Download - Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

Transcript
Page 1: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013
Page 2: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 ........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

ÎÎ n urmã cu o lunã, patronateledin transporturi au prezentatca pe o mare realizare retra -ge rea de la Monitorul Oficiala Ordinului 980 (cel care fa -

ce referire, printre altele, la licen -þie rea vehiculelor de 2,4 - 3,5 t ºi8+1 locuri).

Adicã, dupã ce au fost atât dea proape sã protesteze prin blo ca -rea drumurilor în toatã þara, du pãce au semnat o minutã cu mi nistrulde atunci, dupã ce au mun cit lareali zarea unor modi fi cãri legisla -ti ve menite sã aducã de cenþã întrans porturile rutiere... gãsim motivde bucurie ºtergerea cu buretele aîntregii munci de pânã acum. Pareanormal!

ªi totuºi, semnarea minutelor,des chiderea aparentã a auto ri tã þi -lor pentru dialog, acceptarea încadrul negocierilor a punctelor deve dere ale transportatorilor repre -zin tã doar praf în ochi. Sigur, dis -cu þiile în cadrul comisiei de dialogsocial sunt consultative, însã întreoameni normali ºi cu interese le -gi time, la vedere, nici nu este ne -vo ie de mai mult.

Oare de ce normalitatea ºi de -cen þa au dispãrut aproape în tota -li tate?

România pare a fi o piscinã o -lim picã cu un potenþial extraor di -nar de a atrage cei mai buni atleþi(investitori). ªi, într-adevãr, unii auvenit sã vadã, alþii chiar s-au arun -cat în apã pentru o probã... cu toþiise lovesc dureros de principala pro -blemã a þãrii noastre - apa esteplinã cu rechini. Sigur, obiºnuiþi cumodul în care se desfãºoarã lu -crurile în þãrile lor, investitorii seuitã cãtre arbitri, aceia care au ro -lul de a supraveghea buna desfã -ºu rare a competiþiei într-o econo -mie de piaþã. La prima vedere, totulpare ok. Arbitrii sunt pe po zi þii, parconcentraþi... însã, dacã te uiþi cuatenþie, observi cã mulþi din tre eisunt, de fapt, crescãtori de rechini,care au gãsit combi na þia perfectã- în timp ce se pre fac a fi arbitri,lãsând înotãtorii sã se arunce înapã, rechinii lor se în gra ºã tot maimult, iar mâncarea vine gratis. Teîntrebi cum este po sibil ca aceiacare conduc þara - administratoriipiscinei, pentru a pãs tra metafora- permit aceastã „co abitare“evident nesustenabilã pe termenlung. Din pãcate, pe ter men foartescurt, acest model este apetisant- vin bani ºi de la con curenþi (taxeºi impozite) ºi de la crescãtorii derechini. Iar de la cei din urmãsumele vin fãrã fac tu rã sau chitanþã.

ªi iatã cum lãcomia fãrã con trolface ca marile speranþe ale Ro mânieisã pãleascã, iar concep tul economieide piaþã, al concu ren þei se trans for -mã într-o bãlã cea lã fãrã finalitate.Ade vãrata com petiþie se duce întrere chini, care, ajutaþi de crescãtoriilor, în cear cã sã înghitã hãlci cât maicon sis tente din banii statului - taxeleºi impozitele plãtite de înotãtorii totmai slãbiþi ºi descurajaþi.

În aceste condiþii, blocarea ac -te lor normative devine, cu adevã -rat, o mare realizare. Chiar dacã unproiect de lege parcurge câtevaetape într-o formã promiþãtoare,pânã la urmã ajunge ºi la un cres -cãtor de rechini (sunt prea mulþi casã scape) ºi atunci totul se des -tramã, aparent ilogic.

Nu te mai miri, în aceste condi -þii, de uºurinþa cu care sunt pier duþiba nii statului - zeci ºi sute de milioa -ne de euro pentru a acoperi „gãurinegre“ la companii de stat, pre þurium flate la orice proiect de in fras -truc turã, privatizãri ratate la mentabil...

Reprezentantul unei companiistrãine îmi povestea cã a dorit sãrealizeze o investiþie în Portul Con -stanþa ºi primul lucru care i s-a spusa fost cã acolo pot investi doarfirmele „acceptate“. Bineîn þe les cãa abandonat proiectul.

Este foarte greu sã schimbi na -tura lucrurilor. Fiecare are pro priameserie: înotãtor, arbitru saucrescãtor de rechini.

Putem spera totuºi la o fãrâmãde respect?

Pânã acum, se pare cã nu - si -tua þia din Caransebeº, cuantumulamenzilor din transporturi, plã cu -þele cu mase ºi dimensiuni, licen -þie rea vehiculelor de 2,4 - 3,5 t ºi 8+1locuri, atribuirea traseelor în trans -portul regulat de cãlãtori... iatã doarcâteva exemple legate de acest an,unul dintre cei mai triºti pen trutransportul rutier românesc.

Radu [email protected]

Olimpiadarechinilor

Page 3: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

{{TTIIRRII 58-59

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAtribuirea „judeţenelor” a devenit incertă 60

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre autovehicule 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEE„Nu vrem altceva decât normalitate...“ 8

FFOOCCUUSSMai multe dizolvări, suspendări şi radieri decât firme nou-înfiinţate 10

EEVVEENNIIMMEENNTTPregătirea şoferilor poate face diferenţa 12-13

FFOOCCUUSS� Furturile din camioane în mers împânzesc

Europa 14� „Piraţii” TIR-urilor, pe bursa

de transport 16-17� Cum securizăm containerele 18-19

PPRREEZZEENNTTAARREE� Transport după o reţetă sănătoasă 20-21� PIRELLI ST:01 BASE

Nouă serie de anvelope pentru semiremorci 26

� Taxa de Ungaria plătită prin intermediul TELL easyTRACK 27

TTAAXXEETarife suplimentare pentru vehiculele ce depăşesc greutatea şi dimensiunile 22-24

{{TTIIRRII 48

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ� Oprescu: Am 117 şantiere deschise în

Bucureşti 50-51

FFOOCCUUSS10 autocare pentru Atlassib 62-63

IINNTTEERRVVIIUUO nouă meserie omologată: Însoţitorul de pasageri în transportul rutier 64-65Augustin Hagiu, consultant în transporturi rutiere

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 august - 15 septembrie 2013 66

august 2013 ........................................................................................................................

SU

MA

R

5...................................................................................................................... august 20134

SU

MA

R

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AACCOOSSTTUURRIILLOORR� Cum gestionaţi consumul de carburant? 30-32� Măsură pentru rezervor 34-35� Volvo optimizează costurile 36

{{TTIIRRII 38-39

IINNTTEERRVVIIUU� Experienţă belgiană 40-41

Alain Schodts, directorul general alVan Moer Group Romania

� Loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii Lugoj-Deva,câştigate şi după contestaţii 52

� Autostrada Sebeş-Turda, la licitaţie 53

IINNEEDDIITTCea mai veche clădire din lume 54-56

� Peste 1.000 camioane spre Rusia 42-43Tolga Oran, Sales & Marketing Manager Gefco România

PPRREEZZEENNTTAARREEGaranţie GOLD de la STILL 44

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (45) 46

SSTTAATTIISSTTIICCIICum a evoluat piaţa de rulate în primul semestru din 2013 28

Page 4: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

„BLOCADA”, LAFRONTIERE

Poliþiºtii rutieri de la toateinspectoratele judeþelor de lagraniþa de vest ºi sud, dar ºilimitrofe acestora, acþioneazã în„oglindã” cu poliþiºtii maghiari ºibulgari, pe tot parcursul luniiaugust, în operaþiunea„Blocada”, coordonatã deDirecþia Rutierã a PoliþieiRomâne. Zilnic vor fi în stradã600 de poliþiºti, care vor utilizapeste 215 echipamente desupraveghere video ºi demãsurare a vitezei de deplasarea autovehiculelor. Acestora li sevor adãuga echipe de specialiºtidin cadrul RAR ºi ISCTR, carevor verifica starea tehnicã avehiculelor, timpii de conducereºi odihnã, precum ºi legalitateatransporturilor rutiere de mãrfuriºi persoane. „Blocada Vest”cuprinde judeþele Caraº-Severin, Timiº, Arad, Bihor ºiSatu Mare, plus Gorj,Hunedoara, Alba, Cluj, Sãlaj ºiMaramureº. „Blocada Sud” esteinstituitã pe teritoriul judeþelorConstanþa, Cãlãraºi, Giurgiu,Teleorman, Olt, Dolj ºi Mehedinþi.

DIRECŢIAANTIFRAUDĂ, CU ŞEFDE LA VĂMI

Guvernul a înfiinþat, în 24 iulie,Direcþia Generalã Antifraudã ºi8 Direcþii Generale Regionaleale Finanþelor Publice (DGRFP)

ºi prin reorganizarea ANAF -operaþiune care cuprinde,printre altele, desfiinþarea GãrziiFinanciare ºi fuziunea prinabsorbþie a Autoritãþii Naþionalea Vãmilor. La ºefia DirecþieiAntifraudã l-a numit pe fostulºef al Vãmilor (numit la mijlocullui iunie), Romeo-Florin Nicolae.Sediile celor 8 DRGFP sunt în:Iaºi, Galaþi, Ploieºti, Craiova,Timiºoara, Cluj-Napoca, Braºovºi Bucureºti. Sediile structurilorregionale antifraudã sunt:Suceava, Constanþa, Alexandria,Târgu-Jiu, Deva, Oradea, Sibiu,Bucureºti. Aceste oraºe au fostalese deoarece prezintã riscuriridicate de evaziune fiscalã sausunt limitrofe frontierelor.

PIRELLIREVOLUŢIONEAZĂREŢELELE DEDISTRIBUŢIE

Cu Pirelli, programãrile pentruanvelope se pot organizaonline, din birou, iar ºoferulpoate observa întreagaoperaþiune dintr-un loungeconfortabil aflat în interiorulatelierului. Acestea sunt doarcâteva dintre atuurile reþelei

oficiale Pirelli, cunoscutã subnumele de „Driver Center” înEuropa. Sistemul de distribuþiePirelli beneficiazã acum de ointerfaþã mai inovatoare ºi de ogamã de servicii extinse.Noul proiect internaþional dedezvoltare a reþelei Pirelli ademarat în Rusia prinmagazinele exclusiviste dinMoscova ºi Sankt Petersburg,iar recent a fost extins înOrientul Mijlociu, prininaugurarea designer store-uluiPirelli din Jeddah (ArabiaSauditã) ºi amenajarea unuinou magazin în Kuwait, care vafuncþiona de la începutul luioctombrie. O altã inaugurareaºteptatã cu interes este cea anoului Driver Center de laFrankfurt, din Germania, care îºiva deschide porþile pe 13septembrie. Alte centre vorurma curând la Bonn ºiDusseldorf. Între 2013 ºi 2015,reþeaua se va extinde în toatãItalia ºi în toate celelalte þãri încare Pirelli este prezent acumcu aproximativ 3.500 de centrede vânzãri ºi mentenanþã,printre acestea numãrându-sedealeri exclusivi Pirelli ºi puncteDriver Center.

COMTRANS 2013: CELMAI IMPORTANT TÂRGDIN ACEST AN

Târgul internaþional de vehiculecomerciale de la Moscova,COMTRANS, se va desfãºura înperioada 10-14 septembrie2013. Cu mai mult de 400 deexpozanþi înregistraþi,organizatorii anticipeazã unnumãr de peste 30.000vizitatori din 40 de þãri,COMTRANS fiind considerat celmai important eveniment deacest tip din Europa de anulacesta. COMTRANS esteorganizat o datã la doi ani,alternativ cu IAA Hanovra. Deasemenea, pentru prima datã,COMTRANS va gãzdui, în acestan, ceremoniile de decernare apremiilor „Truck of the Year” ºi„Van of the Year”.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

DDeesspprree aauuttoovveehhiiccuullee

Camioane de ultimăgeneraţieCredeţi că actuala generaţie decamioane (EURO VI) va asigura unconsum mai mic de carburant?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrãdirect pe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.

a. Da. Noile camioane au un consum mai redus.b. Nu. Consumul este asemãnãtor cu cel al camioanelor EURO V.c. Nu. Consumul creºte în cazul modelelor EURO VI.

august 2013 ........................................................................................................................ 7

ȘTIR

I

...................................................................................................................... august 20136

Scania România & Bulgaria(Business Unit-ul ScaniaBlack Sea) a anunţatnumirea domnului ClaesNyqvist în funcţia deDirector General alcompaniei începând cu 1iulie. După aproape 7 ani încadrul Scania România &Bulgaria, Tord Holmstrom,fostul Director General, aacceptat provocarea de aconduce operaţiunile Scaniadin Irak. Claes Nyqvist are oexperienţă de peste 14 ani înScania, dezvoltată în diferitedepartamente precumvânzările de camioane şiservicii. După ce a ocupatdiferite funcţii în cadrulScania CV AB din Suedia,

Claes s-a alăturatoperaţiunilor companiei dinAfrica, în funcţia de DirectorGeneral pentru ScaniaTanzania, unde a obţinutrezultate extraordinareprivitoare la vânzarea decamioane rulate şi servicii.Ulterior, el a fost numitDirector de Vânzări PieseScania pentru zonele Africa,Asia & Orientul Mijlociu.

NOU DIRECTOR SCANIA ROMÂNIA & BULGARIA

„Consideraþi cã înlocuirea mi -nistrului Transporturilor va aduceschimbãri pentru transportul ru -tier?“, aceasta a fost întrebarea lu -nii trecute. Doar 29% dintre ceicare au rãspuns au considerat cãun nou ministru poate aduceschim bãri importante ºi alþi 5%mai cred în micã mãsurã în îmbu -nã tãþirea situaþiei. Majoritatea co -vârºitoare de 66% considerã cãnu se va schimba nimic.

Imaginea autoritãþilor ºi înspe cial a Ministerului Trans por -tu rilor a suferit mult anul acesta,pe fondul a numeroase „bâlbe“legislative, atât pe partea de trans -port cãlãtori (amintim episodulatri buirii curselor interjudeþene),precum ºi în ceea ce priveºtetrans portul de marfã. Lucrurile aucul minat la sfârºitul lunii mai cândprotestul transportatorilor a fostoprit în ultimul moment de sem -na rea unei minute între patronateºi ministrul de atunci al trans por -tu rilor. Neîndeplinirea ulterioarãa punctelor stabilite în minutãcon tribuie din plin la gradul ridicatde dezamãgire resimþit de trans -por tatori la adresa ministeruluitrans porturilor, iar schimbarea mi -nis trului reprezintã pentru tot maipuþin un prilej de reactivare a spe -ranþei.

Dezamăgirea faţă de politicieni creşte

Page 5: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

TT ransportatorii au învins(la nivel de promisiuni)în ur ma protestului de laîn ce putul lunii august:vor pu tea traversa fãrã

taxã Caransebeºul, pe 2 trasee, iarTIR-urile vor putea intra pe cen -tu rã în zo na unde nu se lucreazã.Astfel, vehi culele grele sunt, prac -tic, elimi na te din oraº ºi nu maiplãtesc taxa de tranzit la Primãrie.Dar acest lu cru va fi posibil dupãce se obþine avi zul din partea di -rec torului CNADNR ºi dupã ce Pri -mãria mu ni cipiului va realiza olucrare de in frastructurã (care po -tri vit primarului nu ar trebui sã seîntindã pe o peri oa dã mai lungãde douã sãptãmâni de la primireaavizului). „Am ajuns la un com -pro mis în ceea ce priveº te alter -na tivele de tranzitare a mu ni ci -piului Caransebeº, respectiv 2trasee pentru vehiculele de peste3,5 tone, ambele eliminând TIR-urile din oraº, care vor circula pecenturã, degrevând, astfel, traficuldin municipiu. Aºteptãm avizulºefului CNADNR, Mircea Pop, pen -tru ca automarfarele sã fie per -mise pe centurã, în porþiunile undenu se lucreazã. Practic, îm pre unãcu autoritãþile locale am iden tificatsoluþii pentru trans por tatori, darºi pentru degrevarea oraºului detraficul greu. Acum, mingea se aflãîn fileul CNADNR“, a declarat Ma -yer Siegfried imediat dupã protest.Din pãcate, pânã la data închideriiediþiei, la o sãp tã mânã dupãprotest, Pri mãria Caran se beº nuprimise avizul CNADNR.

Procesul verbal

Concret, reprezentanþii Confe -de raþiei Naþionale Rutiere (CNR)ºi ai APTE 2002 au semnat dupãprotest un proces-verbal cu pri ma -rul municipiului Caransebeº, IonMarcel Vela, ºi cu reprezentantulCNADNR - ºeful Secþiei Drumuri

Naþionale Caransebeº, Ioan Boba,care cuprinde soluþiile identificatepen tru stingerea conflictului. Maijos puteþi citi integral textul proce -su lui verbal încheiat în urma pro -tes tului efectuat de transportatoriiauto împotriva închiderii CenturiiCaransebeº:

„Astãzi, 2 august 2013, repre -zen tanþii Confederaþiei NaþionaleRu tiere ºi ai Asociaþiei Patronalea Transportatorilor Europa 2002,dl Pop Virgil Adrian, vicepre ºe -din te CNR, dl Mayer Siegfried -Se cretar General CNR, dl PetriºorPetru - membru Consiliu DirectorAPTE, dl Purec Florin - membruCon siliu Director APTE, repre zen -tantul CNADNR, ªef Secþie Dru -muri Naþionale Caransebeº - dling. Boba Ion, ºi Primarul muni -ci piului Caransebeº - dl Ion MarcelVela, analizeazã soluþiile propusepentru realizarea unei bretele deoco lire doar a viaductului ValeaMi cã de pe varianta ocolitoare amu nicipiului Caransebeº, DN6 (E70).

Cu acest prilej, reprezentanþiitrans portatorilor propun urmãtoa -re le soluþii de rezolvare a con flic -tului, în cel mai scurt timp, pânãla soluþionare acesta consi de rân -du-se deschis:

- Realizarea unei variante oco -li toare a viaductului în pãºuneamu nicipiului Caransebeº, terenpus la dispoziþia CNADNR, gratuitde cãtre Primãria Caransebeº.

Dacã nu este posibilã rea li za -rea acestei variante, se propunur mãtoarele variante alternative:

- Amenajarea unei bretele deur care din strada Ardealului în pre -lungirea strãzii ªtefan Jianu, în

care Primãria sã amenajeze dru -mul de acces cãtre centurã, iarCNADNR sã avizeze ºi amenajezeintersecþia cu centura ocolitoare,pen tru un singur sens de mers în -spre sensul giratoriu de la Buchin.

- Amenajarea de cãtreCNADNR (sau constructorul cen -tu rii) a unei bretele de coborârepe drumul de acces de la haldinaîn spre oraº, cu racord în stradaAr dealului, pe fostul terasamental cãii ferate dinspre AeroportulCa ransebeº, terenul fiind pus ladispoziþie gratuit de cãtre PrimãriaCaransebeº.

Reprezentanþii Primãriei ºi aiCNADNR vor înºtiinþa Consiliul Lo -cal, respectiv conducerea CNADNR,despre solicitãrile asociaþiilortransportatorilor, astfel încât sã fietransmis un punct de vedere oficial,în cel mai scurt timp”.

Procesul-verbal a fost trans -mis directorului general interimaral CNADNR, Mircea Pop, spre avi -zare.

Bătaie de jocla adresatransportatorilor

Reamintim, din data de 17 mai,Cen tura Caransebeº a fost închisãcirculaþiei, pentru reparaþii, în con -di þiile în care transportatorii nuaveau altã cale decât sã traver -se ze oraºul. În acest context, Pri -mã ria a instituit o taxã de tranzitde 100 de lei/zi pentru camioa -ne le mai mari de 3,5 tone. ªantie -rul a fost pãrãsit la puþin timp dela începerea lucrãrilor, care fuse -se rã programate sã se încheie la1 august. În 31 iulie, transporta -to rii au fost anunþaþi de CNADNRcã lucrãrile se prelungesc pânã la1 noiembrie. Singura soluþie rã ma -sã a fost protestul.

Magda [email protected]

„Nu vrem altceva decâtnormalitate...“

Conflictul este declaratdeschis pânã când ºefulCNADNR, Mircea Pop, va avizamãsurile convenite de pãrþi înprocesul verbal.

„...Dorim să tragem un ultim semnal de alarmă“, ne-a declarat laînceputul protestului de la Caransebeş, Mayer Siegfried, secretarulgeneral CNR (Confederaţia Naţională Rutieră). Iar protestatarii aureuşit să obţină din nou promisiuni privind posibilitatea de atraversa fără taxă Caransebeşul... dar cu un gust amar.

...................................................................................................................... august 2013

Page 6: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 2013

PP otrivit statisticilor ONRC,în perioada 1 ia nuarie -30 iunie au fost înre gis -trate 12.308 sus pendãride activitate, cu 3.84%

mai puþine decât în aceeaºi pe ri oa -dã a anului trecut, când ºi-au sus -pen dat activitatea 12.799 desocietãþi comerciale.

La capitolul dizolvãri, procen -tul a crescut ºi mai mult, cu9,77%, de la 10.937 în prima ju -mã tate a anului trecut, la 12.005dizo lvãri anul acesta.

La radieri, creºterea este cu23,71%, de la 33.540, anul trecut,la 41.493 anul acesta.

Numãrul insolvenþelor au scã -zut însã cu 6,87% faþã de primajumãtate a anului trecut, de la8.821, la 8.215 de firme intratesub incidenþa Legii nr. 85/2006,la nivelul întregii þãri.

Numãrul înmatriculãrilor a cres -cut nesemnificativ, cu 0,60%, dela 71.476 firme în primele 6 lunianul trecut, la 71.904 anul a cesta,în perioada 1 ianuarie - 30 iunie.Tre buie sã precizãm însã cã situaþia

a ajuns „pe plus” abia în iunie, pânãatunci fiind sub cifrele de anultrecut. Astfel, de la în ce pu tul anuluiºi pânã la 31 mai se în registraserãnu mai 52.692 în ma triculãri, repre -zen tând o scã de re de aproximativ16,29% faþã de aceeaºi perioadãdin 2012, când erau 62.949 de în -matriculãri noi la nivelul întregii þãri.

Saltul salvator s-a produs încele 30 de zile ale lunii iunie a.c.Mai precis, au fost înregistraþi19.212 de comercianþi, astfel:

* 14.674 - PF (persoanefizice, categorie în caresunt incluse urmãtoareleforme de organizare:persoanele fizice ºiasociaþiile familialeînregistrate pânã la data de5.04.2008, persoanelefizice autorizate,întreprinderile individualeºi întreprinderile familiale)

* 4.523 societãþi comerciale(valoarea totalã a capitaluluisocial subscris al tuturoracestora se cifreazã la peste11,683 milioane lei)

* 12 societãþi cooperative* 3 APJ (alte persoane

juridice, care au obligaþiaînregistrãrii în registrulcomerþului: institutelenaþionale de cercetare-dezvoltare, grupurile deinteres economic, grupurileeuropene de intereseconomic, societãþileeuropene, societãþilecooperative europene,cooperativele agricole,organizaþiile cooperatiste).

Numãrul total al comercianþiloractivi din punct de vedere juridicîn re gistraþi la 30 iunie a fost de1.046.103, faþã de 974.605 laace eaºi datã a anului trecut, încreº tere cu 7,34%.

Din decembrie 1990 ºi pânãla finele lunii iunie 2013 au fostîn re gis trate la ONRC peste 2,416mi li oane înmatriculãri ºi 994.178ra dieri.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

Mai multe dizolvări,suspendări şi radieridecât firme nou-înfiinţateÎn prima jumătate a anului şi-au suspendat activitateapeste 12.300 de firme, s-au dizolvat peste 12.000, aufost radiate aproape 41.500 şi au intrat în insolvenţă8.215 firme. Totalul lor - peste 74.000 -, îl depăşeşte pecel al înmatriculărilor noi, cifrate la 71.904, potrivitdatelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului(ONRC). Situaţia este îngrijorătoare, iar românii aşteaptăcu disperare măcar o parte din cele 1 milion de locuri noide muncă promise de Guvern. Statistica arată că, la 30iunie 2013, existau 1.046.103 comercianţi activi din punctde vedere juridic, faţă de 974.605, la aceeaşi dată aanului trecut. Creşterea de 7,34% este însă mult preamică faţă de nevoile românilor.

FO

CU

S

10

Page 7: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

stat UE care licenþiazã vehiculelesub 3,5 t ºi cu 9 locuri. Îmi exprimre zerva cu privire la capacitateaad ministrativã a ISCTR de a ges -tiona un parc important su pli -mentar de maºini“, a mai afirmatLucian ªova.

Mingea este în curteacărăuşilor

Þinând cont de problemeleridicate privind conduita ºoferilorcare conduc vehicule sub 3,5 tsau cu 9 locuri, deputatul PSD apropus companiilor de transportsã se gândeascã la o formã deasu mare a problemei, ca parte -ne riat cu Poliþia, cu organele sta -tu lui, în sensul de a arãta cã semanifestã într-un mod voluntar înîmbunãtãþirea pregãtirii ºoferilor.„Mediul privat ar putea promovao iniþiativã sub formã de parte ne -riat, privind formarea ºoferilor. Arfi o variantã care ar aduce bene -ficii reale operatorilor de transportºi care s-ar putea dovedi mult maipuþin costisitoare decât impu ne -rea prin lege a licenþierii vehi cu -lelor. O astfel de campanie ar

putea demonta în totalitate nece -si tatea autorizãrii vehiculelormici“, a þinut sã sublinieze de pu -tatul Lucian ªova.

În acelaºi context, Lucian Di -niþã, directorul Direcþiei Rutieredin cadrul IGPR, a apreciat cã pa -tronii ºi managerii de transporttre buie sã abordeze cu mai multãatenþie segmentul de pregãtire aºo ferilor. „Pãrerea mea personalãeste cã pregãtirea ºoferilor se aflãsub orice criticã. Din mai multecau ze: poate nu doar din cauzaºcolii, a instructorului. Dar oameniicare îºi iau carnetul nu ºtiu sã þinãvolanul. ªi asta în condiþiile în careromânii erau printre cei mai buniºoferi din lume...“, a adãugat el.

Condusul agresivar putea fisancţionat

Dar nu numai pregãtirea însine este importantã, ci ºi modulîn care este abordatã verificareafizicã ºi mentalã a conducãtorilorauto profesioniºti.

„Am trimis un ºofer, de 21 deani, proaspãt angajat, la SpitalulCFR Witting pentru analize. M-asunat sã mã întrebe dacã se poateduce în altã parte pentru cã nu aobþinut avizele. L-am întrebat dece ºi mi-a rãspuns cã încurcã roºulcu verdele. Bineînþeles cã nu amac ceptat, dar mã întreb cum a pu -tut obþine avizele medicale pentrupermisul de conducere?“, a men -þio nat unul dintre transportatoriipre zenþi la masa rotundã.

Cãrãuºii au þinut sã atragã aten -þia inclusiv asupra proble me lor pecare le ridicã atitudinea la volan,care nu poate fi evaluatã de cãtreun instructor. Cum pot fi trecutetestele psihologice, chiar ºi atuncicând existã probleme cla re deagresivitate? Este un semn deîntrebare pe care l-au ri di cat ceicare au participat la masa rotundã.

De altfel, Lucian ªova a pre -cizat cã noul cod rutier, aflat înacest moment în discuþia CamereiDeputaþilor ºi care ar putea fi votatpânã la sfârºitul anului, va includeprevederi privind condusul agre -siv.

În paralel, Guvernul a pus îndez batere publicã propunerile demodificare ºi completare a legis -la þiei rutiere. Directorul DirecþieiRutiere din cadrul IGPR a precizatcã se discutã ca perioadele desus pendare ale permiselor deconducere sã ajungã chiar ºi pânãla 4-5 ani în anumite situaþii. Deasemenea, se va mãri cuantumulamenzilor, ajungându-se pânã la

200 de puncte de amendã pentrucon ducerea sub influenþa bãu tu -ri lor alcoolice ºi depãºiri mari alevitezei legale.

Accidente înscădere

„În ultimul timp, pot spune cãm-am confruntat cu un adevãratcon curs de rãsturnat TIR-uri. Sãreu ºeºti sã rãstorni 3 tiruri într-oorã ºi jumãtate, pe DN7, este ceva.ªi toþi, rãsturnaþi în mijlocul dru -mu lui, pe partea carosabilã. Amob servat în ultima perioadã cãaccidentele turism - turism au fostînlocuite cu accidente între un tu -rism ºi un TIR sau între un turismºi un maxi-taxi sau alte mij loacede transport public“, a arã tatLucian Diniþã. Se pune însãproblema: accidentele rutiere suntfavorizate de lipsa de regle men -tare sau sunt generate de încãl -ca rea reglementãrilor existente?

Totuºi, în statistici, nivelul ac -ci dentelor grave este în scãdere.„Chiar dacã la nivelul anului 2012s-au înregistrat mai mult cu 22de morþi decât în 2011, tendinþage neralã este de scãdere. La ni -ve lul anilor '77 - '79 se înregistrauaproximativ 3.200 de morþi ºicred cã în 2013 vom scãdea sub2.000, iar aceasta în condiþiile încare traficul este cu totul altul.Dupã 6 luni ºi 9 zile din 2013 amînregistrat 3.871 de accidente -mai puþin cu 462 de accidentefaþã de anul trecut. Avem 734 demorþi, cu 100 mai puþini decât îna ceeaºi perioadã, ºi 3.862 de rã -niþi grav, cu 452 mai puþini decâtanul trecut“, a precizat Lucian Di -niþã. El a subliniat cã românii suntimplicaþi în accidente foarte graveºi în afara þãrii. „Vã dau câtevaexemple. Acum 2 ani în Ungaria- 15 morþi, în maºinã de 8 plus 1lo curi. La fel în Spania - 8 plus 1,Italia - 8 plus 1, Franþa - 8 plus 1.Numai în ultimii 2 ani.“ În ceea cepri veºte nivelul accidentelor încare sunt implicate autovehiculelede marfã, Lucian Diniþã a precizatcã evoluþia urmãreºte o sinusoidã,cu o scãdere mai micã. El a su -bli niat cã un ºofer nepregãtit nuadu ce numai prejudicii de ima -gine, ci ºi financiare. „ªtiu un cazîn care un ºofer a fãcut praf 5 au -to trenuri în 5 ani, în cadrul ace -leiaºi firme. Este foarte importantca la angajare sã le cereþi cazierulde la Poliþie“, a concluzionat ºefulPoliþiei Rutiere.

Meda [email protected]

august 2013 ........................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

13...................................................................................................................... august 201312

EV

EN

IMEN

T

VV otul în plen privindOUG 11/2013 care in -tro duce licenþiereapen tru maºinile mici arpu tea avea loc în luna

sep tembrie dupã ce, în iunie, Co -mi sia pentru Industrie ºi Serviciia dat aviz negativ acestor regle -men tãri, la analiza ordonanþei.„Îmi doresc sã fiu catalizator întrepãrþile interesate ºi cred cã existãar gumente din partea mediuluiprivat în a avea rezerve faþã deOUG 11. Analizând expunerea demo tive conceputã de cãtre Minis -te rul Transporturilor - care a statla baza elaborãrii actului normativ

- prezintã o serie de vulnerabilitãþi.Pe de altã parte, cred cã existã ºio serie de argumente care sã nefa cã sã privim cu atenþie asuprafe nomenului“, a subliniat Lucianªova. El a precizat cã la capitolulvulnerabilitãþi ar putea fi trecutãincidenþa mare a accidentelor ru -tie re grave, evaziunea fiscalã im -por tantã manifestatã în cazulvehiculelor cu 8+1 locuri, neres -pec tarea normelor privind omolo -garea vehiculelor care nu respectãmase ºi dimensiuni ºi prezintã pe -ricol prin supraîncãrcare. „Toate a -ceste argumente strânse condu -ceau cãtre o singurã concluzie:

a ceste vehicule trebuie sã intresub incidenþa reglementãrii în sen -sul licenþierii pentru a putea ficon trolate de cãtre autoritateacom petentã, ceea ce ne-ar puteaajuta ca ºi în cazul transporturilornereglementate sã vizãm per fec -þiunea valabilã pentru vehiculelemari. În cadrul discuþiilor purtatecu reprezentanþii ministerului înCo misia pentru Industrie ºi Ser -vi cii, am întrebat dacã se consi -de rã cã nu mai este nimic de fãcutpe segmentul vehiculelor de pes -te 3,5 t, þinându-se cont cã s-adecis sã se facã un pas atât de te -merar, ca România sã fie primul

Pregătirea şoferilorpoate face diferenţaO campanie de pregătire a şoferilor din partea mediuluiprivat ar putea ajuta Parlamentul să voteze abrogareaprevederilor privind licenţierea vehiculelor sub 3,5 t saucu 9 locuri. Este mesajul transmis de Lucian Şova,deputat PSD, cu ocazia mesei rotunde pe probleme delegislaţie, organizate de revista Ziua Cargo.

Directorul DirecþieiRutiere din cadrul IGPR,Lucian Diniþã, inspectorulde stat șef ISCTR, Gabrielªtefãnescu, deputatulPSD Lucian ªova ºidirectorul general RAR,George Adrian Dincã, auintrat într-un dialog directcu transportatorii cuocazia mesei rotundeorganizate de revistaZiua Cargo.

Page 8: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 2013

II IS EMEA (Incident Informa -tion Service - Serviciul deInformaþii privind Inciden te -le) din cadrul TAPA subli nia -zã faptul cã întregul „modus

operandi” (MO) rãmâne întrucâtvamisterios ºi inexplicabil ºi cã totuºidovezile cã furturile s-au pro dus înmers pot fi puse la îndo ialã. Con -form organismului, chiar ºi detectivicu experienþã din ca drul Poliþieiger mane (Nord-Rin Westphalia),unde s-au înregistrat peste 50 deastfel de incidente de la jumãtatealui 2012 ºi pânã în prezent, admitcã nu ºtiu cu cer ti tudine absolutãcã aceste furturi s-au realizat înmers, pe auto stra dã sau bunurile aufost subtilizate în alt mod.

Totuºi, existã dovezi cã a fostfo losit un mod de operare tipic ro -mâ nesc, cel puþin în unele dintreca zuri. De exemplu, faptul cã vehi -cu lele din care s-au furat bunuri întimpul nopþii nu au oprit nici mã -car o singurã datã pe drum (in for -ma þii conform tahografului ºi GPS).Sau cã, în cel puþin un caz în regis -trat recent în Germania (Sa xonia),alarma de la uºa trailerului s-a de -clan ºat ºi a alertat camera de con -trol (care monitoriza activ încãr cã -tura) în timp ce camionul rula peautostradã. Sau faptul cã într-uncaz raportat în luna mai, ºoferii unormaºini care au depãºit un camionpe o porþiune întu ne ca tã a auto -strã zii belgiene E13 au raportat cãau vãzut gangsteri agitându-se înspa tele trailerului ºi aruncând cutiiîntr-un van care ve nea din spate.În fine, trebuie men þionat faptul cãîn 2008 poli þia germanã din Dort -mund a ares tat un grup de ºase ro -mâni care fuseserã prinºi în flagrantîn timpul unui asemenea furt (con -dus în spa tele unui trailer ºi mani -pu lat încuietori).

În luna mai, IIS EMEA a infor -mat membrii TAPA cã, în plus faþãde cele peste 50 de incidenteînre gistrate în Nord-Rin Westpha -lia ºi Saxonia Inferioarã, au fost

semnalate cel puþin cinci incidentede furt de marfã pe autostrãzilebel giene, în care se suspecteazãutilizarea modului românesc deope rare, asupra unor camioanecare au plecat din Olanda cãtreFran þa sau Marea Britanie.

Update-uriîngrijorătoare

Din mai ºi pânã în prezent, aso -ciaþia a adunat informaþii con formcãrora cel puþin ºase noi inci dentecu „MO românesc” au fost ra por -ta te între 7 iunie ºi 30 iulie asupraunor încãrcãturi expediate dinOlanda (Tilburg). Unul dintre ca -mioane mergea cãtre Polonia, celde-al doilea cãtre Republica Cehã,douã cãtre Germania ºi unul cãtreMarea Britanie. Unul dintre cami -oa ne a avut o livrare în Olan da ºiºoferul a observat lipsa mãr fii cânda ajuns la destinaþie în Den Bosch.N-a putut fi încã deter mi natã locaþiaexac tã a nici unuia dintre acestefur turi, dar se crede cã aceste ve -hi cule nu au oprit nici mã car o sin -gu rã datã pe drum (sur sa: PoliþiaNa þionalã Olan dezã).

Alte opt furturi din camioaneîn miºcare au fost raportate deun membru TAPA în partea deVest a Slovaciei, care a precizatcã este vorba despre o creºteresem nificativã de astfel de inci -dente în aceastã þarã de la jumã -ta tea lui iunie a acestui an. În unul

dintre cele opt cazuri, ºoferul aoprit doar foarte puţin, la graniþadintre Slovacia ºi Ungaria. Într-unaltul, ºoferul a înregistrat declan -ºa rea alarmei de uºã deschisã înmers. A oprit în cea mai apropiatãparcare ºi a gãsit sigiliul rupt. Întrei din cele opt incidente, se sus -pec teazã cã furturile ar fi avut locpe autostrada D1 între Trnava ºiBra tislava. În celelalte 5 cazuri,nu se cunoaºte locaþia.

În Germania, dupã valul de fur -turi care au avut loc de la jumã ta -tea anului 2012 pânã în martie2013, n-au mai fost raportate in -cidente de acest gen cãtre EMEA.Surse contactate de acest orga -nism au declarat cã se bãnuieºtecã publicitatea masivã care i s-afãcut în media din Germania aces -tui MO ºi creºterea vigilenþei po li -þiei este posibil sã fi gonit hoþii cã -tre alte regiuni sau þãri înve ci nate.

Concluzia nu este foarte favo -ra bilã României ºi românilor, caredeja suferã de publicitate negativãîn Vest (ºi nu numai) pe nenumã -rate planuri. Este drept cã parcãne-am specializat ca infractori aiEuropei. Dar, poate, ºi mai drepteste cã nimeni nu face nimic sãcontracareze aceastã imagine lanivel internaþional cu elementelepozitive de care nu ducem deloclipsã.

Raluca MIHĂ[email protected]

Furturile din camioane înmers împânzesc EuropaTAPA EMEA (Transport Asset Protection Association -Asociaţia de Protecţie a Bunurilor în Transport) atransmis recent mai multe informaţii potrivit cărora, înultima perioadă, au avut loc mai multe furturi dincamioane în mişcare, operate de infractori în vanuri, caremerg suficient de aproape de camioane pe autostradăpentru a fi capabili să spargă încuietorile trailerului, unmod de operare cunoscut ca fiind unul tipic românesc.

FO

CU

S

14

Page 9: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 ........................................................................................................................ 17...................................................................................................................... august 201316

FO

CU

S

„Piraţii“ TIR-urilor,pe bursa de transport

SS e dãdeau transportatoriînscriºi pe bursa detrans port mãrfuri, dar ºiproprietari de mãrfuri cecãutau transportator pe

bursã. Mai pe româneºte, piratauTIR-urile, dar nu în modul clasic,la drumul mare, ci pe Internet.Le-a ieºit o perioadã, dar acumsunt arestaþi ºi vor rãmâne anigrei dupã gratii.

Escrocii au pus la punct un sis -tem eficient de piratare a TIR-u ri -lor, mizând pe faptul cã activi ta teade transport este într-o con ti nuãmiº care, iar firmele care rã m ân cuca mioane libere într-o zonã pos -tea zã imediat acest lucru pe site-ulburselor de transport, pentru a pre -lua în cel mai scurt timp o altã marfãºi a evita chel tu ieli suplimentare.

Poliþiºtii români de investigarea fraudelor, sub coordonarea pro -cu rorilor Parchetului de pe lângãTribunalul Bucureºti, au desco pe -rit modul ingenios de operare alunei grupãri de „piraþi“, care a pã -gubit cu 380.000 de euro (pre -ju diciu estimat pânã în acest mo -ment) firme de pe teritoriul maimultor state. De la începutul anu -lui 2012 ºi pânã în iunie 2013,

au reuºit sã deposedeze în modfrau dulos mai multe societãþi co -mer ciale române ºi strãine de can -titãþi impresionante de marfã(carne de pui, produse cosmetice,fructe, anvelope etc).

Iatã paºii pe care îi urmau in -fractorii, redaþi de Parchet:

1. Fãptuitorii creeazã, în nu -me le unei societãþi comerciale,con turi pe site-urile interne ºi in -ter na þio nale ale burselor de mãr -furi (de exemplu: www.cargo.lt,www. bursatransport.com, www.timocom.com), obþinând în acestsens de la administratorii acestorsite-uri datele de logare (user ºiparolã).

2. Cu ajutorul acestor date delogare, fãptuitorii intrã pe acestesite-uri, vizualizând cererea detrans portare a mãrfii dintr-o loca -þie în alta (de regulã dintr-o þarãîn alta) pe care furnizorii sau be -ne ficiarii mãrfurilor o afiºeazã -prin intermediul unei societãþi-broker organizatoare a transp or -tu lui. De exemplu, dacã o so cie -tate din Lituania doreºte sã-i fieadusã o marfã din Germania, pos -teazã aceastã cerere pe site-ullocal www.cargo.lt.

3. Dupã ce fãptuitorul se lo -ghea zã pe acest site ºi vizua li zeazãcererea, ia legãtura (de regulã prine-mail sau telefon) cu societateacare a postat anunþul. Se reco man -dã cu un nume fals, pretinzând înmod mincinos cã este reprezen -tan tul unei societãþi de transportdis pusã sã transporte marfa la des -tinaþie.

4. Pentru a deveni credibil, fãp -tu itorul trimite prin e-mail aces teiso cietãþi documentele firmei pecare o foloseºte în mod fraudu los(li cenþã de transport, poliþa de asi -gu rare a CMR etc - pe care le-a ob -þinut de la societatea realã, în urmaunor fapte anterioare), iar aceas taîi trimite comanda de trans port, pecare fãptuitorul o „con firmã“.

5. Dupã ce s-a asigurat cã a în -cheiat contractul de transport cusocietatea sus-menþionatã, fãptui -to rul se logheazã pe site-ul burseiro mâne de transport, unde vizua -li zeazã societãþile de transportce au camion liber în zona de în -cãr care a mãrfii.

6. Dupã acest moment, fãptui -to rul - folosind un alt nume fals ºire comandându-se fraudulos ca re -pre zentant al altei societãþi de

„Piraţii“ TIR-urilor au trecut online, pe bursa detransport, şi operează în toată Europa. Trei români aufost prinşi de autorităţi, dar după ce escrocii au reuşit sădea „ţepe“ timp de un an şi jumătate mai multor firmedin ţară şi din Germania, Spania, Lituania, Rusia, Franţa,Grecia, Italia, Olanda.

trans port (de aceastã datã ungarã- locul deturnãrii mãrfii) ia legãturacu transportatorul român cu ca mi -on liber în zonã, cãruia (sub pre tex -tul cã societatea sa are ca mioaneleocupate) îi solicitã sã încarce marfade la furnizor ºi sã o transporte peteritoriul Ungariei (zona Buda pes -ta), de unde socie tatea fãptuitorului„o va prelua ºi transporta la desti -naþia finalã“ - încheind un contractde transport cu acesta (comandãde transport confirmatã + schimbde docu men te de transport).

7. Dupã ce societatea românã- de bunã-credinþã - încarcã marfaºi o duce la destinaþia indicatã defãptuitor (zona Budapesta), prinintermediul complicilor marfa estedeturnatã într-un depozit „con -tro lat“ de fãptuitor (în unele cazuriprin ruperea frauduloasã a sigi li -ilor aplicate de autoritãþilor va -ma le de destinaþie). De aici, marfaeste vândutã „la negru“.

8. Înainte de plecarea camio -nu lui transportatorului de bunã-cre dinþã, complicii aplicã în modfrau dulos pe CMR-ul de transporto semnãturã ºi ºtampilã apar þi -nând unei societãþi ungare (alecãrei documente au fost sustraseanterior), achitând ºoferului con -tra valoarea transportului pânã laBudapesta.

Trei, după gratii

În baza acestor informaþii, pro -curorii Parchetului de pe lângãTri bunalul Bucureºti, împreunã culu crãtori de poliþie judiciarã dinca drul IGPR - Direcþia de Inves ti -gare a Fraudelor, cu sprijinul lo -gistic de specialitate al colegilorde la Direcþia Operaþiuni Speciale- Serviciul Operaþiuni SpecialeOra dea ºi de la Centrul de Coo -pe rare Poliþieneascã Interna þio -nalã, au destructurat grupareaspe cializatã în sãvârºirea de înºe -lãciuni prin intermediul site-urilorburselor de transport interne ºiinternaþionale.

Anchetatorii l-au depistat peBa lint Andrei Ioan care, cu com -pli ci tatea lui Popa Eduard Cristianºi Popa Auraº Genovel, în perioa -da fe bruarie - mai 2013, a indusîn e roa re ºi prejudiciat mai multeso cie tãþi comerciale din Româniaºi strãinãtate, prin „preluarea“mãrfii ex pediate sau destinate a -ces tora ºi „deturnarea“ de la tra -seul sãu ini þial, pe teritoriul Un ga -riei (Buda pes ta), de unde ºi-oîn suºeau în mod fraudulos ºi ovindeau „la negru“.

Pentru destructurarea grupãrii,organele de urmãrire penalã aucolaborat cu autoritãþile ungare,

prin intermediul I.G.P.R. - Centrulde Cooperare Poliþieneascã Inter -na þionalã. Au fãcut un control fis -cal la un depozit de legume-fructedin Budapesta ºi verificãri la 3agenþi economici de naþionalitatemaghiarã.

Cu ocazia celor 13 percheziþiiefectuate, la începutul lunii iunie,ºi în judeþul Bihor, organele deur mãrire penalã au ridicat 5 lap -topuri ºi 17 unitãþi de calculator,precum ºi 15 telefoane mobilecare ar fi fost folosite de membriigrupãrii pentru contactarea trans -po r tatorilor ºi a victimelor.

De asemenea, au fost ridicatemai multe înscrisuri reprezentânddocumente de transport falsi fi ca -te, acte de identitate falsificate ºiînscrisuri aparþinând mai multorsocietãþi comerciale fantomã, fo -lo site în comiterea înºelãciunilorpe bursele de transport.

Dupã audieri, în noaptea de 1spre 2 iunie a.c., procurorii Par -che tului de pe lângã TribunalulBu cureºti au emis ordonanþe dere þinere pe numele celor 3 „piraþi“- Balint ºi cei doi Popa -, iar pe 2iunie, Tribunalul Bucureºti a decisarestarea lor preventivã.

Magda [email protected]

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

Page 10: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 ........................................................................................................................ 19...................................................................................................................... august 201318

FO

CU

S

Cum securizămcontainerele

AA tunci când este vorbadespre securitatea în -cãr cãturilor, fie cã estevor ba despre camioa -ne sau containere,

une le companii aplicã soluþii tra -di þionale „track & trace”. Avândîn vedere faptul cã tehnologiaavan seazã extrem de rapid, sepoa te crede cã aceasta este ome todã deja expiratã. Dar chiaraºa ºi este?

„N-aº spune cã «track&trace»este o metodã expiratã. Porto fo -liul nostru de servicii acoperãaceastã metodã pentru containerela preþuri foarte reduse. Dacã vreisã foloseºti datele pentru a veniîn sprijinul managementului resur -se lor sau doreºti doar sã ai ungrad mare de transparenþã în pri -vin þa localizãrii bunurilor, acestsis tem poate fi suficient. Totuºi,nivelul de credibilitate al acestordate este foarte scãzut. Ce vezipe harta ta digitalã este pozi þio -na rea modemului ºi în cel mai rãucaz nu este nici mãcar montat pecon tainerul pe care este de aº -tep tat sã fie montat”, spune Dr.Busch.

Specialistul considerã cã, dacãin tenþionezi sã îþi securizezi con -tainerul, trebuie sã stabileºti unnivel de „încredere” care sã fietrans ferat acestuia. Acest lucruse poate realiza prin sigilii elec -tro nice personalizate (e-seals)care restricþioneazã accesul lacon tainer, permiţându-l numai per -soa nelor autorizate. Acest nivelde securitate poate fi monitorizatde-a lungul întregului supply-chainchiar ºi în timp real, cu ajutorulunor tehnologii adecvate. Fisuriledin acest nivel de securitate potfi raportate în timp real, astfel în -cât poþi adopta mãsurile necesarecât mai curând posibil. O altã pro -ble mã a sistemelor convenþionalede „tracking & tracing” este fo lo -si rea unor tehnologii uºor de ma -ni pulat ºi/sau atacat.

Dacã ai încredere în datelegenerate de un sistem carese bazeazã pe tehnologii caresunt uºor de atacat saumanipulat, reuºeºti sã faciexact opusul a ceea ce îþidoreºti sã realizezi. În cel mairãu caz, un sistem„track&trace” care nu esteconform standardelor desecuritate IT va oferiinfractorilor un buninstrument pentru a-ºi acoperiactivitatea. ªi hoþii semodernizeazã!

Pentru a obþine un nivel înaltde siguranþã, tehnologiile ºi sis -te mele aplicate trebuie sã fie con -forme cu sau sã fie proiectate cuun nivel foarte înalt al standar de -lor de securitate din domeniul ITºi trebuie sã fie capabile sã detec -teze ºi sã contracareze atacuri ci -bernetice ºi/sau de altã naturã.

Bune practici însupply-chain

Tehnologia nu va rezolva pro -blema de una singurã. Un conceptde securitate - cum ar fi, de exem -plu, sigiliul electronic cu alarmã întimp real - necesitã procese modi -fi cate sau adiþionale care trebuieres pectate cu stricteþe. De exem -plu, aceste procese pot includeadministrarea ºi aplicarea sigiliilorelectronice sau definirea mãsu ri -lor de adoptat în cazul raportãrii

unor fisuri sau atacuri. Iar acest lu -cru este valabil pentru toate con -ceptele de securitate ºi tehno lo -giile implicate.

Securitatea prin apãsareaunui buton e o iluzie.

Conform celor declarate de Dr.Busch, urmãtorul pas ar putea ficombinarea conceptelor indi ca tive(e-sealing) cu tehnologiile preven -ti ve. Sigiliile electronice pot fi acþio -na te prin intermediul unor carac -te ristici biologice ale persoanelorautorizate.

Protecţie întransport

Mãsurile preventive cu ajutorulîncuietorilor sunt întotdeauna maimult sau mai puþin uºor de „spart”de cãtre infractori. Numai un sis -tem indicativ nu poate preveni ata -cul, ci doar sã îl raporteze în timpreal. Pentru bunurile cu valori marieste în acest caz obligatoriu sã fieelaborat un plan de acþiune caresã se poatã aplica imediat în cazde alarmã. O combinaþie de mãsuriin dicative ºi de preven þie prin încu -ietori va prelungi in ter valul de timpîn care se poate in terveni eficient.

Potrivit lui Wolfgang Busch, cuajutorul celor mai recente teh no -logii în caz de atac, alarma se poatedeclanºa în aproximativ 2 minute,oriunde în lume ºi 24/7. Se poateobþine poziþia geogra fi cã exactã,

Containerele în tranzit sunt în mod frecvent ţintelehoţilor de marfă. Dr. Wolfgang Busch, Project Manager, aoferit în cadrul newsletterului TAPA EMEA mai multeinformaţii privind importanţa unei abordări pe mai multeniveluri pentru o securitate eficientă a containerelor.

o poziþionare pe o hartã digitalã ºipe o hartã realã geograficã. Acestedate se pot trimite automat cãtreun centru te lefonic de urgenþã, caredeclan ºea zã mãsurile prestabilite.Aces te servicii sunt oferite de com -pa nii de securitate cum ar fi Se cu -ritas sau Bosch.

Acest tip de tehnologie poate fiaplicat containerelor transporta teaerian. „În prezent testãm teh no - logia cu Airbus. În general, poa te fiuti lizatã pe orice dubã/cabinã în -chi sã, cum ar fi pe containere, trai -lere sau vagoane”, spune Dr. Busch.

Costurile pentru servicii desecuritate a datelor sunt decirca 15 eurocenþi pe mesajplus o ratã lunarã fixã deaproximativ 25euro/container/lunã.Preþurile la hardware suntde 30 euro/lunã. Costurilepentru transportul unitãþilorde securitate depind de lacaz la caz ºi de apropiereafurnizorului de servicii faþãde utilizator.

Mãsurile de securitate sunt im -ple mentate de obicei de cãtre expe -di torii ºi cei care asigurã logis ticamãr furilor de valoare, de pro dusefar ma ceutice, de produse re frigerate

(lanþ frigorific), de bu nuri în cazulcãrora calitatea este relevantã pentruurmãtoarea eta pã de producþie saupentru vân zãri.

Cum funcţioneazăsigiliile electronice

Sigiliile electronice pot în pre -zent sã fie aplicate prin inter me -diul unor dispozitive cum ar fismart phone-urile sau cititoarele decod de bare. Acest lucru poate firealizat ºi prin utilizarea unor co -duri PIN unice ºi individuale. Si gi -liile sunt administrate prin inter me -diul unei platforme Se cureSystempe internet.

„Sistemele telematice în trans -por tul containerizat nu numai cãper mit creºterea nivelului de se -curitate. Acestea deschid drumul

cãtre implementarea conceptelorlogistice ºi vamale inovative carevor creºte eficienþa proceselor lo -gis tice. Efectele sunt un nivel maiînalt de transparenþã ºi secu ri tate,mai mult control asupra con tai -nerelor (acces autorizat), un gradmai mare de produc ti vi tate ºi, deci,costuri mai reduse ale proceselor.Pe scurt, aceste con cepte vor per -mi te o securitate cres cutã, avândîn acelaºi timp potenþialul reduceriicos turilor. Mai mult decât atât,nivelul de trans parenþã care poatefi garantat clientului final va deveniun factor de competitivitate - înspe cial în seg mentul transporturilorde lanþ fri gorific”, a concluzionatDr. Busch.

Raluca MIHĂ[email protected]

Concepte de securitate- Inspecþie non-intruzivã: tehnologiile din zona radiografierii

containerelor (X-ray).- Sisteme indicative: sisteme în timp real cu sigiliu electronic

personalizat ºi geofencing în timp real, cu potenþial de implementarea unor concepte logistice „inteligente” pentru containere. Acestetehnologii permit de asemenea implementarea unor procese vamalemai eficiente, cum ar fi pre-vãmuirea containerelor direct dupãsigilarea de cãtre autoritãþile vamale ale þãrii de destinaþie (în modcurent prevãzut în cadrul poiectului UE CASSANDRA).

- Sisteme preventive: sisteme de încuietori.

Page 11: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 .............................................................................................................................................................................................................................................. august 2013

PR

EZEN

TA

RE

20

PR

EZEN

TA

RE

21

Transport dupăo reţetă sănătoasă

AA ctivitatea Practicomaduce în prim plan ele -men te de logisticã,trans port ºi distribuþie,con centrându-se pe

douã contracte importante, careau generat dezvoltarea la nivelulfirmei. „Nu facem un transportclasic, din punctul A în punctul B,ci oferim soluþii complexe în spe -cial pe segmentele de transportsub temperaturã controlatã ºi pen -tru industria auto, unde sunt po -zi þionaþi cei doi clienþi importanþi.

Temperaturăcontrolată...

Concret, 30 de maºini echi pa tepentru temperaturã contro la tã oferãservicii de distribuþie pentru unretailer important, în timp ce res tulparcului, de pânã la 70 de ve hi cule,este utilizat pentru trans por tul depiese auto“, ne-a explicat Io nel Ci -pere. El a pre cizat cã dis tri buþiarealizatã de la platforma re tai leruluicãtre ma ga zine implicã o serie deele men te speciale. Ast fel, sunt utili -za te vehicule dotate cu lif turi demarfã pentru livrãri de cãru cioaremobile cu marfã, fiecare „schimb“de pe maºinã fiind format din ºoferºi ma nipulant. O parte din flota des -ti natã acestui contract lu crea zã 7zile din 7, 20 de ore din 24, faptcare presupune resurse u ma ne im -portante. „Maºinile care lu crea zã înacest regim sunt gru pa te câte douã,

iar personalul alo cat pentru un grupde douã maºini este de 10 persoane,jumãtate ºo feri ºi jumãtate ma ni pu -lanþi. In vestim într-un service propriupentru a reduce la minim timpul alo -cat pentru re pa raþii. Din pãcate nuam gãsit un par tener de service caresã se înca dre ze în intervalele orarede care a veam nevoie. Un ser viceterþ nu po ate reacþiona in stant la so -

li ci tã ri le noastre. Ca ur mare a inter -na li zã rii service-ului, am reuºit, spreexemplu, ca de la mo mentul sem -na lãrii unui am bre iaj cãzut, în 4 orema ºina sã se afle din nou la rampade încãrcare. Chiar dacã în acestmo ment flota noas trã nu este foar -te mare, in ves tiþia într-un servicepro priu se jus tificã þinând cont depla nurile de dezvoltare. În ideea dea redu ce costurile ºi a optimiza ac -ti vi ta tea, fiecare maºinã are partede o inspecþie sãptãmânalã pentrua se siza eventuale defecþiuni, astape lângã faptul cã ºoferul trebuie sãîn tocmeascã o fiºã ºi sã sem na lezee ven tuale probleme pe care le con -statã între inspecþii.“ Io nel Cipere aþinut sã precizeze cã tot pe seg men -tul de tempe ra turã con trolatã, Prac -ti com dispune din acest an de unde pozit nou, la Braºov, cu funcþiede cross-dock ing.

Practicom activează pe piaţa românească încă din 1998,reuşind să îşi creeze un portofoliu de clienţi pe baza uneireţete sănătoase. Într-o perioadă în care piaţa s-aconfruntat cu probleme, compania a înregistrat rezultatepozitive, iar planurile pentru următorii ani sunt cel puţincurajoase. Despre cum poţi păstra firma pe o liniesănătoasă fără să faci rabat pe partea de dezvoltare amstat de vorbă cu Ionel Cipere, director Practicom.

...şi transport justin time

Pe de altã parte, contractul pri -vind segmentul de piese auto cu -prinde un spectru mai larg deactivitãþi. Astfel, în fiecare zi de lu -cru din sãptãmânã, se încarcã uncamion în sudul Poloniei, care apro -vizioneazã depozitul central alclientului, aflat la Braºov. „La aceas -tã cursã, pentru care lucrãm cu doiºoferi, timpul de tranzit specificatîn contract este de 19 ore, iar înfie care zi este pro gra ma tã descãr -ca rea la Braºov. Oda tã aduse pie -se le la depozitul din Bra ºov, întreore le 19 ºi 21 se în car cã maºinilededicate trans por tului intern, ºitoate livrãrile se încheie pânã la6:30 dimineaþa. Prac tic, marfaîncãrcatã în camion în Polonia înjurul orei 19, ajunge în orice punctdin România în 36 de ore. Din mo -men tul în care mar fa ajunge la de -po zitul central, aceas ta este pre -lua tã de cami oa nele de linie caremerg cãtre Bu cu reºti, Cluj, Bacãu,Deva, unde Prac ticom are depozitepentru cross docking, iar de acolopor nesc vehiculele mici de dis tri -bu þie, care o duc pânã la destinaþiafi nalã“, a menþionat directorul Prac -ticom.

Respect pentruşoferi...

Cheia într-o firmã de transportstã în ºoferi, care reprezintã inter -fa þa companiei cu clienþii sãi, iarPrac ticom a gestionat cu grijã a -cest segment. „Am stabilit numã -rul ºoferilor astfel încât normelede condus ºi odihnã prevãzute înAETR sã fie respectate inclusivpe vehiculele mici sub 3,5 t, chiardacã legea nu impune în acest

caz un astfel de program. Atuncicând se face alocarea curselor,pe lângã lun gimea ºi durata cur -sei, þinem cont ºi de un numãr deore lunare care nu trebuie depãºit.Concret, pen tru douã maºini dedis tribuþie ur banã, avem 5 ºoferi.În acest mo ment monitorizãmfoar te atent activitatea ºoferilor,zi de zi, la orã, la minut. Avem niº -te timpi þintã care trebuie respec -taþi întoc mai, de aceea mai multde douã gre ºeli din partea ºoferu -lui în seam nã încheierea colabo rã -rii“. Pe de altã parte, Ionel Ciperea þinut sã sublinieze cã ma na ge -men tul firmei este foarte preo cu -pat ca ºoferii sã fie bine pregãtiþi,sã fie mulþumiþi financiar, salariileplãtite integral la alb aflându-sepeste media de pe acest segment.„Compania cheltuieºte aproxi ma -tiv 20.000 euro anual cu sãnãta -tea angajaþilor prin încheierea u -nor poliþe de asigurare laMedLife“, a adãugat directorul ge -neral Practicom, menþionând cãsunt oferite inclusiv sporuri de fi -delitate ºoferilor care se înca -dreazã în cerinþele companiei.

... şi educaţie

Ionel Cipere a precizat cãpentru a dezvolta echipa de ºoferi,Prac ticom are în vedere înche ie -rea unui parteneriat cu o ºcoalã de

ºoferi. În plus, pentru pregã ti reaconducãtorilor auto, a fost creatun departament condus de per -soana desemnatã, unde se faceinstruirea imediat dupã anga ja re.Pe parcurs, unde se con si de rã cãeste cazul, persoana de sem natãmerge chiar ºi „pe te ren“, sã mo -ni torizeze ºi sã co recteze acti vi -ta tea ºoferului. „La «educarea»ºoferilor ne-a ajutat in clusiv nu -mãrul de telefon pe care l-am puspe maºini pentru sem nalareaactelor de indis ci pli nã. Aceastãacþiune a avut un im pact pozitiv ºiacum suntem foarte mul þumiþi“, aapreciat Ionel Ci pere.

În aşteptarealui 2017

Din luna iulie a fost creat unnou departament de expediþii ru tie -re, aeriene ºi navale, care se ada -u gã la linia de business dez vol tatãacum un an, de consul tan þã logis -ti cã. „Avem un plan de afa ceri gân -dit pe patru ani ºi nu ne do rim alt -ceva decât o creºtere sãnã toasã.Anul acesta îl vom în chide cu 70de unitãþi de trans port, iar în 2017,conform calcu le lor noastre, ar tre -bui sã ajungem la 200“, a con clu -zio nat Ionel Ci pere.

Alexandru [email protected] activităţi Practicom:

- distribuþie de marfã la nivel naþional - cu parc propriu- depozitare de marfã - stocare de marfã, servicii cu valoare

adãugatã (etichetare, reambalare, promoþii), cross docking;depozite situate în: Bucureºti, Braºov, Deva, Cluj Napoca, Bacãu

- transport rutier de marfã în trafic intern ºi internaþional cu parcpropriu ºi închiriat

- expediþii de marfã în trafic intern ºi internaþional: rutier, naval ºiaerian

- servicii de comisionare vamalã- consultanþã ºi implementare de proiecte în domeniul logistic

Cifre cheie- cifra de afaceri preconizatã pentru anul 2013 - peste 3.000.000 euro- numãrul de angajaþi pânã la finalul anului - circa 140- parcul auto propriu va ajunge la sfârºitul anului la 70 de unitãþi (63

de unitãþi actual) astfel: camioane grele cu sarcina utilã 24 t, unitãþicu sarcini utile de 8,5 t, 3,5 t, 1,5 t, 0,8 t; caroserii: prelate, dube ºibox-uri cu temperaturã controlatã (pânã la minus 18 grade Celsius)

- peste 45.000 de livrãri pe an în cadrul distribuþiei

Ionl Cipere(foto) alãturide SorinCervis șiMarius ToilasuntproprietariiPracticom

Sorin Cervis:Parcul Practicomreprezintã din punct de

vedere financiar un mixavantajos între vehicule carefac obiectul unui contract deleasing operaþional, al unuicontract de leasing financiarsau se aflã în proprietate.Ponderea leasingurilorfinanciare ºi operaþionalereprezintã un indicatorimportant atunci când accesezicredite pentru dezvoltare. Înacest moment, ne pregãtim sãachiziþionãm un camion princredit extern, ceea ce ne vaajuta sã eliminãm pierderilegenerate de diferenþele deschimb valutar, þinând cont deîncasãrile în euro.“

Page 12: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201322

TA

XE

Tarife suplimentarepentru vehiculele cedepăşesc greutateaşi dimensiunile

TT otodatã, sunt majorate ta -xele de trecere a po du luipeste Dunãre la Giur giu-Ruse. Cele de la podurileGiurgeni-Vadu Oii ºi Fe -

teºti-Cernavodã rãmân ne mo di fi -cate, dar sã nu uitãm cã ele au fostmãrite în douã etape anul acesta,la 2 februarie ºi 1 a pri lie, în bazaOrdinului nr. 2220/11.12.2012,emis de fostul mi nistru al Trans -porturilor, Ovidiu Silaghi.

Între timp, CNADNR a trecutîn subordinea ministrului delegatal Departamentului pentru Pro -iec te de Infrastructurã ºi InvestiþiiStrã ine, Dan ªova, care a emisOr d inul 290.

În Anexa 1 sunt prevãzute ta -ri fele suplimentare pentru ve hi -cu lele care depãºesc greutateaºi dimensiunile, precum ºi moda -li tatea de calcul pentru eliberareaautorizaþiei speciale de transport(AST) - ce include traseul, condiþiide parcurs ºi cost - în regim nor -mal: 20% din valoarea totalã atarifelor de depãºire, dar nu maipuþin de 10 euro, în caz cã se e -mi te dupã 2 zile lucrãtoare de laînregistrarea la CNADNR. Dacãdocumentul este solicitat în regimde urgenþã, tariful este cel de maisus multiplicat cu 1,5. Tarifele suntcu TVA inclus.

La fel se va plãti pentru emi -te rea AST în Agenþia de Controlºi Încasare (ACI) în limitele decom petenþã (documentul includetraseu, condiþii de parcurs ºi cost).Pentru avizul de depãºire a limiteide competenþã (include traseul ºi

condiþii de parcurs), tariful estede 50 de euro, identic cu cel per -ce put pentru estimare (ce includecon diþii de parcurs, distanþã ºicost, dar nu ºi traseul).

Totodatã, sunt stabilite for mu -lele de calcul pentru: tariful per -ce put în caz de depãºire a maseito tale maxime admise, indiferentde tipul suspensiilor, a numãruluide axe sau de roþi; în caz de de -pã ºire a masei maxime admisepe axã, indiferent de numãrul deroþi; în caz de depãºire a di men -siu nilor maxime admise.

Tariful pentru fiecare operaþiede recântãrire sau remãsurare, lasolicitarea utilizatorului, este de50 de euro.

Nu se aplicã tarife su pli men -tare, nu se elibereazã AST ºi nuse impun condiþii pentru însoþiredacã depãºirea masei maxime ad -

mise pe axe ºi a masei totale ma -xime admise sau a maselor peaxe ºi a masei totale înscrise înAST, rezultatã în urma cântãririi,este de pânã la: 4% inclusiv,pentru masa pe axa simplã, pentrumasa pe axa dublã ºi pentru masape axa triplã, ºi de 5% inclusiv,pentru masa totalã.

Tarifarea pentru depãºirea ma -sei totale sau pe axe nu se aplicãpentru vehiculele rutiere de trans -port persoane (autoturisme, mi -cro buze, autocare, autobuze).

În Anexa 2 sunt prevãzute ta -rifele suplimentare de acces la re -þeaua de drumuri, instituite pentruvehiculele rutiere înmatriculate înalte state, în conformitate cu acor -durile rutiere bilaterale ºi multi -la terale la care România este par -te. Astfel, taxa de acces este încuantum de 200 de euro/cursã

La 1 septembrie va intra în vigoare Ordinul nr. 290/2013,publicat în Monitorul Oficial din 2 august, privindaplicarea de către CNADNR a tarifelor suplimentare deutilizare a drumurilor naţionale, plus modul de aplicare aacestora pentru vehiculele rutiere a căror MTMA, masămaximă admisă pe axe şi/sau ale căror dimensiuni(lungime, lăţime, înălţime) maxime admise de gabaritdepăşesc limitele prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 ale OGnr. 43/1997.

Page 13: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

(in clusiv TVA) - tarif unitar -, cese achitã la punctele de trecerea frontierei, la intrarea sau ieºireadin þarã.

La aceasta se adaugã un tarifaferent autorizaþiilor „cu platã“,stabilit prin protocol de MinisterulTransporturilor, în funcþie de masavehiculului ºi distanþa pe care oparcurge.

Taxele pe podulGiurgiu-Ruse,majorate

În Anexa 3 sunt prevãzute tari -fe le de trecere pentru utilizareaPo dului peste Dunãre, pe sensulGiur giu-Ruse, precum ºi modulde aplicare a acestora, atât pentruvehiculele rutiere înmatriculate înRo mânia, cât ºi pentru cele în ma -tri cu late în alte state. Va scãdeataxa pentru vehiculele de trans -port persoane cu cel mult 8 + 1lo curi pe scaune (inclusiv condu -cã torul auto) - autoturisme, de la6 euro, în prezent, la 14 lei (3euro, 4 USD), pentru o trecere. Înschimb, va creºte la 217 lei (48euro, 62 USD) taxa perceputã latrecerile (nelimitate) pânã la 31de cembrie, faþã de 96 de europercepuþi în prezent pentru 20 detre ceri pânã la sfârºitul anului. Înplus, a fost instituitã o taxã de 38de lei (8 euro, 11 USD), pentru olunã calendaristicã, perceputã ri -ve ranilor, în locul celei de 121euro, pentru 3 luni, în prezent).

Taxele pentru vehiculele ru tie -re cu MTMA mai micã sau egalãcu 3,5 tone, exclusiv vehiculeleru tiere de transport persoane, vorfi de 26 lei (7 euro, 8 USD) pentruo trecere (faþã de 6 euro, în pre -zent) ºi de 434 lei (96 euro, 124USD) pânã la 31 decembrie (lafel ca în prezent).

Taxele pentru vehiculele rutie -re de transport persoane cu maimult de 9 locuri pe scaune (inclu -siv conducãtorul auto) ºi maxi -mum 23 de locuri pe scaune (in -clu siv conducãtorul auto), precumºi pentru cele cu MTMA mai marede 3,5 tone ºi mai micã de 7,5tone, exclusiv vehiculele rutierede transport persoane, vor fi de54 lei (12 euro, 15 USD) pentruo trecere ºi de 944 lei (209 euro,269 USD) pânã la 31 decembrie(taxe identice cu cele de astãzi).

Taxele pentru vehiculele rutie -re cu MTMA mai mare sau egalãcu 7,5 tone ºi mai micã de 12,0tone, exclusiv vehiculele rutierede transport persoane, vor fi încuantum de 81 lei (18 euro, 23USD) pentru o trecere (faþã de 12

euro, în prezent) ºi de 1.416 lei(314 euro, 403 USD) pânã la 31de cembrie (faþã de 209 euro pen -tru 20 de treceri pânã la 31 de -cem brie, în prezent).

Taxele pentru vehiculele rutie -re de transport persoane cu maimult de 23 de locuri pe scaune(inclusiv conducãtorul auto) ºipen tru cele cu MTMA mai maresau egalã cu 12 tone ºi cu maxi -mum 3 axe (inclusiv), exclusiv ve -hi culele rutiere de transport per -soane, vor fi de 113 lei (25 euro,32 USD) pentru o trecere ºi de1.967 lei (435 euro, 560 USD)pâ nã la 31 decembrie (taxe iden -ti ce cu cele de astãzi).

Taxele pentru vehiculele rutie -re cu MTMA mai mare sau egalãcu 12 tone ºi cu minimum 4 axe(in clusiv), exclusiv vehiculele rutie -re de transport persoane, vor fide 167 lei (36 euro, 48 USD) pen -tru o trecere (faþã de 25 euro, înprezent) ºi de 2.911 lei (644 euro,829 USD) pânã la 31 decembrie(faþã de 435 euro pentru 20 detreceri pânã la 31 decembrie, înpre zent). Toate taxele sunt cu TVAinclus.

În Anexa 4 sunt prevãzute tari -fele de trecere pentru utilizareapo du lui peste Dunãre la Giurgeni-Vadu Oii, iar în Anexa 5 sunt tari -fe le de trecere pentru utilizareapo dului peste Dunãre la Feteºti -Cer navodã ºi modul de aplicare aaces tora.

Taxe pentruavizarea reţeleloredilitare

În Anexa 6 sunt prevãzute tari -fele pentru ocuparea zonei dru -mului. La secþiunea „Acord prea -labil ºi autorizaþie de amplasareºi acces la drum“ sunt stipulate,printre altele, urmãtoarele tarife:30 de euro/document pentru ana -li za primarã la depunerea docu -men taþiei tehnice pentru obiectivesocio-economice ºi reþele edili -ta re; 27 euro/document pentruacordul prealabil/autorizaþie deam plasare ºi acces la drum pentrupersoane fizice (construcþii cudes tinaþia de locuinþã unifamilialã,garaje racorduri apã, canal, elec -tri citate, gaze etc); 130 euro/do -cu ment pentru acordul prealabilde amplasare ºi acces la drumpen tru persoane fizice ºi juridice,plus 0,08 euro/mp pentru fiecaremp suplimentar la suprafeþele cedepãºesc 1.000 mp.

Totodatã, se va percepe o taxãde: 75 euro pentru reanalizareado cumentaþiei tehnice pentru

obiective socio-economice, reþeleedilitare ºi panouri publicitare; 50de euro pentru prelungirea acor -du lui prealabil de amplasare ºi ac -ces la drum pentru obiective so -cio-economice ºi reþele edilitare;30 de euro pentru prelungirea au -to rizaþiei de amplasare ºi acces ladrum pentru obiective socio-economice ºi reþele edilitare.

La capitolul Avize/acorduripentru reþele edilitare noi ºi exis -ten te sunt prevãzute urmãtoareletaxe: 400 euro pentru fiecare do -cu ment necesar reþelei aflate înafara zonei de siguranþã a dru mu -lui naþional + 0,2 euro/ml pentrufiecare ml ce depãºeºte 100 m;200 euro pentru lucrãri noi princaseta tehnicã în intravilan undepar tea carosabilã este încadratãde borduri denivelate, fãrã afec -ta rea zonei de siguranþã +0,1euro/ml pentru fiecare ml ce de -pã ºeºte 100 m; 150 euro pentruavizul aferent lucrãrii de moder -ni zare a reþelei edilitare existente;300 euro - pentru aviz în situaþiispeciale.

Avizele pentru manifestãri cul -tu rale, artistice ºi sportive vor fita xate cu 10 euro/orã + 40euro/km. Avizele de amplasare ºicon sideraþii tehnice privind ampla -sa rea unor obiective în zonã a vii -toa relor trasee de drumuri naþio -nale ºi autostrãzi vor fi taxate cu50 de euro/document. Eliberareaduplicatului (copie) pentru unacord prealabil/autorizaþie de am -plasare va costa 10 euro.

Taxe pentrupanouri publicitareşi chioşcuri

La capitolul „Ocuparea supra -fe þelor din zona drumurilor naþio -nale ºi autostrãzilor“ sunt intro -du se urmãtoarele taxe: 3,09eu ro/mp/lunã pentru un panoupu blicitar amplasat pe un drumeu ropean, 0,75 euro/mp/lunãpen tru unul de pe un drum naþio -nal principal sau secundar.

Pentru un spaþiu cu destinaþiecomercialã (chioºc, rulotã, masãpentru desfacere produse alimen -ta re ºi nealimentare) se va plãti otaxã de 0,75 euro/mp/lunã dacãeste amplasat pe un drum euro -pean, de 0,45 euro/mp/lunã dacãeste pe un drum naþional principalsau secundar ºi de 1,89 euro/mp/lunã dacã este amplasat pe au -to stradã.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

...................................................................................................................... august 2013

Page 14: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 .............................................................................................................................................................................................................................................. august 201326

PR

EZEN

TA

RE

NN oul produs, anvelopaST:01 Base, este des -ti nat transporturilor pedistanþe medii ºi lungi.Pirelli ºi marca aso cia -

tã, Formula, continuã dezvoltareagamei de produse destinate vehi -cu lelor comerciale printr-o nouãan velopã care se alãturã celordouã deja existente pentru re -morci ºi semiremorci: ST:01 Ne -ver ending ºi Formula Trailer.

ST:01 Neverending a fost pri -ma anvelopã care a obþinut cali fi -cativul AA în ceea ce priveºte rezis -tenþa la rulare ºi aderenþa peca ro sabil umed, în cadrul proce su -lui european de etichetare a an ve -lo pelor. Aceasta este ºi cea mai re -zistentã anvelopã Pirelli din punctulde vedere al capacitãþii de reºapare.Pentru a oferi mane vr abilitate op -ti mã ºi o frânare pre cisã a remorcii,chiar ºi în condiþii de carosabil u med,anvelopele For mula Trailer prezintã4 canale longitudinale în zig-zag petoatã suprafaþa benzii de rulare.

Longevitate

Prin noile ST:01 Base, Pirelliîºi lãrgeºte gama de anvelopepen tru a rãspunde nevoilor ori -cãrui tip de transportator: de lacei care doresc sã-ºi minimizezeinvestiþiile iniþiale - fãrã a renunþala calitatea premium ºi standar -de le de calitate - dar ºi pentru ceicare pun accentul pe longevitateakilometricã ºi capacitatea de reºa -pa re, fiind sensibili la durata efec -tivã de viaþã a anvelopelor. Alþitransportatori acordã prioritatecos turilor de rulare - con cen trân -du-se, astfel, pe o rezistenþã scã -zu tã la rulare ºi pe... rezistenþã.

Ierarhia preþurilor anvelopelorde camion este urmãtoarea: luândST:01 Base ca referinþã pentru100%, anvelopa premium ST:01Neverending costã 110%, în timpce Formula Trailer costã 85%.

Noile Pirelli ST:01 Base auaceleaºi caracteristici cu celelalteproduse ale gamei 01: profile ino -va toare, structurã ºi compoziþiecare reduc rezistenþa la rulare,con tribuind la economia de car -bu rant ºi de energie, precum ºi laprotecþia mediului. La aceasta dinurmã contribuie ºi nivelul redusde zgomot, precum ºi absenþaule iurilor aromatice (HAOF) dincompoziþia anvelopelor.

Structura ºi compoziþia anve -lo pelor ST:01 Base au fost conce -pu te pentru optimizarea uzurii ºiprelungirea duratei de viaþã aanvelopelor, menþinând intacte ca -racteristicile legate de rezis ten þaºi siguranþa pe orice tip de caro sa -bil, inclusiv pe autostrãzi ºi drumuriprincipale. Noile anve lo pe suntdisponibile în douã versiuni: R pen -tru transport pre pon de rent regionalºi H pentru trans port preponderentpe auto stradã.

Banda de rulare a noilor anve -lo pe ST:01 beneficiazã de tehno -lo gia patentatã Pirelli pentrureducerea rezistenþei la rulare ºidi minuarea consumului de car -burant. Canalele centrale prezintã

un design unic care controleazãdeformarea anvelopei ºi reducerezistenþa la rulare.

Noua anvelopã ST:01 Basegaranteazã un confort sporit lacondus, precum ºi flexibilitate ºirezistenþã datoritã tehnologieiPirelli Hexagonal Bead Wire(HBW). Acesta constã într-un pliuunic de carcasã care îmbunã tã -þeº te capacitatea de reºapa bi li -ta te a anvelopei ºi asigurã stabi -li tatea termicã la nivelul carcasei,conducând la o rezistenþã sporitã.

Noua anvelopã ST:01 Baseeste disponibilã încã din aceastãlunã la dimensiunea de 385/65R22.5, iar în ultimul trimestru din2013 va fi comercializatã ºi în di -mensiunea 385/55 R22.5. A -ceas ta a primit notarea A, con -form etichetãrii europene pentruaderenþã pe suprafaþã udã, B înceea ce priveºte eficienþa ener ge -ticã, în timp ce zgomotul exterioratinge 73 decibeli, conform cu li -mitele impuse de Uniunea Euro -peanã.

Raluca MIHĂ[email protected]

PIRELLI ST:01 BASE

Nouă serie de anvelopepentru semiremorciPirelli îşi completează gama de produse destinatetransporturilor pe distanţe medii şi lungi cu o serie deanvelope ce pun accentul pe siguranţă şi costuri deutilizare reduse. Atributele acestora sunt eficienţaenergetică, o durată de viaţă extinsă, capacitatea dereşapare, nivel de zgomot redus şi o compoziţieinovatoare. „„IImplementarea sistemului de taxare în Un -

garia s-a fãcut într-o perioadã foarte scur -tã, existând încã lucruri care trebuie pusela punct. La începutul lunii iunie a avutloc o întâlnire la nivelul ministerului ungar

de resort, aducându-se la cunoºtinþa tuturor produ cã -to rilor de GPS cã de la 1 iulie o sã intre în vigoare sis -te mul de taxare electronicã prin GPS. Au apãrut totfelul de condiþii, taxã de agreere, de asigurare pentrueven tuale despãgubiri ale clientului. Apoi s-a cerut im -ple mentare, dezvoltare de software, upgrade maximal serverelor - totul într-un timp foarte scurt. Practic,in formaþiile au fost aduse la cunoºtinþa producãtorilorpe 6 iunie, iar pânã la 1 iulie trebuia ca totul sã fie ga -ta, ceea ce a dat peste cap toate companiile care nuºtiau cã acest sistem se va introduce. Bãnuiesc cãmulþi au aflat, tacit, anterior. S-au înscris foarte multefirme, printre care ºi T.E.L.L. Software Hungaria k.f.t.(n.r. compania ma mã a T.E.L.L. Security Systems) ºi aînceput tes ta rea. A fost o mare nebunie. La 3 iuliesistemul a fost gata, dar ºi acum, spre nemulþumireamultora, sistemul nu funcþioneazã perfect, are multeerori. Noi suntem pri ma firmã din România care esteauditatã de AAK, pri mul SRL“, ne-a explicat VinczeEmil Csaba, subliniind cã procesul de autorizare aT.E.L.L. Security Systems SRL s-a fãcut cu eforturifoarte mari. Totul a fost fãcut la ce rerea clienþilor, darmulþi s-au rãzgândit, din cauza ne ajunsurilor legate derecuperarea TVA. „Sistemul de taxare AAK prin GPSeste unul foarte simplu, dar de þinãtorii de companiide transport s-au uitat ºi la latura financiarã. Prin acestnou sistem, plata se fãcea în regim pre-pay, facturându-se cu TVA. Recuperarea TVA se face la 6 luni, în timpce pentru sistemul clasic care presupune achiziþionareavinietei în benzinãrii, TVA se recupereazã în 15 - 90zile, un element foarte im portant pentru o firmã detransport. Noi, ca furnizori de servicii GPS, am avutcosturi destul de mari cu acest sistem ºi probabil cãne vom amortiza ceva mai greu aceastã investiþie, daram vrut sã venim în ajutorul clientului“, a adãugatdirectorul general T.E.L.L. Security Systems, precizândcã inclusiv acele „cutiuþe“ lipite în geam cu ajutorulcãrora funcþioneazã sistemul de taxare reprezintã defapt un GPS cu o altã denumire.

Cum se face plata?

Concret, cei care vor sã foloseascã sistemul TELLEasy track la plata autostrãzii în Ungaria trebuie sã seînregistreze pe site-ul www.hu-go.hu cu solicitarea dea folosi sistemul. Dupã aceastã înregistrare, vor semnadouã contracte: un contract cu AAK ºi un contract cufir ma T.E.L.L. Security Systems. Ulterior, AAK va eliberao facturã virtualã cu TVA, iar taxarea se va face latrecerea graniþelor direct din cont - ce trebuie alimentat

permanent. Existã mai multe posibilitãþi de încãrcarea contului: personal, la punctele de lucru (cu cardulbancar, cu cardul de combustibil, cash) sau pe site-ulwww.hu-go.hu prin transfer bancar.

Reamintim cã, de la 1 iulie 2013, ºi în Ungaria s-aintrodus sistemul electronic de taxare rutierã bazatãpe distanþa parcursã, care va afecta în totalitate olungime de 6.513 km din reþeaua localã de drumuri(autostrãzi, drumuri expres ºi drumuri principale).

Mãrimea taxei rutiere bazatã pe drumul parcursdepinde de tipul drumului utilizat, de categoria ve hi -cu lului ºi de gradul de poluare al acestuia.

Guvernul Ungariei a desemnat Compania de Statpentru Administrarea Autostrãzilor (ÁAK Zrt.) pentrudes fãºurarea activitãþii de colectare a taxelor ºi exe -cu tarea sarcinilor generale legate de operarea taxelorru tiere. Pe lângã acestea, firma va avea un rol importantºi în asistarea supravegherii acestora.

Meda BORCESCU

Taxa de Ungaria plătită prinintermediul T.E.L.L. easyTRACKT.E.L.L Security Systems SRL este singura companieînregistrată în România auditată de autorităţile ungarepentru plata prin GPS a taxei recent introduse peteritoriul statului vecin. Decizia de a realiza aceastăinvestiţie a fost luată, potrivit directorului general alcompaniei, Vincze Emil Csaba, la cererea clienţilor, darlucrurile s-au dovedit a fi cu dus şi întors.

PR

EZEN

TA

RE

27

Vreți să fiți la zi cu taxa de Ungaria?

T.E.L.L. Security Systems reprezentanţăT.E.L.L. Software Hungaria KFT.Braşov, Str. Soarelui 2A, bl. 201, ap. 2.Tel.: 0743119286E-mail: [email protected]: www.tellromania.ro

Noi vă spunem cum!

SECURITY SYSTEMS SRL

Page 15: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

SS pecialiºtii Autovit.ro aurealizat o analizã a pie -þei luând în calcul dateleofi ciale puse la dis po zi -þie de Direcþia Regim

Permise de Conducere ºi Înma -tri culare a Vehiculelor precum ºidatele înregistrate de platformaAutovit.ro.

Efectul taxei demediu

Aproximativ 20% din maºinilepuse în vânzare pe Autovit.ro seîncadreazã la norma de poluareEuro 5, 36% - Euro 4 ºi 30% - Euro3. Astfel, non-euro, Euro1 ºi Euro2 au împreunã mai puþin de 15%din anunþurile regãsite în plat formã.„Anul a început în forþã de oareceuti lizatorii Autovit.ro an ti cipau in tro -ducerea timbrului de me diu ºi deciau încercat sã tran zac þioneze auto -tu rismele cât mai re pede. Acest tipde compor ta ment a fost înregistratatât în rân dul cumpãrãtorilor cât ºiîn rândul vân zãtorilor. Începând culuna mar tie, putem mãsura clarefec tul taxei care a determinat pro -prietarii de maºini vizaþi sã nu maiscoatã ma ºinile la vânzare pentrua evita pierderile substanþiale dinpreþul maºinii. Asistãm astfel, decâteva luni, la o scãdere a pieþeide ma ºini second-hand, datã de unefect de aºteptare al proprietarilorpânã la urmãtoarea versiune a taxeide poluare. Aceastã aºteptare estecon firmatã ºi de numãrul anun þu -rilor care s-a diminuat uºor, dar con -stant în perioada aprilie - iu nie“, aex plicat Mihai Cune, Busi ness Ma -nager Autovit.ro. Trebuie remarcatão scãdere a numãrului de anunþuripentru maºini non - Euro ºi Euro 1(peste 30%), în timp ce la Euro 2scã derea a fost de 12%. S-au înre -gis trat însã scã deri ºi pe segmentulma ºinilor cele mai tranzacþionatepe piaþa se cond hand, Euro 3 ºiEuro 4, cu pro cente cuprinse între

6 ºi 8%, în schimb, au crescut cuun im pre sio nant 70% anunþurilepen tru ma ºini cu norma Euro 5,con form datelor oferite de repre -zen tanþii Autovit.ro. „Scãderea peseg men tul Non Euro - Euro 2 seexplicã prin faptul cã maºinile înma -tri cu late în România pur ºi simplunu se mai tranzacþioneazã. S-autran zacþionat cât de multe posibilîn ianuarie - martie pânã la intro -du cerea noului sistem de taxare,apoi proprietarii fie au rãmas cuele, fie au ales sã le caseze prinpro gramul Rabla. Scãderea de pesegmentul Euro 3 ºi Euro 4, celemai tranzacþionate maºini secondhand, este un efect important altim brului de mediu, care a deter mi -nat proprietarii sã renunþe mo men -tan la vânzarea maºinii ºi la ideeade a-ºi cumpãra altã maºinã. Totuºi,unii dintre ei, mai curajoºi îºi vor«vinde maºina» fãrã tra n scriereaacesteia pe noul pro prie tar pentrua evita astfel plata tim brului de me -diu. Acest fenomen este unul peri -cu los pentru sigu ran þa traficului,de oa rece se vor înmulþi accidentelecu maºini fãrã RCA ºi/sau ITP, cum -pãrãtorii care nu figureazã ºi înactele maºinii fiind de obicei maine glijenþi când vine vorba de platadi feritelor obli gaþii”, mai spuneMihai Cune.

Trendul preţurilor

În primele ºase luni ale acestuian, cele mai des întâlnite paliere depreþ pe Autovit.ro au fost 5-10.000euro ºi sub 3.000 euro. ªi cate -go ria de maºini de peste 10.000euro are o pondere im por tantã, deaproximativ un sfert. Analizândvariaþiile faþã de 2012, o concluzieinteresantã este creº te rea cu 14%a numãrului de anun þuri pentru ma -ºini de sub 3.000 euro, iar pentruintervalul 20-100.000 euro, avan -sul a fost de 21%. Trebuie luat încalcul ºi fap tul cã intervalul 3-10.000 euro a înregistrat scãderiale numãrului de anunþuri. Trenduldescendent pe palierul de preþ 3-10.000 Euro, în general maºiniEuro 3 ºi Euro 4, se datoreazã înprincipal tim bru lui de mediu care,datoritã va lo rilor foarte mari, a în -ce tinit sau chiar oprit anumite tran -zacþii. „În acest context, o piaþãanualã de 300.000 de unitãþi, pre -cum în 2007, pare acum de do -me niul fan tasticului, iar cifrele peîntregul an 2012 aratã o valoare depeste patru ori mai micã faþã dema xi mul istoric“, susþin repre zen -tanþii Autovit.ro.

Alexandru [email protected]

...................................................................................................................... august 201328

STA

TIS

TIC

I

Cum a evoluat piaţade rulate în primulsemestru din 2013Numărul maşinilor second hand scoase la vânzare peplatforma online Autovit.ro, cu preţuri cuprinse între20.000 şi 100.000 de euro, a crescut în primul semestrual acestui an cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut, în timp ce maşinile cu preţuri cuprinse între3.000 şi 10.000 Euro au înregistrat o scădere de 15%.

august 2012 ........................................................................................................................ 29

CCaarrbbuurraannţţii &&LLuubbrriiffiiaannţţii

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Page 16: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

Decebal Popescu, ManagingPartner Cartrans

„Nu avem o normăde consum, pentrucă plafonează“

„Gestionãm eficient consumulde motorinã. Dar de unde vine efi -cienþa asta? Dintr-o serie de mã -suri combinate, de la pregãtireateo reticã ºi practicã a ºoferilor,con tinuatã cu stimularea lor ºipânã la utilizarea la maxim a solu -þi ilor infor ma tice de care dispu -nem. Bineîn þe les toate coordo -na te, analizate, ve rificate continuude niºte tineri pregãtiþi în acestsens. Nu avem o normã de con -sum, pentru cã norma (în general)plafoneazã oamenii, fie în sus, fieîn jos. Pe noi nu ne inte reseazãsã stabilim un plafon, ci sã op ti -mizãm continuu costurile în ge ne -ral, iar cele cu carburantul (celemai mari ca procent) în special.Ca dovadã, de la momentul des -fi inþãrii «grilei de consum» (bine -în þeles, co roboratã cu alte mã -

suri), s-a înre gis trat, în medie, oscã dere a con su mului cu peste1,5 litri la 100 km (ceea ce la va -lo rile noastre curente, înseamnão reducere de 5% a con sumuluide carburant). Pentru moni to ri za -rea în timp real a consumului fo -lo sim sistemele Dynafleet (Volvo)ºi Fleetboard (Mercedes), implicitdatele oferite de ele. Bineînþeles,pe baza acestor date, am dez vol -tat intern niºte modalitãþi de calculcare sã înlãture posibilitatea dea avea abateri de calcul sem ni -ficative. Pentru a reduce consumulde car bu rant, pregãtirea ºoferilora cãpã tat noi dimensiuni. Avemtrainer instruit la rândul lui de pro -du cãtori, avem soft specializat detraining ºoferi (obþinut cu ajutorulUNTRR) ºi avem o programã dein struire. In vestind în oameni (ºo -feri), inves tim în afacerea noastrã.Pe lângã acestea, a contribuitfoar te mult ºi introducerea de la1 ianuarie 2012 a sistemului debo nificaþii acordat ºoferilor pebaza criteriilor OBIEC TI VE de con -du cere economicã (obþinute dincoeficienþii acordaþi de Dynafleetși Fleetboard), de respec tare ain strucþiunilor din fiecare coman -dã de transport, de cuantu muldau nelor ºi, bineînþeles, de as -pec tul maºinii. Bonusurile vin cao suplimentare a diurnei zilnice.Am fi ipocriþi dacã am spune cãam eli minat în totalitate furtul demoto ri nã. Dar e foarte clar cã am

redus enorm acest flagel, pânã lapragul obiectivitãþii, adicã pânãacolo unde uneltele pe care leavem ne pot confirma. Din pãcate,sunt foarte multe firme mici detransport în Ro mânia care încu -ra jeazã astfel de practici, obþinândîn acest fel redu ceri semnificativede costuri. Dau bani cash la ºofericu indicaþia fermã «te descurci tu».Plãtesc în acest fel undeva în jurde 4 - 4,5 lei pe litru (probabil),dupã care, pe baza unui «blat» custaþii de car burant «no name» depe parcurs, «pro duc» bonuri fis -ca le ºi deduc astfel ºi TVA +taxe…. Litrul de motorinã ajungeastfel ca ºi cost pentru el, sub 3lei/litru. Aceasta reprezintã mareaproblemã în România, evaziuneaºi economia sub teranã. Sunt câte -va locaþii ce lebre pe Cheia, spreBuzãu, pe drumul vechi de Piteºti,unde se stã cu celebra «canistrã»în drum, tranzacþionându-se aºanumita «economie». E suficient sãmergi cu maºina dotatã cu staþiepe orice drum european ca sã auzide «n» ori întrebarea «colegii, arecareva economie?». E greu de es -ti mat consumul nejustificat demo torinã în raport cu consumultotal… cel puþin în cazul nostru.Cu mijloacele de control pe carele avem la înde mânã în acest mo -ment, ne este imposibil sã deter -mi nãm în con tinuare cuantumurileîn care se furã carburant. Pentrucã dacã am des co peri, e clar cã

nu ar rãmâne pier de re, ci ar fi im -pu tatã ºoferului res pectiv. Însã ºo -ferii au ajuns de la furtul a sute delitri lunar în vremu rile «de glo rie»,la sustrageri de 2-5 litri pe care leadunã ºi le folosesc, bã nu iesc, îninteres personal (ma ºi na proprie),pentru cã e greu de crezut cã poatevinde motorinã cu cana pemarginea drumului. Pu tem sãvorbim însã de consum nejus tificatde motorinã rezultat în urmaexploatãrii defectuoase a vehi cu -lului, adicã o conducere ne-eco -no micã. Aici, din ce stu diem noipe baza datelor obþinute de laºoferi ºi comparând perfor man þelelor, în medie credem cã putemconsidera un consum ne jus tificatundeva în jurul valorii (pro centuale)de 2 - 2,5%, lucru pe careintenþionãm sã-l corectãm înperioada urmã toare. Bineîn þe les,ca ºi în cazul mãsurilor amin titeanterior, vorbim de un interval detimp necesar implementãrii cusucces la nivelul unui semestru,poate chiar un an. Sincer, nu preaavem exemple inge nioa se de furtde motorinã în flota pro prie. Ca mi -oanele de nouã gene raþie oferãindiscutabil consum sem nificativmai redus de carburant, atâta vre -me cât le configurezi cores pun zã -tor aplicaþiei unde inten þio nezi sãle foloseºti. În principal, teh ni cilenoi (în afara unor dezavan tajeoferite de costurile up-front) reducdin ce în ce mai mult in flu enþa(negativã) a ºoferului asupramodului de funcþionare a moto ru -lui. Cu siguranþã, meritã inves ti þiaîn ultimele generaþii de cutii au -tomate ºi semiautomate, inves ti -þia în sisteme de monitorizare prinGPS ºi, nu în ultimul rând, in vestiþiaîn pregãtirea oamenilor.“

Florin Popescu, ManagingDirector KLG Trucking

„Şoferii primescun bonus lunarpentru «Job welldone»“

„Pentru gestiunea consumuluide carburant avem 3 sisteme decalcul: real, calculatorul maºinii

ºi aparatura GPS. Cele 3 con su -muri se comparã lunar ºi în cazulîn care consumul real este multmai mare decât cele 2, se investi -g heazã cauzele. De bazã în aceas -tã comparaþie este consumul datde calculatorul maºinii. Avem onor mã de consum mediu valabilãpentru fiecare tip de camion. Înceea ce priveºte urmãrirea în timpreal, depinde ce se înþelege printimp real. Dacã înþelegem sã ve -dem instant consumul maºinii -nu, dar a doua zi se pot vedeatoa te datele referitoare la maºinase lecþionatã pentru verificare. Pa -ra metrii maºinii pot fi urmãriþi peinternet, inclusiv consumul ºi ali -men tãrile ºoferului, prin sistemulGPS. ªoferii primesc un bonuslunar pentru «Job well done». Încazul în care consumul nu estecel normal, într-o primã etapã sepier de bonusul, iar în funcþie decan titate se stabileºte numãrulde luni în care ºoferul nu mai iaacest bonus. Dacã este foartemare cantitatea, se poate ajungepânã la despãrþirea de acel ºofer.În ceea ce priveºte eliminarea fur -tu lui de motorinã, pot spune cãatâta timp cât va exista cerere vaexista ºi ofertã. Camioanele dege neraþie nouã oferã acel consumredus (nu la nivelul dat de cãtrepro ducãtor), dar numai dacã ºo -fe rul face acel curs de conducereeco nomicã oferit de cãtre pro -ducãtor.“

Mircea Mãnescu, DirectorGeneral Ahead Logistics„Printre metodeleinedite de furt senumără adăugareade ulei detransformator înmotorină“

„Pentru o bunã gestiune acon sumului de carburant am decissã alocãm pe fiecare cursã o can -ti tate de combustibil calculatã du -pã consumul normat. Norma decon sum este de 24 litri/gol, lacare se adaugã 0,5 litri/tonã mar -fã. Ur mã rim consumul în timp realprin in termediul unui sistem GPS,

care redã informaþiile preluate dincal cu latorul maºinii (de pe can-bus) ºi pentru o cursã putem ºtice con sum real a avut camionul.Pânã la în ceputul anului 2012 semer gea din plin în plin de com -bus tibil, lucru care permitea ºo -fe rilor sã fure can ti tãþi mari demo torinã întrucât aveau de undefura. Când li se alocã car burantulfix pe o cursã, ºoferul tre buie sãfure cu mãsurã pentru cã altfel rã -mâ ne pe ºosea ºi este de mis pen -tru cã se evidenþiazã cã furã mo -to rinã. Motivãm ºoferii sã conducãeconomic prin alocarea unui con -sum pe care încercãm sã îl redu -cem de la an la an. Astfel, pen trua continua sã fure, ºoferii tre buiesã meargã economic. ªefii de ga -raj le dau instrucþiuni despre cumsã conducã economic, iar ºo fe riimai neexperimentaþi merg în echi - paj cu titulari cu experienþã (dinpã cate, cu experienþã ºi în lucru -ri le negative…) Nu cred cã am eli -mi nat în totalitate furtul de mo to -rinã. Cine spune cã a reuºit acestlu cru este un visãtor. Realitateaeste cã peste 80% din ºoferi îºicom pleteazã veniturile din furtulde motorinã - pe principiul salariulmer ge la familie iar motorina, pa -leþii ºi marfa sunt pentru bugetulºo ferului. Estimez pierderile dincon sumul nejustificat de motorinãîn raport cu consumul total de car -bu rant la 5-7%. Metode ineditede furt ar fi: adãugarea de ulei detrans formator în motorinã (pentrudi mi nu area consumului de com -bus tibil); adãugarea de substanþechimice care genereazã o creºterea volu mu lui motorinei (adãugarede nafta li nã în motorinã); deviereare turului de la motor în canistreîn cabina ca mionului (ca sã fieînre gistrat con sumul ºi de calcu -la tor); modifi ca rea turaþiei de lamo torul agrega tu lui de frig pentrua consuma mai puþin per orã (cucon secinþe grave de uzurã avan -sa tã a ambreiajului ºi a motoruluiagre gatului); blocarea indica to ru -lui rezervorului de la agre gat cumag netul (ca sã nu mai ai con tro -lul nivelului de combustibil înrezervorul agregatului); sabotareaGPS-ului cu modulator de frec -ven þã care bruiazã semnalul GPSºi im plicit informaþiile despre con -sum; simularea unui furt de mo -to rinã de cãtre persoane necunos -cute etc…

Camioanele de nouã generaþieoferã, din punctul nostru de ve de -re, un consum semnificativ maire dus de carburant. Am trecut deanul acesta pe Mercedes Actros,care are un consum de com bus -

august 2013 ........................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

31...................................................................................................................... august 2013

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

30

Cum gestionaţiconsumulde carburant?Este întrebarea la care am rugat să răspundă, în detaliu,mai mulţi jucători de pe piaţa transporturilor.

CC onsumul de carburant re pre zintã probabilcel mai im portant indicator de cost la carese uitã un ma nager de transport. Am încercatsã aflãm cum poate fi influenþat acestindicator, direct de la cei care rãspund pentru

el, pro punând câteva întrebãri, la care vã invitãm sãurmãriþi în cele ce urmeazã rãspunsurile.

- Cum gestionaþi consumul de carburant?- Aveþi stabilitã o normã de con sum? Cum se

calculeazã ea?- Aveþi un sistem de urmãrire în timp real a

consumului? Dacã da, vã rugãm sã ne explicaþi cumfuncþioneazã?

- Ce mãsuri aþi luat în ultimii doi ani pentru areduce consumul de carburant ºi ce aveþi în vedere?

- Cum motivaþi ºoferii sã con ducã economic?- Credeþi cã aþi eliminat în to talitate furtul de

motorinã?- La ce nivel estimaþi cã se si tueazã consumul

(pierderile) ne jus tificate de motorinã în raport cuconsumul total de motorinã?

- Dacã puteþi, vã rugãm sã ne daþi câteva exempleprivind me tode inedite de furt de motorinã?

- Camioanele de nouã ge ne ra þie oferã, din punctuldumnea voas trã de vedere, un consum sem nificativmai redus de car bu rant?

Page 17: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201332

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

ti bil mai redus decât unele mãrcicon curente. Am cumpãrat în apri -lie trei Actros 3 ºi luna aceastamai luãm încã 5 capete tractornoi Mercedes Actros 3. La anulvom fi nevoiþi sã luãm Actros 4 cunormã EURO 6.“

Gabriela Trifan, ªefDepartament AnalizãConsumuri Practicom

„În aceastăcompanie,toleranţa la furteste 0”

„Consumul de carburant alflotei Practicom, care este for ma -tã în acest moment din peste 65de vehicule active, este gestionatde colegii noºtri din Depar ta men -tul Analizã Consumuri. Achiziþiilese fac pe bazã de carduri nomi -na le, care permit alimentarea decar buranþi doar în rezervorul mijlo -cu lui auto al cãrui numãr de în -ma triculare figureazã pe card.Pen tru o gestiune optimã, acestecar duri trebuie sã fie monitorizatefoar te atent ºi permanent. În ace -laºi timp, achiziþiile efectuate sunturmãrite în timp real utilizând apli -ca þia online a furnizorului. Fiecareve hicul din flota Practicom arenor ma medie de consum stabilitãde o comisie internã formatã dincolegii de la Departamentul Teh -nic, Control audit, Transporturi,Ana lizã Consum. Aceste normes-au stabilit luând în calcul toþifac torii ce pot influenþa fluctuaþiilede consum (anotimp, stare teh ni -cã, agregate frig utilizate, dificul -ta te traseu etc). Nu deþinem înacest moment un sistem de de -ter minare în timp real a con su mu -lui. Dar pentru eliminarea fluctua -þi ilor nejustificate de consum,exis tã reguli clare care trebuieres pectate de toþi conducãtoriiauto. Astfel, nici o cursã a niciunui vehicul nu se efectueazã fãrãa fi întocmitã foaie de parcurs,indiferent de natura cursei. Foilede parcurs însoþite de bonurile dealimentare se trimit la un intervalde trei zile la Departamentul Con -su muri, care le verificã ºi le va li -

deazã. Înregistrarea acestora seface într-un sistem informatic carepermite urmãrirea atentã a par -cur sului fiecãrui vehicul. Faptulcã aceste informaþii sunt gestio -na te, verificate ºi monitorizateatent ºi la interval relativ scurt detimp de la efectuarea cursei, per -mi te ca orice abatere de la normade consum sã fie depistatã la timpºi rezolvatã. Încadrarea în consumºi economia de combustibil re -pre zintã un KPI care influenþeazãîn primul rând venitul salarial. Oaltã metodã de recunoaºtere aacestor merite este alcãtuireaunui top al consumului economic,al celui mai bun ºofer sau echipaj,topuri ce se fac cunoscute în rân -dul colegilor prin paginile revisteiinterne. Deviza Practicom este:«În aceastã companie, toleranþala furt este 0». Practicom a ajunsla mo mentul în care putem spunecã nu înregistreazã consumuri ne -jus tificate de motorinã. Din punc -tul nostru de vedere camioanelede nouã generaþie oferã un con -sum semnificativ mai redus decarburant.“

Ion Lixandru, administrator Itia Sped

„Bonusămeconomia“

„Gestionãm consumul de car -bu rant pe baza fiºei pe maºinãdu blatã de urmãrirea GPS ºi deana liza datelor de pe calculatorulma ºinii. Avem stabilitã o normãde consum diferenþiatã pe þãri ºiperioadã varã/iarnã. Se adaugã0,35 l/t peste un prag de consumgol pentru fiecare tip auto, dife -ren þele între ele la bazã fiind de+/-5%. În afara monitorizãrii GPS,rea lizãm confruntãri privind nivelulre zervorului, privind alimentãrilecon form facturii ºi în funcþie de lo -caþie. Pentru a motiva ºoferii sãcon ducã economic se bonuseazãeco nomia cu 50% din valoareaaces teia faþã de consumul dat.Cred cã am eliminat furtul de car -bu rant în proporþie de 80%, dar,din pãcate, mulþi nu ºtiu sã con -du cã. Estimez nivelul consumuluine justificat de motorinã la 3-5%

din nivelul consumului total. Nucred cã meritã investiþia în vehi -cu le de nouã generaþie pentrueco nomii privind consumul demo torinã, dar se justificã prin dife -ren þele de taxe pentru clasa ECO.“

Lucian Paraschiva, Șef parc auto și Administrativ

Whiteland Logistics„Estimămconsumulnejustificat demotorină lamaximum 5% dinconsumul total“

„Pentru gestiunea consumuluide carburant, la sfârºitul fiecãreisãptãmâni de lucru, se predã foaiade parcurs ºi autovehiculele separ cheazã la sediul societãþii cure zervorul plin. Pentru fiecare tipde autovehicul avem norme decon sum furnizate de constructor,la care aplicãm coeficienþii de co -rec þie ai parcursului ºi consumuluiaferenþi activitãþii desfãºurate. Pu -tem monitoriza în timp real ali -men tãrile prin rapoartele pe carele primim de la furnizorul de car -bu rant, dar consumul nu îl putemmonitoriza în timp real, deoarecekilometrii parcurºi sunt cei de cla -raþi de ºofer la alimentare. În ulti -mii ani am decis sã realizãm o maiatentã monitorizare a rutelor ºikilometrilor parcurºi de cãtre fie -ca re autovehicul. Pentru a motivaºoferii sã conducã economic, a -vem un sistem propriu de eviden -þie re ºi bonusare a celor careconduc economic. Nu ne-am con -frun tat cu proporþii mari a pro ble -mei furtului de motorinã, dar acolounde aceasta a existat am efec -tuat verificãri mai atente a consu -mu rilor ºi kilometrilor parcurºi.Estimãm consumul nejustificat demotorinã la maximum 5% dinconsumul total. La camioanele denouã generaþie am obþinut un con -sum mai mic de carburant, daracest avantaj a fost pierdut princon sumul de AdBlue, care a dusla acelaºi cost pe km.“

Meda [email protected]

Page 18: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

ma tiv o orã ºi 20 de minute, iarca librarea între o jumãtate de orãºi trei ore. Datele sunt transmisedin secundã în secundã de la sis -te mul de monitorizare (GPS) înser ver, dar dispecerul sau clientulpoa te vedea dupã 3 secunde mo -dificãrile. Astfel, se poate observaimediat dacã apar modificãri decombustibil în rezervor. Se potevi denþia alimentãrile, furturile decarburant ºi alimentãrile incorecte,con sumurile în staþionare, con su -mu rile pe orã ºi consumurile realede carburant în deplasare. „Amsem nat un nou contract cu Googleºi am primit o licenþã în plus, carene permite sã intro du cem pe ca -mi oane un fel de ca me rã, care vaarãta, live, operato rului ºi dis -pecerului unde este camionulefectiv, ba zându-se pe GoogleStreetView. Vom oferi aceste ser -vicii oriunde suntem solicitaþi, atâtîn România cât ºi în alte stateeuropene. De exemplu, am fostsolicitaþi în Ungaria ºi urmeazã sãinstalãm sisteme de mo nitorizareîn Slovacia ºi în Germania.“

Directorul general T.E.L.L. Se -cu rity Sys tems a apreciat cã sis -temele oferite au ajuns la maturi -tate. „Ra ta de «cãdere» a son deloreste de aproximativ 1%. Încercãmsã men þi nem garanþia echipa men -telor pe toatã perioada în carecom pania ne este client. În cazulîn care o son dã nu funcþioneazã,ne-am luat angajamentul ca în ma -xim 48 de ore dupã ce suntem se -sizaþi de cli ent, sã intervenim, fizic,pe te ritoriul României. Se ana -lizeazã si tuaþia ºi, dacã trebuieschimbatã son da, ne deplasãmnoi, indiferent cã este vorba dezile lucrãtoare sau de weekend,sau trimitem sonda prin FanCourier, pentru a fi înlocuitã decli ent. Existã, de asemenea, po si -bi litatea sã ne spunã când revinecamionul acasã ºi sã efectuãmatunci lucrarea. Alegem împreunãcea mai bunã variantã. Uneori ºiºoferii mai in ter vin, cu rea-voinþã,dar am gãsit mici sigilii pe care sãle aplicãm pentru a proteja sonda.“

Consumul realeste cheia

„Din punct de vedere al pre -þu rilor, încercãm sã fim cât maide cenþi, sã nu luãm pielea de peom, sã fie un câºtig pentru ambelepãrþi“, a þinut sã sublinieze Di rec -

torul general T.E.L.L. Security Sys -tems. Altfel spus, amortizarea sis -temelor propuse de T.E.L.L. se facefoarte rapid, iar abonamentul lunarcare se plãteºte pentru fiecarecamion monitorizat este la un tarifscãzut. „Utilizatorul are contul lui,cu user ºi parolã, iar datele de de -pla sare privind fiecare camion înparte pot fi vizualizate inclusiv depe telefonul mobil. Întotdeauna,îna intea achiziþionãrii unor sis te -me, se pune întrebarea dacã me -ritã investiþia. În acest caz, între -ba rea este cât anume au reuºit

ºoferii sã fure pânã la montareasa. Abia apoi administratorul vaafla cu adevãrat cât s-a furat pefie care kilometru parcurs ºi careeste consumul real“, a explicatdi rectorul general al T.E.L.L. Se -cu rity Systems, subliniind cã, înciu da faptului cã pe piaþã sunt co -mer cializate pro duse chinezeºtila preþuri foarte mici, clienþii începsã aibã în cre dere în produseleeuropene.

Meda [email protected]

august 2013 ........................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

35...................................................................................................................... august 201334

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

CC unoscutã pentru siste me -le de urmãrire a carbu ran -tului implementate dejapentru un numãr de peste7.000 de vehicule, T.E.L.L.

Security Systems poate oferi astãzirezultate ºi soluþii supli men tare deîmbunãtãþire a siste me lor care ºi-audovedit deja via bi litatea. „Am ob -þi nut rezultate foar te bune privindre ducerea con sumului de carburantpentru toate flotele clienþilor. Potsã vã dau exemplul unui client carede la 33,5 l/100 km a ajuns la28,6 l, iar þinta este sã ajungã la27,6 l - vorbim aici de în treaga flo -tã, ca medie. De ase me nea, lu cra -rea realizatã pentru Fan CourierRomâ nia reprezintã unul dintre celemai reuºite proiecte personale.Spe rãm sã reuºim sã terminãmtoate dezvoltãrile propuse ºi chiarsã mai scãdem actualul consum decarburant, prin soluþii noi“, a afirmatVincze Emil Csaba.

Practic, companiile care auape lat la sistemul oferit de T.E.L.L.Se curity Systems au obþinut con -su muri competitive inclusiv pe ma -ºinile mai vechi. „În 2 luni, amamor tizat investiþia. Mi-am schim -bat optica vizavi de flotã ºi amrenun þat la decizia de a vinde anu -mi te camioane pe care le con si -de ram neeconomice din punctulde vedere al consumului“, afir mãunul dintre clienþii T.E.L.L. Se curitySystems. Vincze Emil Csaba a

precizat cã printre clienþii T.E.L.L.Se curity Systems se numãrã inclu -siv furnizori de echipamente. „Lafirma Prangl Romania, unul din treliderii europeni în domeniulînchirierii de automacarale, am avutde fãcut o lucrare extrem de grea,atât ca ma noperã cât ºi ca mo -dalitate de mon taj. Existau foar temulte riscuri de erori, ceea ce nuse ac cep tã când vorbeºti de spreaseme nea utilaje. Cu aju to rul di -rec torului tehnic Prangl Ro mania,am reu ºit sã realizãm în mod co -res punzãtor montajul, ast fel încâtsã fie acceptat ºi de cã tre pro du -cã torul macaralelor, iar rezultatulfinal este o economie cuprinsãîntre 20 ºi 30%.“

Cum funcţioneazăsistemul

Concret, sistemul propus deT.E.L.L. Security Systems are labazã o sondã litrometricã, caremã soarã nivelul de carburant dinre zervor, informaþiile transmisede aceasta fiind dublate de urmã -rirea prin GPS/GPRS, care ru lea -zã pe baza unei hãrþi Googlelicen þiate. Astfel, dupã ce se mon -teazã son da, se face o etalonarea fiecãrui rezervor, þinând cont defaptul cã fiecare camion poateavea un rezervor diferit sau chiardouã, de aceleaºi dimensiuni. Demen þionat cã montarea unei son -de cu sistem GPS dureazã aproxi -

Măsură pentru rezervorCum poţi obţine o reducere a consumului mediu pe flotăde la 33,5 l/100 km la 28,8 l/100 km cu o investiţie relativredusă? Este o întrebare la care ne-a răspuns Vincze EmilCsaba, director general al T.E.L.L. Security Systems,companie care reprezintă în România producătorul ungarT.E.L.L. Software Hungaria kft.

Puneţi capătfurtului decombustibil!

Ei au făcut-o: Itia Sped, Tramar,Vectra Logistic, Vectra Service,FAN Courier, MVT Logistik,Ebasto, Straco, Marasped,Priorcom, Trans Montana,West Eurotrans, Fartud,Eurocargo, ANG Logistic,Duvenbeck. Şi lista ar puteacontinua...

T.E.L.L. Security Systems reprezentanţăT.E.L.L. Software Hungaria KFT.Braşov, Str. Soarelui 2A, bl. 201, ap. 2.Tel.: 0743119286E-mail: [email protected]: www.tellromania.ro

Noi vă spunem cum!

Despre T.E.L.L. Security SystemsT.E.L.L. Security Systems a fost înfiinþatã în 2012, fiind firma fiicã aSC T.E.L.L. Software Hungaria Kft din Debrecen (Ungaria) ºi avândca obiectiv principal comercializarea sistemelor de monitorizareprin GPS a autovehiculelor ºi mãsurarea de combustibil, cât ºi aaltor echipamente de securitate (comunicatoare GSM ºi GPRS).„Compania este o continuare a poveºtii începute de mine în cadrulfirmei din Ungaria. T.E.L.L. Security Systems a început sãfuncþioneze din aprilie 2012 ºi a preluat toþi clienþii firmei mame dinUngaria prezenþi pe piaþa româneascã. Compania are 4 asociaþi, 3pe Ungaria ºi unul în România. Am început cu un capital de 250 lei,dar pe parcurs a fost nevoie de o infuzie de capital pe care amfãcut-o personal, pentru a întãri firma prin achiziþii de servere,laptop-uri, mobilier ºi prin creºterea numãrului de angajaþi, care aajuns acum la 11 persoane“, a precizat Vincze Emil Csaba.

CosturilePe lângã costul de achiziţiie al echipamentului se adaugã unabonament lunar pentru a avea acces la hartã (între 5 ºi 6,5 euroîn funcþie de pachet), din care se asigurã funcþionarea ºimentenanþa întregului sistem. În plus trebuie þinut cont de costulcartelei plãtit cãtre operatorii de telefonie din þarã. În afara þãrii, unabonament pe roaming ºi cu trafic naþional era la început 14 euro,apoi a scãzul la 9 euro, ajungând pânã la 7 euro, iar acum seplãtește exact cât se consumã. „Atât Vodafone cât ºi Orange suntpentru noi parteneri de nãdejde. Încearcã sã ne ajute, oferindu-ne oacoperire cât mai bunã la costuri cât mai mici. Iar din urmã vine ºiCosmote. Este foarte important sã ai parteneriate în extern, pentruca, la trecerea dintr-o þarã în alta, clientul sã nu rãmânã în urmã cuinformaþia. Ca ºi nivel de preþ, la pachetul GPS plus sondãlitrometricã, opinez cã suntem printre primii din þarã. Doar ca GPS,din punct de vedere al preþului, poate suntem pe locurile 4-6, dar nune putem compara cu produsele chinezeºti“, a afirmat Vincze EmilCsaba.

Vincze Emil Csaba,director general

al T.E.L.L. SecuritySystems:

În momentul de faþãmonitorizãm un numãr

de 7.000 de unitãþi, din careaproximativ 5.000 suntcamioane ºi utilaje.“

Avem clienþi care ºi-auamortizat investiþia din

prima lunã.“

„SECURITY SYSTEMS SRL

Page 19: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

36 ...................................................................................................................... august 2013

PP lanul lucrãrilor de în tr e -þinere periodicã a ca mi -oanelor Volvo este per -sonalizat pentru fiecarecamion. Programarea lu -

crã rilor de service pentru fiecareca mion în parte se obþine utilizândVOSP (Volvo Optimized ServicePro gram), o aplicaþie web conec -tatã la bazele de date Volvo TrucksCorporation, care conþin toate in -formaþiile despre specificaþia auto -ca mionului clientului, precum ºiope raþiunile de întreþinere reco -man date pentru respectiva confi gu -ra þie. În funcþie de parametrii tehniciai autocamionului, precum ºi decon diþiile de utilizare, VOSP com -bi nã toate acestea într-un programde service performant, pentru aoferi maximum de disponibilitate.Folosind aceastã modalitate indi -vi dualã de abordare pentru fiecareautocamion ºi utilizând uleiurilecorespunzãtoare, intervalul de men -tenanþã poate fi extins pânã la100.000 km.

Planul de mentenanþã poate cu -prinde Inspecþia Tehnicã Periodicã,calibrarea tahografului sau alte ve -ri ficãri periodice specifice (inspecþiacircuitului hidraulic, de exemplu).Operaþiunile de întreþinere ºi ve ri -fi cãrile specifice sunt recomandatede Volvo ºi efectuate de cãtre teh -nicienii autorizaþi din centrele deservice Volvo.

Schimbul de ulei şifiltre

Planul lucrãrilor de întreþinereperiodicã (VOSP) este dezvoltatpe baza numãrului de kilometriefec tuaþi de cãtre vehicul între douãschim buri de ulei. Bineînþeles, nu -mã rul de kilometri poate sã varieze,de aceea este foarte important sãnu treacã 12 luni între douã schim -buri de ulei - dacã se foloseºteVDS4.

Uleiul de motor lubrifiazã ºi pro -te jeazã motorul, reducând uzura

com ponentelor ºi micºorând în ace -laºi timp consumul de combustibil.Pentru a pãstra eficienþa motoruluiºi pentru a-i extinde durata de viaþã,este necesarã schimbarea uleiuluide motor conform recomandãrilorVolvo. Aceasta se face în funcþiede numãrul de kilometri sau pe ri -oa dã, folosind un ulei de motorVolvo VDS4 10W30). Este foarteim por tant, de asemenea, sã vã asi -guraþi cã deþineþi un Volvo 100%ori ginal - acest lucru include ºi pie -sele ºi consumabilele folosite.

Pachete standardde service

Interesul proprietarilor de ca mi -oane Volvo pentru oferta depachete de service a atelierelorautori zate Volvo a determinat re -pre zentantul producãtorului sã vinãmereu cu variante ºi pachete noi.Aceastã ofertã constã în pu ne reala un loc a pieselor ºi a ma no pe reinecesare efectuãrii unei anu mitelucrãri, astfel încât clienþii Volvo sãprimeascã un singur preþ, carereprezintã costul total al pie selor ºial manoperei. Incluzând deja dis -coun turi atât pentru piese, cât ºipentru manoperã, pachetele deservice reprezintã cea mai atrac tivãofertã a reþelei de centre ser viceVolvo din România.

Din punctul de vedere al lu -brifianþilor, aceste pachete includ:

CD1Înlocuire ulei ºi filtre uleiConþinutul pachetului:• 2 filtre de ulei Long Life ºi un

filtru Bypass• ulei Volvo VDS3 15W40

(recomandat pentru FH/FM/FL/FE< 2006) sau ulei VDS410W30(recomandat pentru FH/FM/ FL/FE> 2006)

• manopera de înlocuireOperaþiile includ: golirea instala -

þi ei ºi colectarea uleiului uzat ºi în -lo cuirea uleiului ºi a filtrelor de ulei.

CD2Înlocuire ulei cutie de vitezeConþinutul pachetului:• filtru de ulei pentru cutia de

viteze• ulei de transmisie Volvo, inter -

val recomandat 120.000 km sau 1an

• manopera de înlocuireOperaþiile includ: golirea in sta -

laþiei ºi colectarea uleiului uzat, în -locuirea uleiului ºi a filtrului de uleide la cutia de viteze

CD22Conþinutul pachetului:• ulei de diferenþial Volvo, in ter -

val recomandat 120.000 km sau 1an

• manopera de înlocuireOperaþiile includ: golirea insta -

la þiei ºi colectarea uleiului uzat, în -locuirea uleiului

Dar, desigur, acestea sunt nu -mai câteva exemple dintre opera -þiu nile pe care le-am selectat pentruacest supliment. Pachetele Volvoacoperã în întregime necesitãþileca mioanelor dumneavoastrã, pen -tru o utilizare optimã ºi pentru unplus de eficienþã.

Volvo optimizeazăcosturilePrintre cele mai importante elemente pe care se poate bazaun transportator se numără şi operaţiunile de reparaţii şiîntreţinere la care trebuie supus camionul. Cu cât maieficiente sunt, cu atât timpul de imobilizare a unui vehiculeste mai redus, iar disponibilitatea camionului este mai mare,acest lucru fiind deja arhi-cunoscut în rândul cărăuşilor. Iar laaceasta contribuie, desigur, lubrifianţii şi filtrele.

Page 20: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 .............................................................................................................................................................................................................................................. august 201338

ȘTIR

I

39

înregistrate tranzacþii depreînchiriere. Alþi 22.700 metripãtraþi au constat înrenegocieri ºi reînnoiri decontract.

GEFCO LA LE MANS

Acest an a marcat cea de-a90-a aniversare a „Cursei de24 de ore de la Le Mans”. Cuacest prilej, a fost organizatã oexpoziþie în care au fostprezentate 11 maºini ce aufãcut din aceastã cursã olegendã. Expoziþia a fostorganizatã astfel încât fanii sãpoatã veni ºi admira acestemaºini cu adevãratexcepþionale. Graþie Unitãþii de TransporturiSpeciale, GEFCO ºi-a pututoferi expertiza dedicatã înlogisticã ºi a putut organiza

transportul câtorva dintreaceste vehicule între 15 ºi 26iunie 2013.GEFCO a transportat un Jaguartip D ºi un Ford GT 40 dinAnglia. De asemenea, GEFCOa pus la dispoziþia legendareicurse un coordonator, precumºi douã camioane închise ºidoi ºoferi responsabili cuaducerea maºinilor pe circuit,care s-au asigurat cã acesteasunt poziþionate în modadecvat ºi pregãtitecorespunzãtor înainte de a fiexpuse pentru public.

NOUĂ COMPANIE GLSÎN CROAŢIA

Compania Europeanã decoletãrie GLS ºi-a extinsreþeaua din Sud-estul Europei.GLS Croaþia îºi desfãºoarãactivitatea începând de la datade 1 august - cu serviciinaþionale ºi conexiuniinternaþionale. Compania vainclude iniþial patru locaþii, înZagreb, Rijeka, Split ºi Osijek.Depozitul de lângã Zagreb(Popovec) este ºi centrunaþional de distribuþie - echipatcu tehnologie modernã de

siguranþã ºi un sistem foarteeficient de sortare a coletelorîn conformitate cu standardeleGLS. Din 1 septembrie 2013,transporturile GLSinternaþionale vor fi deasemenea sortate la locaþia dinZagreb. Servicii zilniceconecteazã Croaþia într-odirecþie vesticã cu Ljubljana(Slovenia), Ansfelden (Austria)ºi HUB-ul European dinNeuenstein (Germania), în timpce conexiunile rapide cãtreEuropa de Est se realizeazãprin intermediul HUB-ului GLSdin Budapesta (Ungaria). DinCroaþia, GLS livreazã cãtre þãriprecum Ungaria ºi Sloveniaîntr-un timp de tranzit standardde la 24 la 48 de ore. La fel derapid, coletele din aceste þãriajung în Croaþia. De la HUB-ulEuropean din Neuenstein,coletele exportate cãtreCroaþia sunt livrate în generalîn maxim 72 de ore. GLSCroaþia este deja a patracompanie GLS recent fondatãîn aceastã regiune, urmându-lepe cele din Slovacia (2004),Cehia (2005) ºi România(2007). Compania GLS esteprezentã în Ungaria din 1999,iar în Slovenia din 2000.

ACCIZE NOI

Începând cu 1 septembrie,odatã cu reducerea TVA pentrupâine de la 24 la 9%, accizelela alcool etilic au fost majoratede la 750 la 1.000 euro/hlalcool pur, iar Guvernul aintrodus noi accize. Maºinile(noi ºi rulate) cu motoare maimari de 3.000 cmc vor fiaccizate cu 1 euro/cmc pentrucilindreea care depãºeºtenivelul menþionat. Navele cuvele mai lungi de 8 m vor fitaxate cu 500 de euro pentrufiecare metru liniar dinlungime. Pentru iahturile cumotor, acciza va fi de 10 europe CP, dacã motorul este maimare de 100 CP.La bijuteriile din aur ºi platinã,cu excepþia verighetelor, accizava fi de 1 euro pe gram pentruaurul sub 14K ºi de 2 euro

pentru cel de peste 14K.Pentru confecþiile din blãnurinaturale se vor plãti 50 de euroaccizã pentru cele sub 1.500de euro, suma crescândgradual, pânã la 1.200 europentru cele mai scumpe de6.000 de euro.Armele vor fi accizate de la 50de euro pentru cele sub 500de euro, pânã la 1.500 de europentru cele mai scumpe de6.000 de euro. Cartuºele vor fitaxate cu 0,1-0,4 euro pebucatã, în funcþie de categoriade preþ.

DAIMLER - STARTRANSMISSION, GATALA SEBEŞ

Filiala companiei germaneDaimler în România, StarTransmission, a inaugurat, laSebeº, unitatea de producþiepentru montaj cutii de vitezãautomate de vitezã în 5 treptepentru autoturismele de luxMercedes-Benz. Evenimentul aavut loc la 1 an de la începerealucrãrilor de construcþie a noii

fabrici, ce ocupã 9.000 mp.Concernul Daimler a anunþat,în aprilie, o investiþie deaproape 300 de milioane deeuro în România.Pentru noua unitate deproducþie au fost create 250de locuri de muncã, iarpersonalul a fost calificat înGermania, la companiaDaimler.Linia de montaj, formatã dindouã linii principale ºi 11 liniisecundare, a fost transferatãdin Germania la Sebeº, fiindparþial automatizatã. Daimler,proprietarul Mercedes-BenzCars, a extins capacitatea deproducþie a Star Transmission,deoarece fabrica de laStuttgart funcþiona deja lacapacitate maximã ºi nu maiexista spaþiu pentru extindere.

CEL MAI BUN ANPOST CRIZĂ PENTRUPIAŢA DE BIROURI

Suprafaþa totalã de birouritranzacþionatã în Capitalã esteestimatã sã ajungã la 240.000- 260.000 metri pãtraþi pânã lafinalul acestui an, cel mai înaltnivel din ultimii cinci ani,potrivit Raportului CBREdespre piaþa spaþiilor de birouriîn Bucureºti în T2 2013.Comparativ cu anul 2012,creºterea este de 10%.Activitatea totalã detranzacþionare înregistratã în aldoilea trimestru al anului 2013Bucureºti a fost de 68.800metri pãtraþi, în creºtere cu13% faþã de trimestrulprecedent. Stocul modern debirouri a ajuns la 2,23 milioanemp, dupã livrarea a douã clãdiriîn intervalul aprilie-iunie: CSDASiriului, cu o suprafaþã de3.600 mp ºi ocupat 100%, ºiArmand Cãlinescu, cu osuprafaþã de 3.500 mp ºi oratã de ocupare de 70%. Pânãla finalul anului vor mai fi livraþi55.800 mp, constând în treiclãdiri de birouri noi, ºi alþi30.500 mp, ca urmare a douãconversii. Cele mai importanteproiecte care vor fi finalizate înperioada urmãtoare suntFloreasca Park, dezvoltat dePortland Trust, ºi City Offices,în urma conversiei City Mall.Închirierile în al doileatrimestru au totalizat 43.000metri pãtraþi ºi au inclusrelocãri (67%), extinderi (19%)ºi cereri noi (14%), nefiind

Reînnoirile de contractepentru spaţii logistice şi dedepozitare moderne auînsumat 80.000 metri pătraţi înprimul semestru (S1) alacestui an, cel mai mare nivelînregistrat până acum pe piaţalocală, potrivit RaportuluiCBRE despre piaţa industrialădin România în S1 2013,informează un comunicatremis redacţiei. Acest recordse datorează numărului marede contracte semnate pe odurată de cinci ani în 2008-2009, care ajung la expirare înaceastă perioadă, seprecizează în document.De asemenea, activitateatotală de tranzacţionare înintervalul ianuarie - iunie afost intensă, ajungând la circa153.000 mp, cel mai marenivel înregistrat din S1 2011până în prezent. Activitateatotală de tranzacţionare înBucureşti a însumat peste99.400 mp în prima jumătate aanului.Cererea la nivelul ţării a fostde peste 44.000 mp în primele6 luni ale anului, în creştere cu

42% faţă de semestrulprecedent, însă în scădere cu22% faţă de primul semestrual anului 2012. Bucureştiuldeţine 40% din cerereaînregistrată la nivel naţional,fiind urmat de Timişoara(24%), Ploieşti (21%) şiBraşov (13%). Cererea estedominată de contracte deînchiriere în clădiri de clasa A,90% din tranzacţii fiindsemnate în astfel de clădiri.Totuşi, stocul de spaţiilogistice şi de depozitaremoderne a rămas la acelaşinivel al celui de la finalulanului trecut, 980.000 mp,întrucât nu s-au livrat spaţiinoi în primele şase luni din2013. Acest stoc este împărţitîn 26 de parcuri logistice,localizate în special în jurulCapitalei, cu o suprafaţăînchiriabilă medie de peste37.000 mp. Un număr limitatde proiecte sunt dezvoltate şiîn diverse zone din ţară, decătre companii internaţionaleşi locale precumGraells&Llonch (Turda), VGP(Timişoara) sau Tester (Iaşi).

SPAŢIILE LOGISTICE - LA MARE CĂUTARE

Page 21: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

Ziua Cargo: Ce înseamnãVan Moer la nivelinternaþional?Alain Schodts: Van Moer a

fost la origini o companie spe cia -lizatã în transportul rolelor de hâr -tie ºi de metal. Cantitãþi impor -tante de hârtie vin din SUA prinportul Anvers ºi compania arecon tracte uriaºe de transport cã -tre Franþa. În Portul Anvers, mani -pulãm peste 8.000 containere pelunã. În prezent, Van Moer activea -zã în Belgia, Franþa, România, stu -diazã Bulgaria. De asemenea, areo sucursalã în Brazilia, piaþã careîn prezent cunoaºte un adevãratboom. Sunt multe companii bel -gie ne care, coincidenþã sau nu,au facilitãþi de producþie ºi în Ro -mâ nia... ºi în Brazilia. De ase me -nea, avem propriul nostru biroude expediþie ºi câteva birouri sa -telit în Dubai ºi China.

Când ºi cum aþi demaratactivitatea în România?Primul contact pe care l-am

avut cu dl Van Moer a fost în sep -tem brie 2010, iar, dupã toate pre -gã tirile necesare, operaþiunile com -paniei le-am început la 1 i a nuarie2011. Am cumpãrat cami oane, amangajat ºoferi ºi acum avem o flotãde aproximativ 40 de camioaneînmatriculate în Ro mânia caretransportã în Europa. În acest anchiar avem intenþia de a ne extindeflota. În prezent, a vem un personalromânesc de apro ximativ 70 depersoane, din tre care majoritateareprezintã ºoferi.

La începutul lui 2012 am de -ve nit principalul distribuitor almãr furilor grupului Delhaize (pro -prietarul Mega Image în România)ºi de aici, desigur, pornesc multe

conexiuni. În prezent avem 4-5camioane complete pe sãp tã mâ -nã pentru ei, din Belgia pentruRo mânia. De asemenea, sunt mul -te unitãþi de producþie în Româniacu proprietari belgieni, care duc95% din mãrfuri înapoi în Vest.Aceste companii aduc materiiprime din Vest ºi reexportã pro -du se finite. Lucrãm numai cu ca -mi oane complete, majoritatea înre gim regulat. Astfel, flota ro mâ -neascã pe care o operãm trans -portã în principal în Vestul Euro -pei.

Care este urmãtorulpas în dezvoltareacompaniei în România?În Timiºoara, deschidem în luna

septembrie un depozit cu o supra -faþã de aproximativ 2.700 mp înpri ma etapã. Este un spaþiu închi -riat de la o companie care a con -stru it acolo o infrastructurã deapro ximativ 10.000 mp. Este vorbadespre un depozit Clasa A, cu toatefacilitãþile necesare, în apropierede aeroport ºi de Cen tu ra Timiºoa -rei, cu un acces foarte bun ºi o vizi -bilitate optimã. Nu pot sã spun cãdepozitul are un grad de ocuparede 100%, dar ne apropiem de 70%ºi avem deja 4-5 clienþi pentru carevom face distribuþie naþionalã dinacest depozit. Pentru unii dintre eifacem ºi transportul din afara þãriicãtre România. Pentru început,vom avea la Timiºoara un personalde 5 angajaþi.

Pentru distribuþianaþionalã, veþi folosipropria flotã?Distribuþia la nivel naþional o

vom realiza prin intermediul parte -nerilor. ªi la nivel internaþional,lu crãm mult cu subcontractori

care activeazã sub „drapelul” VanMoer. În prezent suntem în cursde organizare a activitãþii în acestmod ºi în România. Suntem încãutare de parteneri pe partea detransport, companii mai mici dis -puse sã îºi re/inscripþioneze vehi -culele cu logo-ul nostru. De ase -menea, avem strategia de a cãutasubcontractori care sã utilizezepropriile capete tractor pentru trai -le rele noastre. Deja facem acestlucru. Avem anumite rute de trans -port care merg din Moldova înBelgia ºi invers, dar ºi din Bucu -reºti cãtre Vestul Europei.

Am ales Timiºoara pentru cã,în contextul general, în viziuneamea personalã sunt trei impor tan -te locaþii în România: Bucu reºti-

Ploieºti (pe care o consider osingurã zonã, pentru cã este vorbade o distanþã de numai 60 km),apoi zona Timiºoara-Arad, iar atreia este Cluj, de unde se poa tedeservi întreaga Transil vanie.

Ploieºtiul reprezintãviitoarea etapã dedezvoltare?Ne focalizãm pe Ploieºti pen -

tru cã de acolo poþi deservi o mul -þime de oraºe pe o razã de 150km: 60 km pânã la Bucureºti, 100km pânã la Braºov, aproximativ120 pânã la Piteºti, Buzãu esteaproape etc. Poþi acoperi o zonãextinsã. De asemenea, importantãeste o por tunitatea intermodalãexis tentã în Ploieºti. În prezentlu crãm la un pro iect de conexiuneintermodalã (pe tren) între PortulAnvers ºi Plo ieºti. Deocamdatãnu avem infra stru cturã acolo, darîn momentul în care vom decidesã demarãm acti vi tatea, vom aveatot ce ne trebuie, cel puþin pentruo activitate de cross-docking. Di -fe rit în abordarea noastrã estefap tul cã dorim sã adu cem tre nu -rile peste munþi. În prezent, majo -ri tatea trenurilor se opresc la gra -niþã. Majoritatea multinaþionalelorau început sã se gândeascã la am -pren ta de carbon ºi la influenþaasu pra mediului, în condiþiile unuicât mai mare grad de eficienþã dinpunctul de vedere al costurilor.De asemenea, recent, a avut locim plementarea noii taxe de drumîn Ungaria, ceea ce va avea un

efect important asupra preþurilor.Un alt principal avantaj al trenuluieste faptul cã nu eºti restricþionatde timpii de conducere ºi odihnãºi poþi transporta ºi în timpulweek end-urilor. De exemplu, dacãtre nul pleacã vineri din Anvers,are douã zile avans faþã de ca -mion. Sperãm sã demarãm o acti -vi tate de acest tip în Ploieºti pânãla sfârºitul anului.

Van Moer a intrat destul detârziu pe piaþaromâneascã, în comparaþiecu alte mari numeeuropene din logisticã ºitransporturi. Care au fostmotivele?Este vorba despre percepþie. Dl

Van Moer ezita la început sã facãacest pas, pentru cã România nuare o reputaþie foarte bunã, iar pri -mul sãu contact cu ºoferii nu a fostfavorabil. Este o persoanã foarteexigentã, este foarte fo cu sat peimaginea camioanelor, pe care leconsiderã o carte de vizitã. A duratceva timp, dar am reuºit sã îlconving cã sunt posibilitãþi inte -resante aici. Este o piaþã difi cilã ºidureazã câþiva ani sã te sta bileºticum trebuie, dar opor tu nitãþi existã.

Care au fost problemele cucare v-aþi confruntat laintrarea pe piaþã?Printre cele mai importante pro -

bleme cãrora a trebuit sã le facemfaþã s-a numãrat birocraþia în ad -

mi nistraþie care încã se ma ni festãîn România. Însã consider cã amreuºit sã gãsesc echilibrul corectîntre modul în care se des fã ºoarãlucrurile aici ºi cum se fac în Belgia.

Dar beneficiem de un sprijin im -por tant din partea a douã per soa -ne cheie pentru companiile bel gie -ne. Primul este Excelenþa Sa dlAmbasador al Belgiei la Bu cureºti,Dl Beke, care este cu ade vãrathotãrât sã promoveze eco no miccompaniile conaþionalilor sãi. Aldoi lea este ataºatul fla mand pe lân -gã Ambasada Belgiei la Bucureºti,Dl Timmerman, care este de ase -me nea foarte implicat în promo va -rea industriei ºi eco no miei noastre.Ambasadorul bel gian organizeazãîn fiecare judeþ, întâlniri cu auto ri -tã þile locale ºi cu companiile activeîn judeþul respectiv. Pânã acum, deexemplu, au fost organizate astfelde întâl niri în Giurgiu, Prahova, Me -he dinþi, iar în octombrie urmeazãîn Argeº. De asemenea, ceea ceeste in te resant este cã dl Amba sa -dor ur mã reºte ce faci, te sunã, teîn treabã dacã ai probleme, ce fel deprobleme, dacã te poate ajuta... ºichiar te ajutã sã rezolvi pro blemele,organizeazã întâlniri la nivel înaltcu autoritãþile etc.

Concluzionând, orice începute dificil, dar ne dezvoltãm frumosºi considerãm cã sunt multe opor -tunitãþi pe piaþa româneascã decare putem profita în mod optim.

Radu [email protected]

august 2013 ........................................................................................................................

INTER

VIU

41...................................................................................................................... august 201340

INTER

VIU

ExperienţăbelgianăDeşi intrat relativ recent pe piaţa românească,operatorul belgian de servicii logistice şi de transportVan Moer este deja un nume cu tradiţie la nivelinternaţional. Despre cum traduce această companieexperienţa belgiană în limbaj românesc şi despreintenţiile sale de dezvoltare la nivel naţional am discutatcu Alain Schodts, directorul general al Van Moer GroupRomania.

Page 22: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

din Rusia, lucreazã acum cu trans -por tatori din România. În ca drulGefco, avem o aplicaþie on li ne demanagement al furnizo ri lor, numitã„Carrier Management System”.Aceastã aplicaþie online permiteatât înregistrarea trans por tatorilor,a ofertelor acestora, cât ºi orga ni -zarea de licitaþii de cã tre GEFCO.Aplicaþia este im ple mentatã global,la nivelul întregu lui grup GEFCO,astfel încât subsidiarele strãine auacces la baza de date de trans por -tatori din alte þãri. Pentru ca untrans por tator sã aibã posibilitateasã facã parte din reþeaua de cãrãuºiauto ri zaþi GEFCO, trebuie sã îºiintro ducã datele în acest sistemonline, urmând un proces deprecalificare înainte de a fi introdusefectiv în baza de date.

Cum gestionaþi diferenþelede legislaþie ºi schimbãrileregulilor?Este o altã þarã, o altã piaþã,

au propriile reguli care trebuie în -vã þate ºi respectate. Dacã faci lu -crurile cum cer ei, nu este niciopro blemã. Nici cu securitatea nueste vreo problemã. Situaþia este,în rest, încã foarte dinamicã ºi dinpunctul de vedere al legislaþiei.Se schimbã foarte repede lucru -rile ºi de aceea e important sã aicontacte locale care sã te infor -me ze asupra acestor schimbãri.Astãzi pot fi niºte reguli, mâinepot fi complet diferite.

Ce se întâmplã pe relaþiaTurcia?Avem patru zone de interes

Gefco în Europa Centralã ºi deEst. Una dintre ele este Turcia-Orientul Mijlociu, care este subco ordonarea Gefco Turcia ºi in -clude ºi douã birouri în Irak ºi Iranºi o subsidiarã în Dubai. Am lansatîn iunie o campanie de exportcãtre Orientul Îndepãrtat, o partedin acest parcurs fiind pe rutier.Pânã nu demult, mãrfurile se ex -pe diau în Europa, la Frankfurt, Bu -

da pesta sau Viena cu camioanele,folosind aceste hub-uri pentruOrientul Îndepãrtat. Apoi ne-amdat seama cã este mai practic sãfacem conexiunea prin Istanbul.Acum expediem marfã pe rutiercãtre acest oraº, de unde avemîn fiecare zi zboruri cãtre OrientulÎndepãrtat. Acest lucru înseamnãtimpi de tranzit mai buni, preþurimai convenabile, mai multã fle xi -bi litate. Turcii sunt foarte flexibili.Teoretic, ne gândim sã folosimacest proiect ºi pentru lansareaunei linii regulate de grupaj cãtreTurcia. În prezent avem linii degru paj cãtre Turcia, dar nu regu -la te. Din pãcate, transportatoriinu sunt foarte mulþumiþi de Turciaîn prezent. Am putut observa oscãdere substanþialã a volumelorde marfã venind din Turcia cãtreRo mânia. Înainte erau multe mãr -furi venind din Turcia cãtre Ro mâ -nia ºi aveam probleme în a gãsimarfã din România cãtre Turcia, iarpre þurile erau 1/3. De câteva lunise schimbã balanþa. Încã nune-am dat seama dacã este o si -tua þie tem porarã sau definitivã.Dar dacã, înainte, aceste curseerau sub monopolul transporta -to rilor turci, acum sunt din ce înce mai mulþi români care lucreazãpe aceas tã relaþie. Numãrul detrans por tatori este în creºtere, darac ti vitatea va fi mai puþin profita -bi lã din cauza acestui dezechili -bru. Noi, ca Gefco Romania, fo -losim mai mult transportatoriro mâni ºi pe relaþia cu Turcia.

Care este situaþia liniilorGefco cãtre UniuneaEuropeanã?Acesta este un proiect lansat

în luna martie a acestui an. Ne fo -ca lizãm pe Germania, Italia ºiPolo nia, cu timpi de tranzit ºi pre -þuri speciale. Timpii de tranzitspeciali înseamnã maximum 4zile, door-to-door. Din punctul devedere al preþurilor, consider cãoferim unele dintre cele mai bune

rate de pe piaþã la momentul ac -tual. Ideea a fost sã ne motivãmclienþii sã lucreze din ce în ce maimult cu liniile regulate Gefco degrupaj. Gefco România opereazão linie cãtre Italia, dar folosim ºilinii operate de alte þãri. Avem zil -nic soluþii utilizând reþeaua Gefco.Din Italia, putem merge în Ger -ma nia ºi de acolo în România, deasemenea. Dar dureazã mai multºi costurile sunt mai mari. Dar înacest moment avem soluþii pegru paj pentru orice regiune dinEu ropa, de la 1 kg la 20 t.

Ce proiecte aveþi pesegmentul feroviar?Discutãm despre grupaj, de -

spre transport maritim ºi aerian.Stu diem mai multe proiecte, carein clud ºi Rusia, ºi soluþii inter mo -da le care sã implice zona Turcieiºi cea ex-sovieticã. Este într-ade -vãr vorba de un alt ecartament,dar este o problemã rezolvabilã:se pot schimba axele sau se poa -te transfera încãrcãtura. Studiemsoluþii multi-modale, ceea ce în -seamnã cã vrem sã folosim avan -ta jele fiecãrui mod de transport ºisã le combinãm. De asemenea,dorim sã ne folosim de Portul Con -stanþa, care considerãm cã nu estefolosit în prezent în mod eficient.

Cum este 2013 pentruGefco România?În 2013, dezvoltarea noastrã

este favorabilã. Avem 32 de pro -iecte noi în primele 6 luni, 15 noiclienþi ºi trebuie sã pregãtim struc -tura pentru a deveni din ce în cemai puternici în România. ZoneleRusia ºi Turcia sunt pieþe noi, afla -te în expansiune, în cadrul cãrorane ajutãm clienþii sã pãtrundã. Iarîn Europa lucrãm mai mult la pro -iec te de optimizare, în grupaj, deexemplu. Continuãm dezvoltareainclusiv în Orientul Mijlociu.

Meda [email protected]

august 2013 ........................................................................................................................

INTER

VIU

...................................................................................................................... august 2013

INTER

VIU

43

Ziua Cargo: Cum a evoluatactivitatea Gefco Romaniaîn relaþie cu spaþiul ex-sovietic, þinând cont maiales de schimbarea deacþionariat de la nivelulcompaniei mamã?Tolga Oran: La sfârºitul anului

2012 s-a schimbat acþionarul ma -jo ritar al grupului Gefco, 75% din -tre acþiuni fiind achiziþionate decãtre RZD Russian Railways. Noulacþionar majoritar se fo ca lizeazãpe partea de Est a Ru siei, undebe neficiazã de o reþea foarte pu -ternicã. În acest context, pregãtimo acþiune comercialã ºi opera þio -nalã la nivel de grup pen tru zonarespectivã, care nu vi zea zã numaiRusia, ci întregul spa þiu ex-so -vietic.

Putem spune cã suntem noro -coºi în România, pentru cã amînceput cu fluxurile cãtre Rusia în2008. Am fost mai avansaþi decâtalte birouri Gefco, avem o echipãcare are deja experienþã, clienþicare sunt mulþumiþi de serviciilenoastre, parteneri în Rusia. Altfelspus, suntem deja pregãtiþi înRomânia pentru a face mai mult.În plus, de la începutul anului,comerþul între România ºi Rusiaa crescut cu mai mult de 40%.

Sunt schimbãri în ceea cepriveºte mãrfurile de returdin Rusia?În 2012 am rulat numai pentru

Rusia 1.250 camioane, pentrucare trebuie sã gãsim soluþii. Pro -ble ma este cã majoritatea co mer -þului pe retur constã din produsepetroliere al cãror transfer se rea -li zeazã prin conducte. Rezolvãmreturul bazându-ne pe o prezenþãfoar te puternicã în Rusia, Ucraina,þã rile Baltice ºi avem ºansa de acoo pera cu toate aceste sub si -dia re Gefco pentru a gãsi marfã.Avem câþiva clienþi care importãmãrfuri din Rusia cãtre România

sau organizãm „triunghiuri”. Încer -cãm sã utilizãm în majoritatetrans portatori români, dar avemcâþi va transportatori ºi din alteþãri, cum ar fi Moldova, Ucraina,pen tru care organizãm trans por -turi în triunghi. Dacã nu gãsimmar fã pentru România, putemface România-Rusia, Rusia-Chi -ºi nãu, Chiºinãu-România. Nu reu -ºim sã realizãm 100% retur direct,dar avem un nivel rezonabil.

Aveþi în vedereintroducerea de grupajecãtre Rusia?Transporturile de grupaj cãtre

Ru sia constituie o provocare dincau za formalitãþilor vamale. Dacãvor bim de grupaj din punctul deve dere al consolidãrii hub-urilor ºili niilor, avem deja soluþii în cadrulGefco. Folosim trei hub-uri: unulîn Germania, unul în Polonia ºi unal treilea în zona Balticã. Pentrucli enþii care cautã soluþii eco no -mi ce pentru partide mici de marfã,putem trimite linii de grupaj dinRo mânia cãtre aceste þãri, deunde pleacã spre Rusia. Dureazãmai puþin de 10 zile. Dacã vorbimdespre LTL România direct cãtre

Rusia, facem ºi aºa ceva, dar cupru denþã, deoarece, conform for -ma litãþilor vamale ruseºti, dacãnu administrezi propriul camionîn transporturile de grupaj ºi dacã99% din marfã e în regulã, dar1% are probleme vamale, Vamava bloca întregul camion. Avemaproa pe 60 de persoane care lu -crea zã numai în cadrul depar ta -mentului vamal al Gefco din Rusia,din 2006. GEFCO Romania ºiGEFCO Rusia deþin autorizaþii deco misionari vamali. Suntem încontact permanent cu colegiinoºtri din Rusia pentru a gãsi ceamai bunã soluþie, dar nu este ace -laºi lucru ca în Europa. Facem gru -paj pentru clienþii regulaþi, dar nufacem pe spot.

Lucreazã Gefco Rusiainclusiv cu transportatoriromâni?Gefco Rusia nu lucreazã pen -

tru moment foarte mult cu trans -por tatori români, pur ºi simplu dincau za limbii. Echipele ope ra þio naledin Rusia ºi transportatorii ro mânigãsesc cu dificultate un limbaj co -mun, dar lucrãm la asta. Însã altesu cursale Gefco, în afarã de cea

Peste 1.000 decamioane spre Rusia

42

Sunt elemente la care trebuie să fie atenţi toţi cei careoperează curse către Rusia. Legislaţia se schimbă rapid,regulile sunt diferite iar know-how-ul este esenţial.Despre tendinţele care se manifestă pe segmentul detransport către spaţiul ex-sovietic şi nu numai, am statde vorbă cu Tolga Oran, Sales & Marketing Manager GefcoRomânia.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201344

PR

EZEN

TA

RE

ÎÎ n funcþie de modul în careau fost folosite ºi întreþinute,echipamentele au nevoie derecondiþionare dupã un ansau dupã 10, deoarece unii

clienþi le utilizeazã intensiv, iaralþii cautã sã le pãstreze valoareaprin întreþinere planificatã oferitãtot de STILL. Alte firme, pentrua-ºi eºalona costurile, apeleazãla în chiriere, STILL având pentruaces tea stocuri separate de celepen tru vânzare utilaje rulate.

Compania oferã ºi posibilitatede buy-back, preferând sã recu -pe reze echipamentele de la clienþicând curba costurilor nu este încãprea mare ºi având avantajul cã lepoate vinde în întreaga reþea dinEuropa.

Lunile de varã au adus pentrupartenerii STILL noi oportunitãþide a achiziþiona utilaje rulate.Ofer ta STILL prezintã o gamã di -ver sificatã de utilaje pregãtite sã

preia sarcini începând de la 1.600kg pânã la 5.000 kg. În funcþiede solicitãrile clientului ºi de apli -caþiile cãrora le sunt destinate, sepot oferi diverse variante flexibile.

Un plus degaranţie

Un aspect deosebit de im por -tant pe care STILL îl oferã la achi -ziþia utilajelor rulate este garanþiaGOLD, prelungitã la 6 luni, avândîn vedere gradul de recon di þio na -re, temeinic realizatã de cãtre e -chi pele specializate STILL. Astfel,o mare parte a pieselor de bazãsunt înlocuite tot cu piese ori gi -na le, cu garanþia STILL, pentru aoferi un grad sporit de fiabilitateutilajului, dar ºi pentru a mãri ºiproteja siguranþa operatorilor. Dease menea, imaginea utilajuluieste luatã în seamã în cadrul re -con diþionãrii, utilajele fiind ori -

ginale ºi respectând standardelecorporate identity. Garanþia GOLDa utilajelor rulate recondiþionateSTILL vine din grija permanentã aechipei pentru pãstrarea ºi îmbu -nã tãþirea calitãþii produsului însine, respectând categoria sa declasã (GOLD, SILVER, BRONZE),a performanþelor acestuia, res -pec tarea standardelor de imagineºi calitate pentru piesele deschimb. De aceea, putem afirmacã gradul de uzurã al utilajelorrulate oferite de STILL este infim,acestea fiind bine recondiþionate.

Vrei să vezi?

Un alt punct forte al acestorechipamente rulate oferite din flotaSTILL este posibilitatea de a levizualiza la depozitul STILL, di rectîn stoc, dar ºi dis po ni bi li ta tea ime -diatã de a le livra cãtre beneficiari.

Garanþia GOLD de 6 luni esteasiguratã tot de cãtre echipa deService STILL, acoperirea acesteiase realizeazã oriunde în þarã, cuun timp de rãspuns scurt: 24h.

Aceastã categorie de produsea fost dezvoltatã de STILL pe par -cursul anilor din dorinþa de a ex -tinde pe piaþã calitatea ºi per for -man þa, indiferent de bugetelealocate.

STILL include în flota sa deutilaje rulate oferite spre achiziþie,în mod permanent, modele nouapãrute în portofoliul de produse,tocmai pentru a oferi tuturor par -te nerilor sãi accesul la calitate,uti lizând bugete reduse.

Puteþi vizualiza întreagaflotã de utilaje rulate pesite-ul STILL: www.still.ro,sau direct la sediul din Str.Ithaca 420, Bolintin Deal,Judeþul Giurgiu.

Garanţie GOLD de la STILLTendinţa actuală a jucătorilor de pe piaţa deintralogistică vizează un control strict al cheltuielilor şi ocoordonare a bugetelor pe operaţiunile şi proiecteleprioritare. Din acest motiv, al scăderii costurilor, clienţiiromâni solicită tot mai des echipamente rulate. STILLoferă astfel de utilaje, pe care le recondiţionează înatelierele din ţară, schimbând inclusiv motorul dacă estenevoie, şi care, după starea tehnică, se încadrează îndiverse categorii - Gold, Silver, Bronze, de care depindegaranţia oferită.

Page 24: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

Întrebările lunii AUGUST (etapa 45)

Întrebările lunii IULIE (etapa 44) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. O eficientăplanificare a producţieinecesită:

a. livrarea la timp a materiilor primeşi a componentelor

b. introducerea unui sistemadecvat de plată a operatorilordin producţie

c. izolarea proceselor de producţiede fluctuaţiile aleatoare alecererii

d. actualizarea informaţiilorşi abilitatea de a reacţionaflexibil - CORECT

2. De ce un client business tobusiness solicită un timp deonorare a comenzii maiscurt?

a. pentru că în acest fel clientulprimeşte produsul mai devreme

b. pentru că în acest fel clientulprimeşte un discount mai mare

c. pentru că în acest fel clientulpoate reacţiona mai repede lacerinţele pieţei în schimbare -CORECT

d. pentru că în acest fel poateobţine termene de plată mai bune

3. Care este cel mai importantobiectiv în distribuţiacapilară?

a. Nivelul minim de costurib. Menţinerea timpului de lucru legal

pentru şoferic. Livrări la timp - CORECTd. Utilizarea la maxim a vehiculelor

1. Ce tip de concurenţă imperfectă estecaracterizată de existenţaunui singur furnizor?

a. Oligopolb. Monopolc. Concurenţa monopolistă

2. Analiza pieţei presupunea. Analiza produselorb. Analiza furnizorilorc. Analiza concurenţei

d. Analiza produselor, furnizorilor,concurenţei, potenţialilor înlocuitori

3. Punctul de reaprovizionare este:a. Nivelul stocului la care se primeşte o

nouă comandăb. Nivelul stocului la care se lansează o

nouă comandăc. Momentul la care se lansează o nouă

comandăd. Momentul la care se primeşte o nouă

comandă

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii IULIERadu Vlase, Annamaria Cherteş şi Mihaela Ionel

Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 6 deconcurenţi care au răspuns corect laîntrebările lunii iulie, cea de a 44-a etapă aconcursului de logistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectAdrian Vlase, Mihai Burcin, Radu Vlase, MarcelVlase, Annamaria Cherteş şi Mihaela Ionel.

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în

logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 45-a.

În fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi printragere la sorţi dintre persoanele care

răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (45)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 septembrie, prin e-mail la

adresa [email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din

august şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate înnumărul din septembrie al

revistei ZIUA CARGO.

august 2013 ........................................................................................................................ 47

ȘA

NTIE

R

CCeeaa mmaaiivveecchhee ccllăăddiirreeddiinn lluummee

Page 25: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201348

ȘTIR

I

765 MILIOANE LEIPENTRU DESZĂPEZIRE

CNADNR a scos la licitaþiedeszãpezirea pentruurmãtoarele douã ierni -2013-2015 - estimând costuride 765,1 milioane lei, fãrã TVA(faþã de 350 milioane lei îniarna trecutã). Vor fi încheiate7 acorduri-cadru, cu valoriestimate la:* 109 milioane lei, pentruDRDP Iaºi* 104,9 milioane lei -DRDP Constanþa* 61,9 milioane lei -DRDP Craiova* 95,9 milioane lei -DRDP Braºov* 106,1 milioane lei -DRDP Cluj* 148,5 milioane lei -DRDP Bucureºti* 138,8 milioane lei -DRDP Timiºoara.Acordurile au între 5 ºi10 loturi, cu lucrãrile pe oduratã de 20 de luni.Termenul limitã pentrudepunerea ofertelor sau acererilor de participareeste 9 septembrie. CNADNRare în administrare 550 kmde autostradã - cu tot cuºosele de centurã - ºi peste15.000 km de drumurinaþionale.

MAI PUŢINEAUTORIZAŢII DECONSTRUIRE

În primul semestru au fosteliberate 17.396 de autorizaþiide construire pentru clãdirirezidenþiale, în scãdere cu4,5% (respectiv 821 deautorizaþii) faþã de aceeaºiperioadã din 2012, potrivitdatelor Institutului Naþional deStatisticã (INS). În luna iunieau fost eliberate 3.564autorizaþii de construire, încreºtere cu 5,9% faþã de lunamai, dar în scãdere cu 9,2%faþã de luna iunie 2012.

NĂDLAC-ARADÎN PĂRĂSIRE

Autostrada Nãdlac-Arad ar fitrebuit finalizatã în aprilieanul acesta, dar Guvernul nu aîncercat sã gãseascã altconstructor dupã reziliereacontractului cu firmaRomstrade, în noiembrie2012, pentru lotul 1. ªantieruleste pãrãsit de 9 luni, timp încare s-ar fi putut pregãtimãcar licitaþia, iar în varã ar fireînceput lucrãrile. Însãlovitura de graþie a venit lunatrecutã, când Executivul areziliat, fãrã sã anunþe public, ºicontractul pentru lotul 2, cu

Alpine Bau, intratã îninsolvenþã. Lucrãrile suntdestul de avansate: asfaltuleste turnat pe 80% din cei16,6 km ai lotului 2, mai puþinbreteaua de legãturã întreautostradã ºi DN 7.Însã drumul de câþiva kilometridin pãmânt bãtãtorit poate fiparcurs cu uºurinþã deºoferi, pânã în locul în careîncepe asfaltul. Ei sunt opriþidoar de bariere ºi de echipe deagenþi de pazã aflate lajoncþiunea cu DN 7.Preºedintele Traian Bãsescususþine cã finalizarealucrãrilor ar fi putut fi salvatãdacã Executivul ar fiintervenit, mai ales cã„nici mãcar nu însemna mareefort bugetar ºi de banieuropeni”.

CENTRELECOMERCIALEPERFORMANTE,TOT MAI INTERESANTE

Stocul de spaþii comercialemoderne a rãmas stabil înprimul semestru al acestui an,circa 2,7 milioane de metripãtraþi, din care 30% se aflã înBucureºti, însã acesta vaajunge la 2,85 milioane demetri pãtraþi pânã la finalulanului, potrivit RaportuluiCBRE despre piaþa spaþiilorcomerciale în România în H12013. Centrele comercialereprezintã 56% din stoc, întimp ce parcurile de retaildeþin 43,5%, iar centrele detip factory outlet - doar 0,6%.În prima jumãtate a anului afost inaugurat un singur centrucomercial în România,Uvertura Mall Botoºani, cu osuprafaþã închiriabilã de 15.000mp. În luna iulie a fost deschisãgaleria comercialã CoraConstanþa, iar alte trei centrecomerciale vor fi inauguratepânã la finalul anului,Promenada Mall din Bucureºti,AFI Palace Ploieºti ºi GalaþiShopping City, suprafaþacumulatã a acestor patruproiecte ridicându-se la140.000 mp. De asemenea, înoraºe precum Timiºoara,Craiova, Braºov sau Sibiu,existã terenuri favorabiledezvoltãrii de centrecomerciale, care nu suntvalorificate pentru moment.

Iveco Daily 4x4 esteprotagonistul caravanei„Daily4Africa”, circuitultraversând ºase dintreþãrile din Sudulcontinentului. Aceastãiniþiativã urmeazã debutuloficial al modelului pe piaþaafricanã, care a avut loc înaprilie, la Johannesburg. Scopul acestei iniþiative estede a consolida imagineamãrcii Iveco ºi pe cea amodelului în statele pe carele va traversa. În plus, unuldintre principalele obiectiveale Daily4Africa este de apleda în favoareasiguranþei rutiere ºi acomportamentelor corectela volan, importante valoripentru Iveco, încã de lafondarea sa. Cãlãtoriaacoperã 11.000 km peparcursul a 45 zile. Cele

douã vehicule participantesunt echipate special ºisunt conduse de un echipajcu experienþã în astfel deexpediþii, de la agenþiaTaurinorul Travel din Torino.Expediþia, demaratã pe20 iulie, traverseazã Africade Sud, Swaziland,Mozambic, Zimbabwe,Botswana ºi Namibia. Pedrum, echipa va opri laprincipalii dealeri Iveco, întimpul fiecãrei halte,vehiculele fiind prezentatepresei, clienþilor ºipublicului. Vor fi organizate,de asemenea, drive-teste.

DAILY4AFRICA

Page 26: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 .............................................................................................................................................................................................................................................. august 201350

INFR

ASTR

UCTU

Oprescu: Am 117 şantieredeschise în Bucureşti

51

Primarul general Sorin Oprescu a numărat pe hârtie 117şantiere deschise de municipalitate în Bucureşti. A fost îninspecţie la cele mai importante dintre ele şi s-a declaratmulţumit de mersul lor, deşi unele nu respectă întru totulgraficul, altele sunt amânate de câţiva ani, iar pasajulMihai Bravu este abandonat din primăvara trecută, dar vareporni în toamnă. Edilul este însă optimist ca întotdeaunaşi spune că, în ultima lună de vară, cu perioada concediilorşi vacanţa studenţilor şi elevilor, traficul rutierînregistrează cele mai reduse cote din an, iar constructoriipot lucra la foc continuu.

INFR

ASTR

UCTU

li zate iar drumul este refãcut 90%.Se mai lucreazã la intersecþia Bã -tãþani, pe strãzile Herculane, ValeaTimiºului, Curtea de Argeº, Gãeºti,Vârtejului, Piteºti, lucrãri aproapegata. Pânã la sfârºitul lunii augustsunt programate sã fie finalizateºi lucrãrile de reabilitare a caro -sa bilului ºi de introducere a reþe -lor noi pe strãzile Târgoviºte, Ali -man, Piatra Olt, Câmpeanu Ilie ºiDragomireºti, începute în iulie.Totodatã, la 1 august au începutlucrãrile pe strãzile Grindu, Slatinaºi Drumul Mic între Vii.

În paralel, Administraþia Strã -zi lor executã semnalizarea pe 20de artere mari de circulaþie, încon tinuarea celor 6 bulevarde pecare s-au finalizat deja marcajele.

Buzeşti-Berzei-Uranus, aproapegata

„Diametrala Buzeºti-Berzei-Ura nus ºtiþi foarte bine ce bene -fi cii va aduce: va deveni adevãrataco loanã vertebralã a circulaþieidin Centrul Bucureºtiului, ce vaper mite traversarea metropoleide la nord la sud, pe traseul PiaþaVic toriei - Piaþa Coºbuc, într-untimp cât mai scurt, de circa 15-20minute. Se va obþine o axã nouãde circulaþie, neîntreruptã, pe a -ceas tã direcþie”, ne-a declarat pri -marul general.

Lucrãrile sunt finalizate 85%,fiind terminate tronsoanele: I Pia -þa Victoriei - Occidentului, II Oc -ci dentului - Griviþei, IV Mircea Vul -cã nescu - Dinicu Golescu, VDi nicu Golescu - Calea Plevnei ºiVI Mircea Vulcãnescu - B-dul Gãrii

de Nord. Se executã tronsonul IIIMircea Vulcãnescu - Calea Griviþeiºi s-a dezafectat subsolul fun da -þiei Halei Matache, care a fosttrans format în fundaþia carosa bi -lului.

„Este un decalaj de 3 sãptã -mani, cauzat de ploile abundentedin mai-iunie”, a recunoscut Opres -cu, dar „s-au dezafectat ulti meleimobile care afectau ampriza caro -sa bilului” ºi „se ia în calcul in sti tu -irea unui sistem de sensuri unice,cum ar fi Calea Griviþei ºi Oc ci den -tului, pentru a creºte ran da mentulsistemului de mobi li tate”.

Stadiul lucrărilorpe B-dulRebreanu, 60%

Pe B-dul Liviu Rebreanu, lu -crã rile sunt întârziate. Potrivit pri -ma rului general, pe tronsonulCamil Ressu - Nicolae Grigorescuau fost reabilitate atât carosabilul,cât ºi trotuarele, au fost realizatepiste pentru bicicliºti ºi locuri deparcare, iar linia de tramvai a fostcon struitã cu o soluþie ce va per -mi te parcurgerea rapidã de cãtrevehiculele speciale (salvare, pom -pieri, poliþie), dar nu ºi a auto tu -ris melor.

„Se lucreazã la ultimele fini -saje. ªina va fi separatã de traficulauto ºi transformatã în spaþiu ver -de - mai puþin în staþii ºi în inter -sec þii, unde linia de tramvai va fiîn globatã în asfalt”, a explicatOpres cu, adãugând cã „tronsonulde 1 km B-dul Nicolae Grigorescu- 1 Decembrie vizeazã atât reabi -li tarea carosabilului cât ºi a tro -tuarelor”.

Parcare laAerogării

Pe B-dul Aerogãrii au fost fi na -li zate lucrãrile de reabilitare a ca ro -sabilului ºi a liniei de tramvai, iar decurând a început execuþia parcãrii.

Pe ºantierul de pe ªos. Ian -cu lui ºi ªos Pantelimon, lucrãrileau început la jumãtatea lunii iunieºi cuprind modernizarea sistemu -lui rutier ºi a liniei de tramvai astfelîncât sã se asigure legãtura întreinelul principal al oraºului ºi DN 3,DN 2 ºi Autostrada A2.

În privinþa lucrãrilor de sem -na lizare orizontalã ºi verticalã,So rin Oprescu a anunþat cã aufost finalizate marcajele rutierepe bulevardele Magheru, NicolaeBãlcescu, ªos. Chitilei, iar peKisseleff ºi Bucureºti-Târgoviºtes-au realizat deja 85% din ele.

Pânã la 1 septembrie vor fi ga -ta ºi lucrãrile de semnalizare ru -tierã pe B-dul Lascãr Catargiu,Splaiul Unirii, ªos. Virtuþii, B-dulB.P. Haºdeu, B-dul Iuliu Maniu,Calea Rahovei, ªos. Alexandriei,B-dul Ghencea, Prelungirea Ghen -cea, B-dul Ghe. Duca, Calea Giu -leºti, ªos. Berceni, ªos. Bucureºti-Ploieºti, B-dul Ion Mihalache,B-dul Timiºoara, B-dul N. Caranfilºi strãzile Camil Ressu, Batiºtei,J.L. Calderon ºi Mântuleasa.

„În septembrie încep alte 3 lu -crãri mari: pasajul suprateran Mi -hai Bravu - în sfârºit, reîncep lu -crã rile! - ºi pasajele subteranePia þa Sudului ºi Piaþa Presei.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

„„SS untem în lucrãri dereabilitare, mo -dernizare stra dalãºi de construire anoi poduri ºi pa sa -

je, de refacere a reþelelor de dis tri -buþie a energiei termice ºi de gaze,pe mai multe tronsoane ºi zone aleBucureºtiului. Avem 25 de ºantierela unitãþi de învãþãmânt; în 6 dintreele se lucreazã la corpurile de ºcoa -lã, iar la 19 ºcoli se refac sau seconstruiesc anexe, adicã sãli desport, extinderi-corpuri noi, ateliere.Avem 5 lucrãri de amploare în infra -struc tura rutierã, pe artere mari, îndiverse stadii de execuþie. Acesteacuprind schimbarea reþelelor edi -litare, reabilitarea carosabilului, iarla 4 dintre ele ºi modernizarea linieide tramvai. Se refac trotuarele ºi

spa þiile verzi, semnalizarea ºi mar -cajele rutiere. Mã refer la DiametralaBuzeºti-Berzei-Uranus, B-dul LiviuRebreanu, B-dul Aerogãrii, ªoseauaIancului-Pantelimon ºi supralãrgireaGrigorescu-Splai Dudescu, cu pa -sa jul denivelat suprateran ce va tra -versa Dâmboviþa”, ne-a declaratSorin Oprescu.

Aliniate pe hârtie, ºantierelearatã astfel:

• 26 sunt la ºcoli, grãdiniþeºi creºe

• 3 - la centre de asistenþãsocialã

• 5 - pe bulevarde • 17 - pe strãzi • 55 - lucrãri de refacere a

canalizãrii• 2 - la spitale • 2 - la monumente

• 6 - la imobile aflate înconsolidare antiseismicã

• 1 - la un centru pentrusituaþii de urgenþã.

„În ultimele luni am reabilitat20 de strãzi din Sectorul 5 ºi sun -tem în ºantier pe încã 17, din carepe 3 le-am început la 1 august”,a precizat primarul Capitalei.

Concret, Administraþia Strã zi -lor a finalizat refacerea strãzilorVigo niei, Pãunaºul codrilor, Gaf -ton Lazãr, Calea Piscului, Prelun -girea Valea Ialomiþei, Vânãtori,Radarului, Gemãnata, Bardaºului,Mân dreºti, Odihnei, Poeniþa, So -reni, Meriºani, Pichetului, Ser -beºti, Pitpalacului, Bobului, Cir -cu laþiei, Spaþiului.

La strãzile Gura Padinii ºi Tãl -maci, reþelele edilitare sunt fina -

Page 27: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 2013

INFR

ASTR

UCTU

Loturile 2, 3 şi 4 aleAutostrăzii Lugoj-Deva,câştigate şi dupăcontestaţiiLa aproape un an de la depunerea celor 50 de ofertepentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii Lugoj-Deva,câştigătorii licitaţiilor răsuflă uşuraţi: au câştigat şi îninstanţă, astfel că acum pot începe şantierele. Întârziereanu a deranjat însă prea mult Departamentul pentruProiecte de Infrastructură condus de ministrul delegat DanŞova, deoarece anul acesta nu sunt bani pentru investiţii.

52

PP entru proiectarea ºi con - struirea lotului 4, în lun -gime de 22,1 km întremunicipiul Deva ºi lo -calitatea Ilia, CNADNR

a semnat cu asocierea Tehno stra -de - Spedition UMB un contract de419,4 milioane lei (95,3 milioaneeuro, adicã 4,3 milioane euro/km),fãrã TVA.

Contractul a fost atribuit prinli citaþie deschisã ºi prevede capro iectarea sã dureze 6 luni ºiexe cuþia lucrãrii, 2 ani. Perioadade garanþie este stabilitã la 4 ani.Pentru 85% din valoarea eligibilãa contractului a fost solicitatã ofinanþare nerambursabilã de laUniu nea Europeanã, diferenþa ur -mând sã fie asiguratã de la bu ge -tul de stat.

Epopeea contractului stã aºa:oferta a fost depusã în 23 august2012, iar în 15 iulie, Curtea deApel Bucuresti (CAB) a decis, de -fi nitiv, cã asocierea UMB Spe di -tion - Tehnostrade va construi tron -sonul. Contestaþia fusese de pu sãde firma austriacã Strabag, care

oferise un preþ de 591 mili oa ne delei ºi acuza cã cifra de afa ceri aasocierii UMB-Tehno stra de estemai micã decât cea stipulatã încaietul de sarcini ºi cã preþul oferitde asocierea ro mâ neascã estesus pect de mic - apro ximativ 40%din valoarea esti matã a tronsonuluide autostradã. Decizia ConsiliuluiNaþional pentru Soluþionarea Con -tes taþiilor (CNSC), emisã în 7 iunie,ad mi se se contestaþia companieiStra bag.

Lotul 2 (în lungime de 28,6km) al autostrãzii Lugoj-Deva afost atribuit asocierii italiene Salini- Secol, iar Lotul 3 (în lungime de21,14 km) a fost atribuit consor -þiu lui Teloxim Con SRL - ComsaSA (Spania) - Aldesa Construc -cio nes SA (Spania) - Arcadis Euro -metudes SA (Olanda). Contestaþiiau fost depuse pentru procedurade atribuire a contractelor de pro -iectare ºi execuþie a ambelorloturi, de cãtre firmele SpeditionUMB ºi Strabag, în perioada 20-23 mai. CNSC le-a respins canefondate, însã împotriva deciziei

au fost formulate plângeri la Cur -tea de Apel. Pânã la urmã, au fostrespinse ºi de instanþã.

Primul lot (de 27,6 km) al au -tostrãzii Lugoj-Deva a fost atribuitîn aprilie 2011 de CNADNR con -sor þiului Tirrena Scavi-Societa Ita -liana per Condotte d’Acqua-CossiConstruzioni, pentru 681 milioanelei. Ar fi trebuit finalizat în aprilieanul acesta, dar constructorii aucerut o pãsuire pânã în august.Con tractul prevede ºi construireaunui drum de legãturã în lungimede 11,4 km, al cãrui termen de fi -na lizare a fost actualizat pentruluna decembrie 2013.

Autostrada Lugoj - Deva faceparte din Coridorul IV Pane u ro -pean, care începe în Germania ºise continuã pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România,traseul trece prin Nãdlac, Arad,Deva, Orãºtie, Sibiu, Bucureºti,Fe teºti ºi Constanþa, ruta con ti -nuând pânã la Istanbul.

Magda [email protected]

AutostradaSebeş-Turda, la licitaţieCNADNR a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţiaAutostrăzii Sebeş-Turda, cei 70 de km ai autostrăzii fiindîmpărţiţi în 4 loturi. Valoarea estimată a contractului, fărăTVA, depăşeşte 2,481 miliarde de lei, iar suma include şiprocentul de 10% pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute.Fondurile sunt asigurate din bani europeni, dar trebuiecheltuite până la finele anului 2016.

Pe loturi, sumele sunt îm pãr -þite astfel:

- lotul 1 (17 km - km 0+000 -km 17+000) - 57,028 milioanede lei

- lotul 2 (24,25 km - km17+000 - km 41+250) - 66,913mi lioane de lei

- lotul 3 (12,45 km - km41+250 - km 53+700) - 48,372mi lioane de lei

- lotul 4 (16,300 km - km53+700 - km 70+000) - 53,248mi lioane de lei.

Contractul este finanþat dinFondul de Coeziune (85%) ºi co -fi nanþat de bugetul de stat (15%),pe alocarea financiarã 2007 -2013, astfel cã trebuie îcnheiatpânã la sfârºitul anului, iar lucrãrilesã fie finalizate pânã în 2016.

Dan ªova, ministrul delegatpentru Proiecte de Infrastructurãde Interes Naþional ºi InvestiþiiStrã ine, a asigurat cã procedurilede licitaþie ºi de atribuire vor fi în -cheiate pânã la sfârºitul anului.

„În luna iulie s-a terminat do -cu mentaþia de transformare dindrum expres în autostradã, iarpânã în decembrie vom avea ter -mi nate procedurile de licitaþie ºide atribuire, vom avea un contractsemnat. Suntem obligaþi sã ter mi -nãm autostrada pânã în 2016,pentru cã am reuºit sã o intro du -cem pe alocarea financiarã 2007- 2013, pe facilitatea N+3. Deci,va trebui terminatã pânã în 2016“,a explicat Dan ªova.

Procedura va fi tip licitaþie des -chi sã, iar criteriul de atribuire -pre þul cel mai scãzut.

Ofertele sau cererile de par ti -ci pare la licitaþie trebuie depusepânã pe 12 septembrie, ora16.00, acestea urmând sã fie des -chi se în ziua urmãtoare.

Autostrada Sebeº-Turda vaavea douã zone de acces la AlbaIulia: una în partea de nord a mu -ni cipiului, care va permite legãturacu ºoseaua de centurã ºi zonaMun þilor Apuseni, iar alta în parteade sud-est a oraºului, dupã tra -ver sarea râului Mureº.

DN 18, în reparaţii

Puþine drumuri naþionale seaflã anul acesta în reparaþii, iarprintre ele se numãrã DN 18, ceface conexiunea dintre judeþeleMa ramureº ºi Suceava. Tronsonulin trat recent în lucru este cel din -tre localitãþile Moisei ºi Iacobeni,în zona montanã a Munþilor Pie -tro sul Rodnei, ºi este executat decom pania israelianã Saphir. Lucrã -ri le de reabilitare a drumului cetraverseazã Pasul Prislop, la 1.416metri altitudine, au fost întreruptede constructor în urmã cu mai

mult timp, dupã ce Guvernul a a -nunþat cã amânã finanþarea unorlucrãri de infrastructurã.

Starea drumului dintre celedouã localitãþi este catalogatã deau toritãþile locale drept „cata stro -fa lã” ºi aproape cã nu se mai poa -te circula. Dupã negocieri intense,reprezentanþii constructorului auanunþat cã reiau reabilitarea. Mun -ci torii au pus în funcþiune in sta -la þiile de producere a asfaltului ºia betonului ºi au adus pe ºantiertoate utilajele necesare execuþieilucrãrilor.

Sunt peste 90 de kilometri dedrum ce vor fi reparaþi, pentru carecompania Saphir va încasa 340 mi -lioane lei. Execuþia lucrãrii se efec -tueazã dintr-un grant euro pean ºidin contribuþia statului român.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

august 2013 ........................................................................................................................ 53

INFR

ASTR

UCTU

Page 28: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201354

INED

IT

Cea mai vecheclădire din lume

SS ursele istorice iau încon siderare cele maivechi construcþii clãditede mâna omului ca adã -post pentru fiinþe vii,

obiec te sau pentru cultul morþilor.Pen tru a intra în topul celor maivechi clãdiri, o structurã trebuiesã fie recognoscibilã ca atare, sãîn corporeze elemente de con -struc þie cu o înãlþime de cel puþin1,5 m pe tot perimetrul sãu, ceeace exclude anumite ruine din caren-a mai rãmas mare lucru ºi sta -tu ile. Listele disponibile pe in ter -net exclud, de asemenea, do l me -nele singulare, un tip de mormântmegalitic cu o singurã camerã,con stând din trei sau mai multebu cãþi de piatrã verticale, susþi -nând una orizontalã în partea desus.

Datarea multora dintre celemai vechi structuri din lume s-area lizat prin analize cu radio car -bon, iar datele sunt oricum con -si derate aproximative.

Cairn de Barnenez

Conform aceloraºi surse dis -po nibile pe internet, cea mai ve -che clãdire din lume care înde pli -neº te criteriile amintite estecon sideratã a fi Tumulus-ul (tumul,gor gan) de la Barnenez (Cairn deBarnenez), un monument neoliticsituat lângã Plouezoc'h, în pen in -sula Kernéléhen, în Nordul regiuniiFinistere, din Bretania, Franþa. Da -tând aproximativ din anii 4800î.H., este socotit unul dintre celemai timpurii monumente mega li -ti ce din Europa ºi din lume ºi se

re marcã de asemenea prin pre -zen þa artei megalitice.

Datarea cu radiocarbon a in -di cat faptul cã prima parte a mo -nu mentului a fost ridicatã undevaîn tre anii 4850 ºi 4250 î.C., adoua fazã de construcþie fiind rea -lizatã în intervalul aproximativ4450-4000. Vestigiile des co pe -ri te în interior ºi în jurul Cairn-uluiindicã faptul cã a fost reutilizat înEpoca Bronzului, în mileniul 3 îna -inte de Hristos.

Recunoaştereştiinţifică

Cairn-ul a fost prima datã sem -na lat pe o hartã în 1807, primarecunoaºtere ºtiinþificã având locîn contextul unui congres aca de -mic desfãºurat în 1850 la Morlaix.

Tot atunci monumentul a fost cla -sificat ca ºi tumul.

Fiind proprietate particularãpânã în 1950, Cairn-ul a fost folo -sit ca ºi carierã pentru piatrã depavaj. Aceastã activitate, careame ninþa sã distrugã monu men -tul, a fost opritã numai dupã des -co perirea câtorva camere din ca -drul structurii. Apoi autoritãþilelocale au preluat controlul asuprasit-ului.

Au avut loc operaþiuni de res -tau rare între 1954 ºi 1968, o datãcu îndepãrtarea vegetaþiei de petumul ºi cu excavãri precaute înºi în jurul monumentului.

În prezent, Cairn-ul are o lun gi -me de 72 m, o lãþime de 25 m ºi8 m înãlþime. Se pare cã a fost con -struit din 13.000-14.000 t de piatrãºi conþine 11 camere cu in trãri prinpasaje separate. Monu men tul arefaþade abrupte ºi un profil în trepte,cu ziduri interioare de susþinere ºia fost construit din mici blocuri depiatrã, numai ca me rele având uncaracter pur me ga litic.

Etapeleconstrucţiei

Dupã cum am amintit, m o nu -mentul a fost construit în 2 faze.În prima etapã, a fost ridicatã ostructurã uºor trapezoidalã de

32x9-13 m, care conþine 5 ca me -re ºi care a fost înconjuratã de uninel dublu de piatrã. În aceastãeta pã a fost folosit doleritul (dia -baz - rocã subvulcanicã) în calitatede material de construcþii.

În cea de-a doua fazã, a fostrealizatã o extindere cu încã 6 ca -mere în partea de Vest. În acelaºitimp, Cairn 1 a fost împrejmuit cuo structurã mai largã ºi mai înaltã,pasajele fiind extinse la rândul lor.S-a folosit mai mult granitul.

Original, toate camerele aufost încadrate în cadrul gorganuluiîn sine, faptul cã astãzi unele din -tre ele sunt parþial expuse fiindrezul tatul excavaþiilor moderne.Fie care dintre cele 11 camerepoa te fi accesatã din partea deS-E prin intermediul unui pasajîngust cu o lungime de 7-12 m ºisunt aranjate în paralel.

Un mc din cadrul Cairn-uluiBar nenez conþine 1.500 kg de pia -trã. Se estimeazã cã extra ge rea,tãierea, transportul ºi con struc þiacu ajutorul acestei canti tãþi repre -zin tã cam patru zile de lucru pen -tru un singur muncitor (10 ore pezi). Monumentul ori gi nal, Cairn 1,avea un volum de apro ximativ2.000 mc ºi a fost con struit din1.000 t de granit ºi 3.000 t dedia baz. Astfel, conform cal culelorex perþilor, ar fi fost ne voie de

aproximativ 15.000-20.000 zilede lucru sau, cu alte cu vinte, 200de muncitori pentru 3 luni. Înforma sa finalã, gorganul esteaproape de trei ori cât prima etapã.

Descoperiri

În mai multe camere ºi pasaje,au fost descoperite simboluri gra -vate care înfãþiºeazã arcuri, securi,curbe sau linii ºerpuite ºi un sim -bol repetat în formã de U. Unadin tre rocile gravate a fost originalparte a unei alte structuri. Sim -bo lurile gravate sunt asemã nã -toa re celor descoperite în altemo numente megalitice din Breta -nia, aparþinând, în termeni largi,fenomenului cultural descris caartã megaliticã. Unul dintre simbo -lu rile care apar des este uneoriinter pretat ca o înfãþiºare antro -po morficã (aºa-numita Zeiþã dinDolmen).

Numai camerele A,C ºi D dinCairn 2 au conþinut descoperirineo litice, ceramicã, securi din pia -trã, lame sau vârfuri de sãgeþi. Darrãmãºiþele ceramice gãsite în afa -ra monumentului au indicat cã afost reutilizat în Epoca Bronzului.

Monumente similare ºi posibilcontemporane au fost desco pe -rite în 22 alte locaþii în Franþa ºiJersey.

În această ediţie vă propunem o plimbare virtuală prinlumea (mai mult sau mai puţin) preistorică. Astăzi avemzgârie nori şi clădiri impresionante prin spaţiu, volum,grandoare, dar de unde a început totul?

august 2013 ........................................................................................................................ 55

INED

IT

Page 29: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

10 autocarepentru Atlassib

august 2013 ........................................................................................................................ 57

PA

SA

GER

I

Tumuli

Un tumul (sinonim: gorgan)este o movilã de pãmânt sau depiatrã, de formã conicã sau pira -mi dalã, ridicatã deasupra unuimor mânt în scop de protecþie. Tu -mulii sunt caracteristici pentrumulte culturi antice din toatã lu -mea, ei fiind ridicaþi începând dinneolitic, nu numai în scop funerar,ci ºi ca observator astronomic sausemn geodezic.

Tumulii erau executaþi din di -ver se materiale: piatrã brutã, dis -pusã sub formã de bolþi (Bour go -gne, Boemia), piatrã fãþuitã subfor ma unei construcþii tronconice(nord-estul Franþei), argilã, ames -te catã uneori cu piatrã, avândînfãþiºarea unei movile (Bavariaºi Palatinat).

Tumuli au fost descoperiþi ºi lanoi în þarã. În anul 2007, pe unºantier din Cluj a fost descoperitun tumul care servea drept mor -mânt colectiv ºi care era înconju -rat de un inel de pietre. În vârf,tumulul avea un menhir, adicã unbloc de piatrã sculptat, care re -pre zenta o divinitate a lumii sub -pã mântene. Tumulul face partedintr-un lanþ de ºase movile depãmânt. La Fizeº, în judeþul Caraº-Severin la punctul numit Gorgane,au fost descoperiþi tumuli apla ti -zaþi.

Raluca MIHĂ[email protected]

...................................................................................................................... august 2013

Page 30: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

august 2013 ........................................................................................................................ 59...................................................................................................................... august 201358

asigur managementul, nu pot sãîndeplinesc bugetul când am oalocare cu 25% mai micã decâtcea pe care am solicitat-o”, amotivat Adrian Câmpurean.

UN PIC MAI MULŢIVIZITATORI STRĂINI

La punctele de frontierã au sositîn primul semestru 3,458milioane de vizitatori strãini, încreºtere cu 0,6% faþã deperioada similarã a anului trecut.În schimb, mai mulþi români auplecat în strãinãtate: 5,323milioane, în creºtere cu 2,7%,informeazã INS. Mijloacele detransport rutier au fost cele maiutilizate de români pentruplecãrile în strãinãtate,reprezentând 76,3% din numãrultotal de plecãri. Din þãri europeneau venit în România 94,0% dintrevizitatori, iar din statele UniuniiEuropene, 60,4%, cei mai mulþifiind din Ungaria (32,3%),Bulgaria (24,4%), Germania(9,3%), Italia (7,2%), Polonia(4,9%) ºi Austria (4,4%). Înhoteluri, sate de vacanþã ºi vile aufost cazaþi 754.845 turiºti depeste hotare, cei mai mulþi(20,8%), respectiv 157.039, fiind

din Germania, Italia ºi Franþa. DinUngaria s-au cazat 43.596 turiºti,din Marea Britanie - 41.848, dinSUA - 40.872, din Israel - 36.039,din Austria - 26.881, din Spania -26.606 ºi din Polonia, 24.014.

BUGETELE CFR SA ŞICFR CĂLĂTORI,APROBATE

Guvernul a aprobat, chiar înaintede rectificarea bugetului de stat,bugetele de venituri ºi cheltuieliale CFR SA ºi CFR Cãlãtori.Bugetul CFR SA este estimat lavenituri de 4.422.069.000 lei,exact cât cheltuielile(4.422.069.000 lei), dar arecreanþe restante de 1,477miliarde lei ºi plãþi restante de1,367 miliarde lei. Pentrucheltuieli de personal estepreconizatã o sumã de 827,661milioane lei, din care 631,761milioane lei cheltuieli cu salariile.Numãrul de personal prognozatla finele anului este de 22.900persoane, iar câºtigul salarialmediu lunar de 2.298,99 lei.Pentru investiþii compania arealocat un buget de 3,154miliarde lei. Cât priveºte bugetul

CFR Cãlãtori SA, compania areaprobate venituri totale de2.005.758.000 ºi cheltuieli maimari decât acestea, de2.405.793.000 lei.

ASTRA ASIGURĂTAROM PENTRU AL 7-LEA AN CONSECUTIV

Compania de asigurãri ASTRA areînnoit, pentru al ºaptelea anconsecutiv, contractul deasigurare pentru flota de avioaneale TAROM, în urma câºtigãriilicitaþiei organizate de operatorulaerian. Au fost achiziþionateservicii de asigurare CASCOpentru aeronavele civile ºi piesede schimb (inclusiv asigurare dereducere a francizei CASCOdeductibilã la aeronave ºimotoare de schimb) ºi deasigurare de rãspundere faþã depasageri, bagaje, marfã, poºtã ºiterþi, pentru perioada 1 sept.2013 - 30 aug. 2014. Pentrucererea documentaþiei de licitaþies-au prezentat 8 furnizori, însãdoar 5 au depus ofertele,precizeazã TAROM. Astra acâºtigat pentru cã a depus ofertacu cel mai mic preþ.

ȘTIR

I 3 OPRIRI NOI PENTRUINTERREGIO SIBIU-BUCUREŞTI

Din 5 august, trenul InterRegio1528, de pe ruta Sibiu-BucureºtiNord, are 3 opriri noi: în Voila Hm.,Arpaº Hm. ºi Olteþ Hm. Cumacestea sunt numai puncte deoprire, nu staþii, ele nu au nicicase de bilete. Astfel, cãlãtoriitrebuie sã îºi procure biletele dela conductorul de tren, care vaaplica tariful de la casa de bilete.

REDUCERE 10% LATAROM SPRE ŞIDINSPRE ISTANBUL

TAROM aplicã reduceri de 10% labiletele de avion pe destinaþiaIstanbul, cu plecare dinBucureºti, Cluj-Napoca, TârguMureº, Suceava, Iaºi, Oradea,Baia Mare, Satu Mare, Sibiu sauTimiºoara, dar ºi pentru curselecu plecare din Istanbul cãtreoraºele din România. Reducereaeste supusã unor condiþii ºi nuse cumuleazã cu alte oferte.„Reaminim pasagerilor claseiEconomy cã TAROM acceptãtransportul la calã în mod gratuit

a douã piese de bagaj standardîn limita celor 23 kg/fiecarebagaj“, aminteºte compania.

MODIFICĂRI LATRENURI ÎN UNGARIA

În perioada 3 august - 27octombrie, trenurileinternaþionale de pe ruteleRomânia - Ungaria au circulaþiamodificatã pe teritoriul maghiar,din cauza lucrãrilor lainfrastructura feroviarã ce seexecutã pe secþia de circulaþieBudapesta-Puspokladany-Biharkeresztes. Astfel:* 367 „Harghita”, în relaþiaBudapesta-Braºov/Târgu Mureº,va avea plecarea din Budapestala ora 06.15, în loc de 06.40;* 363 „Biharia”, în relaþiaBudapesta-Sighetu Marmaþiei, vaavea plecarea din Budapesta laora 08.45 (faþã de 09.40);* 365 „A. Endre”, în relaþiaBudapesta-Cluj Napoca, va aveaplecarea din Budapesta la ora13.40 (faþã de 14.40);* 407 „Corona”, în relaþiaBudapesta-Braºov, va aveaplecarea din Budapesta la ora16.40 (faþã de 17.40;)* 406 „Corona”, în relaþia Braºov-

Budapesta va avea sosirea laBudapesta la ora 9.15 (faþã de08.20);* 364 „A. Endre”, în relaþia ClujNapoca-Budapesta, va aveasosirea la Budapesta la 14.15(faþã de 13.20);* 366 „Harghita”, în relaþiaBraºov/Târgu Mureº-Budapesta,va avea sosirea la Budapesta la18.15 (faþã de 17.20);* 362 „Biharia”, în relaþia SighetuMarmaþiei-Budapesta, va aveasosirea la Budapesta la 22.06(faþã de 21.20).

RUTĂ NOUĂ TAROM:CLUJ-PRAGA-CLUJ

TAROM a inaugurat în 5 augustzborul spre Praga, cu plecare dinCluj-Napoca. Zborurile Cluj-Praga-Cluj ºi Praga-Cluj-Pragasunt efectuate cu avioane de tipATR-42 ºi au urmãtorul orar dezbor: luni, miercuri ºi vineri, la ora14.40 din Cluj-Napoca - 16.00Praga, iar la ora 17.20 Praga -20.30 Cluj-Napoca. Tarifele începde la 93 euro pentru un biletdus-întors, cu toate taxeleincluse, la achiziþionarea de pewww.tarom.ro, locurile fiind însãlimitate la acest tarif.

RATB ARE ŞEFINTERIMAR

Adrian Câmpurean, directorulgeneral al Regiei Autonome deTransport Bucureºti (RATB), ademisionat în 24 iulie, la maipuþin de un an de la instalarea înfuncþie. În locul lui a fost numitinterimar Valeriu Bunea, directorde exploatare în cadrul Regiei.Câmpurean a fost al treileadirector general în mai puþin de 3ani la RATB, dupã Adrian Criþ ºiViorel Popescu. Amintim cãdirectorul general este numit deConsiliul General al MunicipiuluiBucureºti, care desemneazã, dealtfel, membrii Consiliului deAdministraþie ai Regiei.„Principalul motiv pentru caremi-am înaintat demisia estesubfinanþarea Regiei ºi, în cazulacesta, eu consider cã nu pot sã

Goodyear lansează noileanvelope inovative pentruautocar şi în varianta reşapateîn gama premium de anvelopereşapate TreadMax. AnvelopaTreadMax Marathon Coachpentru toate poziţiile şiTreadMax UltraGrip Coachpentru iarnă sunt ambeledisponibile acum îndimensiunea 295/80R22.5 caşi etalon reşapat. ProduseleTreadMax, care au acelaşiprofil al benzii de rulare,acelaşi compus şi aceleaşicaracteristici ca şi anvelopelenoi, au fost dezvoltate urmândabordarea „Multiple LifeConcept“. Anvelopele provindintr-o combinaţie detehnologii, denumităTravelMax, care includecomponenta benzii de rulareSilefex şi un design asimetric,pentru a prelungi durata deviaţă în kilometri parcurşi aianvelopei. Anvelopelereşapate TreadMax suntconstruite folosindu-se doar

carcase Goodyear MaxTechnology. De asemenea,înseamnă că operatorii deautocare pot beneficia de peurma noilor profile prinfolosirea noilor modele deanvelopă datorită reşapăriialtor anvelope cu tehnologiaGoodyear Max Technology,precum anvelopele GoodyearMarathon sau Regional, înaceeaşi dimensiune.

NOUĂ GAMĂ DE ANVELOPE REŞAPATEGOODYEAR

Page 31: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201360

ACTU

ALIT

ATE

Atribuirea„judeţenelor“a devenit incertăDeşi lucrurile păreau stabilite, iar dialogul dintrepatronatele în transporturi şi Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Administraţiei Publice a avut la prima vederesucces, lipsa unei decizii clare privind modul dedesfăşurare a atribuirii lasă practic lucrurile în aerpentru transportul judeţean.

AA parent reprezentanþiiMDRAP aºteaptã fina -li zarea procesului dela Curtea de Apel Pi -teºti, unde Ordinul

240/1614/2012 a fost sus pen -dat. Urmãtorul termen a fost sta -bi lit pe 24 septembrie ºi teoretic,au toritãþile ar putea câºtiga. Arîn semna ca atribuirea sã aibã loccon form acestui Ordin? În acestcaz, discuþiile dintre patronate ºiMDRAP ar fi anulate.

„Am ajuns la o înþelegere ºi dis -cutasem ºi o procedurã de li ci taþie,dar observãm cã reprezen tan þiiMDRAP ºi ANRSC se schim bã dela o sãptãmânã la alta. Punc tajelesunt stabilite, pro ble ma este cumse va face procedura de licitaþie.Ei vor sã mergem dupã Legea 51,care precizeazã cã atri bu irea va fistabilitã printr-o lege spe cialã,adicã Legea 92. Dar a ceas ta netrimite iar la Legea 51 ºi de aiciatribuirea ar trebui sã res pecteprocedura ANRSC. Þi nând cont deaceste aspecte, ANRSC puteastabili o procedurã conform a ceeace am stabilit. Am cãzut de acordca licitaþia sã fie elec tronicã, darvãd cã nu renunþã la cele trei oferte.Astfel, dacã nu ai trei oferte, semai organizeazã o datã licitaþia ºitot aºa pânã la ne gocierea directã.Am propus sã fie trei oferte peîntreg programul de transport, nupe fiecare cursã în parte, pentrucã, pânã la urmã, Con siliul Judeþeanscoate la li ci taþie un program detransport. Existã ºi varianta caatribuirea sã ai bã loc conformOrdinului 240/2012, dacã lucrurile

se re zol vã în justiþie“, a explicatDoru Ma rian Crãc, preºedinteFORT.

Deºi, iniþial, prelungirea va la -bilitãþii licenþelor de traseu pânãla finalul anului pãrea sã oferetimp suficient pentru organizareaatribuirii, la ora actualã se parecã se intrã din nou în crizã.

„Am primit promisiuni inclusivde la primul ministru cã vom avea

atribuire în acest an, însã una sta -bi lim ºi alta face. Este greu despus ce se va întâmpla. Procedurade atribuire ar trebui sã demarezeîn septembrie pentru a nu riscasã depãºim acest an. Consider cãîncã este posibil sã ne încadrãmîn acest termen dacã se þine contde propunerea pe care am fãcut-o.Adicã implicarea ANRSC care sãfacã de urgenþã o procedurã, maiales cã legislaþia existã ºi permiteacest lucru. Consider cã peste90% din program se va puteaatribui din prima etapã“, a declaratpreºedintele FORT.

Radu [email protected]

Doru Marian Crăc, preşedinte FORT:

Avem acum 3.000 de maºini pe curselejudeþene, gândiþi-vã ce ar însemna sã ai trei

oferte - 9.000 de maºini.“

Page 32: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

ni mic de-a face cu cursele oca -zio nale, fiind vorba clar de o frec -ven þã foarte bine stabilitã de ore,de circulaþie, staþii, localitãþi, caresunt deservite de toþi aceºti trans -por tatori. În cazul transportuluide linie, eºti obligat sã ai o listãcu tarifele ataºate autorizaþiei,eºti obligat sã emiþi un bilet decãlã torie fiscalizat pentru fiecarepasager ºi, astfel, eºti obligat sãdeclari absolut toate veniturile. Înplus mai apare problema cuTVA-ul din strãinãtate - acum auto -ri tãþile din majoritatea statelortranzitate solicitã plata TVA cuaceste curse ºi în acest fel maiapa re o cheltuialã în plus pentrutrans portatorul de linie“, adeclarat Daniel Micu.

În aceste condiþii, fenomenuleste în creºtere, utilizând un parcauto tot mai mare.

Autoritãþile din þãrile tranzitatesau de destinaþie ar putea diminuafenomenul, însã nu sunt întot dea -una dispuse sã intervinã.

„În Germania ºi Franþa, undesituaþia economicã ºi legislativãeste destul de stabilã, putem zicecã pirateria este la un nivel destulde mic. În schimb, în Spania ºiIta lia, unde autoritãþile au pro ble -me interne destul de grave, con -sta tãm cã nu au nici dispo ni bi li -tatea, nici timpul, nici des chi derea

necesare sã se mai ocupe ºi deproblemele noastre. Pe undevarãs punsul este «rezolvaþi-vã pro -ble ma la voi în România cã noi leavem pe ale noastre»“, a spus di -rectorul general Atlassib.

Din pãcate, nici autoritãþile dinRomânia nu trateazã cu mareatenþie aceste practici, chiar dacãau un important impact din punctde vedere al siguranþei rutiere,dar ºi al fiscalitãþii.

Costurilecontrolate tot mai strict

În timp ce tarifele rãmân blo -ca te în mare mãsurã din cauzacon curenþei neloiale, costurile auten dinþa sã creascã. Astfel, con -trolul strict al acestora devineesen þial.

„Costurile cele mai mari suntgenerate de combustibili ºi taxelede drum. Nu vom merge niciodatãpe varianta de a ocoli autostrãzileºi a circula pe drumurile naþionaleºi atunci rãmâne varianta gestio -nã rii mai bune a costurilor cu com -bus tibilii. De aceea facem ourmãrire mult mai atentã a con -su murilor pe fiecare maºinã înparte, încheiem contracte ºi nego -ciem preþuri bune ºi discounturicu furnizorii de combustibili, astfelîncât sã avem pe toate traseelepe care le deservim niºte furnizoristabili, care sã ne acorde reduceriºi care sã acopere cât mai mult dinceea ce avem nevoie. Am apelatºi la varianta staþiilor proprii, deunde achiziþionãm combustibilien-gros. Avem staþii proprii înmulte capete de linii, în Italia ºi înSpania“, a precizat Daniel Micu.

Un ajutor a venit ºi din parteaau tocarelor de nouã generaþie

care oferã o reducere a con su -mu lui.

„Cele Euro 5 au un consummai redus cu 1-1,5 l faþã de ge -ne raþiile vechi de motoare. Seobþin consumuri mai bune datoritãgestiunii electronice a motoruluiºi, în plus, avem posibilitãþi de ur -mã rire prin aparatura GPS. Pro ba -bil reducerea de consum se dato -rea zã ºi gestionãrii mai bune decãtre noi a întregului parc, precumºi pregãtirea ºoferilor, zonã în carecolaborãm cu IFPTR. Un rol im -por tant îl are ºi Inspectoratul deControl Auto pe care l-am înfiinþatîn cadrul societãþii“, a arãtat direc -to rul general Atlassib.

Mai multe colete

Oferirea unui pachet complexde servicii, complementar trans -por tului de cãlãtori, reprezintã unim portant atu pentru Atlassib.

„Mergem pe servicii com bi nate,de curierat ºi transfer de bani, ac -ti vitãþi care s-au dezvoltat. PoºtaAtlassib ºi-a crescut vo lu mul detrans port poate ºi datoritã scãderiiuºoare a fluxului de pasa geri, oa -me nii nemaiputând sã se miºte aºade uºor preferã sã ape leze la va -rian ta coletelor. La trans fe rul debani, ca numãr de tra n zac þii s-a vã -zut o creºtere sem nificativã, însãsu ma medie pe o tranzacþie a scã -zut, ceea ce aratã iarãºi o scãderea puterii eco nomice a românilor dinstrã i nã tate“, a arãtat Daniel Micu.

În ultimii trei ani fluxul de cã -lã tori a fost constant, Atlassib atransportat aproximativ 600.000de cãlãtori/an, fluctuaþiile fiind de1-2%.

Radu [email protected]

august 2013 .............................................................................................................................................................................................................................................. august 201362

FO

CU

S

10 autocarepentru AtlassibAtlassib îşi continuă programul de menţinere a unei flotenoi de autocare, investind 2,5 milioane euro, în ciudacontextului economic dificil.

PP ractic, în fiecare din ul -ti mii patru ani, Atlassiba realizat câte o in ves -ti þie în achiziþia de auto -care, având ca scop

men þinerea flotei la un nivel ri di -cat.

Astfel, cele zece autocare a -chi ziþionate vor înlocui cele maivechi autovehicule din flotaAtlassib.

Modelul ales este Mercedes-Benz Tourismo, având 12 metrilungime ºi capacitate de 50 delo curi, cu motoare de 420 CP,Euro 5.

„Mergem destul de mult ºi curemorci, iar modelul clasic, de12 m, ne avantajeazã. Dotãrilesunt cla sice: frigider, AC, instalaþieaudio-video, adicã tot ceea ce þinede confortul ºi calitatea servi ci -ilor“, a explicat Daniel Micu, di -rec tor general Atlassib.

Astãzi, Atlassib opereazã cu178 de autocare, dintre care 52au ani de fabricaþie dupã 2009.Astfel, aproximativ 30% din flotãare 4, maxim 5 ani vechime.

Problemele dinSudul Europeiafecteazătransporturile

Compania sibianã de transportaco perã la ora actualã majoritatea

zo nelor de interes pentru români,por nind din Scandinavia - Suedia,Da nemarca -, mergem în vest pâ -nã în Portugalia, coborâm pânãîn Grecia, aproximativ întregul te -ri toriu UE.

„Înregistrãm încã o fluctuaþiedes tul de mare la transportul depa sageri deoarece acum trans por -tul este influenþat de condiþiile e -co nomice din þãrile unde cã lã to -resc. Vorbim despre problemeledin Spania ºi Italia, unde se vedeo scãdere o fluxului de pasageri, ostabilizare ºi chiar o uºoarã creº - tere pe celelalte þãri, cum ar fiGermania, Franþa. Chiar ºi þãrile dinScandinavia au creºtere uºoa rã,care compenseazã, într-un fel, ceeace se întâmplã pe partea de sud -Italia, Spania ºi chiar Grecia“, aexplicat directorul general Atlassib.

„Piraţii“ se dezvoltă

Concurenþa neloialã rãmâneun punct foarte sensibil în trans -por tul internaþional de persoane.Fenomenul s-a dezvoltat tot maimult, pornind de la deja celebrele7+1, 8+1 locuri, care împânzescEu ropa, continuând cu microbuzede 19 locuri ºi ajungând la auto -care.

În cazul vehiculelor comercialese merge pe varianta transportuluiocazional.

„În cazul transportului oca zio -nal apar mult mai multe portiþede a ocoli fiscalitatea. E mult maisimplu sã încasezi de la 49 depasageri câte 100 de euro ºi sãfaci o facturã de 1.500 de euro.Chiar dacã, pânã la urmã, nu au

63

FO

CU

S

Daniel Micu, director general Atlassib:Accidentele tragice care au avut loc recent artrebui sã fie un semnal de alarmã pentru toþi

cei care apeleazã la tranport ºi un îndemn sã sefoloseascã transportatorii cunoscuþi ºi autorizaþi.Accidentul din Muntenegru, precum ºi cel din Italia

au fost pe curse ocazionale, turistice ºi probabil operatorii detransport nu au o capacitate aºa de mare de instruire a ºoferilor, deurmãrire a activitãþii acestora. Din cauza presiunilor economice, maiales operatorii mici apeleazã la fel ºi fel de soluþii mai puþin sigureºi de aici aceste erori - viteza este principala cauzã a accidentelor,apoi oboseala la volan.“

Investiþia de anul acestaeste de 2,5 milioane

euro pentru cele 10 unitãþiachiziþionate - este vorba deun leasing pe 6 ani.Continuãm astfel colaborareafoarte bunã cu prietenii noºtride la EvoBus România, carereuºesc sã-ºi adaptezepermanent oferta lanecesitãþile noastre.“

Page 33: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

Acum urmeazã pentru FORT onouã etapã: demararea pregãtiriiºi calificarea viitorilor însoþitoride pasageri în transportul rutier.ªi vrem sã oferim tot sprijinulmem brilor FORT, inclusiv agen þi -i lor de turism - pentru cã vomsem na un parteneriat cu patro na -tele din turism - astfel cã am ape -lat la varianta organizãrii cursurilorpe fonduri europene.

Sunt interesate firmele sãînfiinþeze un asemeneapost în plus?Am primit încurajãri de la firme

foar te mari, care acoperã atât ser -vi ciile ocazionale, cât ºi pe celere gulate de lung parcurs. Ne-auspus cã doresc cel puþin la nivelde test sã încerce cu astfel de în -so þitori. Noi - pentru cã FORT de -ru leazã proiectul în colaborare cuIn stitutul de Formare Profesionalãîn Transporturi Rutiere (IFPTR) -sun tem acum în faza de elaborarea cursurilor, care vor fi predate încadrul IFPTR.

Vom organiza grupe în þarã.Vor fi douã componente: teoreticã- cea care combinã zona legis la -ti vã cu celelalte module de curspre gãtite, inclusiv pe mãsuri deprim ajutor, SSM, lucru în echipã,comunicare - ºi partea practicã -unde încercãm sã dezvoltãm unsi mulator, practic un containertrans format într-un autocar fãrãroþi, dar dotat complet. De ce con -tai ner? Pentru a putea fi trans -por tat oriunde în þarã. Se ia pe unau tocamion portcontainer ºi setri mite pentru 3 luni de pregãtirepracticã la Iaºi, sã zicem.

Containerul simuleazã parteaexterioarã ºi partea inferioarã avehiculului de transport pasageri,începând cu cala de bagaje ex te -rioa rã, scãrile pentru persoanelecu dizabilitãþi, plus celelalte ele -men te, iar pe partea interioarã si -mulãm compartimentele de baga -je de mânã, toatã aparatura debord - inclusiv cea electronicãpen tru comunicarea cu pasagerii -,LCD-uri, MP3 Player, partea deInternet wireless care se oferãpa sagerilor, frigider, cafetierã, toa -lete, centuri etc.

Câte ore de curs va avea pregãtirea?Practic, un cursant trece prin

pregãtirea teoreticã ºi practicãîntr-un numãr de 120 de ore ºiacu muleazã cel puþin experienþaunui însoþitor de zbor în trans por -tul aerian. Sunt 8 ore/zi.

Cât va costa cursul?Dacã se va desfãºura pe fon -

duri europene, va costa minus400 lei pentru fiecare absolvent- cel care parcurge cu brio cursul.Cu alte cuvinte, va primi niºte banila sfârºitul perioadei de calificare.

Dacã se va desfãºura pe resur -se proprii, am estimat undeva la800-900 lei pentru fiecarecursant.

Câþi cursanþi estimaþi înprima etapã?Cred cã potenþialul este de

600 pânã la 800 de cursanþi la ni -vel naþional - spun asta pentru cãeste foarte important ca piaþamun cii sã absoarbã aceastã nouãca lificare. Noi ne bazãm pe conti -nui tate, întrucât, deºi calificareaeste deschisã tuturor categoriilorde vârstã, noi ºtim deja, din expe -rien þa celorlalte þãri, cã grupa devârstã interesatã de o astfel deme serie este cea între 18 ºi 32de ani. Aceste persoane vor ac -tiva, în medie, maxim 6 ani, ceeace înseamnã cã vom avea nevoiede cicluri periodice de pregãtire.

Ce înseamnã însã aceastãcalificare? Înseamnã cã se potpregãti elevii care terminã liceulºi nu doresc sã continue studiileîntr-o facultate, înseamnã o ex -pe rienþã ineditã - noi am intitulat-o„Munceºti ºi cãlãtoreºti” - ºi, cee mai important pentru tinerii între18 ºi 25 de ani, dezvoltã abi litãþienorme de comunicare. Ai pasa -geri din toate categoriile so cialeºi de toate vârstele ºi trebuie sãºtii sã comunici cu ei. Practic, tre -buie sã realizezi simbioza din trecon ducãtorul vehiculului, vehi cul,in frastructurã ºi pasager - iar lian -tul este însoþitorul de pasageri.

Avem în vedere ca, dupã primii2-3 ani, sã trecem ºi la o calificarede nivel superior, care sã permitãapariþia ºefilor de echipaj - 2 în -so þitori pe mijloc de transport, dincare un ºef - ºi sã avem oamenipregãtiþi pentru transportul VIPla cursele ocazionale.

Cum va creºtesiguranþa rutierã cuaceºti oameni la bord?Însoþitorul de pasageri este

foarte activ la îmbarcare, la de -bar care ºi în câteva puncte defi -ni te pe traseu, care corespund ºicu schimbarea ºoferilor, potrivitRe gulamentului 561, dar ºi cu lo -cu rile de odihnã sau unde pasa -ge rii trebuie sã coboare pentrunecesitãþi fiziologice etc. Acesteasunt punctele maxime; în rest,

rolul lor este sã se asigure cã suntres pectate, atât din punct de ve -de re al pasagerului, cât ºi alcondu cãtorului auto, normele decon duitã. Toate lucrurile acesteatre buie sã ducã la mai multãsiguranþã rutierã.

Ultimele accidente tragicene-au arãtat cât de nemulþumiþierau pasagerii faþã de modul încare conducãtorul auto îºi exercitapro fe sia la volan ºi cum n-au reu -ºit sã-l struneascã. Lucrurile vorsta cu totul altfel dacã vom aveaîncã 4 ochi vigilenþi la bordul vehi -cu lului, care vegheazã la siguranþatransportului ºi a cãlãtorilor. Pen -tru cã pe fiecare autocar de curseoca zionale vor fi doi însoþitori depa sageri. Pe autocarele mai micipoate fi numai unul.

Când estimaþi începereapregãtirii?Dacã vom reuºi sã obþinem fi -

nan þare europeanã, aº estima lunaoctombrie 2013. Dacã mergemînsã pe cont propriu, ar fi ianuarie2014, pentru cã mai sunt foartemulte elemente care necesitãfinanþare, iar aceasta este greude obþinut.

A fost un drum greu?Extrem de greu. Cu toate cã

noi ne-am miºcat de fiecare datãcro nometraþi de noi înºine, cu in -sti tuþiile este dificil. Piaþa munciitre buie sã fie mult mai flexibilã.Încã nu sunt proceduri, încã existãvid legislativ - iar aceasta în con -tex tul în care, odatã cu evoluþiavre murilor, trebuie sã avem în ve -dere cã apar noi ºi noi meserii,ca lificãri, în pas cu dezvoltareateh nologiei, a serviciilor. Or, unan de zile pentru introducereaunei noi calificãri ºi încã un an ºiju mãtate pentru standardul ocu -pa þional, calificare, curriculum,mie mi se pare extrem de mult.Mi nisterul Muncii nu are capa ci -ta tea umanã sã facã faþã unor ast -fel de provocãri.

Pentru noi a fost simplu, însen sul cã am ºtiut exact ce avemde fãcut: am creat procedurilepen tru fiecare pas, am cãutat ex -pertizã în afara României ºi amob þinut-o prin colaborarea cumem brii International PassengerRoad Transport Union (IPRU), dela care am primit inclusiv materialede care ne-am folosit. E greu, darnu imposibil. Important este sãatingem obiectivul final.

Radu [email protected]

august 2013 ........................................................................................................................

INTER

VIU

...................................................................................................................... august 2013

INTER

VIU

65

Ziua Cargo: Cum a apãrutideea însoþitorilor depasageri?Augustin Hagiu: FORT a stu -

diat evoluþia pe termen lung a trans -portului public de pasageri - înspecial cel ocazional ºi regulat in -ter judeþean, cel de lungã dis tan þã- ºi a constatat douã lucruri ex tremde importante: alegerea unui trans -portator pentru a presta serviciioca zionale atunci când be neficiaruleste agenþie de tu rism sau grup or -ganizat va fi fã cu tã în primul rândpe criterii de ca litate ºi confort, iarpreþul va tre ce pe al treilea plan.Pe de altã parte, noi suntem con -vinºi cã, în ma xim 5 ani, numãrul ºifrecvenþa cur selor regulate interju -de þene vor fi mult diminuate, în sen -sul cã vor fi mai interesante pentrutrans por tatori ºi pentru pasagerinumai în sezon, pe anumite relaþii,gen munte sau mare.

Încet, încet, transferul curselorregulate interjudeþene se va facecãtre un sistem în care totul func -þio neazã liberalizat, în baza cereriiºi a ofertei. Iar cu cât oferta estemai complexã, mai vastã, cu atâtce rerea va fi dirijatã cãtre acelope rator de transport.

La transportul interjudeþean,din punctul meu de vedere, curse -le regulate, ca formã de trans port,sunt pe cale de a dispãrea înurmãtorii 5 ani.

Având în vedere aceste lucruri,co roborat cu faptul cã Regu la -men tul privind drepturile pasa ge -rilor a intrat în vigoare în Româniaºi îºi produce deja efecte, chiardacã ele nu sunt încã resimþitenea pãrat de cãtre pasageri, amcon statat cã este nevoie de o cali -fi care în plus, care sã serveascãtrans portul ocazional ºi cel re gu -lat, inclusiv transportul turistic.

Aceastã calificare se numeºte„însoþitor de pasageri”. Ei sunt,practic, echivalenþii stewarzilordin aviaþie, ºi îi întâlnim aproapepeste tot în Europa.

Rolul lor este bine definit ºipleacã de la etichetarea ºi re par -tiþia bagajelor în calã pânã la inter -venþia rapidã în caz de urgenþã,suport de specialitate, sprijin acor -dat persoanelor cu dizabilitãþi saucu nevoi speciale, atinge un picºi din ceea ce face ghidul turistic.

Este un proiect mai vechial FORT.Da, este un proiect de 3 ani,

care, dupã un studiu de piaþã pecare l-am realizat, plus o cercetaresta tisticã, ne-am hotãrât sã-l pu -nem pe picioare. Primul pas a fostsã introducem în Codul ocupaþiilordin România aceastã nouã me se -rie. Am reuºit cu mari eforturi, iardu pã un an s-a publicat în Moni -to rul Oficial.

Urmãtoarea etapã a fost sãcre ãm standardul ocupaþional afe -rent acestei ocupaþii ºi curri cu -lumul. Pentru standard a trebuitsã gãsim experþi sectoriali; ampro movat în rândul lor proiectulºi am obþinut validarea. Acum amajuns în etapa de curriculum, iarîn momentul de faþã totul se aflãla nivel de expertizã, ultima veri -fi care la Ministerul Muncii.

<#>

O nouă meserie a fost omologată şi urmează să fieintrodusă în transportul public de pasageri pentru a ofericonfort, dar şi siguranţă călătorilor de pe curseleregulate şi ocazionale. Este vorba despre însoţitorul depasageri în transportul rutier, similar stewardului dintransportul aerian. Proiectul FORT va fi implementat încolaborare cu IFPTR, care va organiza cursurile pentruaceastă nouă calificare. Despre misiunea extrem dedificilă pe care a avut-o FORT în a convinge autorităţile săintroducă în Codul ocupaţiilor din România această nouămeserie, dar şi despre modul cum vor fi organizatecursurile, cât vor costa - sau mai bine zis cât vor primiabsolvenţii cursurilor, deoarece Federaţia a accesatfonduri europene - am discutat, în premieră, cu AugustinHagiu, consultant în transporturi rutiere.

O nouă meserieomologată: Însoţitorulde pasageri întransportul rutier

Page 34: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013

...................................................................................................................... august 201366

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Veţi călători mult înaceastă perioadă.

Conduceţi cu prudenţă şi nuignoraţi semnificaţiaindicatoarelor rutiere. Energiaînceputului care vă caracterizeazăatrage noi activităţi în planprofesional, pline de succes,urmate rapid de rezultate bune înplan financiar. Aveţi grijă săstabiliţi armonia între activităţileprofesionale şi cele personale.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Nu veţi călători mult,însă aveţi grijă să

conduceţi cu atenţie în aceastăperioadă, care prezintă risc deincidente la drum. În rest, lucrurilemerg ca pe roate. Atuuldumneavoastră energetic -stabilitatea - îşi pune amprentaasupra tuturor activităţilor pe carele desfăşuraţi. În plus, perioadaeste favorizată la nivel decomunicare pe toate planurile.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Călătoriţi moderat.Totuşi, cât sunteţi la volan,

nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie. Nici nu ar trebui să fieprea greu: până la urmă, Gemeniisunt consideraţi stăpânii Raţiuniişi, de regulă, confirmă acest lucruîn mai toate domeniile în careactivează. În plan personal aparnişte semne de întrebare, cauzatede lipsa unui regim de viaţăordonat.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Călătoriţi mai multdecât de obicei.

Încercaţi să nu depăşiţiviteza legală atunci cândsunteţi la volan. Deşi sunteţistimulaţi în această perioadă deenergii nebănuite, care atrag marirealizări în plan profesional, darmai ales financiar, nu ignoraţisensibilitatea care văcaracterizează: organizaţi-vătimpul cu precizie şi acţionaţi fărăgrabă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Se întrevede operioadă plină de succese

în plan profesional şi financiar. Deasemenea, perioada este propicepentru călătorii şi activităţi carepresupun multă comunicare.Sunteţi plini de dinamism iarnobleţea care vă caracterizeazăajută la consolidarea unorparteneriate de calitate, în specialîn plan personal. Călătoriţi mult.Conduceţi cu prudenţă.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Urmează o perioadăextrem de norocoasă

pentru dumneavoastră, în special înplan financiar, dar mai alesrelaţional. DiscernământulFecioarelor şi capacitatea de a punelucrurile în practică ajută lastabilirea unor relaţii de parteneriatextrem de profitabile. Se întrevedeo călătorie de plăcere, la lungădistanţă, foarte relaxantă. Nuplecaţi obosiţi la drum!

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Acţiunile creative,surprinzătoare sunt cheia

menţinerii armoniei relaţionale înaceastă perioadă. Monotoniapoate atrage mari probleme lanivel de cuplu. Iar Balanţele, carecaută permanent echilibrul întreminte şi inimă, pot obţinerezultate remarcabile în special înplan profesional. Călătoriţimoderat. Evitaţi conflictele cupartenerii de trafic!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Perioada estemarcată de schimbări

în plan personal - relaţiilemai vechi tind să piardă terenîn faţa noilor tentaţii. Acestlucru poate să vă dea maribătăi de cap pe termen lung,dar faptul că sunteţi foartehotărâţi în a respecta o decizieluată, vă determină să alegeţisatisfacţia oferită de necunoscut.Călătoriţi mult. Circulaţi cuprudenţă.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Săgetătorii vor avea operioadă excelentă pe

toate planurile, în special datorităumorului de care dau dovadă,cucerind spiritual atât vechiiparteneri cât şi noile cunoştinţepe care şi le fac. Atenţie lacheltuieli - păstraţi măsura.Călătoriţi mult. Respectaţisemnificaţia indicatoarelor rutiereşi nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Truda şi responsabi -litatea caracteristice zodiei

atrag numeroase realizări în planprofesional. De data aceasta,intervin şi alte două elementenorocoase: colaborările şi farmeculpersonal. Nevoia de libertate semenţine în continuare la cote înalte,dar nu pare să afecteze relaţiile înplan personal. Călătoriţi moderat.Evitaţi conflictele cu partenerii detrafic.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Vărsătorii suntvizionari, dar nu

întotdeauna în ceea ce îi priveştepe ei, ci mai degrabă pe ceilalţi.Totuşi, este momentul să alocaţiceva mai multă atenţieactivităţilor pe care le desfăşuraţipentru a reactiva entuziasmulnecesar succesului. Stabiliţipriorităţile, alcătuiţi o agendă delucru şi respectaţi-o. Călătoriţimoderat. Conduceţi cu prudenţă.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Este o perioadămarcată de multă

operativitate în planprofesional. Şi în plan personalse întrevede multă acţiune,mai ales că Peştii suntmesageri ai credinţei şi specialiştiîn a alina suferinţele semenilor.Aveţi grijă în plan financiar:încercaţi să creaţi rezerve pentruzile negre. Călătoriţi foarte mult.Nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

15 august - 15 septembrie 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Page 35: Ziua Cargo - numarul 55, august 2013