1

FUNDATIA MARUNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect finanţat prin PHARE OFERĂ O ŞANSĂ

Cuprins

1. Dependenţa de droguri – definire conceptuală Alina Costa…………………pag.3

2. Tipuri de droguri – Alina Costa……………………………………………...pag. 6

3. Cauze ale consumului de droguri – Isabela Miholcea ………………………pag.17

4. Efectele consumului de droguri – Isabela Miholcea ………………………. pag.31

5. Identificarea consumatorilor de droguri – Constantin Antinie………………pag.36

6. Modalităţi de prevenire şi diminuare a consumului de droguri – Dan Oltean..pag.42

7. Comunicare eficientă. Tehnici de influenţare a atitudinii. – Dan Oltean…….pag.46

8. Aspecte de ordin legislativ – Constantin Antinie ……………………………Anexe

2

DEPINDE NUMAI DE TINE…

De ce nu este bine să te droghezi? Poate din simplul motiv că această vârstă e mult prea frumoasă pentru a începe deja să mori!

Că drogurile distrug sănătatea omului, este un lucru ştiut. Acest viciu însă te costă mult mai mult. Consumând droguri, te îndepărtezi de toţi cei apropiaţi. Ajungi să îţi alungi familia şi prietenii de lângă tine. Şi ce poate fi mai rău decât singurătatea, la această vârstă la care ar trebui să fii înconjurat de iubire?

Adolescenţii nu trebuie să consume droguri pentru că acesta este un viciu de care cu greu te poţi debarasa. Tinerii trebuie să se iubească ca ă poată dărui iubire celor din jurul lor. Trebuie să fie sănătoşi pentru a-şi putea realiza idealurile, visele măreţe specifice vârstei, pentru a putea fi fericiţi. Şi cine nu doreşte să fie fericit?

Sunteţi tineri, frumoşi, plini de viaţă. Nu aveţi nevoie de acele „iluzii” care mint pentru a putea fi mai puternici. De ce să ne amăgim, când putem avea o lume a noastră, palpabilă şi adevărată? Nu există nu pot sau nu vreau! Trebuie doar să ştii ce vrei cu adevărat!

Dependenţa de droguri poate dăuna planurilor de viitor ale celor care au început această practică. Nu este mai bine să ajungi un inginer respectat, un doctor renumit sau un muncitor apreciat decât un nimeni, care stă la colţul străzii privind în neant, în aşteptarea morţii?

DEPINDE SI DE NOI…

Drogul reprezintă una din marile capcane ale epocii noastre, nu atât din cauză că omoară tot atât de multe persoane ca şi accidentele auto, cât pentru că răvăşeşte insidios vieţi în plină devenire.

Si dacă unii, reuşesc să scape (după ani de luptă) aceasta se realizează prea târziu pentru a mai putea reuşi în viaţă.

Sunt tot felul de droguri: dure şi uşoare, se spune de obicei licite şi ilicite, dar toate au în comun acelaşi lucru: dependenţa.

Sigur că decizia vă aparţine, nu vă putem ţine la distanţă de droguri.

Dar ceea ce putem face noi toţi, cei care ne simţim implicaţi în această problematică, este să vă informăm la timp şi corect, de la o vârstă la care puteţi înţelege ce pericol reprezintă drogurile pentru sănătatea şi viaţa voastră…

3

A. Dependenţa de droguri – definire conceptuală

Autor: sociolog Alina Costa

Consumul de droguri constituie o problemă a tuturor societăţilor moderne. Progresele tehnologice, dispariţia unor valori tradiţionale, fenomenele de marginalizare socială si economică, lipsa unei perspective clare pentru tineri au condus la o accentuare a stărilor de nelinişte, nesiguranţă sau stres, ceea ce a dus la o creştere a consumului de droguri.

În societatea românească drogurile şi-au făcut apariţia imediat după 1989, când tranziţia la o societate democratică a adus nu numai libertatea cuvântului şi economia de piaţă, dar şi importante probleme de sănătate publică, precum consumul de droguri ilegale. România a devenit în acel moment un punct de interes pentru traficanţii de droguri.

Un timp s-a crezut că România, o ţară săracă, va rămâne numai o ţară de tranzit pentru drogurile dinspre Asia spre Occident. Potrivit specialiştilor, în România se intersectează trei căi importante pentru traficul de droguri: calea africană (Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, România) care anterior conflictului armat trecea prin fosta Iugoslavie; calea asiatică (China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România) şi calea Americii de Sud care utilizează atât calea maritimă, cât şi pe cea aeriană.

Toleranţa şi / sau neputinţa autorităţilor de a controla traficul de substanţe psihoactive de la graniţe şi de pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populaţiei, politica traficanţilor de a oferi uneori pe nimic noul produs, au făcut ca ţara noastră să devină foarte repede şi o ţară consumatoare, o ţară în care traficul de stupefiante a devenit din ce în ce mai organizat, în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. Astfel, consumul pare să fi atins în prezent un nivel suficient de ridicat încât să încurajeze în continuare traficul de stupefiante în România.

În toţi aceşti ani fenomenul consumului de droguri a păstrat aceeaşi traiectorie: scăderea vârstei medii a consumatorilor, concomitent cu mărirea numărului de consumatori şi mai ales a celor care se injectează. Astăzi, când din datele oferite din studiile ultimilor ani, din numărul de capturi de droguri, din numărul persoanelor cercetate pentru trafic şi deţinere ilegală, din rapoartele de constatare medico-legală, din adresabilitatea persoanelor la serviciile psiho-medicale, se profilează o situaţie dramatică, autorităţile statului au început să fie real preocupate de această problematică.

Scăpate într-o anumită măsură de sub controlul autorităţilor, drogurile au pătruns şi în arii sociale în care rezistenţa la tentaţia de

4

imitare e foarte scăzută, şi anume în licee. Există o anumită vulnerabilitate a adolescenţilor la consumul de droguri, direct legată de faptul că drogurile au devenit accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni. Cu certitudine, situaţia drogurilor ilegale este alarmantă, dar, în acelaşi timp, nu se poate trece cu vederea nici consumul drogurilor acceptate de către lege, precum alcoolul, produsele din tutun, substanţele psihotrope, care înregistrează o creştere la nivelul tinerilor.

Definiri conceptuale

Drogurile sunt substanţe de origine naturală sau obţinute prin sinteză, care atunci când sunt introduse într-un organism viu, modifică una sau mai multe funcţii ale acestuia, provocând tulburări fizice sau psihice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit că dependenţa de droguri este un mod de comportare care duce la utilizarea obligatorie a drogului, caracterizat prin necesitatea stringenta de a consuma droguri, asigurarea furnizării şi tendinţa mărită de a reîncepe consumul şi după ce a încetat administrarea acestuia. Dependenţa de droguri include trei comportamente distincte:

- dependenţa psihică – dorinţa imperioasă de a continua utilizarea drogului pentru a înlătura disconfortul psihic;

- dependenţa fizică – reprezintă o necesitate a organismului, care pentru a-şi conserva echilibrul are nevoie de aportul substanţei respective;

- toleranţa – procesul de adaptare a organismului la o substanţă, care se traduce prin reducerea efectelor odată cu creşterea dozelor.Dependenţa are următoarele caracteristici: substanţa este consumată în cantităţi mai mari

sau pentru o perioadă de timp mai mare faţă de intenţia iniţială; timpul alocat procurării substanţei, consumului

sau refacerii după consum este considerabil; abandonarea activităţilor sociale, profesionale

sau de timp liber ca urmare a consumului; continuarea consumului în pofida faptului că

persoana în cauză ştie că are probleme fizice sau psihice determinate de sau care se pot agrava ca efect al drogului;

dorinţă persistentă şi eforturi zadarnice de a reduce sau a controla consumul.

Persoana dependentă de un drog resimte, la puţin timp după ce îl consumă, o stare de plăcere (engleză, high) urmată, în momentul scăderii concentraţiei în sânge a drogului, de o stare neplăcută care o face pe

5

aceasta să dorească să ia din nou substanţa. Această neplăcere se poate accentua şi se poate transforma chiar în suferinţă fizică şi agitaţie psihică, stare denumită în literatura de specialitate ca sevraj.

Sindromul de sevraj fiziologic rezultă din semnele clinice ale abstinenţei pentru o substanţă anume sau din nevoia de a lua aceeaşi substanţă pentru a evita simptomele sevrajului.

Abuzul de droguri este definit ca fiind orice utilizare excesivă, continuă ori sporadică, incompatibilă sau în relaţie cu practica medicală, a unui drog. Consumul poate fi:

- excepţional, în scopul de a încerca o dată sau de mai multe ori un drog, fără a continua însă;

- ocazional, însemnând consumarea din când în când, fără a se ajunge la dependenţă;

- episodic, într-o circumstanţă determinată;- sistematic, caracterizându-se prin dependenţă.

Toate substanţele care au riscul de a fi consumate în mod abuziv au în comun faptul că provoacă o senzaţie de plăcere şi relaxare, dar şi o modificare comportamentală mai mult sau mai puţin importantă, în funcţie de drogul consumat, doza ingerată, caracteristicile individuale, mediul în care se produce consumul etc. Din acest motiv, drogurile sunt considerate substanţe psihotrope capabile să producă schimbări ale stării de conştiinţă.

B. Tipuri de droguri

În funcţie de acceptarea sau nu de către societate, drogurile pot fi împărţite în:

- legale – alcool, tutun, cofeină, unele medicamente;- ilegale – heroină, cocaina, marijuana etc.

După acţiunea asupra sistemului nervos, pot fi împărţite astfel: stimulante ale sistemului nervos central (SNC)

care oferă impresia unui surplus de energie: amfetamine, cocaina, cafeina, tutun, euforizante;

deprimante ale sistemului nervos central (SNC) care induc stări de relaxare: barbiturice, tranchilizante, derivate de opiu (heroină, codeină, metadonă), inhalanţi (clei, vopsea, petrol, gaz, adezivi, benzină uşoară), alcool, cannabis (marijuana, haşiş) în doză mică;

psihedelice sau halucinogene care oferă impresia unor lucruri ce nu există în realitate: acidul lisergic (LSD), ciupercile halucinogene, cannabis în doză mare.

6

Descriere, prezentare, efecte

I. Stimulante ale SNC

o Tutunul (tabacul) este o plantă cultivată în întreaga lume. După uscare sunt folosite frunzele măcinate.

Mod de consumare: sub formă de ţigarete, trabucuri, vrac – tutun pentru pipă, pentru mestecat.

Efecte periculoase: tutunul conţine nicotină, care are un efect anxiolitic şi reduce foamea. Produsele din tutun conţin mulţi aditivi. Arderea acestor aditivi creează un produs nou numit monoxid de carbon (gudron) foarte nociv pentru sănătate, care în principal atacă: funcţia cardio-vasculară, funcţia respiratorie, funcţia digestivă. De asemenea, statisticile arată că unul din patru bolnavi de cancer sunt fumători.

Dependenţa: dependenţa fizică de tutun este confirmată de cei mai mulţi dintre fumători, dependenţa psihică este remarcată deoarece aceştia declară că fumatul reprezintă un loc important în viaţa lor.

Sevrajul: fumătorul privat de ţigară simte o senzaţie de „lipsă”. El este sensibil, nervos, iritabil, deprimat. Poate să tremure şi să transpire, îi este foarte dificil să nu-şi aprindă o ţigară.

o Cocaina este o pulbere care se extrage din frunzele plantei de coca.

Prezentare: sub formă de pudra de culoare de la alb până la brun.

Mod de consumare: este de obicei inhalată, injectată intravenos sau fumată.

7

Denumiri argotice: zăpadă, coke, C, fulg, blow, crack (atunci când este fumată).

Efecte: o stare scurtă dar intensă de euforie şi senzaţia de „a fi capabil de orice”, creşte pulsul, presiunea sângelui, temperatura corpului şi ritmul respirator, dilată pupilele, cauzează o excitabilitate şi anxietate ridicată, produce insomnie şi oboseală cronică.

Riscuri: sângerări şi alte probleme nazale, psihoze paranoide şi alte tulburări mentale, deteriorarea capacităţii de concentrare, moartea cauzată de infarct sau alte probleme respiratorii, răniri sau moartea cauzată de explozii ce pot apare în timpul proceselor de preparare a drogului.

Dependenţa: consumatorii devin deseori dependenţi fizic şi psihic într-o perioadă scurtă de folosire. În multe cazuri se produce o virtuală dependenţă „imediată”.

Sevrajul: poate dura între 18 ore şi 7 zile, simptomele sunt: o intensă poftă de drog imediat ce apare discontinuitatea. Dacă aceasta nu a satisfăcută apare iritabilitate, depresie, pierderi de energie.

o Amfetaminele sunt substanţe obţinute chimic. Prezentare: apar sub forma de pilule, capsule, tablete.

Cea mai cunoscută amfetamină este „extasy”.

Căile de administrare: în general sunt înghiţite, dar pot fi şi inhalate sau injectate.

Denumiri argotice: speed, meth, ice, cristal, glass. Efecte: produce stări de alertă şi euforie, creşte ritmul

cardiac şi presiunea sângelui, dilată pupilele, scade apetitul, permite consumatorului să nu doarmă perioade lungi de timp, cauzează probleme în procesul gândirii.

Riscuri: ameţeală, dureri de cap, vedere înceţoşată, transpiraţie, pierderea coordonării, tremurături, convulsii, colaps fizic, anorexie şi subnutriţie, febră, infarct miocardic, nervozitate, iritabilitate, schimbări majore în comportament, halucinaţii auditive şi tactile, comportament agresiv omucidal sau suicidal, paranoia, supradoza sau consumul continuu poate fi fatal.

Dependenţa: duce la diminuarea treptată a capacităţilor de inserţie socio-profesională, obţinerea stării euforice necesitând creşterea progresivă a dozelor.

8

Sevrajul: intervine în următoarele 2-3 zile de la încetarea consumului, este foarte dificil de suportat şi se manifestă prin: oboseală, anxietate, crampe abdominale severe, depresie marcată cu tendinţe de sinucidere uneori, astenie, dureri de cap, transpiraţii, insomnie, coşmaruri. Stările confuzionale şi pierderile de memorie continuă adesea aproximativ un an. Renunţarea la amfetamine trebuie supravegheată medical şi presupune adesea un tratament psihiatric.

II. Deprimante ale SNC

o Barbituricele şi benzodiazepinele reprezintă o clasa foarte vastă de medicamente larg utilizate, ele fiind considerate tranchilizante minore.

Prezentare: pilule de diverse forme şi culori.

Căile de administrare: ele sunt înghiţite. Efecte: când sunt luate în doze mici, la indicaţia medicului, pot fi

eficiente în producerea sedării şi pentru a scăpa de tensiune, anxietate, iritabilitate.

Riscuri: când sunt luate o perioadă mai lungă de timp sau în cantităţi mai mari devin periculoase şi dăunătoare. Sunt în special periculoase în amestec cu alcoolul, chiar şi în cantităţi foarte mici. Deteriorează judecata şi capacitatea de concentrare, somnolenţă diurnă, confuzie la adulţi, excitaţie paradoxală la copii, anemie prin carenţă de acid folic, reacţii cutanate alergice, bâlbâială, depresie, scăderea coordonării, pierderea controlului motor, dezorientare, comă, frig, senzaţie de piele lipicioasă, puls slab. De asemenea, joacă un rol major în schimbările de personalitate, care pot duce la suicid.

Dependenţa: se instalează rapid. Sevrajul: se instalează de obicei la 1 – 3 zile de la întreruperea

consumului. Persoana trece prin stări extrem de severe, cu simptome ce includ pierderea apetitului, anxietate, greaţă, creşterea ritmului cardiac, tremurături, crampe abdominale, convulsii şi posibil moartea. Tratamentul de dezintoxicare trebuie supravegheat medical.

9

o Opiul şi derivaţii săi (opiaceele) sunt extrase din latexul plantei de mac. Dintre derivaţii opiului amintim: morfina (opiaceu natural), heroina (derivat semisintetic) şi codeina (derivat sintetic).

Morfina Prezentare: este o pudră de culori diferite, de la alb la brun închis. Poate

fi prezentată şi sub forma unor cristale albe, tablete sau lichid injectabil.

Căi de administrare: este de obicei injectată sau luată pe cale orală. Denumiri argotice: mud, M, dope, „Lady M” este forma cea mai pură şi

cea mai scumpă. Efecte: este prescrisă de medici contra durerii. Produce stări scurte de

euforie urmate de somnolenţă, scăderea ritmului cardiac, respirator şi a activităţii cerebrale, inhibă dorinţa sexuală, apetitul, setea, diminuează reflexele. Pentru mulţi indivizi, efectul luării pentru prima dată a unui opiaceu este mai curând disforic decât euforic, putând apare greaţa şi voma. Toxicomanii caută în general prin injectarea intravenoasă senzaţia de „flash”: o reacţie brutală, intensă şi scurtă de plăcere, de căldură şi euforie. Câteodată se descriu anxietate, greţuri, stări de ameţeală, incapacitatea de a se concentra care fac experienţa trăită dezagreabilă. Efectele fiziologice sunt numeroase: încălzire cutanată şi înroşire a pielii, încetinirea ritmului cardiac, hipotensiune arterială, hiperglicemie, câteodată greţuri şi vărsături.

Riscuri: dezvoltarea de simptome depresive, suicidul este foarte crescut în rândul toxicomanilor, alterarea stării generale este globală şi asociată cu denutriţia. Cariile şi abcesele dentare frecvente sunt cauze ale stărilor subfebrile adesea inexplicabile. De asemenea, pot surveni infecţii localizate sau septicemice, incluzând hepatita şi infecţia cu HIV, tuberculoza. Dificultăţile in funcţionarea sexuală sunt frecvente. Bărbaţii prezintă adesea o disfuncţie erectilă, iar femeile au în mod frecvent perturbări ale funcţiei de reproducere şi menstruaţii neregulate.

10

Dependenţa: opiaceele au în general un potenţial foarte mare de a crea abuz şi dependenţă. Dependenţa de opiacee este asociată în mod frecvent cu un istoric de infracţiuni în legătură cu drogul (posesia sau distribuirea de droguri, fals, furt, banditism etc.). Odată apărută, dependenţa se continuă pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar dacă sunt frecvente scurte perioade de abstinenţă. Recăderea după abstinenţă este frecventă, chiar şi după ani de privare de drog.

Sevrajul: în urma unui consum îndelungat simptomele de sevraj apar în 4 – 8 ore de la consumarea ultimei doze. Acestea includ: frisoane, transpiraţii, iritabilitate, insomnii, tremurături, îi curg ochii şi nasul. Aceste simptome se înrăutăţesc după 24 de ore şi pot dura până la 10 zile.

Heroina Prezentare: este o pulbere variind ca şi culoare de la brun deschis la alb,

are un gust amar, iar la încălzire degajă miros slab de oţet. Pe stradă se vinde sub formă de „bile” ce conţin pe lângă heroină şi alte substanţe.

Căi de administrare: poate fi injectată, aspirată pe nas sau fumată. Denumiri argotice: „brown sugar”, junk, horse, H, smock Riscuri: în „bilele” vândute pe stradă cantitatea de heroină pe care şi-o

administrează un toxicoman variază foarte mult de la un vânzător la altul, cu riscuri greu de calculat pentru consumator. Doxa letală de heroină este de numai 0,1 grame! Pe termen scurt, sentimentul de plăcere este însoţit de : o roşeaţă caldă a pielii, gura uscată, un sentiment de greutate în extremităţi, senzaţii de vomă, panică. După efectele iniţiale consumatorii vor fi neputincioşi pentru mai multe ore: funcţia mentală este întunecată, funcţia cardiacă se diminuează, respiraţia se răreşte (uneori până la deces). Pe termen lung, heroinomanul se confruntă cu: infecţii bacteriene ale vaselor de sânge, abcese şi alte infecţii, boli hepatice şi renale, complicaţii pulmonare, infecţia cu virusul hepatitei B sau C, HIV. Heroinei injectate pe cale venoasă i se datorează cel mai adesea moartea prin supradoză „overdose” a toxicomanilor care ignoră riscurile pe care şi le asumă sau se resemnează sub presiunea nevoii de a creşte fără încetare dozele pentru a obţine un rezultat identic.

Dependenţa: heroina produce o puternică dependenţă psihică şi fizică, cunoscută sub numele de heroinomanie. Dependenţa psihică se manifestă ca în cazul oricărui drog, consumatorii de heroină alocând tot mai mult

11

timp şi energie pentru obţinerea dozei. Odată deveniţi dependenţi, singurul lor scop este obţinerea drogului. Acesta le anulează voinţa şi le modifică personalitatea. Dependenţa fizică apare la doze mari, când organismul se adaptează la prezenţa drogului, iar reducerea lui, sau întreruperea bruscă a administrării, provoacă consumatorului suferinţe cumplite: insomnie, dureri de oase, dureri musculare, colici abdominale, diaree, lipsa poftei de mâncare, vomă, senzaţia de frig urmată imediat de un val de căldură, mişcări necontrolate ale membrelor. Tratamentul în cazul dependenţei de heroină este mult mai eficient atunci când abuzul este identificat într-o fază incipientă el depinde de fiecare individ în parte şi alternează tratamentul medicamentos cu terapiile comportamentale.

Sevrajul: apare la câteva ore de la ultima ingerare a heroinei, durează până la 10 zile şi este urmat de: scăderea greutăţii corporale, schimbarea fizionomiei individului. Acesta simte o nevoie imperioasa să-şi administreze o nouă doză de drog şi ar face orice pentru a o procura, putând recurge la jaf sau chiar crimă. Codeina

Prezentare: este un lichid închis, variind în viscozitate sau apare sub formă de capsule sau tablete.

Căi de administrare: este de obicei luată pe cale orală sau injectată. Denumiri argotice: schoolboy, coties. Efecte: este prescrisă de medici contra durerii şi este conţinută în

medicamentele antitusive. Riscuri: vezi morfina Dependenţa: vezi morfina Sevrajul: vezi morfina.

o Inhalanţii sunt substanţe volatile care produc vapori chimici ce pot fi inhalaţi pentru a produce un efect psihoactiv sau de alterare a stării de conştiinţă.

Prezentare: se prezintă sub formă lichida, solidă sau gazoasă. Căi de administrare: sunt inhalaţi pe nas sau pe gură. Efecte: pe termen scurt: iniţial creează o stare de bine ce include stări de

ameţeală şi stări de limpezire a creierului. Ulterior cauzează strănut, tuse, sângerări nazale, stări de greaţă, ritm cardiac anormal, dureri în piept. De asemenea, poate cauza dereglarea coordonării echilibrului si judecăţii.

12

Riscuri: moarte cauzată de cantitatea mare de inhalanţi consumată, care ajunge în plămâni în locul oxigenului, împiedicând sistemul nervos central să coordoneze respiraţia, care se opreşte; sunt toxice cardiace (risc de stop cardiac); sunt toxice hepatice; tulburări la nivelul creierului (determină distrugeri ale celulelor nervoase cu atrofie corticală); apatie sau agitaţie, creşterea impulsivităţii şi agresivităţii; agravări psihotice cu halucinaţii şi tulburări de schemă corporală; tulburări gastrice, diminuarea reflexelor, vedere dublă.

Dependenţa: dezvoltă dependenţă. Sevrajul: simptomele includ: anxietate, agitaţie, comportamente

antisociale, depresie, confuzie, halucinaţii.

o Alcoolul – substanţa activă: alcool etilic.

Prezentare: alcoolul etilic este un lichid colorat cu un miros distinctiv, puternic.

Căi de administrare: prin ingestie (se bea).

Efecte: iniţial acţionează ca un stimulent, revigorând gândirea şi activitatea; produce o stare de relaxare, reduce anxietatea, scade inhibiţia şi induce o stare moderată de euforie. Când se consumă în cantităţi mari apar tendinţe agresive, stări progresive de sedare şi, în cantităţi mari, comă; determină congestie oculară; deteriorează capacitatea de autocontrol a creierului; deteriorează capacitatea de concentrare prin reducerea coordonării reflexelor. Cantităţile excesive pot cauza: dureri de cap, stări de greaţă, deshidratare, judecată neclară.

Riscuri: în exces, consumul de alcool poate fi foarte periculos, unele din pericole pot fi: pierderi de memorie, intoxicarea ficatului, inimii, pancreasului, întinderi gastrointestinale, ciroze hepatice, probleme respiratorii şi cardiace care pot fi fatale, creşterea probabilităţii de a fi rănit sau de a muri în accidente de maşină.

13

Dependenţa: în cele mai multe cazuri alcoolul duce la dependenţă fizică şi psihică. Această dependenţă poate fi caracterizată prin faptul că individul bea necontrolat, ceea ce în multe cazuri duce la dereglări comportamentale, neglijarea familiei şi a serviciului. Dependenţa de alcool este adesea definită ca ceea ce se întâmplă când cineva bea, mai degrabă decât în ce cantităţi bea. Alcoolicii pot bea singuri şi adesea găsesc dificil să se oprească după un singur pahar. Un consum continuu determină alcoolicilor necesitatea de a bea cantităţi tot mai mari pentru a obţine acelaşi efect.

Sevrajul: la alcool sevrajul poate fi grav şi adesea include: transpiraţie abundentă, tremurături, depresie şi iritabilitate, vomă, stare de greaţă, halucinaţii auditive şi vizuale, comă, insuficienţă respiratorie şi cardiacă. Renunţarea la alcool ar trebui supravegheată de un medic profesionist.

o Cannabisul (cânepa) este o plantă anuală cu număr impar de frunze pe tulpină, cu inflorescenţă palmată. Substanţa activă se extrage din varietatea Cannabis Indica sau Sativa.. Termenul de marijuana este o denumire argotică mexicană, devenită populară în America anilor ’30.

Prezentare: planta se consumă uscată, este maro-verzuie, fărâmiţată şi este asemănătoare, ca aspect cu oregano. Haşişul este răşina brun-închisă recoltată din inflorescenţele florale, are un conţinut ridicat de THC (tetrahidrocanabinol) şi este des amestecat în prăjituri sau apare sub formă de pilule. Uleiul de haşiş este un lichid brun-închis extras din cannabis, poate conţine 20% THC. Este cel mai adesea picurat în ţigările din comerţ care apoi sunt fumate.

Denumiri argotice: pot, iarbă, verdeaţă, ganja, doobie, recif, Mary Jane, joint

Căi de administrare: este de obicei fumată în ţigarete făcute manual. De asemenea, poate fi fumată în pipă sau consumată în mâncăruri (prăjituri, ciocolate etc.).

Efecte: stare de euforie, lipsă de motivaţie, inhibiţie mică (vorbesc mult), senzaţie de uscăciune în gură şi în gât, creşte apetitul, scade coordonarea, concentrarea şi memoria, creşte ritmul cardiac, senzaţie de încetinire a curgerii timpului.

14

Riscuri: deteriorarea performanţelor la şcoală sau locul de muncă; gândire neclară, confuză, frustrare acută, depresie, izolare; deteriorarea dezvoltării sexuale şi a fertilităţii, incluzând neregularităţi în producerea spermei şi apariţia menstruaţiei; distrugerea plămânilor şi a sistemului pulmonar, dureri de cap, ameţeli, dilatare pupilară, tulburări de acomodare, tremurături de intensitate variabilă a mâinilor, buzelor, limbii, pleoapelor; halucinaţii şi paranoia, alterarea imunităţii; deteriorarea judecăţii şi abilităţilor motorii.

Dependenţa: folosirea prelungită de cannabis determină des apariţia unei dependenţe psihice. De cele mai multe ori marijuana este considerată ca o „poartă” pentru celelalte droguri mai puternice.

Sevrajul: consumatorii cronici care stopează administrarea drogului într-un mod brusc, trăiesc des experienţe de insomnie, anxietate, iritabilitate, depresie, dorinţa intensă de a consuma droguri.

III. Psihedelicele sau halucinogenele denumesc generic mii de substanţe care generează sau induc fenomene halucinatorii – distorsiuni profunde în perceperea realităţii. Aceste substanţe induc perturbări importante ale activităţii mentale, atât ideative, cât şi afective, tulburări asemănătoare psihozelor. Perturbă funcţionalitatea normală şi duc la crearea unei lumi imaginare şi prin urmare determină „distorsiuni ale valorilor realităţii” şi ruperea contactului cu realitatea.

o LSD-ul provine din acidul lisergic. Este cunoscut pe stradă sub următoarele denumiri: fry, fulger alb, dragonul roşu sau verde, acid sugativă, tampon – acid, picătură, zahăr, voiaj, zahăr – cristal, ochi de geam. o PCP (feniciclidina) este un drog sintetic, poate fi preparat ca o pudră cristalină sau sub formă lichidă. Atât pudra, cât şi lichidul de PCP, droguri cu efecte puternice, pot fi preparate pe pătrunjel sau marijuana şi mâncat sau fumat, ţigările pot fi de asemenea îmbibate cu PCP. Pe stradă este numit şi: înger, praf de înger (angel dust), praf pentru proşti, combustibil pentru rachetă (rocket fuel), ozon, lichid de îmbălsămare, pace, barcă, barca dragostei etc.

Efecte: stări alterate de conştiinţă, dezorientare, confuzie; pierderi de memorie; comportament neprevăzut şi uneori bizar sau violent; agitaţie extremă; creşterea toleranţei la durere. Chiar şi utilizarea pe termen scurt

15

a PCP poate fi periculoasă cauzând schimbări mentale asemănătoare schizofreniei, depresie severă, scăderea capacităţii de învăţare, violenţă şi alte comportamente ce pot duce la răniri corporale sau moarte.

Dependenţa fizică: poate fi acompaniată de pierderi de memorie, violenţă, pierderi în greutate, creşterea necesităţii de somn, „întoarceri” în timp cu ani în urmă.o Psilocybina este alcaloidul principal din ciuperca Psilocybe şi este similar chimic LSD-ului. „Ciupercile magice” pot fi mâncate în forma lor organică sau pot apare sub formă de pudră sau lichid. Poate fi produs şi sintetic.o Ketamina se comercializează sub denumirea de: ulei de miere, jet, K, vitamina K, special K, purpură, super acid, super C.o Mescalina este alcaloidul primar activ din cactusul Peyote. Este preparată sub formă de pudra, capsule, lichid şi, de aceea poate fi inhalată, luată pe cale orală sau injectată. De asemenea, poate fi mâncată sub formă de „butoni” (nasturi) de mescalină care sunt coroanele maro, uscate ale cactusului. Mescalina poate fi produsă sintetic, iar o doză de 350-500 mg poate produce halucinaţii ce durează 5-12 ore.

Efecte generale: distorsiuni ale realităţii – consumatorii spun că „văd sunete” şi „aud culori”; amorţeală şi/sau sentimentul de detaşare de mediu; halucinaţii, iluzii; sentimente de extremă fericire şi excitare.

Riscuri: dilatare pupilară, vedere tulbure; hipertermie, transpiraţii, frisoane; roşeaţă accentuată a feţei; hipertensiune şi tahicardie; reflexe vii, exagerate; greţuri, cefalee, ameţeli; tremur fin, lăcrimare, uneori uşoară piloerecţie. Simptomele psihice sunt: distorsiune spaţio-temporală, hiperestezie senzorială caracteristică psihedelică; halucinaţii în special vizuale, câteodată auditive şi/sau tactile; tulburările de percepţie care distorsionează sau transformă formele şi mişcările şi pot da naştere la o percepţie în care timpul se mişcă foarte lent, sau propriul corp îşi schimbă formele; pierderea sentimentului propriei personalităţi; ruperea contactului cu realitatea; euforie sau anxietate brutală; reacţii paranoide; percepţii anormale; modificări genetice; depresie cuplată cu tendinţe de sinucidere; retrăiri halucinatorii (flash-back-uri) survenind în următoarele 24-48 ore, sau chiar la câteva săptămâni distanţă de la consumare.

16

Cauzele consumului de droguriModalităţi de înlăturare a factorilor de risc

Autor: psiholog Isabela Miholcea

Vârsta adolescenţei, o perioadă a schimbărilor, revoltelor, căutărilor înfrigurate de identitate şi idealuri, când trebuie luate decizii importante pentru destinul fiecărui tânăr, este un teren propice contactării flagelului drogurilor. Categoria de populaţie cea mai vulnerabilă la consumul de droguri o constituie fără îndoială tinerii. Adolescenţii constituie o « ţintă » care se oferă singură: mulţi dintre ei se cred obligaţi să adopte un anumit stil şi atitudine pentru a-şi îmbunătăţi imaginea în faţa colegilor şi prietenilor. Cei care nu pot avea acces la astfel de bunuri simbolice pot avea din această cauză un sentiment de frustrare, considerându-se izolaţi şi înlăturaţi din grup. Consumul de droguri este deseori asociat de către tinerii în dificultate cu o cultură alternativă, atractivă, a contrariilor, opusă unei comunităţi în care nu se simt integraţi.Cei mai expuşi sunt şi cei mai sensibili la influenţa semenilor lor, crezând că vor găsi prin legăturile cu prietenii lor o modalitate de a fi în siguranţă, de a scăpa de privirile şi supravegherea adulţilor. Totuşi, dacă este corectă ideea că folosirea drogurilor mai slabe poate fi consecinţa prieteniilor nepotrivite, nu e mai puţin adevărat că toxicomaniile grave sunt în cea mai mare parte determinate de mediul familial, atât în apariţia cât şi în evoluţia lor.Consumul de droguri în România s-a insinuat treptat, la început timid, apoi din ce în ce mai puternic, numărul consumatorilor crescând în progresie geometrică de la un an la altul.Pentru a lupta împotriva abuzului de stupefiante o metodă eficientă dar şi foarte dificilă o constituie identificarea şi acţionarea asupra cauzelor care stau la baza începerii consumului de droguri.

Literatura de specialitate clasifică aceste cauze sau factori în trei categorii :

1) factori sociali şi de mediu: atitudinea socială, convingerile sociale, disponibilitatea drogului, relaţia cu familia, presiunea socială, urbanizarea şi şomajul;

17

2) factori biologici : ereditatea ( predispoziţia spre consumul de droguri în familie)

3) factori psihologici: tulburări de personalitate, labilitate afectivă, lipsa voinţei, depresie, pesimism, stimă de sine scăzută, influenţabilitate, neîncredere în propriile capacităţi, etc.

Unii factori pot juca un rol declanşator în timp ce alţii se constituie în variabile moderatoare.

Principalele motive pentru care tinerii încep să consume droguri : Curiozitatea de a afla « cum este »,  tentaţia « fructului oprit »,

dorinţa de a încerca experienţe noi, de a avea senzaţii plăcute.

De la cea mai fragedă vârstă, curiozitatea este mai ales nevoia şi dorinţa de a descoperi, de a creşte, de a învăţa. Deci nu există nimic rău aici.

Şi totuşi, aceasta nu înseamnă că trebuie să încerci şi drogurile. Orice consum de droguri comportă un risc.

Dependenţa de droguri este imprevizibilă. Convingerea că vei putea rămâne la prima experienţă după ce ai consumat un drog este falsă.

A doua oară vei consuma pentru a retrăi efectele agreabile ale drogului, în continuare vei consuma pentru că lipsa drogului îţi produce suferinţă fizică şi psihică.

Grav este că nici nu îţi dai seama când ai ajuns prea departe.

Teribilismul în faţa colegilor şi prietenilor. Consumul de droguri poate fi văzut ca excitant şi provocator. Unii sunt tentaţi să înfrunte riscurile implicate şi nu sunt împiedicaţi de nici un avertisment explicit.

Poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri !

Caută alternative ! Încearcă să practici activităţi care să-ţi consume energia în scop

constructiv şi care să atragă admiraţia şi respectul persoanelor adulte.

Evită mediile unde consideri că îţi slăbeşte voinţa şi nu te poţi abţine.

Niciodată nu ştii cum va reacţiona corpul tău la astfel de substanţe chimice.

Chiar dacă încerci o dată un drog şi totul este în regulă, nu înseamnă că a doua oară nu ar putea fi foarte grav.

18

Presiunea grupului, influenţabilitatea: dorinţa de a fi acceptaţi de un anumit anturaj. Unii tineri consumă droguri pentru a câştiga aprecierea şi respectul anturajului, dar efectele acestui comportament sunt, de fapt, izolarea şi creşterea riscului de a se afla în situaţii penibile, ridicole în faţa adevăraţilor prieteni.

Cei care nu se pot împotrivi anturajului, cei care consumă droguri pentru a câştiga o anumită poziţie în grup sunt în realitate „sclavi ai grupului”.

Ai tăria de a-ţi susţine părerile personale. Este important să ştii să spui « Nu », asta dovedeşte că ai o

personalitate puternică. Dacă « nu mulţumesc nu este de ajuns, atunci fii ferm : « Nici gând ».

Arată că ştii pericolele pe care le are consumul de droguri: „Ştiu că nu este bine pentru mine să mă droghez, aşa că nu mă interesează.”

Un prieten adevărat nu te obligă să faci ceva ce ţi-ar putea dăuna.

Dacă prietenii tăi te încurajează să iei droguri este timpul să-ţi cauţi alt grup.

Judecaţi singuri ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Modul de percepere a realităţii nu trebuie să fie întotdeauna identic cu cel al prietenilor.

Probleme în familie. Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele de viaţă pe care nu le pot înfrunta (divorţul părinţilor, abuz sau neglijenţă din partea părinţilor, lipsă de înţelegere şi sprijin în familie).

Există falsa senzaţie că ajută în anumite situaţii. Oricare dintre noi poate fi un consumator de droguri încercând să evite greutăţile, sau să le suporte mai uşor.

Dacă toţi cei care au probleme ar consuma droguri atunci lumea ar fi plină de toxicomani.

Trebuie reţinut că drogurile rezolvă doar aparent şi temporar problema, ea continuând să existe şi să se agraveze.

Cei care consumă droguri în speranţa că aşa îşi vor rezolva problemele sunt „sclavi ai propriilor slăbiciuni”.

Asumă-ţi responsabilitatea pentru probleme, defineşte problema înainte de a acţiona, generează soluţii alternative, evaluează

19

consecinţele aplicării soluţiei, astfel încât să respecţi drepturile individuale şi ale celorlalţi indivizi.

Probleme şcolare, lipsa strategiilor de învăţare, stres accentuat. Utilizarea drogurilor în astfel de situaţii diminuează strategiile adaptative, prin deteriorarea capacităţilor intelectuale şi amplifică stările de anxietate. Mult mai benefic este să recurgi la metode eficiente de combatere a stresului:

Identifică principalele surse de stres. Anticipă perioadele de stres şi realizează un plan de acţiune. Conştientizează reacţiile la stres, reevaluează evenimentul

interpretat ca fiind stresant prin prisma gândirii pozitive. Însuşeşte-ţi tehnici de învăţare eficientă: planificarea timpului

de studiu, eliminarea sau controlul factorilor distractori, strategii potrivite de prelucrare şi reactualizare a materialului învăţat.

Problemele sunt o componentă normală a vieţii, iar existenţa unei probleme nu indică o slăbiciune, ci mai degrabă o situaţie în care îţi identifici sfera de abilităţi sau cunoştinţe pe care trebuie să ţi-o dezvolţi.

Majoritatea problemelor pot fi rezolvate. Convingerea că problemele nu pot fi rezolvate îi face pe tineri să renunţe la rezolvarea lor încă din momentul identificării. Unul din motivele pentru care se întâmplă acest lucru este existenţa unui sentiment de neîncredere în posibilitatea rezolvării lor.

Învăţarea abilităţilor de rezolvare de probleme dezvoltă sentimentul de competenţă, de autoeficienţă şi încredere în sine, transformându-se astfel în situaţii de dezvoltare personală.

Neintegrarea în colectivitate şi societate, dificultăţi de comunicare. Consumul de droguri poate fi un răspuns la problemele privind integrarea în colectivitate şi societate, întrucât deformează realitatea, creează impresia diminuării problemelor şi pare a fi un prieten de mare sprijin. Totul este doar o iluzie.

Dorinţa de a evada din realitate prin consum de droguri, se poate transforma în obişnuinţă care duce obligatoriu la dependenţă.

Drogul nu rezolvă problemele! Drogul nu uşurează comunicarea!

20

A comunica presupune cunoaştere şi stimă de sine, conştientizarea nevoilor celuilalt, a şti să asculţi, a înţelege mesajele, a da feed–back-uri, a înţelege procesualitatea unei relaţii, a şti să îţi exprimi sentimentele, a accepta conflictele şi a încerca să le soluţionezi.

Este important să vă ajutaţi unii pe alţii, să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri.

Dacă prietenii tăi vor să se drogheze merită efortul de a-i convinge să se răzgândească.

Naivitatea. Majoritatea tinerilor nu conştientizează pericolul, nu sunt informaţi cu privire la efectele negative ale consumului de droguri.

În realitate consumul de droguri este o problemă îngrozitoare. Este începutul unui eşec al celor incapabili să se adapteze la realităţile vieţii.

Trebuie să ne informăm despre droguri: ce sunt, cum acţionează, care sunt consecinţele imediate precum şi cele de durată.

Este de datoria noastră să-i informăm pe cei cu care intrăm în contact despre pericolul pe care îl implică drogurile. Astfel putem salva o viaţă. Moartea albă se răspândeşte cu o viteză uimitoare.

Fii la curent cu toate informaţiile despre droguri şi transmite mesajul prietenilor tăi.

Plictiseala, lipsa unor preocupări interesante.

Dacă nu poţi să te distrezi fără să iei droguri înseamnă că nu ai imaginaţie şi spirit creativ.

Există multe comportamente alternative consumului de droguri: implicarea în acţiuni comunitare, care pot da satisfacţie, activităţi de voluntariat, de ajutorare socială, recreere fizică, sport, hobby-uri, lectură, practicarea muzicii, picturii, artei fotografice, participarea le activităţi de grup, relaţionarea cu alte persoane, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, consiliere orientată pe clarificarea valorilor etc.

Foloseşte momentele de inspiraţie în mod creativ, elaborează un proiect de viaţă inovator,

21

O alternativă eficientă de ocupare a timpului liber ar putea-o constitui tocmai implicarea în activitatea de prevenire a consumului de droguri.

Sentimente de singurătate, inutilitate, lipsa respectului de sine.Un tânăr cu o stimă de sine scăzută poate consuma droguri pentru a se simţi mai curajos, mai valoros sau mai interesant.

În realitate însă, consumul de droguri te controlează, te manipulează şi duce la pierderea capacităţii de decizie.

Persoanele care recurg la acest comportament pentru a-şi crea sau menţine o anumită imagine devin „sclavi ai propriei imagini”.

Încearcă să-ţi cunoşti şi să-ţi dezvolţi propriile valori şi interese. Încearcă să-ţi exprimi atât emoţiile pozitive cât şi pe cele

negative. Stabileşte-ţi scopuri realiste pe care să le poţi finaliza cu succes

şi care să-ţi dea satisfacţii, să-ţi dezvolte sentimentul eficienţei personale.

Împărtăşeşte sentimentele părinţilor tăi: poate că şi ai au avut aceste probleme. Trebuie să le dai şansa să te ajute.

Apelează la sprijin de specialitate oferit de medici, psihologi, psihiatri.

Ca urmare a impactului mass-media. Anumite genuri de muzică şi filme prezintă efectele plăcute ale drogurilor ( de exemplu „The Doors”, care impune imaginea starului rock dependent de droguri). Mulţi tineri se identifică cu unii idoli din lumea muzicii şi a cinematografiei, cu idealurile şi modurile lor de viaţă.

Alege modele pozitive, încearcă să-ţi proiectezi propriul destin, să-ţi stabileşti propria traiectorie în viaţă,

A avea o personalitate armonios dezvoltată însemnă a-ţi alege în mod responsabil viitorul, a lua decizii raţionale şi eficiente.

Ceea ce face diferenţa între unii dintre tineri şi ceilalţi este modul în care reacţionează faţă de droguri: le iau sau nu le iau.

In cazul în care « am călcat greşit » trebuie să ştim ce şi cui să ne adresăm pentru a primi un ajutor calificat.

22

Deoarece este la modă. Deseori comportamentul de consum este prezentat sub forma unor atitudini la modă, pe care anturajul le preţuieşte; frecventarea unui anumit cerc de prieteni, a discotecilor.

Încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au alt stil de viaţă.

Poţi avea şi alte păreri decât restul tinerilor, fără teama că vei fi izolat.

A prelua necritic toate influenţele din mediu nu înseamnă a fi la modă ci semnifică o foarte mare influenţabilitate şi lipsă de stil personal.

Oferă sprijin celor care că au nevoie şi astfel te vei simţi mult mai util şi eficient.

Din spirit de frondă sau din credinţa că se răzvrătesc împotriva cotidianului, a familiei.

Generaţia tânără se aşteaptă să fie înţeleasă de către cei mai în vârstă. În replică se impune ca şi voi, la rândul vostru să încercaţi să-i înţelegeţi. Şi ei au dorinţe, sentimente şi motive pentru deciziile pe care le iau.

Ascultă-ţi părinţii şi priveşte situaţia şi din punctul lor de vedere. Aşa te-ai aştepta să se poarte şi ei cu tine, dacă ar fi în locul tău.

Exprimarea opoziţiei faţă de autoritatea adultului şi normele convenţionale ale societăţii prin consum de droguri nu este o dovadă de autonomie, independenţă ci un act de imaturitate şi lipsă de profunzime în gândire.

Deoarece este ilegal, deci pare incitant. Consumul de droguri este văzut ca un lucru excitant, pentru care ai nevoie de curaj şi în loc să fie opriţi de prezentarea lui ca pe un pericol, tinerii încearcă tocmai pentru riscurile pe care le implică.

Se spune ca abuzul de droguri este „o crimă fără victime" deoarece îl vatămă doar pe cel care le consumă .

În realitate toxicomanul nu este singura persoana care suferă. Consecinţele consumului de droguri se răsfrâng şi asupra familiei, a prietenilor şi a întregii societăţi.

23

Înainte de a încerca o astfel de senzaţie gândeşte-te că nu eşti doar tu afectat de ceea ce urmează.

Acest curaj al tău poate provoca foarte multă suferinţă în jur. Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe

etape : un fel de sinucidere în serie. Nu cred că mai pare incitant.

Lipsa flexibilităţii şi a capacităţii de adaptare la schimbări.

În loc să te ajute să te adaptezi şi să faci faţă problemelor, drogul te exclude şi mai mult, îţi amplifică şi multiplică eşecurile.

Consumul de droguri îţi scade stima de sine, eşti mai deprimat, mai agresiv, te simţi tot mai neajutorat, mai neputincios,

Drogurile te îndepărtează de familie, de şcoală, de colegi, te face să rămâi fără prieteni, te condamnă la singurătate.

Este important de înţeles faptul că primul pas în rezolvarea problemelor este recunoaşterea lor şi nu evitarea acestora prin consumul drogurilor,

Învaţă să îţi exprimi sentimentele, să stabileşti relaţii interpersonale armonioase, să eviţi conflictele sau să încerci să le soluţionezi.

Nu ezita să ceri sprijinul celor din jur (părinţi, prieteni, consilieri, psihologi), pentru a te ajuta să faci faţă problemelor şi a te ţine departe de flagelul drogurilor.

Dacă nu acţionezi la momentul oportun zilele trec şi te simţi din ce în ce mai neînţeles de cei din jur şi mai izolat în opţiunile pe care le ai de făcut.

Nivelul educaţional şi cultural redus, lipsa de informaţii.

Principalul factor de risc în implicarea tinerilor în consumul de droguri îl constituie convingerile şi informaţiile eronate despre aceste substanţe. Printre miturile des vehiculate în rândul tinerilor se numără următoarele: (Băban, 2001)

Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative.Fals! Orice consum de droguri poate avea consecinţe grave:

comportamente sexuale de risc, accidente de maşină, intoxicaţie sau chiar moarte. Multe dintre droguri dau dependenţă după primul consum.

24

Adolescenţii, tinerii nu pot deveni dependenţi.Fals! Dependenţa nu are limite de vârstă, rasă sau poziţie socială.

Este uşor să te opreşti dacă doreştiFals ! cei care consumă droguri cred că pot să renunţe oricând, dar

în realitatea este un proces dificil, care necesită un suport profesional.

Consumul de droguri îţi rezolvă problemele.Fals! Drogurile afectează grav organismul şi îţi creează multe

probleme de sănătate fizică şi psihică.. Acestea reduc capacitatea de concentrare şi scad eficienţa abilităţilor cognitive, ceea ce duce la o accentuare a problemelor.

Drogul te face să comunici mai uşor.Fals ! El te izolează şi te îndepărtează de ceilalţi.

Drogul te face să te simţi liber.Fals ! El te face dependent, lipsit de control asupra vieţii tale şi

poate provoca moartea.

Numai indivizii slabi ajung dependenţi de droguri.Fals ! Oricine poate deveni dependent de droguri dacă nu este

conştient de consecinţele consumului.

Drogurile sunt oferite numai de străini.Fals! Cel mai adesea sunt oferite de un cunoscut, de un coleg care

doreşte să aibă un partener în consumul de droguri.

Tactica adoptată de către traficanţi – gratuitatea primelor doze.

25

În jurul şcolilor, în discoteci şi în alte locuri de distracţie, traficanţii de droguri încearcă să câştige noi clienţi.

Nu intraţi în relaţie cu plasatorii şi consumatorii de droguri, indiferent cât de tentante sunt « atenţiile » : doze gratuite, bani, obiecte.

Vorbiţi cu părinţii, fiţi sinceri cu ei, spuneţi-le imediat dacă vi s-a propus să consumaţi droguri sau aţi fost martorii unor asemenea fapte.

Nu ezitaţi să contactaţi poliţia dacă sunteţi implicaţi într-o astfel de problemă, orice întârziere poate agrava consecinţele asupra voastră şi asupra lor.

Gândiţi-vă la implicaţiile finale ale afacerii cu droguri ( şantaje, răpiri, crime, închisoare, prostituţie, proxenetism), precum şi la durerea provocată celor dragi.

26

Factori de risc ai consumului de droguri

Risc ridicat Risc scăzutMediul familial

Destructurare şi destrămareLipsă de angajament Caracter permisivPărinţi consumatori de droguri

Uniune şi solidaritateProtecţie şi ocrotireSeriozitateModel de abstinenţă

Mediul şcolar

RepetenţiiProbleme de ordin disciplinarExmatricularePresiuni repetate

Performanţe şcolareInserţie adecvatăEvoluţie normalăAmbianţă colegială

Sfera particulară factori psihologici şi educaţionali

Stimă de sine scăzută, Pulsiuni suicidaleCuriozitateNaivitate, lipsă de informaţiiPlictisealăInfluenţabilitateaLipsă de satisfacţie, frustrareHipodoxie, diminuarea elementelor de referinţă şi a proiectelor de viitor

Încredere în propriile capacităţiEchilibru şi autocontrol,Dorinţa de a cerceta, descoperiRaţionament critic, informare Hobby-uri, preocupări interesanteRezistenţă la presiunile grupuluiÎmpăcare şi bună înţelegere,Stabilire de scopuri, elaborarea unor proiecte pe termen lung.

Modul de viaţăpetrecerea timpului liber, atitudine, mentalitate: mituri despre droguri

Ieşiri rave, serate tehno, atracţie pentru locurile incitanteModa, impactul mass- mediaMarginalizare şi anticonformismDezinformarea, mituri despre droguri: asocierea drogurilor cu produsele energizanteTacticile traficanţilor

Interes scăzut pentru escapadele nocturneStil personal, gândire criticăParticiparea la activităţi comuneInformarea corectă, dezinteres faţă de substanţele excitante, periculoase sau nocive.Anunţarea poliţiei

27

Factori inhibitori ai consumului de droguri

Factori interni Factori externi

Tăria de caracter, puterea voinţei Suportul moral al familiei/prietenilor

Maturitatea, conştiinţa, gândirea critică

Efectul mass – media: prezentarea pericolului

Teama de dependenţă, de a nu putea renunţa

Frica de Dumnezeu.

Nu simt nevoia, au alte interese Implicarea în activităţi sociale

Conştientizarea pericolului pe care îl presupune consumul

Accesul la informaţii despre efectele drogurilor

Independenţa voinţei, rezistenţa la presiunile anturajului

Mediul în care trăiesc: anturaj care condamnă consumul

Respectul de sine Respectul faţă de părinţi.

Un ideal de viaţă, dorinţa de Lipsa banilor pentru procurare,

28

autorealizare faptul că drogurile sunt prea scumpe.

Pentru identificarea factorilor de risc, factorilor inhibitori precum şi a motivelor care îi determină pe tineri să apeleze la consumul de droguri se utilizează tehnica „Piramida lui Maslow” şi tehnica „Brainstorming”, prezentate în capitolul „Comunicare eficientă. Tehnici de influenţare a atitudinii.”

Cum ne putem antrena deprinderile de viaţă sănătoasă şi eficientă

Oricare ar fi factorii de risc şi motivele invocate, prevenirea se dovedeşte esenţială atât pentru a răspunde cererii de informaţii privind pragul de periculozitate, cât şi pentru a încerca schimbarea, fără a moraliza sau a blama reprezentările riscurilor la care se expune fiecare.Promovarea şi menţinerea sănătăţii se realizează prin programele de prevenţie şi cele de educaţie pentru un stil de viaţă sănătos. Recunoaşterea importanţei prevenţiei pentru sănătatea publică reprezintă cel mai semnificativ aspect al promovării sănătăţii fizice şi mentale. Prevenţia are trei componente: (Băban, 2001).1. Prevenţia primară are ca obiective reducerea riscului de

îmbolnăvire prin adoptarea comportamentelor protectoare a sănătăţii. Prevenţia primară se realizează mai ales în familie şi şcoală. Aici se dezvoltă atitudini de respingere a comportamentelor de risc – consum de droguri – prin activităţile de educaţie pentru sănătate în cadrul orelor de consiliere şi orientare.

2. Prevenţia secundară implică reducerea factorilor de risc la grupurile cu risc crescut de îmbolnăvire. Aceste grupuri sunt cele care au adoptat deja comportamentul de risc. Şcoala poate să aibă un rol important şi în prevenţia secundară. De exemplu, se realizează prevenţia secundară la elevii consumatori de droguri prin realizarea unui plan de intervenţie care urmăreşte modificarea acestor comportamente şi atitudini negative faţă de un stil de viaţă sănătos.

29

3. Prevenţia terţiară are ca obiective reducerea duratei îmbolnăvirii şi creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă deja în urma consumului de droguri.

Prevenţia consumului de droguri are următoarele componente:

informaţii despre consecinţele de sănătate şi sociale ale consumului de droguri,

formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos,

discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului în consumul de droguri;

dezvoltarea deprinderilor de management al situaţiilor de criză prin învăţarea unor strategii de coping adaptative,

dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, însuşirea procedeelor de autoreglare, întărirea autodeterminării tinerilor, înţelegerea mecanismelor care stau la baza dificultăţilor actuale, reducerea tendinţelor de a deveni anxios, de a avea

comportamente regresive, de a evita realitatea, dezvoltarea unor atitudini pozitive de toleranţă şi acceptare a

celorlalţi, înlăturarea sentimentelor de apatie, depersonalizare şi

dezorientare psihică, dezvoltarea deprinderilor de management al conflictelor şi luare

de decizii responsabile, consolidarea deprinderilor de stabilire a unor scopuri în viaţă, dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor de viaţă, constituirea unui grup de sfat vocaţional, discutarea modului în care drogurile îţi controlează modul în care

gândeşti, simţi şi te comporţi, desfăşurarea unor activităţi de recreere sănătoase, cum ar fi

participarea la activităţi de voluntariat (ex. programe de prevenţie a consumului de droguri).

deschiderea propriului eu în direcţia conştientizării, actualizarea potenţialului propriu.

Efectele consumului de droguri

30

Autor : psiholog Isabela Miholcea

Toate drogurile modifică starea de funcţionare a creierului, alterând funcţiile normale ale diferitelor structuri cerebrale.Cu toţii suntem afectaţi într-un fel sau altul de traficul şi consumul de droguri. Până şi cei care nu consumă droguri au de suferit de pe urma traficanţilor de droguri ; consecinţele sunt evidente : furturi, incendieri, asasinate, vieţi ruinate a unor indivizi şi familii.Efectul substanţelor şi al comportamentelor asociate (fugă, manipulare, minciună) duce frecvent la o destructurare a personalităţii şi la o anulare a capacităţilor de adaptare. Traiectoria consumatorului de droguri poate fi reprezentată astfel :

Curiozitate – Probleme – Evadare din realitate

Comportament de risc

Abuz

Intoxicaţie

Obişnuinţă

Dependenţă

Complicaţii fiziologice, psihologice - Dereglări comportamentale

Halucinaţii - Delir - Demenţă

Tulburări de personalitate

Infecţii generalizate : Sida , cancer

Moarte

Efecte variază în funcţie de tipul de drog utilizat. În continuare voi prezenta tabloul complex al manifestărilor fizice, psihice şi comportamentale ale consumatorului de droguri.

31

Simptome psihice generate de consumul de droguri:

Diminuarea capacităţilor intelectuale: tulburări de atenţie, de gândire, de memorie (sub influenţa drogurilor nu îţi mai aduci aminte exact ce ai făcut, poţi să produci accidente, poţi să te răneşti şi poţi chiar să îţi pierzi viaţa),

Lipsa voinţei sau diminuarea ei. Evităm să ne stabilim scopuri, să depunem efort voluntar pentru autodepăşire, să iniţiem activităţi a căror finalizare ne-ar putea da satisfacţii,

Modificarea percepţiei timpului, fie în sensul accelerării, fie a încetinirii lui,

Incapacitatea de exprimare corectă şi coerentă, Absenţa autocontrolului, agresivitate, izbucniri violente Schimbări bruşte de la starea de fericire la tristeţe şi invers, Stări de moleşeală, lipsă de energie, plictiseală, Insomnie, incapacitate de relaxare, de odihnă. Pasivitate, retragere din lumea exterioară, Anxietate, nervozitate, angoasă, Indispoziţie, iritabilitate, agitaţie, irascibilitate, Impresia de imponderabilitate, de pierdere a limitelor corporale, Toleranţă scăzută la factori stresanţi (zgomot, frig, căldură), Impulsivitate sexuală sau pierderea instinctului sexual, impotenţă, Creştere generalizată a activităţii psihomotorii, agitaţie, Delir, iluzii, halucinaţii vizuale, auditive, Pericolul major îl constituie « bad trip » (“călătoria nefericită”)

dominată de frică, remuşcări, sentimentul pierderii controlului, chiar reacţii psihotice asemănătoare schizofreniei.

Simptomele biologice legate de consumul de droguri

Mărirea sau micşorarea pupilei, pleoape căzute, ochii roşii, privirea înceţoşată, lăcrimare,

Ten anormal de palid, miros particular,

32

Îmbolnăviri dese (guturai, gripă, pneumonie repetată), Creşterea sau diminuarea apetitului chiar şi pentru alimentele

preferate, Greaţă, vărsături, scăderea vizibilă în greutate, Leziuni hepatice, renale, ciroză, Tremurături, proasta coordonare, Scăderea imunităţii corporale şi afecţiuni ale glandelor sexuale,  Dureri de cap, dureri musculare, abdominale, Tulburări respiratorii şi cardiace, Efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plămânilor,

rinichilor, sistemului imunitar, Infecţii generalizate, Dureri la nivelul toracelui, Injectarea intravenoasă poate expune consumatorii la îmbolnăviri

grave : SIDA, hepatită, septicemii, abcese, cangrenă, Accelerarea îmbătrânii şi distrugerii sistemului nervos. Supradoza accidentală poate duce la inconştienţă sau chiar la

moarte. Femeile care consumă droguri în perioada de sarcină pot naşte

copii morţi sau cu numeroase malformaţii.

Schimbări sociale, comportamentale legate de consumul de droguri Autoizolare, drogurile te îndepărtează de familie, de şcoală, de

colegi, te fac să rămâi fără prieteni, te condamnă la singurătate, Scăderea bruscă a performanţelor în orice activitate iniţiată, Pierderea interesului pentru hobby-uri, sport, învăţătură, prieteni, Egocentrism, lipsă de respect sau interes pentru alţii, Plictiseală, indiferenţă, lipsă de motivaţie, letargie, Schimbarea sistemului de valori, idealuri, Ţinută neglijentă, igienă personală deficitară, Răbufniri de isterie, mania persecuţiei (paranoia) Lipsa inexplicabilă de bani, bunuri din casă, Acte de furt, minciuni, Somn la ore neobişnuite sau insomnie, Reacţii exagerate faţă de unele simple cereri, Tensiuni sau rupturi în relaţiile sociale şi familiale. Deţinerea de prafuri, tablete, capsule, fiole seringi şi ace de

seringă, Lipsa unei perspective şi a unei activităţi de viitor, Tulburări psihomotorii (tremurat de mâini, picioare, transpiraţie

puternică),

33

Accese de tuse, strănut, Urme de înţepături pe corp, Apariţia unor prieteni noi, Irascibilitate, agresivitate, Inhibarea sau dimpotrivă stimularea dorinţelor sexuale, Pierderea interesului faţă de unele activităţi îndrăgite anterior, Pierderea libertăţii de a alege de a fii tu însuţi, Viaţa se reduce la o căutare nesfârşită a „dozei” de fiecare zi, Drogatul are nevoi financiare din ce în ce mai mare, pe care nu le

poate rezolva decât intrând în circuitul delicvenţei, al prostituţiei, chiar al criminalităţii,

Dacă la început consumul de droguri îţi creează o oarecare plăcere, în curând viaţa se va transforma într-un coşmar, întretăiat de repetate şi dureroase crize de dezintoxicare,

Pe fondul modificărilor de personalitate şi percepţie se poate ajunge la sinucidere.

Schimbări înregistrate în mediul şcolar Diminuarea memoriei imediate, a capacităţii de concentrare, a

atenţiei şi capacităţii de exprimare coerentă, Absenţe sau întârzieri frecvente, Lipsa de participare în clasă, apatie, Somn sau somnolenţă în timpul orelor, Ţinută neglijentă, haine sau igienă personală lăsând de dorit, Respingerea companiei prietenilor, Izbucniri necontrolate în timpul orelor, Nemulţumiri legate de calificativele acordate , Comentarii la adresa profesorilor şi colegilor, Critici aduse subiectelor abordate, Nonconformism agresiv, atragerea atenţiei asupra propriei

persoane, Scăderea randamentului şcolar, a notelor, Probleme de comportament, măsuri disciplinare crescute, Resemnare totală şi întreruperea şcolarizării.

La un toxicoman, viaţa se organizează în mod esenţial în jurul drogului şi a necesităţii de a şi-l procura cu orice preţ: furt, prostituţie, vinderea bunurilor personale, cumpărarea şi revinderea drogurilor. Costul zilnic necesar achiziţionării drogului devine din ce în ce mai mare şi, în majoritatea cazurilor, viaţa familială, şcolară şi socială se

34

degradează foarte mult. Dorinţa de a evada din realitate prin consum de droguri, se poate transforma în obişnuinţă, care ne va duce obligatoriu la dependenţă, astfel vom deveni sclavii drogurilor.

Toţi cei apropiaţi se simt în nesiguranţă şi neputincioşi în faţa acestei problematici. Nu putem sta fără să reacţionăm, căutând astfel orbeşte ajutor şi resurse. Dacă măcar am găsi pe cineva care să ne ajute, să ne sprijine, să ne încurajeze în opţiunile şi gesturile pe care le adoptăm. Începem să ne simţim din ce în ce mai singuri în această încercare prin care ne este dat să trecem.

Pierzându-şi încrederea în viitor, tânărul vede în droguri singura soluţie de a accede la o bucăţică de viaţă în care timpul să nu mai conteze. Prin urmare drogul nu mai este perceput ca mijloc, ci ca scop în sine, mai exact căutare a fericirii, prin flash-ul retrăit la nesfârşit. Dar dacă o astfel de plăcere este valabilă la început, ea se estompează pe parcurs, lăsând locul senzaţiei de lipsă şi aservirii pe care aceasta o presupune. Tânărul este condamnat să fugă de orice formă de stres, întrucât nu mai suportă frustrările. Dorinţa de a relua consumul îşi are în mod regulat punctele culminante şi face nefuncţionale cele mai bune intenţii. În faţa acestui apetit « tiranic » voinţa se risipeşte. Mulţi dintre tineri se cred iresponsabili şi se comportă ca atare. Cât despre cei care încă mai au destulă luciditate pentru a-şi pune întrebări în mod critic cu privire la soarta lor, ei se simt vulnerabili: trebuind să se împotrivească impulsurilor, se simt lipsiţi de forţă şi pierd controlul asupra propriului destin.

Toxicomanul consideră că a descoperit metoda de trăi într-o plăcere continuă, însă moare înainte de a avea controlul asupra acestui lucru. Depinde numai de noi să intervenim pentru a nu se ajunge aici !

IDENTIFICAREA CONSUMATORILOR DE DROGURI

Autor: jurist Antinie Constantin

A. CÂND BĂNUIŢI CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI?

B. CÂND PUTEŢI FI SIGUR CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI?

35

C. CÂND SUNTEŢI SIGUR CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI?

CÂND BĂNUIŢI CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI.

Înarmaţi-vă cu răbdare şi tact pentru a-i observa comportamentul fără ca acesta să-şi dea seama. Nu vă grăbiţi să vă exprimaţi bănuiala, înainte de a strânge destule informaţii şi detalii, iar pentru aceasta puteţi să-i cooptaţi pe cei din familie şi din anturajul lui pentru a descoperi cât ai multe indicii.

Aţi putea să luaţi legătura cu cei din anturajul lui sau să încercaţi să îi contactaţi pe părinţii acestora. Este posibil ca şi aceştia să se confrunte cu aceeaşi problemă şi să vă poată oferi mai multe detalii sau aţi putea construi împreună unele strategii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă adolescenţii dumneavoastră dacă sunt dependenţi de droguri.

Aţi putea merge la şcoală pentru a verifica numărul absenţelor. Puteţi discuta cu dirigintele sau cu şeful clasei despre persoanele cu care se întâlneşte adolescentul dumneavoastră, despre felul în care se comportă la şcoală în ultimul timp.

Încercaţi mai întâi să construiţi ,,harta” traseelor lui şi a persoanelor cu care se întâlneşte.

Cu cât adolescentul dumneavoastră are în cercul său mai mulţi prieteni consumatori de droguri cu atât posibilitatea ca acesta să consume droguri este mai mare.

Puteţi provoca o discuţie, inventa o intâmplare, prin care să-i povestiţi adolescentului dumneavoastră felul în care un coleg de serviciu, sau o altă persoană, v-a relatat despre problemere pe care le-a avut cu fiul său în urma consumului de droguri. Urmăriţi felul în care reacţionează (rămâne degajat în gesturile sale, îşi schimbă privirea, încearcă să evite subiectul, pare framântat de ceva etc.). Aţi putea apoi îi cereţi detalii despre ce a auzit în legătură cu senzaţiile produse de droguri. Dacă nu răspunde imediat, sau încearcă să evite subiectul, continuaţi discuţia despre anumite senzaţii pe care aţi auzit că le produce consumul de droguri şi le puteţi chiar prezenta exagerat pentru a putea observa dacă intervine atunci când descrierile nu corespund realităţii.

Nu treceţi cu vederea observaţiile altor persoane despre faptul că adolescentul dumneavoastră se laudă în faţa altora că a văzut cum arată unele droguri, sau că poate face rost de ele.

36

Pentru a vă opri asupra probabilităţii consumului de droguri trebiue mai întâi să excludeţi cauzele care pot modifica reacţiile şi comportamentul adolescentul fără ca acesta să aibă o legătură cu drogurile.

consumul de alcool ocazional sau abuziv modifică felul de a fi al adolescentului pentru perioade mai scurte sau mai lungi.

petrecerea timpului în faţa calculatorului (ore, nopţi întregi) poate provoca oboseală accentuată.

jocurile de noroc îl pot determina pe tânăr să cheltuie sau să împrumute sume mari de bani, să fie mai agitat mai neliniştit.

bolile psihice sau neurologice pot să inducă modificări de comportament.

efort fizic intens (antrenamente prelungite sau pe terenuri de sport) care pot produce un dezechilibru fizic general.

Observaţi la adolescentul dumneavoastră dacă are gesturi specifice consumatorilor: îşi freacă braţul în care se injectează de obicei, strânge din buze şi inspiră adânc atunci când se vorbeşte despre droguri sau despre senzaţiile produse de acestea.

Dacă cineva din anturajul lui apropiat se arată îngrijorat de faptul că adolescentul dumneavoastră a căzut în capcana drogurilor, nu rămâneţi indiferenţi, ci gândiţi-vă cum aţi putea descoperi adevărul. Însă evitaţi să reacţionaţi imediat şi în forţă pentru că acesta este un subiect delicat, care presupune răbdare şi tact pentru a-l elucida.

CÂND PUTEŢI FI SIGUR CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI

Identificaţi semnalmentele obiective ale celor care consumă droguri. Semnele care pot fi observate cu uşurinţă imediat după consumul de droguri sunt:

Dacă tocmai a fumat marijuana: are ochii foarte roşii; are pupilele mărite; râde fără motiv; este neatent;

37

are poftă de mâncare şi preferă dulciurile; mersul este nesigur; este ameţit; are în camera lui un miros de iarbă proaspătă sau de fân

proaspăt, hârti pentru ţigatete, pipe;Dacă tocmai a consumat amfetamine, extasy:

are pupilele dilatate; este mai vorbăreţ; nu mai are poftă de mâncare; este irascibil, chiar agresiv; este confuz; după o perioadă are o stare de oboseală accentuată, nu

mai poate dormi;Dacă tocmai a consumat heroină:

are pupilele contractate; nu mai are poftă de mâncare; fumează foarte mult; este indiferent faţă de cei din jur; respiraţia are un miros asemănător oţetului; are în preajma lui ace, seringi, brichete, linguriţă,

pliculeţe cu pudră albă, galbenă, sau maro care are un gust amar, folii de aluminiu, helas, sare de lămâie;

consumul cronic în doze crescute duce la tulburări psihice, respiratorii, constipaţie cronică, apariţia menstruaţiei neregulate la femei, scăderea rezistenţei la boli şi a greutăţii corporale.

Dacă tocmai a consumat cocaină: are pupilele dilatate; are ochii injectaţi şi foarte umezi; este foarte vorbăteţ; are o atitudine superioară; are în preajmă pliculeţe cu pulbere albă, cristalină cu gust

amar; are un miros slab de benzină; consumul cronic şi în doze crescute duce la scăderea

poftei de mîncare, la un somn neodihnitor şi agitat, la instabilitate, anxietate şi o stare de oboseală extremă;

consumul repetat creşte riscul apariţiei infactului miocardic şi al accidentului vascular;

Atunci când adolescentul mărturiseşte că este consumator de droguri trebuie să vă gândiţi imediat la necesitatea consultării unui specialist. Convingeţi-l că este absolut necesar să fie consultat de un medic şi că veţi fi aproape pentru a rezolva această problemă.

38

Asiguraţi-l de participarea şi de susţinerea dumneavoastră pe tot parcursul tratamentului.

Este posibil ca atunci când aflaţi că adolescentul dumneavoastră pe care îl iubiţi atât de mult, este consumator de droguri, să intraţi în panică şi să vă gândiţi la tot de-i mai rău. Nu interveniţi dur şi autoritar, nu îl jigniţi şi nu-l devalorizaţi. ,,Ne face de ruşine” este o problemă care nu ajută absolut deloc în confruntarea şi depăşirea dependenţei adolescentului.

Ajutaţi-l să înţeleagă fără să-i impuneţi, fără să-l constrângeţi în vreun fel, că a te droga înseamnă a te distruge.

Stimulaţi-l să vorbească despre problema lui şi nu uitaţi că este foarte sensibil şi suspicios. Nu uitaţi că la cel mai mic semnal care îi dă impresia că nu sunteţi de partea lui, se va închide în propria lui carapace şi se va izola renunţând să mai comunice cu dumneavoastră. O consecinţă nefastă a lipsei dumneavoastră de tact poate fi faptul că se va refugia şi mai mult în cercul său de consumatori.

Fiţi foarte atent în alegerea locului confesării, a momentului şi a celor care pot să asiste sau nu la această discuţie.

Dacă veţi reuşi să creaţi o atmosferă de încredere, protecţie şi siguranţă, adolescentul dumneavoastră va accepta mai uşor ideea de a merge la un specialist.

Este foarte important ca adolescentul să fie de acord cu necesitatea consultării unui medic. Oferiţi-i posibilitatea de a decide în privinţa sa, întrucât acesta este un drept care i se cuvine.

CÂND SUNTEŢI SIGUR CĂ UN ADOLESCENT CONSUMĂ DROGURI

Atunci când veţi avea certitudinea că adolescentul dumneavoastră

se droghează veţi simţi că totul se năruie în jurul dumneavoastră, considerând acest lucru o ruşine greu de suportat şi veţi trăi o mare dezamăgire. Este foarte greu să acceptaţi şi să suportaţi durerea pe care o provoacă o astfel de situaţie şi chiar să vă asumaţi responsabilitatea, dar trebuie să faceţi ceva.

Unii părinţi pot avea tendinţa de a-l renega, de a-l devaloriza şi chiar de a-l abandona, considerând că situaţia este imposibil de schimbat. Există tendinţa de a exagera dramatismul situaţiei, întrucât mulţi părinţi percep gravitatea faptelor adolescentului în termeni catastrofali.

39

Este bine să vă amintiţi că dependenţa de droguri este o problemă rezolvabilă dacă se intervine corect şi că sunt numeroase cazuri care au trecut prin astfel de situaţii şi au reuşit să le depăşească în totalitate.

Unii părinţi consideră că ştiu totul despre ce are nevoie copilul lor, însă în realitate s-a dovedit că nu îşi cunosc cu adevărat copilul şi dorinţele lui. Astfel, chiar dacă tânărul recunoaşte consumul de droguri, poate considera că acesta nu este o problemă pentru el şi că poate renunţa la droguri atunci când va fi necesar, convins fiind că nu va ajunge victima acestei dependenţe. În această situaţie tânărul poate nega necesitatea unui tratament de specialitate, întrucât el consideră că a te droga nu este un lucru rău pentru că produce o stare plăcută.

În această etapă este necesară intervenţia unui terapeut care va fi mai eficientă dacă va beneficia de sprijinul părinţilor, întrucât în depăşirea acestor probleme un rol important revine echipei formate din terapeut – toxicoman – părinţi.

Există o serie de motive care ar putea să-l determine pe consumator să accepte ideea necesităţii unui tratament de specialitate:

ce s-a întâmplat cu o altă persoană sau cu un prieten în urma unei supradoze;

pierderea prietenilor; pierderea partenerului; pierderea familiei, a unui adăpost; lipsa banilor;

Când consumatorul conştientizează aceste pericole, el va recunoaşte că are o problemă şi că

este incapabil să o rezolve singur.Faptul că a recunoscut consumul de droguri vă poate induce

în eroare, deoarece uneori toxicomanul nu este convins în totalitate de gravitatea problemei sale şi în consecinţă îi lipseşte dorinţa fermă de a o rezolva.

Unii toxicomani pot accepta dezintoxicarea, însă dacă ar avea o independenţă financiară sau materială ar continua să se drogheze.

Deci, pentru a convinge un toxicoan de necesitatea tratamentului şi renunţării la droguri este nevoie de timp.

După o lungă perioadă de abstinenţă – recădere toxicomanul poate admite ideea că are o problemă, iar acest moment constituie un punct cheie, el aflându-se acum în faza de determinare, iar dacă face ceva concret pentru rezolvarea problemei lui, se va afla în faza de acţiune.

După dezintoxicare există o centrare a tratamentului asupra explorării comportamentului de schimbare: acum toxicomanul va invăţa despre autocontrol, va fi stimulat către activităţi diverse în cadrul familiei

40

şi în mediul extrafamilial, precum şi spre cele care îi pot distrage atenţia de la nevoia de a consuma droguri.

Este foarte important modul în care cei din jurul său vor interacţiona cu el, întrucât acceptarea şi susţinerea celorlalţi reprezintă faza de menţinere a comportamentului de schimbare.

Părinţii trebuie să fie receptivi la nevoile adolescentului, să fie înţelegători, stimulativi şi să-l motiveze permanent în efortul său de a depăşi problema cu care se confruntă.

Schimbarea pe care o aşteptaţi nu va apare brusc, ci treptat, în paşi mici, deci trebuie să vă înarmaţi cu tact şi cu răbdare. Fiecare individ are un ritm propriu de schimbare, iar dacă cei din jur îl grăbesc sau îl forţează crezând că este spre binele lui, pot provoca reacţii opuse din partea acestuia riscând astfel o nouă alunecare spre consumul drogurilor.

Deci, când presiunea schimbării este foarte puternică, există riscul căderii în dependenţă.

Nu pretindeţi tânărului dependent să se comporte ca şi cum problema legată de consumul de droguri nu a existat, în timp ce dumneavoastră vă comportaţi cu el ca şi cu un toxicoman (controlându-l prin buzunare, verificându-i programul, suspectându-i comportamentul etc.) pentru că îl veţi împinge în mod indirect spre consum.

MODALITĂTI DE PREVENIRE ŞI DIMINUARE A CONSUMULUI DE DROGURI

Autor: psiholog Oltean Dan

Consumul de droguri ilicite a cresut pe măsură ce cerinţele asupra tinerilor au sporit atît ca intensitate cît şi ca număr. Cu alte cuvinte, cu cît stressul a devenit mai pregnant cu atît tinerii îşi caută din ce în ce mai mult modalităţi de eliberare în lumea drogurilor.

Putem exemplifica această evoluţie prin următoarele fapte:

constructorii piramidelor aztece, mazaşe din America de Sud au folosit cu

41

precadere frunzele de coca ca stimulent. Sarcinile de lucru erau mai mult

fizice, iar timpul de realizare a piramidelor a fost destul de lung. Prin

urmare, cantitatea de droguri folosite (excitanţi) era mică (naturală). În

America de Nord din zilele noastre, sarcinile de lucru sunt foarte mari,

timpul de realizare este scurt şi deci majoritatea oamenilor au nevoie fie

de substanţe de relaxare, fie de substanţe excitante. Actualmente in

S.U.A. se consumă cele mai multe droguri din cauza ritmului

suprasolicitant de viaţă.

Stressul poate acţiona ca factor de risc în consumul de droguri prin următoarele componente:

1) starea de risc fizica Cunoastem cu toţii că majoritatea celor care desfăşoară munci

fizice, în agricultură, la pădure, în fabricile mai puţin moderne au nevoia să consume alcool în cantităţi mari. Alcoolul acţionează în toate aceste cazuri ca un relaxant, ca un inhibitor al stării de excitaţie. Majoritatea celor care nu se mai pot “relaxa” cu ajutorul alcoolului apelează la drogurile ilegale. În acest caz exista, am putea spune, un cerc vicios. Munca în exces solicită drogul, iar drogul împiedică munca. În urma acestui cerc vicios rezultatele sunt dezastruoase, ajungându-se la incapacitate temporală sau totală de a munci şi în final chiar la moarte.

Nu numai munca în condiţii grele sau în condiţii mai puţin propice este un factor de risc al consumului, ci şi condiţiile improprii de locuit, de hrană. Aceşti din urmă factori creeză o stare de oboseală continuuă, care şi ea îşi cere “răsplata”. La polul opus se află sportivii de performanţă şi mulţi tineri care doresc să obţină în scurt timp, fără exerciţii prea multe, performanţe deosebite. Ei se droghează cu diferite substanţe anabolizante nu pentru a se relaxa ca muncitorii sau ca cei care nu au condiţii de locuit, ci dimpotrivă, pentru a obţine o creştere a excitaţiei. Toate aceşti anabolizanţi sunt foarte toxici şi conduc la boli ireversibile pentru organism (boli de inimă, de metabolism, etc.)

42

Concluzie: elevii asupra cărora trebuie să acţioneze măsurile de prevenire sunt cei care sunt puşi să muncească în condiţii deosebit de grele, cei fără locuinţă, fără familie, dar şi diferite categorii de elevi care practică sportul într-un mod neorganizat.

2)starea de risc psihicăLa acest tip de stress contribuie trei categorii de factori: a)familia,

b)prietenii, c)şcoalaMajoritatea consumatorilor provin din familii dezorganizate sau

dimpotrivă din familii foarte “organizate”. Excesul de libertate sau excesul de disciplină sunt factori de risc, în aşa fel încât un elev dintr-o familie dezorganizată să se comporte în privinţa drogurilor ca un elev dintr-o familie “bună”.

Găştile, grupurile organizate de elevi sunt şi ei factori de risc ai consumului în condiţiile în care în aceste găşti există un lider sau mai mulţi care consumă stupefiante. Aceştia exercită presiuni directe sau indirecte asupra celor mai mici ca vârstă pentru a deveni consumatori. Unele grupuri au ca singură valoare care este respectată cu stricteţe tocmai consumul.

Şcolile constituie şi ele un factor de stress pentru elevii a căror orientare şcolară nu s-a efectuat sau a fost făcută defectuos. De exemplu, un elev ajuns din întâmplare la un liceu tehnologic şi care nu are nici o aptitudine tehnică îşi va căuta breşe pentru altceva. Unii le găsesc în droguri. Un alt factor extrem de negativ este legat de programa şcolară foarte încărcată şi de faptul că elevii “ascultă” aproape toată ziua, ca nişte “receptori”. Şi programa şcolară, ca şi metodele defectuoase educative contribuie la creşterea numărului de consumatori.

Concluzii: măsurile de prevenire trebuie să fie aplicate îndeosebi celor care provin din familii dezorganizate ca şi celor din familiile în care disciplina se aplică fără discernământ, cei din găstile în care există un lider consumator de droguri, elevii care nu au fost ajutaţi să se orienteze şcolar ca şi cei ce sunt “copleşiţi” de şcoală.

3)starea de risc socialăPe lângă faptul că elevii sunt stressaţi fie din cauza suprasolicitării

sau a subsolicitării de moment, mai există o altă stare de risc mult mai subtilă: cea socială.

Supralicitarea sau subsolicitarea pot fi depistate imediat. Asupra lor poţi acţiona. În schimb, asupra factorilor cu durată lungă, cum sunt cei

43

sociali nu se poate acţiona imediat. Ei sunt legaţi de valorile şi de mentalităţile întregii societăţi şi se schimbă foarte greu, într-un timp foarte lung.

Starea de risc socială constă în prezenţa simultană a următorilor factori:

- lipsa unui ideal de viaţă- lipsa unor ierarhii sociale viabile- lipsa preţuirii meritelor personale- o viaţă bazată indeosebi pe supravieţuire

Concluzie: toţi aceşti factori de cele mai multe ori nu conduc la consumul de droguri decât dacă se asociază cu cei de la starea de risc fizică sau psihică.

Modalităţi prin care şcolile pot combate şi preveni consumul de droguri:

1)A încuraja şi a promova o gândire clară şi pozitivăGândurile pozitive dau naştere la acţiuni pozitive. Prin această cale

problemele nu se refugiază în subconştient, ci sunt ţinute într-o zonă de unde pot fi controlate mental.

2)A oferi sprijinMajoritatea copiilor consideră că este greu să reziste singuri în faţa

vieţii. Prin urmare, ei au nevoie de o varietate de persoane care să le ofere înţelegere, încurajare, posibilitatea de a gândi clar, de a le oferi provocări.

Dacă aceste persoane (învăţători, profesori, diriginţi) le sunt fideli atunci şi copiii la rându-le ar trebui să le acorde aceleaşi favoruri.

3)A deveni mai sănătos din punct de vedere fizicSănătatea fizică este premisa cea mai importantă a faptului de a nu

consuma droguri. Multe şcoli uită acest lucru şi pun mai presus de această necesitate elementară alte necesităţi secundare (“consumul” de informaţii, multe inutile şi redundante). Orice cadru didactic, orice şcoală care procedează în această manieră este părtaş, indirect, la sporirea numărului de consumatori de droguri din rândurile elevilor. Dictonul educaţiei ar trebui să redevină “sănătatea înainte de toate”.

4)A te relaxa

44

Şcoala ar trebui, de asemenea, să propună modalităţi relaxante de ocupare a timpului liber. În prezent aproape toate aceste activităţi sunt lăsate la libera alegere a elevilor şi mulţi se “iniţiază” lângă tineri mai în vârstă decât ei, unii fiind consumatori de droguri.

Majoritatea directorilor, profesorilor uită sau nici nu doresc să ştie că educaţia nu se desfăşoară numai între catedră şi bănci, ci ea continuă şi în spaţiul public, comunitar. Asupra acestui spaţiu nu acţionează aproape nici o instanţă educativă.

5)A identifica şi ajuta elevii care consumă droguriMajoritatea şcolilor nu doresc cu adevărat să recunoască faptul că

în rândul elevilor există consumatori de droguri.Această ascundere “sub covor” a adevărului este extrem de

negativă. Elevii consideră această tăcere, această neidentificare a consumatorilor drept o complicitate. Ca urmare a acestei “complicităţi tăcute” mulţi alţi posibili elevi cu stare de risc (fizică, psihică, socială) sunt îndemnaţi în mod indirect să consume. Şcolile nu trebuie să adopte aceste tactici de ascundere, ci dimpotrivă, să identifice elevii consumatori şi să-I consilieze, apoi să-i recomande Centrului de consiliere antidrog.

COMUNICARE EFICIENTĂ. TEHNICI DE INFLUENŢARE A ATITUDINII

Autor: psiholog Oltean Dan

Argument:

Comunicarea este pândită de trei pericole:A) vorbăria excesivă sau inhibiţia participanţilorB) irealismul comunicăriiC) absenţa unui cadru adecvat în care să se realizeze schimburile

Pentru a preîntâmpina aceste pericole vom prezenta câteva modele de interacţiune care vor permite extragerea opiniilor fiecărui participant

45

şi ancorarea acestora într-un cadru colectiv, dar şi prelucrarea acestora într-o manieră cât mai concisă. Aşadar, pentru o cât mai adecvată interacţiune vom combina frazele orale, cu cele scrise, cu transpunerile grafice şi cu suporturile metaforice.

Tehnica blazonului

ArgumentAceastă tehnică a fost folosită dintotdeauna, fără a fi neaparat o

metodă educativă, ci pur şi simplu reprezenta o emblemă personală sau familială. Au folosit-o împăraţii romani care îşi afişau pe monede pe lângă chipul lor şi diferite simboluri care îi reprezentau. În Evul Mediu diferite familii nobiliare îşi afişau pe zidurile palatelor sau în biserici diferite embleme. În Epoca Modernă industriaşii îşi imprimau pe mărcile pe care le produceau propriile simboluri, însemne (simbolurile firmei). În epoca noastră, prin democratizarea relaţiilor sociale, orice individ care doreşte să fie cunoscut poate utiliza această tehnică.

Scopul-dezvoltarea respectului de sine-cunoaşterea participanţilor la curs-tehnică de încălzire şi de destindere

Timpul : 45 minute

Resurse o coală de hîrtie şi un pix pentru fiecare participant

Cînd se foloseşte la deschiderea activităţilor din prima zi de cursMetode

1)

46

2

3 4

2) Cadranul 1: ce îţi place să faci în timpul liberCadranul 2: ceva pozitiv despre munca taCadranul 3: un scop pe care-l urmăreştiCadranul 4: ceva despre trecutul tău

3) În fiecare cadran participanţii vor executa un simbol sau un desen semnificativ

4) Sub blazon vor scrie apoi un motto care îi reprezintă cel mai bine şi prin care vor dori ca ceilalţi să-şi amintească de ei.

47

5) Blazoanele vor fi prezentate individual în faţa grupului

6) După ce toată lumea îşi prezintă blazoanele ele vor fi expuse pe durata primei zile pe perete sau pe tablă

Tehnica “diamantul cu nouă faţete”

ArgumentDupă exerciţiul de încălzire şi de intercunoaştere (blazonul

personal) se poate trece la forme mai complexe de activitate care să vizeze:

- relaţiile în cadrul unui grup- prezentarea primelor noţiuni despre droguri- realizarea unor opreaţii logice de clasificare (ierarhizare)- tehnici de negociere pentru realizarea acordului final din

grup

Scopul- stabilirea unor grupe de lucru- realizarea unei ierarhii individuale şi colective a

definiţiilor- crearea unei noi definiţii, personale- ajutarea grupului să ajungă la un consens asupra

semnificaţiilor stării de dependenţă de droguri

Timpul 45 de minute

Resurse o coală imprimată cu diamantul şi un pix pentru fiecareCând se foloseşte în cadrul temei: Dependenţa de droguri

Metode 1)”A fi dependent de droguri înseamnă…”

48

2) o grupă de 4 elevi (cîte unul de la fiecare liceu) va trebui să citească afirmaţiile din diamant şi să cadă de comun acord care dintre cele 8 afirmaţii este cea mai importantă

3) urmează stabilirea afirmaţiei celei mai puţin importante

4) fiecare grup va stabili o afirmaţie proprie pentru rombul care este gol

5) urmează ierarhizarea finală în care vor fi aşezate în ordine descrescătoare toate cele 9 afirmaţii

49

A NU FI DESCHIS LA OPINIILE CELORLALŢI

A FI LA UN PAS DE MOARTE

?

A NU IUBI ŞI A NU FI IUBIT

A NU COMUNICA BINE

A NU-ŢI EXPRIMA EMOŢIILE

INSTABILITATE PSIHICĂ

A NU AVEA RELAŢII INTERUMANE BUNE

A NU FI CAPABIL SĂ REZOLVI PROBLEME

7) fiecare grup va prezenta pe rînd propriul “diamant” cu afirmaţiile în ordine descrescătoare

8) ceilalţi participanţi vor cere lămuriri dacă vor considera că ele sunt necesare asupra raţiunii ordonării definiţiilor

Tehnici de tip vizual (video)

ArgumentPe lângă tehnicile de clasificare, de ierarhizare şi de generare de

metafore, un rol şi un spaţiu bine definit în cadrul tehnicilor de comunicare îl va ocupa şi vizionările videoEste vorba de intrarea într-un spaţiu care nu este al elevilor. Spaţiul acesta este exclusiv al consumatorilor. Orice altă tehnică este inutilă şi neindicată.

Conţinutul şi metodele vizuale prezente în casetă vor ţine în permanenţă cont de doi factori:

- se face o transfocare într-un spaţiu interzis, periculos- se pune accentul pe efectele negative ale pătrunderii în

acest spaţiu

Scopul- identificarea principalelor tipuri de droguri- stabilirea filierei de transmitere a acestor droguri din ţara producătoare în ţara consumatoare- depistarea electelor dăunătoare asupra stării de sănătate

Timpul 45 de minute

Resurse casetă video, televizor şi video, cabluri electrice

Când se foloseşte în cadrul temei: Tipuri de droguri

Metode1) înainte de vizionare se prezintă pe scurt conţinutul casetei

50

2) înainte de prezentarea fiecărui tip de drog se opreşte caseta pentru a fi prezentat un scurt istoric al drogului care urmează

3) de asemenea la fiecare oprire a casetei li se dă prilejul participanţilor să pună întrebări asupra conţinuturilor neclare sau numai sugerate în casetă

ATENŢIE!!!La finalul vizionării casetei li se va atrage atenţia

participanţilor că o parte a celor văzute vor fi folosite ca informaţii în cadrul temei: Efectele consumului de droguri

Tehnica “Piramida lui Maslow”

ArgumentPsihologul american Abraham Maslow a realizat una dintre cele

mai viabile ierarhizări ale trebuinţelor umane. Această ierarhie este cvasigenerală. Ea este acceptată şi de psihologia dezvoltării (fazele de dezvoltare: copil, adolescent, matur, bătrân) cât şi de psihologia socială (pentru diferite grupuri sociale), dar şi de psihologia etnică (pentru diferite etnii, ţări şi popoare). Cu alte cuvinte, nevoile umane sunt aceleaşi indiferent de vârstă, grup social sau originea etnică. Această tehnică poate fi folosită aşadar aproape oricând si oriunde la cursurile de formare.

Scopul-surprinderea cauzelor consumului de droguri în cadrul unei ierarhizări stabilite de profesor- compararea propriilor nevoi cu cele ale grupului-compararea nevoilor grupului cu cele ale societăţii

Timpul 45 de minute

Resurse o coală imprimată cu piramida lui Maslow şi un pix pentru fiecare

Când se foloseşte în cadrul temei: Cauze ale consumului de droguri

Metode 1) Maslow a ajuns la concluzia că oamenii au urmatoarele nevoi,

trebuinţe ierarhizate în ordine descrescătoare:

51

- nevoile primare: mâncare, somn, apă, căldură (prezente la toţi oamenii)

- nevoia de siguranţă personală: o viaţă fără violenţe, adăpost, ordine, stabilitate (la aproape toţi oamenii)

- nevoia de dragoste: faptul de a face parte dintr-o familie (la majoritatea oamenilor)

- nevoia respectului de sine: faptul de a fi preţuit de altii, respectul de sine, independenţa (la mulţi oameni)

- nevoia realizării personale: acceptarea sinelui şi a celorlalţi, realizarea capacităţilor de creaţie (la destul de mulţi oameni)

- nevoi metafizice (nevoi ce depăşesc sinele): urmărirea păcii, a credinţei, asceză, etc. (la unii oameni)

2)

52

3)Cursanţii vor fi împărţiţi în grupuri de câte patru (câte unul de la fiecare liceu)numai că în altă componenţă decât la activităţile anterioare. 4) Fiecare grup va căuta să identifice o cauză sau mai multe a

consumului de droguri la nivelul fiecărei nevoi.

5) În paralel cu corelaţia anterioară participanţii vor mai trebui să identifice ce tip de drog satisface cu preponderenţă fiecare din cele şase nevoi.

53

.

AUTOREALIZA

RE

AUTORESPECT

DRAGOSTE ŞI APARTENENŢĂ

SIGURANŢĂ

PRIMARE ( FIZIOLOGICE)

NEVOI SUPERIOARE

NEVOI ELEMENTARE

METAFIZICE

6) Cele doua identificări (ale cauzelor şi ale tipurilor de droguri) vor fi prezentate de fiecare grup în parte.

7) Dacă este cazul unor completări, unor clarificări, participanţii din celelalte grupuri pot interveni în prezentarea unui alt grup.

ATENŢIE!!! Colile cu piramidele şi concluziile fiecărui grup vor fi păstrate

pentru a putea fi continuate analizele în cadrul temei: Modalităţi de prevenire.

Tehnica brainstorming

Argument Această tehnică a fost folosită pentru prima dată în 1939 de către

Alex Osborn şi apoi utilizată în domenul publicităţii şi a comerţului. Traducerea literară a cuvântului înseamnă “furtună în creier”. Este o tehnică colectivă de căutare a unor idei noi prin care participanţii expun într-un mod cât mai rapid şi cât mai puţin critic toate ideile inspirate de o problemă.

Scopul- analizarea problemei sub o mulţime de aspecte - identificarea ideilor înainte de a fi canalizare de gândirea

logică- explorarea potenţialului intuitiv

Timpul 45 de minute

Resurse coli de hârtie, pixuri

Când se foloseşte în cadrul temei : Efectele consumului de droguri

Metode1) Tema acestui exerciţiu este: efectele consumului de droguri

2) Se formeaza grupuri de opt elevi (un grup de la fiecare liceu) urmărindu-se prin aceasta creşterea gradului de motivaţie (concurs între licee)

54

3) Un membru al fiecărui grup trebuie să scrie pe foaie toate ideile colegilor referitoare la efectele drogurilor

4) Prima instrucţiune este: “spune-ţi tot ce vă trece prin cap”

5) A doua instrucţiune este: “nu judecaţi, nu alegeţi”

6) A treia instrucţiune este: ”utilizaţi şi transformaţi ideile celorlalţi”

7) A patra instrucţiune este: “daţi maximul de idei posibile, chiar şi pe cele nebuneşti”

8) Lista cu toate cuvintele scrise va fi prezentată de fiecare grup

9) A doua fază a acestei tehnici constă în gruparea cuvintelor după următoarele criterii

a)efecte psihice

b)efecte sociale

c)efecte biologice

d)efecte şcolare

10) La final se va face o comparaţie referitoatre la câte cuvinte are fiecare grup pentru fiecare categorie de mai sus

11) Fiecare grup al celor 4 licee va primi o identificare (grupul psihologic, social, biologic, şcolar, etc.) dacă respectivul grup va avea cele mai multe cuvinte raportate la o temă

Tehnica “Desenează şi scrie”

Argument Această tehnică a fost folosită pentru prima oară de Departamentul

de Educaţie pentru Sănătate a Universităţii din Southampton. Este o modalitate intuitivă, deci mai puţin supusă cenzurii, de a descoperi ceea ce face bine copiilor şi ceea ce este dăunător pentru aceştia. Este şi o ocazie de a descoperi în desenele copiilor dacă, scăpate sau nu de cenzura conştientului, apar simboluri sau orice altfel de sugestii referitoare la

55

“starea de bine” produsă de droguri (droguri ilicite, dar şi alcool sau tutun).

Scopul - Oferirea prilejului ca participanţii să reflecteze asupra propriilor gânduri şi sentimente.- De a evalua pentru sine şi pentru ceilalţi starea de bine.- De a face comparaţii cu situaţiile emoţionale în care se află

ceilalţi colegi.

Timpul 45 de minute

Resurse o coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant. Animatorul va avea un tabel cu principalele categorii de răspunsuri (vezi mai jos)

Când se foloseşte în cadrul temei: identificarea consumatorilor de droguri.

Metode1) Este o tehnică de lucru individuală şi anonimă (nu se semnează

cu numele)

2) Se va preciza de la început că această tehnică nu este un text psihologic şi că nu trebuie să-şi împărtăşească ideile. Desenele sunt secrete.

3)Prima instrucţiune este: “desenează pe coala de hârtie toate lucrurile, persoanele, acţiunile, etc. care îţi conferă starea de bine”.

4) După ce ne-am asigurat că desenele sunt terminate dăm a doua instrucţiune: “scrieţi sub fiecare desen ce reprezintă, în cât mai puţine cuvinte”.

5) Faza următoare constă în adunarea şi amestecarea lucrărilor pentru ca să nu poată fi identificaţi autorii lor.

6) Urmeaza analiza fiecărei lucrări. Animatorul va descrie fiecare desen şi va citi ce reprezintă el.

7) Tot animatorul va încadra fiecare desen după tabelul cu principalele categorii şi va explica participanţilor ce tipuri de categorii (răspunsuri) şi ce tipuri sunt absente.

56

8) După această prezentare participanţii decid dacă fiecare lucrare reprezintă un posibil candidat la consumul de droguri sau chiar un consumator dependent.

Tabelul cu principalele categorii de răspunsuri

Categorii principale

Sub-categorii Exemple

1. Realizari -la şcoală-în sport-altele

Note bune, etc

2.Relaţii -prieteni-iubitul/iubita-familia-altele

Legarea unei noi prietenii

3. Posesiuni -bani-alte posesiuni -bicicletă, animal, computer,

etc.4. Preocupări de timp liber

-hobby-jocuri-plimbări-muzică-altele

-fotbalul

5. Ocazii speciale Ziua de naştere, Paştele, vacanţa

6. Mâncare7.Băutură, ţigări, droguri8. Vremea Soarele, zile frumoase9. Altele Credinţe spirituale,

religioase, etc.

Tehnica (activitatea):

“Ce rol pot avea şcolile în prevenirea consumului de droguri”

ArgumentEste o tehnică prin care elevii din fiecare şcoală sunt ajutaţi să

identifice singuri modalităţile prin care poate fi prevenită, preîntîmpinată nevoia colegilor de a consuma droguri

De cele mai multe ori măsurile venite “de sus” nu ţin cont de specificul comunităţii scolare respective. De cele mai multe ori aceste

57

măsuri de prevenire iniţiate de instituţiile de stat sunt pur formale. Prin această tehnică realizată exclusiv de elevi se dă posibilitatea ca o comunitate şcolară să identifice cauzele care conduc la consum, să identifice colegii predispuşi la consum şi de asemenea să monitorizeze în permenanţă, chiar mai bine decât ar face-o profesorii, tendinţele de risc ale propriilor colegi.

Scopul-discutarea modului în care şcolile pot ajuta în prevenirea consumului de droguri-realizarea unei comunicări de jos în sus, dintre elevi şi conducerea şcolii în aplicarea măsurilor de prevenire-identificarea modalităţilor de prevenire în funcţie de specificul comunităţii şcolare respective

Timpul 45 de minute

Resurse colile utilizate la Piramida lui Maslow, pixuri.

Când se foloseşte în cadrul temei: Prevenirea Consumului de droguri

Metode1) Se va reaminti teoria care stă ca suport pentru piramida lui

Maslow

2) Se vor împărţi pentru fiecare elev colile cu planşele piramidei

3) Se vor reface grupele de la tema: Cauzele consumului

4) Se vor reaminti cauzele găsite de fiecare grup

5) După ce se realizează această primă fază a reactualizării cauzelor se trece efectiv la faza elaborării măsurilor de prevenire

6) Această fază constă din identificarea unor măsuri de prevenire (una sau două) pentru fiecare din cele 6 nevoi ale piramidei lui Maslow care se pot realiza în şcoală

7) Faza următoare constă în a se delimita care este contribuţia elevilor în aplicarea acestor măsuri şi care este contribuţia cadrelor didactice şi a conducerii şcolii.

58

8) În final se vor propune de către reprezentanţii fiecăruia din cele 4 licee ce modalităţi viabile există pentru a monitoriza (urmări) punerea în practică a acestor măsuri.

ANEXE

59