. sunt numai emulsii de tip A/U

D. sunt denumite si linimente

E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului

BE

60. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt:

A. sedimentarea

B. flocularea

C. coalescenta

Page 84: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

83

D. ecremarea

E. separarea de faze (dezemulsionarea)

ABD

61. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin:

A. teoria lui Bankroft

B. teoria filmului complex

C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta

D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase

E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata

BCD

62. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt

adevarate:

A. este oficinala in FR.X

B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare

C. este o emulsie de tip U/A

D. este o emulsie de tip A/U

E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale

ABC

63. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt:

A. au aspect laptos si omogen

B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 °C

C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor

D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare"

E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene

ACE

64. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face:

A. prin diluare

B. prin determinarea cifrei K

C. prin fluorescenta

D. conductometric

E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica

ACDE

65. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin:

A. cresterea diferentei de densitate a fazelor

B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie

C. cresterea concentratiei fazei dispersate

D. reducerea tensiunii interfaciale

E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne

BDE

66. Agitarea împreună a două lichide nemiscibile:

A. determină dispersarea temporară a unuia în celălalt

B. la încetarea lucrului mecanic cele două lichide rămân dispersate

C. duce la creşterea suprafeţei de separaţie între faze

D. duce la scăderea energiei libere interfaciale

Page 85: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

84

E. apare fenomenul de coalescenţă la încetarea agitării

ACE

67. Dezemulsionarea se produce prin:

A. agenţi chimici

B. centrifugare

C. acţiunea unui câmp electric

D. prin agitarea amestecului

E. schimbarea etichetei produsului

ABC

68. Emulsiile multiple:

A. sunt de tip A/U/A

B. sunt de tip U/A

C. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune imediată

D. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune prelungită

E. pot conţine picături de soluţie apoasă dispersate în picături de ulei

AD

69. Emulsiile pot fi destinate administrării:

A. interne, pe cale orală

B. topice

C. pe cale injectabilă

D. pe cale parenterală

E. numai răspunsurile a şi c sunt adevărate

ABCD

70. Emulsiile sunt:

A. sisteme disperse eterogene

B. constituite din două sau mai multe substanţe solide

C. constituite din două lichide nemiscibile

D. de tip A/U

E. de tip U/A

ACDE

71. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin:

A. ecremare

B. floculare

C. coalescenţă

D. separarea fazelor

E. modificarea volumului în timp

ABCD

72. Microemulsiile:

A. sunt sisteme disperse opalescente

B. sunt sisteme disperse clare

C. determină o acţiune rapidă a substanţei medicamentoase

D. determină o acţiune prelungită a substanţei medicamentoase

E. mărimea picăturilor fazei interne este de 0,1-0,5 cm

BC

Page 86: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

85

73. Teoria filmului complex:

A. se aplică atunci când emulgatorul este o substanţă tensioactivă

B. se aplică atunci când emulgatorul este un polimer

C. reprezintă formarea unui film coerent multimolecular

D. emulgatorul determină şi o micşorare a vâscozităţii fazei externe a emulsiei

E. apare în cazul emulsiilor U/A

BCE

74. Alegerea emulgatorului depinde de:

A. tipul de emulsie dorit

B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat

C. prezenta unor electroliti

D. diametrul picaturilor fazei dispersate

E. calea de administrare

ABCE

75. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza:

A. în recipiente bine închise

B. la rece

C. ferit de lumina

D. la temperatura de 8-15° C

E. la temperatura camerei

AD

76. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza:

A. faza în care se dizolva

B. faza în care nu se dizolva

C. faza interna

D. faza externa

E. ambele faze

BC

77. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin

administrare:

A. intravenoasa

B. intramusculara

C. subcutana

D. orala

E. parenterala

BD

78. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la

prepararea emulsiilor:

A. proprietatile reologice a emulsiei

B. pH-ul emulsiei

C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor

D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa

E. tipul emulgatorului

BC

Page 87: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

86

79. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor:

A. sarcina electrica

B. tensiunea interfaciala

C. gradul de hidratare

D. tipul emulsiei

E. tipul emulgatorului

ABC

80. În compozitia linimentelor intra:

A. sapunuri

B. substante cu actiune analgezica

C. substante cu actiune emolienta

D. substante cu actiune revulsiva

E. substante cu actiune laxativa

ABCD

81. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu:

A. mori coloidale

B. ultrasunete

C. omogenizatoare cu supapa

D. agitatoare mecanice

E. amestecatoare

ABC

82. Tipul emulsiei poate fi determinat:

A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor

B. cu ajutorul numaratorului Coulter

C. prin pastrare în cilindri gradati

D. prin diluare

E. conductometric

BE

83. Emulsiile multiple:

A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita

B. sunt destinate administrarii orale

C. sunt destinate administrarii intramusculare

D. sunt sisteme disperse clare

E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase

ABC

84. Emulgatorii de uz intern:

A. sunt de tipul U/A (ulei/apa)

B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici

C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici

D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici

E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti

ABE

85. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice:

A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic

Page 88: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

87

B. desemneaza o curgere Newtoniana

C. determina, in general, o consistenta fluida

D. determina, in general, o consistenta ridicata

E. reclama caracteristici de etalare pe tegument

ADE

86. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a

conservantilor folositi in formularea emulsiilor ?

A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa

B. distributia in faza apoasa

C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori

D. ionizarea insemnata determinata de pH

E. nici unul din factorii de mai sus

ACD

87. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin:

A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in

cilindri gradati

B. determinarea vascozitatii

C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa)

D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire

E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa

ABCD

88. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ?

A. tensiunea interfaciala

B. densitatea fazelor

C. raza particulelor suspendate

D. raportul de concentratie al fazelor

E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori

ABDE

89. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ?

A. sedimentarea

B. cremarea

C. flocularea

D. coalescenta

E. separarea fazelor

ABC

90. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare:

A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza

B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil

C. formeaza un film interfacial coerent

D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare

E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare

ACD

91. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin:

A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze

Page 89: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

88

B. schimbarea cationului unui sapun emulgator

C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie

D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor

asocieri de doi emulgatori

E. cresterea temperaturii

BDE

92. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori:

A. mucilagii

B. sapunuri

C. ceruri

D. colesterol

E. lanolina

BCDE

93. Conform FR X, la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substanţe auxiliare:

A. conservanţi antimicrobieni

B. stabilizanţi chimici (antioxidanţi)

C. agenti de floculare

D. agenţi pentru creşterea vâscozităţii

E. coloranţi

ABD

94. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face:

A. în recipiente bine închise

B. la rece

C. la temperatura camerei

D. ferit de lumină

E. Răspuns corect: A, E

AE

95. Factorii care influenţează stabilitatea fizică a emulsiilor sunt:

A. tensiunea interfacială

B. vâscozitatea fazei externe

C. forţele de respingere şi atracţie dintre particulele fazei interne

D. presiunea osmotică

E. pH-ul fazei interne

ABC

96. Pentru reducerea fenomenelor de instabilitate fizică a emulsiilor:

A. se apropie densităţile celor două faze

B. se micşorează vâscozitatea fazei interne

C. se măreşte vâscozitatea fazei externe

D. se măreşte gradul de dispersie al picăturilor fazei interne

E. se adaugă antioxidanţi

ACD

97. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de:

A. calea de administrare

B. tipul de emulsie

Page 90: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

89

C. consistenţa dorită

D. prezenţa unor electroliţi în faza apoasă

E. considerente economice

AC

98. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori:

A. săpunuri inverse

B. săpunuri de amine

C. lecitină

D. ceruri emulgatoare

E. polisorbaţi

CE

99. Conservanţii antimicrobieni folosiţi în formularea emulsiilor sunt:

A. metilparaben

B. propilparaben

C. butilhidroxianisol

D. metabisulfit de sodiu

E. butilhidroxitoluen

AB

100. Determinarea tipului de emulsie se face prin:

A. metoda diluării

B. metoda colorării

C. evaluarea diamentrului picăturilor emulsionate

D. metoda conductimetrică

E. determinarea pH-ului

ABD

101. Conform FR X, controlul calităţii emulsiilor se referă la:

A. masa totală pe recipient

B. dozarea substanţei active

C. uniformitatea conţinutului în substanţă activă

D. potenţialul zeta

E. volumul de sedimentare

AB

102. Conform FR X, emulsiile de uz intern prezintă:

A. aspect lăptos şi omogen

B. miros şi gust caracteristic componentelor

C. consistenţă vâscoasă

D. dimensiunea picăturilor dispersate sub 5 microni

E. o concentraţie a fazei interne de cel puţin 74 %

AB

103. Conform FR X, la prepararea emulsiilor sunt valabile următoarele:

A. emulgatorul se dizolvă în faza externă

B. în aceasta (faza externă) se dispersează printr-o metodă adecvată faza internă

C. emulsia formată se completează cu faza internă la masa prevăzută

Page 91: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

90

D. se pot folosi substanţe auxiliare

E. în emulsiile de uz extern se pot adăuga edulcoranţi şi aromatizanţi

ABD

104. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente

A. adsorbtie orientata la interfata

B. hidratarea mai mare a partii lipofile

C. incorporarea apei ca faza interna

D. incorporarea uleiului ca faza interna

E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe

AD

105. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii

A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa

B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna

C. se pastreaza la 8-15 0C

D. se pastreaza la frigider

E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate

AC

106. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor

A. densitatea fazelor

B. viscozitatea mediului de dispersie

C. raportul de concentratii a fazelor

D. tensiunea interfaciala

E. fenomenul Marangoni

ABCD

107. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra

vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii

A. marimea particulelor

B. viscozitatea

C. densitatea fazei dispersate

D. densitatea mediului de dispersie

E. acceleratia gravitationala

ACDE

108. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii

A. calea de administrare

B. consistenta dorita a preparatului

C. eventuale interactiuni intre componenti

D. potentialul iritant al componentilor

E. consumul energetic in faza de omogenizare

ABCD

109. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii

A. clorura de benzalconiu

B. lecitina

C. acidul benzoic

D. nitratul fenilmercuric

Page 92: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

91

E. nipaginul/nipasolul

ACDE

110. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei

emulsii ulei/apa, fapt nedorit in formulare

A. distributie preferentiala in faza uleioasa

B. formare de complecsi greu solubili in apa

C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv

D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului

E. reducerea actiunii antimicrobiene

ABCD

111. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial

A. volumul total al lichidului care se amesteca

B. viscozitatea sistemului

C. tensiunea interfaciala

D. costul componentilor

E. considerente economice

ABCE

112. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni

A. preparate topice

B. parenterale in alimentarea parenterala

C. emulsii multiple cu cedare prelungita

D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida

E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate

ABC

113. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie:

A. sunt preparate semisolide

B. sunt preparate lichide

C. constituite dintr-un sistem dispers

D. contin mai multe faze

E. se administreaza extern

BCE

114. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor:

A. aspect clar

B. diluate cu faza interna raman omogene

C. aspect laptos si omogen

D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor

E. diluate cu faza externa raman omogene

AB

115. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei:

A. fenomenul Marangoni

B. teoria filmului interfacial

C. teoria penei

D. teoria filmului complex

E. nici un mecanism

Page 93: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

92

ABCD

116. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi:

A. raza particulei

B. densitatea fazelor

C. viscozitatea

D. raportul de concentratii a fazelor

E. sarcina electrica

ABC

117. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante:

A. metabisulfit de sodiu

B. tioglicerol

C. palmitat de ascorbil

D. butilhidroxitoluen

E. lecitina

AB

118. Emulsiile de uz intern:

A. sunt de tipul U/A

B. sunt de tip A/U

C. se folosesc in general mucilagii

D. se foloseste colesterolul sau lecitina

E. emulgatorul trebuie sa fie iritant

AC

119. Emulsiile multiple:

A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata

B. sunt de tipul A/U/A

C. se administreaza strict extern

D. se administreaza parenteral

E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa

BD

120. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi:

A. acid ascorbic

B. clorura de benzalconiu

C. galat de propil

D. butilhidroxitoluen

E. lecitina

CDE

121. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor:

A. prin diluare

B. conductometric

C. prin fluorescenta

D. viteza de sedimentare

E. potentialul zeta

ABC

Page 94: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

93

122. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de:

A. calea de administrare(intern, extern,parenteral)

B. consistenta dorita

C. sarcina electrica

D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei

E. tensiunea interfaciala

ABD

123. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:

A. sarcina electrica

B. hidratarea

C. fortele de respingere si atractie intre particule

D. tipul de emulgator

E. valoarea HLB a componentei lipofile

ABC

124. Afirmatii adevarate despre microemulsii:

A. sunt sisteme disperse eterogene clare

B. cantitatea fazei interne este mai mica

C. sunt formate din doua faze lichide miscibile

D. sunt numai tip U/A

E. au utilizari cosmetice

ABE

125. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina:

A. cu pipeta Andreasen

B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat

C. prin diluare

D. cu ajutorul indicatorilor

E. cu numaratorul Coulter

BE

126. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:

A. sunt sisteme disperse eterogene

B. de tip U/A

C. de tip A/U

D. constituite din doua lichide miscibile

E. constiuite din o substanta solida si una lichida

ABC

127. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple:

A. sunt de tip U/A

B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat

C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa

D. sunt de tip A/U/A

E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit

DE

128. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte :

A. lauril sulfat de sodiu

Page 95: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

94

B. sapunuri alcaline

C. lecitina

D. stearat de etilenglicol

E. clorura de benzalconiu

AB

129. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex :

A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri

B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular

C. apare in cazul emulsiilor tip U/a

D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi

E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe

ABC

130. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din:

A. apa distilata

B. ulei de floarea soarelui

C. guma arabica dezenzimata

D. ulei de ricin

E. guma tragacanta

ABC

131. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:

A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile

B. sunt sisteme disperse eterogene

C. sunt de tip A/U

D. sunt de tip U/A

E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide

BCD

132. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna:

A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt

B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze

C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta

D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate

E. duce la scaderea energiei libere interfaciale

ABC

Page 96: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

95

BIBLIOGRAFIE

1. Popovici I., Lupuleasa D. – Tehnologie farmaceutică, vol. I, Ed. Polirom, Iaşi,

2001.

2. Popovici I., Lupuleasa D. – Tehnologie farmaceutică, vol. II, Ed. Polirom, Iaşi,

2008.

3. Leucuţa S. - Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001.

4. ***Farmacopeea Română, ediţia a X a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.

5. *** Farmacopeea Română, ediţia a X a, Supliment 2001, Ed. Medicală, Bucureşti,

2001.

6. *** Farmacopeea Română, ediţia a X a, Supliment 2004, Ed. Medicală, Bucureşti,

2004.

RĂSPUNSURI

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

PREPARATE PARENTERALE

NR. CRT RĂSPUNS NR.

CRT

RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS

1 B 21 A 41 A 61 C

2 E 22 D 42 E 62 D

3 E 23 A 43 C 63 B

4 C 24 D 44 E 64 A

5 B 25 A 45 A 65 B

6 D 26 B 46 D 66 E

7 A 27 A 47 B 67 E

8 B 28 E 48 B 68 C

9 A 29 D 49 D 69 B

10 A 30 D 50 D

11 A 31 C 51 A

12 A 32 B 52 A

13 D 33 B 53 D

14 C 34 D 54 D

15 E 35 C 55 C

16 C 36 B 56 A

17 C 37 C 57 E

18 C 38 E 58 B

19 E 39 E 59 B

20 C 40 C 60 C

Page 97: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

96

PREPARATE OFTALMICE

NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS

1 C 21 C 41 D

2 E 22 C 42 E

3 D 23 C 43 A

4 C 24 D 44 E

5 A 25 E 45 C

6 A 26 D 46 E

7 A 27 D 47 C

8 A 28 E 48 D

9 A 29 E 49 D

10 D 30 E 50 D

11 A 31 C 51 E

12 C 32 C 52 B

13 A 33 B 53 D

14 C 34 B

15 E 35 E

16 E 36 B

17 C 37 C

18 E 38 E

19 A 39 A

20 B 40 A

EMULSII

NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS

1 B 21 C 41 E

2 B 22 E

3 E 23 C

4 C 24 C

5 B 25 B

6 C 26 A

7 C 27 A

8 C 28 C

9 E 29 B

10 E 30 D

11 D 31 A

12 E 32 A

13 C 33 A

14 D 34 E

15 A 35 A

16 B 36 B

17 C 37 C

18 B 38 B

19 D 39 D

20 E 40 B

Page 98: 124950082 Teste Grila Tehnica Farmaceutica Anul IV 2010 2011 Sem 1 No PW

97

RĂSPUNSURI

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

AEROSOLI

NR. CRT RĂSPUNS

1 CDE

2 ABC

3 ABCE

4 AC

5 ABCE

6 ABCE

7 ACDE

8 ABCD

9 BDE

10 ABCE

11 AC

12 ABCD

13 ABC

14 ABDE

15 ABDE

16 ABC

17 ABCD

18 AC

19 ABCE

20 ABCD

ŞEF LUCRĂRI DR. FLORENTINA RONCEA