2

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Şcoala Doctorală

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

Consilierea şi orientarea carierei studenţilor din

domeniul Educaţiei fizice şi sportului

Conducător ştiinţific,

Prof.univ.dr. Gheorghe Tomşa Doctorand,

Vasiliu Ana-Maria

Bucureşti

2013

3

CUPRINS

Introducere ...................................................................................................................... 5

Capitolul I: Instituţii care oferă servicii de informare şi consiliere în carieră 8

1.1. Potenţiali angajatori ai absolvenţilor Universităţii Naţionale de Educaţie

Fizică şi Sport …………………………………………………….... 12

1.2. Ocupaţii pe care le pot avea absolvenţii facultăţilor de Educaţie Fizică şi Sport

şi Kinetoterapie ……………………….............................…….….... 14

1.3. Şomajul raportat la nivelul de instruire al absolvenţilor ………..….. 20

1.4. Raportul dintre venituri şi domeniul educaţie fizică şi sport.............. 26

Capitolul II. Probleme specifice ale consilierii şi orientării carierei .......................... 31

2.1. Serviciile de consiliere a carierei şi avantajele acestora ….………..…. 31

2.2. Principiile consilierii şi orientarii carierei .............................................. 33

2.3. Activităţi tipice de consiliere a carierei ………………………........…..... 36

2.4. Metode folosite în consilierea carierei ...................................................... 37

2.5. Structura procesului de consiliere a carierei ............................................. 39

2.6. Tipuri de intervenţie în consiliere ............................................................. 44

2.7. Consilierea carierei în ţările europene ...................................................... 46

2.8. Mituri despre alegerea carierei ................................................................. 48

Capitolul III. Investigaţii empirice asupra alegerii carierei de către studenţii de la

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.................................................... 53

3.1. Metodologia cercetării .......................................................................... 53

3.2. Procedura de recoltare a rezultatelor ....................................................... 63

4

3.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor ....................................................63

3.3.1. Comunicarea cu diferite categorii de persoane ................ 68

3.3.2. Opinia repondenţilor privind atractivitatea şi ocupaţiile

pe care le pot avea la finalizarea studiilor universitare.... 75

3.3.3. Factori care au influenţat decizia alegerii facultăţii ......... 82

3.3.4. Motivele alegerii carierei didactice ................................. 83

3.3.5. Inventarul de interese Holland şi Ancorele Carierei ........ 95

3.3.6. Proiecţia studenţilor asupra viitorului lor profesional.... 113

3.3.7. Opinia studenţilor UNEFS privind profesiile din punct

de vedere al importanţei spciale a muncii depuse ..................... 116

3.3.8. Factorii care condiţionează succesul în carieră ...............126

3.3.9. Dorinţa de a avea o carieră didactică: pretest–posttest.. 137

Capitolul IV. Program de consiliere şi orientare a carierei studenţilor din domeniul

Educaţiei fizice şi sportului ………………………………………............................ 141

Capitolul V. Comentarii asupra principalelor dimensiuni ale rezultatelor cercetării

....................................................................................................................................... 162

5.1.Opinia studenţilor investigaţi cu privire la ocupaţii, cunoaşterea şi

atractivitatea lor ……………………………………......…………….. 164

5.2.Opinia studenţilor UNEFS privind importanţa profesiilor….....… 166

5.3. Comunicarea studenţilor investigaţi cu familia, prietenii şi alte persoane

……………………………………………………....................…….. 168

5.4. Motivele alegerii carierei didactice şi limitele privind această carieră

………………………………………………….…………................. 171

5

5.5. Dorinţa de a avea o carieră didactică …………………..……..... 174

5.6. Comentarii cu privire la rezultatele Inventarului de Interese Holland şi

Ancorele Carierei ………………………….……….......................… 176

5.6.1. Inventarul de Interese Holland ………………....…….. 176

5.6.2. Ancorele carierei …………………………………....…178

5.7. Proiecţia studenţilor asupra viitorului profesional şi factorii

care condiţionează succesul în carieră ……………………….......…. 182

5.8. Rezultate privind abilităţile de autocunoaştere, comunicare şi planificarea

carierei ………………………………………..........................….… 187

Concluzii ………………………………………………………………..….........… 189

Anexe …………………………………………………………………….......……. 201

Bibliografie ........................................................................................................... 242

6

Introducere

Tinerii se confruntă cu tot mai multe posibilităţi de carieră, ceea ce face ca optarea pentru

o ocupaţie sau alta să fie tot mai dificilă. Aici intervine aportul consilierului de carieră care are la

dispoziţie numeroase metode prin care poate ajuta tinerii sa aleaga profesiunea cea mai potrivita

pentru ei.

Acest lucru se observă şi în ceea ce priveşte viitorul absolvenţilor departamentului de

pregătire a personalului didactic din cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport

din Bucureşti, de aceea este necesară elaborarea unui program de consiliere a carierei care să îi

sprijine pe studenţi în procesul de autocunoaştere, evaluare corectă a potenţialului pe care îl au,

identificarea oportunităţilor de carieră, dezvoltarea capacităţii de a comunica eficient, de a lucra

în echipă, managementul conflictelor, ceea ce îi poate ajuta indiferent de profesia pe care o vor

avea şi sprijini în luarea unei decizii de carieră pentru o profesie sau grup de profesii pentru care

într-adevăr aceştia au înclinaţii.

Dacă în anul 2003 totalul absolvenţilor care au urmat modulul psihopedagogic era de

264, în anul 2004, au absolvit 190 de studenţi, treptat s-a ajuns ca în anul 2009 să fie doar 88 de

studenţi care au absolvit acest modul. Ceea ce este îngrijorător este faptul că în urma unui studiu

realizat în anul 2010, de către Stănescu et. al., pe 108 studenţi ai acestei facultăţi s-a constatat

faptul că aproape jumătate dintre repondenţi (42,5%) nu doresc sa aibă o carieră didactică,

preferând sa iniţieze o afacere proprie. De menţionat este procentul non răspunsurilor (15,74%)

egal cu cel al repondenţilor care menţionează că nu sunt hotărâţi ce carieră sa îmbraţişeze.

De aici apare necesitatea elaborării unui program de consiliere şi orientare a carierei

studenţilor Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport.

Noutatea absolută a prezentei teze de doctorat constă în faptul că nu mai există o

astfel de teză care să abordeze consilierea şi orientarea carierei studenţilor din domeniul

Educaţiei fizice şi sportului şi Kinetoterapiei (în prezent domeniu conform HG 707 din

18.07.2012, publicat în M.O.525 din 30.07.2012 ), oferind un program personalizat pentru

studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport care să răspundă nevoilor şi

intereselor acestora privind cariera.

7

“Consilierea şi orientarea carierei elevilor reprezintă un process complex de pregătire şi

îndrumare a acestora spre anumite forme de activitate şcolară şi academică, studii care să le

permită apoi alegerea unor domenii profesionale şi ocupaţii distinct care să concorde cu

aptitudinile şi interesele lor.” (Tomşa, 2006)

Tomşa (2006) identifică patru acţiuni fundamentale pentru consilierea şi orientarea

carierei elevilor:

a) Cunoaşterea personalităţii elevului;

b) Educarea elevului în vederea alegerii carierei;

c) Cunoaşterea reţelei şcolare şi a lumii profesiunilor;

d) Consilierea şi îndrumarea efectivă a elevului;

“Consilierea privind cariera, atât cea individuală cât şi cea de grup, are rolul de a sprijini

individual la momentul potrivit, oferindu-i informaţiile de care are nevoie şi ajutându-l să

interpreteze şi să utilizeze aceste informaţii. Scopul consilierii privind cariera este de a evalua

potenţialul unei personae şi de a o asista în găsirea şi trasarea unei căi profesionale potrivite

pentru ea şi dezirabile pentru societate. ” (Super, Bohn, 1971, cit in. Mois, Plosca, 2001)

“Eficienţa planificării carierei depinde de abilităţile pe care le dobândesc elevii în

următoarele domenii de competenţă:

Autocunoaştere – explorarea şi structurarea informaţiilor despre sine în vederea

dezvoltării conceptului de sine;

Explorare educaţională şi ocupaţională – colectarea informaţiilor despre oportunităţile

educaţionale şi ocupaţionale;

Decizia de carieră – alegerea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un

moment dat;

Promovare personală – sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre abilităţile,

interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii

scopurilor de carieră.” (Lemeni, G., Miclea, M., 2004)

Consilierul în carieră este responsabil să creeze şi să aplice programe de consiliere a

carierei menite să faciliteze procesul luării unei decizii de carieră potrivită pentru tineri în

funcţie de interesele şi aptitudinile pe care aceştia le au. Este necesar un parteneriat

8

eficient între familie, şcoală şi comunitate care să vină în sprijinul tinerilor care se

confruntă cu alegerea unui liceu, a unui profil, a unei facultăţi, a unei profesii. Cu cât un

tânăr este mai potrivit pentru o profesie, cu atât satisfacţia profesională va fi mai mare si

va fi mai eficient în activităţile pe care le prestează. (Tomşa, 2006)

9

Cap. IV. Program de consiliere şi orientare a carierei studenţilor din domeniul Educaţiei

Fizice şi Sportului

În urma aplicării unui pretest, în care sunt vizate aspecte privind percepţia cu privire la

cariera didactică, factorii de care depinde succesul in carieră, proiectarea viitorului profesional,

influenţe asupra luării deciziei de carieră, luarea deciziei de carieră. Programul este structurat pe

4 teme: asistare în procesul de autocunoaştere, dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor

interpersonale, de colaborare, a capacităţii de a comunica eficient, învăţarea unor tehnici de

planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a planului de acţiune şi sprijin în

luarea unei decizii realiste de carieră.

La sfârşitul experimentului se va aplica un posttest pentru a se vedea care sunt efectele

produse în urma participării la programul de consiliere a carierei, în ce măsură studenţii

respectivi au realizat un progres faţă de rezultatele obţinute la pretest. De asemenea se va urmări

parcursul profesional al participanţilor la program şi se va construi un blog în care vor fi postate

articole şi informaţii utile privind consilierea şi orientarea carierei..

Programul de consiliere a carierei este menit să contribuie la:

asistarea în procesul de autocunoaştere;

evaluarea personalităţii, motivaţiei şi valorilor subiecţilor investigaţi;

formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor de carieră;

dezvoltarea capacităţii participanţilor de a obţine informaţii cu privire la profesii;

identificarea oportunităţilor de angajare pentru absolvenţii DPPD UNEFS;

identificarea aptitudinilor necesare desfăşurării profesiei de cadru didactic în condiţii

optime;

dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor interpersonale, a capacităţii de a

comunica eficient, de a lucra în echipă, managementul conflictelor;

învăţarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a

planului de carieră;

îndrumarea spre o profesie sau un grup de profesii pentru care subiecţii au înclinaţii.

10

Programul de consiliere şi orientare a carierei este structurat în 8 săptămâni, câte o

întânire saptămânală pentru fiecare grupă. Şedinţele s-au desfăsurat într-o sala de seminar din

cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din bucureşti. S-a lucrat cu 7 grupe de

studenţi. Fiecare grupă a fost compusă din 15-20 de studenţi.

Grupurile au fost eterogene din punct de vedere al ariei de interese. În fiecare grupă au

existat atât participanţi de gen masculin cât şi participanţi de gen feminin, toţi având vârste

apropiate.

La pretestare au participat un număr de 151 de studenţi, dintre care 145 şi-au exprimat

dorinţa de a participa la program, ceea ce înseamnă un procent de 96,02%. Dintre cei 145 de

studenţi participanţi, 129 au finalizat programul de consiliere şi orientare a carierei, adică

88,96% dintre repondenţi. 20 (15,50%) dintre aceştia au avut nevoie de una sau două întâniri

pentru a recupera activităţile de la care au lipsit.

Fig.60. Procentul participanţilor şi absolvenţilor programului de consiliere şi orientare a carierei

În stadiul iniţial al programului de consiliere şi orientare a carierei au fost realizate

următoarele activităţi:

11

- Şedinţa 1, Stadiul iniţial, Tema Prezentarea programului de consiliere şi orientare

a carierei, scopul programului, Activităţi de autocunoaştere şi aspecte privind

îmbunătăţirea comunicării. Un obiectiv important a fost să fie stabilită încrederea în membrii

grupului şi în consilier.

Au fost identificate dorinţa de participare, nevoile, curiozităţile şi aşteptările subiecţilor

privind aspecte ce ţin de carieră şi dezvoltare personală:

comunicarea aşteptărilor participanţilor şi stabilirea regulilor de lucru în grup;

fiecare participant a completat pe un post it 4 caracteristici ale sale dintre care trei

adevărate şi una falsă. Subiecţii trebuiau să descopere care este amănuntul neadevărat

despre fiecare coleg. A fost un exerciţu util pentru destinderea atmosferei, pentru a se

cunoaşte mai bine, pentru a observa care sunt aspectele pe care participanţii le au în

comun, dar şi ceea ce îi deosebeşte.

Exerciţiul „Cum sa comunicăm eficient şi să evităm barierele din comunicare” îi

ajută pe studenţi să conştientizeze cât de frecvent apar barierele în comunicare şi cât de

important este să ştim şi cum să comunicăm eficient şi să ascultăm. Se împart subiecţii în

grupe de câte doi, fiecare dintre aceştia fiind pe rând ascultător apoi povestitor.

Ascultătorul trage un bileţel pe care poate scrie fie: ignoră tot ce îţi spune povestitorul,

întrerupe-l tot timpul pe povestitor, critică tot ce spune povestitorul etc. Povestitorul are

rolul de a istorisi un fapt real din viaţa sa şi trebuie să se asigure că mesajul său este

receptat corect. Fiind puşi în ambele situaţii, vor vedea cât de importantă este

comunicarea eficientă în viaţa de zi cu zi, şi cât de uşor mesajul poate fi distorsionat plus

că îi stimulează pe studenţi să lucreze în echipă.

- Şedinţa 2, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere discuţii libere privind factorii

care au influenţat alegerea facultăţii, aspecte privind comunicarea cu profesorii şi diferite

catogorii de persoane, completarea unui chestionar privind importanţa socială a muncii depuse a

următarelor profesii: jurnalist, contabil, actor, cadru didactic, avocat, medic, inginer, economist,

preot, ofiţer. Fiecărei ocupaţii trebuiau să îi acorde un punctaj, de la 1 la 10- 1 punct pentru

ocupaţia care li se pare cea mai puţin importantă şi 10 puncte pentru ocupaţia cea mai importantă

social din punct de vedere al muncii depuse, fără să se repete vreun punctaj.

12

- Şedinţa 3, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere: Analiza SWOT, prezentarea

şi completarea chestionarului privind Inventarul de Interese de tip Holland şi discuţii privind

rezultatele acestuia.

„Analiza S.W.O.T” este un exerciţiu prin care vor fi analizaţi factorii care influenţează

luarea deciziei de carieră. Sunt identificaţi factorii externi şi interni care determină alegerea unei

opţiuni în carieră, se descoperă modalităţi de valorificare a oportunităţilor ce privesc cariera, se

conturează tehnici de modificare a punctelor slabe şi de confruntare cu aspectele ameninţătoare.

Analiza S.W.O.T. se referă la: S-strenghts - puncte tari ale individului, W-weaknesses – puncte

slabe pe care le are individul, O-opportunities, oportunităţi, T-threats – ameninţări.

„Chestionarul de interese de tip Holland” oferă individului posibilitatea de a afla cărui

tip de personalitate aparţine: realist, intelectual, artistic, social, întreprinzător şi convenţional,

fiecărui tip de personalitate corespunzându-i o succesiune de profesii. Holland a transpus grafic

aceste tipuri de personalitate sub forma unui hexagon şi evidenţiază faptul că dacă un individ nu

are posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea conform propriei perosnalităţi, alegerile sale trebuie

să se îndrepte spre domeniile învecinate din hexagon, deoarece doar ocupaţia care conşine

caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate îi va putea oferi individului o

satisfacţie potenţială. Chestionarul cuprinde 120 de itemi care vizează diverse activităţi.

Repondentul trebuie să acorde 2 puncte dacă îi place acea activitate, 1 punct dacă activitatea

respectivă îi este indiferentă şi 0 puncte dacă acea activitate îi displace. Activităţile sunt împărţite

în funcţie de şase tipuri de personalitate: tipul realist, tipul investigativ, tipul artistic, tipul social,

tipul întreprinzător, tipul conventional.

Reprezentare a celor 6 tipologii de personalitate, după Holland (Mois, A., Plosca, M.

2001)

“Tipul realist:

13

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI

PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI

DE CARIERĂ:

Practic

Atletic

Direct/ franc

Înclinat spre

domeniul mecanic

Iubitor de natură

Econom

Curios despre

lumea fizică

Stabil

Concret

Rezervat

Autocontrolat

Independent

Ambiţios,

Persistent

Sistematic

Repari aparate

electrice

Rezolvi

probleme

electrice

Instalezi un

cort

Practici un

sport

Grădinăreşti

Operezi cu

unelte şi maşini

Lucrezi pe

teren

Foloseşti

mâinile

Construieşti

lucruri

Dresezi

animale

Lucrezi cu

aparatură

electrică

Recondiţionare

mobilă

Creşterea plantelor /

florilor

Practicarea

sporturilor

Vânătoare / pescuit

Prelucrarea lemnului

Antrenarea de echipe

sportive

Construirea de

modele

Reparare de maşini,

echipamente etc.

Tragerea la ţintă

Fotografiere

Ore de exerciţii

sportive

Arheolog

Inginer mecaanic,

Tâmplar,

Cartograf,

Muncitor în

construcţii,

Instalator

Tehnician dentar

Electrician

Fermier

Pădurar, Pompier

Bijutier

Optician

Poliţist

Asistentă medicală

Radio-chimist

Marinar

Tipul investigativ:

14

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI

DE CARIERĂ:

Analitic

Ştiinţific

Bun observator

Precis

Educat

Precaut

Încrezător în sine

dpdv intelectual

Introspectiv

Rezervat

Receptiv

Independent

Logic

Complex

Curios

Gândeşti

abstract

Rezolvi

probleme de

matematică

Înţelegi teoriile

ştiinţifice

Faci calcule

complexe

Foloseşti un

computer sau

microscop

Interpretezi

formule

Explorezi idei

variate

Utilizezi

calculatorul

Lucrezi

independent

Faci

experimente

de laborator

Citeşti reviste

tehnice sau

ştiinţifice

Analizezi date

Operezi cu

date abstracte

Faci cercetări

Fii permanent

stimulat

Cluburi de carte

Astronomie

Integrame / jocuri

pe tablă

Protejarea speciilor

în pericol de

dispariţie

Calculatoare

Vizitarea muzeelor

Colecţionarea de

pietre, timbre,

monede, etc.

Radio-amatori

zbor recreaţional

Antropolog

Biolog, Chimist

Inginer de

sistem,

informatician

Stomatolog

Economist

Geograf, Geolog

Consultant

management

Matematician

Farmacist

Psiholog

Statistician

Programator de

pagini web

Tipul artistic:

15

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE

CARIERĂ:

Creativ, Intuitiv

Imaginativ

Inovativ

Neconvenţional

Emoţional

Independent

Expresiv

Original

Introspectiv

Impulsiv

Senzitiv

Curajos

Deschis

Complicat

Idealist

Nonconformist

Schiţezi,

desenezi,

pictezi

Canţi la un

instrument

muzical

Scrii

povestiri,

poezie,

muzică,

Dansezi,

Cânţi, Joci

roluri

Faci design

de interioare

sau modă

Mergi la

concerte, la

teatru,

expoziţii de

artă

Citeşti cărţi

de ficţiune,

piese de

teatru şi

poezii

Faci

fotografii

Te exprimi

creativ

Operezi cu

idei ambigue

Fotografia

Teatrul

Scrierea de

povestiri, poezii

etc.

Cusutul

Vizitarea

muzeelor de artă

Scenografia,

designul scenei

pentru teatru

Călătoriile

Cântatul al un

instrument

muzical

Modelismul

Pictura

Limbile străine

Actor / actriţă

Manager în publicitate

Designer în publicitate

Arhitect, arhitect

peisagist

Designer de modă

Dansator

Instructor de dans

Profesor de teatru

Profesor de limbi

străine

Designer de mobilă sau

interioare

Grafician

Jurnalist / reporter

Profesor de muzică

Fotograf, Scriitor,

Editor

Tipul social:

16

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI

PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE

CARIERĂ:

Prietenos

Dispus să

ajute

Idealist

Sociabil

Înţelegător

Cooperant

Generos

Responsabil

Iertător

Răbdător

Empatic

Bun la suflet

convingător

Îi înveţi /

instruieşti pe

alţii

Te exprimi

clar

Conduci o

discuţie de

grup

Mediezi

dispute

Planifici şi

supervizezi o

activitate

Cooperezi

bine cu alţii

Lucrezi în

grup

Ajuţi

oamenii cu

probleme

Participi la

întâlniri /

şedinţe

Faci muncă

voluntară

Lucrezi cu

tinerii

Practici

sporturi de

echipă

Te dedici

altora

Voluntariat în

grupuri cu activităţi

sociale

Scrierea de scrisori

Participarea în

organizaţii

comunitare

Ajutorarea

persoanelor cu

probleme personale

Câştigarea de noi

prieteni

Participarea la

evenimente sportive

Îngrijirea copiiilor

Activităţi religioase

Petrecerile

Practicarea

sporturilor de echipă

Controlor de trafic aerian

Antrenor sportiv

Profesor, Psiholog

Consilier, Consilier de

carieră

Psihopedagog

Logoped

Sociolog

Asistent social

Cosmetolog

Poliţist, Detectiv

Fizioterapeut, Dietetician

Coafeză / frizer

Administrator de spital

Asistent medical

Tipul întreprinzător:

17

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE

CARIERĂ:

Sigur pe tine

Asertiv, Social

Convingător

Entuziast

Plin de energie

Aventuros

Popular, Agreabil

Impulsiv

Ambiţios

Curios

Vorbăreţ

Extravertit

Spontan

Optimist

Iniţiezi

proiecte

Convingi

oamenii să

facă aşa cum

spui tu

Vinzi lucruri

sau să

promovezi

idei

Ţii discursuri

Organizezi

activităţi

Conduci un

grup

Îi convingi pe

alţii

Iei decizii de

interes general

Fii ales în

funcţii

Câştigi un

premiu pentru

conducere sau

vânzări

Porneşti propria

ta afacere

Faci campanie

politică

Întâlneşti

oameni

importanţi

Ai putere sau

statut ridicat

Discuţii despre

politică

Citirea de

reviste de

afaceri

Urmărirea

bursei de valori

Participarea la

întâlniri şi

conferinţe

Vânzarea de

produse

Conducerea

unor organizaţii

comunitare

Conducerea unei

afaceri la

domiciliu

Director de publicitate

Vânzător de

automobile

Barman

Manager de filială

Administrator

educativ, manager de

hotel

Inginer industrial

Agent de asigurări

Jurnalist

Avocat / procuror

Reprezentant relaţii

cu publicul

Broker

Agent de turism

Tipul convenţional:

18

EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE

SĂ:

HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI

DE CARIERĂ:

Bine organizat,

Corect, cu

abilităţi numerice

Metodic

Conştient

Conformist

Eficient, Ordonat

Practic, Econom

Sistematic

Structurat

Politicos,

Obedient

Ambiţios

Persistent

Lucrezi bine

într-un sistem

Faci multă

muncă de

birou în scurt

timp

Ţii înregistrări

corecte

Utilizezi

calculatorul

Scrii scrisori

eficiente de

afaceri

Urmezi clar

proceduri

definite

Utilizezi

echipament de

procesare de

date

Lucrezi cu

numere

Dactilografiezi

sau

stenografiezi

Fii responsabil

pentru detalii

Colectezi şi

organizezi

lucruri

Aranjarea şi

organizarea casei şi

a cumpărăturilor

etc.

Se joacă pe

calculator sau cărţi

Colecţionează orice

obiecte care au

ceva în comun

Realizează

înregistrări / fişe

ale familiei

Citeşte reviste

despre casă

Studiază legea

taxelor

Scrie istoria

familiei

Asistent

administrativ

Analist de buget

Casier

Operator de

computer

Analist financiar

Secretară

Asistent bibliotecar

Consultant pentru

impozite

Operator telefonist

dactilograf

”

- Şedinţa 4, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere: prezentarea Ancorelor

carierei, completarea chestionarului aferent şi discuţii privind rezultatele obţinute.

„Teoria ancorelor carierei” elaborată de către Edgar Schein porneşte de la imaginea de

sine a individului, aşa cum aceasta s-ar contura o dată cu avansarea lui în carieră. Sunt

identificate cinci tipare distincte de competenţe care apar în urma primelor experienţe

profesionale: competenţa tehnică / funcţională, competenţa managerială, siguranţa, autonomia şi

19

creativitatea. Ancora se referă la achiziţiile individului la care acesta nu va renunţa în niciun

chip. Sunt caracterizate de dinamism, stabilitate şi putere.

- Şedinţa 5, Stadiul intermediar, tema Planificarea carierei: participarea la un focus

grup, având ca temă aspecte privind interviul de angajare: prezentarea la interviu, greşeli

frecvente, branding personal, sfaturi etc.

GHID DE INTERVIU - FOCUS - GRUP

Obiectiv

Investigarea modului în care studenţii fac faţă stresului din timpul examenelor şi strategiile

pe care aceştia le utilizează în procesul de învăţare.

Mediu (10 min)

Bună ziua, astăzi vreau sa ne jucăm, să intrăm în pielea unor personaje, să fiţi angajatori.

Vă invit să vorbim despre interviu, cum ne prezentăm la un interviu, care sunt principalele

întrebări la care trebuie să răspundem în faţa unui potenţial angajator.

Această discuţie va fi înregistrată pentru o mai bună centralizare a datelor şi pentru o

redare cât mai fidelă a opiniilor voastre. Toată lumea este de acord?

Pentru buna desfăşurare a acestei întâlniri, vă propun câteva reguli de bază:

- Vă rog să vorbiţi pe rând.

- Fiecare dintre voi îşi va exprima opiniile.

- Toate răspunsurle pe care le daţi sunt importante.

- Nu există răspunsuri corecte sau greşite.

- Vă rog să vă închideţi telefoanele mobile.

Introducere (5 min.)

Aţi participat până acum la vreun interviu de angajare? Cum a decurs discuţia? Cum v-aţi

simţit?

20

Întrebări:

1. Sunteţi angajatori şi aţi programat trei interviuri cu trei candidaţi, studenţi

ai Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. Trebuie să angajaţi

urgent pe unul dintre aceşti candidaţi. Pe ce post credeţi că s -ar potrivi

aceştia? Unde greşeşte fiecare cdintre ei? Ce sfaturi le-aţi da? (15 min)

Unul dintre candidaţi, îl vom numi Candidatul A, se prezintă la interviu în pantaloni

scurţi, purtând şlapi şi mestecând gumă. Nu ştie absolut nimic despre compania voastră şi din

ceea ce povesteşte, nu este dispus să facă deplasări în interes de serviciu, aşa cum presupune

acest post. Nu a pretins un venit salarial anume susţinând că oricum nu va lucra mult pe acest

post întrucât nu îşi doreşte să facă o carieră în domeniu. Pare indiferent, distras, povesteşte că

este obosit pentru ca a petrecut mult cu o zi în urmă.

Candidatul B vorbeşte foarte mult, şi vă întrerupe de fiecare dată când staţi de vorbă cu

el. Este bine pregătit, are competenţe bune de comunicare, dar are o atitudine de superioritate,

pare că exagerează cu realizările sale, fapt ce va face să credeţi că nu s-ar putea integra bine în

colectivul departamentului în care va lucra. Venitul salarial pe care acesta îl pretinde este cu mult

peste ceea ce i-aţi putea oferi.

Candidatul C este bine informat privind compania care l-a chemat la interviu, în ultimul

an a schimbat şase locuri de muncă din domenii diferite precizând că nu s-a putut adapta în

colectiv, preferând să lucreze singur. A întârziat la interviu. Este timid, şi evită contact vizual cu

angajatorul. Locul de muncă vacant presupune ca angajatul să lucreze bine în echipă şi să

comunice eficient. Nu a pretins un venit salarial anume.

2. Imediat ce vă treziţi trebuie să plecaţi la un interviu. Ce sentimente vă

încearcă? Descrieţi pe scurt. (10 min)

3. Imaginaţi-vă că scrieţi un articol pentru revista facultăţii despre regulile

unui interviu de angajare. Care dintre aceste reguli sunt mai importante? (15

min.)

- Şedinţa 6, Stadiul intermediar, Tema Planificarea carierei: discuţii privind

Universul Ocupaţiilor pe care le pot avea participanţii la finalizarea studiilor universitare,

21

completarea chestionarului privind atractivitatea ocupaţiilor (chestionar adaptat pentru studenţii

fiecărei specializări, vezi Anexele 2, 2.1, 2.2)

- Şedinţa 7, Stadiul Intermediar, Tema Planificarea carierei : discuţii privind

elaborarea unui cv, simularea unor situaţii de interviu ajuta la ameliorarea „aspectului” persoanei

puse în situaţie de angajare (aspect fizic îngrijit, comportament de relaţionare, comunicare

civilizată, contactarea şefilor şi colegilor, primirea şi executarea sarcinilor de serviciu,

punctualitatea, calitatea muncii, loialitatea, iniţiativa).

- Şedinţa 8, Stadiul final, Tema Diseminarea rezultatelor obţinute, sugestii privind

îmbunătăţirea programului de consiliere şi orientare a carierei, închiderea grupului.

22

CAP. V. COMENTARII ASUPRA PRINCIPALELOR DIMENSIUNI ALE

REZULTATELOR CERCETĂRII

Ipotezele formulate au fost testate şi cu excepţia primeia care se confirmă doar parţial,

celelalte ipoteze au fost confirmate:

a) Profesia didactică este doar un substitut până când studenţii din domeniul educaţiei

fizice şi sportului se vor hotărî ce carieră să îşi construiască sau până când vor reuşi

să lucreze pe cont propriu iniţiind o afacere proprie. - Studenţii de la efs îşi doresc o

carieră didactică, spre deosebire de cei de la kt şi spm care o văd doar ca pe un

substitut până se vor decide ce carieră să aleagă.

b) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la

programul de consiliere a carierei şi-au îmbunătăţit competenţele de lucru în echipă,

comunicare efcientă, managementul conflictului.

c) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la

programul de consiliere a carierei şi-au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere prin

chestionare, jocuri şi teste

d) În urma participării la programul de consiliere şi orientare a carierei, participanţii

cunosc varietatea de profesii pentru care pot opta la finalizarea facultăţii pe care o

urmează.

e) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la

programul de consiliere şi orientare au învăţat tehnici de planificare a propriei cariere

(cv, scrisoare de intenţie, interviu, plan de carieră).

Prelucrarea şi analiza datelor recoltate a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS

20. A fost realizată analiza de frecvenţe, analiza crosstabulară. Analiza de frecvenţe se realizează

pentru a vedea care este valoarea procentuală a răspunsurilor, iar analiza crosstabulară este

realizată pentru a observa distribuţia unei variabile în funţie de altă variabilă.

23

Eşantionul conţine 129 de participanţi, studenţi ai Universităţii Naţionale de Educaţie

Fizică şi Sport. Participanţii sunt distribuiţi astfel:

- în funcţie de specializare:

a) 51,9% sunt studenţi ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, dintre care 27,9% au

specializarea educaţie fizică şi sport, şi 24% au specializarea sport şi performanţă motrică;

b) 48,1% sunt studenţi ai Facultăţii de Kinetoterapie.

- în funcţie de variabila vârstă, participanţii repartizaţi astfel: 19 ani – 8,5%, 20 ani -

70,5%, 21 ani- 10,9%, 22 ani 2,3%, 24 ani- 1,6%, 26 ani- 3,1% şi 34 ani 0,8%.

- în funcţie de variabila gen, participanţii sunt repartizaţi astfel: 53,5% sunt de gen

feminin şi 46,5% sunt de gen masculin, procentele celor două genuri fiind echilibrat.

Din analiza crosstabulară, observăm reprezentarea procentuală a fiecărui gen în funcţie de

specializare. Astfel, la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică procentul

participanţilor de gen masculin este mai mare decât cel al participanţilor de gen feminin, 61,1%,

respectiv 54,8%, iar la kinetoterapie, procentul participanţilor de gen feminin este mai mare

decât al celor de gen masculin, 51,6%.

Chestionarul aplicat la începutul programului de consiliere şi orientare cuprinde 14 itemi

dintre care 12 sunt cu întrebari cu răspuns închis, iar 2 sunt cu răspuns deschis. Itemii vizează:

motivele pentru care ar alege o carieră didactică, factorii de influenţă în alegerea facultăţii,

surprinderea principalelor avantaje şi dezavantaje ale carierei didactice, percepţia cu privire la

diferite profesii, succesul în carieră, opţiunea pentru cariera didactică, proiecţii asupra viitorului

profesional şi opţiunea de a participa la un program de consiliere şi orientare a carierei.

5.1. Opinia studenţilor investigaţi cu privire la ocupaţii, cunoaşterea şi

atractivitatea lor

Pentru a ilustra percepţia repondenţilor cu privire la diferitele ocupaţii, am elaborat 3

chestionare diferite, câte unul pentru fiecare specializare în parte. Fiecare chestionar cuprinde

ocupaţiile pe care studenţii le pot avea la absolvirea facultăţii. Aaceste ocupaţii sunt luate de pe

site-ul unefs şi au fost integrate în câte un chestionar după cum urmează: 21 de ocupaţii pentru

24

studenţii de la kinetoterapie, 45 de ocupaţii pentru studenţii de la educaţie fizică şi sport şi 44 de

ocupaţii pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică. La fiecare ocupaţie, studenţii trebuie

să opteze pentru una dintre cele 4 variante de răspuns în funcţie de atractivitatea acesteia: 1. În

foarte mare măsură interesantă, 2. În mare măsură interesantă, 3. În mică măsură interesantă, 4.

Neinteresantă. În continuare vom ilustra pentru fiecare categorie de studenţi în parte, cea mai

interesantă ocupaţie şi cea mai puţin interesantă ocupaţie.

Pentru studenţii de la kinetoterapie, ocupaţia de kinetoterapeut în centre medicale, de

sănătate/ odihnă/ refacere este considerată cea mai atractivă, aceasta obţinând un procent de

96,70% (30,60% o consideră în mare măsură interesantă, iar 66,10% o consideră foarte

interesantă).

La polul opus se află ocupaţia de consultant în activităţi fizice în centre de asistenţă şi

îngrijire persoane vârstnice, aceasta fiind considerată cea mai puţin interesantă de către un

procent de 75,8% dintre participanţi (59,70% o consideră în mică măsură interesantă, iar 16,10%

dintre participanţi o consideră neinteresantă).

Pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică, ocupaţia considerată ca fiind cea mai

interesantă este cea de antrenor personal, 96,70% dintre participanţi considerând-o atractivă

(80,60% dintre participanţi sunt de părere că este foarte interesantă, iar 16,10% o consideră

interesantă).

Ocupaţia de redactor sportiv este privită ca fiind cea mai puţin atractivă ocupaţie de către

83,90% dintre participanţi (51,60% o consideră neinteresantă, iar 32,30% o consideră puţin

interesantă).

În viziunea studenţilor de la educaţie fizică şi sport, cea mai atractivă ocupaţie în opinia

majorităţii studenţilor participanţi (88,90%) este cea de profesor de educaţie fizică în

învăţământul primar, gimnazial, clase normale, cu profil sportiv (52,80% o consideră foarte

interesantă, 36,10% o văd interesantă).

La polul opus este ocupaţia consultant organizare standuri, târguri şi expoziţii

(problematică sportivă şi performanţă umană, activităţi fizice adaptate, sport în scop de

25

agrement), 77,80% dintre subiecţi considerând-o neatractivă (30,60% o vad puţin interesantă,

47,20% - neinteresantă).

Din procentele covârşitoare privind cea mai atractivă şi cea mai puţin atractivă ocupaţie

putem deduce faptul că fiecare categorie de subiecţi are conturată o opinie clară privind

ocupaţiile pe care doresc să le aibă.

5.2. Opinia studenţilor UNEFS privind importanţa profesiilor

În ceea ce priveşte profesia de jurnalist 39,51% dintre participanţi i-au acordat punctaje

mai mari sau egale cu 6, dintre care 6,19% punctaje de 9 şi 10. 60,43% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie nu se regăseşte în topul preferinţelor

participanţilor la studiu.

În ceea ce priveşte profesia de contabil 34,87% dintre participanţi i-au acordat punctaje

mai mari sau egale cu 6, dintre care 3,87% punctaje de 9 şi 10. 65,09% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.

Pentru studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, această profesie nu

este considerată ca fiind una foarte importantă şi ca atare nu se regăseşte în topul preferinţelor

participanţilor la studiu.

În ceea ce priveşte profesia de actor 48,05% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai

mari sau egale cu 6, dintre care 20,15% punctaje de 9 şi 10. 48,05% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.

Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor participanţilor la studiu pentru

participanţii de la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică.

Să nu uităm faptul că repondenţii participanţi la programul de cercetare au latura artistică

dezvoltată (fapt ce reiese în urma interpretării rezultatelor de la Inventarul de Interese Holland).

26

În ceea ce priveşte profesia de inginer 41,06% dintre participanţi i-au acordat punctaje

mai mari sau egale cu 6, dintre care 14,72% punctaje de 9 şi 10. 58,88% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.

Această profesie nu se regăseşte în topul preferinţelor participanţilor la studiu.

În ceea ce priveşte profesia de avocat 59,67% dintre participanţi i-au acordat punctaje

mai mari sau egale cu 6, dintre care 18,85% punctaje de 9 şi 10. 40,29% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor

participanţilor la studiu.

În ceea ce priveşte profesia de economist 35,65% dintre participanţi i-au acordat punctaje

mai mari sau egale cu 6, dintre care 1,55% punctaje de 9 şi 10. 64,32% dintre participanţi i-au

acordat punctaje mai mici sau egale cu 5.

În ceea ce priveşte profesia de ofiţer 51,91% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai

mari sau egale cu 6, dintre care 14,72% punctaje de 9 şi 10. 48,03% dintre participanţi i-au

acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor

participanţilor la studiu pentru participanţii de la kinetoterapie şi educaţie fizică şi sport.

În ceea ce priveşte opinia participanţilor cu privire la importanţa diferitelor profesii,

constatăm faptul că în topul profesiilor considerate ca fiind cele mai puţin importante se află

profesia de preot, 71,4% acordându-i un punctaj mai mic sau egal cu 5.

În topul preferinţelor studenţilor de la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport

în ceea ce priveşte profesia considerată ca fiind cea mai importantă dintre toate profesiile

investigate în prezentul studiu, se detaşează profesia de medic, una dintre cele mai vechi şi

necesare profesii ale omului.

90% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai mari sau egale cu 6, dintre care 78,3%

fiind punctaje de 9 şi 10.

Pe locul II în topul preferinţelor studenţilor de la Universitatea Naţională de Educaţie

Fizică şi Sport, după profesia de medic, este cea de cadru didactic fapt care ne demonstrează

aprecierea profesiei de cadru didactic de către repondenţii participanţi la studiu.

27

70,70% dintre participanţi i-au acordat profesiei de cadru didactic punctaje mai mari sau

egale cu 6, dintre care 32,6% punctaje de 9 şi 10.

În urma experimentului de cercetare, constatăm că indiferent de specializarea pe care o

urmează, participanţii acordă o importanţă deosebită următoarelor profesii: medic, cadru

didactic, avocat, actor. La polul opus al clasamentului, se află profesii precum, preot, jurnalist,

contabil.

5.3. Comunicarea studenţilor investigaţi cu familia, prietenii şi alte persoane

Gradul de satisfacţie al participanţilor, în ceea ce priveşte comunicarea cu prietenii şi cu

familia este foarte ridicat, peste 80% dintre participanţi afirmând că au o comunicare foarte bună

atât cu familia cât şi cu prietenii. Acest fapt se regăseşte la toţi participanţii indiferent de

specializarea pe care o urmează. Şi comunicarea cu colegii este foarte bună, peste 64,5% dintre

participanţi afirmând acest fapt. În ceea ce priveşte comunicarea cu profesorii, constatăm că doar

22,6% dintre participanţii de la kinetoterapie şi 27,8% dintre participanţii de la educaţie fizică şi

sport sunt de părere că relaţia de comunicare cu profesorii este foarte bună, în timp ce niciun

repondent de la sport şi performanţă motrică nu consider că are o comunicare foarte bună cu

profesorii.

În ceea ce priveşte comunicarea cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu prietenii,

participanţii de procentul participanţilor gen masculin care afirmă că au o comunicare bună este

mai mare decât al celor de gen feminin.

În ceea ce privește comunicarea cu profesorii în funcție de specializare, constatăm faptul

că majoritatea respondenților sunt de părere că nu au o comunicare foarte bună cu aceștia. Cu

privire la respondenții de la kinetoterapie, majoritatea acestora (59,7%) consideră că au o

comunicare satisfăcătoare cu profesorii. Majoritatea participanților care au specializarea educaţie

fizică şi sport (33,3%) sunt de părere că au o comunicare bună cu profesorii. În ceea ce privește

respondenții de la sport și performanță motrică, aceștia consideră că au o comunicare

28

satisfăcătoare cu cadrele didactice, 41,9% dintre aceștia opotând pentru această variantă de

răspuns.

În ceea ce privește comunicarea cu profesorii în funcție de gen, constatăm că majoritatea

respondenților de gen masculin (50,7%) sunt de părere că au o comunicare satisfăcătoare cu

cadrele didactice. Majoritatea respondenților de gen feminine (43,3%), afirmă că au o

comunicare satisfăcătoare cu cadrele didactice.

Cu privire la comunicarea cu colegii în funcție de specializare, constatăm următoarele:

majoritatea respondenților de la kinetoterapie (74,2%) sunt de părere că au o comunicare foarte

bună cu colegii. Respondenții de la educație fizică și sport (72,2%) afirmă că au o comunicare

foarte bună cu colegii. În ceea ce privește studenții de la sport și performanță motrică, 64,5%

dintre aceștia afirmă că au o comunicare foarte bună cu colegii lor.

Raportat la gen, majoritatea respondenților de gen masculin (73,9%) afirmă că au o

comunicare foarte bună cu colegii. 68,3% dintre respondenții de gen feminin sunt de părere că au

o comunicare foarte bună cu colegii.

Referitor la comunicarea cu familia, majoritatea respondenților, indiferent de

specializare, susțin că au o comunicare foarte bună cu familia: 87,1% dintre participanții de la

kinetoterapie, 83,3% dintre participanții de la educație fizică și sport și 87,1% dintre cei de la

sport și performanță motrică.

Atât respondenții de gen masculin (89,9%) cât și cei de gen feminin (81,7%) afirmă că au

o comunicare foarte bună cu prietenii

Cu privire la comunicarea cu prietenii, majoritatea participanților la experimentul de

cercetare afirmă că au o comunicare foarte bună cu prietenii: 91,9% dintre cei de la

kinetoterapie, 83,3% dintre cei de la educație fizică și sport și 87,1% dintre cei de la sport și

performanță motrică.

Raportat la gen, constatăm că 91,3% dintre respondenții de gen masculin și 85% dintre

cei de gen feminin sunt de părere că au o comunicare foarte bună cu prietenii.

29

Constatăm că atât cu profesorii, cu colegii, cu familia și cu prietenii, respondenții de gen

masculin sunt mai mulțumiți de comunicarea cu aceștia decât respondenții de gen feminin.

5.4. Motivele alegerii carierei didactice şi limitele privind această carieră

Majoritatea participanţilor, 69,80% relatează faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost

influenţată de nimeni, aceasta aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de

independenţă a acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat

participanţii într-o mai mare măsură faţă de celelalte, este constituit de modelele de carieră

10,90% dintre participanţi optând pentru această variantă de răspuns. Totuşi diferenţa dintre

procentul factorului reprezentat de modelele de carieră (10,90%), a grupului de prieteni (10,10%)

şi a părinţilor (9,30%) este neglijabilă.

Cu privire la motivele alegerii carierei didactice, constatăm următoarele:

Siguranţa postului nu constituie un factor determinant în alegerea profesiunii didactice

pentru participanţii la studiu. Acest lucru poate să denote o capacitate mare de adaptare la situaţii

noi şi deschiderea spre noi provocări profesionale.

Admiraţia faţă de un model de carieră constituie pentru studenţii de la kinetoterapie şi

educaţie fizică şi sport unul dintre motivele majore pentru care ar opta pentru profesiunea

didactică.

Programul de lucru constituie unul dintre motivele majore pentru care studenţii

participanţi la studiu ar opta pentru cariera didactică indiferent de specializarea pe care o au sau

de gen.

Plăcerea de a lucra cu copii constituie unul dintre motivele majore pentru care studenţii

participanţi la studiu ar opta pentru cariera didactică indiferent de specializarea pe care o au sau

de gen.

30

Admiraţia faţă de un model de carieră constituie pentru studenţii de la sport şi

performanţă motrică unul dintre motivele majore pentru care ar opta pentru profesiunea

didactică.

În urma răspunsurilor oferite de către studenţii participanţi la experimentul de cercetare,

constatăm că deşi accesul la cursurile DPPD este facil, acesta fapt nu constituie un motiv pentru

care ar alege să urmeze o profesiune didactică.

În urma realizării ierarhiei motivelor alegerii unei cariere didactice, constatăm că

studenţii de la educaţie fizică şi sport şi cei de la sport şi performanţă motrică consideră că cele

mai importante două motive pentru care ar alege o carieră didactică sunt constituite de plăcerea

de a lucra cu copiii, dar şi de faptul că programul de lucru este mai redus decât la alte ocupaţii.

Lucrul cu copiii, este un factor foarte important şi pentru studenţii de la kinetoterapie, urmat de

faptul că o profesiune didactică oferă satisfacţii intelectuale.

Aspectul privind indisciplina elevilor este considerat de către toţi participanţii la studiu ca

fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.

Aspectul privind condiţiile improprii din şcoli este considerat de către toţi participanţii la

studiu ca fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.

În ceea ce priveşte relaţiile dificile cu părinţii, majoritatea participanţilor consideră că

acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici am putea să

deducem o capacitate bună de comunicare a participanţilor.

În ceea ce priveşte naveta, transferul la alte şcoli, majoritatea participanţilor consideră că

acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici am putea să

deducem că respondenşii sunt deja obişnuiţi cu deplasările şi se pot adapta uşor la situaţii noi.

Aspectul privind venitul salarial este considerat de către toţi participanţii la studiu ca

fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.

În ceea ce priveşte examenele periodice ale profesorilor, majoritatea participanţilor

consideră că acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici

31

am putea să deducem că participanţii sunt deja obişnuiţi cu examenele universitare şi cu

competiţiile, o parte dintre ei fiind sportivi de performanţă.

Cele mai importante dezavantaje ale profesiunii didactice în funcţie de specializarea

participanţilor, venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din şcoli. Toţi

participanţii, indiferent de specializare, au evidenţiat aceleaşi dezavantaje. Participanţii de la

educaţie fizică şi sport şi cei de la sport şi performanţă motrică au evidenţiat aceste aspecte exact

în aceeaşi ordine.

În urma răspunsurilor oferite de către participanţi cu privire la cele mai importante

dezavantaje ale profesiunii didactice sunt următoarele:

a) Venitul salarial (considerat a fi cel mai mare dezavantaj);

b) Indisciplina elevilor;

c) Condiţii improprii în şcoli;

d) Examenele periodice ale cadrelor didactice;

e) Naveta, transferul la alte şcoli;

f) Relaţii dificile cu părinţii elevilor.

Profesia de cadru didactic are şi aspecte mai puţin plăcute, participanţii considerând că

dezavantajul major îl constituie venitul salarial, 80,60% dintre subiecţi optând pentru această

variantă de răspuns.

5.5. Dorinţa de a avea o carieră didactică: pretest – posttest

În ceea ce priveşte opţiunea pentru cariera didactică, observăm faptul că înainte de

participarea la programul de consiliere şi orientare a carierei, doar 31% dintre participanţi îşi

doresc o carieră didactică (9,30% precizând că sunt în foarte mare măsură de acord cu această

afirmaţie, iar 21,70% dintre participanţi sunt în mare măsură de acord).

La finalizarea programului, constatăm că procentul celor care îşi doresc o carieră

didactică în foarte mare măsură a rămas constant (9,30%). Cel care a crescut este procentul

32

participanţilor care afirmă că îşi doresc o carieră didactică în mare măsură, de la 21,70% la

27,10%. Deci, procentul celor care acum îşi doresc o carieră didactică a crescut doar cu 5%, ceea

ce poate însemna faptul că aceştia ar putea avea clar proiectat traseul profesional.

Este interesant de făcut şi o analiză atât pretest, cât şi posttest a opţiunii privind alegerea

carierei didactice pe cele trei categorii de subiecţi: kt, spm şi efs.

Opţiunea privind alegerea carierei didactice puţin stabilă studenţii de la kinetoterapie, 26

dintre aceştia schimbându-şi opţiunea privind cariera alegerea carierei didactice.

Opinia studenţilor de la educaţie fizică şi sport privind alegerea unei cariere didactice este

stabilă. Astfel, participanţii care la începutul experimentului afirmau că nu îşi doresc o carieră

didactică, sau îşi doresc în mică măsură o carieră didactică, şi-au menţinut această afirmaţie şi

după finalizarea experimentului de cercetare. Un singur repondent şi-a schimbat opinia. Dacă la

începutul studiului îşi dorea o carieră didactică în mare măsură, la finalizarea experimentului de

cercetare afirmă că îşi doreşte o carieră didactică în foarte mare măsură.

În ceea ce îi priveşte pe studenţii de la spm, constatăm că aceştia şi-au schimbat în mare

măsură opinia, dacă raportăm la numărul de repondenţi: din 31 de participanţi, 24 de studenţi şi-

au schimbat opinia privind alegerea carierei didactice.

Din analiza detaliată realizată pentru fiecare categorie de participanţi în parte, constatăm

faptul că studenţii de la educaţie fizică şi sport sunt cei mai constanţi în alegerea privind cariera

didactică, un singur repondent schimbându-şi opţiunea, de la în mare măsură de acord la în foarte

mare măsură de acord. Cei care înaintea experimentului de cercetare precizau că îşi doresc în

foarte mică măsură o carieră didactică sau chiar deloc, şi după finalizarea experimentului şi-au

menţinut această poziţie, fapt care arată că au conturată o opinie fermă privind opţiunea pentru

cariera didactică.

33

5.6. Comentarii cu privire la rezultatele Inventarului de Interese Holland şi

Ancorele Carierei ale lui Edgar Schein

5.6.1. Inventarul de interese Holland

În ceea ce priveşte Inventarul de interese Holland observăm mai multe categorii de coduri

Holland, procentul cel mai mare fiind obţinut de categoria artistic social- întreprinzător, cod

întâlnit la 31,78% dintre participanţi şi investigativ- social- întreprinzător, cod regăsit la

22,48% dintre subiecţii participanţi la experimentul de cercetare. Acest fapt înseamnă că

majoritatea participanţilor (54,26%) au unul dintre aceste două coduri de interese.

De aici rezultă faptul că repondenţii care au codul Holland investigativ- social-

întreprinzător sunt: prietenoşi, dispuşi să ajute, sociabili, înţelegători, cooperanţi, generoşi,

responsabili, iertători, populari, răbdători, empatici, convingători, energici, entuziaşti, aventuroşi,

spontani, curioşi, impulsivi, ambiţioşi, extraverţi, spontani, optimişti, educaţi, precauţi,

independenţi, plini de energie. Le place să utilizeze computerul, să lucreze în echipă, să ia

decizii, să fie aleşi în funcţii, să pornească propria afacere, să aibă putere sau statut ridicat, să

întâlnească oameni importanţi, să analizeze date, să facă cercetari, să fie permanent stimulaţi, să

practice sporturi de echipă. Ca şi posibilităţi de carieră, cel mai bine li se potrivesc următoarele:

psiholog, consilier de carieră, antrenor sportiv, profesor, asistent social, sociolog,

psihopedagog, fizioterapeut, logoped, director de publicitate, reprezentant relaţii cu publicul,

avocat, jurnalist, agent turism, agent asigurări.

Subiecţii care au codul artistic- social- întreprinzător, pe lângă caracteristicile prezentate

mai sus, au latura artistică dezvoltată ceea ce înseamnă că sunt imaginativi, inovativi,

neconvenţionali, expresivi, complicaţi, nonconformişti, impulsivi. Le place să meargă la

concerte, să se exprime creativ, să danseze, să cânte, să deseneze, să picteze, să facă fotografii.

Pot lucra ca şi dansatori, instructori de dans, actori, profesori de teatru, graficieni, profesori de

muzică, arhitecţi, designeri în publicitate etc.

34

Cele mai puţin frecvente coduri de interese regăsite la studenţii de la Universitatea

Naţională de Educaţie Fizică şi Sport sunt: artistic- social- întreprinzător şi investigativ- social-

întreprinzător, fiecare fiind prezent la câte 1,55% din populaţia investigată.

Dacă ne raportăm strict la studenţii de la kinetoterapie, observăm două coduri de

interese dominante: investigativ- social- întreprinzător, la 33,25% dintre repondenţi având

acest tip de personalitate şi artistic- social- întreprinzător, la 20,09% dintre repondenţi.

Majoritatea subiecţilor (52,34%) au unul dintre aceste două coduri de interese. Cel mai mic

procent este 4,83% şi este dat de tipul de personalitate investigativ- convenţional, artistic.

Referindu-ne la studenţii de la educaţie fizică şi sport, observăm că următoarele coduri de

personalitate se regăsesc la aceştia în proporţie mai mare: artistic- social- întreprinzător (la

44,44% dintre participanţi) şi realist- social- întreprinzător (la 25% dintre repondenţi). Cel mai

mic procent este 13,88% şi este dat de tipul de personalitate învestigativ- social- întreprinzător.

Cu privire la studenţii de la sport şi performanţă motrică, observăm că majoritatea

repondenţilor (67,73%) au unul dintre cele două coduri de personalitate: artistic- social-

întreprinzător (la 35,48% dintre participanţii la experimentul de cercetare) şi social-

întreprinzător- convenţional (la 32,25% dintre subiecţi). Observăm că studenţii de la sport şi

performanţă motrică au dezvoltată şi latura artistică şi latura convenţională. Cel mai mic procent

este 6,45% şi este dat de tipul de personalitate realist- social- întreprinzător.

La studenţii de la sport şi performanţă motrică, la fel ca şi la cei care au specializarea

educaţie fizică şi sport, codul artistic- social- întreprinzător este cel care se regăseşte în cea mai

mare proporţie.

5.6.2. Ancorele carierei

În ceea ce priveşte ancorele carierei, constatăm că ancorele care sunt predominante

pentru participanţii sunt: autonomia, stilul de viaţă creativitatea antreprenorială,

competenţa tehnico- funcţională, iar la polul opus se află ancorele competenţă managerială,

35

şi dedicare, servire unei cauze. Ancorele au fost calculate astfel: de la fiecare repondent au fost

notate primele două ancore la care au obţinut cel mai mare punctaj.

Ancora competenţa tehnico-funcţională este o ancoră dominantă pentru toţi

participanţii la experimentul de cercetare, indiferent de specializare sau gen. Persoanele care au

dominantă această ancoră, sunt orientate spre carieră, le plac activităţi care oferă oportunităţi

pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare. Acestora nu le place să lucreze

într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au specializat.

Ancora competenţă managerială nu este o ancoră dominantă pentru participanţii la

experimentul de cercetare, procentele obţinute fiind foarte scăzute.

Prin faptul că la ancora competenţă managerială, participanţii au obţinut cele mai mici

procente, putem concluziona că studenţii de la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi

Sport nu sunt caracterizaţi de dorinţa de a-i conduce pe ceilalţi. Aceştia caută mai degrabă să fie

propriul lor şef pe principiul “my life, my rules” (viaţa mea, regulile mele).

Ancora autonomie, independenţă este dominantă pentru toţi subiecţii de gen masculin

şi pentru participanţii de gen feminin de la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică.

Singura excepţie este dată de subiecţii de gen feminin de la kinetoterapie care au ca ancoră

dominantă securitatea.

Ancora „autonomie sau independenţă” este specifică oamenilor care „simt o nevoie

covârşitoare de a face lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor

stabilite de alţii. Ei apreciază viaţa organizaţională ca fiind constrângătoare, iraţională şi

nepotrivită cu viaţă personală; ca atare, ei preferă să-şi aleagă cariere mai independente”

(Vlăsceanu, 2002).

Având ca ancoră dominantă autonomia, independenţa, subiecţii participanţi la

experimentul de cercetare sunt caracterizaţi de faptul că apreciază lipsa constrângerilor de orice

fel, le place să primească premii, medalii, nu le place să le spună altcineva ce să facă.

Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor păstra

un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi nici să le fie

36

constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai importantă decât

venitul salarial mai mare sau avansarea.

Ancora securitate, siguranţă, este dominantă doar pentru participanţii de gen feminin

de la kinetoterapie şi cei de gen feminin de la sport şi performanţă motrică.

Cei care au dominată aceată ancoră, caută un loc de muncă sigur, stabil din toate punctele

de vedere, locuri de muncă stabile, cu contract nelimitat, în care să nu intervină multe schimbări,

cu sarcini clar trasate şi cunoscute de la început şi în care venitul salarial şi evoluţia profesională

sunt clar stabilite.

Ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru toţi studenţii de la

kinetoterapie cât şi cei de la educaţie fizică şi sport.

Ancora creativitate antreprenorială, ca ancoră dominantă îi caracterizează pe studenţii de

la UNEFS ca fiind persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le place să descopere ceva

nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac provocările şi caută recunoaşterea

meritelor din partea celorlalţi.

Ancora dedicare, servire unei cauze este mai prezentă la participanţii de gen feminin

de la kinetoterapie şi subiecţii de gen feminin de la sport şi performanţă motrică. Această ancoră

nu este dominantă pentru niciuna dintre categoriile de studenţi ai UNEFS.

Prin faptul că la ancora servire unei cauze, participanţii la experimentul de cercetare au

obţinut procente foarte scăzute, putem concluziona că aceştia fie nu sunt foarte altruişti şi nu se

implică în multe activităţi de voluntariat, fie încă nu au găsit pe placul lor activităţi de voluntariat

în care să se implice. Cu toate acestea, observăm că această tendinţă este în curs de schimbare,

întrucât cadrele didactice ale UNEFS au încheiat o serie de parteneriate cu organizaţii

nonguvernamentale şi fundaţii (de pildă cu Fundaţia Prais, programul “Şi eu trăiesc sănătos”, cu

Asociaţia Down, Bucureşti şi diverse voluntariate organizate de subsemnata, desfăşurate la Case

de tip Familial: Buburuza, Alexandra, la Caminul de bătrâne de la Mănăstirea Pasărea din

Brăneşti) la ale căror activităţi participă cu entuziasm şi dedicare tot mai mulţi studenţi de la

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.

37

Ancora provocare pură este mai prezentă la participanţii de gen feminin de la

kinetoterapie, şi respondeţii de gen feminin de la sport şi performanţă motrică. Subiecţii care au

această ancoră simt nevoia de autodepăşire şi autorealizare. Această ancoră nu este dominantă

pentru niciuna dintre categoriile de studenţi ai Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport.

Ancora stil de viaţă este o ancoră dominantă pentru toţi subiecţii de la kinetoterapie cât

şi pentru participanţii de la educaţie fizică şi sport. De asemenea, este o ancoră dominantă şi

pentru participanţii de gen masculin de la sport şi performanţă motrică.

Ancora stil de viaţă se referă la persoanele pentru care este importantă atât munca precum

şi viaţa de familie şi activităţile de petrecere a timpului liber, încercând să le echilibreze.

Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la kinetoterapie constatăm următoarele: atât

participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin au aproximativ aceleaşi ancore

dominante, doar că diferă ordinea acestora: creativitatea, stilul de viaţă, competenţa tehnico-

funcţională. Singura diferenţă este dată de faptul că o ancoră importantă pentru participanţii de

gen masculin este dată de autonomie, iar participanţii de gen feminin au ca ancoră securitatea,

siguranţa.

Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la educaţie fizică şi sport reies următoarele:

atât participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin au aceleaşi ancore dominante, doar că

diferă ordinea acestora: stilul de viaţă, creativitatea, autonomia, competenţa tehnico-funcţională.

Dacă pentru participanţii de gen masculin cea mai importantă ancoră este stilul de viaţă, pentru

participanţii de gen feminin, cea mai importantă ancoră este creativitatea.

Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la sport şi performanţă motrică reies

următoarele: atât participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin aproximativ aceleaşi

ancore dominante: competenţa tehnico funcţională, autonomia, creativitatea. Singura diferenţă

este dată de faptul că stilul de viaţă este o ancoră foarte importantă pentru participanţii de gen

masculin, în timp ce pentru participanţii de gen masculin, securitatea, siguranţa constituie o

ancoră importantă.

38

În urma rezultatelor obţinute, constatăm că participanţii de gen masculin, au aceleaşi

ancore dominante, doar că diferă ordinea acestora: creativitatea, stilul de viaţă, competenţa

tehnico-funcţională şi autonomia.

În urma rezultatelor obţinute, constatăm că pentru participanţii de gen feminin, cele mai

importante ancore sunt stilul de viaţă, creativitatea, competenţa tehnico-funcţională, urmate de

autonomie, creativitate şi securitate. Ancora securitate, siguranţă, se regăseşte doar la

participanţii de gen feminin de la kinetoterapie şi sport şi performană motrică, iar ancora stil de

viaţă se regăseşte doar la participanţii de gen feminin de la educaţie fizică şi sport precum şi la

repondenţii de gen masculin indiferent de specializarea lor.

5.7. Proiecţia studenţilor asupra viitorului profesional şi factorii care

condiţionează succesul în carieră

Majoritatea participanţilor, indiferent de specializare, consideră că viitorul lor profesional

ar putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. De remarcat este procentul mare

al celor care încă nu ştiu în ce ar putea consta viitorul lor profesional, indiferent de specializarea

pe care aceştia o au. Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este un loc de muncă prost

plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora provocare, participanţilor nefiindu-le teamă să se

adapteze la situaţii noi dar şi faptul că venitul salarial este un factor hotărâtor pentru viitorul

profesional.

Majoritatea participanţilor, indiferent de gen, consideră că viitorul lor profesional ar

putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. De remarcat este procentul mare al

celor care încă nu ştiu în ce ar putea consta viitorul lor profesional (21,7% dintre participanţii de

gen masculin şi 20% dintre cei de gen feminin). Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este

un loc de muncă prost plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora provocare, participanţilor

nefiindu-le teamă să se adapteze la situaţii noi dar şi faptul că venitul salarial este un factor

hotărâtor pentru viitorul profesional.

39

Pentru participanţii la experimentul de cercetare, pregătirea pentru carieră constituie un

factor hotărâtor pentru succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au.

Pentru participanţii de la educaţie fizică şi sport, venitul salarial motivant este considerat

a fi unul dintre factorii care influenţează semnifcativ succesul în carieră.

Pentru participanţii la experimentul de cercetare, voinţa, perseverenţa constituie un factor

hotărâtor pentru succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care aceştia o au.

Lucrul în echipă este considerat a fi unul dintre factorii care influenţează cel mai puţin

succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au participanţii la experimentul de

cercetare.

Pentru participanţii la experimentul de cercetare, creativitatea nu constituie un factor

hotărâtor pentru succesul în carieră.

Adaptarea la situaţii noi constituie un factor hotărâtor pentru succesul în carieră pentru

repondenţii de la kinetoterapie şi cei de la sport şi performanţă motrică.

Pentru participanţii la experimentul de cercetare, rezistenţa la stres nu constituie un factor

hotărâtor pentru succesul în carieră.

Pentru participanţii la experimentul de cercetare, experienţa în domeniu nu constituie un

factor hotărâtor pentru succesul în carieră.

Disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit este considerată a fi factorul care

influenţează cel mai puţin succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au

participanţii la experimentul de cercetare.

Cu privire la ierarhia factorilor care condiţionează succesul în carieră, în funcţie de gen,

constatăm următoarele:

- majoritatea participanţilor, indiferent de gen consideră că voinţa, perseverenţa şi

pregptirea pentru carieră sunt factori care condiţionează succesul în carieră. Alţi factori care

condişionează succesul în carieră sunt: venitul salarial motivant – pentru participanţii de genul

masculin şi adaptarea la situaţii noi, pentru participanţii de gen feminin.

40

- majoritatea participanţilor, indiferent de gen, consideră că rezistenţa la stres, lucrul în

echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit nu constituie factori care

condiţionează succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora

pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.

Cu privire la ierarhia factorilor care condiţionează succesul în carieră, în funcţie de

specializare, constatăm următoarele:

- voinţa, perseverenţa, pregătirea pentru carieră, adaptarea la situaţii noi şi venitul salarial

motivant constituie principalii factori care influenţează succesul în carieră.

- majoritatea participanţilor indiferent de specializare consideră că rezistenţa la stres,

lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit nu constituie

factori care condiţionează succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a

acestora pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.

În urma rezultatelor obţinute la focus- grup cu privire la pregătirea pentru interviul de

angajare, participanţii au identificat ca greşeli:

Candidatul A are o vestimentaţie nepotrivită, mestecă gumă, faptul că nu s-a documentat

cu privire la companie, că a precizat din start că nu îşi doreşte o carieră în domeniul respectiv, ca

este rigid, nu vrea să facă deplasări în interes de serviciu, este distras, indiferent.

Candidatul B are aşteptări nerealiste privind partea financiară. Atitudinea de superioritate

şi că exagerează privind realizările sale.

Candidatul C este timid, evită contactul vizual, nu este capabil să lucreze în echipă, nu se

adaptează uşor, nu a fost punctual.

Participanţii au concluzionat că nu l-ar angaja pe niciunul dintre aceştia. Cu toate astea,

dacă ar fi absolut necesar, l-ar angaja pe Candidatul B.

Pe candidatul A l-ar angaja pe un post entry level în vânzări, ca merchandiser sau în

promoţii.

Pe candidatul B l-ar angaja în departamentul de vânzări, având şi procent din realizări,

astfel încât să îl motiveze şi financiar.

Pe candidatul C l-ar angaja pe un post ce presupune munca la birou, cât mai puţin contact

cu publicul, la departamentul de facturare sau sortare a corespondenţei.

41

Pe toţi cei trei participanţi i-ar trimite la cursuri de comunicare eficientă.

Sentimentele care îi încearcă atunci când trebuie să meargă la un interviu sunt teamă,

emoţii.

Participanţii au formulat următoarele reguli pentru participarea la interviul de angajare:

să se documenteze privind postul şi compania angajatoare pentru a vedea dacă într-adevăr

îşi doresc să lucreze pe postul respectiv şi la acea companie;

să se îmbrace adecvat,

să nu mestece gumă;

să nu întrerupă angajatorul;

să pretenţii financiare realiste;

să fie punctuali;

să fie odihniţi când vin la interviu;

să arate interes privind postul respectiv.

5.8. Rezultate privind abilităţile de autocunoaştere, comunicare şi planificare a

carierei

În ceea ce priveşte schimbările produse în urma participării la programul de consiliere şi

orientare a carierei, observăm că fiecare dintre cele 3 obiective majore (de autocunoaştere, de

dezvoltare a competenţelor de comunicare, lucru în echipă, managementul conflictului, învăţarea

unor tehnici de planificare a propriei cariere), pe lângă cel de a cunoaşte varietatea de ocupaţii

pentru care pot opta la finalizarea studiilor au fost atinse, majoritatea participanţilor precizând că

şi-au îmbunătăţit aceste aspecte.

În urma rezultatelor obţinute privind îmbunătăţirea abilităţilor de autocunoaştere,

comunicare şi planificare a carierei, constatăm faptul că 95,45% dintre participanţi afirmă că şi-

au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere în mare sau în foarte mare măsură, 83,4% dintre

participanţi afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare în mare sau în foarte mare

42

măsură şi 83% dintre participanţi sunt de părere că şi-au îmbunătăţit abilităţile de planificare a

carierei în mare sau foarte mare măsură. De aici constatăm faptul că prezentul experiment de

cercetare a constituit în mod deosebit un instrument util pentru autocunoaşterea participanţilor şi

mai puţin pentru comunicare şi planificare a carierei. Autocunoaşterea este foarte importantă

întrucât îi ajută pe participanţi să ştie mai bine care sunt puntele lor forte, ce slabiciuni au, ce

ocupaţii li s-ar potrivi mai bine, care sunt ancorele în funcţie de care îşi caută un loc de muncă şi

astfel pot lua o decizie realistă de carieră.

Raportat la variabila gen, observăm că participanţii de gen feminin consideră că şi-au

îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere într-o măsură mai mare decât participanţii de gen

masculin, 96,7%, respectiv 94,2% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu

acest fapt.

Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere în

mare sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la sport şi performanţă motrică (100%), faţă de

cei de la kinetoterapie (95,1%) şi educaţie fizică şi sport (91,7%).

Raportat la variabila gen, observăm că participanţii de gen feminin consideră că şi-au

îmbunătăţit abilităţile de comunicare într-o măsură mai mare decât participanţii de gen masculin,

90%, respectiv 76,8% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu acest fapt.

Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare în mare

sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la kinetoterapie şi sport şi performanţă motrică

83,9%, faţă de cei de la educaţie fizică şi sport 80,6%.

Raportat la variabila gen, observăm că subiecţii de gen feminin consideră că şi-au

îmbunătăţit abilităţile de planificare a carierei într-o măsură mai mare decât cei de gen masculin,

85%, respectiv 76,8% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu acest fapt.

Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de planificare a carierei

în mare sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la kinetoterapie (82%) faţă de cei de la

educaţie fizică şi sport (80,5%) şi sport şi performanţă motrică (77,5%).

43

CONCLUZII

Omogenitatea grupului de studenţi ne permite să îi încadrăm într-o categorie unitară.

Vârsta, interesele comune, statutul profesional asemănător al studenţilor ne determină să tratăm

colectiv participanţii la programul de consiliere şi orientare a carierei.

Având trăsături de personalitate comune, abilităţi, competenţe, valori şi interese comune,

ne determină să tratăm unitar participanţii la experimentul de cercetare.

În ceea ce priveşte limitele prezentei cercetări, rezultatele investigaţiei nu pot fi

generalizate la o populaţie mai mare, deoarece la experimentul de cercetare nu au participat şi

studenţi ai altor facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport din tară, considerentul financiar fiind

principalul motiv al restrângeri aplicării programului de consiliere şi orientare a carierei doar la

studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.

O altă limită a prezentei cercetări este dată de faptul că participanţii şi-au autoadministrat

chestionarele având la dispoziţie un timp relativ redus pentru completarea acestora şi pentru

completarea rezultatelor. Acest fapt se observă îndeosebi la completarea Inventarului de Interese

Holland care conţine 120 de itemi structuraţi pe 6 categorii de interese şi chestionarul privind

Ancorele Carierei, care deşi are doar 40 de itemi, modalitatea de scorare a răspunsurilor este mai

complexă deoarece pentru fiecare dintre cele opt ancore, participanţii trebuie să calculeze un scor

parţial pe care apoi să îl împartă la cifra 5 pentru a obţine scorul final şi apoi să identifice

punctajele cele mai înalte pentru a vedea ancorele dominante.

De asemenea, există posibilitatea ca subiecţii să fi răspuns la întâmplare, să dea

răspunsuri neadevărate, preferând să opteze pentru variante de răspuns care să arate cum ar vrea

ei să fie, nu cum sunt ei în realitate. Unii participanţi au calculat eronat răspunsurile, acest fapt

fiind observat şi remediat ulterior de către consilier.

Iniţial, unele răspunsuri nu au fost clar înţelese, motiv pentru care participanţii au solicitat

lămuriri suplimentare.

44

La interviul de tip focus grup a existat riscul ca răspunsurile participanţilor să fie

contaminate, aceştia să îşi cenzureze comportamentul gândindu-se că persoanele alături de care

participă la interviul de grup le sunt cunoscute, aceştia fiind colegi de facultate ch iar daca s-a

evitat să participe studenţi din aceeaşi grupă.

O parte dintre studenţi au avut nevoie de una, două şedinţe de recuperare pentru a putea

finaliza programul de consiliere şi orientare a carierei. Acest lucru se poate datora şi faptului că o

parte dintre ei sunt sportivi de performanţă şi au scutiri de frecvenţă de 30, 50 sau 80%, aceştia

participând la competiţii, cantonamente, etc.

Informarea studenţilor privind potenţialii angajatori, ocupaţiile pe care aceştia le pot avea

la finalizarea studiilor universitare, sprijinul oferit acestora în procesul de autocunoaştere prin

metode de tip Analiza SWOT, Inventarul de Interese Holland, identificarea Ancorelor carierei,

suport în ceea ce priveşte îmbunătăţirea comunicării, sprijinul oferit în ceea ce priveşte

planificarea carierei, în luarea unei decizii realiste de carieră, dezbateri privind prezentarea la

interviu, elaborarea unui CV, branding personal constituie informaţii utile pentru participanţii la

programul de consiliere şi orientare a carierei, indiferent care va fi decizia de carieră pe care o

vor adopta, cea de cadru didactic sau orice altă ocupaţie pe care studenţii vor dori să o exercite.

Pe baza rezultatelor obţinute putem să ne facem o imagine mai precisă privind studenţii

celor două facultăţi ale Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, ce puncte au în

comun, dar şi care sunt aspectele care îi diferenţiază.

Portretul studenţilor de la Facultatea de Kinetoterapie:

- au o comunicare satisfăcătoare cu profesorii;

- Se declară mulţumiţi de relaţionarea cu prietenii, familia, cu colegii precizând că

au o comunicare foarte bună cu aceştia. Repondenţii de gen masculin sunt mai

mulţumiţi de comunicarea atât cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu prietenii

decât cei de gen feminin;

- consideră că ocupaţia de kinetoterapeut în centre medicale, de sănătate/ odihnă/

refacere este cea mai atractivă. La polul opus se află ocupaţia de consultant în

45

activităţi fizice în centre de asistenţă şi îngrijire persoane vârstnice, pe care o

percep ca fiind cea mai puţin interesantă;

- afirmă faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost influenţată de nimeni, aceasta

aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de independenţă a

acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat subiecţii

într-o mai mare măsură este constituit de modelele de carieră;

- principalele motive ale alegerii carierei didactice sunt: plăcerea de a lucra cu

copiii, satisfacţii intelectuale, programul de lucru;

- sunt de părere că venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din

şcoli, baza materială precară sunt considerate aspecte majore care influenţează

negativ profesiunea didactică;

- au două coduri de interese dominante: investigativ- social- întreprinzător, urmat

de şi artistic- social- întreprinzător;

- studenţii de la Facultatea de Kinetoterapie au ca ancore dominante:

a) competenţa tehnico-funcţională: (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care

oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le

place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au

specializat);

b) ancora creativitate antreprenorială (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria

afacere, le place să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere,

cărora le plac provocările şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);

c) ancora stil de viaţă (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este specifică

persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale

diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de

performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);

d) participanţii de gen masculin de la kinetoterapie au ca ancoră dominantă

autonomia (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să facă lucrurile aşa

46

cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite de alţii. Aceştia în

general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor păstra un loc

de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi nici să le

fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai

importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)

e) subiecţii de gen feminin de la kinetoterapie au ca ancoră dominantă securitatea,

siguranţa (caută locuri de muncă sigure, cu contract pe termen nelimitat unde

sarcinile sunt clar trasate; preferă activităţi plătite constant, pe baza vechimii în

activitate, doresc recunoaştere pentru loialitate şi consecvenţa performanţei);

- Studenţii de la kinetoterapie sunt de părere că viitorul lor profesional ar putea consta

mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. Pe ultimul loc în preferinţele

acestora este un loc de muncă prost plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora

provocare, participanţilor nefiindu-le teamă să se adapteze la situaţii noi dar şi faptul

că venitul salarial este un factor hotărâtor pentru viitorul profesional.

- acordă o importanţă deosebită următoarelor profesii: medic, cadru didactic,

avocat. La polul opus al clasamentului, se află profesii precum, jurnalist, contabil;

- pentru studenţii de la kinetoterapie, succesul în carieră constă în: voinţă,

perseverenţă, capacitatea de adaptare la situaţii noi, pregătirea pentru carieră;

- majoritatea studenţilor de la kinetoterapie îşi doresc în mică măsură o carieră

didactică;

- sunt de părere că rezistenţa la stres, lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea

pentru lucru cu program prelungit nu constituie factori care condiţionează

succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora

pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.

Portretul studenţilor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

47

- studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport sunt de părere că au o

comunicare bună cu profesorii. În ceea ce priveşte repondenţii de la sport şi

performanţă motrică, aceştia consideră că au o comunicare satisfăcătoare cu

cadrele didactice. Niciun student de la sport şi performanţă motrică nu

consideră că are o comunicare foarte bună cu cadrele didactice;

- se declară mulţumiţi de relaţionarea cu prietenii, familia, cu colegii precizând că

au o comunicare foarte bună cu aceştia. Constatăm că subiecţii de gen masculin

sunt mai mulţumiţi de comunicarea atât cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu

prietenii decât repondenţii de gen feminin.

- cea mai atractivă ocupaţie în opinia majorităţii studenţilor care au specializarea

educaţie fizică şi sport este cea de profesor de educaţie fizică în învăţământul

primar, gimnazial. Cea mai puţin atractivă este ocupaţia consultant organizare

standuri, târguri şi expoziţii (problematică sportivă şi performanţă umană,

activităţi fizice adaptate, sport în scop de agrement).

- pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică, ocupaţia considerată ca fiind

cea mai interesantă este cea de antrenor personal. Ocupaţia de redactor sportiv

este privită ca fiind cea mai puţin atractivă ocupaţie;

- relatează faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost influenţată de nimeni,

aceasta aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de independenţă

a acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat subiecţii

într-o mai mare măsură faţă de ceilalţi, este constituit de modelele de carieră pentru

cei de la sport şi performanţă motrică şi părinţii la cei de la educaţie fizică şi sport;

- principalele motive ale alegerii carierei didactice la studenţii de la educaţie fizică

şi sport sunt: plăcerea de a lucra cu copiii, programul de lucru, satisfacţii

intelectuale;

- principalele motive ale alegerii carierei didactice la studenţii de la sport şi

performanţă motrică sunt: programul de lucru, plăcerea de a lucra cu copiii,

admiraţia faţă de un model de carieră;

48

- consideră că venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din şcoli,

baza materială precară sunt considerate a fi unul dintre aspectele majore care

influenţează negativ profesiunea didactică;

- referindu-ne la studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport, observăm

că următoarele coduri de personalitate se regăsesc la aceştia în proporţie mai mare:

artistic- social- întreprinzător şi realist- social- întreprinzător;

- cu privire la studenţii de la sport şi performanţă motrică, observăm că aceştia au

unul dintre cele două coduri de personalitate: artistic- social- întreprinzător şi

social- întreprinzător- convenţional;

- Studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport au ca ancore dominante:

a) competenţa tehnico-funcţională (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care

oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le

place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au

specializat);

b) autonomie, independenţă (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să

facă lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite

de alţii. Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu

vor păstra un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de

muncă şi nici să le fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei

chiar mai importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)

c) ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru studenţii de la

educaţie fizică şi sport (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le

place să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac

provocările şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);

- ancora stil de viaţă (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este specifică

persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale

diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de

performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);

49

Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la sport şi performanţă motrică

au ca ancore dominante:

a) competenţa tehnico-funcţională: (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care

oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le

place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au specializat);

b) autonomie, independenţă (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să

facă lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite de

alţii. Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor

păstra un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi

nici să le fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai

importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)

c) ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru studenţii de

la educaţie fizică şi sport (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le place

să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac provocările

şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);

d) ancora securitate, siguranţă, este dominantă pentru participanţii de gen

feminin de la sport şi performanţă motrică (caută locuri de muncă sigure, cu contract

pe termen nelimitat unde sarcinile sunt clar trasate; preferă activităţi plătite constant, pe

baza vechimii în activitate, doresc recunoaştere pentru loialitate şi consecvenţa

performanţei)

e) ancora stil de viaţă este dominantă pentru participanţii de gen masculin de la

sport şi performanţă motrică (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este

specifică persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale

diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de

performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);

- cei mai mulţi dintre subiecţii nehotărâţi în ceea ce priveşte viitorul lor profesional

au specializarea educaţie fizică şi sport;

50

- viitorul profesional ar putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri

proprii. Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este un loc de muncă prost

plătit, dar sigur;

- studenţii care au ca specializare educaţie fizică şi sport acordă o importanţă

deosebită următoarelor profesii: medic, cadru didactic, avocat. La polul opus al

clasamentului, se află profesii precum preot, economist;

- studenţii de la sport şi performanţă motrică acordă o importanţă deosebită

următoarelor profesii: medic, cadru didactic, actor. La polul opus al clasamentului,

se află profesii precum ofiţer, preot;

- majoritatea participanţilor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport consideră că

rezistenţa la stres, lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu

program prelungit nu constituie factori care condiţionează succesul în carieră. De

aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora pentru efectuarea orelor de

lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă;

- opinia studenţilor de la educaţie fizică şi sport privind alegerea unei cariere

didactice este stabilă. Astfel, participanţii care la începutul experimentului afirmau

că nu îşi doresc o carieră didactică, sau îşi doresc în mică măsură o carieră

didactică, şi-au menţinut această afirmaţie şi după finalizarea experimentului de

cercetare. Un singur repondent şi-a schimbat opinia.

- studenţii de la educaţie fizică şi sport îşi doresc în mare măsură o carieră

didactică;

- studenţii de la sport şi performanţă motrică îşi doresc în mică măsură o carieră

didactică.

- pentru subiecţii de la educaţie fizică şi sport, succesul în carieră constă în:

pregătirea pentru carieră, voinţă, perseverenţă, venit salarial motivant;

- pentru subiecţii de la sport şi performanţă motrică, succesul în carieră constă în:

pregătirea pentru carieră, voinţă, perseverenţă, adaptare la situaţii noi.

51

A fost creat un blog cu teme care abordează în mod deosebit cariera. Acest blog este

adresat tuturor tinerilor care se confruntă cu luarea deciziei de carieră, care vor să se pregătească

pentru un interviu de angajare, care vor să-şi imbunătăţească abilităţile de autocunoaştere,

comunicare, lucru în echipă, planificarea carierei. Adresa blogului este următoarea:

http://anavasiliu85.wordpress.com

În ceea ce priveşte instrumentele care au fost create şi aplicate în cadrul prezentei

cercetări, acestea pot fi îmbunătăţite şi testate în cercetări ulterioare. Adaptate, instrumentele

aplicate pot fi utilizate pentru a analiza şi alte categorii de subiecţi în ceea ce priveşte orientarea

în carieră.

Recomandăm elaborarea unei strategii eficiente de observare a traiectoriei profesionale a

celor care au absolvit studiile universitare.

Fiind prima teză de doctorat care abordează aspecte privind consilierea şi orientarea

carierei studenţilor din domeniile Educaţie fizică şi sport şi Kinetoterapie, aceasta poate constitui

un punct de plecare în realizarea unor cercetări viitoare pe această temă. De asemenea, limitele

prezentei cercetări pot constitui puncte de la care pot porni viitoare cercetări pe tema consilierii

şi orientării carierei studenţilor.

Bibliografie:

1. Adams, G.R., Berzonsky, M.D. (coord.) (2009), Psihologia adolescenţei. Manualul

Blackwell, Iaşi: Editura Polirom;

2. Alexandrescu, I. (1991), Personalitate şi vocaţie, Iaşi: Editura Junimea;

3. Amundson, N. (2003), Active engagement: Enhancing the career counselling process

(2nd ed.), Richmond, BC: Ergon Communications;

4. Arch, E. C. (1997), Differential responses of females and males to evaluative stress:

anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate, In Schwarzer, R. Van der

Ploeg H.M., C. D. Spielberger (eds.). Advances in Test Anxiety Research (Vol. 5), Lisse,

The Netherlands: Swets & Zeitlinger;

52

5. Archer, S.L. (1994), Interventions for adolescent identity development , Thousand Oaks,

CA: Sage;

6. Arnett, J.J. (2000), Emerging adulthood. A theory of development from the late teens

through the twenties, American Psychologist;

7. Arthur, M., Inkson, K., Pringle, J. (1999), The new careers: Individual action and

economic change, London: Sage;

8. Baker, H. E. (2002), Reducing adolescent career indecision: The ASVAB Career

Exploration Program, Career Development Quaterly;

9. Bandura, A. (et al) (2001), Self-efficacy beliefs as shapers of children’s aspiration and

career trajectories, Child Development;

10. Baron, R.M., Kenny, D.A. (1986), The moderator-mediator variable distinction in social

psychological research: conceptual, strategic, and statistical Considerations, Journal of

Personality and Social Psychology;

11. Bateson, M.C. (2000), Full circles: Overlapping lives, Toronto: Random House;

12. Băban, A. (2009), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie

şi consiliere, Cluj: Asociaţia de ştiinţe cognitive din România;

13. Bedell, J., R., Lenox, S. (1996), Handbook for communication and problem solving skills

training, New York: Wiley & Sons, Inc;

14. Benet-Martinez, V., John, O. E. (1998), Los Cinco Grandes Across Cultures and Ethnic

Groups: Multitrait Multimethod Analyses of the Big Five in Spanish and English , Journal

of Personality and Social Psychology, Vol. 75, No. 3;

15. Betz, N. E.,Voyten, K.K. (1997), Efficacy and outcome expectations influence career

exploration and decidedness, The Career Development Quarterly, 46;

16. Blustein, D. L. (et al). (1995), Attachment theory and career development: Current

status and future directions, The Counseling Psychologist, 23;

17. Blustein, D. L., (et al). (1991), Contributions of psychological separation and parental

attachment to the career development process, Journal of Counseling Psychology, 38;

18. Blustein, D. L. (1997), A context- rich perspective of career exploration across life roles,

The Career Development Quarterly, 45;

53

19. Blustein, D. L. (1997), The role of work in adolescent development , Career Development

Quarterly, 45;

20. Blustein, D. L. (2006), The psychology of working: A new perspective for career

development, counseling,and public policy, Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum;

21. Blustein, D. L. (2008), The Role of Work in Psychological Health and Well- Being. A

Conceptual, Historical, and Public Policy Perspective, American Psychologist, Vol. 63,

No. 4;

22. Boboc, I., (2001), Consiliere profesională, Bucureşti: Editura Ecologică;

23. Bocoş, M., Gavra, R., Marcu, S.D., (2008), Comunicarea şi managementul conflictului,

Bucureşti: Editura Paralela 45;

24. Bogathy, Z. (2004), Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Iaşi: Editura

Polirom;

25. Brooks, L. (et al) (1995), The relation of career- related work or internship experiences

to the career development of college seniors, Journal of Vocational Behavior, 46;

26. Brott, P.E. (2001), The storied approach: A postmodern perspective for career

counseling, Career Development Quarterly, 49;

27. Brown, D., Brooks, L. (1990), Introduction to career development, In D. Brown, Brooks,

L. (eds.), Career choice and development: Applying contemporary theories to practice.

2nd ed., San Francisco, CA: Jossey-Bass;

28. Brown, D. (1996), Brown’s values-based, holistic model of career and life- role choices

and satisfaction. In D. Brown, L. Brooks and Associates, Career choice and

development, 3, San Francisco: Jossey-Bass;

29. Brown, S. D., Ryan Krane, N. E. (2000), Four (or five) sessions and a cloud of dust: Old

assumptions and new observations about career counseling. In Brown, S. D.; Lent, R. W.

(Eds.), Handbook of counseling psychology (3rd ed.). New York: Wiley;

30. Brown, D. (2002), The role of work and cultural values in occupational choice,

satisfaction, and success: a theoretical statement , Journal of Counseling and

Development, 80;

31. Brown, S. D. Lent, R. W. (2005), Career development and counseling: Putting theory

and research to work, Hoboken, NJ: John Wiley;

54

32. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educaţia părinţilor – strategii şi programe,

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică;

33. Caluschi, M. (2001), Probleme de psihologie social, Iaşi: Editura Cantes;

34. Campbell, C., Ungar, M. (2004), Constructing a life that works: Part 1, blending

postmodern family therapy and career counseling, The Career Development Quarterly,

53.1;

35. Campbell, C., Ungar, M. (2004), Constructing a life that works: Part 2, An approach to

practice, The Career Development Quarterly, 53;

36. Carcea, I.M., Voicu, M., (1997). Pregătirea carierei profesionale. O abordare creativă,

Iaşi: Editura Performantica;

37. Carver, C. S., Scheier, M. F., Weintraunb, J. K. (1989), Assessing coping strategies; a

theoretically based approach, Journal of Personality and Social Psychology;

38. Cauc, I., Chelcea, S., Mărginean, I. (1998), Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici.

Deva: Editura Destin;

39. Centrul de consiliere şi orientare în carieră.

http://www.unefs.ro/index.php?l=RO&mp=10&m=35&p=66, accesat la data 05.02.2012

40. Chelcea, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative.

Bucureşti: Editura Economică;

41. Chelcea, S. (2004), Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti: Editura Comunicare;

42. Chiru, M (et al) (2006), Analiza nevoilor de consiliere pe toata durata vieţii, Cercetare

ISE, Bucureşti: Departamentul de Consiliere şi Învăţare Permanentă;

43. Chiru, M. (et al) (2003), Folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în consiliere,

competenţele şi formarea practicienilor. Bucureşti: Editura AFIR;

http://www.ictskills.org/rumeno/map.htm

44. Christensen, T.K., Johnston, J.A. (2009), Incorporating the Narrative in Career

Planning, Journal of Career Development, 2003, 29;

45. Ciocu, C. (1998), Interacţiunea părinţi-copii, Bucureşti: Editura Amaltea;

46. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2013), Advantages and disadvantages of continuous training

for Athletes in e-learning system, The 9th International Scientific Conference eLearning

and Software for Education eLSE;

55

47. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2011), Professional development objectives among teachers

of physical education and sports, Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;

48. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2010), Holland’s Inventory of Interests- Useful Tool for

Making a Career Decision, Congres Internaţional de Educaţie Fizică, Sport şi

Kinetoterapie UNEFS;

49. Ciolcă, C., Stoicescu, M., Vasiliu, A.M., (2010), The UNEFS Students’ Satisfaction

Level in Choosing Teaching Career, Sesiune Internațională de Comunicări Științifice

“Trends of University Sport and Human Motricity Resources for a Changing World”,

Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;

50. Ciolcă, C., Bejan, R., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2009), Managementul Timpului de

Formare la Studenții Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport , Conferința

Internațională de Comunicări Științifice “Perspectives in Sport for All”, organizată de

Universitatea George Barițiu din Brașov;

51. Ciolcă, C., Vasiliu A.M, Stoicescu, M. (2009), Le Profil des Activites de Tous les Jours

pour les Lyceens, Conferința Internațională de Comunicări Științifice Creativitate și

Inovare în Științele Motricității, ANEFS, București;

52. Ciolcă, C., Vasiliu A.M, Stoicescu, M. (2009), La Gestion du Temps pour la Formation

Professionelle aux Etudiants de L’Academie Nationale D’Education Physique et Sport

et de la Faculte de Psychologie et Sciences de L’Education, Conferința Internațională de

Comunicări Științifice Creativitate și Inovare în Științele Motricității, ANEFS,

București;

53. Code, M.N. (et al) (2006), Adolescents’ perceptions of career concern: Student

discouragement in career development. Canadian Journal of Counselling, 40(3);

54. Cochran, L. (1997), Career counselling: A narrative approach, Thousand Oaks, CA:

Sage Publications;

55. Code, M.N. (et al) (2006), Adolescents’ perceptions of career concern: Student

discouragement in career development, Canadian Journal of Counselling, 40(3);

56. Cohen, J. (1992), A power primer, Psychological Bulletin, 112 (1);

57. Collin, A., Watts, A.G. (1996), The death and transfiguration of career – and of career

guidance, British Journal of Guidance and Counselling, 24;

56

58. Comşa, M., Enache, L., Hăhăianu, L. (2000), Consilier în managementul resurselor

umane, Bucureşti: Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri Rentrop Straton;

59. Consilierea şi orientarea în carieră, Ghid pentru studenţi şi absolvenţi, (2008),

Bucureşti: Universitatea Politehnica din Bucureşti: Centrul de Consiliere şi Orientare în

Carieră;

60. Cornescu, V., Bonciu, C. (1999), Managementul resurselor umane, Bucureşti: Editura

Trei;

61. Coopersmith, S. (1984), Inventaire d’estime de soi, Manuel. Paris: Édition du Centre de

Psychologie Appliquée;

62. Cosmovici, A., Iacob, L. (1999), Psihologie şcolară, Iaşi: Editura Polirom;

63. Cosmovici, A. (1998), Psihologia scolară, Iaşi: Editura Polirom;

64. Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992), Revised NEO Personality Inventory (NEO PI-RTM)

and NEO Five-Factor Inventory (NEO-FFI). Professional Manual. Odessa, Florida:

Psychological Assessment Resources, Inc;

65. Costa, P.T. Jr.,Terracciano, A., McCrae, R.R. (2001), Gender differences in personality

traits across cultures. Robust and surprising findings. Journal of Personality and Social

Psychology, 81 (2);

66. Crăciun, A. (1998), Stima de sine –vector al schimbărilor adaptative. În Anuarul

Universităţii Petre Andrei, Iaşi: Fundaţia Academică, Petre Andrei;

67. Creţu, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Iaşi: Editura Polirom;

68. Cristea, S. (2004), Studii de pedagogie generală, Bucureşti: Editura didactică şi

pedagogică;

69. Cristea, S. (1998), Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică;

70. Dariescu, C., Dariescu, N. (2010), Roumania an alternative to the State Organized

Courts in Solving Family Matter, Jurnalul de Studii Juridice, Year V. No 3-4;

71. Dawis, R. V., Lofquist, L. (1994), A psychological theory of work adjustment ,

Minneapolis: University of Minnesota;

72. Dima, A. M. (2009), Rolul Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră în

Dimensiunea Socială a Procesului Bologna, Institutul de Ştiinte ale Educatiei, Bucureşti:

Editura Afir;

73. Dimitriu-Tirion, E. (2005), Consiliere educaţională, Iaşi: Institutul European;

57

74. Dincă, M. (2003), Metode de cercetare în psihologie, Bucureşti: Editura Universităţii

Independente Titu Maiorescu;

75. Domino, G., Domino, M. L. (2006), Psychological Testing. An Introduction (2nd

edition), Cambridge: Cambridge University Press;

76. Dryden, W. (1993), Key issues for counselling in action, Sage Publications;

77. Duarte, M.E., Rossier, J. (2008), Testing and assessment in an international context:

Crossand multi -cultural issues, In Athanasou, J.; Van Esbroeck, R. (eds.), International

handbook of career guidance, Dordrecht: Springer Science;

78. Dumitru, I.Al. (2008), Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice,

Iaşi: Editura Polirom;

79. Egan, G. (1990) The Skilled Helper (4th ed), Pacific Grove, CA: Brooks/Cole;

80. Eliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Turda: Editura Hiperborea;

81. Enriques R.M.J. (2007) Career development and management in 21st century adults:

readings towards harmonization of global and individual levels, Electronic Journal of

Research in Educational Psychology, 5(1);

82. Erdei I., (2007), Consilierea carierei- suport de curs;

83. Ertelt, B.J. , Ruppert, J.J. (2009) Heuristics: A way out of the decision-making maze in

career guidance, Revista de pedagogie, 1-3;

84. Esbroeck, R.V. (2001), Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti: Institutul de Ştiinţe

Pedagogice;

85. Felsman, D.E., Blustein, D.L. (1999), The role of peer relatedness in late adolescent

career development, Journal of Vocational Behavior, 54;

86. Fouad, N. A., Bynner, J. (2008), Work transitions, American Psychologist, 63;

87. Gardner, H. (2006), Inteligenţe multiple – Noi orizonturi, Bucureşti: Editura Sigma;

88. Garg, R., Kauppi, C., Lewko, J., Urajnik, D. (2002), A structural model of

a. educational aspirations, Journal of Career Development, 29;

89. Germeijs, V; De Boeck, P. (2003), Career indecision: Three factors from

a. decision theory. Journal of Vocational Behavior, 62;

90. Giddens, A. (1991), Modernity and self- identity. Self and society in the late modern age,

Cambridge, UK: Polity Press;

58

91. Golu, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de

Mâine;

92. Gottfredson, L.S. (1996), Gottfredson’s Theory of Circumscription and Compromise, In:

D. Brown and L. Brooks (eds.), In: Career Choice and Development, San Francisco:

Jossey-Bass;

93. Gootman, M. E. (2001), The carring teacher's guide to discipline. Helping young

students learn self-control, responsability, and respect, Corwin Press Inc., CA;

94. Grigoras, M., Soldănescu, P. (2001), Consilierea şi orientarea în alegerea carierei ,

Brăila: Editura Danubius;

95. Grotevant, H.D., Cooper, C.R. (1988), The role of family experience in career

exploration. In Baltes, P.B. , Featherman, D.L., Lerner, R.M. (eds.), Life span

development and behavior, Vol. 8. Hillsdale, NJ: Erlbaum;

96. Guay, F. (et al). (2003), Predicting career indecision: A self-determination theory

perspective, Journal of Counseling Psychology, 50 (2);

97. Gysbers, N.C., Henderson, P. (1994), Developing and managing your school guidance

program (2nd ed.), Alexandria, VA: American Counseling Association;

98. Habermas, T. (et al), (2009), The development of the temporal macrostructure of life

narratives across adolescence: Beginnings, linear narrative form, and endings, Journal

of Personality, 77(2);

99. Habermas, T., Silveira, C. (2008), The Development of Global Coherence in Life

Narratives across Adolescence: Temporal, Causal and Thematic Aspects, Developmental

Psychology, 44;

100. Hansen, S.L. (1997), Integrative life planning: Critical tasks for career

development and changing life patterns, San Francisco: Jossey-Bass;

101. Hargrove, B.K., Creagh, M.G., Burgess, B.L. (2002), Family interaction patterns

as predictors of vocational identity and career decision-making self-efficacy, Journal of

Vocational Behavior, 61;

102. Hartung, P. şi Blustein, D.L. (2002), Reason, intuition, and social justice:

Elaborating on Parson’s career decision-making model, Journal of Counseling and

Development, 80;

59

103. Havârneanu, E.C. (2002), Resurse umane şi strategii de consultanţă, Iaşi: Editura

Erota;

104. Havârneanu, E.C. (2000), Cunoaşterea psihologică a persoanei , Iaşi: Editura

Polirom;

105. Heppner, M.J., şi Heppner, P.P. (2003), Identifying process variables in career

counseling: A research agenda, Journal of Vocational Behavior, 62;

106. Hewson, D. (1991), From laboratory to therapy room: Prediction questions for

reconstructing the "new-old" story, Dulwich Centre Newsletter, 3;

107. Hyde, J.S. (2005), The gender similarities hypothesis. American Psychologist, 60

(6);

108. Holland, J.L., Powell, A., Fritzsche, B. (1994), SDS professional user’s guide,

Odessa, FL: Psychological Assessment Resources Inc;

109. Holland, J.L. (1992), Making Vocational Choice. A Theory of Vocational

Personalities and Work Environments, ed. a II-a, Odessa, Fl.: Psychological Assessment

Resources;

110. Holland, J. (1973), Making vocational choices: A theory of careers, New York:

Prentice-Hall;

111. Howitt, D., Cramer, D. (2006), Introducere în SPSS pentru psihologie, Iaşi:

Editura Polirom;

112. Hujer, R. (1993), A framework for career counseling, Journal of Career

Development, 19;

113. Ionescu, M. (2003), Instrucţie şi educaţie – paradigme, strategii, orientări,

modele, Cluj-Napoca, Editura Garamond;

114. Ivey, A.E. (et al) (1999), Abilităţile consilierului– abordare din perspectiva

microconsilierii, Cluj-Napoca: Editura Riso Print;

115. Isaacson, L.E., Brown, D. (2000), Career information, career counseling, and

career development, Needham Heights, MA: Allyn & Bacon;

116. Ivey, A.E. (1994), Intentional interviewing in counseling, 3rd ed. Pacific Grove,

CA: Brooks/Cole;

117. Janda, L. (2003), Teste pentru alegerea carierei, Bucureşti: Editura Business

Tech;

60

118. Jansen, J. (2007), Managementul carierei, Iaşi: Editura Polirom;

119. Jepsen, D.A. (1990), Developmental career counseling, In B.Walsh & S.H.

Osipow (Eds.) Carrer counseling: Contemporary Topics in vocation psychology; New

Jersey: Lawrence Erlbaum Associates;

120. Jigău, M. (2007), Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici .

Bucureşti: Editura Sigma;

121. Jigău, M. (coord.), (2004), Codul etic în consiliere. Standarde de calitate în

consiliere, Bucureşti: Editura Afir;

122. Jigău, M., Chiru, (2004), M. Consilierea la distanţă- manual, Bucureşti: Editura

Afir;

123. Jigău, M. (coord.) (2003), Consilierea carierei adulţilor, Bucureşti: Editura Afir;

124. Jigău, M. (2001), Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Afir;

125. Jigău, M. (coord), 2001, Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic, Bucureşti,

CNC;

126. Keller, B.K., Whiston, S.C. (2008), The Role of Parental Influences on Young

Adolescents' Career Development, Journal of Career Assessment,16;

127. Klein, M. (1997), Introducere în orientarea în carieră, Bucureşti: Institutul pentru

Ştiinţele Educaţiei;

128. Klein, K.L., Weiner, Y. (1977), Interest congruence as a moderator of the

Relationship between job tenure and job satisfaction and mental health, Journal of

Vocational Behavior, 10;

129. Kline, P. (1994), Choisir le méileure test. În Beech, J.R. şi Harding, L. (coord.).

Tests, mode d’emploi. Guide de psychométrie (traducere din limba engleză). Paris:

Éditions du Centre de Psychologie Appliquée;

130. Koivisto, P. (2010), Preparing for working life: Effects of group counseling on

adolescents’career development and mental health, People and work research reports 92,

Finnish Institute of Occupational Health, Helsinki Finland, https://www.jyx.jyu.fi,

accesat la data de 12.04.2013;

61

131. Krahn, H. (1996), School- Work Transitions: Changing Patterns and Research

Needs, Edmonton: Prepared for Applied Research Branch, Human Resources

Development Canada;

132. Krumboltz, J.D., Mitchell, A.M., Jones, G.B. (1976), A Social Learning Theory of

Career Selection in The Counselling Psychologist , 6;

133. Labăr, A.V. (2008), SPSS pentru ştiinţele educaţiei, Iaşi: Editura Polirom;

134. Langdon, K. (2006), Cele mai reuşite 100 de idei pentru carieră. Bucureşti:

Meteor Press;

135. Lapan, R.T. (2004), Career Development across the K-16 years: Bridging the

present tosatisfying and successful futuresin adulthood, Alexandria, VA: American

Counseling Association, în Brown, S. D., Lent, R. W. (Eds.) (2005), Career development

and counseling: Putting theory and research to work. New York: Wiley;

136. Laroche, M. (et al) (2008), Consiliere permanentă,. Analiza nevoilor de consiliere

pe toată durata vieţii, Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,

http://euroguidance.ise.ro:80/Informare/Sistemuldeconsiliere/tabid/255/Default.aspx,

accesat la data 23.05.2011

137. Larson, L.M., Majors, M.S. (1998), Applications of the Coping With Career

Indecision Instrument With Adolescents, Journal of Career Assessment; 6;

138. Lee, H., Hughey, K.F. (2001), The relationship of psychological separation and

parental attachment to the career maturity of college freshmen from intact families ,

Journal of Career Development, 27;

139. Lemeni, G., Miclea, M. (2004), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru

carieră. Cluj-Napoca: Editura Ascr;

140. Lent, R. W., Brown, S. D., Hackett, G. (1995), Toward a unifying social cognitive

theory of career and academic interest, choice, and performance, Journal of Vocational

Behavior, 45;

141. Lent, R.W., Brown, S. D. (2006), On Conceptualizing and Assessing Social

Cognitive Constructs in Career Research: A Measurement Guide. Journal of Career

Assessment; 14;

142. Lent, R.W., Brown, S.D., Hackett, G. (2000), Contextual supports and barriers to

career choice: A social cognitive analysis, Journal of Counseling Psychology, 47;

62

143. Lent, R.W., Hackett, G., Brown, S. D. (1999), A social cognitive view of school -

towork transition, The Career Development Quarterly, 47;

144. Leong, F.T.L. (1995), Career developmentof Asian American: a research area in

need of a good theory, In F.T.L. Leong (ed) Career development and vocational behavior

of racial and ethnic minorities, Lawrence Erlbaum Associates, Inc;

145. Leung, A. (2008), The Big Five Career, în Athanasou, J.A.; Van Esbroeck R.

(Eds.) International Handbook of Career Guidance, Springer Science - Business Media

B.V.;

146. Lewin, K. (1951), Defining the "field at a given time", In D. Cartwright (Ed.),

Field theory in social science, New York: Harper;

147. Lindley, L.D. (2005), Perceived Barriers to Career Development in the Context of

Social Cognitive Career Theory. Journal of Career Assessment; 13;

148. Lopez, S.J., Snyder, C.R. (Eds.) (2003), Positive psychological assessment: A

handbook of models and measures. Washington, D. C.: American Psychological

Association;

149. Lynch, R. K., Maki, D. (1981), Searching for structure: A trait-factor approach to

vocational rehabilitation, Vocational Guidance Quarterly, 30;

150. Macra Oşorhean M., Purdea D. (2006), Motivare, cariere, recompense. Cluj-

Napoca: Editura Dacia;

151. Markus, H., Nurius, P. (1986), Possible Selves, American Psychologist, 41;

152. Martz, E. (2001), Expressing counselor Empathy through the possible use of self.

Journal of Employment Counseling, 38;

153. Martin, J, Sugarman, J. (1997), The Social- Cognitive Construction of

Psychotherapeutic Change: Bridging Social Constructionism and Cognitive

a. Constructivism, Review of General Psychology, 4;

154. Mau,W.C. (2003), Factors that influence persistence in science and engineering

career aspirations, Career Development Quarterly, 51;

155. Mau, W.C., Bikos, L.H. (2000), Educational and vocational aspirations of

minority and female students: a longitudinal study, Journal of Counseling and

Development, 78;

63

156. McAdams, D.P. (2001), The psychology of life stories, Review of General

Psychology, 5(2);

157. McI lveen, P., Patton, W. (2007), Narrative career counselling: theory and

exemplars of practice. Australian Psychologist, 42 (3);

158. Miclea, M., Lemeni, G. (coord.), (2010), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie

pentru carieră, (ediţia a doua revizuită), Cluj-Napoca: Editura ASCR;

159. Mitchell, K.E., Levin, A.S., Krumboltz, J.D. (1999), Planned happenstance:

constructing unexpected career opportunities, in Journal of Counseling and

Development, 77;

160. Mitchell, L.K., Krumbolt, J.D. (1996), Krumboltz’s Learning Theory of Career

Choice and Counseling in Brown, D., Brooks, L. & Associates (eds) (3rd edition) Career

Choice and Development San Francisco, California: Jossey Bass;

161. Mitchell, L. K., Krumboltz, J. D. (1990), Social learning approach to career

decision-making: Krumboltz's theory, In: Brown D., Brooks L. (Eds), Career choice and

development: applying contemporary theories to practice, San Francisco: Jossey-Bass;

162. Mitrofan, N. (2009), Testarea psihologică. Aspecte teoretice şi practice, Iaşi:

Editura Polirom;

163. Mitrofan, I. (coord.) (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Iași: Editura

Polirom;

164. Mois, A., Plosca, M. (2001), Consiliere privind cariera. Cluj-Napoca: Editura

Dacia;

165. Moise, I. (2010), Cariera didactică între motivaţie şi performanţă, Bucureşti:

Editura Sfântul Ierarh Nicolae;

166. Muro, J.J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling in the Elementary and

Middle Schools, Ed. Brown & Benchmark Inc;

167. National Career Development Association http://www.ncda.org/EthicalStandards

accesat la data de 7.03.2013;

168. Negovan, V. (2004), Psihologia carierei, Bucureşti: Editura Studentească;

169. Negovan, V. (2003), Psihologia carierei: perspective şi direcţii de abordare,

Revista de psihologie organizaţională, vol III, nr. 1-2/2003;

170. Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere, Bucureşti: Editura Trei;

64

171. Niemeyer, G.J., Niemeyer, R.A. (1993), Defining the boundaries of constructivist

assessment, In G.J. Niemeyer (Ed.), Constructivist assessment: A casebook, Newbury

Park, CA: Sage;

172. Ochs, E., Capps, L. (1996), Narrating the self. Annual Review of Anthropology,

25;

173. OECD, (1998), Getting started, settling in: The transition from education to the

labor market, Employment Outlook, 60;

174. Okishi, R.W. (1987), The genogram as a tool in career counseling. Journal of

Counseling and Development, 66;

175. Oliver L.W, Spokane A.R. (1988), Career intervention outcome: What

contributes to client gain?, Journal of Counselling Psychology, 35;

176. Oniga, D. (2013), Capitala are 1500 şomeri cu studii superioare,

http://profesiionline.zf.ro/articole/3186901/Capitala-are-1-500-de-someri-cu-studii-

superioare.html, accesat la data 10.09.2013

177. Osipow, S. (1983), Theories of career development (3rd ed.), Englewood Cliffs,

NJ: Prentice-Hall;

178. Oyserman, D., Bybee, D., Terry, K. (2006), Possible selves and academic

outcomes: How and when possible selves impel action, Journal of Personality and Social

Psychology, 91;

179. Paloş, R., Sava, S. Ungureanu, D. (coord.) (2007), Educaţia adulţilor. Baze

teoretice şi repere practice, Iaşi: Editura Polirom;

180. Parkinson, M. (2002), Ghidul carierei, Bucureşti: Editura All Beck;

181. Paszkowska-Rogacz, A. (2008), Copilul meu îşi alege o carieră. Proiect în

parteneriat: “Părinţii ca facilitatori în alegerea traseului profesional pentru copiii lor.

Program de pregătire a consilierilor şcolari bazat pe cooperarea cu părinţii.” (Proiect Pilot

Leonardo da Vinci);

182. Patton, W.A., McMahon, M.L. (2006), The Systems Theory Framework Of

Career Development And Counseling: Connecting Theory And Practice, International

Journal for the Advancement of Counselling 28(2);

65

183. Patton, W. (2005), A postmodern approach to career education: what does it

look like?, Perspectives in Education, 23;

184. Patton, W., McMahon, M. (1999), Career development and systems theory: A

new relationship, Pacific Grove, CA: Brooks/Cole;

185. Păun, E., Potolea, D. (2002), Pedagogie – Fundamentări teoretice şi demersuri

aplicative, Iaşi: Editura Polirom;

186. Peavy, R.V. (2001), New visions for counselling in the 21st century.

Sociodynamic counseling, Australian Journal of Career Development, 10;

187. Peavy, V. (1998), Life-space exploration and description, In R. V. Peavy (Ed.),

Sociodynamic counselling: A constructivist perspective;

188. Peavy, R.V. (1995), Constructivist career counseling, Eric Digest, ED401504.

ERIC Clearinghouse on Counseling and Student Services Greensboro NC;

189. Penick, N.I., Jepsen, D. A. (1992), Family functioning and adolescent career

development, Career Development Quarterly, 40;

190. Perreault, H.M. (1997), Gândire pozitivă pentru adolescenţi, Bucureşti: Editura

Teora;

191. Peterson, G.W. (et al), (1996), A cognitive information processing approach to

career problem solving and decision making. In D. Brown, L. Brooks & Associates

(Eds.), Career choice and development (3rd ed.). San Francisco: JosseyBass;

192. Pico, B. (2001), Gender Differences and Similarities in Adolescent’s Ways of

Coping, Psychological Record;

193. Pitz, G. F., Harren, V.A. (1980), An analysis of career decision making from the

point of view of information processingand decision theory, Journal of Vocational

Behavior, 16;

194. Popa, M. (2008), Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Iaşi:

Editura Polirom;

195. Quintini, G., Martin, J.P., Martin, S. (2007), The changing nature of school to

work transition in OECD countries, Discussion Paper No.2582. Bonn: The Institute for

the Study of Labor;

196. Radu, I. (et al) (1991), Introducere în psihologia contemporană, Cluj-Napoca,

Editura Sincron;

66

197. Reardon, R.C., (et al) (2000), Career development and planning: A

comprehensive approach, Pacific Grove, CA: Wadsworth - Brooks/Cole;

198. Reid, H.L. (2006), Usefulness and truthfulness: Outlining the limitations and

upholding the benefits of constructivist approaches to career counseling , In M.

McMahon, W. Patton (Eds.), Career counselling: Constructivist approaches, London:

Routledge;

199. Roco, M. (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi: Editura Polirom;

200. Roe, A., Seligman, M. (1964), The origin of interests. The APGA inquiry series,

No.1, Washington, D. C., American Personnel and Guidance Association;

201. Rottinghaus, P.J. (et al) (2007), Thirty- year stability and predictive validity of

vocational interests, Journal of Career Assessment, 15;

202. Ryan, R.M., Deci, E.L. (2002), Overview of self-determination theory: An

organismic perspective, In R.M. Ryan, E.L. Deci (eds.), Handbook of Self-Determination

Research, Rochester, NY: The University of Rochester Press;

203. Salomia, E. (2002). Ghidul carierei mele, Bucureşti: Centrul Educaţia 2000+;

204. Savickas, M.L. (et al) 2009), Life designing: A paradigm for career construction

in the 21st century, Journal of Vocational Behavior, 75;

205. Savickas, M.L. (et al) (2009), Life designing: A paradigm for career construction

in the 21st century, Journal of Vocational Behavior, 75;

206. Savickas, M.L., Baker, D.B. (2005), The history of vocational psychology:

Antecedents, origin, and early development, In Walsh, B.W. and Savickas, M.L. (Eds), A

Handbook of Vocational Psychology, 3rd edition, Routledge;

207. Savickas, M.L. (2005), The theory and practice of career construction, In S.

Brown & R. Lent (eds), Career development and counseling, Hoboken, New Jersey: John

Wiley & Sons;

208. Savickas, M. L. (2000), Renovating the Psychology of Careers for the Twenty-

first Century, In The Future of Career, edited by Collin A. and Young, R.A.. Cambridge,

UK: Cambridge University Press;

209. Savickas, M.L. (1999), The transition from school to work: A developmental

perspective. The Career Development Quarterly, 47;

67

210. Savickas, M.L. (1997), Career Adaptability: An Integrative Construct for Life-

Span, Life- Space Theory, Career Development Quarterly,45, no. 3;

211. Savickas, M., Lent, R. (1994), Convergence in Career Development Theories,

Palo Alto, California: Consulting Psychologists Press Inc;

212. Savickas, M.L. (1993), Career counseling in the post modern era, Journal of

Cognitive Psychotherapy: An International Quarterly, 7;

213. Schiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, București: Editura Didactică

și Pedagogică, ediția a 3-a;

214. Schmitt, D.P. (et al) (2007), The Geographic Distribution of Big Five Personality

Traits: Patterns and Profiles of Human Self- Description Across 56 Nations, Journal of

Cross- Cultural Psychology 2007; 38;

215. Schultheiss, D.E.P. (2005), Qualitative relational career assessment: A

constructivist paradigm, Journal of Career Assessment, 13 (4);

216. Shepard, B., Quressette, S. (2010), Possible selves mapping intervention: Rural

women and beyond, http://counselingoutfitters.com, accesat la data de 3.06.2012

217. Silvaş, A. (2009), Managementul carierei. Curs pentru uzul studenţilor. Târgu-

Mureş: Universitatea Petru Maior;

218. Singer, J.A. (2004), Narrative identity and meaning making across the adult

lifespan: An introduction, Journal of Personality, 72;

219. Stănescu, M., Vasiliu, A.M. (2013), Consiliere şi orientare, Note de curs;

220. Stănescu, M., Ciolcă, C., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2012), Professional

development objectives of the physical education and sports teachers from Teleorman

county, Conferinţă Internaţională “Perspectives in Physical Education and Sports”,

Universitatea Ovidius, Constanţa;

221. Stănescu, M., Stoicescu, M., Vasiliu, A.M. (2011), “Ocupational Stress in

Physical Education and Sport Area”, Conferinţă Internaţională Psychology and the

Realities of the Contemporary World, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,

Universitatea Bucureşti;

222. Stănescu, M., Urzeală, C., Vasiliu, A.M. (2011), Improving the Teaching Career

in Physical Education and Sports through European Social Funds, Conferinţa Ştiinţifică

68

Internaţională Universitatea Ovidius din Constanţa, “Perspective în Educaţie Fizică şi

Sport”, Universitatea Ovidius din Constanţa;

223. Stănescu, M., Stoicescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M. (2011), Premises to

implement e-learning for in-service physical education and sports teachers, Conferinţă

Ştiinţifică Internaţională, “Elearning and Softwere for Education”, eLSE, Bucureşti;

224. Stănescu, M., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2011), Stress factors in physical

education and sport teaching career, Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;

225. Stănescu, M., Stoicescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2011), Premises to

implement E-learning for in-service physical education and sports teaching, Bucureşti:

Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;

226. Stănescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2010), Attitudinal System of the DPPD

UNEFS Students toward the Teaching Career, Sesiune Internațională de Comunicări

Științifice “Trends of University Sport and Human Motricity Resources for a Changing

World”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;

227. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu A.M., (et al) (2010), Atitudine vs. obicei în

practicarea exerciţiilor fizice la elevi, al 15-lea Congres anual al European College of

Sport Science, “Sport Scrience where the Culture Meet”, Antalya, Turcia;

228. Stănescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M. (2009), Place of Physical Education in

the Time Budget of Children from Secondary School, Conferința Internațională de

Comunicări Științifice “Creativitate și Inovare în Științele Motricității”, ANEFS,

București;

229. Stănescu, M., M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2009), Place of Physical Education

in the Time Budget of Children from Secondary School, Bucureşti:Editura Discobolul,

ISSN 2065-1600;

230. Stănescu, M., Vasiliu, A.M. (et al) (2009), Locul educaţiei fizice în bugetul de

timp al elevilor din ciclul gimnazial, Forum Ştiinţific Naţional Universitar cu tema

“Impactul finalităţilor sistemului educaţional şi de cercetare ştiinţifică asupra

performanţei sportive din România”;

69

231. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu, A.M., (2009), Rapport between School

Activity – Physical Activity at children from secondary school, Conferința Internațională

de Comunicări Științifice “Innovation and Creation in the Field of Physical Activity,

Sources of Human Performance”, Universitatea Dunărea de Jos, Galați;

232. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu, A.M., (2009), Atitudine vs. Obișnuință în

practicarea exercițiilor fizice de către elevii din ciclul gimnazial, Sesiune Internațională

de Comunicări Științifice “Educația Fizică și Sportul din România – Prezent și Inovare”

Universitatea din Oradea;

233. Stevenson, L., Miclea M., Oprea, A. (2007), Orientarea în carieră. Bucureşti:

Atelier Didactic;

234. Subich, L.M. (1996), Addressing diversity in the process of career assessment , In

Savickas M.L., Walsh, W.B. (Eds.), Handbook of career counseling theory and practice,

Palo Alto, California: Jossey Bass;

235. Super, D. E., Savickas, M. L., Super, C.M. (1996), The life-span, life- space

approach to careers, In D. Brown & L. Brooks, (Eds.), Career choice and development,

(3rd ed.). San Francisco, CA: Jossey- Bass;

236. Super, D.E. (1987), Career and life development în Career choice and

development. (Brown Eds), San Francisco: Jossey-Bass Publishers;

237. Super, D.E. (1957), The psychology of careers, New York: Harper & Brothers;

238. Swanson, J.L., Gore, P.A. (2000), Advances in vocational psychology: theory and

research, In Brownm S.D., Lent, R.W. (eds.) Handbook of counseling psychology, 3 rd.

New York: John Wiley& Sons;

239. Szilagyi, A.M. [2007](2008), Manualul consultantului în carieră. Iaşi: Institutul

European;

240. Szymanski, E.M. (1993), Transition: Life-Span and Life-Space Considerations for

Empowerment, Browning, P. (ed.). Transition II in Alabama: A profile of commitment.

Auburn, AL: Department of Rehabilitation and Special Education, Auburn University;

241. Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Bucureşti:

Editura Didactică şi Pedagogică;

70

242. Şoitu, L. (2004), Educaţia adulţilor (Note de curs), Iaşi: Universitatea Alexandru

Ioan Cuza;

243. Thorngren, J.M., Feit, S.S. (2001), The Career- O-Gram: A postmodern career

intervention. The Career Development Quarterly, 49;

244. Tokar, D.M., (et al), (2003), Psychological separation, attachment security,

vocational self-concept crystallization, and career indecision: A structural equation

analysis. Journal of Counseling Psychology, 50;

245. Tomşa, Gh. (2007), Consilierea şi managementul carierei, Bucureşti: Editura

Credis;

246. Tomşa, Gh. (2001), Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Editura Credis;

247. Tomşa, Gh. (1999), Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi , Bucureşti: Casa de

Editură şi Presă Viaţa Românească;

248. Tomşa, G. (coord.) (1996), Dicţionar de orientare şcolară şi profesională,

Bucureşti: Editura Afelin;

249. Turner, S. Lapan, R.T. (2002), Career self-efficacy and perceptions of parent

support in adolescent career development, The Career Development Quarterly;

250. Ungar, M. (2001), Constructing narratives of resilience with high-risk youth.

Journal of Systemic Therapies, 20 (2);

251. Van Esbroeck, R. (2001), Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti: Institutul de

Ştiinţe ale Educaţiei;

252. Vasiliu, A.M., Ciolcă, C. (2013), Student’s perception on career opportunities,

acceptată spre publicare în ELSEVIER- Procedia - Social and Behavioral Sciences,

Congres Internaţional de Educaţie Fizică, Sport şi Kinetoterapie, UNEFS;

253. Vasiliu, A.M., (2010), Teachers Perception about the Teaching Career, Sesiune

Internațională de Comunicări Științifice “Trends of University Sport and Human

Motricity Resources for a Changing World”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică

şi Sport, Bucureşti;

254. Vasiliu, A.M., (2009), Portretul Profesorului Eficient, Simpozionul Științific

Național cu participare Internațională “Abordări Contemporane în Didactica Educației

Fizice și Sportului”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;

71

255. Vasiliu, A.M., (2009), Stresul – Abordare din Perspectiva Educațională

(Problematica Programului Copiilor), Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;

256. Vasiliu, A.M., (2009), Stresul – evoluție și istoric a conceptului, Bucureşti:

Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;

257. Vernon, A., (2006): Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, Cluj-Napoca: Editura

ASCR;

258. Vinţanu, N. (1998), Educaţia adulţilor, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică;

259. Vlasov, D. (1999), Consiliere şi orientare şcolară, Iaşi: Editura Spiru Haret;

260. Vlăsceanu, M. (2002), Managementul carierei. Bucureşti: Editura Comunicare.ro;

261. Vondracek, F.W., Lerner, R.M., Schulenberg, J.E. (1986), Career development: A

life-span development approach, Hillsdale, NJ: Erlbaum;

262. Walsh, W.B., Chartrand, J.M. (1994), Emerging directions of person-

environment fit. In Savickas M.L., Lent, R.W. (Ed.), Convergence in career

development: Implications for science and practice, Palo Alto, CA: CPP Books;

263. White, M., Epston, D. (1990), Narrative means to therapeutic ends, New York:

Norton;

264. Whiston, S.C. (1996), The relationship among family interaction patterns and

career indecision and career decision-making self-efficacy, Journal of Career

Development, 23;

265. Whiston, S.C., Brecheisen, B.K., Stephens, J.(2003), Does treatment modality

affect career counseling effectiveness?, Journal of Vocational Behaviour, 62;

266. Whiston, S.C., Sexton, T.L., Lasoff, D.L. (1988), Career intervention outcome: A

replication and extension of Oliver & Spokane 1988, Journal of Counselling Psychology,

45;

267. Young, R.A. (et al) (1999), The Joint Actions of Adolescents in Peer

Conversations about, Career Journal of Adolescence 22;

268. Young, R.A., Collin, A. (2004), Introduction: Constructivism and social

Constructionism in the career field, Journal of Vocational Behavior, 64;

72

269. Zgaga, P., Neacsu, I., Velea, S. (2007), Formarea cadrelor didactice. Experienţe

europene, Bucureşti: Editura Universitară;

270. Zlate, M. (2000), Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Editura Pro-Humanitas;

271. Zorlenţan, T., Burduş, E., Căprărescu, G. (1995), Managementul organizaţiei,

Bucureşti: Holding Reporter;

272. Zunker, V.G. (2008), Career, work, and mental health: Integrating career and

personal counseling, Thousand Oaks, CA: SAGE Publications, Inc;

273. Zunker, V.G. (2006), Career Counseling: A Holistic Approach, Seventh Edition,

Belmont, California: Wadsworth;

274. Zunker, V. (2002), Career Counseling: Applied Concepts of Life Planning, Sixth

Edition. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole Publishing Company;