Download - Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

Transcript
Page 1: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: [email protected]: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA

MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE

SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ

Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE

Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Page 2: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

2

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric.

Microorganisme, clasificare şi nomenclatură.

Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne,

structuri externe).

Complement simplu

1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie:

A. Bacteriile

B. Fungii

C. Algele

D. Protozoarele

E. Helminţii

2. Virusurile au dimensiuni de:

A. 0,02 – 0,3 µm

B. 1-5 µm

C. 3-10 µm

D. 15-25 µm

E. 5nm

3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Prionii

D. Fungii

E. Helminţii

4. Nucleul de tip procariot apare la:

A. Virusuri

B. Bacterii

C. Fungi

D. Prioni

E. Protozoare

5. Levurile se înmulţesc prin:

A. Replicare binară

B. Înmugurire

C. Mitoză

D. Cicluri de viaţă complexe

E. Încorporare de proteina prionică nouă

6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

Page 3: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

3

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Fungilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică:

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Prionilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică:

A. Virusurilor

B. Bacteriilor

C. Levurilor

D. Protozoarelor

E. Helminţilor

9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este:

A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica

B. Perete rigid ce conţine peptidoglican

C. Perete rigid ce contine chitină

D. Membrana flexibilă

E. Nu au inveliş exterior

10. La exterior au membrana flexibilă:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

11. Perete rigid ce conţine chitină au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Prionii

12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

Page 4: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

4

E. Prionii

13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

14. Nu au înveliş exterior:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Levurile

D. Protozoarele

E. Prionii

15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

17. Se vizulizează numai la microscopul electronic:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

Page 5: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

5

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile conţin numai ARN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile contin ARN si ADN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie:

A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot

C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

D. Virusurile contin ARN şi ADN

E. Prionii sunt proteine infecţioase

22. Unitatea taxonomică fundamentală este:

A. Specia

B. Familia

C. Ordinul

D. Clasa

E. Genul

23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează:

A. Specia

B. Familia

C. Ordinul

D. Clasa

E. Genul

24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic

reprezintă:

A. Biotipul

B. Tulpina

C. Colonia

D. Lizotipul

E. Clona

25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura,

dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă:

A. Tulpina

B. Colonia

C. Clona

Page 6: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

6

D. Serotipul

E. Biotipul

26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă:

A. Tulpina

B. Colonia

C. Clona

D. Serotipul

E. Biotipul

27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie:

A. Capsula

B. Nucleul

C. Citoplasma

D. Membrana citoplasmatică

E. Peretele celular

28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie:

A. Cilii

B. Sporul

C. Capsula

D. Pilii

E. Membrana citoplasmatică

29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex

din punct de vedere structural

B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită

membrana externă

C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican

D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 15-

50 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore

E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu

conţine acizi teicoici

30. Alegeţi răspunsul incorect:

A. Bacteriile sunt organisme monocelulare

B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate

C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe

D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne

E. Bacteriile au un singur cromozom

31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă:

A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară

B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară

C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

Page 7: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

7

D. are un perete celular

E. prezintă anumite granulaţii de depozit

32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă:

A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară

B. nucleul este delimitat de membrană nucleară

C. citoplasma prezintă organite celulare

D. citoplasma prezintă aparat Golgi

E. citoplasma prezintă mitocondrii

33. Structura internă a bacteriilor cuprinde:

A. Nucleu

B. Capsulă

C. Cili

D. Spor

E. flageli

34. Structura externă cuprinde:

A. Nucleu

B. Citoplasma

C. Pili

D. perete celular

E. ribozomi

35. În natură bacteriile se găsesc:

A. numai sub formă de spori

B. numai sub formă de celule vegetative

C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă,

când sub formă de spori

D. numai sub formă de rezistenţă

E. nici un răspuns nu este adevărat

36. Peretele celular bacterian:

A. conţine polizaharide

B. conţine peptidoglican

C. are o structură polipeptidică

D. conţine acid hialuronic

E. este reprezentat de glicocalix

37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie:

A. capsula

B. pilii

C. cilii

D. sporul

E. nucleul

Page 8: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

8

38. Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia:

A. nucleul

B. citoplasma

C. sporul

D. peretele celular

E. ribozomii

39. Alegeţi răspunsul fals:

A. nucleoidul conţine ADN

B. peretele celular conţine peptidoglican

C. citoplasma conţine apă, molecule organice şi anorganice

D. nucleul face parte din structura internă a bacteriei

E. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic

40. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia:

A. Staphylococcus aureus

B. Streptococcus pneumoniae

C. Streptococcus pyogenes

D. Neisseria meningitidis

E. Streptococcus agalactiae

41. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici:

A. prezintă membrană nucleară

B. conferă caracterul de celulă diploidă, bacteriei

C. este format dintr-un singur cromozom

D. cromozomul are formă lineară

E. are o lungime de 2-4 mm

42. Ce studiază microbiologia?

A. este o ramură a biologiei, care studiază fenomenele şi legile eredităţii

B. este o ramură a biologiei, care studiază bacteriile

C. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul micrometrilor

(10-6

) şi nanometrilor (10-9

).

D. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul nanometrilor

(10-9

) şi picometrilor (10-9

).

E. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice, de ordinul nanometrilor

(10-6

) şi micrometrilor (10-9

).

43. Regnurile lumii vii sunt:

A. regnul animal şi regnul vegetal

B. regnul Monera, Protista, Metaphyta, Animalia

C. regnul animal, regnul procariote, regnul eucariote

D. regnul animal, vegetal şi regnul Protista (alge, fungi, protozoare, bacterii)

E. regnul animal şi regnul Protista (alge, fungi, protozoare, bacterii)

44. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri:

Page 9: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

9

A. regnul animal şi regnul vegetal

B. regnul Animalia şi regnul Protista

C. regnul procariote şi regnul vegetal

D. regnul animal, regnul vegetal şi regnul Protista

E. regnul Monera, regnul Animalia şi regnul Plantae

45. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul:

A. micologiei

B. parazitologiei

C. bacteriologiei

D. taxonomiei

E. virusologiei

46. Unul dintre fondatorii microbiologiei este:

A. F. Galton

B. J. Lejeune

C. Carl Linné

D. Gregor Mendel

E. Louis Pasteur

47. Identificaţi corespondenţa corectă:

A. virusuri- microorganisme eucariote

B. fungi- celule eucariote

C. prioni- celule procariote

D. bacterii- celule eucariote

E. helminţi- celule procariote

48. Virusurile sunt microorganisme:

A. unicelulare

B. multicelulare

C. acelulare

D. procariote

E. eucariote

49. Bacteriologia studiază microorganisme:

A. eucariote

B. procariote

C. acelulare

D. unicelulare cu membrană nucleară

E. de dimensiuni nanometrice

50. Helminţii sunt organisme:

A. unicelulare

B. procariote

C. acelulare

D. multicelulare

Page 10: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

10

E. de dimensiuni nanometrice

51. Bacteriile sunt:

A. protiste superioare

B. protiste inferioare

C. eucariote

D. acelulare

E. protozoare

52. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor:

A. formă sferică – coci

B. formă spiralată –spirili

C. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri- streptococi

D. formă de bastonaş – stafilococi

E. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni

53. Bacteriile sub formă de bacili sunt

A. sferice

B. spiralate

C. cu formă de bob de cafea

D. cu formă de bastonaş

E. cu formă de virgulă

54. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi:

A. în ciorchine – streptobacili

B. în diplo- vibrioni

C. în lanţ- stafilococi

D. în spirale –cocobacili

E. în ciorchine - stafilococi

55. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de:

A. „ pişcot”

B. „bob de cafea”

C. „racheta”

D. „virgulă”

E. „litere chinezeşti”

56. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de :

A. vibrioni

B. diplobacili

C. streptococi

D. stafilococi

E. bacili cu capete drepte

57. Bacteriile din sp. Actinomyces sunt:

A. coci cu aspect de bastonaşe

Page 11: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

11

B. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii

C. spirochete

D. stafilococi dispuşi în diplo

E. streptobacili

58. Cocii au diametrul de aproximativ:

A. 0,6-1 nm

B. 0,6-1 μm

C. 2 – 5 nm

D. 2 – 5 μm

E. 0,6-1 mm

59. Bacillus anthracis este o bacterie:

A. sub formă de bastonaş cu capetele drepte

B. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite

C. cu aspect de litere chinezeşti

D. grupată în ciorchine

E. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă

60. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi

A. spirochete fixe, în general saprofite, cu perete rigid

B. spirili adevăraţi, în general patogeni

C. spirili adevăraţi, saprofiţi, cu perete rigid

D. spirili falşi

E. spirochete saprofite, cum ar fi Treponema pallidum

61. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt:

A. gonococii

B. meningococii

C. stafilococii

D. gonococii

E. streptococii

62. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt:

A. stafilococii

B. pneumococii

C. streptococii

D. meningococii

E. gonococii

63. Mycoplasmele sunt bacterii care:

A. au perete celular

B. au membrana nucleară

C. nu au perete celular

D. nu au ADN

E. foarte rezistente

Page 12: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

12

64. Ribozomii au rol în:

A. fagocitoză

B. diapedeză

C. sinteză proteică

D. sinteză lipidică

E. fenomenul de germinare

65. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea:

A. factorilor de mediu

B. macrofagelor

C. antibiogramei

D. anticorpilor

E. antibioticelor

66. Bacteriile au informaţia genetică:

A. sub formă de ADN ribozomal

B. în nucleul celular

C. sub formă de cromatină condensată în cromozomi, în timpul diviziunii celulare

D. într-o moleculă de ADN circular

E. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul

citoplasmei

67. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite:

A. lizozomi

B. ribozomi

C. mitocondrii

D. plastide

E. aparatul Golgi

68. Bacteriile cu mai multe ture de spire, saprofite, sunt:

A. spirochetele

B. vibrionii

C. spirilii

D. Treponema pallidum

E. Vibrio cholerae

69. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia:

A. streptococilor

B. stafilococilor

C. Mycoplasmelor

D. Bacillus anthracis

E. Treponema pallidum

70. Diviziunea celulară la bacterii este:

A. Prin meioză

Page 13: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

13

B. Prin mitoza

C. Prin sciziparitate

D. Prin apoptoză

E. Prin germinare

71. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia:

A. peretului celular

B. ribozomilor

C. mitocondriilor

D. nucleului

E. porilor nucleari

72. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii:

A. nucleoid, citoplasma, capsula

B. membrana citoplasmatică, nucleu, citoplasma, perete celular

C. cili, fimbri, capsula, citoplasma, capsula, nucleoid

D. membrană citoplasmatică, citoplasma, perete celular, nucleoid

E. citoplasma, capsula, nucleoid, flageli

73. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative:

A. cili, fimbri, capsulă, spor

B. flageli, pili, nucleoid, perete celular

C. capsulă, spor, perete celular

D. membrană citoplasmatică, citoplasmă, perete celular, nucleoid

E. nucleoid, capsulă, flageli, spor, pili

74. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior:

A. nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrana celulară, perete celular

B. nucleoid, ribozomi, citoplasmă, membrana celulară, capsulă, perete celular

C. perete celular, capsulă, citoplasma, nucleoid

D. capsulă, perete celular, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid

E. perete celular, capsulă, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid

75. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către

exterior:

A. nucleoid, citoplasmă, membrană celulară, perete celular, capsulă

B. capsulă, perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleoid

C. nucleu, citoplasmă, membrană citoplasmatică, perete celular

D. perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid

E. nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrană plasmatică, perete celular

76. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de:

A. ADN mitocondrial

B. Plasmide

C. Ribozomi

D. ARN bacterian

Page 14: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

14

E. ADN capsular

77. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu

excepţia:

A. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de

bacteriogene

B. rezistenţa la Penicilina

C. sinteza de exotoxine

D. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de

bacteriocine

E. rezistenţa la antibiotice

78. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape:

A. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol, aminoacizii sunt aduşi la nivel

ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la

nivelul unităţilor ribozomale

B. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe

ARNt, iar intracitoplasmatic ARNm, aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători

secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice

C. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport, ARN-ul

mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul

ribozomal participă la sinteza moleculei proteice

D. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe

ARNm; intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii

corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice

E. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe

ARNt; intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători

secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice

79. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de

ARN. Aceste structuri sunt:

A. incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii

B. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la bacilul

difteric

C. incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii

D. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric

E. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la

Enterobacterii

80. Bacteriile cu mai multe ture de spire, saprofite, sunt:

A. spirilii adevăraţi

B. spirochetele

C. cu perete flexibil

D. mobile

E. Treponema pallidum

Page 15: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

15

81. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată?

A. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă

adaptor pentru sinteza proteinelor

B. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică

C. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt false

82. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie:

A. barieră osmotică

B. sinteza peretului celular

C. sinteza proteică

D. formarea septului de diviziune

E. generarea energiei celulare

83. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia:

A. participă la diviziunea celulară

B. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine

C. prezintă structura antigenică de suprafaţă

D. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice

E. prezintă plasmide

84. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de

bacterie la care se regăseşte:

A. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm

B. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de

peptidoglicani

C. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă

endotoxina acestor bacterii

D. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică,

la nivelul căreia se află peptidoglicanul

E. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm

85. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este:

A. cu o grosime de 15-20 nm

B. alcătuit dintr-o zonă periplasmică, la nivelul căreia se află peptidoglicanul

C. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă

D. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive

E. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani

86. Bacteriile Gram pozitive, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:

A. verde

B. roşu

C. negru

D. galben

E. violet

Page 16: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

16

87. Bacteriile Gram negative, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:

A. galben

B. verde

C. roşu

D. violet

E. negru

88. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia:

A. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică

B. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană

C. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate

D. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene

E. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe

89. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea

tipului de cili:

A. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei

B. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei

C. bacterii monotriche – bacterii fără cili

D. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari

E. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene

90. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită:

A. proteinelor ciliare, care sunt antigenice (antigenul H-flagelar), fiind capabile să determine

sinteza de anticorpi specifici

B. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană

C. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice

D. procesului de conjugare sexuală

E. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor

91. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor:

A. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe

B. reprezintă factori de patogenitate

C. sunt structuri multiple, scurte

D. au rol în locomoţie

E. sunt structuri drepte, filamentoase, rigide

92. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor:

A. sunt structuri multiple, filamentoase, rigide fara rol in locomoţie

B. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici)

C. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei

D. apar mai ales la bacteriile Gram negative

E. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică

Page 17: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

17

93. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în:

A. aderarea la structurile celulare ţintă

B. transferul de material genetic

C. crearea unui canal de conjugare

D. sinteza proteică pentru celula bacteriană

E. formarea fusului de diviziune

94. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot:

A. să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian

B. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice, faţă de care erau sensibile înaintea

fenomenului de conjugare

C. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule

D. să manifeste mobilitate

E. să adere la structurile celulare ţintă

95. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. este învelişul extern al unor bacterii

B. este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată)

C. poate fi capsula flexibila - glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate)

D. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement

E. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic

96. Capsula se prezintă la microscopul optic ca:

A. filamente mici negre în interiorul celulei

B. un strat polipeptidic care înveleşte celula

C. o sferă colorată în interiorul celulei

D. un halou necolorat în jurul celulei

E. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă

97. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Haemophillus influenzae

C. Clostridium perfringens

D. Neisseria meningitidis

E. Staphilococcus aureus

98. Structura facultativă a bacteriilor, capsula, prezintă următoarele funcţii cu excepţia:

A. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici

B. are funcţie antifagocitară importantă

C. formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive

D. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici

E. este antigenică (antigenul K-capsular)

99. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de:

A. capsulă

Page 18: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

18

B. spor

C. pili

D. forma vegetativă

E. cili

100. Învelişul extern al unor bacterii, capsula, poate fi de mai multe feluri:

A. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic

B. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic

C. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic

D. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic

E. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic

101. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. este forma de rezistenţă a bacteriilor

B. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor

C. sintetizeaza proteine

D. în condiţii prielnice, poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare

E. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la

menţinerea deshidratării

102. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate:

A. Genul Staphylococcus

B. Genul Neisseria

C. Genul Streptococcus

D. Genul Clostridium

E. Genul Corynebacterium

103. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate:

A. Genul Bacillus

B. Genul Vibrio

C. Genul Streptococcus

D. Genul Escherichia

E. Genul Corynebacterium

104. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula

bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte:

A. aşezare terminală- Bacillus anthracis

B. aşezare centrală – Clostridium tetani

C. aşezare subterminală – Bacillus cereus

D. aşezare centrală – Bacillus cereus

E. aşezare subterminală- Clostridium tetani

Page 19: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

19

Complement multiplu

1. În regnul Protista intră următoarele:

A. Fungii

B. Bacteriile

C. Virusurile

D. Helminţii

E. Protozoarele

2. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Prionii

3. Nucleu de tip eucariot au:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Fungii

D. Protozoarele

E. Helminţii

4. Nu au nucleu:

A. Virusurile

B. Bacteriile

C. Prionii

D. Protozoarele

E. Levurile

5. Mitocondriile sunt prezente la:

A. Virusuri

B. Bacterii

C. Fungi

D. Protozoare

E. Helminţi

6. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare:

A. Bacteriile - replicare binară

B. Levuri – mitoză

C. Mucegaiuri – înmugurire

D. Helminţii - cicluri de viaţă complexe

E. Bacteriile – încorporare de proteine

Page 20: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

20

7. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe:

A. Virusurile - capsida proteică, anvelopa lipoproteică

B. Bacteriile - perete rigid ce contine chitina

C. Fungii - perete rigid ce conţine peptidoglican

D. Protozoarele - membrană flexibila

E. Fungii - perete rigid ce conţine chitina

8. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe:

A. Fungii - capsida proteică, anvelopa lipoproteica

B. Bacteriile - perete rigid ce contine chitina

C. Bacteriile - perete rigid ce contine peptidoglican

D. Protozoarele - membrana flexibila

E. Fungii - perete rigid ce contine chitina

9. Care sunt afirmaţiile false:

A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot, cu organizare

primitivă

B. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot, cu organizare

superioara

C. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot

D. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic

E. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu

10. Care sunt afirmaţiile adevarate:

A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot, cu organizare

primitivă

B. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot, cu organizare

superioară

C. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

D. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic

E. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu, fiind paraziţi intracelulari

obligatorii

11. Care sunt asocierile adevarate:

A. Celula eucariotă - nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi, alcătuiţi

din ADN

B. Celula procariotă - nucleoid, fara membrană nucleară, constituit dintr-o moleculă

circulară de ADN ce formează un singur cromozom

C. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S

D. Celula eucariotă - nucleoid, fara membrană nucleară, constituit dintr-o molecula circulară

de ADN ce formează un singur cromozom

E. Celula eucariotă – organite celulare absente

12. Care sunt asocierile false:

A. Celule procariote - mitocondrii, lizozomi, reticul endoplasmic, aparat Golgi

Page 21: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

21

B. Celule animale - perete celular

C. Celule eucariote – endocitoza

D. Celule procariote – diviziune directă

E. Celule eucariote – ribozomi de tip 80S

13. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote:

A. Endocitoza

B. Capacitatea de diferenţiere

C. Capacitatea de a forma organisme multicelulare

D. Diviziunea binară

E. Mitoza

14. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote:

A. Endocitoza

B. Organitele celulare

C. Lipsa capacităţii de diferenţiere

D. Nu formează organisme multicelulare

E. Diviziunea binară

15. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote:

A. Mecanismele de sinteză a proteinelor

B. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice

C. Informaţia codificată în ARN

D. Informaţia codificată în ADN

E. Capacitatea de diferenţiere

16. Rangurile taxonomice superioare genului sunt:

A. Specia

B. Familia

C. Biotipul

D. Ordinul

E. Clasa

17. Care sunt asocierile false:

A. Specia - unitatea taxonomică fundamentală

B. Familia - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

C. Genul - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

D. Tulpina - bacterii din aceeaşi specie, izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit

produs patologic

E. Clona - unitatea taxonomică fundamentală

18. Care sunt asocierile adevărate:

A. Genul - speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun

B. Serotipul - bacterii din aceeaşi specie, izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit

produs patologic

C. Lizotipul - bacterii din aceeaşi specie, divizate pe baza sensibilităţii fagice

Page 22: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

22

D. Biotipul - bacterii din aceeaşi specie, divizate pe baza caracteristicilor biochimice

E. Colonia - populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule

19. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic:

A. Coloraţia

B. Forma

C. Dispoziţia

D. Caracteristicile biochimice

E. Tipul coloniilor

20. Au forma sferică, de coci urmatoarele bacterii:

A. Staphylococcus

B. Streptococcus pneumoniae

C. Neisseria

D. Corynebacterium

E. Mycobacterium

21. Care sunt asocierile corecte:

A. Stafilococ – forma perfect sferica

B. Pneumococ – reniform

C. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform

D. Streptococul – drept sau uşor încurbat

E. Gonococul – bob de cafea

22. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor:

A. Pneumococii – perechi

B. Stafilococii - lanţuri

C. Streptococii – ciorchini

D. Meningococii – lanţuri

E. Gonococii – perechi

23. Dispunere caracteristică în perechi au:

A. Stafilococii

B. Meningococii

C. Pneumococii

D. Gonococii

E. Streptococii

24. Nu au dispunere în lanţuri:

A. Stafilococii

B. Meningococii

C. Pneumococii

D. Gonococii

E. Streptococii

25. Au formă de bacili:

Page 23: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

23

A. Corynebacterium

B. Mycobacterium

C. Neisseria meningitidis

D. Actinomyces

E. Anthracis

26. Care sunt asocierile corecte:

A. Anthracis – bacili cu capete drepte

B. Vibrio cholerae - bacili scurţi sub forma de virgulă

C. Corynebacterium - aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi

D. Mycobacterium – corzi

E. Actinomyces - sub forma literelor chinezeşti

27. Sunt bacterii cu forma spiralată:

A. Treponema

B. Leptospira

C. Neisseria

D. Vibrio

E. Mycobacterium

28. Intra în categoria cocobacili:

A. Bordetella

B. Brucella

C. Treponema

D. Leptospira

E. Corynebacterium

29. Care sunt afirmaţiile adevărate:

A. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele

sau fungii

B. Mycoplasmele nu au perete celular

C. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor

D. Formele L apar in conditii favorabile de creştere

E. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular

bacterian

30. Care sunt afirmaţiile false:

A. Formele L nu au perete celular

B. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor

nefavorabile de creştere

C. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate

D. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet

E. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii

31. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii:

A. Nucleoidul

Page 24: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

24

B. Flagelii

C. Citoplasma

D. Peretele celular

E. Sporul

32. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative:

A. Cilii

B. Pilii

C. Sporul

D. Peretele celular

E. Capsula

33. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive:

A. Este uniform, cu pori mici

B. Are o grosime de 15-50 nm

C. Conţine peptidoglicani în cantitate mare

D. Nu conţine acizi teicoici

E. Este acoperit de membrana externă

34. Peretele celular la bacteriile Gram negative:

A. Are o structură complexă

B. Este subţire (3-8 nm)

C. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide

D. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80%

E. Conţine acizi teicoici

35. Care sunt afirmaţiile adevărate:

A. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet

B. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet

C. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu

D. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular, obţinută din

bacterii Gram pozitive

E. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată, parţial lipsită de perete celular, este o

bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi

membrana citoplasmatică

36. Bacterii Gram pozitive sunt:

A. Neisseria meningitidis

B. Escherichia coli

C. Streptoccocus pneumoniae

D. Staphyloccocus aureus

E. Streptoccocus viridans

37. Membrana citoplasmatică:

A. Se situează între citoplasmă şi peretele celular

B. Are o structură trilaminară

Page 25: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

25

C. Conţine peptidoglicani

D. Se evidenţiază la microscopia optica

E. O structură dinamică, fluidă, temporară şi reversibilă

38. Rolurile membranei citoplasmatice sunt:

A. Bariera osmotică

B. Funcţie bioenergetică

C. Participă la diviziunea celulară

D. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale

E. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale

39. Membrana citoplasmatica:

A. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline, cefalosporine)

B. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine

C. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică)

D. Contţne enzime

E. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi

colimicine)

40. Mezozomii:

A. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă

B. Apar la bacteriile Gram pozitive

C. Nu apar la bacteriile Gram negative

D. Participă la formarea septului de diviziune

E. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă

41. Citoplasma:

A. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice

B. Este compartimentată

C. Conţine organitele celulare

D. Este fin granulată

E. Este puternic acidofilă

42. Ribozomii:

A. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine

B. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine

C. sunt centrul sintezei proteice

D. participă la formarea septului de diviziune

E. sunt alcătuiti din două subunităţi, una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi

Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg

43. Nucleul bacterian:

A. Nu poseda membrană nucleară

B. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian, ce codează informatia genetică

C. Este constituit din ADN bicatenar circular

D. Este constituit din ARN bicatenar circular

Page 26: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

26

E. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi, alcătuiţi din ADN

44. Plasmidele:

A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului

B. Sunt incapabile de replicare autonomă

C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei

D. conferă bacteriei caractere suplimentare

E. se gasesc in citoplasma celulei bacteriene

45. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian:

A. Nu poseda membrană nucleară

B. este reprezentat de cromozomul unic bacterian, ce codează informaţia genetică

C. Este constituit din ADN bicatenar circular

D. Este constituit din ARN bicatenar circular

E. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi, alcătuiţi din ADN

46. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide:

A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului

B. Sunt incapabile de replicare autonomă

C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei

D. Conferă bacteriei caractere suplimentare

E. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene

47. Flagelii:

A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii

B. Au structura lipidică

C. Sunt specifici bacteriilor mobile

D. Sunt o structura externa a bacteriilor

E. Nu au rol în locomoţie

48. Care sunt asocierile corecte:

A. Atriche – bacterie imobilă

B. Monotriche - cil unic la unul dintre poli

C. Lofotriche - câte un cil la ambii poli

D. Peritriche - cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli

E. Amfitriche - cili multipli in jurul celulei bacteriene

49. Flagelii:

A. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică

B. Apar mai ales la coci

C. Confera un important factor de patogenitate la bacterii

D. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică

E. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian

50. Pilii:

A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii

Page 27: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

27

B. Sunt structuri multiple, scurte, drepte, filamentoase, rigide

C. Nu au rol în locomoţie

D. Apar doar la bacteriile mobile

E. Reprezintă factori de patogenitate

51. Pilii somatici:

A. Sunt codificaţi cromozomial

B. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă

C. Au originea în membrana celulară

D. Sunt codificaţi de plasmide

E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de

celule donoare şi acceptoare

52. Pilii sexuali:

A. Sunt codificaţi cromozomial

B. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă

C. Au originea în membrana celulară

D. Sunt codificaţi de plasmide

E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de

celule donoare şi acceptoare

53. Capsula:

A. Este vizibilă la microscopul optic

B. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii

C. Este prezentă la toate bacteriile

D. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor

E. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian

54. Capsula este prezentă la:

A. Streptococcus viridans

B. Haemophillus

C. Klebsiella

D. Neisseria meningitidis

E. Clostridium perfringens

55. Funcţiile capsulei:

A. Împiedică desicarea bacteriei

B. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)

C. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement, fagocite)

D. Aderare la receptorii structurilor tinta

E. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale

56. Funcţiile capsulei:

A. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici

B. Reprezintă material de rezervă celular

C. Este antigenică (antigenul K, capsular)

Page 28: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

28

D. Mobilitatea bacteriilor

E. Transferul de material genetic extracromozomial

57. Printre funcţiile capsulei nu se numără:

A. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici

B. Reprezintă material de rezervă celular

C. Este antigenică (antigenul K, capsular)

D. Mobilitatea bacteriilor

E. Transferul de material genetic extracromozomial

58. Sporul bacterian:

A. Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu

B. Este o proprietate de clasă

C. Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern

D. Este o stare dormantă a bacteriilor, în care se sintetizează proteine

E. Este util în identificarea bacteriilor

59. Proprietăţile sporului:

A. Inactiv metabolic

B. Conţinut scăzut de apă liberă

C. Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu

D. Rezistent la temperaturi şi pH extreme

E. Sensibil la desicare, radiaţii, agenţi chimici şi fizici

60. Stadiile sporogenezei:

A. Stadiul IV - se formează filamentul axial, compus din ADN

B. Stadiul II - sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează

C. Stadiul III - înglobarea completă a presporului, care este limitat de 2 membrane

D. Stadiile V-VI - formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului

E. Stadiul IV - formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane

61. Bacterii sporulate:

A. Bacillus anthracis

B. Bacillus cereus

C. Clostridium tetani

D. Clostridium perfringens

E. Mycobacterium

62. Care sunt afirmaţiile adevarate:

A. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus

B. Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus

C. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani

D. În condiţii nefavorabile, forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin

procesul de sporulare

E. În condiţii favorabile sporul germinează, dezvoltându-se forma vegetativă

Page 29: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

29

63. Celula eucariotă are următoarele caracteristici:

A. Nucleul delimitat de o membrană nucleară

B. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor

C. Conţine ribozomi de tip 80 S

D. Peretele celular este absent

E. Peretele celular este prezent

64. Celula procariotă se caracterizează prin:

A. absenţa organitelor celulare

B. prezenta peretelui celular

C. prezenţa mai multor cromozomi

D. ribozomi de tip 70 S

E. diviziune prin mitoză

65. Structura celulară internă:

A. prezintă nucleu

B. prezintă cili

C. prezintă perete celular

D. prezintă pili

E. prezintă flageli

66. Structura externă:

A. prezintă cili

B. prezintă spor

C. prezintă citoplasmă

D. prezintă perete celular

E. prezintă capsulă

67. Alegeţi răspunsul corect:

A. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi

B. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine

C. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte

D. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide

E. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine

68. Alegeţi răspunsurile incorecte:

A. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN

B. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN

C. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare

D. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican

E. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN

69. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană:

A. Casula este un înveliş constant la bacterii

Page 30: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

30

B. Capsula este un înveliş extern

C. Capsula poate avea o structură polizaharidică

D. Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană

E. Capsula este antigenică

70. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian:

A. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor

B. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare

C. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetyl-

glucozamina cu acidul N-acetyl-muramic

D. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican

E. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici

71. Funcţiile membranei celulare sunt:

A. rol în diviziune

B. rol în sinteza peretelui celular

C. stochează energia celulară sub formă de ATP

D. rol în sinteza capsulei

E. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante

72. Structura internă a celulei procariote cuprinde:

A. nucleul

B. glicocalixul

C. ribozomii

D. mezozomii

E. pilii comuni

73. Structura externă a celulei procariote cuprinde:

A. nucleoidul

B. ribozomii

C. ARN-ul mesager

D. capsula

E. pilii

74. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote:

A. nucleul are membrană nucleară

B. nucleul este format din mai mulţi cromozomi

C. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular

D. citoplasma nu prezintă organite celulare

E. se divid prin mitoză

75. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme:

A. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge, protozoare,fungi

B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare,

C. Bacteriile sunt celule de tip procariot

D. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot

Page 31: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

31

E. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN

76. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive:

A. Este format din peptidoglican

B. Este format din acizi teichoici

C. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative

D. Este reprezentat de endotoxina

E. Este acoperit de membrana externă

77. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:

A. Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi

B. Celula procariotă prezintă un perete celular

C. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare

D. Celula bacteriană se divide prin mitoză

E. Membrana nucleară este absentă la bacterii

78. Peretele bacteriilor Gram negative:

A. Conţine peptidoglican în cantitate mică

B. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută

C. Prezintă o membrană externă fosfolipidică

D. Posedă acizi teichoici în cantitate mare

E. Prezintă capsulă

79. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul:

A. milimetrilor

B. micrometrilor

C. picometrilor

D. nanometrilor

E. Å

80. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri:

A. regnul Animalia

B. regnul Fungi

C. regnul Protista

D. regnul Plantae

E. regnul Monera

81. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este:

A. Sfârşitul secolului XIX

B. Secolul XX

C. „Epoca de aur” a microbiologiei

D. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au

fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase

E. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei

82. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt:

Page 32: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

32

A. N. Paulescu

B. Ion Cantacuzino

C. Victor Babeş

D. Grigore T. Popa

E. Ion T. Niculescu

83. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt:

A. gonococii

B. pneumococii

C. meningococii

D. stafilococii

E. streptococii

84. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri:

A. regnul Animalia

B. regnul Fungi

C. regnul Monera

D. regnul Plantae

E. regnul Protista

85. Identificaţi corespondenţe incorecte:

A. Micologia- studiază algele

B. Bacteriologia – studiază fungii

C. Parazitologia- studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană

D. Virusologia – studiază celula virală

E. Micologia – studiază fungii

86. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii:

A. agricultură

B. astrologie

C. ecologie

D. alimentaţie

E. tehnologia bio

87. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt

consideraţi fondatorii microbiologiei sunt:

A. Gregor Mendel

B. Robert Koch

C. Carl Linné

D. Louis Pasteur

E. Victor Babeş

88. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea

diferitelor antibiotice a avut loc:

A. la sfârşitul secolului XVIII

B. în secolul XX

Page 33: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

33

C. în „Epoca de aur” a microbiologiei

D. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei

E. la sfărşitul secolului XIX

89. Microorganismele pot fi:

A. unicelulare- virusurile

B. proteine- prionii

C. multicelulare – viermii

D. multicelulare – fungii

E. unicelulare- bacteriile

90. Microorganismele pot fi:

A. eucariote- virusurile

B. procariote-bacteriile

C. eucariote- algele verzi-albastre

D. procariote- fungii

E. eucariote- protozoarele

91. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. Identificaţi

corespondenţa corectă.

A. fungi- protiste inferioare

B. bacterii – protiste superioare

C. alge roşii –protiste superioare

D. protozoare – protiste superioare

E. alge verzi-albastre – protiste inferioare

92. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor:

A. formă de bastonaş- cocobacili

B. formă sferică – bacili

C. formă spiralată- spirili

D. forme intermediare- coci

E. formă sferică – coci

93. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi:

A. în lanţuri – stafilococii

B. în diplo- pneumococii

C. în ciorchine- stafilococii

D. în lanţuri- meningococii

E. în diplo- gonococii

94. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor:

A. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0,6 – 1 μm

B. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” –

pneumococii

C. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0,6 – 1 nm

D. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii

Page 34: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

34

E. pot fi reniforme: meningococii

95. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică, cum ar fi:

A. coci reniformi – pneumococii

B. coci uşor alungiţi – streptococii

C. cocobacili reniformi – pneumococii

D. coci sub formă de „flacără de lumânare” - gonococii

E. coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii

96. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor:

A. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal

B. au formă de bastonaşe

C. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal

D. pot avea formă reniformă - meningococii

E. pot avea capete rotunjite

97. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice:

A. în diplo – diplobacili

B. în lanţuri – stafilobacili

C. în struguri –stafilococi

D. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis

E. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp

98. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. De

exemplu:

A. formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium

B. formă de halteră, cu aşezare în grămezi

C. formă de pişcot, cu aşezare în grămezi

D. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium

E. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium

99. Bacteriile cu formă spiralată pot fi :

A. cu mai multe ture de spire – vibrionii

B. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera

C. cu o singură tură de spire – spirili

D. cu mai multe ture de spire – spirochete

E. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni

100. Bacteriile cu mai multe ture de spire, patogene, sunt:

A. spirilii, cu perete rigid

B. vibrionii

C. spirochetele, cu perete rigid

D. Treponema pallidum

E. spirochete mobile

Page 35: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

35

101. Bacteriile cu mai multe ture de spire, saprofite, sunt:

A. spirilii adevăraţi

B. spirochetele

C. cu perete flexibil

D. cu perete rigid

E. Treponema pallidum

102. Spirochetele sunt:

A. bacterii cu mai multe ture de spire

B. saprofite

C. patogene

D. cu perete flexibil

E. cu perete rigid

103. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care:

A. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli

B. sunt saprofite

C. produc diferite boli la copii

D. au perete rigid

E. sunt mobile

104. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista :

A. mycoplasme

B. streptococi

C. forme „L”

D. cocobacili

E. meningococi

105. Mycoplasmele sunt bacterii care:

A. au perete celular

B. au forme variabile

C. sunt rezistente

D. pot fi filamentoase, coloidale

E. prezintă o mare fragilitate

106. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt:

A. formele „L”

B. mycoplasmele

C. de forme variabile (coloidale, filamentoase)

D. iau naşterer din coci si bacili

E. forme de rezistenţă

107. Bacteriile sunt:

A. procariote

Page 36: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

36

B. eucariote

C. protiste inferioare

D. protiste superioare

E. protozoare

108. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de:

A. o molecula de ARN

B. un singur cromozom

C. nucleu

D. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte

E. o molecula de ADN circular

109. În cazul celulei procariote, informaţia genetică este:

A. dispusă în nucleoid

B. dispusă lax intracitoplasmatic

C. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial

D. despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară

E. reprezentată de un cromozom

110. Citoplasma celulelor eucariote este:

A. compartimentată

B. necompartimentată

C. fără organite specifice

D. cu ribozomi

E. cu mitocondrii

111. În cazul celuleor cu nucleu adevărat, diviziunea celulară poate fi făcută prin:

A. sciziparitate

B. mitoză

C. diviziune directă

D. meioză

E. amitoză

112. Citoplasma celulelor procariote poate fi:

A. cu incluzii pentru metabolismul celular

B. cu reticul endoplasmatic rugos

C. compartimentată

D. cu ribozomi

E. cu lizozomi

113. Peretele celular este structură obligatorie pentru:

A. bacterii

B. mycoplasme

C. eucariote

D. procariote

E. forme „L”

Page 37: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

37

114. Bacteriile se înmulţesc prin:

A. diviziune indirectă

B. mitoza

C. sciziparitate

D. amitoza

E. meioză

115. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este:

A. delimitată de restul citoplasmei

B. inclusă in nucleoid

C. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei

D. organizată în cromozomi

E. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită

116. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu:

A. spori

B. perete celular

C. capsulă

D. ribozomi

E. lizozomi

117. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii:

A. mycoplasma

B. zona periplasmică

C. citoplasma

D. nucleul

E. membrana citoplasmatică

118. Identificaţi structurile bacteriene facultative:

A. nucleolii

B. nucleoidul

C. pilii

D. capsula

E. peretele celular

119. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi

formaţiunea propriu-zisă:

A. formaţiune obligatorie – nucleolul

B. formaţiune facultativă – capsula

C. formaţiune facultativă – peretele celular

D. formaţiune obligatorie – membrana nucleară

E. formaţiune obligatorie – peretele celular

120. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din:

A. flagel, capsulă, perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid

B. nucleoid, citoplasmă, membrană citoplasmatică, perete celular, capsulă

Page 38: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

38

C. perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid

D. flagel, perete celular, capsulă, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid

E. perete celular, capsulă, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid

121. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de :

A. ADN –ul mitocondrial

B. o moleculă de ADN circular

C. plasmide

D. ADN extracromozomial

E. cromatină

122. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii:

A. este reprezentat de nucleoid

B. codifică caractere de patogenitate

C. codifică sinteza de endotoxine

D. este reprezentat de plasmide

E. codifică elibararea de substanţe toxice- bacteriocine

123. Plasmidele prezintă material genetic care codifică:

A. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii

B. sinteza de proteine structurale

C. rezistenţa la antibiotice

D. sinteza de endotoxine

E. eliberarea de bacteriocine

124. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi:

A. corpusculii Babes- Ernst la Corynebacterium diphteriae

B. incluzii cu glicogen la bacilul difteric

C. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii

D. corpusculi metacromatici

E. incluzii cu glicogen la Enterobacterii

125. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni:

A. nucleoli

B. cromozom

C. aparat mitotic

D. membrană nucleară

E. ADN extracromozomial

126. Citoplasma celulei bacteriene este:

A. agranulată

B. bazofilă

C. granulată

D. acidofilă

E. neutrofilă

Page 39: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

39

127. Citoplasma bacteriilor conţine:

A. organite specifice

B. ADN cromozomial

C. ribozomi

D. ARN

E. Incluzii cu material de rezervă

128. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape:

A. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii

B. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi

C. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică

D. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale

E. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian

129. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni:

A. ARN mitocondrial

B. Ribozomi

C. Incluzii cu metafosfaţi

D. ADNt

E. ARNr

130. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular, cum ar fi:

A. incluzii cu material de rezervă

B. incluzii cu glicogen

C. plastide fotosintetizatoare

D. lizozomi

E. corpusculi metacromatici

131. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură:

A. bilaminară

B. trilaminară

C. alcătuită din fosfolipide

D. alcătuită din proteine

E. alcătuită din peptidoglicani

132. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia:

A. barieră osmotică

B. funcţie bioenergetică

C. sinteza proteinelor structurale

D. sinteza peretelui celular

E. sediul receptorilor pentru bacteriofagi

133. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru:

A. Cefalosporine

B. Polimixine

C. Colistine

Page 40: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

40

D. β lactamice

E. Peniciline

134. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor:

A. este situată între capsulă si citoplasmă

B. are rol de barieră osmotică

C. prezintă la exterior peretele celular

D. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote

E. sintetizează membranele sporale

135. Peretele celular al celulei bacteriene:

A. este situat între capsulă si membrana plasmatică

B. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi

C. participă la diviziunea celulară

D. are funcţie bioenergetică

E. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale

136. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor:

A. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu

consum de energie prin transport pasiv

B. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică

fără consum de energie prin difuziune simplă

C. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom

D. sintetizează peretele celular

E. este sediul receptorilor pentru bacteriocine

137. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi:

A. stochează energia celulară

B. sintetizează membranele sporului bacterian

C. sintetizează capsula

D. este structură ţintă pentru dezinfectante

E. sintetizează peretele celular

138. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru :

A. Peniciline

B. Colistine

C. Lizozim

D. Polimixine

E. β lactamice

139. În peretele celular al bacteriilor se află:

A. sediul receptorilor pentru bacteriofagi

B. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive

C. structuri care stochează energia celulară

D. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii

Page 41: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

41

E. sediul receptorilor pentru bacteriocine

140. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive:

A. are o grosime de 3-8 nm

B. are o grosime de 15-50 μm

C. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani

D. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative

E. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică

141. Bacteriile Gram negative au peretele celular:

A. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive

B. cu o grosime de 15 – 50 nm

C. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul

D. prezintă la interior un strat polizaharidic

E. prezintă la interior capsula

142. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din:

A. polizaharide

B. acizi nucleici

C. proteine

D. acizi teichoici

E. citoschelet

143. Coloraţia Ziehl- Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină)

datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene:

A. conţinut crescut de proteine în peretele celular

B. conţinut scăzut de lipide în peretele celular

C. conţinut crescut de lipide în peretele celular

D. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă

E. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular

144. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin:

A. Genului Leptospira

B. Genului Klebsiella

C. Genului Treponema

D. Genului Salmonella

E. Genului Pseudomonas

145. În urma coloraţiei Gram, coloraţia uzuală în bacteriologie, se pot obţine următoarele coloraţii

ale bacteriilor pe frotiu:

A. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet

B. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu

C. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu

D. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se

colorează în violet

E. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu

Page 42: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

42

146. Structurile facultative ale bacteriilor sunt:

A. peretele celular

B. capsula

C. forma de rezistenţă

D. flagelii

E. pilii

147. Flagelii celulelor bacteriene sunt:

A. formaţiuni obligatorii

B. formaţiuni apendiculare

C. de natură lipidică

D. de natură proteică

E. organe de locomoţie

148. Organele de locomoţie ale bacteriilor, cilii:

A. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate

B. sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici

C. au rol în chemotactism

D. au rol în fenomenul de conjugare sexuală

E. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar)

149. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în:

A. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli

B. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli

C. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli

D. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene

E. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli

150. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri:

A. Multiple, scurte

B. filamentoase, drepte

C. rigide

D. cu rol în locomoţie

E. cu rol în conjugare

151. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din:

A. Genul Neisseria

B. Genul Enterobacteriaceae

C. Genul Staphylococcus

D. Genul Vibrio

E. Genul Pseudomonas

152. Fimbriile prezintă:

A. factori de patogenitate

B. flageline cu funcţie antigenică

Page 43: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

43

C. piline cu funcţie antigenică

D. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici

E. antigen- H

153. Pilii celulelor bacteriene pot fi:

A. pili somatici codificaţi cromozomial

B. pili comuni codificaţi de plasmide

C. pili sexuali codificaţi extracromozomial

D. pili de conjugare codificaţi de plasmide

E. pili vegetativi codificaţi extracromozomial

154. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt:

A. codificaţi de ADNul cromozomial

B. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă

C. cu rol în locomoţie

D. codificaţi de plasmide

E. cu rol în transferul de material genetic

155. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă:

A. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare

B. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule

C. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă

D. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi, în special de rezistenţă la antibiotice

E. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice

156. Germinarea bacteriană reprezintă:

A. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă

B. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic

C. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian

D. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine

E. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă

boala

157. Fenomenul invers germinării bacteriene este:

A. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune

B. procesul prin care bacteria, în condiţii nefavorabile, sintetizează membranele sporale

C. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala

D. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile

E. sporularea

158. Capsula este o structură bacteriană:

A. obligatorie

B. facultativă

C. cu rol în aderare la structurile ţintă

D. pe care bacteriile o secretă in vitro

E. cu rol de material de rezervă celular

Page 44: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

44

159. Învelişul extern facultativ al bacteriilor, capsula:

A. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor

B. este o reţea de fibre polizaharidice, care difuzează în mediu (capsula flexibilă)

C. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK

D. are funcţie fagocitară

E. este antigenică (antigenul K)

160. Glicocalixul este:

A. capsulă flexibilă

B. slime

C. o reţea de fibre polipeptidice

D. asigură formarea biofilmelor bacteriene

E. are rol în aderare la structurile ţintă

161. Capsula poate fi:

A. capsulă flexibilă

B. capsulă falsă

C. glicocalix

D. capsulă adevarată

E. macrocapsulă

162. Bacterii care prezintă capsulă sunt:

A. Streptoccocus pneumoniae

B. Bordetella pertusis

C. Neisseria meningitidis

D. Clostridium perfringens

E. Neisseria gonorrhoeae

163. Forma de rezistenţă a bacteriilor:

A. este o proprietate de specie, utilă în identificarea bacteriilor

B. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine

C. este o formă activă metabolic

D. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate

E. asigură multiplicarea celulor bacteriene

164. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate:

A. Genul Corynebacterium

B. Genul Bacillus

C. Genul Clostridium

D. Genul Klebsiella

E. Genul Neisseria

165. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care

prezintă:

A. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus

Page 45: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

45

B. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani

C. aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis

D. aşezare terminală (formă de suveică) - – Baccilus cereus

E. aşezare centrală (formă de suveică) - Baccilus anthracis

Tematica 2. Fiziologie bacteriană. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor.

Curba creşterii bacteriene. Nutriţia bacteriană.

Metabolismul bacterian.

Genetica bacteriană. Replicarea semiconservativă a ADN. Sinteza

proteinelor bacteriene.Variaţia genetică la bacterii

COMPLEMENT SIMPLU

1. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice, biochimice şi

antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni:

A. faza de lag

B. faza de log

C. faza staţionară

D. faza de declin

E. toate fazele

2. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi:

A. este adaptat parazitării celulelor eucariote

B. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral

C. participă la transferul genetic prin conjugare

D. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare

E. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie

3. Mutaţiile genetice se caracterizează prin:

A. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice

B. preluarea moleculei de ADN transformant

C. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului

D. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică

E. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali

4. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col:

A. conţin gene de rezistenţă la antibiotice

B. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive

C. nu codifica producerea de toxine extracelulare

D. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite

E. au efect letal asupra bacteriilor producătoare

Page 46: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

46

5. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:

A. Bacteriile posedă două tipuri de ADN, cromozomial şi extracromozomial

B. ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar

C. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom

D. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi

E. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice

6. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la

bacterii :

A. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică

B. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică

C. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND

D. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată.

E. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN

7. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi

simpli reprezintă catabolismul

B. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează

prin ATP

C. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice

D. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină, o moleculă de riboză şi trei

grupuri fosfat

E. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare

8. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un

compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere

B. Pentru a stoca energia în celule, organismele transferă electroni de la un compus la altul

printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere

C. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă

D. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen

E. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare

9. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic, acidul lactic pierde 2 atomi de

hidrogen

B. Procesul de reducere este un câştig de electroni

C. Procesul de reducere este o pierdere de electroni

D. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate

E. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice

10. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup

fosfat pentru a resintetiza ATP-ul

B. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură

Page 47: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

47

C. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic

D. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă

E. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice, fără a fi alterate, se numesc

catalizatori

11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Enzimele sunt catalizatori specifici, fiecare enzimă va afecta numai substratul specific

B. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi

C. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică

D. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine

E. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic

12. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat

B. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului

C. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima

D. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor

E. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă

13. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid

fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic

B. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc

dehidrogenaze

C. Coenzimele flavinice, FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid)

conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina

D. Coenzimele flavinice, FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid)

sunt importante în reacţiile fotosintetice

E. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă

14. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic, ce este o altă vitamina B

B. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o

serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs

C. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare

D. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul

atomilor de hidrogen

E. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni

15. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian:

A. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie

B. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie

C. Compuşii precum glucoza, care au mulţi atomi de hidrogen, sunt compuşi înalt oxidaţi

D. Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi

atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături

multiple)

Page 48: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

48

E. Glucoza este o substanţă nutritivă, valoroasă pentru organisme

16. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian

A. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută

prin oxidarea carbohidraţilor

B. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia

C. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia

D. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+

E. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH

17. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian):

A. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor

B. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof

C. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon

D. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+

E. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului

18. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian):

A. Glicoliza nu necesită oxigen, poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe

B. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă

diferită

C. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu

glicoliza

D. Bacillus subtilis, E.coli, Leuconostoc mesenterides, Streptococcus faecalis nu pot care

utiliza calea pentozo fosfaţilor

E. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic

19. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii:

A. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei

B. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei

C. Respiraţia este un proces generator de ATP

D. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi

E. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă

numită coenzima A (coA)

20. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii:

A. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici

B. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de

energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic

C. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul

D. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile

de oxidare şi reducere

E. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ, se eliberează energie care este folosită în generarea

ATP

21. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii:

Page 49: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

49

A. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă

mitocondrială

B. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică

C. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul

D. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică, alta decât

oxigenul.

E. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie

22. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii:

A. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de

ATP

B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de

ATP

C. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât

oxigenul

D. Respiraţia aerobă constă în glicoliză, ciclul Krebs, lanţul de transport de electroni

E. După ce glucoza este descompusă în acid piruvic, acesta poate lua calea respiraţiei sau

fermentaţiei

23. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii:

A. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri, aminoacizi, acizi organici, purine şi

pirimidine

B. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice

C. Fermentaţia nu necesită oxigen, ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni

D. Produce cantităţi mici de ATP, numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de

material iniţial

E. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile

chimice ale produşilor finali

24. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele, cu excepția:

A. este o diviziune simplă;

B. este o diviziune binară;

C. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică;

D. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului;

E. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive.

25. Pentru a supraviețui şi a se multiplica, bacteriile au nevoie de:

A. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul

celular;

B. energie;

C. se divid oricum, fără participarea unor factori externi;

D. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular;

E. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale

26. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea

bacteriilor, care afirmație este adevărată ?

Page 50: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

50

A. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru

bacterii ;

B. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele

mai simple ;

C. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin

sintetizarea din substanțe simple (proteine, acizi nucleici) preluate din mediu;

D. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe;

E. altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate.

27. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt:

A. hidrogenul, oxigenul, heliu şi argon;

B. carbon, azot, oxigen, deuteriu;

C. azot, carbon, oxigen, hidrogen;

D. hidrogen, sulf, fosfor, hidrogen;

E. clor, azot, oxigen, fosfor.

28. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului:

A. sursa de energie;

B. sursa de amoniu;

C. sursa de hidrogen;

D. sursa de carbonaţi;

E. sursa de oxigen.

29. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii,

bacteriile pot fi:

A. numai fototrofe;

B. autotrofe şi heterotrofe;

C. chemotrofe şi fototrofe;

D. heterotrofe şi chemotrofe;

E. numai chemotrofe.

30. Bacteriile fototrofe:

A. folosesc lumina ca sursă de energie;

B. se mai numesc şi bacterii chemosintetice ;

C. pot fi chimioorganotrofe;

D. pot fi chimiolitotrofe;

E. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie.

31. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de

carbon. În ceea ce priveşte sursa de carbon, bacteriile pot fi :

A. fototrofe si chemotrofe ;

B. fototrofe şi autotrofe ;

C. homotrofe şi heterotrofe ;

D. autotrofe şi heterotrofe ;

E. chemotrofe şi heterotrofe.

Page 51: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

51

32. Bacteriile heterotrofe :

A. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice ;

B. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2;

C. utiliează carbonul din substanțe anorganice;

D. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie;

E. necesită substanțe organice drept sursă de carbon.

33. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta, pot fi :

A. fototrofe ;

B. autotrofe ;

C. heterotrofe ;

D. chemoheterotrofe ;

E. chimioorganotrofe.

34. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta, sunt

cele :

A. fototrofe, autotrofe şi heterotrofe ;

B. autotrofe, fotoautotrofe şi chemotrofe ;

C. fotoautotrofe, fotoheterotrofe, chemoautotrofe şi chemoheterotrofe ;

D. chemoautotrofe şi heterotrofe;

E. heterotrofe, autotrofe, chemotrofe şi fototrofe.

35. Bacteriile chemoheterotrofe:

A. au energie furnizată de la sursa de carbon;

B. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici ;

C. au ca sursă de carbon CO2 ;

D. au energia furnizată de lumină ;

E. necesită substanțe organice drept sursă de carbon.

36. Bacteriile cu importanță clinică medicală :

A. Sunt bacterii parazite, care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex.

glucide);

B. Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe;

C. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman, ele găsesc substanţe nutritive

omplexe, disponibile, având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii.

D. În mediul de viață reprezentat de organismul uman, ele găsesc substanțe nutritive simple,

disponibile cu greu ;

E. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere.

37. Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală :

A. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în

prezență de oxigen) ;

B. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere ;

Page 52: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

52

C. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare, acest

proces furnizând şi energia sub formă de GTP ;

D. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în

abstența oxigenului), acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP, forma

universală de rezervă a energiei ;

E. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere.

38. În ceea ce priveşte factorii organici, următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția :

A. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii, fiind nevoie de o sursă exterioară;

B. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă

exterioară;

C. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care

le găsesc în mediu, le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi, care vor fi

utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene;

D. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele;

E. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor.

39. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate, cu excepția:

A. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari, care difuzează liber prin

membrana celulară;

B. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie, cu ajutorul unor sisteme de

transport, cu consum energetic;

C. Alte substanţe sunt molecule mari, care difuzează lent;

D. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici, care difuzează liber prin

membrana celulară;

E. Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate

membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile.

40. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt:

A. Apa şi hidrogenul;

B. Oxigenul şi hidrogenul molecular;

C. Apa, oxigenul, temperatura, pH-ul, osmolaritatea;

D. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor;

E. Doar apa.

41. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului, bacteriile pot fi:

A. saprofite;

B. patogene;

C. gram pozitive şi gram negative;

D. saprofite condiţionat patogene;

E. anaerobe şi aerobe.

42. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate, cu excepţia:

A. folosesc respiraţia oxibiotică;

B. se dezvoltă numai în medii cu oxigen;

Page 53: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

53

C. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus;

D. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei;

E. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium.

43. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată:

A. Oxigenul le este toxic;

B. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen;

C. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus;

D. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen, toxic;

E. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei.

44. Bacteriile anaerobe-aerotolerante:

A. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om;

B. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%);

C. exemple sunt Brucella spp, Neisseria spp;

D. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică;

E. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen.

45. În ceea ce priveşte superoxidul, următoarea afirmație este falsă:

A. este toxic pentru celule;

B. “fură” electroni;

C. trebuie neutralizat;

D. nu toate organismele produc superoxid;

E. se scrie O2-

.

46. Bacteriile strict anaerobe nu posedă:

A. doar SOD;

B. catalază şi superoxid dismutază;

C. numai catalază;

D. numai superoxid dismutază;

E. catalază şi SOD, dar posedă superoxid dismutază.

47. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea

bacteriilor, putând fi:

A. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid;

B. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei;

C. optimă – sub care bacteriile se divid lent;

D. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid;

E. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei.

48. În funcție de temperatura optimă, bacteriile se clasifică în:

A. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC;

B. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC;

C. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC;

D. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC;

Page 54: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

54

E. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC.

49. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt:

A. criofile;

B. mezofile;

C. termofile;

D. psihrofile;

E. xantofile.

50. PH-ul mediu pentru bacterii este de:

A. 6,7-7,2;

B. 5,5-6;

C. 8,1-8,6;

D. 7,2-7,4;

E. 6,2-6,4.

51. Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona:

A. Alcalină, Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8,5);

B. Acidă, Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2);

C. Acidă, Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1);

D. Alcalină, Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9,2);

E. Acidă, Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ).

52. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt:

A. streptococii;

B. meningogocii;

C. gonococii;

D. stafilococii;

E. pneumococii.

53. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este:

A. este necompartimentat;

B. este unicelular;

C. are o mare rigiditate;

D. este restricţionat genetic;

E. este teleonomic.

54. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

A. Cele două laturi ale metabolismului, anabolismul şi catabolismul, nu trebuie neapărat să

fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor;

B. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare, ce au loc cu consum de

energie, poartă numele de catabolism.

C. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide, lipide,

proteine) cu eliberare de energie, stocată în ATP, poartă numele de catabolism.

D. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție;

Page 55: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

55

E. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe

celule.

55. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este:

A. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă;

B. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice;

C. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului

celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor.

D. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice;

E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare, ce au loc cu consum de

energie, poartă numele de anabolism.

56. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii

(eucariote şi procariote):

A. glicoliza, calea de sinteză aerobă a glucozei;

B. alfa-oxidarea acizilor graşi;

C. ciclul acizilor dicarboxilici;

D. glicoliza, calea de degradare aerobă a glucozei;

E. şuntul pentozo-fosfaților.

57. În catabolizarea glucozei, bacteriile folosesc trei căi principale, şi anume:

A. Glicoliza, şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi;

B. Ciclul acizilor dicarboxilici, glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi;

C. Ciclul Embden-Meyerhof, şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici;

D. Glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof;

E. Șuntul pentozo-fosfațulor, beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici.

58. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor, următoarea afirmație este falsă:

A. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular), sau pot

fi transportatori liberi (NAD, NADP);

B. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule, intervin transportatorii

de electroni;

C. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică), fermentația şi

respirația anaerobă;

D. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin

procese de oxido-reducere, care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi

acceptare de hidroxil(OH-);

E. În ceea ce priveşte respirația anaerobă, donorul este o substanță organică iar acceptorul

este o substanță anorganică diferită de O2

59. În ceea ce priveşte ciclul celular, următoarea afirmație este neadevărată:

A. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară

constituie ciclul celular;

B. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial;

C. ADN-ul cromozomial codifică proteinele;

Page 56: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

56

D. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară;

E. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară.

60. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată:

A. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule;

B. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii), timpul de generație este de 20 de ore;

C. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă, deci să-şi înjumătățească numărul,

se numeşte timp de generație;

D. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea), timpul de generație este de 20 min – 3 h;

E. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea), timpul de generație este de 20 de ore.

61. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro, nefiind influențată de factori ca:

A. enzimele gazdei;

B. pH-ul mediului;

C. statusul nutrițional al pacientului;

D. nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro;

E. factorii de apărare celulară şi umorală.

62. Fazele unei culturi bacteriene sunt:

A. Faza de latență (log);

B. Faza staționară (Iag);

C. Faza de declin;

D. Faza exponențială (Iag);

E. Faza de declin (log).

63. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată?

A. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care

se divid; faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare

B. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant, iar numărul lor creşte

logaritmic;

C. faza de latență – când, din cauza scăderii concentrației oxigenului, modificării pH,

acumulării de metaboliți toxici, rata diviziunilor începe să crească;

D. faza de declin - faza în care celulele se divid în mod constant, iar numărul lor creşte

logaritmic;

E. faza de latență - faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare.

64. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor, cu excepția:

A. mobilitatea;

B. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme;

C. reacțiile biochimice;

D. forma şi caracteristicile structurale;

E. metabolismul.

65. Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o

proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. Gena poate fi:

Page 57: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

57

A. structurală – controlează funția ADN-ului

B. pentru sinteza de ADN mesager, ADN ribozomal şi ADN de transfer;

C. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură;

D. pentru sinteza ARN de transfer;

E. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal.

66. Nucleotidele au în compoziția lor:

A. o hexoză;

B. o bază azotată;

C. gruparea tio;

D. gruparea fosfit;

E. o pentoză (proteină).

67. Bazele purinice sunt:

A. A, G;

B. C, T;

C. A, T;

D. A, C;

E. C, G.

68. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian, următoarea afirmație este adevărată:

A. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună;

B. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil;

C. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată;

D. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen;

E. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot, între cele două baze azotate.

69. Bazele azotate se împerechează specific:

A. adenina cu guanina;

B. citozina cu timina;

C. citozina cu adenina;

D. adenina cu timina;

E. timina cu citozina.

70. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul, următoarea afirmație este falsă:

A. trei baze azotate formează un codon;

B. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare, ex

CODONUL START, CODONUL STOP;

C. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN;

D. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină, care

este produsul unei gene

E. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului.

71. Următoarea afirmație este adevărată:

A. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide;

Page 58: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

58

B. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o

poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei;

C. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de

nucleotide, ceea ce determină apariția unor caracteristici noi;

D. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide;

E. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat.

72. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide, acestea nu pot fi:

A. factorii Col;

B. plasmidele M;

C. factorul F;

D. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică;

E. plasmidele R.

73. Cu privire la replicarea ADN, următoarea afirmație este falsă:

A. Replicarea ADN -ului este semiconservativă, cele două catene se separă şi se conservă

intacte în cele două molecule de ADN fiice;

B. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă;

C. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu

ADN;

D. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN;

E. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare.

74. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată:

A. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează

activitatea celulară;

B. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea, adică transformarea informației conținute în

secvența de ARNm în secvență de aminoacizi, formând o proteină la nivelul ribozomilor.

C. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție;

D. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă

de ARNm.

E. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea, denumită şi “traducere”.

75. Care asociere este corectă?

A. ARNt – codifică pentru proteine;

B. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi, maşinăria celulară a sintezei proteice;

C. ARNm – implicat în sinteza proteinelor;

D. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi, maşinăria celulară a sintezei proteice;

E. ARNr – implicat în sinteza proteinelor.

76. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN, următoarea afirmație este adevărată:

A. ARN este bicatenar, iar ADN monocatenar;

B. La ARN, zaharul este riboza, iar la ADN dezoxiriboza;

C. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T;

D. La ARN, zaharul este dezoxiriboza, iar la ADN riboza;

E. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U.

Page 59: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

59

77. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este:

A. Necesită o sursă de nucleotide ARN;

B. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE;

C. Necesită ADN polimerază;

D. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN, care cuprinde informaţia

pentru o proteină;

E. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular- o genă specifică-

drept tipar

78. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație:

A. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr;

B. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic;

C. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine;

D. Fiecare ribozom este format din 3 subunități; E. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină, ei trebuie activaţi

prin ataşarea de ARNt.

79. Cu privire la codonii start şi stop, urmatoarea afirmație este adevărată:

A. Codonul start este UAA;

B. Codonii stop sunt UAA, UAG şi AUG;

C. UAA, UAG, UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice;

D. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină;

E. Codonii stop sunt UGA, AGU şi UAA.

80. Mutația se poate datora unei:

A. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze, cu modificarea codonilor);

B. inserții de baze, de asemenea cu modificarea codonilor;

C. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta);

D. inserții de ADN mitocondrial;

E. modificări de temperatură.

81. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale;

B. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de

ARNm, oprind sinteza de proteine funcționale;

C. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta;

D. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta;

E. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale.

82. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este:

A. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut;

B. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre

sinteza materialului bacteriofagic;

C. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă;

Page 60: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

60

D. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene;

E. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre

liza materialului bacteriofagic.

83. Afirmația falsă cu privire la transducție este:

A. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri

care parazitează şi se multiplică în bacterii);

B. În timpul replicării fagilor în bacterie, fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic

al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic;

C. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor, când aceştia infectează alte bacterii, fragmentul

de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă, sau,

respectiv să devină plasmidă a acesteia;

D. Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima;

E. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul

unui fag temperat, care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta

producerea de toxină.

84. Conjugarea:

A. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special pneumococii,

achiziționează noi gene;

B. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul

unui pil sexual;

C. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura;

D. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Acestea transmit în general

caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un

factor de sex (pilii) (plasmidele R);

E. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F- (piliata) se apropie, şi, prin

intermediul pililor, se realizează contactul dintre cele două.

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Transpozonii:

A. sunt fragmente de ARN

B. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta

C. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom

D. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă

regiune

E. codifica colicine

2. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană :

A. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag

B. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare

C. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice

D. Se produce prin intermediul pililor comuni

Page 61: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

61

E. Are loc între o celula donor şi una acceptor

3. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic

la bacterii

A. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare

B. Frecvenţa transformării este scăzută

C. Frecvenţat transformării este crescută

D. Implică pilii sexuali

E. Implică un bacteriofag

4. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la

bacterii :

A. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante

B. Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag

C. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în

tulpini toxigene.

D. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice

E. Este o mutaţie indusă

5. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian:

A. Este semiconservativă

B. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei

C. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala

D. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’.

E. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager

6. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene :

A. Pot fi punctiforme

B. Pot fi induse

C. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN

D. Au loc prin recombinare genetică

E. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate

7. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii:

A. Are loc în doua etape

B. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer

C. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de

aminoacizi

D. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor

E. Translaţia are loc în nucleu

8. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii:

A. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN

B. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN

mesager

Page 62: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

62

C. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager

D. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică

E. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi

9. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în

secvenţa de baze a ARN:

A. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager

B. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm

C. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm

D. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm

E. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm

10. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie:

A. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază

B. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN.

C. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază

D. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor

E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare

11. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii:

A. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine

B. ARN -ul mesager conţine anti codonii

C. ARN-ul de transfer conţine codonii

D. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN

E. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’

12. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor:

A. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom

B. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer

C. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică.

D. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager

E. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific

13. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni:

A. Există 64 de codoni cu sens

B. Codonii cu sens codifică aminoacizii

C. Codonii non-sens sunt UAA, UAG, UGA

D. Codonii non-sens sunt UUA, UGA, AUG

E. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice.

14. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni

A. Codonul start este AUG

B. Codonul start este UUA

C. Codonul UUA codonul sens pentru metionina

D. Un codon este un set de trei nucleotide

E. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon

Page 63: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

63

15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian:

A. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie

B. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie

C. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe

poartă numele de catabolism

D. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice

E. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup

fosfat pentru a resintetiza ADP-ul.

16. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian:

A. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă

B. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen

C. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare

D. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic

E. Procesul de oxidare este un câştig de electroni

17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian:

A. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă

B. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt

transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus

C. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice,

D. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin

E. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor

18. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian:

A. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi

un component neproteic numit cofactor.

B. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului.

C. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce

sunt necesari substratului

D. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze

E. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni.

19. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian:

A. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie

B. ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie

C. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt

preluaţi de NAD+

D. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin

fosforilarea substratului

E. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a

glucozei

20. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian

A. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic

Page 64: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

64

B. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas

C. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive

D. Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei

E. La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de

exemplu nitrat, sulfat, carbonat.

21. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii:

A. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile

de oxidare şi reducere

B. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul

C. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie

D. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă

mitocondrială

E. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni

22. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii

A. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât

oxigenul

B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de

ATP

C. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie

D. Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni

E. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul.

23. Diviziunea bacteriană:

A. este o diviziunea binară;

B. are ca etapă separarea celulelor fiice;

C. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică;

D. este o diviziune simplă;

E. nu are ca etapă formarea septului de diviziune.

24. Pentru a supraviețui şi a se multiplica, bacteriile au nevoie de:

A. apă;

B. lipide;

C. energie;

D. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale;

E. substanțe necesare pentru metabolismul celular.

25. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive, astfel

încât:

A. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple;

B. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule

complexe preluate din mediu;

C. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate;

D. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple;

E. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate.

Page 65: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

65

26. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt:

A. sulful;

B. azotul;

C. carbonul;

D. oxigenul;

E. hidrogenul.

27. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor:

A. sursa de apă;

B. sursa de substanțe anorganice;

C. sursa de energie;

D. sursa de carbon;

E. sursa de azot.

28. În ceea ce priveşte sursa de energie, bacteriile pot fi:

A. chimioorganotrofe;

B. autotrofe;

C. fototrofe;

D. heterotrofe;

E. chemotrofe.

29. Bacteriile chemotrofe:

A. se mai numesc şi bacterii fotosintetice;

B. pot fi chimiolitotrofe;

C. utilizează carbonul din substanțe organice;

D. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici;

E. pot fi heterotrofe.

30. Bacteriile autotrofe:

A. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon;

B. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice;

C. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice;

D. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2;

E. utilizează carbonul din substanțe organice.

31. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă:

A. bacterii chemotrofe;

B. bacterii autotrofe;

C. bacterii fotoautotrofe;

D. bacterii heterotrofe;

E. bacterii chemoheterotrofe.

32. Alegeți asocierile corecte:

A. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a

compuşilor organici sau anorganici, necesitând substanțe organice drept sursă de carbon;

B. bacterii fotoheterotrofe – lumină, compuşi organici;

Page 66: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

66

C. bacterii chemoautotrofe – lumină, CO2;

D. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici, CO2;

E. bacterii chemoheterotrofe - energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a

compuşilor organici sau anorganici, necesitând substanțe organice drept sursă de carbon.

33. Bacteriile cu importanță clinică:

A. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie;

B. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman, ele găsesc substanţe nutritive

complexe, disponibile, neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii;

C. Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite;

D. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman, ele găsesc substanţe nutritive

complexe, disponibile, având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de

biosinteză proprii;

E. sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie.

34. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de

carbohidrați, care sunt degradați prin:

A. reducere;

B. fermentare (în absența O2);

C. oxidare;

D. fermentare (în prezența O2);

E. oxidare, acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP.

35. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt:

A. P

B. Mg;

C. Urme de Cu, Co, Mn, Zn;

D. Fe;

E. Ar.

36. În ceea ce priveşte bacteriile, următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate,

cu excepția:

A. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor;

B. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu, le preiau

şi le degradează enzimatic până la aminoacizi, care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor

bacteriene;

C. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor;

D. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu, îi preiau şi

îi cuplează enzimatic până la peptide, care vor fi utilizate în sinteza proteinelor

bacteriene;

E. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor.

37. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană:

A. Unele substanțe sunt molecule mari, care difuzează rapid;

Page 67: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

67

B. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici, care difuzează liber prin

membrana celulară;

C. Unele sunt molecule mici, care difuzează lent;

D. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație, cu ajutorul unor sisteme de

transport, fără consum energetic;

E. Unele substanțe sunt molecule mari, care difuzează lent.

38. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor, acestea pot fi:

A. bacterii strict aerobe;

B. bacterii anaerobe-aerotolerante;

C. bacterii microaerofile;

D. bacterii strict anaerobe;

E. bacterii aerobe – facultativ anaerobe.

39. Alegeți asocierile corecte:

A. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen;

B. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru

om;

C. bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică;

D. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2;

E. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie, dar oxigenul nu le este

toxic.

40. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea

bacteriilor, putând fi:

A. psihrofilă;

B. minimă;

C. optimă;

D. maximă;

E. termofilă.

41. În funcție de temperatura optimă, bacteriile se clasifică în:

A. criofile;

B. higrofile;

C. mezofile;

D. xantofile;

E. psihrofile.

42. Alegeți asocierile corecte:

A. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC;

B. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC;

C. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC;

D. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC;

E. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC.

Page 68: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

68

43. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime, se poate

spune că:

A. au o temperatură optimă de creştere la 40oC;

B. sunt cele mezofile;

C. au o temperatură optimă de creştere la 22oC;

D. sunt cele criofile;

E. au o temperatură optimă de creştere la 37oC.

44. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false:

A. pH-ul optim pentru bacterii este de 8,2-8,4;

B. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus);

C. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2;

D. pH-ul optim pentru bacterii este de 6,5-6,7;

E. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae).

45. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că:

A. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare;

B. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante;

C. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor;

D. bacteriile halotolerante sunt streptococii;

E. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută.

46. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt:

A. este restricţionat genetic;

B. are o mare rigiditate;

C. este teleonomic;

D. este pluricelular;

E. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie.

47. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian:

A. teleonomic - cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine;

B. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu;

C. necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure

celule;

D. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. Coli are un timp de diviziune de aprox.

20 de minute;

E. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare

eficienţă.

48. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate?

A. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide, lipide,

proteine) cu eliberare de energie, stocată în ATP, poartă numele de anabolism;

B. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide, lipide,

proteine) cu eliberare de energie, stocată în ATP, poartă numele de catabolism;

C. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie

poartă numele de anabolism;

Page 69: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

69

D. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie

poartă numele de catabolism;

E. Cele două laturi ale metabolismului, anabolismul şi catabolismul, trebuie să fie în perfect

echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor.

49. Anabolismul bacterian:

A. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă;

B. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului

celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor;

C. are ca etapă controlul activităţii enzimatice;

D. are ca etapă glicoliza;

E. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice.

50. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi

procariote):

A. amono-oxidarea acizilor graşi;

B. şuntul pentozo-fosfaţilor;

C. ciclul acizilor dicarboxilici;

D. glicoliza;

E. glicogeneza.

51. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice, pot fi îndreptaţi spre producerea de :

A. glucide;

B. energie;

C. aminoacizi;

D. lipide;

E. substanţe anorganice.

52. În catabolizarea glucozei, bacteriile folosesc următoarele căi:

A. Glicoliza;

B. Şuntul pentozo-fosfaţilor;

C. Ciclul acizilor monocarboxilici;

D. Ciclul Embden-Meyerhof;

E. Beta-oxidarea acizilor graşi.

53. Şuntul pentozo-fosfaţilor:

A. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza;

B. este calea cea mai importantă, atât la procariote, cât şi la eucariote;

C. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2;

D. are ca şi produs final piruvatul;

E. este calea finală a metabolismului glucidic.

54. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt:

A. cu ajutorul luminii;

B. respirația anaerobă;

C. fermentația;

Page 70: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

70

D. respirația (oxibiotică);

E. procese de oxido-reducere.

55. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă, prin sciziparitate;

B. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică;

C. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune;

D. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice

atât între ele cât şi cu celula parentală;

E. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară.

56. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele:

A. se referă la creşterea numărului de celule;

B. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii), timpul de generație este de 20 min – 3 h;

C. la bacteriile cu diviziune lentă, timpul de generație este de 20 h;

D. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație;

E. se referă la înjumătățirea numărului de celule.

57. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro, fiind influențată de factori ca:

A. pH-ul mediului;

B. enzimele gazdei (Ig, complement);

C. factorii de apărare celulară (protează, hialuronidază);

D. statusul nutrițional al pacientului;

E. umiditatea.

58. În ceea ce priveşte creşterea în vitro, fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt:

A. faza exponențială (Iag);

B. faza staționară;

C. faza de declin;

D. faza de latență (Iag);

E. faza staționară (log).

59. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene:

A. faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se

divid;

B. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant, iar numărul creşte

logaritmic;

C. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului, modificării pH,

acumulării de metaboliți toxici, rata diviziunilor începe să scadă;

D. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat, până la

epuizarea substanțelor nutritive din mediu, scăderea pH-ului şi a concetranției O2, cu

acumularea de produşi toxici;

E. faza de latență – celulele, în această fază, sunt tinere, au toate caracterele morfologice,

biochimice şi antigenice specifice.

Page 71: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

71

60. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt:

A. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general, doarece codul

genetic este unic în lumea vie;

B. Cu excepția virusurilor ARN, niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în

ADN;

C. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul

unui număr mare de generații, în timp foarte scurt;

D. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar, care este unitatea

stucturală a genei;

E. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite.

61. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite, acestea incluzând:

A. mobilitatea;

B. metabolismul;

C. reacțiile chimice;

D. morfologia;

E. lipsa de interacțiune cu alte organisme.

62. Cromozomul bacterian:

A. este reprezentat de o moleculă de ARN;

B. are molecula de ADN circulară, dublu helicoidală;

C. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular

autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN;

D. conține în jur de 3000-4000 de gene;

E. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate.

63. Alegeți asociațiile corecte:

A. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului;

B. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură;

C. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt;

D. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură;

E. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului.

64. ADN bacterian:

A. are bazele azotate purinice sau pirimidinice;

B. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat;

C. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide;

D. are ca baze purinice: A,T;

E. are ca baze pirimidinice: C, G.

65. ADN-ul celular bacterian:

A. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat;

B. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună;

C. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate;

D. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat;

Page 72: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

72

E. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix.

66. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele:

A. Datorită complementarităţii bazelor, dacă se cunoaşte structura unui lanţ, se poate şti

structura lanţului complementar;

B. Lanțurile de ADN sunt complementare;

C. Bazele se împerechează specific;

D. Adenina se împerechează cu citozina;

E. Guanina se împerechează cu timina.

67. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele:

A. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă;

B. în ciuda instabilității, cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de

“desfacere”;

C. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar

pentru replicare;

D. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice;

E. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat.

68. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt:

A. succesiune de codoni reprezintă codul genetic;

B. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare;

C. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide;

D. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie

corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei;

E. codonii stop sunt UAA; UAG; UGA.

69. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile

particulare ale unui organism;

B. Fenotipul se referă la proprietăţile existente, ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un

moment dat;

C. În termeni moleculari, fenotipul este o colecţie de gene;

D. Fenotipul este o colecţie de proteine;

E. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale, dar nu proprietăţile respective.

70. Structura ADN:

A. este triplu catenară;

B. are lanţuri antiparalele de nucleotide;

C. are bazele cu structură identică;

D. conţine o grupare fosfit;

E. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’- 3’.

71. ADN-ul bacterian conţine:

A. ADN mitocondrial;

B. ADN cromozomal;

Page 73: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

73

C. ADN plasmidic;

D. ADN extracromozomal;

E. ADN de transfer.

72. ADN cromozomial bacterian:

A. este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN;

B. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice;

C. este dublu catenar;

D. se consideră că formează mai mulți cromozomi;

E. are ca baze azotate: adenina, guanina, citozina şi uracilul.

73. Plasmidele:

A. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială;

B. Sunt molecule de ADN cu cerc închis, superhelicoidal;

C. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă;

D. Pot exista integrate în cromozomul bacterian;

E. Pot exista în epizomi.

74. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide:

A. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare;

B. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide

bacteriene cu multiplicare rapidă, astfel încât expresia lor este foarte eficientă;

C. Factorul F – de fertilitate;

D. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale

rezistenței la antibiotice;

E. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a

recombinărilor.

75. Ce putem afirma despre replicarea ADN?

A. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă;

B. Replicarea ADN-ului este semiconservativă, cele două catene se separă şi se conservă

intacte în cele două molecule de ADN fiice;

C. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare;

D. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în

mod identic;

E. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN.

76. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele:

A. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape;

B. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează

activitatea celulară;

C. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager

este una dintre etape;

D. ADN ARNm proteine (schema reprezintă legea

generală a geneticii moleculare);

transcripţie

translaţie

Page 74: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

74

E. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă

de aminoacizi formând o proteină, la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă.

77. Alegeți răspunsurile corecte:

A. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin

procesul de translație;

B. ARN este monocatenar;

C. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular- o genă specifică-

drept tipar;

D. T- ADN dictează A-ARNm;

E. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază.

78. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN:

A. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor;

B. ARNt – conține anticodonul;

C. ARNr – conține un codon;

D. ARNr – conține ribozomul 50 S;

E. ARNm – conține 3 baze.

79. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt:

A. Iniţial, capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei

proteice);

B. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm;

C. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3

nucleotide, numită anticodon, care este complementar cu codonul pentru aminoacidul

transportat de ARNt;

D. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom;

E. Un codon special, STOP codon din ARNm, numit sense codon, semnalează terminarea

lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom.

80. Codonii NON sense sunt:

A. AUG;

B. UAA;

C. UGA;

D. AUU;

E. UAG.

81. Mecanismele care duc la variații genetice sunt:

A. Transferul de material genetic extracelular;

B. Mutația spontană;

C. Mutația indusă de factori chimici;

D. Transferul de material intracelular;

E. Mutația indusă de factori fizici.

82. Mutația se poate datora unei:

Page 75: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

75

A. Inserții de baze, fără modificarea codonilor;

B. Deleții (sintetizarea de mai multe baze);

C. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze, fără modificarea codonilor);

D. Substituția de baze;

E. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată.

83. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. Substituția de baze - tranziție sau transversie;

B. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale;

C. Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta;

D. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm, oprind

sinteza de proteine funcționale;

E. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT.

84. Transferul genetic la bacterii se face prin:

A. Conjugare;

B. Rotație;

C. Translație;

D. Transformare;

E. Transducție.

85. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic:

A. Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus;

B. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”;

C. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus;

D. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil

sexual;

E. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui

pil sexual.

86. Bacteriofagii:

A. Sunt bacterii ale virusurilor;

B. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic;

C. Prezintă o coadă;

D. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor

țintă;

E. Sunt formați din cap, gât, guler, teacă, ARN şi coadă.

87. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen:

A. Ciclul litic - rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom

în citoplasmă, unde va iniția un ciclu litic;

B. Ciclul lizogen - acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în

paralel cu acesta;

C. Ciclul litic - în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut;

Page 76: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

76

D. Ciclul lizogen - acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg

metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic;

E. Ciclul litic - bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor

putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene.

88. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeți variantele

corecte cu privire la ea:

A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile

achiziţionează noi gene;

B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care

parazitează şi se multiplică în bacterii);

C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă

receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;

D. Frecvența transformărilor este scăzută;

E. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare.

89. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeți variantele corecte

cu privire la ea:

A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile

achiziţionează noi gene;

B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care

parazitează şi se multiplică în bacterii);

C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă

receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;

D. În timpul replicării fagilor în bacterie, fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic

al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic;

E. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante.

90. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeți variantele corecte cu

privire la ea:

A. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante;

B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care

parazitează şi se multiplică în bacterii);

C. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile

achiziţionează noi gene;

D. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă

receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;

E. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul

unui pil sexual.

Page 77: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

77

Tematica 3.

Patologie, infecţia bacteriană. Flora saprofită şi rolul benefic. Relaţia

dintre microorganisme şi gazdă. Patogenitate bacteriană.

Virulenţa (colonizare, multiplicare şi invazivitate, exo- şi endotoxine)

Complement simplu

1. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici:

A. pot produce şoc endotoxic

B. sunt de natură proteică

C. produc leucocitoză

D. sunt termolabile

E. se folosesc la prepararea anatoxinelor

2. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi:

A. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă

B. sunt de natură polizaharidică

C. au capacitate nocivă redusă

D. acţionează numai pe vase

E. stimulează foarte slab răspunsul imun

3. Flora saprofită:

A. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele

B. este patogenă

C. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele

D. se găseşte în articulaţii

E. se găseşte în sânge

4. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie:

A. Staphylococcus aureus

B. Difteromorfi

C. Streptococcus viridans

D. Streptococcus pyogenes

E. Streptococcus pneumoniae

5. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit:

A. Streptococcus pyogenes

B. Salmonella tiphy

C. Shigella

D. Proteus

E. Escherichia coli enteropatogen

Page 78: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

78

6. Bifaţi răspunsul corect:

A. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană

B. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros

C. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi

D. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis

E. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae.

7. În ceea ce priveşte flora comensală, care din următoarele afirmaţii este falsă:

A. pe tegumente se pot găsi: stafilococi, streptococi, bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram

negativi

B. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi, lactobacili, enterococi

C. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis, pneumococi, streptococi beta

hemolitici

D. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă

E. în vagin se găsesc bacilii Doderlein

8. Apariţia procesului infecţios este dependentă:

A. numai de factorii de apărare ai macroorganismului

B. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei

C. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului

D. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului

E. numai de efectorii imunităţii umorale

9. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă:

A. Salmonella tiphy

B. Salmonella paratiphy

C. Shigella flexneri

D. Klebsiella pneumoniae

E. Vibrio cholerae

10. Care enunţ referitor la patologie este fals?

A. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite;

B. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme;

C. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate;

D. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile;

E. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome.

11. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect?

A. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere;

B. După naştere E.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros;

C. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe

suprafaţa acestuia;

D. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul

celulelor ce alcătuiesc organismul;

Page 79: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

79

E. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului

alcătuiesc flora saprofită (flora normală).

12. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman, normal sterile

nereprezentate de:

A. Stomac;

B. Urină;

C. Bilă;

D. Intestin gros;

E. Lichid articular.

13. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin:

A. Streptococi viridans;

B. Neisserii saprofite;

C. Corynebacterii;

D. Bacteroides;

E. Staphylococcus epidermidis.

14. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin:

A. Lactobacili;

B. Staphylococcus aureus;

C. Neisseria meningitidis;

D. Haemophilus influenzae;

E. Streptococcus pneumoniae.

15. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia:

A. Bacteroides;

B. Bifidobacterium;

C. E.coli;

D. Fusobacterium;

E. Coci anaerobi.

16. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia:

A. E.coli;

B. Enterobacter;

C. Proteus;

D. Klebsiella;

E. Bifidobacterium.

17. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată?

A. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită;

B. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis, corynebacterii;

C. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal;

D. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite

specii de bacterii aerobe şi anaerobe;

Page 80: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

80

E. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se

modifică flora vaginală.

18. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia:

A. Propionibacterium acnes;

B. Coci anaerobi;

C. Staphylococcus epidermidis;

D. Corynebacterii;

E. Coliformi.

19. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect?

A. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama

celuilalt dar cel din urmă nu este afectat;

B. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale;

C. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează, aduc beneficii;

D. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme;

E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism

beneficiază în defavoarea celuilalt.

20. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia:

A. Febră tifoidă;

B. Tetanos;

C. Tuberculoză;

D. Varicelă;

E. Herpes.

21. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin:

A. Sporadică, apare ocazional;

B. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală;

C. Endemică, boală constant prezentă în populaţie;

D. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp;

E. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală.

22. Virulenţa este determinată de următoarele, mai puţin:

A. Factorii de colonizare;

B. Invazivitatea;

C. Capacitatea de a elabora toxine;

D. Capacitatea de a forma lipide;

E. Enzime.

23. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia:

A. Pili;

B. Cili;

C. Fimbrii la enterobacterii;

D. Glicocalixul la streptococi;

E. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic.

Page 81: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

81

24. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect?

A. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa

bacteriană;

B. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele

epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza;

C. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei, împiedicând fagocitoza;

D. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene, nu se produce

distrugerea prin fagocitoză;

E. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile

celulelor epiteliale.

25. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri:

A. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor;

B. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător;

C. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive;

D. Au structura glucidică;

E. Sunt termolabile.

26. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri:

A. Sunt difuzibile pe cale limfatică, uneori nervoasă, producând efecte la distanţă de locul

producerii lor;

B. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană;

C. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi

nu de bacterii;

D. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva

toxinelor;

E. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de

toxoizi).

27. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect?

A. Există trei grupe de exotoxine;

B. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor;

C. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos;

D. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator;

E. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice.

28. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea:

A. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian

ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora;

B. Sunt termostabile;

C. Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid);

D. Toate produc aceleaşi semne şi simptome;

E. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente.

Page 82: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

82

29. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor:

A. Leucocidinele, produse de stafilococi, streptococi pot distruge neutrofilele

(polimorfonuclearele PMN);

B. Hemolizinele produc liza eritrocitelor, pot fi produse de stafilococi, streptococi,

Clostridium perfringens;

C. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge;

D. Kinazele bacteriene degradează fibrina, ce favorizează răspândirea infecţiei;

E. Hialuronidaza, produsă de streptococi, dizolvă acidul hialuronic, un tip de polizaharide

din ţesutul lipidic.

Complement multiplu

1. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene:

A. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative

B. Sunt componentele structurale ale peretelui celular

C. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive

D. Au structura lipopolizaharidică

E. Se pot transforma în vaccinuri

2. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene :

A. Sunt de natură proteică

B. Sintetizate de bacterii Gram pozitive

C. Pot fi transformate în anatoxine

D. Sunt termostabile

E. Prezintă antigenicitate scăzută

3. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă:

A. Nespecific

B. Ireversibil, odată legate de substrat

C. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive

D. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor

E. Au efecte locale

4. Exotoxinele bacteriene:

A. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene

B. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central

C. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic

D. Sunt de natură lipo – polizaharidica

E. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric

5. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene:

A. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala

B. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie

C. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale

gazdei

Page 83: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

83

D. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza

E. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor

6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană :

A. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană

B. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană

C. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor

D. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei

E. Coagulazele sunt produse de stafilococi

7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene:

A. Sunt de natură proteică

B. Sunt termostabile

C. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica

D. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive

E. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular

8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene:

A. Au structură lipopolizaharidică

B. Sunt termolabile, fiind distruse la 60 grade Celsius

C. Prezintă antigenicitate crescută

D. Produc leucopenie, mai ales prin neutropenie

E. Se pot transforma in vaccinuri

9. Patologia se ocupă cu:

A. Cauza sau etiologia unei boli;

B. Patogeneza, modul în care se dezvoltă o boală;

C. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală;

D. Efectele bolii asupra organismului;

E. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli, precum şi al metodelor de a le pune în

evidenţă.

10. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate?

A. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite;

B. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme;

C. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate;

D. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile;

E. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome.

11. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate?

A. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere;

B. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul

matern;

C. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după

începerea respiraţiei şi a hrănirii;

D. După naştere E.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire;

Page 84: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

84

E. După naştere E.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros.

12. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate?

A. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire;

B. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii;

C. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de

timp;

D. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea

condiţiilor de mediu;

E. Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire.

13. Care din următoarele eunţuri sunt false?

A. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe

suprafaţa acestuia;

B. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul

celulelor ce alcătuiesc organismul;

C. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul

celulelor ce alcătuiesc organismul;

D. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului

alcătuiesc flora patogenă (flora normală);

E. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă, reprezentând un mijloc de

apărare a organismului.

14. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate?

A. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu, substrat

nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane;

B. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte

saprofită condiţionat patogenă);

C. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte

saprofită condiţionat patogenă);

D. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal

sterile (sânge, lichid cefalo-rahidian LCR, urină etc.);

E. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu

antibiotice sau prin alte mecanisme.

15. Care din următoarele eunţuri sunt false?

A. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care

poate dispărea;

B. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium

tuberculosis, Vibrio cholerae etc);

C. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman, normal

sterile reprezentate de: organele interne, articulaţii, sânge, LCR, lichid peritoneal, pleural,

articular, urină, bilă;

D. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală

zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii;

E. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni.

Page 85: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

85

16. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul

nazo-faringelui şi cavităţii bucale;

B. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul

nazo-faringelui şi cavităţii bucale;

C. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru;

D. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru;

E. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru.

17. În fosele nazale se găseşte:

A. Streptococcus pneumoniae;

B. Staphylococcus epidermidis;

C. Staphylococcus aureus;

D. Streptococcus pyogenes;

E. Corynebacterii.

18. În orofaringe există:

A. Streptococi viridans;

B. Neisserii saprofite;

C. Staphylococcus aureus;

D. Haemophilus influenzae;

E. Streptococcus pneumoniae.

19. În orofaringe există:

A. Corynebacterii;

B. Bacteroides;

C. Lactobacili;

D. Staphylococcus epidermidis;

E. Staphylococcus aureus.

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui;

B. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic;

C. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori;

D. Duodenul, jejunul, ileonul superior au o floră redusă;

E. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi

substanţelor nutritive.

21. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de:

A. Bacterii anaerobe: Bacteroides, Bifidobacterium;

B. Bacterii anaerobe: E.coli, Enterobacter;

C. Bacterii anaerobe: Proteus, Klebsiella;

D. Bacterii anaerobe: Citrobacter, Streptococcus faecalis;

E. Bacterii anaerobe: Fusobacterium, coci anaerobi.

Page 86: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

86

22. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de:

A. Bacterii aerobe: Bifidobacterium, Fusobacterium;

B. Bacterii aerobe: Bacteroides, coci anaerobi;

C. Bacterii aerobe: Enterobacter, Citrobacter;

D. Bacterii aerobe: E.coli, Proteus;

E. Bacterii aerobe: Klebsiella, Streptococcus faecalis.

23. Care din următoarele variante sunt adevărate?

A. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din

greutatea acestora;

B. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită;

C. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis, corynebacterii;

D. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale;

E. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane.

24. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate?

A. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea

sexuală;

B. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite

specii de bacterii aerobe şi anaerobe;

C. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se

modifică flora vaginală;

D. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează

dezvoltarea genului Staphylococcus;

E. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric, deci un pH vaginal acid (3,8 -

4,5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene.

25. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale;

B. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric;

C. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric;

D. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene:

lizozim, lactoferină;

E. Substanţele antimicrobiene: lizozim, lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii

microorganismelor.

26. Cu referire la tegument putem spune următoarele:

A. Are o floră bacteriană rezidentă;

B. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe;

C. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe;

D. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate;

E. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede.

27. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de:

A. Propionibacterium acnes;

B. Coci anaerobi;

Page 87: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

87

C. Staphylococcus epidermidis;

D. Corynebacterii;

E. Streptococcus faecalis.

28. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt:

A. Staphylococcus epidermidis;

B. Corynebacterii;

C. Propionibacterium acnes;

D. Staphylococcus aureus;

E. Coliformi.

29. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această

regiune sunt reprezentate de:

A. Propionibacterium acnes;

B. Coliformi;

C. Staphylococcus epidermidis;

D. Corynebacterii;

E. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii.

30. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele:

A. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor

patogene;

B. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii;

C. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru, inhibând creşterea levurilor;

D. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice, spălarea intravaginală excesivă,

produse de igienă şi deodorante nepotrivite, pH-ul vaginal devine acid şi Candida

albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant;

E. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză.

31. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele:

A. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama

celuilalt iar cel din urmă este afectat;

B. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama

celuilalt dar cel din urmă nu este afectat;

C. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale;

D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează, nu aduc beneficii;

E. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale.

32. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele:

A. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme;

B. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B;

C. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul

celulelor bacteriene;

D. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru

supravieţuirea bacteriilor;

Page 88: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

88

E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism

beneficiază în defavoarea celuilalt.

33. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele:

A. În anumite condiţii un microorganism ca E .coli poate deveni patogen;

B. E. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire;

C. Dacă E. coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară, plămâni, leziuni poate produce

infecţii urinare, pulmonare sau abcese;

D. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase;

E. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca:

pneumonia cu Pneumocystis carinii, acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza

statusului imun scăzut.

34. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca:

A. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere, greaţă);

B. Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere, greaţă);

C. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie,

febră,induraţie);

D. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie,

febră,induraţie);

E. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Acesta

poartă numele de sindrom.

35. Bolile infecţioase pot fi:

A. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă, tuberculoză, varicelă);

B. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes, rujeolă, rubeolă);

C. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta;

D. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta;

E. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta.

36. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile:

A. Sporadică, apare ocazional (febra tifoidă în Europa, USA);

B. Sporadică, apare frecvent (febra tifoidă în Europa, USA);

C. Endemică, boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană);

D. Epidemică, un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de

exemplu gripa);

E. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală.

37. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele:

A. Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă;

B. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi

urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios);

C. Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman;

D. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale

microorganismelor;

Page 89: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

89

E. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a

unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare

normală de rezistenţă.

38. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. Aceasta

este determinată de:

A. factorii de colonizare;

B. invazivitatea;

C. capacitatea de a elabora toxine;

D. capacitatea de a prelua vitamine;

E. enzime.

39. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte?

A. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei;

B. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de

exemplu bacilul difteric);

C. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială, trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la

septicemie;

D. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este

asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine

bacteriene;

E. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau

plasmidic, cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii

tisulari.

40. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte?

A. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa

bacteriană;

B. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele

epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza;

C. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei, împiedicând fagocitoza;

D. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene, se produce distrugerea

prin fagocitoză;

E. Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile

celulelor epiteliale.

41. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte?

A. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine;

B. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge;

C. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine.

D. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului

lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător;

E. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative.

42. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false?

A. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile;

Page 90: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

90

B. Sunt difuzibile pe cale sanguină, uneori nervoasă, producând efecte la distanţă de locul

producerii lor;

C. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană;

D. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi

nu de bacterii;

E. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice.

43. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte?

A. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva

toxinelor;

B. Când exotoxinele sunt activate prin căldură, formaldehidă, nu mai produc boala dar sunt

capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi

păstrează imunogenitatea);

C. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de

toxoizi);

D. Există patru grupe de exotoxine;

E. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum, Clostridium tetani,

Corynebacterium diphteriae, stafilococul auriu.

44. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele:

A. Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular

bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza)

acestora;

B. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor, numită lipidul A este endotoxină;

C. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid);

D. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) :

febră, hipotensiune, şoc toxicoseptic, slăbiciune generală, hemoragie viscerală;

E. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente.

45. Cu referire la enzime putem spune următoarele:

A. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare;

B. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare;

C. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime;

D. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime;

E. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi

extracelulare.

46. Cu referire la enzime nu putem spune următoarele:

A. Leucocidinele, produse de stafilococi, streptococi pot distruge neutrofilele

(polimorfonuclearele PMN);

B. Leucocidinele, produse de stafilococi, streptococi nu pot distruge neutrofilele

(polimorfonuclearele PMN);

C. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor, pot fi produse de stafilococi, streptococi;

D. Hemolizinele produc liza eritrocitelor, pot fi produse de stafilococi, streptococi;

Page 91: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

91

E. Hemolizinele produc liza eritrocitelor, pot fi produse de stafilococi,dar nu şi de

streptococi.

47. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte?

A. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge;

B. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză;

C. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei;

D. Coagulazele sunt produse de stafilococi;

E. Coagulazele sunt produse de stafilococi.

48. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte?

A. Kinazele bacteriene degradează fibrina, ce favorizează răspândirea infecţiei;

B. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de

Staphylococcus aureus;

C. Hialuronidaza, produsă de stafilococi, dizolvă acidul hialuronic, un tip de polizaharide

din ţesutul conjunctiv;

D. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium, distruge fibronogenul ce formează

ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi;

E. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium, favorizeaza extinderea gangrenei

gazoase.

Page 92: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

92

Tematica 4

Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. Mecanisme

nespecifice (bariere mecanice, celulele fagocitare şi procesul de

fagocitoza).

Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii.

Definiţie şi clasificare a vaccinurilor

Complement simplu

1. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind:

A. organele limfoide centrale

B. sistemul imun

C. organele limfoide periferice

D. tegumentul

E. răspunsul imun umoral

2. Fagocitoza:

A. este un mecansim specific de apărare

B. implică limfocitele

C. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului

D. este efecuată de hematii

E. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia

3. Mecanismele specifice cuprind:

A. pielea

B. mucoasele

C. lizozimul

D. sistemul complement

E. sistemul imun

4. Vaccinurile pot fi:

A. vii atenuate

B. anatoxine

C. vaccinuri complete sau corpusculare

D. vaccinuri care conţin fragmente antigenice

E. toate răspunsurile sunt corecte

5. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia:

A. vaccinurile produc răspuns imun

B. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată

C. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul

D. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal, anti-Haemophylus

E. vaccinuri indispensabile sunt: BCG,DiTePer

Page 93: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

93

6. Vaccinurile vii atenuate:

A. se administrează în doză unică

B. după administrare se obţine un răspuns imun durabil

C. sunt contraindicate la gravide

D. sunt contraindicate la imunodeprimaţi

E. Toate răspunsurile sunt corecte

7. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este:

A. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică, predispune la infecţii;

B. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii;

C. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri;

D. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri;

E. Sexul:neimportant.

8. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este:

A. Rasa: unoeri poate fi un factor, de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză

decât rasa neagră;

B. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc, de exemplu antraxul la zootehnişti;

C. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare;

D. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi;

E. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie.

9. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect?

A. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme;

B. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut, între 8-10 şi acizii graşi produşi

de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică;

C. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă, îndepărtează mecanic

impurităţile şi bacteriile;

D. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea

bucală, de unde bacteriile pot fi eliminate;

E. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool, fum de ţigară,

virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene.

10. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ:

A. Lizozimul se găseşte în plasmă, lacrimi, salivă, secreţii nazale;

B. Properdina se găseşte în plasmă;

C. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării;

D. Lactoferina este o glicoproteină în salivă, lacrimi, secreţii nazale, ser, granulaţiile

leucocitelor;

E. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor.

11. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ:

A. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR, transpiraţie şi urină;

B. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele

bacteriilor Gram pozitive);

Page 94: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

94

C. Fibronectina glicoproteină din plasmă, are rol în opsonizare, în interacţiunea dintre celule

şi reacţionează cu complementul ;

D. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine;

E. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa

patogenilor: virusuri, bacterii, paraziţi şi tumori.

12. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect?

A. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator;

B. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri

evoluţia procesului infecţios;

C. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor

semne: înroşire(eritem), tumefiere, căldura, durere, impotenţă funcţională;

D. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză, primele sosite

sunt eozinofilele şi monocitele;

E. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator, proces în care bacteriile sunt înglobate

„fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage.

13. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia:

A. Vasodilataţie capilară;

B. Creşterea fluxului sanguin;

C. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina,

prostaglandine, leukotriene;

D. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice;

E. Fagocitoza.

14. Celulele fagocitare nu pot fi:

A. Circulante: neutrofile;

B. Fixe: macrofage;

C. Circulante: eozinofile;

D. Circulante: macrofage;

E. Circulante: monocite.

15. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals?

A. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei;

B. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului;

C. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina;

D. Chemotaxia este nu un factor chemotactic;

E. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină, mediatorul durerii.

16. Care din următoarele răspunsuri este fals?

A. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe

suprafaţa celulelor endoteliale;

B. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei

numită şi diapedeză;

C. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom;

Page 95: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

95

D. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează

spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom;

E. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice.

17. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi.Granulele lizozomale mici, reprezintă

85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia:

A. Lactoferine;

B. Mieloperoxidază;

C. Proteaze;

D. Nucleaze;

E. Lipaze.

18. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit?

A. Au rol în imunitatea naturală;

B. Sunt limfocite mici cu granulaţii;

C. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine;

D. Nu au specificitate pentru un anumit virus;

E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară.

19. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia:

A. Ficat;

B. Măduvă osoasă;

C. Timus;

D. Inelul Waldeyer;

E. Plăci Peyer.

20. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin:

A. Rol în liza bacteriană;

B. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului;

C. Neutralizează toxine bacteriene;

D. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor;

E. Funcţie virală directă.

21. Limfocitele T helper nu au următorul rol:

A. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi;

B. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice;

C. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare;

D. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B;

E. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată.

22. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi:

A. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală;

B. Imunitate naturală pasivă, transmisă transplacentar, prin anticorpi materni;

Page 96: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

96

C. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere;

D. Imunitate artificială activă prin vaccinare;

E. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune

sau imunoglobuline specifice).

23. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia:

A. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori;

B. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică;

C. Imunitate durabilă;

D. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani, toată viaţa);

E. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni, luni).

24. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia:

A. Vaccinul antitifoidic;

B. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk;

C. Vaccinul antivaricelos;

D. Vaccinul antiamaril;

E. Vaccinul antirubeolic.

25. Vaccinuri complete sau corpusculare, care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt

următoarele cu excepţia:

A. Vaccinul antihaemophilus (Hib);

B. Vaccinul antipertussis;

C. Vaccinul antiholeric;

D. Vaccinul antileptospirotic;

E. Vaccinul anti-hepatita A.

26. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării, vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu

excepţia:

A. Vaccinuri facultative, necesare unor grupe de vârstă extreme (copii, bătrâni), sau cu risc

infecţios: vaccinul antigripal, vaccinul antipneumococic, vaccinul anti-haemophylus,

vaccinul antirabic;

B. Vaccinuri folosite ocazional, în focare epidemice delimitate: antimeningococic,

antitifoidic;

C. Vaccinuri indispensabile, care nu sunt obligatorii: BCG, Di-Te-Per, antipoliomielitic oral

şi injectabil;

D. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril, etc.;

E. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos, antifebra Q.

Page 97: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

97

Complement multiplu

1. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind:

A. Complementul

B. Flora saprofită

C. Celulele natural ucigaşe NK

D. Limfocitele

E. Lizozimul

2. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun :

A. Face parte din mecanismele specifice ale apărării

B. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării

C. Este format din organe limfoide centrale

D. Are ca principale celule limfocitele

E. Principalele celule efectoare sunt neutrofilele

3. Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără:

A. Transferina

B. Properdina

C. Răspunsul imun umoral

D. Răspunsul imun celular

E. Interferonii

4. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză:

A. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase

B. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor, eozinofilelor, monocitelor

C. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor

D. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet

E. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom

5. Mecanisme de apărare specifică includ:

A. Plasmocitele

B. Proteinele de fază acută

C. Activarea limfocitului B

D. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK

E. Lactoferina

6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă:

A. naturală activă prin trecerea prin boală

B. artificială pasivă prin vaccinare

C. naturala pasivă transmisă transplacentar

D. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi

E. pasivă prin trecerea prin boală

7. Vaccinurile complete sau corpusculare sunt :

A. Anti-haemophilus

Page 98: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

98

B. Anti-pertussis

C. Antiholeric

D. Antimeningococic

E. Anti-hepatită B

8. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate:

A. se mai numesc anatoxine

B. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine

C. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă

D. toxoizii nu au actiune specifica

E. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică

9. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele:

A. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă

B. se administrează în doze multiple

C. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă

D. imunitatea obţinută nu este durabilă

E. nu sunt contraindicate la gravide

10. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B

B. este un mecanism nespecific de apărare

C. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite

D. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie

E. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie

11. Sistemul complement

A. este un complex de 20 substanţe proteice

B. componentele acestuia se activează în cascadă

C. activarea e declansata de complexe imune

D. activarea e declansata de bacterii

E. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei

12. Care afirmaţii sunt adevărate?

A. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului

dintre gazdă şi microorganisme;

B. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene;

C. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic;

D. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate.

E. Aglomerările, săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate.

13. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt:

A. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la

îmbolnăviri;

B. Sexul: deseori important, în special legat de riscul profesional;

Page 99: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

99

C. Rasa: unoeri poate fi un factor, de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză

decât rasa neagră;

D. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc, de exemplu antraxul la zootehnişti;

E. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare,

corticosteroizi, radioterapie.

14. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se

pot clasifica în următoarele mari categorii:

A. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte;

B. Proteine de tipul complementului, lizozimului, interferonului;

C. Glucide de tipul solatrioza, rafinoza, stachinoza;

D. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile, macrofage şi celulele NK („Natural

Killer”);

E. Celulele fagocitare reprezentate de monocite, eozonofile, bazofile.

15. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi

mucoasele)?

A. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme;

B. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut, între 8-10 şi acizii graşi produşi

de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică;

C. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă, îndepărtează mecanic

impurităţile şi bacteriile;

D. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea

bucală, de unde bacteriile pot fi eliminate;

E. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool, fum de ţigară,

virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene.

16. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de:

A. Macrofagele alveolare;

B. Limfocite alveolare;

C. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi);

D. Perii nazali;

E. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni).

17. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ:

A. Enzimele salivare;

B. PH-ul neutru de la nivelul stomacului;

C. Enzimele degradative;

D. Macrofagele de la nivelul intestinului gros;

E. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire.

18. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele:

A. Stranut;

B. Tuse;

C. Vomă;

D. Diaree;

Page 100: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

100

E. Micţiune.

19. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi

mucoasele)?

A. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din

flora saprofită locală;

B. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în

timpul micţiunii;

C. Flora saprofită de la nivelul tegumentului, nazofaringelui, vaginului, colonului, împiedică

dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru

receptorii celulari;

D. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste

microorgansime benefice, permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii

de tipul colitei pseudomembranoase;

E. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste

microorgansime benefice, permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii

vaginale (candidoze vaginale)

20. Lizozimul se găseşte în:

A. Lacrimi;

B. Salivă;

C. Secreţii nazale;

D. Transpiraţie;

E. Urină.

21. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină?

A. Se găseşte în plasmă;

B. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR;

C. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative;

D. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive;

E. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a

complementului).

22. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii?

A. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele

bacteriilor Gram pozitive);

B. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării;

C. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative;

D. Transferina leagă fierul;

E. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina.

23. Lactoferina este o glicoproteină în:

A. Lacrimi;

B. Secreţii nazale;

C. Urină;

Page 101: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

101

D. Ser;

E. Granulaţiile leucocitelor.

24. Rolurile lactoferinei sunt următoarele:

A. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta;

B. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene;

C. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian, afectând permeabilitatea membranară

şi liza celulei;

D. Prezintă activitate antivirală;

E. Nu prezintă activitate antifungică.

25. Rolurile fibronectinei sunt următoarele:

A. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer);

B. Rol în opsonizare;

C. Rol în interacţiunea dintre celule ;

D. Reacţionează cu complementul ;

E. Nu reacţionează cu complementul.

26. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni?

A. Sunt glicolipide numiţi şi citokine;

B. Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor:

virusuri, bacterii, paraziţi şi tumori;

C. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei;

D. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer),

macrofagele;

E. Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste

infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale).

27. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte?

A. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat, splină, macrofage;

B. Se activează în cascadă;

C. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigen-

anticorpi;

D. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule

neimune: polizaharide, properdina, bacterii, endotoxine bacteriene, paraziţi, levuri;

E. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii.

28. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi:

A. Granule lizozomale mari, reprezintă 85%;

B. Granule lizozomale mici, reprezintă 15%;

C. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază, lizozim;

D. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative;

E. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine, proteaze, nucleaze şi lipaze.

29. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de:

A. Lactoferine;

Page 102: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

102

B. Proteaze;

C. Mieloperoxidază;

D. Nucleaze;

E. Lipaze.

30. Despre macrofage sunt incorecte următoarele:

A. Nu poseda mieloperoxidază;

B. Nu pot produce ion hipoclorit;

C. Nu produc H2O2;

D. Produc superoxid;

E. Nu produc superoxid.

31. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că:

A. Au rol în imunitatea naturală;

B. Sunt limfocite mici cu granulaţii;

C. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine;

D. Au specificitate pentru un anumit virus;

E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară.

32. Sistemul imun este format din:

A. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina;

B. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul;

C. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer, plăci Peyer;

D. Celule imune: limfocite B;

E. Celule imune: limfocite T.

33. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri:

A. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează

anticorpi (răspuns imun primar);

B. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează

anticorpi (răspuns imun primar);

C. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică;

D. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică;

E. Sunt 5 clase de anticorpi: G, A, M, D, E.

34. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare:

A. Funcţie antivirală indirectă;

B. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului;

C. Neutralizează viruşi;

D. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor;

E. Au rol în liza bacteriană.

35. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri:

A. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie;

B. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate;

Page 103: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

103

C. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism, răspunsul imun se va instala

mai rapid;

D. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism, răspunsul imun va fi mai

intens;

E. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism, va fi prezent un răspuns

anamnestic.

36. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri:

A. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă;

B. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular;

C. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza, bruceloza, virusuri;

D. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular;

E. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper, B citotoxice, B supresoare.

37. Limfocitele T helper:

A. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi;

B. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele;

C. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată;

D. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice;

E. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare.

38. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri:

A. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi;

B. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată;

C. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral;

D. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele;

E. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T

citotoxice.

39. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi :

A. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală;

B. Imunitate naturală pasivă, transmisă transplacentar, prin anticorpi materni, care asigură

protecţie aproximativ 1 an după naştere;

C. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare;

D. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi;

E. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline

specifice.

40. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt:

A. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori;

B. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică;

C. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică;

D. Imunitate durabilă;

E. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani, toată viaţa).

41. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că:

Page 104: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

104

A. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă;

B. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă;

C. Acestea nu se multiplică în organismul uman;

D. Acestea nu mimează infecţia naturală;

E. Este necesară administrarea unei singure doze.

42. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că:

A. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii;

B. Simptomatologia clinică este foarte redusă;

C. Imunitatea obţinută este durabilă;

D. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen);

E. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi.

43. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii:

A. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei);

B. Vaccinul antitifoidic;

C. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin;

D. Vaccinul anti-hepatita A;

E. Vaccinul anti-hepatită B.

44. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii:

A. Vaccinul antirujeolic;

B. Vaccinul antipertussis;

C. Vaccinul antirubeolic;

D. Vaccinul antiholeric;

E. Vaccinul anti-febra galbenă.

45. Despre vaccinuri inactivate (inerte), cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele:

A. Sunt lipsite complet de putere patogenică;

B. Acestea nu se multiplică în organismul uman;

C. Este necesară administrarea a 4 doze;

D. Pot fi administrate la gravide

E. Pot fi administrate la imunodeprimaţi.

46. Vaccinuri complete sau corpusculare, care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt

următoarele:

A. Vaccinul antileptospirotic;

B. Vaccinul anti-hepatita A;

C. Vaccinul antivaricelos;

D. Vaccinul antiamaril;

E. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk.

47. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine,

polizaharide conjugate cu proteine, obţinute prin purificare sunt următoarele:

A. Vaccinul anti-hepatită B;

B. Vaccinul antiamaril;

Page 105: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

105

C. Vaccinul antipneumococic;

D. Vaccinul antimeningococic ;

E. Vaccinul antihaemophilus (Hib).

48. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele:

A. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen;

B. Se mai numesc toxoizi;

C. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene, prin tratarea cu formaldehidă, la cald;

D. Acestea îşi pierd puterea toxică;

E. Acestea îşi păstrează puterea antigenică.

49. Exemple de anatoxine:

A. Vaccinul Di-Te;

B. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk;

C. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin;

D. Vaccinul diftero-tetanic;

E. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului.

50. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide, imediat după injectare, dar care

durează puţin (săptămâni, luni). Exemple:

A. Antitoxina difterică;

B. Antitoxina tetanică;

C. Antitoxina antimeningococică;

D. Antitoxina antitifoidică;

E. Antitoxina botulinică.

51. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării, vaccinurile pot fi clasificate în :

A. Vaccinuri indispensabile, de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral

şi injectabil, anti-hepatită B şi anti-rujeolic;

B. Vaccinuri facultative, necesare unor grupe de vârstă extreme (copii, bătrâni), sau cu risc

infecţios: vaccinul antigripal, vaccinul antipneumococic, vaccinul anti-haemophylus,

vaccinul antirabic;

C. Vaccinuri folosite ocazional, în focare epidemice delimitate: antimeningococic,

antitifoidic;

D. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril, etc.;

E. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG, Di-Te-Per.

Page 106: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

106

Tematica 5. Antibiotice. Definiţie, clasificare, mecanisme de acţiune,

principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice, spectru antibacterian,

reacţii adverse.

Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor.

Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor

Complement simplu

1. Antibioticele:

A. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita

B. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor

C. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic

D. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust

E. sunt necesare în viroze respiratorii

2. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune:

A. Citostatic

B. Bacteriocin

C. Bacteriofag

D. Bactericide

E. Homeopatic

3. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor:

A. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium

B. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană

C. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică

D. sunt substanţe antibacteriene naturale

E. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces

4. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate:

A. bacteriocin cu bactericid

B. bacteriostatic cu bactericid

C. bactericid cu bactericid

D. bacteriofag cu bactericid

E. bactericid cu bacteriocin

5. Penicilina a fost descoperită de:

A. A. Leewenhoek

B. Louis Pasteur

C. Sir Alexander Fleming

D. Robert Koch

E. Gregor Mendel

Page 107: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

107

6. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de:

A. Streptoccocus pyogenes

B. Staphyloccocus aureus

C. Bacillus anthracis

D. Salmonella typhi

E. Clostridium tetani

7. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din

al doilea război mondial au fost:

A. Ernst Chain şi Howard Florey

B. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş

C. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch

D. Gerhard Domagk şi Howard Florey

E. Ernst Chain şi Gerhard Domagk

8. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit:

A. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage

B. Penicilina

C. Prontosilul

D. Meticilina

E. Cloramfenicolul

9. Sulfamidele sunt:

A. antibiotice naturale

B. derivate de penicilina

C. agenţi antimicrobieni sintetici

D. agenţi antivirali

E. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale

10. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, în special a celor

stafilococice si streptococice la:

A. mijlocul secolului XIX

B. începutul secolului XX

C. mijlocul secolului XX

D. mijlocul secolului XVIII

E. sfărşitul secolului XIX

11. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia:

A. angină streptococică

B. tuberculoză

C. pneumonie

D. scarlatina

E. faringite

12. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale:

Page 108: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

108

A. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus

B. penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum

C. aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete

D. cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum

E. macrolidele sunt extrase din ascomicete

13. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele, cu excepţia:

A. macrolide

B. tetracicline

C. cefalosporine

D. aminoglicozide

E. lincomicina

14. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din:

A. fungii din genul Penicillium

B. bacterii din genul Bacillus

C. fungii din genul Streptomyces

D. bacterii din genul Vibrio

E. din actinomicete

15. Cefalosporinele sunt obţinute din:

A. Bacillus anthracis

B. Penicillium notatum

C. Streptomyces caespitosus

D. Penicillinum cephalosporum

E. Streptomyces lactamdurans

16. Cloramfenicolul este extras din:

A. bacterii din genul Bacillus

B. actinomicete

C. ascomicete

D. fungi din genul Penicillium

E. bacterii din genul Corynebacterium

17. Bacitracina este un antibiotic obţinut din:

A. ascomicete

B. actinomicete

C. fungi din genul Penicillium

D. bacterii din genul Bacillus

E. bacterii din genul Clostridium

18. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice:

A. ca terapie empirică

B. în profilaxie

C. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc

Page 109: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

109

D. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii

prin antibiogramă

E. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale

19. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate, cu excepţia:

A. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ

B. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial, antibioticele au fost clasificate în: antibiotice

cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg

C. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte

D. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii

sensibile, intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv

E. este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare,

apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente

20. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte:

A. tetraciclinele

B. eritromicina

C. polimixina

D. colimicina

E. cloramfenicolul

21. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte:

A. colimicina

B. penicilina

C. lincomicina

D. cloramfenicolul

E. neomicina

22. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe:

A. cocii Gram pozitivi

B. Neisseria meningitidis

C. coci Gram negativi

D. Bordetella pertusis

E. Bacillus anthracis

23. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe:

A. bacilii Gram pozitivi

B. bacilii Gram negativi

C. bacilii difterici

D. Bacillus anthracis

E. Corynebacterium diphteriae

24. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte:

A. penicilina

B. gentamicina

C. eritromicina

Page 110: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

110

D. lincomicina

E. tetraciclinele

25. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe:

A. Streptococcus pyogenes

B. Bordetella pertusis

C. Bacillus anthracis

D. Neisseria meningitidis

E. Neisseria gonorrhoeae

26. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor:

A. antibioticele pot avea efect bactericid, adică de distrugere a bacteriilor

B. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic, în concentraţii mai mici

C. antibioticele pot avea efect bacteriostatic, adică de inhibare a multiplicării bacteriene

D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de

mecanismul său de acţiune

E. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid, în concentraţii mai mici

27. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în:

A. infecţii severe

B. infecţii generalizate

C. meningite

D. infecţii uşoare

E. infecţii bacteriene cronice

28. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor:

A. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice

B. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid, cu efect bactericid sinergic

C. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune

D. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid

E. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid, cu efect sinergic

29. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune, cu excepţia:

A. Inhibiţia sintezei proteinelor

B. Inhibiţia sintezei peretelui celular

C. Inhibiţia metabolismului bacterian

D. Alterarea funcţiei mitocondriilor

E. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene

30. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune:

A. Inhibiţia metabolismului bacterian

B. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici

C. Inhibiţia sintezei peretelui celular

D. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene

E. Inhibiţia sintezei proteinelor

Page 111: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

111

31. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false, cu

excepţia:

A. prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, tetraciclina inhibă translaţia

B. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al

bacteriilor, se produce liza bacteriei

C. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru

celulele umane

D. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a

ribozomilor bacterieni a lincosamidelor

E. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a

ribozomilor bacterieni a macrolidelor

32. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt:

A. vancomicina

B. eritromicina

C. colimicina

D. cefalosporinele

E. polimixina B

33. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt:

A. polimixinele

B. macrolidele

C. tetraciclina

D. linezolidul

E. aminoglicozidele

34. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune:

A. Inhibiţia sintezei proteinelor

B. Inhibiţia metabolismului bacterian

C. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene

D. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici

E. Inhibiţia sintezei peretelui celular

35. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate, cu

excepţia:

A. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA), precursor al acidului

tetrahidrofolic (THFA)

B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic

C. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale

permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide

D. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor,

rezultă liza bacteriei

E. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime, ADN

giraza de care se leagă

Page 112: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

112

36. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca

mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian:

A. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic

B. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN, ARN si anumiţi

aminoacizi

C. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA), precursor al acidului para-

aminobenzoic (PABA)

D. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit), enzima care se leagă în mod normal de PABA, se

leagă de antimetabolit, rezultând un produs inactiv metabolic

E. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în

calea THFA

37. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al

antimetaboliţilor sunt false, cu excepţia:

A. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA), precursor al acidului para-

aminobenzoic (PABA)

B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic

C. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN, ARN si anumiţi

aminoacizi

D. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de

antibioticele care blocheaza calea THFA

E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit), enzima care se leagă în mod normal de PABA, se

leagă de antimetabolit, rezultând un produs inactiv metabolic

38. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor, cu excepţia:

A. polimixina B

B. nistatin

C. streptomicina

D. amfotericina B

E. colimicina

39. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici, cu excepţia:

A. norfloxacin

B. ciprofloxacin

C. rifampicina

D. cloramfenicol

E. trovafloxacin

40. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor:

A. colimicina

B. trimetroprim

C. rifampicina

D. levofloxacin

E. claritromicina

41. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune:

Page 113: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

113

A. Inhibiţia metabolismului bacterian

B. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici

C. Inhibiţia sintezei peretelui celular

D. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene

E. Inhibiţia sintezei proteinelor

42. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide, cu excepţia:

A. streptomicina

B. azitromicina

C. neomicina

D. kanamicina

E. gentamicina

43. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor:

A. colimicina

B. lincomicina

C. amfotericina B

D. rifampicina

E. ciprofloxacin

44. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor:

A. cloramfenicolul

B. vancomicina

C. bacitracina

D. tetraciclina

E. teicoplaina

45. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular:

A. penicilinele

B. claritromicina

C. linezolid

D. gentamicina

E. levofloxacin

46. Următoarele antibiotice sunt macrolide:

A. lincomicina

B. kanamicina

C. azitromicina

D. trovafloxacin

E. colimicina

47. Teicoplanina aparţine clasei:

A. polimixine

B. antibiotice betalactamice

C. aminoglicozide

D. macrolide

Page 114: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

114

E. glicopeptide

48. Linezolidul aparţine clasei:

A. lincosamide

B. macrolide

C. polimixine

D. oxazolidinone

E. aminoglicozide

49. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la

antibiotice sunt adevărate, cu excepţia:

A. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de

antibiotice

B. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile, în circumstanţe potrivite, să nu

dobandească rezistenţă

C. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa

rezistenţei

D. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior

antibiotice decât pacienţii din populaţia generală.

E. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu

bacterii rezistente.

50. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice:

A. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente

B. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de

la o bacterie rezistentă la alta

C. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de

rezistenţa la antibiotice înrudite

D. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi

multirezistenţă.

E. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală, fiind genetic determinată

51. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt:

A. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii

B. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea

antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor

C. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în

celula bacteriană.

D. modificarea locului de acţiune a antibioticului, enzima sau substratul cu care antibioticul

interacţionează devenind rezistent

E. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic

52. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele, cu excepţia:

A. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii

B. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti)

Page 115: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

115

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care

antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în

prezenţa drogului

D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti)

E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra

în celula bacteriană.

53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene:

A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform

antibiogramei

B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină,

insuficienţă renală, hepatică, etc.)

C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care

urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active

D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai

oral.

E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele

în care este localizată infecţia.

54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene:

A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică

B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea

la aminoglicozide

C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi

D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei

E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană

55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune:

A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA)

B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a

topoizomerazei IV

C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de

transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins).

D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor

E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor

56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia:

A. Procain PG

B. Benzatin penicilina

C. Fenoximetil penicilina

D. Ampicilina

E. Benzatin PG

57. Amoxicilina face parte din categoria:

A. Peniciline naturale

B. Aminopeniciline

Page 116: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

116

C. Carbapenemi

D. Peniciline rezistente la penicilinază

E. Ureidopeniciline

58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg:

A. Oxacilina

B. Moldamin

C. Mezlocilina

D. Bacitracina

E. Moxifloxacin

59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia:

A. Carbapenemi

B. Ureidopeniciline

C. Oxazolidinonele

D. Monobactami

E. Carboxipeniciline

60. Oxacilina şi meticilina sunt:

A. Aminopeniciline

B. Peniciline naturale

C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze

D. Carboxipeniciline

E. Peniciline rezistente la penicilinază

61. Piperacilina şi mezlocilina sunt:

A. Peniciline rezistente la penicilinază

B. Aminopeniciline

C. Carbapenemi

D. Ureidopeniciline

E. Monobactami

62. Tienamicina şi imipenemul sunt:

A. Monobactami

B. Cefalosporine

C. Carbapenemi

D. Polimixine

E. Rifamicine

63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă:

A. Cocii Gram pozitivi

B. Bacilii Gram pozitivi

C. Majoritatea bacteriilor anaerobe

D. Bacilii Gram negativi

E. Cocii Gram negativi

Page 117: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

117

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină:

A. nu este modificată de sucul gastric

B. este numai pentru uz parenteral

C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu

D. este prototipul penicilinelor naturale

E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes

65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă

de 2-4 săptămâni, fiind utilă în:

A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe

B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ

C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis

D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae

E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi

66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru:

A. clostridii

B. fusobacterii

C. neiserii

D. coci Gram pozitivi

E. bacili Gram negativi

67. Modul de acţiune al Penicilinei G este:

A. bacteriostatic

B. bactericid

C. bacteriocin

D. bacteriostatic cu bacteriostatic

E. bactericid cu bacteriostatic

68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este:

A. Meticilina

B. Nafcilina

C. Vancomicina

D. Oxacilina

E. Dicloxacilina

69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină:

A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici

B. se administrează oral şi parenteral

C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR

D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G

E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus,

Klebsiella

70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia:

A. Augmentin

Page 118: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

118

B. Zosyn

C. Vancocin

D. Unasyn

E. Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline:

A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor

B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas

aeruginosa, Proteus

C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze

D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi

E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale,

osteoarticulare

72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt:

A. ureidopeniciline

B. carboxipeniciline

C. aminopeniciline

D. carbapenemi

E. monobactami

73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt:

A. monobactami

B. aminopeniciline

C. carboxipeniciline

D. ureidopeniciline

E. cefalosporine

74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi:

A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor

B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya

C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg

D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor

E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli,

Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides)

75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia:

A. meropenem

B. ertapenem

C. imipenem

D. doripenem

E. azactam

76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia:

A. imipenem

B. penicilină

Page 119: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

119

C. meropenem

D. azlocilină

E. piperacilină

77. Monobactamii au acţiune pe:

A. Pseudomonas aeruginosa

B. Streptococcus pyogenes

C. Staphylococcus aureus

D. Bacillus anthracis

E. Corynebacterium diphteriae

78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe:

A. Streptococcus agalactiae

B. Enterococcus fecalis

C. Streptococcus pneumoniae

D. Streptococcus pyogenes

E. Escherichia coli

79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt:

A. cefotaxim, ceftriaxon

B. cefalexin, cefazolin

C. cefepim, cefpirom

D. cefixim, cefpodoxim

E. ceftazidim, cefoperazon

80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este:

A. cefalozin

B. cefalotin

C. cefaclor

D. cefalexin

E. ceftobiprol

81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt:

A. cefuroxim

B. cefalexin

C. cefazolin

D. cefalotin

E. clindamicina

82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt:

A. cefazolin, cefalotin

B. cefixim, cefpodoxim

C. cefaclor, cefuroxim

D. cefpirom, cefepim

E. cefotaxim, ceftriaxon

Page 120: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

120

83. Cefalosporine de generaţia I sunt:

A. cefamandol, cefoxitin

B. cefotaxim, ceftazidim

C. ceftadizim, cefoperazon

D. cefixim, cefpodoxim

E. cefalexin, cefalotin

84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt:

A. ceftobiprol

B. cefalotin

C. ceftadizim

D. cetotaxim

E. cefixim

85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt:

A. cefotxitin

B. cefixim

C. cefazolin

D. cefalexin

E. cefalotin

86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa:

A. difuzează în lichidul cefalorahidian

B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în

tratamentul gonoreei

C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai

eficiente pe Gram pozitiv

D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze

E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi

şi a infecţiilor nosocomiale

87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine:

A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze)

B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară

C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie

D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile

E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice

88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru:

A. Neisseria meningitidis

B. Neisseria gonorrhoeae

C. Clostridium difficile

D. Bordetella pertusis

E. Haemophylus influenzae

89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

Page 121: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

121

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente

la aproape toate celelalte antibiotice

B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative

C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie

D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilino-

rezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium

E. au spectru de acţiune îngust

90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină:

A. sunt antibiotice bacteriostatice

B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic

C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia

D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina

E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate

91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone:

A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral

B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular

C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilino-

rezistenţi MRSA

D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina)

E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox)

92. Cloramfenicolul este un antibiotic care:

A. are efect bactericid

B. se administrează strict parenteral

C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor.

D. nu difuzează în LCR

E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii

mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare

93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi

amikacină:

A. sunt antibiotice bacteriostatice

B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare

C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR

D. au spectru de acţiune îngust

E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii,

94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia:

A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S

B. se poate administra sub 12 ani

C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina

D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele

E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

Page 122: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

122

95. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina, polimixina B şi E, bacitracina) sunt

adevărate, cu excepţia:

A. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi

B. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive, iar pentru infecţii urinare,

genitale, sistemice se administrează parenteral

C. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate, nefrotoxicitate;

D. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local

E. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa

96. Rifampicina este un antibiotic care:

A. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare

intracelulară

B. are acţiune bacteriostatică

C. inhibă sinteza proteinelor

D. dezvoltă rapid rezistenţă secundară, motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază

cu alte antituberculoase

E. este activă pe Mycobacterium tuberculosis, Mycobaterium leprae, MRSA, enterobacterii

(Acinetobacter şi Pseudomonas)

97. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că:

A. sunt bacteriostatice cu spectru îngust

B. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea

ADN girazei sau a topoizomerazei IV.

C. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi.

D. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea

permeabilităţii bacteriene

E. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la

macrolide

98. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate, cu excepţia:

A. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA, precursor al acidului

tetrahidrofolic (THFA)

B. este un antimetabolit

C. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit), enzima care se leagă în mod normal de PABA, se

leagă de antimetabolit, rezultând un produs inactiv metabolic

D. sunt bactericide

E. sunt bacteriostatice

99. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria:

A. sulfamide cu acţiune intestinală

B. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae

C. sulfamide cu acţiune urinară

D. aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze

E. antibiotice betalactamice

100. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia:

Page 123: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

123

A. nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite, abces renal)

B. in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic

C. are efect bactericid

D. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus

epidermidis.

E. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian

Complement multiplu

1. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile:

A. Tetraciclinele sunt bacteriostatice

B. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice

C. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA

D. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide

E. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis

2. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false:

A. inhibă sinteza peptidoglicanului

B. spectru: coci Gram pozitivi, bacili Gram pozitivi, spirochete

C. au acţiune pe bacilul Piocianic

D. se pot administra injectabil, precum penicilina G

E. mod de acţiune bacteriostatic

3. Care din următoarele variante sunt false:

A. penicilina are o toxicitate ridicată

B. ciprofloxacinul este o chinolona

C. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă

D. Vancomicina este un antibiotic de rezervă

E. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilino-

rezistente

4. Care din următoarele variante sunt adevărate:

A. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are

niciun efect asupra fătului

B. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-amino-

benzoic

C. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene

D. Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi

E. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea

fluorochinolonelor

5. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare:

A. Greaţă,vărsături

B. Cefalee

C. Leucopenie

Page 124: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

124

D. Artralgii

E. Sindromul “sugarului cenuşiu”

6. Nitrofurantoinul este:

A. Bactericid

B. Activ pe enterobacterii

C. Utilizat în infecţii ORL

D. Contraindicat în infecţiile urinare

E. Activ pe Staphylococcus aureus

7. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G

A. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes

B. Este bacteriostatică

C. Se administrează oral

D. are toxicitate redusă

E. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea

8. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine:

A. prezintă cinci generaţii

B. se administrează numai parenteral

C. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative

D. au modul de acţiune asemănător penicilinelor

E. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns

9. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? :

A. Cefotaxime

B. Ceftriaxon

C. Ceftazidim

D. Cefaclor

E. Cefoxitin

10. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia:

A. Inhibiţia sintezei peretelui celular

B. Alterarea structurii membranei celulare

C. Inhibiţia sintezei lipidelor

D. Inhibiţia sintezei proteinelor

E. Inhibiţia sintezei polizaharidelor

11. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată:

A. de peniciline

B. de cloramfenicol

C. de quinolone

D. de streptomicină,

E. de tetraciclină

12. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată?

Page 125: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

125

A. Antibiotice cu efect bactericid

B. Se absorb bine la nivel gastro- intestinal

C. Au efect pe anaerobi

D. Nu pătrund în LCR

E. Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară

13. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele:

A. Sunt bacteriostatice cu spectru larg

B. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S

C. Pot fi administrate la gravide

D. Pătrund bine în ţesuturi

E. Acţionează pe Mycoplasme,Ricketsii, Chlamydii

14. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele:

A. sunt bacteriostatice

B. au toxicitate crescuta

C. din aceasta grupa face parte gentamicina

D. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina

E. se administrează numai parenteral

15. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor:

A. este un caracter de specie

B. este determinată genetic

C. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente

D. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline

E. toate raspunsurile sunt corecte

16. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem:

A. Carbenicilina

B. Ticarcilina

C. Penicilina

D. Eritromicina

E. Piperacilina

17. Chinolonele :

A. sunt antibiotice naturale

B. sunt antibiotice de sinteză

C. au spectru ingust

D. sunt reprezentate de norfloxacin

E. e.sunt reprezentate etambutol

18. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide :

A. Au efect bactericid

B. Sunt ototoxice si nefrotoxice

C. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi

D. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene

Page 126: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

126

E. Au efect bacteriostatic

19. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice:

A. Penicilina

B. Rifampicina

C. Vancomicina

D. Etambutol

E. Linezolid

20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol:

A. are efect bactericid

B. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative

C. administrare orala

D. penetreaza in LCR

E. poate produce ruprura tendonului achilean

21. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone:

A. sunt bactericide

B. inhiba sinteza peretelui bacterian

C. pot produce vertij

D. pot produce ruperea tendonului achilean

E. nu se administreaza la gravide

22. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt:

A. Antiparazitare

B. Antibiotice

C. Antivirale

D. Chimioterapice

E. antifungice

23. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice:

A. aminoglicozidele, macrolidele, tetraciclinele, cloramfenicolul, lincomicina sunt extrase din

ascomicete

B. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum

C. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus.

D. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte

ascomicete)

E. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum

24. Gerhard Domagk, un medic german, a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi

antibacteriene, Prontosilul, care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice

numite:

A. sulfonamide

B. peniciline

C. cefalosporine

D. sulfamide

Page 127: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

127

E. macrolide

25. Medicamentele antimicrobiene pot fi:

A. antibacteriene

B. antivirale

C. antibacteriofage

D. antifungice

E. antiparazitare

26. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra

bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în:

A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- eritromicina, lincomicina

B. antibiotice cu spectru de tip penicilinic - colimicina, polimixina,

C. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- neomicina, kanamicina

D. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- streptomicina, gentamicina

E. antibiotice cu spectru de tip penicilinic- penicilinele, eritromicina

27. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi, coci Gram negativi şi Gram

pozitivi sunt:

A. eritromicina

B. kanamicina

C. penicilina

D. lincomicina

E. gentamicina

28. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi, coci Gram negativi şi Gram

pozitivi sunt:

A. neomicina

B. gentamicina

C. eritromicina

D. kanamicina

E. lincomicina

29. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe:

A. coci Gram negativi

B. bacili Gram negativi

C. coci Gram pozitivi

D. Bacillus anthracis

E. bacili Gram pozitivi

30. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt:

A. lincomicina

B. sptreptomicina

C. polimixina

D. kanamicina

E. eritromicina

Page 128: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

128

31. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe:

A. coci Gram pozitivi

B. bacili Gram negativi

C. coci Gram negativi

D. bacili Gram pozitivi

E. Bacillus anthracis

32. Antibiotice cu spectru larg sunt:

A. cloramfenicolul

B. eritromicina

C. gentamicina

D. tetraciclina

E. kanamicina

33. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă, în infecţiile severe cu

tulpini rezistente, sunt:

A. peniciline

B. monobactami

C. carbapenemi

D. cefalosporine de generaţia a3a

E. cefalosporine de generaţia a5a

34. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt:

A. polimixina

B. eritromicina

C. gentamicina

D. lincomicina

E. neomicina

35. Antibioticele pot avea:

A. efect bacteriostatic, adică de distrugere a bacteriilor

B. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene

C. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene

D. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor

E. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor

36. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de

antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă

B. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de

mecanismul său de acţiune

C. un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari

D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei

E. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid

Page 129: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

129

37. Antibioticele bactericide sunt necesare în:

A. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare

B. infecţiile severe

C. meningite, peritonite

D. infecţiile uşoare sau ce severitate medie

E. osteomielite, tromboflebite, tuberculoza

38. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile,

spre exemplu:

A. osteomielite

B. dermatite

C. endocardite

D. tuberculoze

E. tromboflebite

39. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune:

A. inhibiţia sintezei proteinelor

B. inhibiţia sintezei mitocondrilor

C. alterarea structurii membranei celulare

D. alterarea structurii membranei nucleare

E. inhibiţie metabolismului bacterian

40. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune:

A. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor

B. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide , cu pierderea unor

metaboliţi importanţi din celula bacteriană

C. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară

D. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi

E. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici

41. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular

A. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice)

B. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative

C. produc liza bacteriei (sunt bactericide)

D. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane

E. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive

42. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt:

A. cloramfenicolul

B. polimixina B

C. teicoplanina

D. vancomicina

E. cefalosporinele

43. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt:

A. tetraciclina

Page 130: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

130

B. colimicina

C. bacitracina

D. gentamicina

E. azitromicina

44. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt:

A. vancomicina

B. kanamicina

C. penicilina

D. eritromicina

E. azitromicina

45. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt:

A. cloramfenicolul

B. lincomicina

C. gentamicina

D. linezolidul

E. rifampicina

46. Antibioticele betalactamice sunt:

A. vancomicina

B. kanamicina

C. penicilina

D. cefalosporinele

E. tetraciclinele

47. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt:

A. penicilinele

B. tetraciclinele

C. polimixina B

D. colimicina

E. bacitracina

48. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt:

A. streptomicina

B. eritromicina

C. azitromicina

D. amikacina

E. claritromicina

49. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria:

A. macrolide

B. polimixine

C. lincosamide

D. oxazolidinone

E. glicopeptide

Page 131: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

131

50. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt:

A. streptomicina

B. lincomicina

C. kanamicina

D. gentamicina

E. azitromicina

51. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte:

A. polimixine – colimicina, bacitracina

B. macrolide- lincomicina

C. aminoglicozide - penicilinele, cefalosporinele

D. oxazolidinone – linezolid

E. glicopeptide - vancomicina, teicoplanină

52. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor:

A. eritromicina

B. kanamicina

C. cloramfenicol

D. gentamicina

E. vancomicina

53. Următoarele antibiotice sunt macrolide:

A. cloramfenicol

B. claritromicina

C. tetraciclina

D. azitromicina

E. eritromicina

54. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor

nucleici:

A. colimicina

B. ciprofloxacin

C. levofloxacin

D. rifampicina

E. amfotericina

55. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime, ADN

giraza de care se leagă:

A. chinolonele

B. fluorochinolonele

C. polimixinele

D. aminoglicozidele

E. lincosamidele

56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor:

Page 132: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

132

A. nistatin

B. acid nalidixic

C. norfloxacin

D. ciprofloxacin

E. tetraciclina

57. Următoarele antibiotice au efect bactericid:

A. antibioticele betalactamice

B. sulfamidele

C. aminoglicozidele

D. chinolonele

E. trimetroprimul

58. Alegeţi afirmaţiile adevărate:

A. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic

B. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN, ARN si anumiţi

aminoacizi

C. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA), precursor al acidului

tetrahidrofolic (THFA)

D. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din

dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA

E. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea

PABA

59. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi

rezistenţa la antibiotice:

A. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior

antibiotice decat pacienţii din populaţia generală.

B. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa

rezistenţei

C. scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu

bacterii rezistente

D. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu

E. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea

oamenilor

60. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice:

A. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente, prin transfer

cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă.

B. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline

C. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide

D. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare

bacteriană

E. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de

mai multe antibiotice (multirezistenţă)

Page 133: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

133

61. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt:

A. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii

B. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care

antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în

prezenţa drogului

C. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti)

D. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului

E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în

celula bacteriană

62. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor:

A. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu

rezistenţa la tobramicina.

B. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu

structură înrudită

C. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice

înrudite

D. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate

tetraciclinele

E. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice

înrudite

63. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice:

A. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică

B. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă

C. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă

D. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă

E. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice:

A. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare

B. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele

C. au în structura chimică inelul beta-lactamic

D. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding

proteins).

E. cuprind carbapenemi şi monobactami

65. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi:

A. ampicilina

B. piperacilina

C. tienamicina

D. imipenemul

E. meticilina

66. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale:

A. carbenicilina

Page 134: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

134

B. benzatin PG

C. penicilina G cristalină

D. fenoximetil penicilina

E. oxacilina

67. Aminopenicilinele sunt:

A. mezlocilina

B. ampicilina

C. oxacilina

D. amoxacilina

E. aztreonam

68. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte:

A. ureidopenicilinele

B. carbapenemii

C. carboxipenicilinele

D. aminopenicilinele

E. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze

69. Ureidopenicilinele sunt:

A. aztreonam

B. mezlocilina

C. carbenicilina

D. piperacilina

E. tienamicina

70. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt:

A. ampicilină+sulbactam

B. oxacilină+acid clavulanic

C. amoxicilină+acid clavulanic

D. piperacilina+tazobactam

E. carbenicilina+sulbactam

71. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt:

A. tienamicina

B. fenoximetil penicilina

C. oxacilina

D. meticilina

E. amoxicilina

72. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă:

A. spirochete

B. pneumococi

C. Listeria monocytogenes

D. Neisseria meningitidis

Page 135: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

135

E. Bordetella pertusis

73. Penicilinele naturale sunt active pe:

A. coci Gram negativi

B. bacili Gram negativi

C. spirochete

D. bacili Gram pozitivi

E. corynebacterii

74. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă:

A. genul Leptospira

B. genul Escherichia

C. genul Treponema

D. genul Klebsiella

E. genul Streptococcus

75. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină:

A. Se administrează oral

B. Este antibiotic bactericid

C. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A

D. Toxicitatea ei este crescută

E. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază, coci Gram

pozitivi anaerobi, neisserii, clostridii, treponeme, leptospire, fusobacterii

76. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina):

A. se administrează după masă, cu respectarea intervalelor dintre doze

B. este o penicilina de uz parenteral

C. are efecte similare cu penicilina G

D. este o penicilina de uz oral

E. se administrează cu o oră inainte de masă, cu respectarea intervalelor dintre doze

77. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi

astfel au devenit rezistente şi la:

A. lincosamide

B. oxacilină

C. cefalosporine

D. macrolide

E. vancomicină

78. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină:

A. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella

B. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle, unele tulpini de

Proteus, Klebsiella, E. coli)

C. se administrează oral şi parenteral

D. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian

E. nu se poate administra la gravide, sugari şi copii mici

Page 136: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

136

79. Referitor la amoxicilină se poate spune că:

A. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei

B. are o eficienţă scăzută în boli diareice, febra tifoidă

C. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei

D. poate avea ca reacţii adverse: greţuri, vărsături, rash, diaree.

E. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare

80. Inhibitori de betalactamaze sunt:

A. tazobactam

B. sulbactam

C. clavulanat

D. monobactam

E. cefotaxim

81. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze

cu excepţia:

A. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină

B. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam

C. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu, bacili Gram negativi producători

de betalactamază.

D. nu sunt indicate în sinuzite, pneumonii, abcese abdominale sau dentare

E. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina

82. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu:

A. Staphylococcus aureus

B. Enterococcus fecalis

C. Pseudomonas aeruginosa

D. Proteus

E. Streptococcus pyogenes

83. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt:

A. piperacilina

B. amoxicilina

C. ampicilina

D. ticarcilina

E. imipenem

84. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina:

A. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru larg-

B. face parte din categoria cefalosporinelor

C. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor

D. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas, Proteus, Serratia, Escherichia

coli,

E. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus, Peptococcus,

Peptostreptococcus

Page 137: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

137

85. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor:

A. meropenem

B. aztreonam

C. ertapenem

D. doripenem

E. imipenem

86. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi:

A. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi

B. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor

C. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem

D. au un spectru larg: Gram pozitivi, Gram negativi, aerobi, anaerobi, Pseudomonas

E. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei

enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase).

87. Cefalosporinele diferă ca:

A. spectru

B. mecanism de acţiune

C. rezistenţă la betalactamaze

D. forma de administrare

E. penetrare în LCR

88. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt:

A. cefepim

B. cefotaxim

C. ceftriaxon

D. ceftazidim

E. cefpirom

89. Cefalosporine de generaţia aIa sunt:

A. cefalexin

B. cefazolin

C. ceftriaxon

D. cefepim

E. ceftobiprol

90. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt:

A. cefalexin

B. cefaclor

C. cefepim

D. cefuroxim

E. cefoxitin

91. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt:

A. cefazolin

Page 138: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

138

B. cefepim

C. cefaclor

D. cefpirom

E. ceftobiprol

92. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe:

A. streptococi

B. enterococi

C. pneumococi

D. unele tulpini de stafilococi

E. unele tulpini de Escherichia coli

93. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia

I:

A. Enterobacter

B. Staphylococcus

C. Serratia

D. Morganella

E. Escherichia

94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa:

A. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I

B. formele orale indicate în infecţii respiratorii, ORL, infecţii urinare necomplicate

C. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale.

D. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze

E. Sunt ineficiente pe Gram negativi, exemplu Haemophilus influenzae, Enterobacter, Proteus

95. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt :

A. cefixim

B. cefotaxim

C. ceftriaxon

D. cefpodoxim

E. ceftadizim

96. Cefalosporinele de generaţia aIVa :

A. difuzează în LCR

B. au spectru extins : Gram pozitivi, Gram negativi, inclusiv Pseudomonas aeruginosa

C. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută

D. sunt rezistente la unele betalactamaze

E. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale

97. Cefalosporinele de generaţia aIIIa:

A. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi

a infecţiilor nosocomiale

B. difuzează în LCR

C. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II

Page 139: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

139

D. sunt foarte sensibile la betalactamaze

E. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii, Pseudomonas aeruginosa)

decăt cele din generaţia I şi II

98. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii:

A. Bacillus

B. Clostridium

C. Streptococcus

D. Neisseria

E. Escherichia

99. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde:

A. enterococi

B. neiserii

C. salmonele

D. enterobacterii

E. streptococi

100. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe:

A. MRSA

B. Clostridium difficile

C. Enterococcus fecalis

D. Staphylococcus aureus

E. Neisseria meningitidis

101. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate, cu excepţia:

A. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide)

B. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a

ribozomilor

C. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic

D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină

E. au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia, Mycoplasma, Bacteroides

102. Următoarele antibiotice sunt macrolide:

A. eritromicina

B. penicilina

C. azitromicina

D. claritromicina

E. streptomicina

103. Linezolidul acţionează pe:

A. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA

B. Clostridium perfrigens

C. Streptococcus pneumonia

D. Shigella disenteriae

E. Yersinia pestis

Page 140: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

140

104. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt:

A. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR

B. gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina

C. eritromicina, claritromicina, Azitromicina

D. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe

E. eficiente pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, legionelle

105. Tetraciclinele sunt antibiotice care:

A. acţionează pe bacterii Gram pozitive, Gram negative (inclusiv pe Vibrio, Shigella),

Chlamydia, Rickettsia, Mycoplasma,

B. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR

C. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală, greaţă, vărsături, gastrită, toxicitate hepatică,

renală, fotosensibilizare, decolorarea dinţilor

D. se administrează sub 12 ani

E. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S

106. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină:

A. inhibă sinteza proteinelor bacteriene

B. face parte din categoria lincosamidelor

C. este bactericid

D. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită

pseudomembranoasă ce poate fi fatală

E. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA

107. Bacitracina este un antibiotic care:

A. alterează structura membranei celulare

B. este toxic

C. se administrează parenteral pentru infecţii urinare, genitale, sistemice

D. face parte din clasa polimixinelor

E. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi, inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa

108. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină:

A. inhibă sinteza acizilor nucleici

B. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară, de exemplu

Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae.

C. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative

D. nu dezvoltă rezistenţă secundară, motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în

terapia tuberculozei

E. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii, alăptării sau la nou

născuţi

109. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt:

A. Acinetobacter

B. Pseudomonas

C. Staflococul meticilino-rezistent

Page 141: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

141

D. Meningococul

E. Enterobacteriile

110. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false, cu excepţia:

A. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic

B. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea

ADN girazei sau a topoizomerazei IV

C. fluorochinolonele, derivaţii acidului nalidixic, au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori

mai bună.

D. sunt antibiotice de sinteză

E. nu au efect pe Legionella pneumophila, Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe

111. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care:

A. se administrează parenteral

B. se administrează pe cale orală

C. se absorb bine din tractul gastrointestinal

D. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină

E. ating concentraţii terapeutice numai în urină

112. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone:

A. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa

B. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii

rezistente la macrolide

C. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare

D. tovafloxacin se administrează intravenos, în infecţii urinare, genitale, pulmonare, biliare,

osteomielite, meningite, septicemie

E. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală

113. Chinolone de generaţia aIIa sunt:

A. acidul nalidixic

B. tovafloxacinul

C. ciprofloxacina

D. norfloxacina

E. ofloxacinul

114. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la:

A. femei

B. copii

C. adolescenţi

D. adulţi

E. bătrâni

115. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt

adevărate următoarele afirmaţii:

A. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor

B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic

Page 142: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

142

C. Sulfamidele sunt bacteriostatice, mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA

precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA)

D. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA

E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit), enzima care se leagă în mod normal de PABA, se

leagă de antimetabolit, rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic).

116. Metronidazolul este un antibiotic care:

A. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas, Entamoeba histolytica)

B. nu are acţiune pe Helicobacter pilori

C. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi

D. are efect bacteriostatic

E. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite.

117. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin:

A. poate manifesta ca reacţii adverse febră, neuropatie, hemoragie digestivă

B. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian

C. atinge concentraţii terapeutice numai în urină

D. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus

epidermidis

E. se poate asocia în terapie cu chinolone

118. Decontaminarea include:

A. Antisepsia- distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe, din aer, cu ajutorul unor

substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii)

B. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe, din aer, cu ajutorul unor

substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii)

C. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice

antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument)

D. Sterilizarea- distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene

E. Antisepsia- decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice

antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument)

119. Alegeţi definiţiile corecte:

A. sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma

vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii), virusurile, paraziţii, fungii de la nivelul unui

substrat

B. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug

microorganismele contaminante

C. dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe

obiectele din mediul inert,inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni)

D. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent

folosită pentru produse medicamentoase

E. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice

pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril

Page 143: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

143

120. Metodele fizice de sterilizare sunt:

A. sterilizarea prin căldură

B. sterilizarea prin filtrare

C. sterilizarea cu formaldehidă

D. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante

E. radiosterilizarea

121. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi:

A. vibraţiile ultrasonice

B. autoclavul

C. glutaraldehida

D. compuşi fenolici

E. radiaţiile UV

122. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza:

A. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită

B. ansa bacteriologică de unică folosinţă

C. bisturiu din oţel inoxidabil

D. gâtul unei eprubete

E. pensă chirurgicală din metal

123. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în:

A. autoclav

B. etuvă

C. pupinel

D. băi de nisip

E. sterilizatoare cu oxid de etilenă

124. Agentul de sterilizare al etuvei este:

A. aerul umed

B. aerul uscat

C. aerul cald la 100°C, timp de două ore

D. aerul cald la 180°C, timp de o oră

E. aerul umed la 134°C, timp de 30 minute

125. În pupinel se pot steriliza:

A. obiectele din porţelan

B. soluţiile apoase

C. uleiurile anhidre

D. instrumentar chirurgical

E. fibră sintetică

126. Prin căldura umedă la 100°C se distrug:

A. Sporii de Bacillus anthracis

B. formele vegetative de Clostridium perfringens

C. virusul hepatitei B

Page 144: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

144

D. sporii de Clostridium perfringens

E. formele vegetative de Bacillus anthracis

127. Prin autoclavare se pot steriliza:

A. materialele contaminate din laborator

B. instrumentar chirurgical metalic

C. materiale textile din bumbac

D. medii de cultură lichide sau solide

E. pipete, lamele din sticlă

128. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav:

A. timp de 18 minute

B. la temperatura de 81°C

C. la temperatura de 100°C

D. timp de 10 minute

E. la temperatura de 134°C

129. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica:

A. aerului

B. unor medii de cultură

C. anumitor materii organice

D. instrumetarului chirurgical

E. ansei bacteriologice

130. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea:

A. truselor de perfuzii

B. sălilor de operaţii

C. seringilor

D. antibioticelor

E. hormonilor

131. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din:

A. PVC

B. silicon

C. polipropilenă

D. latex

E. teflon

132. Următoarele substanţe sunt antiseptice:

A. compuşii iodaţi 1-2%

B. H2O2 în concentraţie de 5-6%

C. formaldehida soluţie apoasă 8%

D. permanganatul de potasiu

E. glutaraldehida

133. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice:

Page 145: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

145

A. acidul peracetic

B. etanolul

C. hipocloritul de sodiu

D. formaldehida soluţie apoasă 8%

E. albastrul de metilen

134. Următoarele substanţe sunt antiseptice:

A. fuxina

B. alcoolul iodat

C. betadina

D. nitratul de argint 0,1%

E. amestecul sulfocromic

135. Următoarele substanţe sunt dezinfectante:

A. compuşii fenolici

B. clorura de benalkonium

C. hipocloritul de sodiu

D. glutaraldehida

E. tinctura de iod

136. Liofilizarea se aplică pentru:

A. conservarea suspensiilor microbiene

B. sterilizarea seringilor

C. conservarea vaccinurilor

D. conservarea serurilor

E. conservarea alimentelor

137. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi:

A. Fenolul 0,3-0,5%

B. hipoclorit de sodiu 2%

C. mertiolat de sodiu 0,004-0,02%

D. benzoat de sodiu 0,2-1%

E. acidul peracetic 0,5-2%

Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus,

Genul Streptococcus

Page 146: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

146

Complement simplu

1. Stafilococii sunt rezistenţi:

A. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale

B. la uscăciune şi întuneric;

C. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute

D. la autoclavare

E. la pasteurizare.

2. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi:

A. Determină reumatismul articular acut

B. Este un bacil imobil, cu capetele măciucate

C. Produce endocardită acută

D. Este o bacterie strict patogena

E. Este o bacterie mobilă

3. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică?

A. Proteaza

B. Exotoxina A

C. Hemolizinele

D. Hialuronidaza

E. Lipazele

4. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus:

A. sunt coci Gram negativi

B. sunt mobili, cu cili peritrichi

C. cresc pe mediile hiperclorurate

D. elaborează pigment citrin, solubil

E. nu elaborează hemolizine

5. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi:

A. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat

B. Este bacil acid-alcoolo-rezistent

C. Formează colonii S, elaborează un pigment alb

D. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore

E. Produce scarlatina

6. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice?

A. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene

B. Tratamentul de elecţie este penicilina G

C. Nu există transmiterea interumană

D. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut

E. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan

7. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus:

A. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase

Page 147: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

147

B. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen

C. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul

conjunctiv.

D. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian

E. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea

8. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic:

A. Produce toxiinfecţie alimentară

B. Scindează lecitinele din membranele celulare

C. Produce rash eritematos

D. Produce hipertensiune arterială

E. Produce hipertermie

9. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis:

A. Sunt stafilococi coagulazo- pozitivi

B. Este o specie saprofită

C. Nu produce infecţii urinare

D. Are potenţial patogen scăzut

E. Aparţine florei normale a tegumentului

10. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice:

A. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică

B. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului

C. Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare

D. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră

E. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică

11. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice:

A. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo- negative

B. Lecitinaza, scindează lecitinele din membranele celulare

C. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant

D. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide

E. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic

12. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice

A. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor

B. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor

C. Enterotoxinele au rol antifagocitar

D. Hemolizine au acţiune hemolitică

E. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică

13. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi:

A. Streptococcus pyogenes

B. streptococii de grup B

Page 148: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

148

C. streptococii de grup D

D. streptococii viridans

E. streptococii de grup G

14. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae):

A. Determină reumatismul articular acut

B. Produce eritrotoxina din scarlatina

C. Sunt sensibili la optochin

D. Sunt bacilli Gram negativi

E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO

15. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes:

A. Nu produc streptolizină O

B. Sunt coci Gram negativi

C. Pe mediile de cultură formează colonii S, pigmentate auriu

D. Suportă medii hiperclorurate

E. Produce scarlatină

16. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B:

A. Produce toxina eritrogenă

B. Pot produce infecţii grave la nou născut

C. Sunt sensibili la bacitracină

D. Determină pneumonia francă lobară

E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO

17. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes:

A. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi

B. Pe mediile de cultură formează colonii R, aspect de “cap de meduză”

C. Suportă medii hiperclorurate

D. Elaborează coagulază liberă

E. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri

18. Împărţirea în grupe a streptococilor, conform clasificării Lancefield, se face în funcţie de:

A. antigenul capsular

B. carbohidratul C

C. antigenul M

D. fibrinolizine

E. carboxidaze

19. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este:

A. Alfa hemolitic

B. Beta hemolitic

C. Gamma hemolitic

D. Streptococ nehemolitic

E. Producător de hemoliza viridans

Page 149: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

149

20. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi?

A. Se identifică prin reacţia de coaglutinare

B. Nu produce pneumonia francă lobară

C. Sunt sensibili la optochin

D. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck

E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO

21. Care afirmaţii sunt corecte:

A. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară

B. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală

C. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei

D. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale

E. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome

22. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate:

A. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă

B. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor

şi a leucocitelor

C. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant

D. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina

E. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată

23. Care afirmaţie este falsă:

A. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică

B. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii

C. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină

D. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină

E. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente

cu Streptococ beta hemolitic de grup A

24. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate:

A. Streptolizină O

B. Proteină M.

C. Streptolizină S

D. Capsulă

E. Proteină R.

25. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii

A. Geloză simplă

B. Geloză-sânge

C. Mediul Loffler

D. Mediul Bordet-Gengou

E. Mediul AABTL

26. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii:

A. Streptococcaceae

Page 150: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

150

B. Micrococcaceae

C. Mycobacteriaceae

D. Enterobacteriaceae

E. Picornaviridae

27. Streptococii:

A. Aparțin familiei Micrococcaceae;

B. Sunt coci gram negativi;

C. Sunt dispuși în ciorchini;

D. Pot fi sferici sau ovalari;

E. Au diametrul celular de aproximativ 0,5 microni.

28. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor;

A. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici, circulare, bombade, translucide;

B. pe medii cu sânge - dezvoltă hemoliză în jurul coloniei;

C. pe medii solide - dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului;

D. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului;

E. pe medii solide – dezvoltă hemoliză.

29. Genul Staphylococcus cuprinde:

A. 20 specii

B. 15 specii

C. 3 specii

D. 18 specii

E. 25 specii

30. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate, cu excepţia:

A. nesporulaţi

B. coci gram pozitivi

C. coci gram negativi

D. necapsulaţi

E. grupaţi “în ciorchini” după diviziune

31. În funcție de necesarul de oxigen, streptococii sunt:

A. aerobi, facultativ anaerobi;

B. microaerofili;

C. strict aerobi;

D. strict anaerobi;

E. anaerobi-aerotoleranți.

32. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi:

A. α hemolitic – hemoliza este absentă;

B. α’ hemolitici - hemoliza este cu margini neclare;

C. β hemolitici - produc o hemoliză incompletă;

D. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni;

Page 151: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

151

E. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet, dar apar zone în care un toate hematiile

sunt lizate.

33. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi:

A. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit

polizaharidul C;

B. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi,

Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z;

C. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili;

D. Polizaharidul C este un factor de patogenitate;

E. Fiecare grup se subîmparte în: serotip, lizotip, bactericinotip, antibiotip.

34. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene, stafilococii sunt:

A. bacterii strict aerobe

B. bacterii aerobe facultativ anaerobe

C. bacterii strict anaerobe

D. bacterii anaerobe – aerotolerante

E. bacterii anaerobe facultativ aerobe

35. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante, cu excepţia:

A. stafilococul auriu

B. Spahylococcus epidermidis

C. Citrin

D. Staphylococus saprophyticus

E. Staphylococcus pyogenes

36. Stafilococii se găsesc:

A. doar la organismele animale

B. în aer nu şi în sol

C. în sol nu şi în apă

D. în sol, aer, apă, animale,oameni

E. doar la oameni şi în atmosferă

37. Din punct de vedere metabolic, stafilococii sunt bacterii:

A. care au cerinţe nutritive speciale

B. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri

C. cu timp lung de generaţie

D. rezistente la bacteriofagi

E. halotolerante

38. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice, cu excepţia:

A. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi

B. sunt bacterii nepretenţioase

C. sunt bacterii halotolerante

D. sunt bacterii care se dezvoltă încet

E. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare

Page 152: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

152

39. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi:

A. se găsesc în aer, sol, apă;

B. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți ; C. singurul patogen este streptococul de grup B;

D. specia Peptostreptococcus este anaerobă;

E. S. agalactiae este streptococul de grup B.

40. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi :

A. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup;

B. Streptococii viridans – negrupabili;

C. S. pyogenes – streptococul de grup A;

D. S. fecalis – streptococ de grup D ;

E. S. fecium – streptococul de grup B.

41. Streptococul β-hemolitic de grup A:

A. e sensibil la frig;

B. are colonii de 1-2 mm;

C. are hemoliză tip beta;

D. trăieşte numai pe medii obişnuite;

E. nu e sensibil la antiseptice.

42. Enzimele conţinute de S. pyogenes sunt următoarele, cu excepţia:

A. Fibrinolizina;

B. Streptolizina O;

C. Hialuronidaza;

D. Ribonucleaza;

E. SLS.

43. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A:

A. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular, favorizând invazia tisulară;

B. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de

fibrină;

C. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO);

D. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică ;

E. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor.

44. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte:

A. toxina eritrogenă;

B. exotoxina pirogenă A;

C. eritrotoxina;

D. exotoxina C;

E. exotoxina B.

45. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la

10%), pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv:

Page 153: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

153

A. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2%

B. mediul Bordet- Gengou

C. mediul Chapmann

D. mediul cu selenit de sodiu

E. mediul ABE (agar, bilă, escutină)

46. În cultură pe medii solide, stafilococii:

A. tulbură uniform aceste medii

B. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate

C. se prezintă sub formă de colonii R

D. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm

E. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm

47. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. sunt colonii opace

B. sunt de tip S

C. sunt colonii concave

D. sunt pigmentate

E. au diametru de 1-3 mm

48. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi:

A. leucodine

B. hemolizine

C. streptokinaze

D. eritrotoxine

E. betalactamaze

49. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. pyogenes?

A. faringită;

B. reumatism articular;

C. fasciită necrozantă;

D. scarlatină;

E. celulită.

50. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este:

A. este un eritem cutanat cu burelet marginal;

B. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor;

C. face parte din bolile poststreptococice;

D. se extinde progresiv;

E. este însoţită de febră.

51. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este:

A. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II;

B. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA;

C. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA, atingând maximul în

săptămâna 7-8;

Page 154: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

154

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA;

E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o

reprezintă purtatării bolnavi.

52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este:

A. eritromicină;

B. gentamicină;

C. vancomicin;

D. penicilină;

E. amoxicilină.

53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea:

A. este o bacterie strict parazită a omului;

B. poate produce la nou-născuţi meningite;

C. poate produce la nou-născuţi pneumonie;

D. poate produce la nou-născuţi septicemii;

E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos.

54. Enterococul nu produce:

A. infecţii urinare;

B. endocardită bacteriană subacută;

C. erizipel;

D. boli cardiovasculare;

E. meningite.

55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia:

A. hialurodinaze

B. betalactamaze

C. catalaze

D. hemolizine

E. coagulaze

56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură:

A. lipidică

B. proteică

C. glucidică

D. anorganică

E. minerală

57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune:

A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor

în ţesuturi

B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor

C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în

ţesuturile sănătoase din jur

D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

Page 155: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

155

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN

58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care:

A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive

B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor

C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză

D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee

E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în

ţesuturile sănătoase din jur

59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care :

A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN

B. produc toxiinfecţii alimentare

C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală)

D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome)

E. acţionează asupra lipidelor plasmatice

60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care:

A. nu produc toxiinfecţii alimentare

B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H)

C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră)

D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN

E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur

61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia:

A. plăgi traumatice

B. diabet zaharat

C. incizii chirurgicale

D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%)

E. tehnici invazive ATI

62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este:

A. strict saprofit

B. strict patogen

C. saprofit condiţionat patogen

D. patogen condiţionat saprofit

E. nici una dintre variantele de mai sus

63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia:

A. tract intestinal

B. tegument

C. căi respiratorii superioare

D. căi respiratorii inferioare

E. vagin

64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

Page 156: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

156

A. celulită

B. septicemie

C. rinofaringita

D. sinusite

E. panariţiu

65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este:

A. este o bacterie strict parazită a omului;

B. sunt coci gram negativi;

C. au formă lanceolată;

D. sunt dispuşi în ciorchine;

E. sunt necapsulaţi.

66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este:

A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice

şi proteolitice;

B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză;

C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut;

D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili;

E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari.

67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată?

A. tulbură mediul lichid la întâmplare;

B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β;

C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate;

D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat;

E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos.

68. Boala care nu este produsă de pneumococi este:

A. impetigo;

B. septicemie;

C. otite;

D. pneumonia francă lobară;

E. conjunctivită.

69. Streptococii viridans:

A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator;

B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza;

C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară;

D. provoacă placa dentară;

E. au hemoliza tip γ.

70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este:

A. sânge;

B. secreţie vaginală;

C. exudat faringian;

D. secreţie de plagă;

Page 157: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

157

E. exudat nazal.

71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este:

A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R;

B. mediul de elecţie este geloza-chocolat;

C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h;

D. sunt culturi lucioase, concave;

E. au marginile neregulate.

72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu

excepţia:

A. osteomielita

B. toxiinfecţiile alimentare

C. sindromul toxico-septic

D. T.I.A

E. boala „pielii opărite”

73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

A. rinofaringita

B. faringo-amigdalita

C. celulita

D. acneea juvenilă

E. abces

74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi:

A. cistite

B. bronhopneumonii

C. endocardite

D. hidrosadenite

E. pielonefrite

75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea

mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de:

A. acnee

B. foliculită

C. panariţiu

D. carbuncul

E. abces

76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes:

A. testul catalazei este negativ;

B. testul oxidazei este pozitiv;

C. testul catalazei este pozitiv;

D. testul bacitricinei este negativ;

E. testul biseptolului este pozitiv.

Page 158: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

158

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în:

A. LCR;

B. Tractul respirator;

C. Cavitatea bucală;

D. Flora intestinală;

E. Esofag.

78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip:

A. M;

B. R;

C. G;

D. R sau M;

E. S sau M.

79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea

afirmaţie este falsă:

A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol;

B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv;

C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice;

D. Aglutinarea se face cu serul de grup A;

E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul

CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza

completă.

80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este:

A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici;

B. sunt rezistenţi la bacitracină;

C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B;

D. sunt rezistenţi la biseptol;

E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin.

81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu:

A. 18;

B. 11;

C. 9;

D. 7;

E. 12.

82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D:

A. au diametrul de 1-2 microni;

B. sunt coci gram negativi;

C. au majoritatea tulpinilor imobile;

D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte;

E. au formă lanceolată.

83. Hemoliza enterococilor este:

Page 159: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

159

A. α;

B. α’;

C. β;

D. β’;

E. γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată:

A. dau aglutinare cu serul de grup C;

B. testul la bilă-esculină este pozitiv;

C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat,

semnificând reacţie pozitivă;

D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a

hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri;

E. creşterea se face în mediu acid.

85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de:

A. acnee

B. panariţiu

C. carbuncul

D. furuncul

E. hidrosadenită

86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL

producând următoarele afecţiuni:

A. toxiinfecţia alimentară

B. cistite

C. anexite

D. sinuzite

E. pneumoni

87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele

simptome, cu excepţia:

A. metrite

B. greţuri

C. vărsături

D. scaune diareice

E. crampele intestinale

88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia:

A. pieolonefrite

B. septicemii postabortum

C. anexite

D. mastoidite

E. abces renal

Page 160: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

160

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi,

următoarea afecţiune:

A. sindromul toxico-septic

B. pielonefrita

C. sindromul „pielii opărite”

D. toxiinfecţia alimentară

E. foliculite

90. Pneumococii:

A. sunt coci gram negativi;

B. au formă ovalară;

C. sunt grupaţi în diplo;

D. sunt necapsulaţi;

E. sunt situaţi intracelular.

91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar:

A. leucocite mononucleare;

B. trombocite;

C. eritrocite;

D. lecucocite polimorfonucleare;

E. monocite.

92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată:

A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate;

B. au marginile deprimate;

C. au centrul ridicat;

D. sunt înconjurate de hemoliză β;

E. au colonii diferite de streptococii viridans.

93. Testul la optochin:

A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans;

B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză

sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la

37oC;

C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin;

D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin;

E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm

diametru.

94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci:

A. au hemoliză β;

B. au hemoliză γ;

C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri;

D. nu sunt grupabili;

E. au hemoliză α.

Page 161: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

161

95. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin:

A. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol);

B. hidroliza ureei;

C. hidroliza esculinei;

D. hidroliza argininei;

E. hidroliza streptokinazei.

96. La examenul microscopic, streptococii viridans apar :

A. coci gram negativi;

B. sporulaţi;

C. necapsulaţi;

D. dispuşi în diplo;

E. dispuşi în ciorchine.

97. Stafilococii sunt rezistenţi la:

A. Amoxicilină

B. Penicilină

C. Cefalosporine

D. Chinolone

E. Vancomicină

98. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele, cu excepţia:

A. Oxacilină

B. Vancomicină

C. Chinolone

D. Rifampicină

E. Glicopeptide

99. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la

Penicilină:

A. scăderea permeabilităţoo bacteriei

B. alterarea receptorilor pentru antibiotic

C. dezvoltarea unei căi metabolice alternative

D. inactivarea prin enzime (penicilinază)

E. eliminarea activă a antibioticului din organism

100. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul, care:

A. conţine germeni omorâţi prin căldură, administraţi în funcţie de serotip

B. conţine proteine recombinate

C. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu, recoltat în condiţii specifice

D. conţine anatoxine

E. conţine componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice conjugate proteic

101. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este:

A. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi, negativ pentru stafilococi

B. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi, pozitiv pentru streptococi,

Page 162: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

162

C. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi, negativ pentru streptococi

D. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi, negativ pentru stafilococi

E. testul coagulazei libere- negativ pentru stafilococi, pozitiv pentru streptococi

102. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină :

A. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute

B. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde

C. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune

conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ

D. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă

suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat

E. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă

suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute

103. Trusele de Latex aglutinare, pe lângă detecţia coagulazei, evidenţiază şi prezenţa unui alt factor

de patogenitate al stafilococilor, denumit:

A. lipoproteina C

B. proteina Q

C. proteina A

D. polizaharizi necapsulari

E. lipoproteina A

104. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe:

A. dezaminarea proteinelor

B. fermentarea zaharurilor

C. fermentarea peptidelor

D. hidroliza zaharurilor

E. dezaminarea zaharurilor

Complement multiplu

1. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele:

A. Se cultivă pe geloză sânge

B. Coloniile sunt beta hemolitice

C. Cocii sunt dispuşi în grămezi

D. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular

E. Coloniile sunt mari, de tip R

2. În boala poststreptococică:

A. Apare reumatismul poliarticular acut

B. Cardita reumatismală

C. Sindromul nefrotic

D. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice

E. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară

Page 163: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

163

3. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae:

A. Sunt coci laceolaţi

B. Nu posedă antigen specific de grup

C. Coloniile sunt mici, S, cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge

D. Pot creşte pe medii simple

E. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri

4. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ:

A. lipazele

B. streptokinaza

C. toxina şocului septic

D. hialuronidaza;

E. lecitinază.

5. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi?

A. Furuncule

B. Endocardită

C. Pneumonia

D. Reumatismul articular acut;

E. Gangrena gazoasă.

6. Toxinele elaborate de stafilococ sunt:

A. enterotoxine

B. toxina epidermolitică şi exfoliantă

C. toxina socului toxic

D. toxina botulinică

E. toxina tetanică

7. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A :

A. Este o bacterie saprofită

B. Dezvoltă colonii mici, cu hemoliză verzuie în jur

C. Elaborează hemolizină beta

D. Este întotdeauna sensibil la penicilină G

E. Are o multiplicare strict intracelulară

8. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice:

A. Se face conform antibiogramei

B. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G

C. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical

D. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă

E. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza

9. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans

A. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield

B. Au polizaharid C

C. Sunt saprofiti conditionat patogeni

Page 164: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

164

D. Pot produce endocardita bacteriană subacută

E. Nu se gasesc în salivă

10. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C

B. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului

C. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi

D. impetigo este infecţia foliculului pilos

E. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina

11. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate:

A. Bacili Gram pozitivi

B. Coci Gram negativi.

C. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic

D. Sunt bacterii sporulate.

E. Sunt aerobi facultativ anaerobi

12. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate:

A. Au habitat intestinal

B. Pot produce infecţii urinare

C. Pot produce endocardita bacteriană subacută

D. Produc toxiinfecţii alimentare

E. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti

13. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate:

A. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri

B. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo

C. Produc infecţii uşor de tratat

D. Infecţia e favorizată de manevre invazive

E. Sunt bacterii patogene

14. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:

A. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină

B. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi

C. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice

în mod normal

D. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă

E. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman

15. Încercuiţi răspunsurile corecte:

A. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ

B. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice

C. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile

D. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup

E. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic

Page 165: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

165

16. Factorii toxici produşi de stafilococi, hemolizinele, au următoarele acţiuni:

A. hemolitică

B. antifagocitară

C. dermonecrotică

D. letală

E. coagulează

17. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt coci Gram negativi

B. sunt coci Gram pozitivi

C. sunt bacterii reniforme

D. sunt bacterii sferice sau ovalare

E. sunt dispuşi în ciorchini

18. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi:

A. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri

B. au diametrul celular aproximativ 1 nm

C. sunt bacterii mobile

D. prezintă spori

E. sunt în general capsulaţi

19. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii, 3 fiind cele mai importante:

A. Staphylococcus aureus;

B. Staphylococcus pneumoniae;

C. Staphylococcus epidermitis;

D. Staphylococcus saprophyticus;

E. Citrin.

20. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt:

A. sunt coci Gram pozitivi;

B. sunt sporulaţi;

C. sunt strict aerobi;

D. rămân ataşaţi în ciorchini;

E. au diametru de 0,2-0,5 microni.

21. Din punct de vedere epidemiologic, stafilococii:

A. sunt ubicuitari;

B. sunt strict paraziți ai omului;

C. se găsesc în sol, aer, apă;

D. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi;

E. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă.

22. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice, se poate spune despre stafilococică:

A. sunt bacterii pretenţioase;

B. au un timp scurt de generaţie;

Page 166: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

166

C. sunt sensibile la bacteriofagi;

D. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte;

E. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl.

23. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi:

A. sunt bacterii strict anaerobe

B. sunt bacterii imobile

C. sunt bacterii aerobe- facultativ anaerobe

D. sunt bacterii microaerofile

E. sunt bacterii nesporulate

24. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe

B. sunt bacterii nesporulate

C. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale

D. sunt bacterii sporulate

E. sunt bacterii în general capsulate

25. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor:

A. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului

B. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului

C. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M

D. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide

E. pe mediile cu sânge- majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei

26. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus:

A. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare, bombate, translucide

B. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului

C. pe medii cu sânge, majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei

D. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului

E. pe medii solide apar, în general, grunji care se depun la fundul tubului

27. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl?

A. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare;

B. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea

mediului Chapman;

C. nu este o proprietate importantă;

D. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl;

E. variantele C şi D.

28. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor:

A. pe medii solide, stafilococii tulbură uniform aceste medii:

B. cresc pe medii uzuale, în anaerobioză sau microaerofilie;

C. pe medii lichide, stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm;

D. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus;

E. coloniile sunt în general de tip S, diametru 2-4 mm după 24 h de incubare.

Page 167: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

167

29. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt:

A. mediul;

B. enzimele;

C. toxinele;

D. catalaza;

E. lipazele.

30. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt:

A. nucleazele;

B. stafilokinaza;

C. leucocidinele;

D. coagulaza;

E. hemolizinele.

31. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai

stafilococilor:

A. stafilokinaza - descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând

difuzarea stafilococilor în ţesuturi;

B. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante;

C. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive;

D. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa

tegumentelor;

E. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului

inflamator în ţesuturile sănătoase din jur.

32. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor:

A. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi;

B. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate;

C. pot fi hemolizine cu dublă acţiune;

D. nu produc toxiinfecţii alimentare;

E. există 5 astfel de toxine – enterotoxine.

33. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt:

A. Streptococcus pyogenes

B. Streptococcus fecalis

C. Streptococul beta hemolitic de grup A

D. Streptococul de grup B

E. Streptococul de grup D

34. Tulpinile streptococice patogene sunt:

A. streptococul de grup D

B. Streptococcus pyogenes

C. Streptococcus agalactiae

D. Streptococcus pneumoniae

E. streptococul de grup A

Page 168: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

168

35. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl

produce:

A. streptococ α hemolitic- produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în

jurul coloniei, de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D)

B. streptococ α’ hemolitic- produce o hemoliză cu margini neclare; hemoglobina este

degradată complet, dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de

grup B şi D)

C. streptococ β hemolitic - produce hemoliza incompletă, ca o zona întinsa, neclară în jurul

coloniei (streptococii piogeni - de grup A, B, C si G)

D. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii)

E. streptococ α hemolitic - produce o hemoliză incompletă - degradarea hemoglobinei se

face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans)

36. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile

streptococice şi caracteristicile hemolizei:

A. α hemoliza = hemoliza este incompletă; degradarea hemoglobinei se face până la stadiul

de biliverdină

B. γ hemoliza = hemoliza este absentă

C. α’ hemoliza = hemoliza este completă, ca o zona întinsă, clară, perfect transparentă în

jurul coloniei

D. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare; hemoglobina este degradată complet, dar

apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate

E. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care

elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă)

37. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile

streptococice şi caracteristicile hemolizei:

A. hemoliza β – hemoliză completă, ca o zonă întinsă, clară în jurul coloniei

B. hemoliza γ – hemoliză incompletă, vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei, de

culoare verzuie

C. hemoliza α – hemoliză absentă

D. hemoliza β - hemoliză cu margini neclare; hemoglobina este degradată complet, dar apar

zone în care nu toate hematiile sunt lizate

E. hemoliza α – hemoliză incompletă; degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de

biliverdină

38. Streptococii care produc hemoliză γ sunt:

A. streptococii de grup A

B. enterococii

C. streptococii de grup B

D. streptococii de grup D

E. pneumococii

39. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt :

A. Streptococii viridans

Page 169: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

169

B. Streptococcus pyogenes

C. streptococii de grup A

D. streptococii de grup C

E. Streptococcus agalactiae

40. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic:

A. deseori, sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii;

B. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice, arsuri, incizii

chirugicale etc;

C. frecvent, poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos, a glandelor sebacee sau

sudoripare;

D. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei

conjunctivale;

E. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare.

41. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi:

A. toxiinfecţii alimentare;

B. TSS;

C. Osteomielită;

D. Foliculită;

E. Impetigo.

42. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt:

A. foliculite;

B. furuncul;

C. T.I.A.;

D. TSS;

E. panaritiu.

43. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt:

A. faringe-amigdalită;

B. acneea juvenilă;

C. panaritiu;

D. carbuncul;

E. abces.

44. La nivelul tractului respirator, stafilococii produc:

A. foliculite;

B. sindromul pielii opărite;

C. cistite;

D. pneumonii;

E. rinofaringită.

45. La nivelul aparatului digestiv, stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate

spune că:

A. incubaţia este de peste 4 ore;

Page 170: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

170

B. remisiunea simptomelor este spontană, în maximum 24 de ore;

C. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături;

D. induce scaune diareice;

E. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară.

46. La nivelul aparatului uro-genital, stafilococii produc:

A. pielonefrite;

B. anexite;

C. cistite;

D. septicemii postabortum;

E. toxiinfecţii alimentare.

47. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt:

A. Streptococii piogeni

B. Streptococcus pneumoniae

C. Streptococii viridans

D. Streptococii de grup B

E. Streptococii de grup A

48. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi:

A. Streptococcus pyogenes

B. Streptococcus viridans

C. Streptococii de grup C

D. Streptococcus pneumoniae

E. Streptococii de grup D

49. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi:

A. Streptococii viridans

B. Streptococii de grup A

C. Streptococii de grup C

D. Pneumococii

E. Streptococii de grup B

50. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi :

A. Streptococcus pneumoniae

B. Streptococcus agalactiae

C. Streptococcus viridans

D. Streptococii de grup D

E. Streptococii de grup C

51. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Streptococcus pyogenes

C. Streptococcus viridans

D. Streptococul de grup A

E. Streptococul de grup C

Page 171: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

171

52. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor:

A. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular

B. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili

C. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică

D. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de

streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W

E. polizaharidul C este un factor de patogenitate, prin urmare anticorpii specifici au rol în

apărare.

53. În funcție de sediul infecției, pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta:

A. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii);

B. sânge (otită);

C. spută (pneumonie);

D. secreție otică (în caz de septicemii);

E. secreție conjunctivală (conjunctivită).

54. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt:

A. produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în

bulion și pe geloză-sânge 8%;

B. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură, materii fecale dintr-o toxiinfecție

alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat;

C. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică;

D. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure

omogen;

E. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză.

55. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi, astfel:

A. catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus;

B. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus;

C. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus;

D. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus;

E. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus.

56. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt:

A. evidențierea enterotoxinelor;

B. testul la optochin;

C. testul coagulazei;

D. fermentarea manitei pe mediul Chapman;

E. prezența hemolizei.

57. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi:

A. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului, se modifică

pH-ul și culoarea virează din roz în galben;

B. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare;

Page 172: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

172

C. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă;

D. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare;

E. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi.

58. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi:

A. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate, sub formă de

grunji, datorită precipitării fibrinogenului în fibrină;

B. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a

pigmentului;

C. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază

apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive;

D. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA;

E. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA.

59. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe:

A. fermentare;

B. modificarea culorii mediului;

C. testul catalazei;

D. testul oxidazei;

E. testul la bacitracin-biseptol

60. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a

principalelor specii de stafilococi pot fi:

A. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică;

B. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie;

C. API-STAPH;

D. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative;

E. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative.

61. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin:

A. sisteme miniaturizate;

B. sisteme automatizate;

C. testul ELISA;

D. metoda diluțiilor;

E. metoda difuzimetrică.

62. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt:

A. Norfloxacin;

B. Penicilină;

C. Vancomicin;

D. Oxacilină;

E. Rifampicină.

63. Identificaţi asocierile greşite:

A. Streptococcus viridans – streptococ de grup B

B. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C

Page 173: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

173

C. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A

D. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B

E. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield

64. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de

tulpinile streptococice:

A. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major

în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS)

B. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina;

se utilizează în tratarea trombozelor

C. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia

anticorpilor antiSD)

D. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de

fibrină; este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK

E. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o

activitate citolitică (hemolitică, leucolitică şi trombolitică)

65. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β

hemolitici de grup A, care:

A. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină

B. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică)

C. are activitate cardiotoxică

D. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO)

E. este responsabilă de hemoliza de tip β

66. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care:

A. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice

B. se utilizează în tratarea trombozelor

C. degradează ADN-ul celulelor

D. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK

E. favorizează invazia tisulară

67. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici:

A. exotoxina pirogenă A

B. enterotoxina

C. exotoxina B

D. toxina eritrogenă

E. hialuronidaza

68. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice:

A. stenoza mitrală

B. glomerulonefrita acută difuză

C. scarlatina

D. reumatism poliarticular acut

E. erizipel

Page 174: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

174

69. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice:

A. piodermite

B. celulită

C. fasciită necrozantă

D. glomerulonefrită acută difuză

E. amigdalită acută purulentă

70. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice:

A. reumatism poliarticular acut

B. scarlatina

C. faringite

D. febră puerperală

E. stenoza mitrală

71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO:

A. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l, semnifică perioada de debut pentru reumatismul

articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS)

B. după tratament corect, ASLO creşte, ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea

GNAcPS

C. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic,

atingând maximul în săptămâna 3-4

D. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei, dacă boala evoluează

spre vindecare

E. un titru <200 U/l se consideră normal, monitorizarea titrului ASLO fiind importantă

pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii

72. Identificarea grupului streptococic se face prin:

A. testul oxidazei

B. testul coagulazei

C. testul la Bacitracină şi Biseptol

D. reacţiile de aglutinare

E. reacţia ASLO

73. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de

grup A:

A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină

B. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină

C. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau

azitromicina

D. se poate folosi ca tratament claritromicina

E. antibiograma este obligatorie

74. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi:

A. pneumonii

B. meningite

C. septicemii

Page 175: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

175

D. anexită

E. cistită

75. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin:

A. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de

grup B

B. testul la Bacitracină şi Biseptol- streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la

Biseptol

C. testul la Bacitracină şi Biseptol- streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi

la Biseptol

D. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B

E. identificare serologică prin latex aglutinare

76. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii, interes medical deosebit prezintă:

A. Enterococcus fecalis

B. Enterococcus durans

C. Enterococcus fecium

D. Enterococcus avium

E. Enterococcus solitarius

77. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi:

A. pot produce endocardită bacteriană subacută

B. prezintă hemoliză de tip β

C. pot produce peritonită

D. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile

E. pot produce infecţii biliare

78. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin:

A. testul de hidroliză a argininei

B. testul negativ la bilă esculină

C. testul pozitiv la bilă esculină

D. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hiperclorurat-

NaCl 6,5%)

E. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D

79. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae:

A. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior

B. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi

C. sunt coci Gram negativi, lanceolaţi, dispuşi în diplo, cu extremităţile lărgite faţă în faţă,

nesporulaţi, încapsulaţi

D. nu prezintă capsulă

E. sunt coci nesporulaţi, încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri

antigenice specifice

80. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice:

A. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge, ser, lichid de ascita

Page 176: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

176

B. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză

C. sunt germeni stric aerobi

D. sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe, microaerofile

E. în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza

81. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor:

A. tulbură uniform mediile solide

B. dezvoltă α hemoliză

C. dezvoltă β hemoliză

D. produc colonii rotunde, aplatizate, cu contur regulate

E. produc colonii transparente cu aspect mucoid

82. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice:

A. Testul la Bacitracină şi Biseptol

B. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans

C. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin

D. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice

E. Testul CAMP

83. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans:

A. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară

B. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală

C. favorizează cariogeneaza

D. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi

E. prezintă hemoliză alfa

84. Trusele de Latex aglutinare, pe lângă detecţia coagulazei, evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori

de patogenitate al stafilococilor, denumiţi:

A. proteina Q

B. proteina A

C. polizaharizi capsulari

D. polizaharizi necapsulari

E. lipoproteina C

Tematica 7.

Coci Gram negativi, genul Neisseria: N. meningitidis,

Page 177: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

177

N. gonorrhoeae

Complement simplu

1. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt:

A. coci lanceolaţi

B. coci reniformi, dispuşi în diplo, Gram negativi

C. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor

D. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale

E. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern

2. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria:

A. cuprinde numai specii saprofite

B. cuprinde numai specii patogene

C. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular

D. sunt bacterii sporulate

E. au forma de rinichi, dispusi in diplo, cu concavitatile fata in fata

3. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae :

A. Coci Gram pozitivi dispus în diplo

B. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi

C. Cocobacili Gram-negativ

D. Coci Gram negativi dispuşi în diplo

E. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi

4. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este:

A. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ

B. Meningococemia prin şoc endotoxic

C. O toxiinfecţie alimentară stafilococică

D. O reacţie de hipersensibilitate

E. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae

5. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate?

A. Este o bacterie pretenţioasă , se folosesc medii îmbogăţite

B. Creşte pe mediul AABTL

C. Determină enterite

D. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină

E. În mediul lichid formează colonii R

6. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ?

A. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge

B. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată

C. Prin transfuzie

D. Se poate transmite transplacentar

Page 178: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

178

E. Calea digestivă :prin alimente, apă, muşte

7. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci:

A. Gram negativi;

B. Cu formă reniformă;

C. Cu formă de boabe de cafea;

D. Nesporulaţi, dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă);

E. Mobili.

8. Privind metabolismul, putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci:

A. Anaerobi;

B. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2;

C. Foarte sensibili la variaţii de temperatură;

D. Foarte sensibili la variaţii de umiditate;

E. Care posedă enzima citocrom-oxidază.

9. Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci:

A. Gram negativi;

B. Cu forma reniformă ( boabe de cafea);

C. Neîncapsulaţi;

D. Nesporulaţi;

E. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă).

10. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis?

A. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia;

B. Serogroupuri B şi C : America şi Europa;

C. Serogroup Y în China şi Canada;

D. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002;

E. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând

epidemii de mari proporţii.

11. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns:

A. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor- secreţiilor respiratorii, nazale sau

faringiene, de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge), colonizând mucoasa

bucală;

B. Direct: sărut;

C. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat;

D. Factori de risc: colegii, pavilioane militare, pelerinaj;

E. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie.

12. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ:

A. Omul e singura gazdă;

B. Transmitere: aeriană, picături Pflugge sau direct prin sărut;

C. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator;

D. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici;

E. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie).

Page 179: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

179

13. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune:

A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari;

B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare;

C. Imunitatea este specifică de grup;

D. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt

grup;

E. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă

crescută a bolii).

14. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin:

A. Secreţie purulentă;

B. Cefalee;

C. Rigiditate nucală;

D. Redoare a cefei;

E. Fotofobie.

15. În cazul meningitei, meningele nu este afectat astfel:

A. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge;

B. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN;

C. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros;

D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire;

E. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent.

16. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin:

A. Febră ridicată;

B. Şoc;

C. Purpură;

D. C.I.D.;

E. Disurie.

17. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de:

A. 6-12 h;

B. 12-18 h;

C. 18-24 h;

D. 24-36 h;

E. 24-48 h.

18. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că:

A. Fermentează glucoza;

B. Fermentează maltoza;

C. Nu fermentează lactoza;

D. Nu fermentează zaharoza;

E. Nu fermentează glucoza.

19. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că:

Page 180: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

180

A. Se face antibiograma din cultură;

B. Se începe tratamentul urgent;

C. Meningococii sunt sensibili la ampicilină, cefalosporine;

D. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol, ciprofloxacin;

E. Se utilizează antibiotice care străbat BHE.

20. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia:

A. LCR;

B. Secreţie otică;

C. Exudat faringian;

D. Exudat nazal;

E. Sânge.

21. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns:

A. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA;

B. Menactra este pentru persoane 11- 55 ani;

C. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani;

D. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani;

E. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani.

22. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul

răspuns:

A. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu

generează limfocite T cu memorie;

B. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor;

C. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce “imunizarea de grup”;

D. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce“Herd immunity”;

E. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice.

23. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci:

A. Cu formă de rinichi (boabe de cafea);

B. Dispuşi în diplo;

C. Nesporulaţi;

D. Necapsulaţi;

E. Mobili.

24. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ:

A. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen;

B. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală;

C. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului;

D. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Neisser în 1879;

E. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari.

25. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae?

A. Este o boala specifică numai omului;

B. Transmiterea se face pe cale sexuală~99.5%;

Page 181: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

181

C. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere;

D. Este o bacterie parazită strict umană;

E. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere, pe

sinovialele articulare sau în alte organe, producând abcese.

26. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de:

A. Pilii prin care se ataşează de mucoasă;

B. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă;

C. Endotoxina;

D. Exotoxina;

E. IgA proteaza.

27. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui;

B. Cefalee;

C. Endocervicită;

D. Sângerari intermenstruale;

E. Salpingită.

28. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Uretrită;

B. Secreţie purulentă;

C. Poliurie;

D. Disurie;

E. Inflamaţie.

29. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Cistită;

B. Farinigită;

C. Artrită la nivelul genunchilor;

D. Artrită la nivelul gleznelor;

E. Artrită la nivelul mâinilor.

30. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Oftalmie gonococică;

B. Conjunctivita purulentă;

C. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor;

D. Peritonită;

E. Proctită.

31. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia:

A. Lichid sinovial;

B. Secreţie oculară;

C. Secreţie otică;

D. Secreţie uretrală;

E. Secreţie vaginală.

Page 182: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

182

32. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că:

A. Se face antibiogramă din cultură;

B. Se face antibiogramă în clinică;

C. Cel mai frecvent, se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei;

D. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon;

E. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă.

33. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la:

A. Penicilină;

B. Tetraciclină;

C. Ciprofloxacină;

D. Linezolid;

E. Oflaxacină.

34. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu

rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia:

A. Penicilină;

B. Tetraciclină;

C. Ceftriaxon;

D. Eritromicină;

E. Cefalosporine.

35. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae?

A. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină;

B. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină;

C. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină

şi eritromicină;

D. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină

şi cefalosporine;

E. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon.

36. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt:

A. De tip S;

B. De 2-3 mm;

C. Rotunde;

D. Cu marginile regulate;

E. Transparente sau opace.

Complement multiplu

Page 183: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

183

1. Neisseria meningitidis poate produce

A. Meningita cerebrospinala epidemică

B. Sindromul Waterhouse-Friedericksen

C. Meningococcemia

D. Otita

E. Pneumonie

2. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele:

A. Patogenitate numai pentru om

B. Prezintă o capsulă

C. Cresc pe medii simple

D. Rezistentă la temperatura de 22 grade C

E. Caracterul oxidazo-negativ

3. Factorii de patogenitatea ai meningococului:

A. Capsula polizaharidică

B. Endotoxina

C. IgA proteaza

D. Coagulaza

E. Eritrotoxina

4. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi:

A. penicilina administrată parenteral

B. gentamicina

C. cotrimoxazole

D. amoxicilina

E. ciprofloxacina

5. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ:

A. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei

B. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala

C. Infecţia se transmite pe cale digestivă

D. Imunitatea e specifica de grup

E. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii.

6. În meningite apar următoarele semne şi simptome:

A. Hemoragie digestivă

B. Vărsături

C. Fotofobie

D. Redoarea cefei.

E. Dureri abdominale

7. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici:

A. Glucoza scazută

B. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă

C. Predominant celule mononucleare în camera de numărat

Page 184: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

184

D. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo

E. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo

8. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate :

A. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian

B. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2

C. Testul catalazei negativ

D. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 11-

55 de ani

E. Testul oxidazei pozitiv

9. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică:

A. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice

B. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină

C. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici

D. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită

E. Este o infecţie localizată, nu diseminează pe cale hematogenă.

10. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae :

A. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului

B. Are tropism numai pentru mucoasa genitală

C. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică

D. Pot apare papule şi pustule hemoragice

E. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare

11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae:

A. Sunt bacili Gram pozitivi

B. Cresc pe mediile de cultură simple

C. Sunt bacterii imobile

D. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi

E. Sunt bacterii nesporulate

12. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică:

A. Apare prin contaminarea în cursul travaliului

B. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan, fără complicaţii

C. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de

nitrat de argint imediat dupa naştere

D. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de

nitrat de argint la 3 luni

E. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul

conjunctival imediat dupa naştere

13. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene:

A. Neisseria sica;

B. Neisseria flava;

Page 185: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

185

C. Neisseria lactamica;

D. Neisseria meningitidis;

E. Neisseria gonorrhoeae.

14. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite:

A. Neisseria meningitidis;

B. Neisseria mucosa;

C. Neisseria flava;

D. Neisseria sica;

E. Neisseria lactamica.

15. Genul Neisseria cuprinde coci:

A. Gram negativi;

B. Gram pozitivi;

C. Cu formă reniformă;

D. Cu formă de boabe de cafea;

E. Sporulaţi.

16. Genul Neisseria cuprinde coci:

A. Dispuşi în diplo;

B. Cu concavităţile faţă în faţă;

C. Cu capsulă;

D. Fără capsulă;

E. Mobili.

17. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele:

A. Sunt aerobi;

B. Sunt anaerobi;

C. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2;

D. Posedă enzima citocrom-oxidază;

E. Nu posedă enzima citocrom-oxidază.

18. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele:

A. Sunt sensibili la variaţii de temperatură;

B. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate;

C. Nu sunt sensibili la variaţii de pH;

D. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C;

E. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C.

19. Neisseria meningitidis prezintă coci:

A. Gram negativi;

B. Gram pozitivi;

C. Cu formă reniformă;

D. Încapsulaţi;

E. Sporulaţi.

Page 186: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

186

20. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri:

A. Are rol antifagocitar;

B. Are rol fagocitar;

C. Are structura polizaharidică;

D. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri;

E. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri.

21. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis?

A. Cele mai frecvente sunt A, B, C;

B. Cele mai rare sunt Y şi W135;

C. Serogroup A în America şi Europa;

D. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia;

E. Serogroup Y în Europa.

22. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în:

A. Canada;

B. Europa;

C. Africa;

D. Unele părţi din Asia;

E. USA.

23. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în:

A. Africa;

B. China;

C. America;

D. Israel;

E. Europa.

24. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de

mari proporţii. Care afirmaţii sunt incorecte?

A. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”;

B. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume;

C. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi

fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor;

D. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea

bolii meningococice în întreaga lume;

E. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna.

25. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis?

A. Global, meningita meningocociă afectează 1,2 million persoane pe an, cu 80.000

decese;

B. “The meningitis belt of Africa”, se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est);

C. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în

sezonul uscat, între luna martie până în septembrie;

D. Chiar cu tratament adecavat, mortalitate: 10%;

E. Chiar cu tratament adecavat, mortalitate: 5%.

Page 187: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

187

26. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele:

A. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor- secreţiilor respiratorii, nazale sau

faringiene, de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge), colonizând mucoasa

nasofaringelui;

B. Nu se poate transmite direct prin sărut;

C. Transmiterea este favorizată de contactul prelungit;

D. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat;

E. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie.

27. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis?

A. Omul nu e singura gazdă;

B. Transmiterea se poate face pe cale aeriană;

C. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge;

D. Transmiterea se poate face direct prin sărut;

E. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv.

28. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis?

A. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici;

B. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în

meninge sau la nivelul articulaţiilor;

C. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia;

D. O alta modalitate de evoluţie este septicemia;

E. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie).

29. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi?

A. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite;

B. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate, bacteriile

străbat mucoasa;

C. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate, bacteriile

ajung în torentul sanguin;

D. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului, străbat membrana

hematoencefalică;

E. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului, se localizează la nivelul

meningelui.

30. Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi :

A. Capsula polizaharidică;

B. Endotoxina (LPZ);

C. Exotoxina(LPZ);

D. O IgA protează, care lizează IgA;

E. O IgA protează, care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii

inferioare.

31. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele:

A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari;

Page 188: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

188

B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare;

C. Imunitatea este specifică de grup;

D. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt

grup;

E. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă

crescută a bolii).

32. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin:

A. Fotofobie;

B. Vărsături;

C. Poliurie;

D. Cefalee;

E. Rigiditate nucală.

33. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin:

A. Redoare a cefei;

B. Polidipsie;

C. Polifagie;

D. Poliurie;

E. Febră.

34. În cazul meningitei, meningele este afectat astfel:

A. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge;

B. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN;

C. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros;

D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire;

E. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent.

35. Meningococemia se manifestă prin:

A. Febră ridicată;

B. Şoc;

C. Glicozurie;

D. Purpură;

E. Poliurie.

36. Septicemia, cea mai severa formă se manifestă prin:

A. C.I.D;

B. Insufienţa glandelor suprarenale;

C. Insufienţa glandei tiroide;

D. Colaps circulator;

E. Colaps respirator.

37. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia:

A. LCR;

B. Secreţie otică;

C. Secreţie uretrală;

Page 189: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

189

D. Sânge;

E. Exudat nazal.

38. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul

L.C.R. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor:

A. Gram pozitivi;

B. Gram negativi;

C. Reniformi;

D. Dispuşi în diplo;

E. Cu concavităţile faţă în faţă.

39. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile:

A. Geloză – chocolat;

B. Mueller-Hinton;

C. Cary Blair;

D. MILF;

E. Thayer-Martin.

40. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt:

A. Mici;

B. Mari;

C. Lucioase;

D. Opace;

E. De tip S.

41. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că:

A. Fermentează glucoza;

B. Fermentează maltoza;

C. Nu fermentează sucroza;

D. Fermentează lactoza;

E. Fermentează zaharoza.

42. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri:

A. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi;

B. Meningococii sunt catalazo-pozitivi;

C. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei;

D. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API;

E. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare.

43. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că:

A. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie;

B. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina, cefalosporine, cloramfenicol, ciprofloxacin;

C. Meningococii sunt sensibili la sulfamide;

D. Aminoglicozidele nu strabat BHE;

E. Cloramfenicol, ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE.

Page 190: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

190

44. Menactra este:

A. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis;

B. Primul vaccin cu licenţă în USA;

C. Disponibil din 1970;

D. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani;

E. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani;

45. Menveo este:

A. Un vaccin antimenigococic;

B. Un vaccin polizaharidic;

C. Un vaccin cu licenţa în 2010;

D. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani;

E. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani.

46. Menomune este:

A. Un vaccin polizaharidic;

B. Un vaccin conjugat;

C. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile;

D. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani.

E. Disponibil din 1870.

47. Menomune:

A. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice;

B. Induce imunizare de scurtă durată;

C. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire;

D. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite

T cu memorie;

E. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor.

48. Menactra:

A. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic- proteic);

B. Asigură durată crescută de imunizare;

C. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel;

D. Induce imunitate de grup “herd immunity”;

E. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor.

49. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci:

A. Cu formă de rinichi;

B. Cu formă de boabe de cafea;

C. Sporulaţi;

D. Capsulaţi;

E. Imobili.

50. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci:

A. Gram negativi;

B. Gram pozitivi;

Page 191: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

191

C. Dipuşi în diplo;

D. Mobili;

E. Nesporulaţi.

51. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri:

A. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen;

B. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală;

C. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului;

D. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Neisser în 1879;

E. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari.

52. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae?

A. Transmitere pe cale sexuală~69.5%;

B. Transmitere de la mamă la făt la naştere;

C. Este o bacterie parazită strict umană;

D. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere, pe

sinovialele articulare sau în alte organe, producând abcese.

E. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne.

53. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe

suprafata mucoaselor indemne:

A. Vagin;

B. Uretră;

C. Rect;

D. Faringe;

E. Cavitate bucală.

54. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de:

A. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă;

B. Endotoxina;

C. Exotoxina;

D. IgA lipaza;

E. IgA proteaza.

55. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui;

B. Endocardită;

C. Endocervicită;

D. Colecistită;

E. Sângerari intermenstruale.

56. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele:

A. Uretrită;

B. Secreţie purulentă, verzui;

C. Disurie;

D. Inflamaţie;

Page 192: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

192

E. Poliurie.

57. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Salpingită;

B. PID;

C. Sterilitate;

D. Cistită;

E. Vaginită.

58. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:

A. Oftalmie gonococică;

B. Oftalmie neonatorum;

C. Fără tratament: orbire;

D. Astenie;

E. Glicozurie.

59. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele:

A. Conjunctivita purulentă;

B. Farinigita;

C. Artrită la nivelul genunchilor;

D. Artrită la nivelul gleznelor;

E. Peritonită.

60. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice:

A. Secreţie vaginală;

B. Secreţie col uterin;

C. Secreţie uretrală;

D. Secretie oculară;

E. Secreţie otică.

61. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că:

A. Se face antibiograma din cultură sau în clinică;

B. Cel mai frecvent, se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei;

C. Tratamentul de elecţie este cu penicilină;

D. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă;

E. Se face tratament cu ceftriaxone, cefixime, ciprofloxacin sau oflaxacin.

62. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae?

A. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină;

B. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină;

C. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin;

D. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone;

Page 193: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

193

E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină

şi eritromicină.

Tematica 8. Parvobacterii: Haemophylus, Bordetella, Brucella

Complement simplu

Page 194: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

194

1. Nu face parte din genul Parvobacterii:

A. Haemophilus

B. Gardnerella

C. Pasteurella

D. Klebsiella

E. Brucella

2. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis:

A. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo

B. În afara organismului, B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută

C. Infecţia afectează tractul respirator superior

D. Afectează tractul digestiv

E. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii

3. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis:

A. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă

B. Nu produce toxine

C. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă

D. Contagiozitatea bolii este redusă

E. Sunt bacili Gram pozitivi, încapsulaţi.

4. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis:

A. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină

B. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare

C. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin

D. Diagnosticul este bacteriologic, un există diagnostoc serologic

E. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină

5. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella:

A. Rezistenţa este scăzută în mediul extern

B. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare

C. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor

D. Au cerinţe nutritive complexe, necesită medii îmbogăţite

E. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă, în 24 de ore.

6. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella:

A. Debtul brucelozei este insidios

B. Boala se numeşte febra ondulantă

C. Formele cronice pot dura ani

D. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic

E. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave

7. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella:

A. Tratamentul se poate face cu tetraciclina

B. Tratamentul se poate face cu ampicilina

C. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate

Page 195: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

195

D. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare

E. Infecţia nu se produce prin inhalare.

8. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella:

A. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni.

B. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni

C. Poate produce endocardita

D. Cocobacili Gram negativi, sporulaţi

E. Cocobacili Gram negativi, imobili

9. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae:

A. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator

B. Sunt patogeni

C. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice

D. H influenzae este patogen prin multiplicare

E. H influenzae este patogen prin invazivitate

10. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae:

A. Boala debutează la nivelul rinofaringelui

B. Poate evolua ca o epiglotită

C. Este agentul etiologic al şancrului moale

D. Nu produce gripa

E. Rezistenţa în mediul extern este scăzută

11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae:

A. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi

B. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite

C. Capsula are un rol esenţial în patogenitate

D. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate

E. Prezintă adezine de suprafaţă

12. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Ducrey

A. Este o bacterie strict patogenă pentru om

B. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă

C. Sunt Gram negativi,

D. Prezintă o coloraţie bipolară

E. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10%

13. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Ducrey:

A. Pentru tratament se recomandă azitromicina.

B. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon

C. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă,

D. Leziune caracteristică este şancrul moale

E. Uneori ganglionii inghinali pot abceda

14. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis:

Page 196: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

196

A. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei.

B. La 55 C distrusă în 30 minute

C. Se transmite pe cale respiratorie

D. Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală

E. Contagiozitatea bolii este redusă

15. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este:

A. Haemophilus;

B. Gardnerella;

C. Neisseria;

D. Pasteurella;

E. Bordetella.

16. Ce gen aparține grupului de parvobacterii?

A. Staphylococcus;

B. Streptococcus;

C. Neisseria;

D. Francisella;

E. Bacillus

17. Care gen aparține grupului de parvobacterii?

A. Corynebacterium;

B. Actinobacillus;

C. Helycobacter;

D. Vibrio;

E. Pseudomonas.

18. Familia Pasteurellaceae cuprinde:

A. Mycobacterium tuberculosis;

B. Treponema pallidum;

C. Haemophilus influenzae;

D. Bacillus anthracis;

E. Escherichia coli.

19. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este:

A. conține cocobacili polimorfi, 0,5-2,5 microni;

B. conține cocobacili imobili;

C. conține cocobacili sporulați;

D. conține bacterii Gram pozitive;

E. conține bacterii strict aerobe.

20. Bacteriile din genul Haemophilus:

A. sunt pretențioase;

B. nu au nevoie de medii îmbogățite;

C. sunt primul organism cu genom incomplet decodat;

D. sunt Gram pozitive;

Page 197: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

197

E. sunt mobile.

21. Genul Haemophilus nu conține specia:

A. H. Ducrey;

B. H. parainfluenzae;

C. H. influenzae;

D. H. aegyptius;

E. H. anthrachis.

22. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus:

A. H. parainfluenzae – saprofit, poate produce conjunctivite;

B. H. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice, otite, meningite, epiglotite,

sinuzite, otite medii;

C. H. influenzae – saprofit al tractului respirator superior;

D. H. Ducrey - agentul etiologic al șancrului moale;

E. H. parainfluezae – saprofit al TRS, produce foarte rar acutizări.

23. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este:

A. are un diametru de 1-1,5 microni;

B. are ca habitat mucoasa otică;

C. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația

sănătoasă;

D. are lanțuri scurte;

E. există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe.

24. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. influenzae este:

A. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2;

B. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC;

C. pH-ul optim de dezvoltare este 6,6;

D. preferă un mediu de cultură simplu;

E. în laborator, se cultivă pe geloză chocolat.

25. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex, cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge, cum ar fi:

A. Factorul V (hemin);

B. Factorul X (NAD);

C. Factorul Y (NADP);

D. Factorul V (NAD sau NADP);

E. Factorul W (hemin).

26. Următoarea afirmație cu privire la H. influenzae este falsă:

A. este un microorganism strict parazit al omului;

B. are rezistență scăzută în mediu extern;

C. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’:

D. prezintă adezine la suprafață;

E. pot rezista în spută până la 48 de ore.

Page 198: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

198

27. Capsula bacteriei H. influenzae:

A. nu are un rol important;

B. este de 5 tipuri;

C. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă, dacă este tipul b;

D. este de 8 tipuri;

E. apare în 75% din cazurile de infecție severă, dacă este tipul a.

28. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. influenzae:

A. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei;

B. are ca debut o rinofaringită acută, probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul

tractului respirator;

C. are ca debut epiglotita, urmată de laringotraheită, otită și infecție virală;

D. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns

inflamator;

E. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele

sangvine în mod direct.

29. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b, putem spune că:

A. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani, în întreaga

lume;

B. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările

dezvoltate economic;

C. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate;

D. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor;

E. Produce tulburări de limbaj, pierderea auzului, tulburări motorii cu efecte nefavorabile

asupra comportamentului și performanței școlare.

30. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este:

A. sezonalitatea;

B. infecțiile virale anterioare;

C. culoarea pielii;

D. vârsta;

E. bolile subiacente.

31. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive:

A. sezonalitatea – în zone temperate, incidența atinge nivele ridicate în septembrie-

decembrie, martie-mai;

B. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare,

aglomerată, îngrijirea în centre de zi, frați de vârstă școlară;

C. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe;

D. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ;

E. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii.

32. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib, se fac următorii pași, cu excepția:

Page 199: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

199

A. se recoltează lichid cefalo-rahidian;

B. se face însămânțare la patul bolnavului;

C. se face biochimia LCR;

D. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid;

E. se administrează Penicilină de elecție, până la sosirea antibiogramei.

33. Pentru prevenirea infecției cu Hib, se pot face următoarele lucruri, cu excepția:

A. igienă;

B. vaccinare;

C. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități; D. se evită supraaglomerările;

E. se administrează vaccin pentru sugari, copii, pacienți imunodeprimați.

34. În ceea ce privește vaccinul anti Hib:

A. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier;

B. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon;

C. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți;

D. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei, tetanosului, sau infecției cu N.

meningitidis;

E. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile anti-

hepatită B, anti-polio; anti-difteric, anti-tetanos; anti-pertussis.

35. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este:

A. este agentul etiologic pentru șancru moale;

B. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte

nutritive speciale);

C. ca și morfologie, reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini;

D. e o bacterie Gram pozitivă;

E. pe lângă om, și animalele sunt gazde naturale.

36. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt:

A. Haemophilus influenzae;

B. Staphylococcus aureus;

C. Streptococcus pyogenes;

D. Corynebacterium diphteriae;

E. Bordetella bornchiseptica;

37. Cu privire la caracterele de cultură ale B. pertussis, putem spune că:

A. Incubarea se face 2 zile la 35oC;

B. Coloniile sunt de tip S;

C. Coloniile sunt concave;

D. Coloniile sunt foarte transparente;

E. Coloniile sunt mari.

38. Cu privire la rezistenţa B. pertussis, putem spune că:

Page 200: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

200

A. în afara organismului, B. pertussis are rezistenţă crescută;

B. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei;

C. la 55oC este distrusă în 30 de minute;

D. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei;

E. la 55oC este distrusă în 15 minute.

39. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. pertussis este:

A. e patogenă prin localizare, multiplicare, toxinogeneză;

B. se transmite pe cale respiratorie;

C. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă;

D. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale;

E. prin tuse se elimină bacterii.

40. Toxina care nu este eliberată de B. pertussis este:

A. dermonecrotica;

B. toxina pertussis;

C. citotoxina traheală;

D. adenilat ciclaza;

E. eritrotoxina.

41. Tusea convulsivă:

A. are 3 faze;

B. are o perioadă de incubaţie de 5 zile;

C. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii;

D. în faza II apare tuse paroxistică;

E. convalescenţa durează până la o săptămână.

42. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. pertussis:

A. epistaxis;

B. leziuni cerebrale prin hipoxie;

C. erizipel;

D. apnee;

E. pneumonie.

43. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. pertussis, următoarea afirmaţie este adevărată:

A. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi;

B. transmiterea se face pe cale aeriană;

C. apar epidemii în fiecare an;

D. boala nu este endemică;

E. nu e contagioasă.

44. Diagnosticul serologic pentru B. pertussis se face prin:

A. detecţia de anticorpi IgE;

B. ASLO;

C. Hemoleucogramă;

D. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis;

Page 201: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

201

E. Coprocultură.

45. Tratamente pentru B. pertussis sunt următoarele, cu excepţia:

A. sedative;

B. penicilină;

C. rifampicină;

D. eritromicină;

E. oxigenoterapie.

46. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. pertussis sunt:

A. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare;

B. Revaccinarea a II-a la 48 de luni;

C. Revaccinarea I la 36 de luni;

D. Revaccinarea a II-a la 24 de luni;

E. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare.

47. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta

accidental omul, este:

A. Brucella maris – vaci;

B. Brucella canis – şobolani;

C. Brucella abortus – capre;

D. Brucella melitensis – oi;

E. Brucella neotomae – porci.

48. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este:

A. sunt coci Gram negativi;

B. sunt mobili;

C. prezintă eventual o capsulă;

D. sunt cocobacili Gram pozitivi;

E. sunt nesporulați.

49. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este:

A. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor;

B. au rezistență crescută în mediu;

C. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui;

D. au ca habitat organismul infectat;

E. pot avea ca habitat mediul extern.

50. Boala produsă de genul Brucella se numește:

A. bruceloză;

B. anemie hemolitică;

C. diabet insipid;

D. impetigo;

E. endocardită bacterianăn subacută.

51. Perioada de incubație a Brucellei este de:

Page 202: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

202

A. o saptămână;

B. câteva ore;

C. 2-3 săptămâni;

D. 2 ani;

E. câteva minute.

52. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde:

A. adenopatie;

B. mialgii;

C. dureri articulare;

D. creștere în greutate;

E. cefalee.

53. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este:

A. disfuncție renală;

B. infecții osoase;

C. endocardită;

D. meningită;

E. sindrom de fatigabilitate.

54. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei, putem spune că:

A. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat;

B. IgM apar după 1-3 săptămâni, valoare maximă la 4-6 săptămâni;

C. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice;

D. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni;

E. Diagnosticul serologic nu se face.

55. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este:

A. omul;

B. insecte;

C. aerul;

D. animale bolnave;

E. apa.

56. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu:

A. streptococ;

B. gonococ;

C. Brucella;

D. meningococ;

E. stafilococ.

57. H. influenzae este cultivabilă numai pe:

A. medii îmbogățite geloză sânge;

B. geloză-chocolat;

C. geloză simplă;

D. bulion;

Page 203: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

203

E. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat.

58. H. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în:

A. flora intestinală;

B. mucoasa rectală;

C. tegumente;

D. flora tractului respirator;

E. mucoasa otică.

59. Boala provocată de infecția cu H. influenzae debutează la nivelul:

A. ochilor;

B. rinofaringelui;

C. plămânilor;

D. traheii;

E. laringelui.

60. Coloniile de H. influenzae sunt de tip:

A. doar S;

B. R;

C. doar M;

D. S sau M;

E. G.

61. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. influenzae este:

A. sunt culturi hemolitice;

B. au aspectul unor picături de rouă transparente;

C. au diametrul de 2-5 mm;

D. la 35-37oC, în atmosferă umedă, îmbogățite cu 0,5-1% CO2, cultura se dezvoltă în 24-48

h;

E. sunt colonii de tip R.

62. Infecția cu Bordetella apare în special la:

A. bătrâni;

B. copii cu vârste mai mari de 7 ani;

C. adolescenți; D. preșcolari;

E. persoane cu vârste sub 35 de ani.

63. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella, există:

A. 8 tipuri de antigene de suprafață;

B. 5 tipuri de antigene de suprafață;

C. 6 tipuri de antigene de suprafață;

D. 10 tipuri de antigene de suprafață;

E. 2 tipuri de antigene de suprafață.

64. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în:

Page 204: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

204

A. administrare de eritromicină;

B. administrare de rifampicină;

C. administrare de ceftriaxon;

D. vaccinare cu vaccin Hib;

E. vaccinare cu vaccin DiTePer.

Complement multiplu

1. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae:

A. Sunt cocobacili Gram negativi

B. Sunt bacterii încapsulate

C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou

D. Se transmit prin leziuni tegumentare

E. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae

2. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey:

A. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă”

B. Agentul etiologic al şancrului moale

C. Agentul etiologic al şancrului dur

D. Sunt sensibili la uscăciune, dezinfectanţi obişnuiţi.

E. Se dezvoltă pe medii simple de cultură

3. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae:

A. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate

B. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator.

C. Sunt bacterii strict patogene

D. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate

E. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei

4. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae:

A. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate

B. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. influenzae

C. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari

D. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară

E. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de

Staphylococcus aureus.

5. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae:

A. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei

B. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei

C. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă

imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului.

D. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare

E. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V.

Page 205: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

205

6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae:

A. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex

aglutinare de detecţie a antigenului

B. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută

C. Vaccinurile anti- Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente

D. Vaccinurile anti- Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile

anti-hepatită B, anti-polio, anti-difteric, anti-tetanos anti-pertussis.

E. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R, hemolitice

7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis:

A. Sunt cocobacili Gram negativi

B. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou

C. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL

D. Boala produsa se numeste bruceloză

E. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii

8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella:

A. Coci Gram negativi

B. Sensibili la pasteurizare

C. Boala este strict umană

D. Boala se numeste febra ondulantă

E. Boala se numeste pestă

9. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri:

A. Gardnerella;

B. Pasteurella;

C. Neisseria;

D. Actinobacillus;

E. Vibrio.

10. Familia Pasteurellaceae cuprinde:

A. Actinobacillus;

B. Pasteurella;

C. Neisseria gonorrhoeae;

D. Bacillus anthracis;

E. Haemophilus influenzae;

11. Bacteriile genului Haemophilus:

A. Sunt Gram pozitive;

B. Au dimetrul de 0,2-0,3/0,5-1,5 microni;

C. Sunt nesporulate;

D. Sunt mobile;

E. sunt cocobacili polimorfi.

12. Specii ale genului Haemophilus sunt:

Page 206: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

206

A. H. aegyptius;

B. S. aureus;

C. N. meningitidis;

D. H. Ducreyi;

E. S. pyogenes.

13. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus:

A. H. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale;

B. H. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice, otite, meningite, epiglotite,

sinuzite, otite medii;

C. H. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior;

D. H. influenzae – foarte rar produce acutizări;

E. H. Ducreyi – saprofit, poate produce conjunctivite.

14. Habitatul bacteriei H. influenzae este în:

A. mucoasa otica;

B. mucoasa tractului respirator;

C. orofaringe;

D. nazofaringe;

E. mucoasa rectală.

15. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. influenzae sunt:

A. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie;

B. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi;

C. e saprofit în mucoasa rectală;

D. se găseşte în orofaringe;

E. se găseşte în nazofaringe.

16. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi

care se găsesc în sânge:

A. Factorul X (NAD);

B. Factorul V( NAD sau NADP);

C. Factorul X (hemin);

D. Factorul V (hemin);

E. Factorul W (hemin).

17. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. influenzae sunt:

A. temperatura de 30oC;

B. pH de 8,1;

C. temperatura de 35-37oC;

D. pH de 7,6;

E. temperatura de 32-33oC.

18. Haemophilus influenzae se cultivă:

A. pe geloza-chocolat în laborator;

B. în anaerobioză;

Page 207: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

207

C. în mediu de CO2 (5%);

D. în aerobioză;

E. în mediu de CO2 (25%).

19. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. influenzae sunt:

A. are rezistenţă crescută în mediu extern;

B. are rezistenţă scăzută în mediu extern;

C. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite;

D. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC ;

E. în sputa pot rezista până la 48 de ore.

20. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. influenzae sunt:

A. este un microorganism strict parazit;

B. prezintă adezine de suprafaţă;

C. are o capsulă cu rol esenţial;

D. capsula prezintă 10 tipuri;

E. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. influenzae.

21. Referitor la patogenitatea H. influenzae, putem spune că:

A. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive, dar sunt capabile de a produce un

răspuns inflamator ce determină boala;

B. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de

complement la o gazdă neimunizata;

C. are ca debut epiglotita;

D. e urmată de rinofaringită acută, probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului

respirator;

E. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele

sangvine în mod direct.

22. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt:

A. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările

dezvoltate economic;

B. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate;

C. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului, retard mental, tulburări motorii,

deteriorare vizuală, toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra

comportamentului şi performanţelor şcolare;

D. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume;

E. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic.

23. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt:

A. bolile subiacente;

B. vârsta;

C. sezonalitatea;

D. infecţii virale anterioare;

E. obezitatea.

Page 208: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

208

24. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt:

A. locuinţa aglomerată;

B. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi

ianuarie-martie;

C. afecţiuni hematologice;

D. infecţii virale anterioare;

E. boli imunologice severe.

25. Epiglotita debutează cu:

A. respiraţie zgomotoasă;

B. cefalee;

C. febră;

D. durere în gât;

E. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale.

26. Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin :

A. recoltarea LCR ;

B. recoltarea mucoasei conjunctivale ;

C. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid ;

D. celularitate;

E. însămânţare la patul bolnavului.

27. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin:

A. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani;

B. igienă;

C. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi;

D. evitarea supraaglomerărilor;

E. vaccin pentru sugari, copii, pacienţi imunodeprimati.

28. Vaccinurile anti Hib pot fi:

A. pentavalent (DTP, polio inactivat, Hib);

B. monodoza (PRP-T);

C. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic, anti-tetanus, anti-pertussis, anti-

polio şi anti-hepatita B);

D. nu există vaccin pentru Hib;

E. format din 7,5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat

în 0,5 ml tampon.

29. Afirmaţiile false privitoare la H. Ducrey sunt:

A. este un saprofit condiţionat patogen pentru om;

B. este agentul etiologic al şancrului moale ;

C. a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie

purulentă a pacienţilor infectaţi;

D. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale, asemănătoare bacteriilor genului

Haemophilus;

Page 209: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

209

E. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste

Ducrey.

30. Cum putem caracteriza H. Ducrey din punct de vedere morfologic ?

A. coci Gram negativi ;

B. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele ;

C. cocobacili;

D. în frotiuri din produs, apar în lanţuri lungi;

E. au coloraţie bipolară.

31. Privitor la caracterele de cultură ale H. ducrey putem spune că:

A. necesită factor V;

B. necesită CO2 0,5%;

C. necesită factor X;

D. necesită CO2 10%;

E. necesită CO2 20%.

32. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt:

A. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală;

B. iniţial apare o papulă sensibilă, cu eritem în jur, urmată de apariţia unei pustule şi a unei

eroziuni care ulcerează;

C. nu pot exista şancre multiple;

D. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă;

E. ganglionii nu pot supura.

33. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. Ducrey se face prin:

A. testul ELISA;

B. recoltarea produselor patologice;

C. cultură pe geloză simplă;

D. microscopie;

E. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2.

34. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii:

A. B. parapertussis;

B. S. epidermitis;

C. B. bronchiseptica;

D. N. meningitidis;

E. B. anthracis.

35. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că:

A. Face parte din genul Brucella;

B. Se numeşte Bordetella bronchiseptica;

C. Este o bacterie Gram negativă;

D. Este o bacterie încapsulată;

E. Faca parte din genul Neisseria.

Page 210: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

210

36. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin

adăugare de:

A. Ceftriaxon;

B. Tetraciclină;

C. Vancomicin;

D. Penicilină;

E. Cefalexină.

37. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt:

A. a fost un bacteriolog francez;

B. în 1906, împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. pertussis;

C. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în

Imunologie;

D. În 1919, în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza;

E. A fost un microbiolog şi imunolog belgian.

38. Caracterele de cultură ale B. pertussis sunt:

A. mari;

B. uşor transparente;

C. concave;

D. cu strălucire metalică;

E. colonii de tip R.

39. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt:

A. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei;

B. în afara organismului are rezistenţă scăzută;

C. la 55oC este distrusă în 10 minute;

D. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei;

E. la 55oC este distrusă în 30 de minute.

40. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. pertussis sunt:

A. prin tuse nu se elimină bacterii;

B. e patogenă prin localizare, multiplicare, toxinogeneză;

C. odată fixate, bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor, împiedicând

curăţarea resturilor celulare din plămâni, producându-se astfel tusea ca reflex de apărare;

D. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale;

E. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață.

41. Toxinele produse de B. pertussis sunt:

A. citotoxina traheală;

B. adenilat ciclaza;

C. dermonecrotica;

D. eritrotoxina;

E. exotoxina B.

42. Tusea convulsivă:

Page 211: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

211

A. are ca agent etiologic H. Ducrey;

B. are o perioadă de incubație de 7-10 zile;

C. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni;

D. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis;

E. are 3 faze.

43. Faza a II-a a tusei convulsive presupune:

A. o durată de 10 zile;

B. tuse paroxistică;

C. febră;

D. 30 accese de tuse pe zi;

E. strănut.

44. Complicațiile date de B. pertussis pot fi:

A. leziuni cerebrale prin hipoxie;

B. tahicardie;

C. pneumonie;

D. hemoragie cerebrală;

E. hipertensiune arterială.

45. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive, putem spune că:

A. boala nu este endemică;

B. are o contagiozitate mare;

C. se transmite pe cale aeriană;

D. în România, între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an;

E. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați.

46. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi:

A. oxigenoterapie;

B. sedative;

C. eritromicina în faza catarală;

D. vaccinare cu DiTePer (profilactic);

E. claritromicină.

47. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt:

A. Brucella canis – porci;

B. Brucella maris – câini;

C. Brucell abortus – vaci;

D. Brucella neotomae - șobolani;

E. Brucella suis – capre, oi.

48. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt:

A. cocobacili Gram negativi;

B. totdeuna încapsulați;

C. sporulați; D. imobili;

Page 212: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

212

E. Gram pozitivi.

49. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în:

A. aparatul genital;

B. apă;

C. aer;

D. sol;

E. organismul infectat.

50. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt:

A. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol;

B. rezistă 6 zile în urină;

C. rezistă 5-6 săptâmâni în praf;

D. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale;

E. au o rezistență scăzută în mediu.

51. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt:

A. au o creștere lentă, de peste 2 zile;

B. cresc pe medii simple, neîmbogățite;

C. au cerințe nutritive complexe;

D. nu produc catalază;

E. descompun mai mult sau mai puțin ureea.

52. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt:

A. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice);

B. are un debut insidios, astenie, indispoziție, cefalee etc.;

C. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni;

D. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis;

E. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella.

53. Bruceloza prezintă:

A. mialgii;

B. adenopatie;

C. astenie;

D. tahicardie;

E. dureri de spate.

54. Complicațiile produse de bruceloză pot fi:

A. pneumonie;

B. hemoragie cerebrală;

C. leziuni cerebrale;

D. endocardită;

E. meningită.

55. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt:

A. pasteurizarea laptelui;

Page 213: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

213

B. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție, ochelari, mănuși;

C. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave;

D. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate;

E. evitarea contactului cu animalele bolnave.

56. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca:

A. geloza simplă;

B. bulion;

C. geloza chocolat;

D. geloza sânge;

E. Bordet-Gengou.

57. Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. influenzae sunt:

A. Au aspectul unor picături de rouă transparente;

B. Au aspect mat;

C. Prezintă fenomenul de satelitism;

D. Coloniile sunt de tip R;

E. Coloniile sunt de tip S sau M.

58. În ceea ce privește H. influenzae, afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt:

A. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă;

B. tipul c produce meningită;

C. tipul b produce epiglotită acută;

D. există 6 tipuri de serotipuri;

E. exista 11 tipuri de serotipuri.

59. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca:

A. geloză simplă;

B. geloză chocolat;

C. Bordet-Gengou;

D. geloza sânge cu carbune;

E. Chapman.

Tematica 9. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis,

Corynebacterium diphteriae

Page 214: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

214

Complement simplu

1. Genul Corynebacterium cuprinde:

A. bacili Gram pozitivi

B. bacili sporulaţi

C. bacili mobili

D. bacili Gram negativi

E. bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio

2. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae:

A. Este o bacterie nepretenţioasă

B. Creşte pe medii uzuale

C. Are capacitatea de invazie

D. Produce o exotoxină citotoxică

E. Creşte pe mediul Bordet Gengou

3. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis:

A. este bacil Gram negativ

B. este încapsulat în produsele patologice

C. nu prezintă polizaharid capsular

D. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale

E. este strict anaerob

4. Care afirmaţie este falsă?

A. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă

B. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul, scalpul

C. Antraxul pulmonar netratat, are o evoluţie fatală

D. Antraxul digestiv este o formă rară

E. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei

5. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici, cu excepţia :

A. Este un bacil Gram-pozitiv

B. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol

C. Este încapsulat în produsele patologice

D. Produce o exotoxină

E. Strict anaerob

6. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă:

A. Sunt bacili mari, groşi cu capete tăiate drept

B. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire

C. Au forma lanceolată

D. Sunt bacili cu un capetele măciucate

E. nici una din formele de mai sus.

7. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax:

A. se transmite interuman

Page 215: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

215

B. este o antropozoonoză

C. este cauzat de Bacillus subtilis

D. prezintă 4 forme clinice

E. nici un răspuns nu este adevărat

8. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici:

A. Se multiplică la poarta de intrare

B. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată

C. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă

D. Există forme de difterie cutanată

E. Există forme de difterie digestivă

9. Câte specii cuprinde genul Bacillus?

A. 12;

B. 75;

C. 48;

D. 133;

E. 31.

10. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește:

A. Bacillus licheniformis;

B. Bacillus anthracis;

C. Bacillus polymixa;

D. Bacillus aereus;

E. Bacillus subtilis.

11. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește:

A. Bacillus anthracis;

B. Bacillus subtilis;

C. Bacillus licheniformis;

D. Bacillus polymixa;

E. Bacillus aereus.

12. Specia producătoare de Bacitracină se numește:

A. Bacillus licheniformis;

B. Bacillus anthracis;

C. Bacillus subtilis;

D. Bacillus polymixa;

E. Bacillus aereus.

13. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze, cunoscută sub numele de:

A. tuberculoză;

B. pneumonie;

C. impetigo;

D. poliomelită;

E. cărbune.

Page 216: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

216

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de:

A. Koch;

B. Hipocrat;

C. Davaine;

D. Pasteur;

E. G. E. Palade.

15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor:

A. în mediul exterior, bacilii sporulează;

B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ;

C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi;

D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber;

E. sporii se pot forma în sol;

F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte.

16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor:

A. sporii se formează în ţesutul animalului viu;

B. sporii se formează în cadavrele nedeschise;

C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea

sporilor cărbunoşi în sol;

D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber;

E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte.

17. Agentul antraxului:

A. este un bacil mobil;

B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime;

C. este Gram negativ;

D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea

bacteriei;

E. are capetele “tăiate”drept.

18. În produsele patologice, bacilii:

A. Sunt încapsulaţi;

B. Sunt sporulaţi;

C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor;

D. Au lanţul ce imită trestia de bambus;

E. Sunt numai izolaţi.

19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este:

A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului;

B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă;

C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute;

D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore;

E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un

halou incolor în jurul celulei bacteriene.

Page 217: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

217

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis:

A. are loc doar în absenţa oxigenului;

B. are loc doar pe organisme vii;

C. este optimă la o temperatură de 30-35oC;

D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore;

E. se opreşte sub 43oC.

21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este:

A. uşor alcalin (7,8-8);

B. net alcalin (6,5-7);

C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4);

D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8);

E. acid (2).

22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis:

A. este o bacterie anaerobă;

B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale;

C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu

suprafaţă rugoasă, marginile neregulate;

D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de

meduză”;

E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de

leu”.

23. B. anthracis are colonii de tip :

A. S;

B. G;

C. M sau S;

D. R sau S;

E. R sau M.

24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că:

A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an;

B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160

oC;

C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC;

D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani;

E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea.

25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în:

A. 14 zile;

B. 2 luni;

C. 2-3 zile;

D. 5-7 zile;

E. 15-20 de minute.

Page 218: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

218

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în:

A. 2-3 luni;

B. 2-3 zile;

C. 3 săptămâni;

D. 14 zile;

E. 5-7 zile.

27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge:

A. formele vegetative în 6-15 ore;

B. sporii în 6-15 zile;

C. formele vegetative în 3-4 zile;

D. sporii în 2-4 ore;

E. formele vegetative în 3 luni.

28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor:

A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute;

B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră;

C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore;

D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute;

E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile.

29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de:

A. factorul X;

B. factorul edematos;

C. factorul V;

D. exotoxina B;

E. eritrotoxina.

30. Antraxul afectează de obicei:

A. animalele carnivore;

B. animalele ierbivore;

C. păsările;

D. omul;

E. animalele omnivore.

31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este:

A. tegumentul (fără soluții de continutate);

B. blana;

C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal;

D. mucoasa rectală;

E. mucoasa otică.

32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se:

A. pe tegumente;

B. în mucoase;

C. nu se multiplică;

Page 219: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

219

D. în sânge și țesuturi;

E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin:

A. animalele bolnave;

B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave;

C. contaminare în situații de criză – arme biologice;

D. transmitere interumană;

E. produsele obținute de la animalele bolnave.

34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism?

A. mucoasa otică;

B. mucoasa digestivă;

C. tegumentele (prin soluții de continuitate);

D. mucoasa căilor respiratorii;

E. conjunctivele.

35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de:

A. maxim 2 zile;

B. 2-4 săptămâni;

C. 2-3 ore;

D. 1-6 săptămâni;

E. 1-6 zile.

36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de:

A. sub 25%;

B. 45-50%;

C. 50-60%;

D. 10-15%;

E. peste 95%.

37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește:

A. perioada de latență;

B. perioada prodromală;

C. perioada de stare;

D. perioada de convalescență;

E. perioada de incubare.

38. Antraxul cutanat se mai numește:

A. erizipel;

B. impetigo;

C. buba neagră;

D. rujeolă;

E. celulită.

Page 220: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

220

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat:

A. edem local, moale;

B. edem local, dureros;

C. maculă galbenă;

D. papulă;

E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase.

40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la:

A. macula roșie;

B. edemul local;

C. veziculele seroase;

D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză;

E. veziculele sangvinolente.

41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant:

A. vezicule seroase;

B. papulă;

C. edem local;

D. maculă roșie;

E. stare toxică.

42. Antraxul cutanat poate disemina în:

A. 1/2 din cazuri;

B. 1/5 din cazuri;

C. 1/4 din cazuri;

D. 1/3 din cazuri;

E. 1/6 din cazuri.

43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de:

A. 1%;

B. 15%,

C. 25%;

D. 6%;

E. Peste 95%.

44. Forma cea mai gravă de antrax este:

A. buba neagră;

B. antraxul gastrointestinal;

C. antraxul pulmonar;

D. antraxul cutanat;

E. pustula malignă.

45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de:

A. 200-300 de spori;

B. 5000-10000 de spori;

C. 4000-8000 de spori;

Page 221: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

221

D. 100000-200000 de spori;

E. 40000-80000 de spori.

46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este:

A. perioada de incubație este de 1-6 zile;

B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor

hilari și mediastinali;

C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată

alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală,

exitus;

D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%;

E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate

pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar.

47. Forma cea mai rară de antrax este:

A. antraxul cutanat;

B. antraxul gastrointestinal;

C. antraxul pulmonar;

D. buba neagră;

E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare:

A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave;

B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient;

C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis;

D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă;

E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic.

49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne:

A. adenopatie cervicală;

B. edem;

C. necroza tegumentului lezat;

D. disfagie;

E. febră.

50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este:

A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie;

B. se manifestă inițial prin cefalee, febră;

C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul;

D. nu există riscul septicemiei;

E. mortalitatea este de 10-20%.

51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă

se folosește tratament sau nu?

A. buba neagră;

Page 222: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

222

B. antraxul orofaringian;

C. antraxul pulmonar;

D. meningoencefalita cărbunoasă;

E. antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a:

A. edemului cauzat de antraxul cutanat;

B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal;

C. febrei cauzate de antrax;

D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal;

E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar.

53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este:

A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori

pe zi timp de 7 zile;

B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G;

C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze;

D. Nu se recomandă Cefalosporine;

E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3

antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la

12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau

Claritromicină.

54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament

cu:

A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de

zile;

B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile;

C. Tetraciclină pentru 7-10 zile;

D. Eritromicină pentru 5-10 zile;

E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile.

55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este:

A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3,

6 şi 9 luni;

B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei;

C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei

tulpini virulente ce elaborează un antigen protector;

D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia;

E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A.

56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin:

A. testul la bacitracină;

B. testul catalazei;

C. prezența hemolizei;

Page 223: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

223

D. testul Elek;

E. testul la optochin.

57. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate”

aparțin genului:

A. Campylobacter;

B. Bacillus;

C. Brucella;

D. Corynebacterium;

E. Haempohilus.

58. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este:

A. sunt bacterii Gram pozitive;

B. sunt bacili sporulați; C. sunt bacterii imobile;

D. au extremitățile îngroșate;

E. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst.

59. Bacilul difteric aparține genului:

A. Staphylococcus;

B. Bordetella;

C. Corynebacterium;

D. Vibrio;

E. Helycobacter.

60. Agentul etiologic al difteriei se numește:

A. Bordetella pertussis;

B. Campylobacter jejuni;

C. Streptococcus agalactiae;

D. Vibrio cholerae;

E. Corynebacterium diphteriae.

61. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca:

A. mediu cu telurit de potasiu;

B. geloză simplă;

C. geloză chocolat;

D. geloza sânge;

E. Bordet-Gengou.

62. Mediul de îmbogățire ce conține ou, cistină, ser, telurit de potasiu se numește:

A. mediu cu telurit de potasiu;

B. mediu Loeffler cu ser;

C. geloză chocolat;

D. mediu de îmbogățire OCST;

E. mediu Chapman.

Page 224: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

224

63. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria:

A. Mycobacterium tuberculosis;

B. Vibrio cholerae;

C. Bacteroides fragilis;

D. Corynebacterium diphteriae;

E. Bacillus anthracis.

64. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium

diphteriae se mai numește și:

A. mediu Chapman;

B. mediu MacConkey;

C. mediu Tinsdale;

D. mediu Wilson Blair;

E. mediu Lowenstein-Jensen.

65. Pe mediu cu telurit de potasiu, bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii:

A. aurii;

B. maronii-negre;

C. albe;

D. verzui;

E. roșii.

66. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este:

A. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie;

B. are capacitatea de invazie;

C. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele;

D. toxina difterică nu are tropism pentru miocard, suprarenale, ficat, nervi periferici;

E. odată fixată, acțiunea toxinei difterice este reversibilă.

67. Difteria se caracterizează prin:

A. pierderea vederii;

B. bradicardie;

C. hipotensiune arterială;

D. necroza focală în diferite organe;

E. avitaminoză.

68. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric?

A. pneumonie;

B. regurgitare a fluidelor pe cale nazală;

C. voce nazonată;

D. paralizia faringelui și a palatului;

E. anemie hemolitică.

69. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli,

cu excepția:

A. antrax;

Page 225: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

225

B. difterie;

C. tetanos;

D. poliomielită;

E. tuse convulsivă.

70. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium?

A. C. ulcerans;

B. C. xerosis;

C. C. jejuni;

D. C. diphteriae;

E. C. pseudodiphtericum.

71. Prin colorațiile uzuale, sporii nu se colorează, ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul

colorat al formei vegetative. Prin metode speciale, ei se colorează în verde. Ce colorant se

folosește?

A. fucsină;

B. albastru de metilen;

C. verde malachit;

D. violet de gențiană;

E. verde metil.

72. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic:

A. sputa;

B. lichid de edem;

C. materii fecale;

D. sânge;

E. lichid cefalorahidian.

73. În meningita produsă de antrax, se recoltează ca și produs patologic:

A. material necroptic;

B. sânge;

C. serozitate din veziculă sau pustulă;

D. lichid cefalorahidian;

E. spută.

74. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax,

alegeți asocierea corectă:

A. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice;

B. serozitatea – sangvinolentă;

C. lichidul de edem – aspect hemoragic;

D. sputa – sangvinolentă;

E. materiile fecale – aspect hemoragic.

75. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu:

A. colorația May-Grunwald-Giemsa;

B. albastru de metilen;

Page 226: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

226

C. verde malachit;

D. fucsină;

E. violet de gențiană.

76. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip:

A. S;

B. G;

C. M;

D. R;

E. S sau M.

77. Datorită proprietăților caracteristice, mediile de B. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au

aspectul:

A. unui brad răsturnat;

B. unei frunze de stejar;

C. de litere chinezești;

D. unor ciorchini de struguri;

E. unor viermi.

78. B. antracis nu fermentează:

A. fructoza;

B. galactoza;

C. maltoza;

D. zaharoza;

E. trehaloza.

79. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. anthracis:

A. Imunohistochimie;

B. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA;

C. PCR;

D. Testul ELISA;

E. Titrul ASLO.

80. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este:

A. Mediu geloză chocolat;

B. Mediul Tinsdale;

C. Mediul MacConkey;

D. Mediul Chapman;

E. Mediul Bordet-Gengou.

81. Pe mediu Tinsdale, tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip:

A. R;

B. S;

C. M;

D. G;

E. M sau G.

Page 227: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

227

82. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. Afirmația falsă cu privire la

mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru

diagnosticarea bacilului difteric este:

A. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar fi:

mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat, telurit de potasiu, tiosulfat de

sodiu);

B. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la

37oC, după care se administrează pe medii solide specifice;

C. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar fi:

mediul Loffler electiv, cu ser coagulat de bou;

D. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar fi:

mediu Bordet-Gengou;

E. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar fi:

mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%, telurit de potasiu, cistină.

83. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici, în funcție de mediul

de cultură:

A. mediu Gundel – Tietz – colonii mici, albe, granulare;

B. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip;

C. mediu Loffler – colonii mici, cenușii-negre cu halou cafeniu;

D. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip, de exemplu

Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară, margini crenelate, aspect de margaretă

cu centrul mai negru (colonii R);

E. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip, de exemplu

Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară, margini crenelate, aspect de margaretă cu

centrul mai negru (colonii R).

84. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și

caracterizarea lui:

A. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară;

B. Mitis – colonii mari sau mijlocii;

C. Gravis – colonii cu margini colorate, netede, lucioase;

D. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă, având centrul mai negru;

E. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S.

85. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este:

A. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi, în special de C. ulcerans;

B. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura

de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă;

C. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. ulcerans;

D. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip;

E. bacilul difteric fermentează glucoza, difteromorfii fermentează zaharoza.

86. Testarea toxinogenezei pentru C. diphteriae se poate face în vitro prin testul:

Page 228: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

228

A. catalazei;

B. coagulazei;

C. latex-aglutinării;

D. Elek Ouchterlony Frobisher;

E. ASLO.

87. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. diphteriae apar linii de precipitare între

banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de:

A. 45o;

B. 90o;

C. 120o;

D. 60o;

E. 30o.

Complement multiplu

1. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele:

A. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi

B. Sunt mobili

C. Au capetele măciucate

D. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst

E. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti

2. Despre difterie se pot afirma următoarele:

A. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor

B. Este o boală gravă datorată producerii de toxină

C. Se poate preveni prin administrare de vaccin

D. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice

E. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene

3. Profilaxia difteriei se face cu:

A. Administrarea prelungită de penicilină

B. Vaccin DiTePer la sugari

C. Vaccin DiTePer la 6 ani

D. Vaccin DiTe la 6 ani

E. Ser antidifteric

4. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la:

A. Corynebacterium difteriae

B. Salmonella tiphy

C. Shigella boydii

D. Bacillus anthracis

E. Bacilul carbunos

Page 229: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

229

5. Testul Eleck:

A. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae

B. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae

C. Este o reacţie antigen anticorp

D. Este folosit în diagnosticul antraxului

E. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale

6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae:

A. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat

B. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina

C. Toxina are actiune locală

D. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină

E. Toxina produce miocardita

7. Bacilul difteric:

A. Se dezvolta pe mediul Loeffler

B. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze

C. În bulion glucozat

D. Geloza simplă

E. Lowenstein Jensen

8. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis:

A. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi

B. sunt încapsulaţi

C. au extremităţile drepte

D. au extremităţile rotunjite

E. prezintă un spor central nedeformant

9. Formele clinice de antrax sunt:

A. Cutanat

B. Urinar

C. Pulmonar

D. Genital

E. Digestiv

10. Tratamentul antraxului se face cu:

A. Cefalosporine

B. Penicilină

C. Ser anticărbunos

D. Nitrofurantoin

E. Biseptol

11. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis

A. Este saprofit condiţionat patogen

B. sporulează în prezenţa oxigenului

C. capsula nu e factor de patogenitate

Page 230: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

230

D. capsula e factor de patogenitate

E. nu sporulează în prezenţa oxigenului

12. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Creşte pe medii de cultură uzuale

B. Creşte pe medii de cultură speciale

C. Formează colonii de tip R

D. Formează colonii de tip S

E. Eliberează o exotoxină

13. Reacţia Ascoli:

A. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy

B. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului

C. este o reacţie antigen anticorp

D. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae

E. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide

14. Patogenitatea bacilului anthracis e data de:

A. Polizaharidul capsular

B. Elaborarea de enzime proteolitice

C. Producerea toxinei cărbunoase

D. Coagulaza liberă

E. Coagulaza legată

15. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis:

A. Septicemia

B. Meningita

C. Artrita

D. Boala nu are complicaţii

E. Sinuzita

16. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite, pneumonii, toxiinfecții alimentare)?

A. Bacillus anthracis;

B. Bacillus subtilis;

C. Bacillus polymixa;

D. Bacillus aereus;

E. Bacillus licheniformis.

17. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice?

A. Bacillus aereus;

B. Bacillus licheniformis;

C. Bacillus polymixa;

D. Bacillus anthracis;

E. Bacillus subtilis.

18. Ce antibiotice produce B. polymixa?

Page 231: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

231

A. Bacitracină;

B. Penicilină;

C. Polimixina B;

D. Eritromicină;

E. Polimixina E.

19. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de:

A. difterie;

B. holeră;

C. antrax;

D. cărbune;

E. febră tifoidă.

20. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis:

A. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber, sporii se pot forma în sol,

în substanțele organice moarte;

B. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise;

C. B. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave;

D. În mediul exterior bacilii sporulează, sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizico-

chimice din pământ;

E. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la

răspândirea sporilor cărbunoși în sol.

21. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt:

A. agentul antraxului este un bacil mobil;

B. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime;

C. are capetele “tăiate” drept;

D. sunt bacterii Gram negative;

E. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal, cu diametrul

mai mare decât grosimea bacteriei.

22. În produsele patologice bacilii anthracis sunt:

A. sporulați; B. necapsulați;

C. izolați;

D. în lanțuri scurte;

E. ca urmare a fixării bacililor, capetele lor devin ușor concave.

23. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt:

A. În vitro se formează numai pe medii simple;

B. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului;

C. Are o afinitate mare față de coloranți; D. În condiții favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la

dezvoltare maximă în 6 ore;

E. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

Page 232: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

232

24. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. anthracis sunt adevărate?

A. are loc doar în prezența oxigenului, pe medii de cultură sau în cadavrele deschise;

B. are loc în organism;

C. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore;

D. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile;

E. sub 15oC şi peste 43

oC formarea sporilor se opreşte.

25. Bacillus anthracis:

A. se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale, la un optimum de 35-38oC, aerob;

B. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace,

suprafață netedă, margini regulate;

C. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de

meduză”, “coamă de leu”;

D. uneori, datorită capsulei pot avea caracter mucos;

E. au culturi de tip S.

26. B. anthracis fermentează fără producere de gaz:

A. lactoza;

B. glucoza;

C. fructoza;

D. trehaloza;

E. arabinoza.

27. B. anthracis nu fermentează:

A. trehaloza;

B. maltoza;

C. lactoza;

D. arabinoza;

E. maltoza.

28. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici, chimici și biologici a B. anthracis

sunt:

A. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare), sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC;

B. în sol rezistă mai mult de 30 de ani;

C. formele vegetative au o rezistență crescută;

D. rezistă câteva săptămâni în plante furajere, blănuri, piei provenite de la animale moarte de

antrax;

E. în apă rezistă câțiva ani.

29. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici, chimici și biologici a B. anthracis

sunt:

A. în cadavrele nedeschise (formându-se spori), bacilii se distrug în 5-7 zile;

B. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore, iar sporii în 1-2 zile;

C. la uscăciune, ferit de razele de soare, sporii nu se conservă pentru mult timp;

D. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea;

Page 233: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

233

E. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute.

30. Bacillus anthracis acționează prin:

A. toxinogeneză;

B. lipide;

C. agresine;

D. proteaze;

E. lecitinaze.

31. Porțile de intrare pentru B. anthracis la animale sunt:

A. tegumentul;

B. mucoasa conjunctivală;

C. cavitatea bucală;

D. tractul gastro-intestinal;

E. mucoasa otică.

32. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt:

A. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi;

B. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea

prin asfixie și toxemie;

C. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale, febră;

D. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni, germinează și se transformă în spori,

rezultând un edem gelatinos și congestie;

E. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal.

33. Antraxul se transmite la om prin:

A. contaminare în situații de criză (arme biologice);

B. transmitere interumană;

C. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii, sacrificării, tunderii etc.)

D. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave;

E. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne, sânge, oase, piele, lână).

34. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt:

A. mucoasa digestivă;

B. mucoasa căilor respiratorii;

C. tegumentele (prin soluții de continuitate);

D. conjunctivele;

E. mucoasa otică.

35. Perioada prodromală a antraxului poate include:

A. stare generală alterată;

B. adenopatie;

C. este asimptomatică;

D. febră;

E. cefalee.

Page 234: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

234

36. Formele antraxului sunt:

A. antrax pulmonar;

B. antrax cutanat;

C. buba neagră;

D. pustula beningă;

E. antrax gastrointestinal.

37. Forma cea mai frecventă de antraxul este:

A. buba neagră;

B. antraxul pulmonar;

C. dalacul;

D. antraxul gastrointestinal;

E. antraxul cutanat.

38. Semnele antraxului cutanat sunt:

A. vezicule seroase, ulterior sangvinolente;

B. edem local, moale, dureros;

C. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de

necroză;

D. maculă galbenă;

E. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins, febră ridicată și stare toxică, este vorba de

edemul malign, forma gravă a cărbunelui cutanat.

39. Forma cea mai gravă de antrax nu este:

A. antraxul gastrointestinal;

B. pustula malignă;

C. antraxul pulmonar;

D. dalacul;

E. buba neagră.

40. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt:

A. este forma cea mai ușoară;

B. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor, doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă

între 4000 și 8000 de spori;

C. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor

limfatici hilari și mediastinali;

D. clinic, există o evoluție trifazică;

E. incubația este de 1-6 zile.

41. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt:

A. radiologic, se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate

pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar;

B. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie,

cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către

adenopatia mediastinală, exitus;

Page 235: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

235

C. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și

exitus;

D. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie, mialgii, durere retrosternală, febră;

E. fără tratament, există o mortalitate de peste 95%.

42. Forma cea mai rară de antrax nu este:

A. antraxul gastrointestinal;

B. pustula malignă;

C. buba neagră;

D. antraxul pulmonar;

E. antraxul cutanat.

43. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt:

A. disfagie;

B. adenopatie cervicală;

C. dureri abdominale;

D. grețuri, vărsături;

E. febră.

44. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt:

A. simptomele apar în câteva zile de la ingestie;

B. edem;

C. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici, unde se înmulțesc și duc la

apariția bacteriemiei;

D. disfagie;

E. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile, vărsăturile, diareea.

45. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt:

A. apare staza vasculară, iar stomacul și intestinul devin edematoase;

B. moartea survine în 10% din cazuri;

C. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice, nu există riscul apariției asciitei și

ileusului;

D. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză;

E. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării

hidroelectrolitice.

46. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt:

A. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau

gastrointestinal;

B. foarte rar apare ca localizare primară;

C. meningele sunt hemoragice și edematoase;

D. mortea survine în 25-60% din cazuri;

E. terapia cu antibiotice dă rezultate.

47. Cu privire la tratamentul antraxului, putem spune că:

A. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze;

Page 236: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

236

B. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos;

C. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate;

D. se recomandă cefalosporine;

E. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G.

48. Tratamente pentru antrax pot fi:

A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile;

B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unități la 12 ore, timp de 5-7 zile;

C. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită

tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi,

timp de 60 de zile;

D. Tetraciclină, Eritromicină, Cloramfenicol pentru 10-14 zile;

E. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100

mg la 12 ore, neasociat cu vreun alt antibiotic.

49. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt:

A. se dau preventiv antibiotice la contacți; B. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat, tulpina

Stern;

C. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3,

6 şi 9 luni;

D. vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei

tulpini virulente ce elaborează un antigen protector;

E. în cazul expunerii, AVA se poate administra simultan cu antibioterapia.

50. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi:

A. nesporulați; B. mobili;

C. extremitățile îngroșate;cu

D. sub formă de măciucă;

E. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst.

51. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate:

A. sub formă de ciorchine;

B. sub forma “literelor chinezești”;

C. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”;

D. sub formă de brad răsturnat;

E. “coamă de leu”.

52. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt:

A. Corynebacterium diphteriae;

B. Corynebacterium ulcerans;

C. Difteromorfii;

D. Corynebacterium xerosis;

E. Difteroizii.

Page 237: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

237

53. După aspectul coloniilor de C. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii, acestea pot fi în variantele:

A. mitis;

B. Tinsdale;

C. intermedius;

D. gravis;

E. OCST.

54. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt:

A. are capacitate de invazie;

B. se multiplică la poarta de ieșire, formând pseudomembranele;

C. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie);

D. toxina are tropism pentru miocard, suprarenale, ficat, nervi periferici;

E. acțiunea toxinei este reversibilă.

55. Complicațiile date de difterie pot fi:

A. paralizia faringelui și a palatului;

B. bradicardie;

C. regurgitarea fluidelor pe cale nazală;

D. pneumonie;

E. encefalită.

56. Tratamentele pentru difterie pot fi:

A. Penicilină;

B. Eritromicină;

C. Ser antidifteric;

D. Cefalosporine;

E. Rifampicin.

57. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva:

A. tetanosului;

B. febrei tifoide;

C. difteriei;

D. poliomielitei;

E. holerei.

58. Ce pot produce C. pseudodiphtericum, C. ulcerans și C xerosis?

A. impetigo;

B. infecții urinare;

C. endocardite;

D. otite;

E. meningită.

59. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea

diagnosticului de Bacillus anthracis:

A. materii fecale – antrax cutanat;

B. sânge – meningită;

Page 238: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

238

C. lichid de edem – antrax cutanat;

D. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii;

E. spută – antrax pulmonar.

60. Frotiurile realizate din produsele patologice, pentru a diagnostica B. anthracis se colorează:

A. cu fucsină;

B. prin metoda Gram;

C. cu verde metil;

D. cu albastru de metilen;

E. cu violet de gențiană.

61. Pe mediile solide, coloniile de B. anthracis apar sub formă de colonii:

A. de tip S;

B. cu diametrul de 4-5 mm;

C. opace;

D. negre;

E. netede.

62. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. anthracis includ:

A. ASLO;

B. Imunohistochimie;

C. ELISA;

D. Testul coagulazei;

E. PCR.

63. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. anthracis sunt:

A. se face pe organisme vii;

B. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi, intrate în putrefacţie;

C. se face pe cadavre umane;

D. se face pe cadavre animale;

E. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o

reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos.

64. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru

diagnosticarea bacilului difteric sunt:

A. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi, obligatoriu, un tampon nazal şi unul

faringian;

B. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul

Tinsdale, mediul Gundel-Tietz, mediul Loffler;

C. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade;

D. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST;

E. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST.

65. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. diphteriae:

A. Mitis – colonii mari sau mijlocii;

B. Gravis – colonii mici plate;

C. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară;

Page 239: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

239

D. Mitis – colonii R;

E. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S.

66. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. diphteriae:

A. Gravis – margini crenelate;

B. Mitis – margini colorate, netede, lucioase;

C. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru;

D. Mitis – centrul negru, suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S);

E. Gravis – colonii mari sau mijlocii.

67. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin:

A. proba cistinazei;

B. testul coagulazei;

C. proba ureazei;

D. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss;

E. testul la optochin.

Tematica 10.

Genurile Vibrio, Campylobacter, Helicobacter

Complement simplu

1. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric:

A. este un bacil Gram pozitiv

B. este imobil

C. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin

D. este o bacterie saprofită

E. are o dimensiune de 10 µ

2. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie:

A. Produce holeră, boală cu caracter invaziv

B. Prezintă antigenul H flagelar

C. Prezintă antigenul O somatic

D. Eliberează enterotoxină holerică

E. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor

3. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni:

A. Sunt bacilli Gram negativi

B. Nu posedă flageli

C. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen

Page 240: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

240

D. Nu se transmit pe cale fecal orală

E. Sunt catalazo-negativi

4. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni

A. Este sensibil la aciditatea sucului gastric

B. Nu invadează celulele epiteliale

C. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură

D. Formează colonii conopidiforme de tip R

E. Fermentează zaharurile

5. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori:

A. Sunt bacilli Gram pozitivi

B. Se transmite pe cale fecal orală

C. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric

D. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric

E. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale

6. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori

A. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge

B. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale

C. Testul ureazei negativ

D. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică

E. Culturi rapide pe medii de cultură

7. Agentul etiologic al holerei se numește:

A. Vibrio vulnificus;

B. Vibrio cholerae;

C. Vibrio fluvialis;

D. Vibrio parahaemolyticus;

E. Vibrio algynoliticus.

8. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv:

A. Vibrio vulnificus;

B. Vibrio algynoliticus;

C. Vibrio parahaemolyticus;

D. Vibrio cholerae;

E. Vibrio fluvialis.

9. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio:

A. bacili Gram pozitivi;

B. lungi;

C. imobile;

D. au formă de virgulă;

E. încapsulați.

10. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio:

Page 241: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

241

A. este de natură proteică;

B. este antigenul specific de grup;

C. este termolabil;

D. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă;

E. nu este antigenul specific de grup.

11. Câte serogrupuri O există?

A. 20;

B. Sub 30;

C. 80;

D. Peste 100;

E. Peste 500.

12. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O?

A. 2;

B. 5;

C. 6;

D. 12;

E. 20.

13. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația

celor 3 determinanți antigenici:

A. Ogawa – a+b;

B. Inaba – a+b+c;

C. Hikojima – a+c;

D. Ogawa – a+b+c;

E. Inaba – a+b.

14. Vibrionii preferă pH:

A. acid (2-3,4);

B. neutru;

C. slab alcalin (7,2-7,4);

D. slab acid (6,5-6,7);

E. alcalin (9-9,2).

15. Vibrionii produc pe medii solide colonii:

A. concave;

B. rotunde;

C. tip R;

D. cu aspect transparent;

E. cu aspect de litere chinezești.

16. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare:

A. albastră;

B. roșie;

C. galbenă;

Page 242: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

242

D. verde;

E. maro închis.

17. În funcție de pH-ul gastric, ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric?

A. pacienții cu pH acid (2-2,2);

B. pacienții cu pH slab bazic (7,2-7,4);

C. pacienții cu pH neutru;

D. pacienții cu pH slab acid (6,5-6,6);

E. pacienții cu pH bazic (9-9,2).

18. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este:

A. este o toxină de natură lipopolizaharidică;

B. este formată din 2 subunități; C. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului

intestinal;

D. subunitatea B pătrunde intracelular;

E. este o toxină de natură lipidică.

19. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este:

A. sunt sensibili la antiseptice;

B. rezistă în alimente până la 7 zile;

C. sunt sensibili la lumina solară;

D. sunt sensibili la acțiunea căldurii;

E. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile.

20. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei?

A. perioada de incubație este de 2 săptămâni;

B. anurie;

C. deshidratare severă;

D. diaree abundentă;

E. colaps.

21. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei?

A. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă;

B. Tetraciclină;

C. Cloramfenicol;

D. Penicilină;

E. Chimioprofilaxie.

22. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric?

A. geloză sânge;

B. geloză chocolat;

C. Tinsdale;

D. Bordet-Gengou;

E. TCBS.

Page 243: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

243

23. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin:

A. PFGE;

B. PCR;

C. Testul oxidazei pozitiv;

D. Reacții de aglutinare cu seruri de grup;

E. Fermentarea sucrozei și arabinozei, dar nu a manozei.

24. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin:

A. PFGE;

B. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O;

C. PCR;

D. Testul oxidazei pozitiv;

E. Fermentarea sucrozei și manozei, dar nu a arabinozei.

25. Genul Campylobacter cuprinde un număr de:

A. 50 de specii;

B. Peste 115 specii;

C. 18 specii;

D. 8 specii;

E. 34 de specii.

26. Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este:

A. sunt bacili Gram negativi;

B. sunt bacili imobili;

C. sunt bacili sporulați;

D. sunt bacili încapsulați; E. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor.

27. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este:

A. sunt catalazo-pozitive;

B. sunt oxidazo-pozitive;

C. sunt mobile;

D. fermentează zaharurile;

E. temperatura optimă de creștere a C. jejuni este de 32oC.

28. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele, cu excepţia:

A. reducerea nitratului;

B. testul la optochin;

C. hidroliza hipuratului;

D. sensibilitatea la acidul nalidixic;

E. sensibilitatea la cefalotin.

29. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria:

A. S. aureus;

B. C. fetus;

Page 244: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

244

C. H. pylori;

D. C. jejuni;

E. E. coli.

30. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria:

A. E. coli;

B. C. diphteriae;

C. H. pylori;

D. E. fecalis;

E. C. jejuni.

31. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile?

A. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii

de animale);

B. în intestinul omului;

C. în mucoasa conjunctivală a omului;

D. în intestinul a numeroase specii de mamifere;

E. în intestinul a numeroase păsări.

32. Infecţia cu C. jejuni se transmite:

A. Pe cale respiratorie;

B. Prin picăturile Pflügge;

C. Prin atingere;

D. Pe cale fecal-orală;

E. Prin tegumente (soluţii de continuitate).

33. C. jejuni reuşeşte să determine boala la:

A. 305 microorganisme;

B. 104 microorganisme;

C. 28 microorganisme;

D. 223 microorganisme;

E. 146 microorganisme.

34. C. jejuni pătrunde şi se multiplică în:

A. jejun;

B. ileon;

C. colon;

D. cavitatea bucală;

E. lumenul intestinal.

35. Clinic, C. jejuni nu provoacă:

A. cefalee;

B. febră;

C. stare generală modificată;

D. dureri articulare;

E. diaree cu sânge şi mucus.

Page 245: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

245

36. C. jejuni este considerat a fi cauză a:

A. sindromului Guillain-Barre;

B. endocarditei bacteriene subacute;

C. gigantismului;

D. anemiei hemolitice;

E. sindromului Klinefelter.

37. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. jejuni nu se face pe următorul mediu:

A. Skirow;

B. OCST;

C. Campy;

D. CCDA;

E. CSM.

38. Afirmaţia adevărată cu privire la C. jejuni este:

A. sunt microorganisme nepretenţioase;

B. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză);

C. au nevoie de medii de cultură înalt selective;

D. temperatura optimă de incubare este de 37oC;

E. au nevoie de o incubare de 24 de ore.

39. Helicobacter pylori sunt bacili:

A. Gram pozitivi;

B. Imobili;

C. Microaerofili;

D. Neproducători de urează;

E. Aşezaţi în ciorchine.

40. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la

pH normal al stomacului?

A. E. coli;

B. C. jejuni;

C. C. coli;

D. E. faecium;

E. H. pylori.

41. H. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită:

A. catalază;

B. streptokinază;

C. urează;

D. peptidază;

E. amilază.

42. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. pylori este:

A. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani;

Page 246: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

246

B. 50% prezintă ulcer duodenal;

C. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani;

D. 23% prezintă ulcer duodenal;

E. există o incidenţă de 50-60% la copii.

43. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la:

A. Helicobacter pylori;

B. Vibrio cholerae;

C. Escherichia coli;

D. Campylobacter jejuni;

E. Enterococcus fecalis.

44. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută

cu:

A. Enterococcus faecium;

B. Escherichia coli;

C. Campylobacter jejuni;

D. Helicobacter pylori;

E. Enterococcus fecalis.

45. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de:

A. infecţia cu H. pylori;

B. consumul de asipirină şi NSAID;

C. consumul de paracetamol;

D. infecţia cu C. jejuni;

E. infecţia cu enterococi.

46. Infecţia anuală cu H. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de:

A. 5%;

B. 25%;

C. 18%;

D. peste 95%;

E. 10%.

47. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la:

A. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică;

B. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică;

C. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică;

D. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică;

E. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică.

48. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. pylori se poate

face prin:

A. PCR;

B. Testul ureazei în respiraţie;

C. Testul respirator;

Page 247: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

247

D. Metoda imunoenzimatică ELISA;

E. Detecţia antigenelor în materii fecale.

49. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de:

A. 50%;

B. 75%;

C. 88-90%;

D. 78-80%;

E. 96-98%.

50. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. pylori pot fi:

A. risc mic de alergii;

B. colorare permanentă a dinţilor;

C. diaree;

D. înroşirea tegumentului;

E. cefalee.

51. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H.

pylori?

A. Omeprazole;

B. Ranitidină;

C. Amoxicilină;

D. Nizatidină;

E. Pantoprazole.

52. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H.

pylori?

A. Claritromicină;

B. Esomeprazole;

C. Rabenprazole;

D. Famotidină;

E. Ranitidină.

53. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:

A. Metronidazol;

B. Omeprazole;

C. Famotidină;

D. Levofloxacin;

E. Azitromicină.

54. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:

A. Nizatidină;

B. Amoxicilină;

C. Metronidazol;

D. Famotidină;

E. Rabenprazole.

Page 248: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

248

55. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:

A. Azitromicină;

B. Levofloxacin;

C. Pantoprazole;

D. Famotidină;

E. Amoxicilină.

56. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:

A. Ranitidină;

B. Esomeprazole;

C. Levofloxacin;

D. Pantoprazole;

E. Claritromicină.

Complement multiplu

1. Despre holeră se pot afirma următoarele:

A. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio

B. Este o infecţie cu caracter invaziv

C. Are o incubaţie de 1-4 zile

D. Debutul este lent

E. Deshidratarea apare rapid

2. Alegeţi răspunsurile adevărate:

A. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră

B. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou

C. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om

D. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez”

E. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză

3. Vibrionul holeric:

A. Este un bacil Gram pozitiv

B. Provoacă o boală diareică severă

C. Posedă antigenul flagelar H

D. Posedă antigenul somatic O

E. Este imobil

4. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin:

A. Reechilibrare hidroelectrolitică

B. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic

C. Administrare de tetraciclină

D. Administrare de cloramfenicol

E. Administrare de ripfampicina

Page 249: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

249

5. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric:

A. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă

B. Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă

C. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri

D. Poseda un flagel polar

E. Se cultivă in vitro la pH acid

6. Alegeţi răspunsurile adevărate:

A. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă

B. Toţi pacienţii infectaţi cu H. pylori vor dezvolta gastrită

C. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge

D. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră

E. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez”

7. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele:

A. Sunt bacili Gram negativi

B. Sunt imobili

C. Sunt sporulaţi

D. Sunt neîncapsulaţi

E. Sunt microaerofili

8. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni:

A. Este un bacil Gram pozitiv

B. Nu este o specie patogenă pentru om

C. Produce enterite

D. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen

E. Se transmite pe cale fecal-orală

9. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune:

A. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic

B. Testul catalazei pozitiv

C. Testul oxidazei negativ

D. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy

E. Evidenţierea fermentării zaharurilor

10. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Transmiterea este pe cale fecal orală

B. Pentru diagnostic se efectuează examenul L.C.R.

C. Determină o boală diareică

D. Este o specie saprofită

E. Este o specie saprofită condiţionat patogenă

11. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de:

A. Dureri abdominale colicative

B. Diaree cu sânge şi mucus

Page 250: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

250

C. Ameţeli

D. Tuse

E. Hemoptizie

12. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter:

A. Sunt bacili Gram pozitivi

B. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari

C. Microaerofili

D. Se dezvoltă pe mediul Campy

E. Nu fermentează zaharurile

13. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori:

A. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice

B. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric

C. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă

D. Elaborează ureaza

E. Elaborează coagulaza

14. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori :

A. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente

B. Pot dezvolta anemie feripriva

C. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric

D. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice

E. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal

15. Tratamentul Helicobacter pylori constă în:

A. Regim alimentar

B. Triplă terapie, 2 antibiotice şi antisecretorii

C. Terapia cvadrupla, 2 antibiotice, antisecretorii şi bismut coloidal

D. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile

E. Administrarea terapiei pentru 14 zile

16. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori :

A. Identificarea anticorpilor anti.H. pylori în serul pacientului

B. Identificarea antigenelor H. pylori din scaun

C. Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL

D. Se efectuează testul ureazei

E. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică

17. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio:

A. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă;

B. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv;

C. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei;

D. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă;

E. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv.

Page 251: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

251

18. Specii ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci, în asociere cu peştii şi fructele de mare,

sunt:

A. Campylobacter jejuni;

B. Vibrio fluvialis;

C. Mycobacterium leprae;

D. Vibrio vulnificus;

E. Mycobacterium tuberculosis.

19. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt:

A. sunt bacili Gram negativi;

B. sunt bacili în formă de virgulă;

C. sunt specii imobile;

D. sunt nesporulaţi;

E. sunt încapsulaţi.

20. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio:

A. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic, termostabil, fiind antigenul specific de grup;

B. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție;

C. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă, nu conferă

protecție antiinfecțioasă;

D. Există aproximativ 50 de serogrupuri O;

E. În funcție de antigenul O, vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri.

21. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a, b și c din combinația

cărora rezultă cele 3 serotipuri:

A. Hikojima (a+b);

B. Inaba (a+c);

C. Ogawa (a+b+c);

D. Ogawa (a+b);

E. Hikojima (a+b+c).

22. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt:

A. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu;

B. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective;

C. Vibrionii preferă pH acid (3-3,2);

D. Sunt bacterii nepretenţioase;

E. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin.

23. Vibrionii produc pe medii solide colonii:

A. concave;

B. rotunde;

C. tip M;

D. cu aspect opac;

E. galbene pe mediul TCBS.

24. Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră?

Page 252: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

252

A. cei cu pH gastric bazic;

B. cei cu gastrită hiperacidă;

C. cei cu aclorhidrie;

D. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii;

E. cei cu pH acid.

25. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt:

A. după ingestie, bacteriile aderă la epiteliul intestinal, îl colonizează şi se fixează pe

microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP;

B. se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică;

C. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică;

D. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi, A (activity) şi B (binding);

E. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului

intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular.

26. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt:

A. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei;

B. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de

apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal;

C. are ca acțiune pierdere de bicarbonat;

D. rezultă diaree apoasă ușoară, deshidratare ușoară;

E. rezultă acidoză.

27. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră:

A. holera este o boală invazivă;

B. bacteriile nu intră în torentul circulator;

C. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină;

D. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii;

E. când sunt distruși, vibrionii eliberează și endotoxină.

28. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar:

A. după inundații; B. în sezon ploios;

C. când au loc calamități; D. în sezon secetos;

E. în zonele cu temperaturi ridicate.

29. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei, putem spune că:

A. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani;

B. sunt sensibili la antiseptice;

C. sunt sensibili la lumina solară;

D. sunt sensibili la acțiunea căldurii;

E. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu.

30. Manifestările clinice ale holerei sunt:

A. greață;

Page 253: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

253

B. perioada de incubație de 2 săptămâni;

C. acidoză;

D. diaree ușoară;

E. anurie.

31. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei?

A. deshidratare ușoară;

B. dezechilibre hidroelectrolitice;

C. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului;

D. colaps;

E. vărsături.

32. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră?

A. Tetraciclină 4g/zi;

B. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă;

C. Penicilină;

D. Cloramfenicol;

E. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice.

33. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei?

A. LCR;

B. Materii fecale;

C. Exudat faringian;

D. Lichid vărsătură;

E. Exudat nazal.

34. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii:

A. simple: geloză sânge;

B. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină;

C. înalt selective – Tinsdale;

D. solide ce conțin săruri biliare;

E. moderat selective TCBS.

35. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt:

A. testul oxidazei negativ;

B. fermentează sucroza, manoza, dar nu şi arabinoza;

C. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O;

D. fermentarea manoza şi arabinoza, dar nu şi sucroza;

E. testul oxidazei pozitiv.

36. Speciile ce aparțin genului Campylobacter, importante în patologia umană, sunt:

A. C. fetus;

B. C. jejuni;

C. E. coli;

D. C. diphteriae;

E. C. paradiphteriae.

Page 254: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

254

37. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului

Campylobacter?

A. bacili Gram negativi;

B. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor;

C. aspect de “coamă de leu”;

D. mobili;

E. încapsulați.

38. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter?

A. fermentează zaharurile;

B. oxidazo-pozitivi;

C. catalazo-negativi;

D. reduc nitratul, hidrolizează hipuratul;

E. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2.

39. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt:

A. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate;

B. e o specie saprofită, condiționat patogenă;

C. rezervor pentru C. jejuni sunt: păsările, colonizate asimptomatic;

D. majoritatea infecțiilor umane cu C. jejuni apar prin consumul cărnii de porc;

E. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC.

40. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt:

A. este o bacterie ce aparține genului Vibrio;

B. se numește Campylobacter jejuni;

C. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter;

D. se numeşte Helicobacter pylori;

E. se numeşte Campylobacter jejuni.

41. Infecţia cu C. jejuni e asociată şi cu boli mai severe:

A. artrită;

B. endocardită;

C. sindromul Guillain-Barre;

D. septicemie;

E. meningită.

42. Campylobacteriile sunt larg răspândite în:

A. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de

animale);

B. mucoasa conjunctivală a omului;

C. natură;

D. intestinul a numeroase specii mamifere;

E. cavitatea bucală a omului.

43. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. jejuni au fost citate în urma consumului de:

Page 255: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

255

A. carne de porc;

B. apă contaminată;

C. lactate;

D. carne de pui insuficient preparată termic;

E. glucide în exces.

44. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. jejuni sunt:

A. bătrâni;

B. adulţi tineri;

C. copii;

D. femei;

E. bărbaţi.

45. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt:

A. corticosteroizii;

B. starea organismului;

C. spitalizarea prelungită;

D. consumul cărnii de porc;

E. tratamentele cu antibiotice.

46. Căile de transmitere a infecţiei cu C. jejuni sunt:

A. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave;

B. pe cale respiratorie;

C. picăturile Pflügge;

D. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa, solul,

vegetalele;

E. ingestia de apă sau alimente contaminate.

47. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. jejuni sunt:

A. e rezistent la acţiunea sucului gastric;

B. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme;

C. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun, ileon şi colon;

D. ocazional, bacteriile pot trece prin circulaţie;

E. nu produc leziuni inflamatorii.

48. Clinic, C. jejuni provoacă:

A. stare generală modificată;

B. afecţiuni cutanate;

C. febră;

D. dureri abdominale colicative;

E. cefalee.

49. C. jejuni este considerată a fi cauză a:

A. bolii Cushing;

B. sindromului Down;

C. sindromului Guillain-Barre;

Page 256: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

256

D. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic;

E. hipotiroidismului.

50. Mediile de cultură speciale pentru C. jejuni sunt:

A. Tinsdale;

B. Skirow;

C. Mediul selectiv cu carbon CSM;

D. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST;

E. Campy.

51. C. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor

procedee speciale:

A. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC;

B. o incubare de 24 de ore;

C. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză);

D. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine);

E. microaerofilie.

52. Diagnosticul imunologic pentru C. jejuni se face prin:

A. Seroreacţia ASLO;

B. Teste rapide imunocromatografice;

C. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA;

D. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian;

E. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa.

53. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. jejuni:

A. permite diferenţierea între speciile patogene de C. jejuni, C. coli şi C. lari;

B. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter;

C. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut;

D. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii;

E. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire.

54. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt:

A. sunt bacili Gram negativi;

B. sunt bacili imobili;

C. sunt bacili microaerofili;

D. sunt bacili producători de urează;

E. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden.

55. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în

2005 lui Barry J. Marshall şi J. Robin Warren pentru:

A. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni;

B. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor;

C. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice;

D. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori;

E. descoperirea bacteriei Treponema pallidum.

Page 257: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

257

56. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. pylori sunt:

A. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid;

B. trăieşte la nivelul pulmonului;

C. descoperirea H. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate

supravieţui la pH normal al stomacului;

D. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate

sterilă;

E. la adăpost, H. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează.

57. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt:

A. ajută bacteria H. pylori să contracareze efectul HCl;

B. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac;

C. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac;

D. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. jejuni;

E. hidroliza ureei se numeşte testul respirator.

58. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. pylori sunt:

A. Pe cale respiratorie ;

B. calea orală;

C. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. pylori;

D. prin atingere;

E. calea fecal-orală.

59. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. pylori este:

A. bacili Gram pozitivi;

B. bacili imobili;

C. conţin un mănunchi de flageli polari;

D. bacili Gram negativi;

E. bacili extrem de mobili.

60. Incidenţa infecţiei cu H. pylori este de:

A. doar 1% prezintă ulcer duodenal;

B. 10% adulţi sub 40 de ani;

C. 50-60% adulţi este 60 de ani;

D. 20% adulţi sub 40 de ani;

E. 30% prezintă ulcer duodenal.

61. Prevalenţa H. pylori în USA se corelează cu:

A. Vârsta, incidenţă crescută la copii faţă de adulţi

B. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%);

C. statusul socio-economic;

D. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare

E. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20%

62. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. pylori şi ulcer:

Page 258: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

258

A. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. pylori;

B. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare

nesteroidiene

C. În ţările în curs de dezvoltare, grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al

celor care dezvoltă cancer;

D. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. pylori negative;

E. În nordul Braziliei, cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer.

63. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. pylori sunt:

A. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei;

B. H. pylori afectează foarte des copiii mici;

C. în ţările vestice, H. pylori afectează aprox. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi

50% din cei cu vârsta peste 60 de ani;

D. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. pylori în SUA din 1968;

E. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi.

64. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt:

A. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani;

B. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi;

C. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H.

pylori;

D. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu

infecţie gastrică;

E. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie.

65. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. pylori, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul

pulmonar (clasa I carcinogeni);

B. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. pylori poate apare cancerul gastric;

C. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome;

D. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită;

E. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H.pylori ca şi omul.

66. Diagnosticul de laborator pentru H. pylori se face prin:

A. testul coagulazei;

B. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR;

C. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor;

D. Testul ureazei în aerul respirat ;

E. Testul catalazei.

67. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor

cu H. pylori, aceasta se face prin:

A. testul respirator;

B. PCR;

C. Metoda imunocromatografică;

D. Imunohistochimie;

Page 259: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

259

E. Metoda imunoenzimatică ELISA.

68. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor

cu H. pylori sunt:

A. testul poate fi folosit şi după tratament;

B. are o acurateţe de 50%;

C. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14;

D. dacă H.pylori este prezent, ureaza descompune ureea;

E. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat.

69. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H.

pylori, se recomandă:

A. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2;

B. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI;

C. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal;

D. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI;

E. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2.

70. Terapia pentru infecţiile cu H. pylori se face prin:

A. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă;

B. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate, biopsii, teste respiratorii şi mai multe cure de

tratament antibiotic în diferite combinaţii;

C. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H.pylori ;

D. Serologic, IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni, ani) ;

E. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia.

71. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. pylori sunt:

A. Riscurile sunt relativ mari;

B. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau

De-Nol;

C. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol;

D. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol;

E. Antibioticele determină un risc mare de alergii.

72. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. pylori, următoarele afirmaţii sunt false:

A. se recomandă claritromicină, metronidazolM

B. tratamentul se asociază cu alcool;

C. cura cu antibiotice este de minim 14 zile;

D. dacă H. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele

folosite;

E. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma.

73. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. pylori sunt:

A. Levofloxacin;

B. Penicilină;

C. Amoxicilină;

Page 260: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

260

D. Metronidazol;

E. Azitromicină.

74. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI), recomandate în infecţiile cu H.

pylori sunt:

A. Famotidina;

B. Omeprazole;

C. Nizatidina;

D. Rabenprazole;

E. Ranitidină.

75. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2, recomandate în infecţiile cu H. pylori sunt:

A. Famotidina;

B. Omeprazole;

C. Ranitidină;

D. Nizatidina;

E. Pantoprazole.

76. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi:

A. tehnica ELISA;

B. testul oxidazei negativ;

C. ribotipie;

D. lizotipie;

E. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR.

Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia,

Page 261: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

261

Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia

Genul Pseudomonas

Complement simplu

1. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt:

A. Au antigen capsular K

B. Au antigen de perete O, cu specificitate de grup şi tip

C. Se împart în 5 grupuri serologice A,B,C,D,E pe baza antigenului O

D. Au capacitate de invazivitate

E. Rezervorul de boală este reprezentat de animale

2. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele:

A. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal

B. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate

C. Sunt bacterii cu patogenitate certă

D. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei

E. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare

3. Febră tifoidă este produsă de:

A. Rickettsia prowazeki

B. Salmonella typhi murium

C. Salmonella typhi

D. Klebsiella pneumonia

E. Asocierea unor specii de Salmonella

4. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru:

A. Escherichia coli

B. Proteus mirabilis

C. Yersinia pestis

D. Salmonella typhi murium

E. Shigella flexneri

5. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive:

A. Proteus

B. Shigella

C. Salmonella

D. Escherichia coli

E. Yersinia

6. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. Sunt bacili scurţi

B. Au capete rotunjite

C. Sunt bacili mobili, majoritatea monotrichi

Page 262: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

262

D. Majoritatea nu sunt capsulaţi

E. Sunt nesporulati

7. Salmonella creşte pe medii de cultură:

A. sub formă de colonii S

B. sub formă de colonii R

C. nu creşte pe medii de cultură solide

D. nu creşte pe medii de cultură lichide

E. creşte pe culturi celulare

8. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este:

A. lactozo – pozitivă, glucoza negativă

B. lactozo – negativă, glucoza pozitivă

C. glucoză nefermentativă

D. zaharoză pozitivă

E. urează pozitivă

9. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată:

A. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge

B. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor

C. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros

D. Sursa de infecţie sunt doar animalele

E. Calea de transmitere este cutanată

10. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella:

A. Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului

B. Sunt imobili

C. Nu se pot cultiva pe medii artificiale

D. Fac parte din familia Enterobacteriaceae

E. Sunt lactozo-fermentativi

11. Escherichia. coli determină cel mai frecvent:

A. Boală diareică acută

B. Infecţii ale tractului urinar

C. Infecţii respiratorii

D. Meningite

E. Septicemii.

12. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară:

A. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul

B. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros

C. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore

D. dizenteria este o boală invazivă

E. deshidratarea e principalul semn al bolii

13. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor:

Page 263: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

263

A. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe

B. Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili

C. Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi

D. Bacilii sunt sporulaţi

E. Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar

14. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice:

A. sunt reprezentate de antigenul O, antigenul H şi antigenul K

B. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R

C. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R

D. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M

E. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R

15. Genul Escherichia cuprinde:

A. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor

B. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi

C. Bacili Gram-negetivi sporulaţi

D. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi

E. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari

16. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce:

A. Epidemii diareice în spitale

B. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei

C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei,numitǎ diareea turistilor,persoane ce consumǎ

alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini

D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7

E. Produce rinoscleromul

17. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce:

A. Epidemii diareice în spitale

B. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei

C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei,numitǎ diareea turistilor,persoane ce consumǎ

alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini

D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7

E. Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute

18. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce:

A. Epidemii diareice în spitale

B. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei

C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei,numitǎ diareea turistilor, persoane ce consumǎ

alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini

D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7

E. Produce febra tifoidǎ

19. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce:

A. Epidemii diareice în spitale

Page 264: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

264

B. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei

C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei,numitǎ diareea turistilor,persoane ce consumǎ

alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini

D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7

E. Produce cresterea numǎrului de micţiuni

20. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella:

A. Prezintǎ bacili Gram-negativi

B. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi

C. Posedǎ flageli

D. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi

E. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ

21. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella :

A. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)

B. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)

C. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)

D. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)

E. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza,gelozǎ sânge)

22. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:

A. Sunt bacili lactozo-negativi

B. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon

C. Nu produc lizina

D. Produc indol si hidrogen sulfurat

E. Reacţia ureazei este negativǎ

23. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:

A. Sunt bacili lactozo-pozitivi

B. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon

C. Nu produc lizina

D. Reacţia ureazei este negativǎ

E. Produc indol şi hidrogen sulfurat

24. Alegeţi afirmatia corectǎ :

A. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena, o atrofie progresivǎ, fetidǎ a

mucoasei nazale

B. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul, un granulom distructiv al nasului si faringelui

C. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena, o atrofie progresivǎ, fetidǎ a mucoasei

nazale

D. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul, un granulom distructiv al nasului si

faringelui

E. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul, un granulom distructiv al nasului si

faringelui

25. In microscopia genului Klebsiella se observǎ:

Page 265: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

265

A. Bacili Gram-negativi

B. Bacili lungi

C. Bacili sporulaţi

D. Bacili neîncapsulaţi

E. Bacili Gram-pozitivi

26. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ:

A. Bacili G ram-negativi

B. Bacili scurţi

C. Bacili sporulaţi

D. Bacili încapsulaţi

E. Bacili nesporulaţi

27. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ:

A. Glucozǎ negativ

B. Lactozǎ pozitiv

C. Indol pozitiv

D. Ureazǎ negativ

E. Citrat negativ

28. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ:

A. Glucozǎ pozitiv

B. Lactozǎ pozitiv

C. Indol negativ

D. Ureazǎ pozitiv

E. Citrat negativ

29. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus:

A. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat

B. Enterobacteriile sunt imobile

C. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide

D. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide

E. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide

30. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:

A. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de

microni

B. Bacilii sunt mobili

C. Bacilii sunt sporulaţi

D. Bacilii sunt capsulaţi

E. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi

31. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus:

A. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple

B. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple

Page 266: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

266

C. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii

D. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL, ADCL) fenomenul de invazie este inhibat

E. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL, ADCL) apare fenomenul de invazie

32. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în:

A. 4 specii

B. 5 specii

C. 3 specii

D. 2 specii

E. 8 specii

33. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus:

A. Nu produc hidrogen sulfurat

B. Fermenteazǎ lactoza

C. Reacţia indolului este negativǎ

D. Nu produc lizindecarboxilazǎ

E. Nu produc fenilalanindezaminazǎ

34. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus:

A. Nu produc hidrogen sulfurat

B. Nu fermenteazǎ lactoza

C. Reacţia indolului este negativǎ

D. Nu produce fenilalanindezaminazǎ

E. Produc lizin decarboxilazǎ

35. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella:

A. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii

B. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii

C. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului,animalelor,pǎsǎrilor

D. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa

E. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate

36. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella:

A. Sunt bacili Gram-pozitivi

B. Sunt imobili

C. Nu prezintǎ cili

D. Sunt sporulaţi

E. Sunt necapsulaţi

37. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella:

A. Sunt bacili Gram-negativi

B. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi

C. Sunt bacili nesporulaţi

D. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ

E. Sunt bacili sporulaţi

Page 267: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

267

38. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella:

A. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale

B. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb

C. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ

D. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini

transparente

E. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire

39. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului

Salmonella:

A. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz

B. Este absentǎ fermentarea lactozei

C. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat

D. Produce indolul

E. Este prezentǎ lizindecarboxilaza

40. Alegeţi afirmaţia corectǎ:

A. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual

B. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia, mizeria, lipsa igienei

C. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ

D. Salmonella paratyphi A, B şi C produc febrele paratifoide

E. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ

41. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele:

A. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ

B. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ

C. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ

D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ

E. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici

42. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este:

A. 10-14 zile

B. 2-3 zile

C. 5-6 zile

D. 7-8 zile

E. 9 zile

43. Alegeţi afirmaţia corectǎ :

A. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare

B. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ

C. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat

pozitive

D. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ

intestinalǎ

E. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza

intestinalǎ

Page 268: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

268

44. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella:

A. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene, responsabile de

dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice

B. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ

C. Genul Shigella cuprinde o specie

D. Genul Shigella cuprinde 4 specii

E. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular

45. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella:

A. Sunt bacili Gram-negativi

B. Sunt imobili

C. Sunt bacili nesporulaţi

D. Sunt necapsulaţi

E. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi

46. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella:

A. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire, selective si diferenţiale

B. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde, translucide care nu modificǎ

culoarea mediului

C. Mediile de imbogatire, selective si diferentiale contin saruri biliare

D. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,

translucide care modificǎ culoarea mediului

E. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea

mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei

47. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella:

A. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza

B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz

C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza

D. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza

E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza

48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella:

A. Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea

germenilor în produsele patologice

B. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale

C. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi

D. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control

rectoscopic

E. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană

49. Identificarea serologicǎ se face prin:

A. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4

grupe antigenice (subgrupa A B C D )

Page 269: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

269

B. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5

grupe antigenice (subgrupa A B C D E )

C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3

grupe antigenice (subgrupa A B C )

D. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2

grupe antigenice (subgrupa A B )

E. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman

50. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia:

A. Cuprinde bacili Gram-negativi

B. Cuprinde bacili sporulaţi

C. Cuprinde bacili neincapsulaţi

D. Cuprinde bacili mobili

E. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii

51. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia:

A. Cuprinde bacili Gram-negativi

B. Cuprinde bacili nesporulaţi

C. Cuprinde bacili încapsulaţi

D. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi

E. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii

52. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în:

A. 3 specii

B. 2 specii

C. 4 specii

D. o specie

E. 5 specii

53. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică:

A. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie

B. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare, trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi

regionali

C. Pacientul prezintǎ hipotermie

D. Ganglionii devin hipertrofiaţi, dureroşi, ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul,

E. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice, cu deces în 75% din cazuri

54. Genul Pseudomonas cuprinde:

A. Bacili Gram negativi aerobi

B. Bacili Gram negativi anaerobi

C. Bacili Gram pozitivi aerobi

D. Bacili Gram pozitivi anaerobi

E. Coci Gram negativi anaerobi

55. Bacilii genului Pseudomonas sunt:

A. mobili datorita unor flageli bipolari

Page 270: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

270

B. mobili datorită unui flagel polar

C. imobili nesporulaţi

D. imobili sporulaţi

E. mobili sporulaţi

56. Genul Pseudomonas se clasificã în:

A. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager

B. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport

C. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN

D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial

E. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal

57. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt:

A. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens

B. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida

C. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina

D. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina

E. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida

58. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ:

A. Bacilul tific

B. Bacilul Koch

C. Bacilul cărbunos

D. Streptococul beta hemolitic de grup A

E. Bacilul piocianic

59. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt:

A. saprofite, nepatogene

B. strict patogene pentru animale

C. strict patogene pentru om

D. Întotdeauna nepatogene

E. saprofite, condiţionat patogene

60. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme:

A. Bacilare, scurte granulare în culturi tinere

B. Bacilare, lungi filamentoase în culturile vechi

C. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere

D. coci ovalari în lanţuri scurte

E. coci reniformi în diplo

61. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt:

A. Aerobe, pretenţioase din punct de vedere nutritiv

B. Aerobe, nepretenţioase nutritiv

C. Anaerobe, nepretenţioase nutritiv

D. Anaerobe, pretenţioase nutritiv

E. Microaerofile, preferând 10%CO2

Page 271: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

271

62. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta:

A. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen

B. Preferenţial pe mediul Tinsdale

C. Pe medii de culturǎ simple

D. Pe culturi celulare

E. Preferenţial pe mediul Bordet- Gengou

63. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa :

A. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente

B. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente

C. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ, coagulazǎ, hialuronidazǎ, lipaze

şi betalactamaze

D. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri nesporulaţi, imobili

E. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut

64. Bacilul piocianic poate suprainfecta:

A. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos

B. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic

C. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui

D. Cataterele periferice

E. Cateterele centrale endovenoase

65. Examenul microscopic al P. aeruginosa arată:

A. Bacili Gram pozitivi, nesporulaţi şi necapsulaţi

B. Bacili Gram negativi, nesporulaţi şi necapsulaţi

C. Bacili Gram negativi, sporulaţi şi necapsulaţi

D. Bacili Gram pozitivi, sporulaţi şi necapsulaţi

E. Bacili Gram negativi, sporulaţi şi încapsulaţi

66. Familia Enterobacteriaceae este formată din:

A. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi;

B. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi;

C. Peste 200 specii de bacili Gram negativi;

D. Peste 400 specii de bacili Gram negativi;

E. Peste 500 specii de bacili Gram negativi.

67. Familia Enterobacteriaceae este formată din:

A. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor

B. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor

C. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om

D. Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om

E. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor

68. Una din caracteristicile enterobacteriilor este:

A. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante

Page 272: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

272

B. Majoritatea sunt mobili (cili), alţii sunt imobili;

C. Sporulaţi;

D. Majoritatea încapsulaţi;

E. Majoritatea sunt imobili.

69. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia:

A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe;

B. Majoritatea sunt mobili prezentând cili, alţii sunt imobili;

C. Majoritatea neîncapsulaţi;

D. Nesporulaţi;

E. Sporulaţi.

70. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este:

A. Fermentarea glucozei ( G+);

B. Prezenţa citocromoxidazei

C. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi

D. Sunt oxidazo-pozitivi

E. Capacitatea de a produce indol.

71. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de:

A. Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor, cu

rol de endotoxina;

B. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile, acestea prezentand cili (flageli);

C. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor

pe mediile solide de cultură;

D. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile;

E. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor, cu

rol de endotoxina.

72. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele

cu excepţia:

A. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată,

febră, etc

B. Exotoxine, de exemplu enterotoxine eliberate de E. coli, Shigella spp. cu acţiune asupra

enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive;

C. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase

D. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. coli);

E. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară

73. Enterobacteriile sunt bacili:

A. Scurţi, 1-2 microni lungime şi 0,3 microni în diametru;

B. Scurţi, 2-3 microni lungime şi 0,4 microni în diametru;

C. Scurţi, 3-4 microni lungime şi 0,5 microni în diametru;

D. Lungi, 7-8 microni lungime şi 0,9 microni în diametru;

E. Lungi, 9-10 microni lungime şi 0,9 microni în diametru.

Page 273: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

273

74. Enterobacteriile sunt bacili:

A. Majoritatea încapsulaţi

B. Sporulaţi

C. Majoritatea imobili

D. Cu capete rotunjite

E. Scurţi, 3-4 microni lungime

75. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic:

A. Rapid 18-24h

B. Rapid 3-6h

C. Rapid 8-10h

D. Greu 24-36h

E. Greu 36-48h

76. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei

Enterobacteriaceae ?

A. 6;

B. 5;

C. 7;

D. 4;

E. 3.

77. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de caracterele

biochimice. Tribul I cuprinde:

A. Genul Klebsiella, genul Serratia, genul Enterobacter;

B. Genul Proteus, genul Povidencia;

C. Genul Yersinia;

D. Genul Escherichia, genul Shigella;

E. Genul Salmonella, genul Arizona, genul Citrobacter.

78. Care din următoarele variante este falsă?

A. Tribul I: genul Escherichia, genul Shigella;

B. Tribul II :genul Salmonella, genul Arizona, genul Citrobacter;

C. Tribul III: genul Klebsiella, genul Serratia, genul Enterobacter;

D. Tribul IV genul Proteus, genul Shigella;

E. Tribul V:genul Yersinia.

79. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia:

A. Mediul Mc Conkey

B. Mediul Gundel-Tietz

C. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson

D. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei

E. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller- Kauffmann şi Rappaport

pentru salmonele

80. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia:

Page 274: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

274

A. Escherichia;

B. Klebsiella;

C. Citobacter;

D. Serratia;

E. Proteus.

81. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia:

A. Salmonella;

B. Shigella;

C. Yersinia;

D. Klebsiella;

E. Proteus.

82. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia:

A. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz;

B. Producerea de hidrogen sulfurat - H2S;

C. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen;

D. Formarea indolului din triptofan;

E. Formarea lizinei.

83. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine:

A. Vitamina K;

B. Vitamina E;

C. Vitamina C;

D. Vitamina A;

E. Vitamina D.

84. Bacilii din genul Escherichia sunt:

A. Gram pozitivi;

B. Sporulaţi;

C. Imobili;

D. Cu cili peritrichi;

E. În general capsulaţi.

85. Bacilii din genul Escherichia sunt:

A. Anaerobi facultativ aerobi;

B. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion, geloză);

C. Nesporulaţi;

D. Imobili;

E. În general capsulaţi.

86. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip:

A. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei;

B. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei;

C. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei;

D. S de culoare verde prin fermentarea glucozei;

Page 275: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

275

E. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei.

87. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia:

A. Fermentează lactoza cu producere de gaz;

B. Fermentează zaharoza cu producere de gaz;

C. Fermentează glucoza cu producere de gaz;

D. Nu formează indol;

E. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.

88. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia:

A. Peritonite;

B. Colecistite;

C. Infecţii de plagă;

D. Boală diareică;

E. Febra tifoidă

89. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a

nou născuţilor este:

A. Escherichia coli enteropatogen EPEC;

B. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC;

C. Escherichia coli enterotoxigen EIEC;

D. Escherichia coli enterohemoragic EPEC;

E. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen

90. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată?

A. Produce o diaree hemoragică;

B. Produce o diaree asemănătoare holerei;

C. Produce epidemii diareice în spitale;

D. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei;

E. Produce „diareea turiştilor”.

91. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă?

A. Produce o diaree asemănătoare holerei;

B. Produce „diareea turiştilor”;

C. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei;

D. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă);

E. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal.

92. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia:

A. Dureri abdominale;

B. Hipotermie;

C. Frecvent sanguinolentă;

D. Vărsături;

E. Febra~38C.

93. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă?

Page 276: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

276

A. Produce epidemii diareice în spitale;

B. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă;

C. Apare în condiţiile lipsei de igienă;

D. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor;

E. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei.

94. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

A. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale;

B. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei;

C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei, numită

diareea turiştilor;

D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică;

E. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nou-

născuţilor.

95. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic:

A. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie;

B. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare;

C. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci, cerbi, elani;

D. Alte animale ca porcii, păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui;

E. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5.

96. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea

următoarelor produse patologice cu excepţia:

A. Urină;

B. Lichid peritoneal;

C. Exudat nazal;

D. LCR;

E. Puroi.

97. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în:

A. Intestinul gros;

B. Intestinul subţire;

C. Sânge

D. Lichid cefalorahidian;

E. Bilă

98. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în:

A. Tractul respirator inferior;

B. Peritoneu;

C. Sinusuri ;

D. Tractul respirator superior;

E. Vezica urinară.

99. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ:

A. 30% din populaţie;

Page 277: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

277

B. 40% din populaţie;

C. 50% din populaţie;

D. 60% din populaţie;

E. 70% din populaţie.

100. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia:

A. Bacili Gram negativi;

B. Imobili

C. Mobili

D. Nesporulaţi;

E. Încapsulaţi.

101. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia:

A. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză);

B. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge);

C. Coloniile sunt de tip M

D. Coloniile sunt de tip R

E. Pe AABTL, datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere

(galbene, lucioase).

102. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia:

A. Sunt bacili lactozo-pozitivi;

B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon;

C. Nu produc lizină;

D. Produc carboxilază;

E. Nu produc indol.

103. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia:

A. Nu produc indol;

B. Nu produc H2S;

C. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon;

D. Produc lizină şi carboxilază;

E. Reacţia ureazei este negativă;

104. Referitor la genul Klebsiella, saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce:

A. Dizenterie;

B. Infecţii urinare

C. Infecţii digestive (colite, enterocolite)

D. Peritonită

E. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti)

105. Referitor la genul Klebsiella, saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce:

A. Pneumonii

B. Tifos exantematic

C. Infecţii urinare

D. Meningită

Page 278: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

278

E. Septicemie

106. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena, o atrofie progresivă, fetidă a:

A. Mucoasei nazale

B. Mucoasei bucale

C. Mucoasei uterine

D. Mucoasei vaginale

E. Mucoasei faringelui

107. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul, un granulom distructiv al:

A. Esofagului

B. Laringelui

C. Traheei

D. Cartilajului nazal şi faringelui

E. Buzelor

108. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul, un granulom distructiv al:

A. Nasului;

B. Limbii

C. Obrajilor

D. Urechii

E. Epiglotei

109. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face recoltarea

următoarelor produse patologice cu excepţia:

A. Spută

B. Urină

C. Lichid cefalorahidian

D. Lichid peritoneal

E. Sucului gastric

110. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de

tip:

A. AABTL Drigalski

B. ADCL Leiffson

C. Mac Conkey;

D. Geloză sânge

E. Chapman hiperclorurat

111. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază:

A. Glucoza negativ;

B. Lactoza pozitiv;

C. Indol pozitiv;

D. Urează negativ;

E. Citrat negativ.

Page 279: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

279

112. Genul Proteus grupează enterobacterii :

A. Imobile

B. Mobile

C. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge

D. Cu invazia mediului AABTL

E. Încapsulate

113. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă?

A. Este foarte răspândit pe sol, gunoaie, ape poluate

B. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere

C. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii

D. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor

E. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat

114. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele:

A. Bacili polimorfi cu forme scurte, 1-3 microni;

B. Bacili monomorfi cu forme scurte, 1-3 microni;

C. Bacili polimorfi cu forme scurte, 3-6 microni;

D. Bacili monomorfi cu forme scurte, 3-6 microni;

E. Bacili polimorfi cu forme scurte, 4-7 microni.

115. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele:

A. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni;

B. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni;

C. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni;

D. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni;

E. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni.

116. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia:

A. Bacterii aerobe, facultativ anaerobe

B. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat

C. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat

D. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative

E. Se dezvoltă uşor pe medii simple

117. În funcţie de caracterele biochimice, genul Proteus se împarte în următoarele specii cu

excepţia:

A. P.vulgaris;

B. P.mirabilis;

C. P.morgani;

D. P.rettgeri;

E. P.typhi.

118. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns:

A. Au o marcată acţiune proteolitică;

B. Produc în majoritate H2S;

Page 280: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

280

C. Fermentează lactoza;

D. Reacţia indol este pozitivă;

E. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon.

119. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns:

A. Produc fenilalanindezaminază;

B. Produc lizin decarboxilază;

C. Produc în majoritate H2S;

D. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite

acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor;

E. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate, în partea superioară a culturii se

obţine cultură pură de bacili Proteus.

120. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural

pot produce următoarele cu excepţia:

A. Pneumonie

B. Otite

C. Peritonite;

D. Nu poate produce septicemie

E. Sinuzite

121. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin:

A. Bacili polimorfi

B. Bacili nesporulaţi

C. Bacili necapsulaţi

D. Bacili Gram negativi

E. Bacili Gram pozitivi

122. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii:

A. Peste 1500;

B. Peste 3000;

C. Peste 150;

D. Peste 200;

E. Peste 300.

123. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate:

A. 1-2 luni;

B. 2-6 luni;

C. 6-10 luni;

D. Aproximativ 1 an;

E. Aproximativ 2 ani;

124. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia:

A. Bacili Gram negativi;

B. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0,6-0,8 microni;

C. Bacili mobili, cu cili peritrichi;

Page 281: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

281

D. Bacili nesporulaţi;

E. Bacili necapsulaţi.

125. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia:

A. Degradarea glucozei cu producere de gaz

B. Absenţa fermentării lactozei

C. Elaborarea de H2S

D. Prezenţa indolului

E. Prezenţa lizindecarboxilazei

126. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă:

A. 1 an;

B. 2 ani;

C. 3 ani;

D. 4 ani;

E. 5 ani.

127. Febra tifoidă afectează aproximativ:

A. 17 milioane oameni anual, cu aproximativ 600.000 decese;

B. 15 milioane oameni anual, cu aproximativ 500.000 decese;

C. 13 milioane oameni anual, cu aproximativ 400.000 decese;

D. 11 milioane oameni anual, cu aproximativ 200.000 decese;

E. 9 milioane oameni anual, cu aproximativ 100.000 decese.

128. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează:

A. 2 săptămâni

B. 4 săptămâni

C. 6 săptămâni

D. 7 săptămâni;

E. 8 săptămâni

129. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia:

A. Febră înaltă: 39-41 C

B. Diaree din primele zile

C. Cefalee

D. Alterarea stării generale

E. Prostraţie

130. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia:

A. Peritonita tifică;

B. Abcesul foliculilor limfatici;

C. Endocardită;

D. Perforaţia intestinală;

E. Hemoragia intestinală.

131. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia:

Page 282: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

282

A. Astenie

B. Constipaţie

C. Anorexie

D. Greaţă

E. Mialgii

132. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi

transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile:

A. OCST

B. MIU

C. Lowenstein-Jensen

D. Schaedler

E. Cary Blair

133. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi, Typherix) oferă imunitate până la:

A. 1 an

B. 2 ani

C. 3 ani

D. 4 ani

E. 5 ani

134. Care afirmaţie este corectă?

A. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A, B, C, D

B. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri

C. Grupul B este cel mai patogen

D. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri

E. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice

135. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om?

A. 10;

B. 20;

C. 30;

D. 40;

E. 50.

136. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor?

A. Yersinia;

B. Escherichia;

C. Salmonella;

D. Shigella;

E. Arizonae.

137. Yersinia pestis produce:

A. Dizenterie;

B. Ciumă;

C. Pneumonie;

Page 283: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

283

D. Cistită;

E. Peritonită.

138. Yersinia este rezistentă la:

A. Co-trimoxazol;

B. Cloramfenicol;

C. Ampicilină;

D. Streptomicină;

E. Fluorochinolone.

139. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice, infecţia poate mima o:

A. Pneumonie;

B. Dizenterie;

C. Cistită;

D. Endocardită;

E. Apendicită.

140. Genul Pseudomonas se clasifică în:

A. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal;

B. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer;

C. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal;

D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer;

E. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal.

141. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la:

A. Penicilină

B. Aztreonam;

C. Imipenem;

D. Ceftazidim;

E. Aminoglicozidele.

142. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă:

A. Nu fermentează lactoza;

B. Nu fermentează zaharoza;

C. Oxidează glucoza;

D. Nu produce H2S;

E. Reacţia Voges Proskauer pozitivă.

143. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă:

A. Reacţia indol negativă;

B. Ureaza negativă;

C. Nu hidrolizează esculina;

D. Reacţia roşu metil pozitivă;

E. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon.

144. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă:

Page 284: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

284

A. Este strict saprofit condiţionat patogen

B. Produce infecţii urinare

C. Este strict patogen

D. Poate produce septicemie

E. Produce infecţii nosocomiale

145. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra:

A. Hematiilor

B. Complementului

C. Trombocitelor

D. Limfocitelor natural ucigaşe NK

E. Celulelor fagocitare

Complement multiplu

1. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae:

A. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi

B. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime

C. Absenţa citocrom-oxidazei

D. Sunt strict anaerobi

E. Nesporulaţi

2. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă:

A. Este produsă de Salmonella typhi

B. Este o boala invazivă

C. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă

D. Transmiterea se face pe cale respiratorie

E. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă

3. Care din următoarele afirmaţii sunt false:

A. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer

B. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina

C. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici

D. În cursul bolii apare leucocitoza

E. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul

4. Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt:

A. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă

B. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă

C. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate, fără invazie

D. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive

E. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie

5. Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate:

A. Bacili Gram negativi imobili

B. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe

Page 285: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

285

C. Transmiterea este fecal orala

D. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange, mucus şi puroi

E. Scaunele diareice au aspect riziform

6. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate:

A. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura

B. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor

C. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive

D. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice

E. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor

7. Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele:

A. Sunt bacili gram negativi, încapsulaţi

B. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte

C. Determină colonii în picătură de miere, de tip mucos

D. Sunt bacili lactozo-negativi

E. Sunt bacterii patogene

8. Escherichia coli este:

A. Bacterie cu patogenitate certă

B. Bacterie nesporulata

C. Imposibil de cultivat în medii lichide

D. Cultivabilă pe orice mediu de cultură

E. Bacterie condiţionat patogenă

9. Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale:

A. Este specifică omului

B. Se transmite prin păduche

C. Prezintă antigen capsular

D. Are o mare capacitate de invazivitate

E. În pestă se face diagnosticul serologic

10. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă:

A. Este produsă de către Salmonella typhi

B. Evoluează septicemic

C. Se transmite prin puricele de şobolan

D. Se transmite pe cale aerogenă

E. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate

11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis:

A. Sunt bacili Gram pozitivi

B. Mobili

C. Necapsulaţi

D. Produc endotoxina si exotoxina

Page 286: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

286

E. Agentul etiologic al ciumei

12. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis:

A. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor

B. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan

C. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii

D. Boala evolueaza spre septicemie

E. Forma pneumonică se transmite interuman

13. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua, în funcţie de etapa bolii:

A. Coproculturi

B. Uroculturi

C. Hemoculturi

D. Biopsie de mucoasă gastrică

E. Spălătură bronşică

14. Genul Proteus reuneşte bacili:

A. Scurţi sau filamentoşi

B. Cu cili peritrichi

C. Determină eliberarea de exotoxine

D. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale

E. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila

15. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis:

A. Pestă

B. Holera

C. Ciuma

D. Febră tifoidă

E. Glomerulonefrită acută

16. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella:

A. Produc colonii S pe mediile solide

B. Produc colonii R pe mediile solide

C. Pe AABTL este lactozo-negativa

D. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide

E. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente

17. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae:

A. Bacterie saprofită condiţionat patogenă

B. Produce infecţii respiratorii

C. Produce infecţii urinare

D. Pnfectii intraspitaliceşti

E. Mobile cu cili peritrichi

18. Sindromul dizenteric se caracterizează prin:

Page 287: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

287

A. Scaune sanguinolente şi mucoase

B. Scaune riziforme

C. Colici abdominale

D. Tenesme

E. Disurie

19. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene:

A. genul Escherichia

B. genul Proteus

C. genul Shigella

D. genul Salmonella

E. genul Klebsiella

20. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli:

A. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare

B. exista tulpini ce produc boala diareică

C. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi

D. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative

E. tratamentul de elecţie este penicilina

21. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus:

A. sunt bacili mobili cu cili peritrichi

B. produce infecţii urinare

C. rezistent la tratament, întotdeauna se tratează conform antibiogramei

D. strict patogen

E. încapsulat

22. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa:

A. se mai numeşte bacil tific

B. elaborează pigmenţi exocelulari

C. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei”

D. sunt coci Gram negativi

E. sunt imobili

23. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa:

A. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene

B. sunt bacterii strict patogene

C. produc pigmenti hidrosolubili

D. cresc pe medii speciale

E. bacili Gram pozitivi încapsulaţi

24. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa:

A. produce infecţii nosocomiale

B. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice

C. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor

D. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive

Page 288: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

288

E. întotdeauna sensibil la penicilina

25. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor:

A. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe

B. majoritatea sunt mobili, alţii sunt imobili

C. majoritatea sunt capsulaţi

D. sunt nesporulaţi

E. sunt sporulaţi

26. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor:

A. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe

B. majoritatea sunt mobili, alţii sunt imobili

C. majoritatea sunt capsulaţi

D. majoritatea sunt neîncapsulaţi

E. sunt nesporulaţi

27. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt:

A. fermentează glucoza

B. absenţa citocromoxidazei

C. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili

D. prezenţa citocromoxidazei

E. nu fermentează glucoza

28. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor:

A. tribul I cuprinde genul Escherichia, genul Shigella

B. tribul II cuprinde genul Salmonella, genul Arizona, genul Citrobacter

C. tribul III cuprinde genul Klebsiella, genul Serratia, genul Enterobacter

D. tribul IV cuprinde genul Yersinia

E. tribul V cuprinde genul Proteus, genul Povidencia

29. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene:

A. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri

B. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli

C. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae, Klebsiella

rhinoscleromates; Klebsiella Ozenae

D. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens

E. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia

30. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile:

A. genul Escherichia şi genul Klebsiella

B. genul Proteus şi genul Enterobacter

C. genul Citrobacter şi genul Serratia

D. genul Morganella şi genul Providencia

E. genul Bordetella şi genul Corynebacterium

31. Enterobacteriile patogene cuprind genurile:

Page 289: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

289

A. genul Salmonella

B. genul Shigella

C. genul Yersinia

D. genul Escherichia

E. genul Morganella

32. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de:

A. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor, cu

rol de endotoxinǎ

B. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile, acestea prezentând cili

C. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe

mediile solide de culturǎ.

D. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile

E. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ

33. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de:

A. endotoxine

B. exotoxine

C. pilii comuni

D. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli)

E. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în

tot organismul

34. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor:

A. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E.coli, Shigella spp cu acţiune asupra

enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive

B. Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic

C. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de

material genetic prin conjugare

D. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli)

E. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli)

35. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor:

A. sunt bacili scurţi 2,3 microni lungime si 0,4 microni în diametru

B. au capetele rotunjite

C. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi

D. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi

E. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi

36. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii:

A. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic

este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair

B. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat

echipament enzimatic

C. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe

Page 290: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

290

D. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie

de ARN ribozomal

E. Sunt bacili Gram-pozitivi, mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ

37. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae:

A. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi)

B. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ)

C. Reduc nitraţii la nitriţi

D. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi)

E. Reduc nitriţii la nitraţi

38. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii:

A. Lactozo – fermentativi: Escherichia, Klebsiella, Citobacter, Serratia

B. Lactozo – nefermentativi: Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia.

C. Lactozo – fermentativi: Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia.

D. Lactoza – nefermentativi: Escherichia, Klebsiella, Citobacter, Serratia

E. Lactozo – fermentativi: Morganella, Providencia

39. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia:

A. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor

B. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer, sol

C. In intestin este principalul reprezentant al florei normale

D. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B

si vitamina K

E. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator

40. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia:

A. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi

B. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion, gelozǎ)

C. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M

D. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă

E. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene

41. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia:

A. Escherichia fermentează lactoza, zaharoza şi glucoza cu producere de gaz

B. Nu fermentează lactoza, zaharoza si glucoza

C. Produce indol

D. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon

E. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon

42. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni

anatomice producând infecţii ca:

A. Infecţii urinare

B. Peritonite

C. Colecistite

D. Infecţii de plagǎ

Page 291: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

291

E. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut

43. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt:

A. Escherichia coli enteropatogen EPEC

B. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC

C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC

D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC

E. Escherichia ozenae

44. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC:

A. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei

B. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului

din celula absorbantǎ în celula secretantǎ

C. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal

D. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale, urmatǎ de diaree apoasǎ

E. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei

45. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC:

A. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7

B. Produce dureri abdominale, diaree, vǎrsǎturi, febrǎ 38C

C. Unele infecţii sunt usoare, altele severe putând duce la exitus

D. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic

E. Spitalizarea nu este obligatorie

46. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC

A. Prezintǎ dureri abdominale, diaree, vǎrsǎturi, febrǎ 38C

B. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic,

C. Se trateatză cu antibiotice

D. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci, cerbi, elani

E. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare

47. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia :

A. Bacili Gram negativi

B. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ

C. Bacili Gram pozitivi

D. Coci Gram negativi

E. Coci Gram pozitivi

48. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ?

A. Gelozǎ sânge, AABTL pentru uroculturǎ, infecţii plagǎ

B. Pe ADCL, McConkey, pentru coproculturǎ

C. Pe ADCL, McConkey, pentru uroculturǎ

D. Gelozǎ sânge, AABTL pentru coproculturǎ

E. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ

49. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia:

Page 292: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

292

A. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi

B. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi

urinari

C. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi

D. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi

urinari

E. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API

50. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella

A. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. pneumoniae, K. rhinoscleromatis si

K. ozenae ).

B. K. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator

C. K. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator

D. K. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ

E. K. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros

51. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella:

A. Sunt Gram negativi

B. Sunt imobili

C. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi

D. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din

produse patologice

E. Sunt Gram pozitivi

52. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella:

A. Sunt Gram negativi

B. Sunt mobili posedǎ flageli

C. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi

D. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din

produse patologice

E. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi

53. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella:

A. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ, gelozǎ sânge

B. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene )

C. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere (

D. Coloniile sunt de tip S

E. Coloniile sunt de tip glossy

54. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:

A. Sunt bacili lactozo-pozitivi

B. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon

C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ

D. Reacţia ureazei este negativǎ

E. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat

Page 293: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

293

55. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:

A. Sunt bacili lactozo- negativi

B. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon

C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ

D. Reacţia ureazei este negativǎ

E. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat

56. Klebsiella pneumoniare poate produce:

A. Infecţii urinare

B. Infecţii digestive

C. Peritonită

D. Septicemie

E. Pesta pneumonică

57. Klebsiella pneumoniae pot produce :

A. Meningitǎ

B. Peritonitǎ

C. Infecţii nosocomiale

D. Infecţii urinare

E. Rinoscleromul

58. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ, fetidǎ a mucoasei nazale

B. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul,

C. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul,

D. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale

E. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul, un granulom distructiv al nasului si

faringelui

59. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ?

A. Sunt bacili Gram negativi

B. Încapsulaţi

C. Nesporulaţi

D. Indol negativ

E. Sensibili la penicilina G

60. La microscopia genului Klebsiella se observǎ:

A. Bacili Gram negativi

B. Bacili scurţi

C. Bacili nesporulaţi

D. Bacili incapsulaţi

E. Bacili lungi

61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella:

A. Colonii de tip M

B. Pe mediile diferenţiale AABTL, ADCL colonii sunt lactozo- pozitive

Page 294: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

294

C. Pe mediile diferenţiale AABTL; ADCL coloniile de tip M sunt lactozo- negative

D. Colonoii de tip R

E. Colonii de tip R, aspect de „cap de meduză”

62. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt:

A. Glucozǎ- pozitiv

B. Lactozǎ pozitiv

C. Indol negativ

D. Ureazǎ negativ

E. Citrat negativ

63. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella :

A. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ

B. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile

urinare

C. Nu este nevoie de antibiograma, tulpinile având o sensibilitate cunoscută

D. Întodeauna rezistent la penicilină

E. Antibiograma este obligatorie

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus:

A. Au un polimorfism accentuat

B. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide

C. Produc fenomenul de invazie a plăcii

D. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge

E. Produc catalaza şi coagulază

65. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus:

A. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor

B. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie

în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ

C. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol, gunoaie, ape poluate unde se gasesc materii

organice în descompunere

D. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii

E. Proteusul poate fi saprofit al bilei

66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:

A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni

B. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni

C. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi

D. Bacilii sunt sporulaţi

E. Bacilii sunt necapsulaţi

67. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:

A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni

B. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni

C. Bacilii sunt imobili

Page 295: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

295

D. Bacilii sunt sporulaţi

E. Bacilii sunt capsulaţi

68. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus:

A. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe

B. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii

C. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat;

D. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive

E. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini

diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie

69. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus:

A. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare”

B. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea

inferioară a eprubetei

C. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului

Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ

D. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare

E. Se dezvoltă uşor pe medii simple

70. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii:

A. Proteus vulgaris

B. Proteus mirabilis

C. Proteus morgani

D. Proteus rettgeri

E. Proteus aeruginosa

71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus:

A. Au o acţiune proteoliticǎ

B. Produc hidrogen sulfurat

C. Nu fermenteazǎ lactoza

D. Reacţia indolului este negativǎ

E. Produc lizin decarboxilazǎ

72. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt

adevărate:

A. Nu produc hidrogen sulfurat

B. Fermenteazǎ lactoza

C. Reacţia indolului este pozitivǎ

D. Produc fenilalanindezaminaza

E. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon

73. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus?

A. Bacili polimorfi

B. Bacili nesporulaţi

C. Bacili necapsulaţi

Page 296: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

296

D. Bacili Gram pozitivi

E. Bacili Gram negativi

74. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus :

A. Prezintǎ bacili sporulaţi

B. Prezintǎ bacili capsulaţi

C. Sunt bacili Gram pozitivi

D. Sunt bacili polimorfi

E. Prezintǎ bacili Gram negativi

75. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus:

A. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie

de tipul acestora

B. Urina, sângele, puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL

C. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL

D. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey

E. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz

76. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus:

A. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive

B. Colonii lactozo negative

C. Colonii de tip R

D. Nu se dezvoltă pe medii simple

E. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair

77. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella:

A. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii, peste 1500

B. Se gǎsesc în intestinul omului,animalelor, pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul

C. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate

D. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii

E. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore

78. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde:

A. Antigenul O somatic, de grup, de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ

B. Antigenul H flagelar, proteic,pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice

C. Antigenul Vi (de virulenţǎ ), situat pe suprafaţa corpului microbian, întâlnit la speciile

foarte virulente

D. Antigenul O flagelar

E. Antigenul H somatic

79. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella:

A. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0,4-0,6microni

B. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi

C. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ

Page 297: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

297

D. Prezintǎ bacili sporulaţi

E. Prezintǎ bacili capsulaţi

80. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella?

A. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0,4-0,6microni

B. Bacilii sunt imobili

C. Prezintǎ bacili nesporulaţi

D. Prezintǎ bacili capsulaţi

E. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi

81. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella:

A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe

B. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL, Mc Conkey, XLD

C. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale

D. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale

E. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h

82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe

mediul Mc Conkey?

A. Lactozo-negative la 18h

B. De talie micǎ, mijlocie

C. Cu margini semitransparente

D. Colonii de tip R

E. Lactozo-pozitive la 18h

83. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson

Blair:

A. Apar colonii ( la 48 ore )

B. Coloniile sunt mari, negre

C. Coloniile sunt mici, negre

D. Coloniile sunt aderente de mediu, cu luciu şi halou metalic

E. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic

84. Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt:

A. Degradarea glucozei cu producere de gaz

B. Elaborarea hidrogenului sulfurat

C. Absenţa fermentǎrii lactozei

D. Prezenţa indolului

E. Absenţa lizindecarboxilazei

85. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt:

A. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat

B. Prezenţa fermentǎrii lactozei

C. Absenţa indolului

D. Prezenţa lizindecarboxilazei

E. Prezenţa indolului

Page 298: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

298

86. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella:

A. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL

B. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale

C. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ

vizeazǎ identificarea de gen, de serogrup si de serotip

D. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL

E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale

87. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella:

A. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade

B. Pe sol, pǎsuni rezistǎ 200 zile

C. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile

D. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ

E. Nu sunt distruse de dezinfectante

88. Alegeţi rǎspunsurile corecte:

A. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual, cu aproximativ 600

000 decese

B. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ

C. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia, mizeria, lipsa igienei şi a apei potabile

D. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate )

E. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual, cu aproximativ 200 000

decese

89. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella:

A. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie

B. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ

C. Salmonella paratyphi A,B si C produc febrelele paratifoide

D. S. typhi murium, S. enteritidis, S. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip

infecţios

E. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ

90. Alegeţi rǎspunsurile false:

A. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ

B. Salmonella paratyphi A, B si C produc febrelele tifoide

C. S. Typhi murium, S. Enteritidis, S. Cholerae suis nu produc enterocolite

D. S. Typhi murium, S. Enteritidis, S. Cholerae suis produc enterocolite

E. S. Typhi murium, S. Enteritidis, S. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare

91. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide:

A. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ

B. Transmiterea se face pe cale fecal – oral

C. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ

D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ

E. Din sistemul limfatic trec în sânge

Page 299: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

299

92. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin:

A. Febrǎ 39-41 grade

B. Cefalee

C. Simptomatologia digestivǎ: anorexie, constipaţie

D. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice

E. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice

93. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore:

A. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor

sau a apei contaminate

B. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii

C. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie, greaţǎ, vǎrsǎturi, diaree,

cefalee

D. Poate apare deshidratarea accentuatǎ

E. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor

sau a apei contaminate

94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella:

A. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt

prelevate în funcţie de stadiul bolii

B. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut

C. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare

D. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt

prelevate în funcţie de stadiul bolii

E. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ

95. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella:

A. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ

B. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative

C. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive

D. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ

E. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ

pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic

96. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella:

A. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective

diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat

B. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective

diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv

C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ

intestinalǎ

D. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ

intestinalǎ

E. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair

Page 300: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

300

97. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului

Salmonella:

A. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici

B. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi

C. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ )

D. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol, ampicilinǎ, cotrimoxazole, quinolone

E. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol, ampicilinǎ, cotrimoxazole, quinolone

98. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella:

A. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene

B. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice

C. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella

boydii, Shigella sonnei si Shigella typhi

D. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella

boydii, Shigella sonnei

E. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular

99. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella?

A. Sunt bacili Gram pozitivi

B. Sunt bacili Gram negativi

C. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi

D. Sunt bacili nesporulaţi

E. Sunt bacili capsulaţi

100. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella:

A. Sunt bacili Gram negativi

B. Sunt bacili imobili

C. Sunt bacili sporulaţi

D. Sunt bacili necapsulaţi

E. Sunt bacili mobili

101. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella:

A. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire,selective şi diferenţiale

B. Mediile de îmbogǎţire, selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea

florei saprofite

C. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,translucide care

modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei

D. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,translucide care nu

modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei

E. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde

102. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella:

A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz

B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza

Page 301: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

301

C. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii

speciale (TSI,MIU,Simmons) sau în sistem API

D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz

E. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza

103. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella:

A. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri

B. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri

C. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice

D. Grupul A este cel mai patogen

E. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) ,faza II ( R ) si faza III ( M)

104. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella:

A. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ

B. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului

C. Shigella face parte din flora intestinalǎ

D. Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale

bolnavilor

E. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ

şi alimente contaminate

105. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella:

A. Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor

B. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ

C. Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare

D. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor

E. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ

106. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella:

A. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce

poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor

B. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:

C. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga

D. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului

E. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge

107. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru

diagnosticul infecţiei cu Shigella?

A. Produsele patologice sunt materiile fecale

B. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi, personal care

mânuieste alimentele, probe din alimente incriminate

C. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control

rectoscopic

D. Produsul patologic recoltat este urina

E. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura

Page 302: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

302

108. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle:

A. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat

B. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair

C. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey, ADCL sau

Salmonella-Shigella

D. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive

E. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey, ADCL sau

Salmonella-Shigella

109. Tratamenul genului Shigella se face cu:

A. Ampicilinǎ

B. Amoxicilinǎ

C. Tetraciline

D. Quinolone

E. Eritromicina

110. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia:

A. Genul cuprinde bacili Gram-negativi

B. Genul cuprinde bacili nesporulaţi

C. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi

D. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi

E. Genul cuprinde bacili mobili

111. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis:

A. Produce ciuma

B. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu, mai produce astǎzi cazuri izolate în

toatǎ lumea

C. Produce pesta

D. Produce tifosul exantematic

E. Se transmite prin muşcătua căpuşelor

112. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ :

A. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în

Europa

B. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700

C. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38.000 londonezi

D. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala

E. În secolul 19 dispare din Europa

113. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica:

A. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie

B. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii

locali

C. Pacientul prezintǎ febrǎ,ganglionii devin hipertrofiaţi,durerosi,ulcereazǎ şi formeazǎ

bubonul,leziune inflamatorie hemoragicǎ

D. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice

Page 303: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

303

E. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare

114. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică:

A. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli, cu debut rapid,

B. Pacientul prezintǎ febrǎ,stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare

C. Mortalitatea este de peste 90%

D. Incubaţia este de circa 7 zile

E. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice, puroi,

sputǎ, LCR şi hemoculturi

115. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica:

A. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate

B. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree, febra,dureri abdominale,

C. Nu sunt afectaţi copiii

D. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu

imunitatea deprimatǎ

E. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile

fecale

116. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis?

A. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile

fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ

B. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan

C. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol

D. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ

E. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ

117. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc:

A. în apǎ, aer, sol

B. pe plante

C. doar in apǎ

D. doar in sol

E. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor

118. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii:

A. Gram-pozitivi aerobi, mobili datoritǎ unui flagel polar

B. Gram-negativi anaerobi, mobili datoritǎ unui flagel polar

C. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili

D. Gram-negativi aerobi, mobili datoritǎ unui flagel polar

E. Gram-pozitivi anaerobi,mobili datoritǎ unui flagel polar

119. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în:

A. medii umede in bǎi

B. medii uscate

C. toalete

D. spitale

Page 304: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

304

E. prezenţa unor substanţe dezinfectante

120. Genul Pseudomonas se clasificǎ în:

A. 12 genuri

B. 4 grupe

C. 15 genuri

D. 11 genuri

E. 5 grupe

121. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de:

A. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P.aeruginosa,P.putida,P.fluorescens)

B. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente

(P.alcaligenes,P.pseudoalcaligenes,P.mendocina)

C. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P.alcaligenes,P.pseudoalcaligenes,P.mendocina)

D. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P.aeruginosa,P.putida,P.fluorescens)

E. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente

122. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt:

A. saprofite

B. condiţionat patogene

C. nesaprofite

D. condiţionat patogene nesaprofite

E. foarte puţin rǎspândite în naturǎ

123. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc:

A. la persoanele cu imunitate crescutǎ

B. la persoanele cu imunitate scazutǎ

C. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ

D. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ

E. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ

124. Bacilii din genul Pseudomonas sunt:

A. Gram negativi

B. mobili

C. cu flageli cu localizare nepolarǎ

D. nesporulaţi

E. necapsulaţi

125. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme:

A. scurte granulare in culturi tinere

B. lungi granulare in culturi vechi

C. scurte filamentoase in culturi vechi

D. scurte granulare in culturi vechi

E. lungi filamentoase in culturi tinere

126. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt:

Page 305: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

305

A. anaerobe

B. aerobe

C. nepretenţioase

D. pretenţioase

E. aerobe si nepretenţioase

127. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas?

A. bulion sau geloza simplǎ

B. geloza sange

C. AABTL

D. Mc Conkey

E. Cary Blair

128. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa:

A. are necesitǎţi nutriţionale minimale

B. are necesitǎţi nutriţionale maximale

C. este o bacterie nepretenţioasa

D. este o bacterie pretenţioasa

E. este o bacterie aeroba

129. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas?

A. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului

B. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului

C. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ

D. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ

E. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii

130. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas:

A. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos

B. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos

C. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui

D. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui

E. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de

salcâm

131. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt:

A. piocianina de culoare verde

B. piocianina de culoare albastrǎ

C. fluoresceína de culoare galben fluorescent

D. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent

E. piorubrina

132. Pseudomonas aeruginosa produce:

A. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii, mai ales cocilor Gram-negativi

B. piocine

C. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii, mai ales cocilor Gram-pozitivi

Page 306: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

306

D. pigmentul auriu specific speciei S.aureus

E. imunodepresie in bolile cronice grave

133. Pseudomonas aeruginosa este:

A. o specie condiţionat patogenǎ

B. o specie condiţionat nepatogenǎ

C. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ

D. un mediu lichid

E. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae

134. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt:

A. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ

B. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii

C. Coci Gram pozitivi ovalari

D. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ

E. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare

135. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce:

A. suprainfectarea arsurilor

B. infecţii respiratorii

C. infecţii ale cailor urinare

D. infectii ORL(otite, sinuzite)

E. infecţii oculare

136. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la:

A. Antibiotice beta-lactamice

B. carbeniciline

C. ticarciline

D. azlociline

E. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a

137. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ:

A. mezlociline

B. aminoglicozide

C. carbapenem(imipenem)

D. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a

E. Penicilinǎ

138. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii:

A. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi;

B. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi;

C. Enterobacteriile nu se găsesc la animale;

D. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor);

E. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de

oameni şi animale odată cu dejecţiile;

Page 307: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

307

139. Caracteristicile enterobacteriilor sunt:

A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe;

B. Majoritatea sunt mobili;

C. Majoritatea sunt imobili;

D. Majoritatea neîncapsulaţi;

E. Nesporulaţi.

140. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt :

A. Fermentarea glucozei;

B. Fermentarea lactozei;

C. Fermentarea maltozei;

D. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi);

E. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi.

141. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice:

A. Tribul I: genul Escherichia, genul Enterobacter;

B. Tribul II :genul Salmonella, genul Serratia, genul Citrobacter;

C. Tribul III: genul Klebsiella, genul Arizona, genul Enterobacter;

D. Tribul IV genul Proteus, genul Povidencia;

E. Tribul V:genul Yersinia.

142. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile:

A. Klebsiella;

B. Serratia;

C. Enterobacter;

D. Yersinia;

E. Proteus.

143. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile:

A. Escherichia;

B. Shigella;

C. Proteus;

D. Citrobacter

E. Povidencia.

144. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile:

A. Salmonella;

B. Arizona;

C. Escherichia;

D. Shigella;

E. Yersinia.

145. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind

patogene numai în anumite cazuri:

A. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli;

Page 308: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

308

B. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. pneumoniae, Klebsiella rhinoscleromatis, K.

Ozenae;

C. Genul Salmonella, cu speciile: Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C,

Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suis;

D. Genul Enterobacter;

E. Genul Citrobacter.

146. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind

patogene numai în anumite cazuri:

A. Genul Proteus, cu speciile Proteus mirabilis, P. vulgaris, P. rettgeri, P.morgani;

B. Genul Yersinia, cu 3 specii: Y. pestis, Y. enterocolitica, Y. Pseudotuberculosis;

C. Genul Serratia;

D. Genul Morganella;

E. Genul Providencia.

147. Enterobacterii patogene:

A. Genul Salmonella, cu speciile: Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C,

Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suis;

B. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae, S. flexneri, S. boydii, S. Sonnei;

C. Genul Yersinia, cu 3 specii: Y. pestis, Y. enterocolitica, Y. Pseudotuberculosis;

D. Genul Morganella;

E. Genul Providencia.

148. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de:

A. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor, cu

rol de exotoxină;

B. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile, acestea prezentand cili (flageli);

C. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor

pe mediile lichide de cultură;

D. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor, cu

rol de endotoxină;

E. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile, acestea prezentand cili (flageli).

149. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de:

A. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de

şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată), febră, etc;

B. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. coli, Shigella spp.) cu acţiune asupra monocitelor

şi responsabile de manifestarile digestive;

C. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în

transferul de material genetic prin conjugare;

D. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. coli);

E. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea

de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp).

150. Enterobacteriile sunt bacili:

A. Lungi;

Page 309: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

309

B. Scurţi;

C. Cu 2-3 microni lungime;

D. Cu 6-7 microni lungime;

E. Cu 0,4 microni în diametru.

151. Enterobacteriile sunt bacili:

A. Cu capetele rotunjite;

B. Gram negativi;

C. Gram pozitivi;

D. Nesporulaţi;

E. Sporulaţi.

152. Enterobacteriile sunt bacili:

A. Majoritatea mobili;

B. Majoritatea imobili;

C. Majoritatea neîncapsulaţi;

D. Majoritatea încapsulaţi;

E. Cu flageli ( cei mobili).

153. Referitor la enterobacterii, pentru coprocultură se utilizează:

A. mediile selective;

B. mediile neselective;

C. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson);

D. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei;

E. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor, pemiţând multiplicarea salmonelelor

şi inhibând flora de asociaţie).

154. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae:

A. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi);

B. Sunt oxidazo-negativi;

C. Nu posedă citocromoxidază;

D. Reduc nitraţii la nitriţi;

E. Nu fermentează glucoza.

155. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt:

A. Escherichia;

B. Klebsiella;

C. Citobacter;

D. Serratia;

E. Yersinia.

156. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt:

A. Proteus;

B. Klebsiella;

C. Citobacter;

D. Salmonella;

Page 310: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

310

E. Shigella.

157. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor:

A. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz;

B. Producerea de hidrogen sulfurat - H2S;

C. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen;

D. Formarea lizinei;

E. Formarea acetil -metil - carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia

Voger - Proskauer).

158. Genul Escherichia:

A. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor, de unde este eliminat

cu materiile fecale, răspândit în apă, sol, aer;

B. În intestin este principalul reprezentant al florei normale;

C. În stomac este principalul reprezentant al florei normale;

D. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice;

E. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D.

159. Genul Escherichia prezintă bacili:

A. Gram negativi;

B. Sporulaţi;

C. Mobili;

D. Cu cili peritrichi;

E. În general necapsulaţi.

160. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia, sunt adevărate următoarele:

A. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion, geloză);

B. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă;

C. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea

lactozei;

D. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea

glucozei;

E. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea

maltozei.

161. Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia, sunt adevărate următoarele:

A. Fermentează lactoza;

B. Fermentează zaharoza;

C. Fermentează glucoza;

D. Nu formează indol;

E. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.

162. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii, în care tulpini endogene sau exogene

realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile, produce infecţii ca:

A. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare);

B. Peritonite;

Page 311: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

311

C. Colecistite;

D. Infecţii de plagă;

E. Produc meningită la nou născut.

163. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt:

A. Escherichia coli enteropatogen EPEC;

B. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC;

C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC;

D. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC;

E. Escherichia coli enterohemoragic EHEC.

164. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce:

A. Epidemii diareice în spitale;

B. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor;

C. O diaree asemănătoare dizenteriei;

D. O diaree muco-sanguinolentă;

E. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă, în condiţiile lipsei de igienă.

165. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce:

A. O diaree hemoragică;

B. O diaree asemănătoare holerei;

C. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor;

D. O diaree asemănătoare dizenteriei;

E. Diareea turiştilor.

166. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte?

A. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”;

B. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în

celula secretantă;

C. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în

celula secretantă;

D. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în

celula absorbantă;

E. Duce la o diaree apoasă.

167. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele

simptome:

A. Dureri abdominale;

B. Dureri de cap;

C. Frecvent sanguinolentă;

D. Vărsături;

E. Febra~40C.

168. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte?

A. Unele infecţii sunt uşoare, altele severe, putând duce la exitus;

B. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic;

Page 312: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

312

C. Spitalizarea nu este obligatorie;

D. Majoritatea se vindecă;

E. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor.

169. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte?

A. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci, cerbi, elani;

B. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor;

C. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare;

D. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare;

E. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui.

170. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul

produsului patologic:

A. Geloză sânge pentru urocultură;

B. ADCL pentru coprocultură;

C. McConkey pentru coprocultură;

D. McConkey pentru urocultură;

E. AABTL pentru infecţii plagă.

171. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin:

A. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari);

B. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice, PCR, LCR;

C. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică;

D. Sistemul miniaturizat API;

E. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente.

172. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în:

A. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi;

B. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi;

C. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram

negativi intestinali;

D. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi

urinari;

E. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi

urinari.

173. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în:

A. Tractul respirator;

B. În intestinul gros;

C. În intestinul subţire;

D. În sol;

E. În apă.

174. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili:

A. Gram negativi;

B. Gram pozitivi;

Page 313: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

313

C. Imobili (nu posedă flageli);

D. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură;

E. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice;

175. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele:

A. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză, geloză sânge);

B. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene);

C. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene);

D. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa);

E. Pe AABTL, datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere

(galbene, lucioase);

176. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele:

A. Sunt bacili lactozo-pozitivi;

B. Sunt bacili lactozo-negativi;

C. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon;

D. Produc lizină;

E. Nu produc lizină.

177. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele:

A. Produc carboxilază;

B. Nu produc carboxilază;

C. Reacţia ureazei este pozitivă;

D. Nu produc indol

E. Nu produc H2S.

178. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce:

A. Septicemie;

B. Meningită;

C. Peritonită;

D. Pneumonii;

E. Endocardită.

179. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce:

A. Infecţii urinare;

B. Infecţii digestive;

C. Colite;

D. Infecţii orofaringiene;

E. Enterocolite.

180. Care afirmaţii sunt corecte?

A. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena;

B. Ozena este o atrofie progresivă, fetidă a mucoasei bucale;

C. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul;

D. Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui;

E. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui;

Page 314: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

314

181. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile

caracteristice de tip M pe mediile:

A. AABTL

B. ADCL (Leiffson);

C. Mac Conkey;

D. Geloză sânge;

E. Geloză chocolat.

182. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica:

A. Glucoză pozitiv;

B. Lactoză pozitiv;

C. Indol pozitiv;

D. Urează pozitiv;

E. Citrat pozitiv.

183. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. Se testează

antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari:

A. Aminoglicozide;

B. Cefalosporine gen I şi III;

C. Quinolone;

D. Cefalosporine gen II şi III;

E. Carbapenemi.

184. Genul Proteus:

A. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat;

B. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide;

C. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri;

D. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului;

E. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în

pantă în tuburi.

185. Genul Proteus:

A. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor;

B. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor;

C. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie

în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă;

D. Este foarte răspândit pe sol, gunoaie, ape poluate unde se găsesc materii organice în

descompunere;

E. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii.

186. Cultura la genul Proteus se face pe:

A. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii;

B. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat;

C. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii;

D. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat;

Page 315: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

315

E. ADCL, unde fenomenul de invazie este inhibat.

187. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele:

A. Au o marcată acţiune lipidică;

B. Produc în majoritate H2S;

C. Nu produc în majoritate H2S;

D. Nu fermentează lactoza;

E. Reacţia indol este pozitivă.

188. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele:

A. Au o marcată acţiune proteolitică;

B. Produc fenilalanindezaminază;

C. Nu produc fenilalanindezaminază;

D. Nu produc lizin decarboxilază;

E. Produc lizin decarboxilază.

189. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când

părăsesc habitatul lor natural:

A. Pneumonie;

B. Pojar;

C. Otite;

D. Sinuzite;

E. Peritonite.

190. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când

părăsesc habitatul lor natural:

A. Rubeolă;

B. Toxiinfecţii alimentare;

C. Enterocolite acute;

D. Infecţii genitale;

E. Rujeolă.

191. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor

morfologice, culturale şi biochimice cultura se face pe mediile:

A. Geloză sânge;

B. AABTL;

C. ADCL;

D. Mc Conkey;

E. TCBS.

192. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte?

A. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie

de tipul acestora;

B. Urina, sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL;

C. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL;

Page 316: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

316

D. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de

tip Mc Conkey şi ADCL;

E. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive.

193. Genul Salmonella:

A. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500);

B. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000);

C. Se găsesc în intestinul omului, animalelor, păsărilor de unde pot contamina mediul (solul,

apa);

D. Rezistă 7-9 luni în apele poluate;

E. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de

etiopatogenie, evoluţie şi gravitatea complicaţiilor.

194. Structura antigenică a genului Salmonella este:

A. Antigenul O somatic, de grup, de natură glucido- lipido-polipeptidică;

B. Antigenul H flagelar, proteic, pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice;

C. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV;

D. Antigenul Vi (de virulenţă), de suprafaţă, situat pe suprafaţa corpului microbian;

E. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente, ex.Salmonella typhi.

195. Genul Salmonella prezintă bacili:

A. Gram negativi;

B. Imobili;

C. Cu cili peritrichi;

D. Unele specii prezintă o pseudocapsulă;

E. Unele specii prezintă antigenul Vi.

196. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe, facultativ anaerobe, se cultivă pe medii

se1ective şi diferenţiale:

A. B.S.A;

B. TCBS;

C. ADCL;

D. McConkey;

E. XLD.

197. La genul Salmonella coloniile sunt:

A. De tip M;

B. De tip S;

C. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale;

D. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h);

E. Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire.

198. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii:

A. Lactozo-negative (la 12h);

B. De talie mică;

C. De talie mijlocie;

Page 317: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

317

D. De talie mare;

E. Cu margini semitransparente.

199. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii:

A. La 24h;

B. Mici şi negre;

C. Aderente de mediu;

D. Fără luciu;

E. Cu halou metalic.

200. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt:

A. Degradarea glucozei cu producere de gaz;

B. Absenţa fermentării lactozei;

C. Elaborarea de H2S;

D. Absenţa indolului;

E. Absenţa lizindecarboxilazei.

201. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în:

A. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI;

B. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL;

C. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale;

D. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică,

vizează identificarea de gen, de serogrup şi de serotip;

E. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent, fiind înlocuită de tehnici noi imunologice.

202. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune:

A. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C;

B. Pe sol, păşuni rezistă 300 zile;

C. În alimente rezistă 10-180 zile;

D. În pulberea de ouă rezistă 4 ani;

E. Nu sunt distruşi de dezinfectante.

203. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella?

A. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual;

B. Febra tifoidă produce aproximativ 800.000 decese anual;

C. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare);

D. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia, mizeria, lipsa igienei, a apei potabile;

E. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate).

204. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte?

A. Bolile produse poartă numele de salmoneloze;

B. Salmonella typhi produce febra paratifoidă;

C. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă;

D. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă;

E. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă.

Page 318: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

318

205. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte?

A. S. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr

mai redus de bacterii);

B. S. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni);

C. S. cholerae suis produc infecţii meningeale;

D. S. typhi murium produc infecţii respiratorii;

E. S. typhi murium produc infecţii extradigestive.

206. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele:

A. Sursa de infecţie este apa contaminată;

B. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate, insuficient preparate termic;

C. Transmiterea se face pe cale fecal-orală;

D. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii;

E. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii.

207. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele:

A. După ingestie, în faza iniţială, salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi

formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer), apoi trec în ganglionii mezenterici;

B. Din sistemul limfatic trec în LCR, determinând bacteriemie, apoi invadarea tuturor

formaţiunilor limfatice, splinei, măduvei osoase hematopoietice, ficatului şi a altor

organe;

C. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie);

D. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină;

E. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă, samonelele se elimină prin materiile

fecale.

208. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele:

A. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare);

B. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare);

C. Incubaţia: 10 -14 zile;

D. Boala este autolimitată, dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici

prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor

de Salmonele;

E. În scop epidemiologic, se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi

colectivităţi de copii, pentru a întrerupe lanţul epidemiologic;

209. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin:

A. Febră înaltă: 39-41 C;

B. Cefalee;

C. Prostraţie;

D. Diaree încă din primele zile;

E. Anorexie.

210. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin:

A. Splenomegalie;

B. Hepatomegalie;

Page 319: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

319

C. Leucocitoză;

D. Constipaţie;

E. Alterarea stării generale.

211. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt:

A. Endocardită;

B. Peritonită tifică;

C. Abcesul foliculilor limfatici;

D. Perforaţia intestinală;

E. Hemoragia intestinală.

212. Salmonelozele minore se manifestă prin:

A. Astenie;

B. Anorexie;

C. Mialgii;

D. Constipaţie;

E. Cefalee.

213. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele:

A. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice, care sunt

prelevate în funcţie de stadiul bolii;

B. Se indică hemocultura în faza de debut;

C. Se indică hemocultura în faza de stare;

D. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă;

E. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă.

214. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele:

A. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă, proporţia de

rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală;

B. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative;

C. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă

pentru depistarea stării de purtător cronic;

D. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat

negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică;

E. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză

intestinală.

215. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin

însămânţare pe două medii de îmbogăţire :

A. Mediul selenit acid de sodiu;

B. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat);

C. Mediul Wilson Blair;

D. Mediul ADCL;

E. Mediul Mc Conkey.

216. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe

suprafaţa mediilor selective:

Page 320: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

320

A. Geloză simplă;

B. Wilson Blair;

C. ADCL;

D. Mc Conkey;

E. Geloză sânge.

217. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare

cu seruri:

A. Polivalente anti-O;

B. Divalente anti-O;

C. Monovalente anti-O;

D. Seruri anti-H;

E. Seruri anti-Vi.

218. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi:

A. Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. paratyphi A, B, C;

B. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică);

C. Tyhpiliza - reacţie imunoenzimatică ( ELISA);

D. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de

membrana externă proteică a Salmonella typhi;

E. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de

membrana internă proteică a Salmonella typhi.

219. Referitor la genul Salmonella, tratamentul se face conform antibiogramei cu:

A. Imipenemi;

B. Cloramfenicol;

C. Ampicilina;

D. Cotrimoxazole;

E. Quinolone.

220. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte?

A. Dau o imunitate durabilă;

B. Dau o imunitate de până la 3 ani;

C. Dau o imunitate care persistă toată viaţa, în majoritatea cazurilor;

D. Anticorpii protectori sunt anti-O;

E. Anticorpii protectori sunt anti-Vi.

221. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi,

Typherix)?

A. O doză 0.2ml subcutanat;

B. O doză 0.5ml intramuscular ;

C. Este eficient după 1 săptămână;

D. Imunitatea durează pănă la 3 ani;

E. Rapel la 3ani.

Page 321: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

321

222. Genul Shigella:

A. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene;

B. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli

diareice;

C. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella

sonnei;

D. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din

peretele celular;

E. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din

membrana internă.

223. Genul Shigella prezintă bacili:

A. Gram negativi;

B. Mobili;

C. Imobili;

D. Nesporulaţi;

E. Necapsulaţi.

224. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru

inactivarea florei saprofite:

A. De îmbogăţire;

B. Selective şi diferenţiale;

C. Simple;

D. Complexe;

E. Uzuale.

225. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL, AABTL) se dezvoltă colonii:

A. Rotunde;

B. Translucide;

C. Opace;

D. Lactozo-negative;

E. Lactozo-pozitive.

226. Referitor la genul Shigella, bacilii dizenterici:

A. Fermentează glucoza cu producere de gaz;

B. Nu fermentează lactoza;

C. Nu fermentează zaharoza;

D. Nu produc H2S;

E. Nu produc ureează.

227. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se

face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale:

A. Bordet Gengou;

B. TSI;

C. Lowenstein-Jensen;

D. MIU;

Page 322: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

322

E. Simmons.

228. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella?

A. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A, B, C, D;

B. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri;

C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri;

D. Grupul A este cel mai patogen;

E. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile, elaborând o endotoxină

neurotropă;

229. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella?

A. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri;

B. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri.

C. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice;

D. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R);

E. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S).

230. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella?

A. Dizenteria este o boală specific umană;

B. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi;

C. Există şi epidemii hidrice;

D. Există şi epidemii alimentare;

E. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului.

231. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella?

A. Shigella face parte din flora intestinală normală;

B. Shigella nu face parte din flora intestinală normală;

C. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor, purtătorilor;

D. Transmiterea se face pe cale fecal - orală, de la persoană la persoană, prin mâini murdare,

sau prin apă şi alimente contaminate;

E. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om.

232. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella?

A. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor;

B. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor;

C. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară;

D. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare;

E. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare.

233. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella?

A. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce

poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel;

B. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce

poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel;

C. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele

epiteliale ale colonului;

Page 323: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

323

D. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea

intracelulară;

E. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi

a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor.

234. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella?

A. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei;

B. Boala produce abcese ale mucoasei colonului;

C. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului;

D. Boala determină apariţia de sânge în scaune;

E. Boala determină apariţia de mucus în scaune.

235. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella?

A. Infecţia nu este limitată la mucoasă;

B. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale;

C. În cazul dizenteriei produse de S. disenteriae tip 1, la acest mecanism se adaugă şi efectul

toxinei Shiga: o enterotoxină, ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul

subţire;

D. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului;

E. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici, af1ându-

se la originea unor viitoare infecţii.

236. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella?

A. Boala se manifestă rapid, prin apariţia la 12- 18 h de la infecţie;

B. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge, mucus şi puroi;

C. Apar dureri abdominale;

D. Apar tenesme rectale şi febră;

E. Apare deshidratarea.

237. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella?

A. Produsele patologice sunt materiile fecale;

B. În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control

rectoscopic;

C. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi

încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice;

D. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă, folosind trusa de

seruri imune standard antidizenterice, polivalente şi monovalente;

E. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice.

238. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo - diferenţiale, de tip:

A. Mc Conkey;

B. Schaedler;

C. ADCL;

D. Salmonella-Shigella;

E. B.S.A.

Page 324: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

324

239. La genul Shigella coloniile sunt:

A. Opace;

B. Transparente;

C. Incolore;

D. Lactozo – negative;

E. Lactozo-pozitive.

240. Referitor la genul Shigella, tratamentul se face conform antibiogramei cu:

A. Ampicilina;

B. Amoxiclina;

C. Amoxicilina-acid clavulanic;

D. Tetraciclinele;

E. Imipenemi.

241. Genul Yersinia cuprinde bacili:

A. Gram pozitivi;

B. Nesporulaţi;

C. Încapsulaţi;

D. Imobili;

E. Aerobi facultativ anaerobi.

242. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii:

A. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei;

B. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei;

C. Yersinia enterocolitica- boala diareică;

D. Yersinia pseudotuberculosis- boală diareică;

E. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei.

243. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)?

A. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa;

B. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane, din care aproximativ 25–50 milioane

în Europa;

C. Se estimează ca a murit 30% - 60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la

450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600;

D. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste

100 de epidemii în Europa);

E. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38.000 londonezi.

244. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia?

A. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci;

B. Rezervorul este reprezentat de păsări;

C. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare;

D. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om;

E. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară.

245. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele:

Page 325: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

325

A. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare;

B. Bacteriile se multiplică la locul de intrare;

C. Bacteriile trec în vasele limfatice;

D. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali;

E. Totuşi pacientul nu prezintă febră.

246. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele:

A. Ganglionii devin hipertrofiaţi, dureroşi;

B. Ganglionii ulcerează, dar nu formează bubonul;

C. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică;

D. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi, cu edem şi hemoragie care

abcedează;

E. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri.

247. Referitor la pesta bubonică, infecţia diseminează în:

A. Splină;

B. Stomac;

C. Inimă;

D. Ficat;

E. Rinichi.

248. Referitor la pesta bubonică, infecţia diseminează în:

A. Plămân;

B. Laringe;

C. Esofag;

D. Intestin gros;

E. Sistem nervos central SNC.

249. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele:

A. Transmitere interumană prin aerosoli;

B. Boala poate evolua rapid;

C. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile;

D. Se poate complica cu septicemie şi meningită;

E. Mortalitatea este de 30%.

250. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia?

A. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi

spută;

B. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi

hemoculturi;

C. Identificarea biochimică nu este obligatorie;

D. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite;

E. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi.

251. Referitor la genul Yersinia, întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin:

A. Deratizare şi dezinsecţie;

Page 326: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

326

B. Izolarea în spital a bolnavilor;

C. Incinerarea cadavrelor;

D. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice;

E. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS.

252. Referitor la genul Yersinia, tratamentul se face cu:

A. Cloramfenicol;

B. Tetraciclină;

C. Streptomicină,

D. Carbapenemi;

E. Fluorochinolone.

253. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele:

A. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate;

B. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree, febră, dureri abdominale, ce pot evolua,

fără tratament, 3-4 săptămâni;

C. Sunt afectaţi în special bătrânii;

D. Din cauza adenitei mezenterice, infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale

pseudoapendiculare);

E. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată.

254. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele:

A. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan;

B. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul;

C. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol;

D. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile

fecale (examenul coprocitologic);

E. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator, se face izolarea în coprocultură a tulpinii

patogene şi identificare biochimică, urmată de efectuarea antibiogramei.

255. Genul Pseudomonas cuprinde bacili:

A. Gram-negativi;

B. Gram pozitivi;

C. Aerobi;

D. Mobili datorită unui flagel nepolar;

E. Producători de pigmenţi hidrosolubili.

256. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele:

A. Sunt bacterii larg răspândite în natură;

B. Se întâlneşte în apă, aer şi sol, pe plante;

C. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor;

D. Poate supravieţui în medii umede: în băi, toalete, în special în spitale;

E. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante.

257. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas?

Page 327: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

327

A. Sunt bacterii saprofite, condiţionat patogene;

B. În număr mare, se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi, ca

saprofiţi;

C. La persoanele cu imunitate scăzută, cu internări frecvente şi spitalizare prelungită, pot

produce infecţii severe;

D. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice, responsabile de

infecţii nosocomiale;

E. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice, responsabile de

infecţii intraspitaliceşti.

258. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe, nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile:

A. Bulion;

B. Geloză simplă;

C. Geloză sânge;

D. B.S.A;

E. AABTL.

259. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas?

A. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi

apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă, aderentă la pereţii eprubetei;

B. După incubare 12 h mediul devine vâscos, deasupra formându-se o membrană sub care se

adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm;

C. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S, R sau M în funcţie de originea

tulpinii şi vârsta culturii;

D. Coloniile nu au reflexe metalice;

E. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P.aeruginosa (piocianina de culoare albastră, fluoresceina

de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili).

260. Referitor la genul Pseudomonas, pe geloză sânge coloniile sunt:

A. Lucioase;

B. Negre;

C. Gri;

D. Cu aspect metalic;

E. Hemolitice.

261. Referitor la genul Pseudomonas, pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii:

A. Mari;

B. Mici;

C. Semitrasparente;

D. Opace;

E. Lactozo-negative.

262. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă, având însă numeroşi factori de

virulenţă:

A. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor;

B. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice;

Page 328: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

328

C. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină,

ce lizează elastina, colagenul, Ig G, IgA şi complementul, respectiv fibrina;

D. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei;

E. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi

protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice.

263. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri:

A. La om se întâlneşte pe tegumente, mucoase, în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv, ca

saprofit;

B. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente

devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în

boli cronice grave, diabet, neoplazii);

C. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente

devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt

supuşi unor manevre invazive (puncţii, cateterizări, etc);

D. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben

intens;

E. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor; poate produce infecţii

respiratorii, ale căilor urinare, infecţii ORL (otite, sinuzite), infecţii ale tubului digestiv,

endocardite.

264. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt:

A. Reacţia oxidazei este pozitivă;

B. Reacţia oxidazei este negativă;

C. Testul catalazei este pozitiv;

D. Testul catalazei este negativ;

E. Oxidează glucoza.

265. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt:

A. Nu hidrolizează esculina;

B. Hidrolizează esculina;

C. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon;

D. Reacţia Voges Proskauer este negativă;

E. Reacţia roşu metil este negativă.

266. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas?

A. Nu este obligatorie;

B. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică;

C. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API;

D. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A, la unele cefalosporine;

E. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam, imipenem, ceftazidim,

aminoglicozidele şi chinolonele.

Tematica 12.

Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis,

Mycobacterium leprae

Page 329: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

329

Complement simplu

1. Mycobacterium tuberculosis:

A. Sunt coci Gram pozitivi

B. Sunt bacili Gram negativi

C. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen

D. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen

E. sunt bacili acid-alcoolo sensibili

2. Mycobacterium tuberculosis sunt :

A. Bacili sporulaţi

B. Mobili

C. Anaerobi

D. Sunt implicaţi în etiologia leprei

E. Sunt nesporulaţi

3. Alegeţi afirmaţia corectă:

A. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale

B. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen

C. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore

D. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons

E. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler

4. Bacilii genului Mycobacterium sunt:

A. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor

B. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete

C. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină

D. Sensibili la etambutol

E. În general rezistenţi la rifampicina

5. Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de:

A. Bovine

B. Păsări

C. Bolnavi

D. Apă de la robinet contaminată

E. Manopere de sondare şi cateterizare

6. Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este:

A. Coloraţia cu albastru de metilen

B. Coloraţia Gram la cald

C. Coloraţia Ziehl-Neelsen

D. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită

E. Coloraţia cu Lugol

7. Mycobacterium leprae :

Page 330: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

330

A. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi

B. Se multiplică strict extracelular

C. Sunt sensibili la acizi şi baze

D. Produc o boală cu incubaţie scurtă

E. Boala nu se transmite prin secreţii nazale

8. Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la:

A. Antiseptice

B. Dezinfectante

C. Izoniazidă

D. Cloramfenicol

E. Penicilină

9. Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem:

A. Un antigen solubil, tuberculină

B. Un antigen solubil, endotoxină

C. Un antigen somatic

D. Un antigen flagelar

E. Un antigen capsular

10. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie:

A. 20-24 ore

B. 20 minute

C. 13 zile

D. 48 ore

E. 5zile

11. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de:

A. Carl Linné

B. Louis Pasteur

C. Robert Koch

D. Ernst Chain

E. Gerhard Domagk

12. Mycobacterii condiţionat patogene sunt:

A. Mycobacterium tuberculosis

B. Mycobacterium africanum

C. Mycobacterium bovis

D. Mycobacterium avium

E. Mycobacterium leprae

13. Mycobacterii saprofite sunt:

A. Mycobacterium africanum

B. Mycobacterium leprae

C. Mycobacterium phlei

D. Mycobacterium avium

Page 331: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

331

E. Mycobacterium bovis

14. Mycobacterii patogene sunt:

A. Mycobacterium leprae

B. Mycobacterium intracelulare

C. Mycobacterium kansassii

D. Mycobacterium avium

E. Mycobacterium smegmatis

15. Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că:

A. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi

B. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA

C. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. tuberculosis în interiorul macrofagelor

D. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor, determină leziuni

granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic

E. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic

16. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia:

A. ceruri A, B, C, D

B. acid micolic

C. fosfolipide

D. peptidoglicani

E. cord factorul

17. Supravieţuirea M. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de:

A. fosfolipide

B. ceara D

C. cord factorul

D. lipoarabinomananul

E. tuberculoproteinele

18. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor

hidrosolubili şi conferă micobacteriilor:

A. acid-alcoolo-sensibilitate

B. o sensibilitate crescută la desicare

C. acid-a1coolo-rezistenţă

D. o rezistenţă crescută la hidratare

E. incapacitatea de a supravieţui la desicare

19. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor:

A. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram

B. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool

C. în coloraţia clasică Ziehl - Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru

D. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă

de acid – alcool, mycobacteriile se vor decolora.

Page 332: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

332

E. fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv

acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului

20. Mycobacteriile sunt:

A. coci Gram pozitivi

B. bacili mobili

C. bacili de 10 μm

D. bacili capsulaţi

E. bacili nesporulaţi

21. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele, cu excepţia:

A. prezintă o creştere eugonică: colonii mari, R conopidiforme, galbene

B. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni

C. are o creştere lentă, cu timp de generaţie de 20 ore

D. sunt microorganisme strict anaerobe

E. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon, glicerină, ou, verde malahit),

eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina, acidul nalidixic

22. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate, cu excepţia:

A. este o afecţiune infecto-contagioasă, cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute,

separate de perioade de remisiune.

B. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca

urmare a unei reinfecţii, legate şi de un status imun scăzut

C. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară

(digestivă, osoasă, renală, genitală, ganglionară, meningeală, cutanată, peritoneală)

D. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior,

infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare

prin calcificare

E. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre

îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi)

23. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate, cu excepţia:

A. Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin

bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav

B. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate, pacientul putânduse vindeca prin

diseminarea pe cale limfatică sau sanguină

C. Bacilii se multiplică intracelular, diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul

ganglionilor traheobronşici

D. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot

disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe

E. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu

şi inferior, determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ, alveolită, numită şancru de

inoculare

24. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate, cu excepţia:

A. poate apare şi prin reinfecţie

Page 333: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

333

B. În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante, bacilii tuberculoşi dormanţi, din

leziunile de diseminare postprimară, îşi pot relua multiplicarea

C. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare

D. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali

E. reactivarea endogenă debutează, de obicei, de la nivelul vârfului pulmonar,unde

concentraţia de oxigen este crescută, cu extindere în sens apico-caudal

25. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează:

A. prin incubare la 50-57°C

B. prin incubare la 137°C

C. în atmosferă de 8-10% CO2

D. în atmosferă de 35-37% CO2

E. prin incubare la 0-7°C

26. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P.P.D :

A. P.P.D este un extract proteic purificat de tuberculină

B. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de

eritem şi induraţie

C. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0,1 mI, având 2 unităţi tuberculină

D. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm, reacţia este negativă, se poate repeta testarea cu

10 unităţi după minim 15 zile

E. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm, cu apariţia de edem, induraţie, flictenă sau

chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză

27. Dacă intradermoreacţia la P.P.D este pozitivă, atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu

excepţia:

A. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză

B. semnifică existenţa hipersensibilităţii

C. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat, a fost vaccinat sau are tuberculoza

activă

D. nu se va face niciodată vaccinul

E. se poate face vaccinul BCG

28. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate, cu excepţia:

A. are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani)

B. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie

C. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de

antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament.

D. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă, cicloserină, ciprofloxacină

E. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore

29. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. Sunt acid-alcoolo rezistenţi

B. sunt bacili nesporulaţi, necapsulaţi şi imobili

C. poate fi cultivat pe medii artificiale

D. se transmite prin secreţii nazale

Page 334: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

334

E. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia

30. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice:

A. ulcere trofice dureroase

B. pierderea degetelor

C. Leziunile sunt cutanate, sub formă de macule apigmentare, nedureroase

D. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz, extensiv, cu afectarea nasului,cu urechilor,

pomeţilor

E. distrucţie progresivă a septului nazal

Complement multiplu

1. Tuberculoza se transmite prin:

A. Picături Pflugge

B. Sânge

C. Praf

D. Lapte

E. Muşcătura animalului bolnav

2. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură

A. cresc foarte rapid, la un ritm de diviziune de 10-12 minute

B. coloniile sunt de tip S

C. se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen

D. sunt strict aerobi

E. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic

3. Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează:

A. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii

B. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor

C. Capacităţii de invazivitate a bacililor

D. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează

reflexul de tuse

E. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie

4. Profilaxia tuberculozei în România se face:

A. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv

B. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă

C. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi

D. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii, la împlinirea vârstei de 14 ani

E. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de

tuberculoză

5. Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură

A. tip R

B. conopidiforme

C. mucoide

Page 335: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

335

D. neregulate şi uscate

E. tip S

6. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis:

A. rezistă luni sau ani în praf

B. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare

C. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor

D. sunt sensibili la cloramină

E. sunt sensibili la penicilină

7. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză:

A. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului

B. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani

C. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD

D. IDR la PPD-ul pozitiv, denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină

E. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG

8. Pentru tratamentul tuberculozei este important:

A. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice

B. izolarea persoanei bolnave

C. efectuarea IDR la tuberculină

D. efectuarea IDR la PPD

E. vaccinarea cu BCG

9. În TBC primară:

A. apare hipersensibilitatea la 4- 12 saptamani de la infecţie

B. hipersensibilitatea este de tip I

C. hipersensibilitatea este de tip IV

D. se formeaza o leziune numita tuberculom

E. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum

10. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară:

A. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare

B. vindecare completa cu disparitia leziunii

C. e posibila extensia din aproape in aproape

D. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena

E. se poate reactiva dupa ani de zile

11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară:

A. există numai localizarea pulmonara

B. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare

C. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare

D. se poate produce prin reinfecţie

E. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară

Page 336: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

336

12. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară:

A. apare în copilărie

B. apare la adulţi

C. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical

D. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior

E. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon

13. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară

A. ronică persistentă peste o lună

B. subfebrilitate vesperală

C. febra ridicata

D. hemoptizie

E. cefalee

14. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG

A. se face la nou nascuti fara IDR la PPD

B. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD

C. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ

D. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv

E. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD

15. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae

A. agentul etiologic al ciumei bubonice

B. bacil acid alcoolo rezistent

C. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen

D. se coloreaza în roşu la coloratia Gram

E. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă

16. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă:

A. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă

B. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare

C. apar macule apigmentare, nedureroase

D. apar leziuni ale nervilor cu parestezii

E. apar leziuni de tip granulomatos

17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă:

A. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare

B. apar leziuni granulomatoase extinse

C. apare nevrita

D. facies leonin

E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă

Page 337: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

337

18. Tratamentul leprei se face cu:

A. Dapsone

B. Rifampicina

C. clofazimine

D. vibramicina

E. eritromicina

19. Mycobacteriile aparţin:

B. genului Mycobacterium

C. familiei Mycobacteriaceae

D. ordinului Actinomycetales

E. ordinului Ascomycota

F. familiei Mycobacterium

20. Mycobacteriile strict patogene sunt:

A. Mycobacterium bovis

B. Mycobacterium avium

C. Mycobacterium phlei

D. Mycobacterium leprae

E. Mycobacterium kansassii

21. Mycobacteriile saprofite sunt:

A. Mycobacterium kansassii

B. Mycobacterium intracelulare

C. Mycobacterium phlei

D. Mycobacterium africanum

E. Mycobacterium smegmatis

22. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt:

A. Mycobacterium intracelulare

B. Mycobacterium bovis

C. Mycobacterium tuberculosis

D. Mycobacterium kansassii

E. Mycobacterium avium

23. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt:

A. ceruri A, B, C, D

B. fosfolipide

C. peptidoglicani

D. cord factorul

E. acid micolic

24. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii:

A. determină leziuni granulomatoase

B. inhibă migrarea leucocitelor

C. serveşte ca adjuvant antigenic

Page 338: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

338

D. este responsabil de necroza cazeoasă

E. facilitează supravieţuirea M. tuberculosis în interiorul macrofagelor

25. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi:

A. acid- alcoolo-rezistenţă

B. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili

C. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili

D. o rezistenţă crescută la desicare

E. o rezistenţă scăzută la desicare

26. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt:

A. nu se colorează cu fuxină

B. se colorează cu fuxină concentrată

C. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool

D. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram

E. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool

27. Mycobacteriile sunt:

A. bacili drepţi sau încurbaţi

B. coci grupaţi în lanţuri

C. bacterii cu o lungime de 2.5-3 microni

D. flagelaţi, nesporulaţi

E. necapsulaţi, nesporulaţi

28. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile:

A. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici, S, cu dezvoltare în 4-8

săptămâni

B. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe

C. M. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale

D. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari, R

conopidiforme, galbene, cu dezvoltare în 2-6 săptămâni

E. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon, glicerină, ou, verde malachit),

eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina, acidul nalidixic

29. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză:

A. Poate afecta orice organ, dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă

B. În lipsa tratamentului specific, boala este fatală la 50% din indivizi

C. agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis

D. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre

îmbolnăvire

E. este o afecţiune infecto-contagioasă, cu tendinţă la cronizare,evoluţie în pusee acute,

separate de perioade de remisiune

30. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici:

A. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare

B. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior

Page 339: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

339

C. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică

D. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare

E. este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă, osoasă, renală, genitală, ganglionară,

meningeală, cutanată, peritoneală)

31. Transmiterea se poate face:

A. pe cale cutanată

B. pe cale respiratorie

C. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi

D. prin tusea, strănutul sau vorbitul omului infectat

E. de la un animal bolnav

32. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape:

A. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu

şi inferior

B. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate

C. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită, numită şancru de inoculare

D. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă

E. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon)

33. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare:

A. hipersensibilitatea la tuberculoproteine

B. o stimulare a imunităţii mediate celular

C. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită

D. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule

Langerhans) ce conţin bacili

E. o regiune periferică cu celule Langerhans

34. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile:

A. bacilii tuberculoşi dormanţi, din leziunile de diseminare postprimară, îşi pot relua

multiplicarea în anumite condiţii

B. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare

C. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali

D. nu poate apărea prin reinfecţie

E. se asociază frecvent cu cu infecţia H.I.V., SIDA

35. Simptomele tuberculozei sunt:

A. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni

B. transpiraţii nocturne

C. expectoraţie

D. sindrom febril/subfebril prelungit, vesperal

E. creştere ponderală

36. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt:

A. testul catalazei

B. testul nitrat-reductazei

Page 340: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

340

C. Niacin-test

D. Testul oxidazei

E. Testul la bacitracină

37. Intradermoreacţie (IDR) la P.P.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare:

A. diametrul este mai mic de 10 mm, reacţia este pozitivă

B. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm, cu apariţia de edem, induraţie, flictenă sau

chiar necroză este pozitivă

C. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut

complexul primar care s-a vindecat, a fost vaccinat sau are tuberculoza activă)

D. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG

E. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de

hipersensibilitate

38. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt:

A. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie

B. este necesară iniţierea promptă a tratamentului

C. are o durată relativ scurtă (1 lună)

D. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede

E. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la

tratament

39. Antibioticele majore antituberculoase sunt:

A. cicloserina

B. izoniazida

C. rifampicina

D. streptomicina

E. ciprofloxacina

40. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. Transmiterea bolii se face prin contact sexual

B. Incubaţia este de 2-10 luni

C. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare

D. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate, sub formă de macule apigmentare,

nedureroase

E. Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz, extensiv, cu afectarea

nasului,cu urechilor, pomeţilor

41. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice:

A. sulfonamide

B. dapsonă

C. rifampicină

D. clofazimin

E. penicilină

Tematica 13

Page 341: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

341

Bacterii anaerobe, endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene:

Genul Clostridium

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate, cu excepţia;

A. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice

B. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative

C. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe

D. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial

E. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii.

2. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate, cu excepţia:

A. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice

B. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ

C. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe

D. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria;

E. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii.

3. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele,cu excepţia:

A. Nu fac parte din flora normală a intestinului

B. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale, pe mucoase şi tegument

C. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile

D. De obicei produc infecţii mixte

E. cuprinde peste 30 de genuri, 300 specii anaerobe.

4. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie:

A. Peptococcus;

B. Veilonella;

C. Lactobacillus;

D. Peptostreptococcus;

E. Bifidobacterium.

5. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie:

A. Peptococcus, Peptostreptococcus;

B. Veilonella;

C. Eubacterium;

D. Propionibacterium;

E. Bifidobacterium.

6. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni:

A. Mycobacterium;

B. Veilonella;

C. Propionibacterium,

Page 342: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

342

D. Eubacterium,

E. Bifidobacterium

7. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni:

A. Peptostreptococcus

B. Streptococcus;

C. Propionibacterium,

D. Eubacterium,

E. Bacteroides,

8. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni:

A. Peptococcus,

B. Veilonella;

C. Corynebacterium;

D. Eubacterium,

E. Fusobacterium.

9. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni:

A. Peptostreptococcus;

B. Veilonella;

C. Lactobacillus,

D. Eubacterium,

E. Enterobacter.

10. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni:

A. produsele patologice se recoltează normal

B. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul

C. însămânţarea se face pe medii simple

D. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler

E. incubare se face în aerobioză, 48 h- 5 zile

11. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice, cu excepţia:

A. fermentează zaharoza

B. fermentează glucoza

C. este sucroză negativ

D. fermentează lactoza

E. este maltoză pozitiv

12. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice, cu excepţia:

A. nu fermentează zaharoza;

B. nu fermentează glucoza;

C. este sucroză negativ;

D. fermentează lactoza;

E. este maltoză pozitiv.

13. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni:

Page 343: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

343

A. Sunt rezistenţi la metronidazol

B. Sunt sensibili la lincomicină, cloramfenicol şi cefoxitin

C. Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină

D. Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide

E. Sunt producători de betalactamază

14. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor, nu putem afirma că:

A. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare

B. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă

C. Coloniile sunt fine, translucide, regulate

D. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză

E. Se dezvoltă în strictă anaerobioză

15. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium:

A. cuprinde bacili Gram pozitivi

B. sunt bacili cu dimensiuni mici

C. sunt nesporulaţi

D. habitatul lor este exclusiv intestinul omului

E. cele mai multe specii sunt imobile

16. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens

este falsă:

A. sunt Gram pozitivi

B. au capetele rotunjite

C. nu prezintă spori

D. au capsulă

E. sunt imobili

17. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate, cu excepţia:

A. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect

sterilizate

B. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat, muscular)

C. Formele vegetative produc enzime

D. Alfa-toxina sau lecitinaza, are efect necrozant şi hemolitic

E. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare

18. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens:

A. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide

B. produc miros caracteristic

C. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu

D. formează colonii de dimensiuni mari, de tip S sau cu aspect rugos

E. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă

19. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens:

A. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide;

Page 344: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

344

B. nu produc miros caracteristic.

C. formează colonii de dimensiuni mari, de tip M.

D. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă.

E. nu au activitate proteolitică.

20. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele, cu excepţia:

A. tratamentul chirurgical

B. administrarea de antibiotice

C. administrarea de antitoxină (în doze mari, pe cale intravenoasă)

D. Oxigen hiperbar

E. administrarea de antispastice

21. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia:

A. sunt bacili Gram negativi

B. sunt bacili lungi, groşi, cu capete rotunjite,

C. prezintă capete rotunjite

D. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis)

E. sunt mobili

22. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani, cu excepţia:

A. este agentul etiologic al tetanosului

B. toxina tetanică este o endotoxină

C. toxina tetanică are două componente

D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului

nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici

E. Tetanolizina care este o hemolizină

23. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani, cu excepţia:

A. este agentul etiologic al tetanosului

B. toxina tetanică este o exotoxină

C. toxina tetanică are două componente

D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului

nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici

E. Tetanolizina care este o hemolizină

24. Anaerobii endogeni:

A. nu fac parte din flora intestinală

B. sunt întotdeauna patogeni

C. sunt întotdeauna saprofiţi

D. sunt rezistenţi la aminoglicozide

E. sunt rezistenţi la metronidazol

25. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie:

A. Peptococcus

B. Lactobacillus

C. Clostridium

Page 345: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

345

D. Bacteroides

E. Fusobacterium

26. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape:

A. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul

B. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare

C. Mediul folosit poate fi Shaedler

D. Se incubează în lipsa oxigenului

E. Toate raspunsurile sunt corecte

27. Bacteriile din genul Clostridium:

A. Sunt anaerobi endogeni

B. Sunt bacterii Gram negative

C. Sunt nesporulate

D. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului

E. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi

28. Clostridium perfrigens determină:

A. Mionecroza

B. Gangrena gazoasă

C. Toxiinfecţii alimentare

D. Infecţii de tip invaziv

E. Toate raspunsurile sunt adevărate

29. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele :

A. Sunt bacili Gram negativi

B. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate

C. Sunt imobili

D. Determină paralizii musculare

E. Tratamentul de elecţie este penicilina

30. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină:

A. abcese intraabdominale

B. peritonite

C. colecistite

D. endocardite

E. toate raspunsurile sunt corecte

31. Care din următoarele variante este falsă:

A. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros

B. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă

C. Peptostreptococcus are habitat normal în colon

D. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen

E. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi

32. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe?

Page 346: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

346

A. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere;

B. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative;

C. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice;

D. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului;

E. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe.

33. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia:

A. Fac parte din flora normală a intestinului;

B. Fac parte din flora normală a stomacului;

C. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale;

D. Se găsesc şi pe mucoase;

E. Se găsesc şi pe tegument.

34. Anaerobii endogeni se clasifică în:

A. Peste 10 genuri, 200 specii anaerobe;

B. Peste 20 genuri, 300 specii anaerobe;

C. Peste 30 genuri, 300 specii anaerobe;

D. Peste 40 genuri, 300 specii anaerobe;

E. Peste 40 genuri, 400 specii anaerobe.

35. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia:

A. Lactobacillus cu habitat vaginal;

B. Propionibacterium: pe tegument;

C. Eubacterium: habitat în colon, cavitate bucală;

D. Peptococcus: habitat în colon;

E. Bifidobacterium: habitat în colon, cavitate bucală.

36. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele, mai puţin:

A. Abcese abdominale;

B. Abcese pulmonare;

C. Septicemii;

D. Endocardite;

E. Acnee.

37. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele, mai puţin:

A. Peritonite;

B. Scarlatină

C. Abcese cerebrale;

D. Colecistite;

E. Septicemii.

38. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de:

A. 48 h - 5 zile;

B. 36 h - 4 zile;

C. 24 h - 3 zile;

D. 12 h – 2 zile;

Page 347: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

347

E. 6 h – 1 zi.

39. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii, se găsesc în număr foarte mare

în:

A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale;

B Flora intestinului subţire >1010

/gram materii fecale;

C Flora intestinului gros >1010

/gram materii fecale;

D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale;

E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale.

40. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu

următoarele caracteristici, mai puţin una:

A. Dimensiuni de 1-3 microni;

B. Dimensiuni de 5-8 microni;

C. Bacili Gram negativi;

D. Ovali;

E. Nesporulaţi.

41. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili

la următoarele antibiotice, cu excepţia:

A. Metronidazol

B. Lincomicină

C. Cloramfenicol

D. Cefoxitin

E. Gentamicină

42. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză

necesită pentru dezvoltare o perioadă de:

A. 1-2 zile;

B. 2-3 zile;

C. 3-4 zile;

D. 3-5 zile;

E. 3-6 zile.

43. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt:

A. Fine;

B. Translucide;

C. Regulate;

D. Opace;

E. Înconjurate de o zonă de hemoliză.

44. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice, cu excepţia:

A. Metronidazol

B. Rifampicină

C. Clindamicină

D. Carbapenemi

Page 348: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

348

E. Monobactami

45. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt:

A. Lungi şi subţiri;

B. Cu capete rotunjite;

C. Sporulaţi;

D. Încapsulaţi;

E. Imobili.

46. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt:

A. De dimensiuni mici;

B. Rotunde;

C. Cu margini regulate;

D. Convexe de tip S;

E. Cu aspect rugos.

47. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică:

A. Nu sunt zaharolitice;

B. Nu sunt proteolitice;

C. Lichefiază gelatina;

D. Nu lichefiază gelatina;

E. Nu lichefiază serul coagulat.

48. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în:

A. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată;

B. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate, necrozate;

C. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de

toxină;

D. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei

E. Oxigen hiperbar.

49. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii, germinarea nu e favorizată de:

A. Plăgile profunde;

B. Plăgile anfractuoase;

C. Plăgile devitalizate;

D. Lipsa de oxigen;

E. Prezenţa de oxigen.

50. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor:

A. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede;

B. Contractura are loc în hiperextensie;

C. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori;

D. Contracţiile sunt violente, dureroase, pot fractura oasele;

E. Pacientul e conştient.

51. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii , tratamentul nu constă în:

Page 349: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

349

A. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol);

B. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici

C. Ventilaţie artificială;

D. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice;

E. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii.

52. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor:

A. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate;

B. Se cultivă pe geloză sânge, mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide

sau pe mediul Robertson;

C. Are nevoie de anaerobioză strictă;

D. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos

E. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de

migrare).

53. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor:

A. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze, gelatinază

B. Fermentează glucidele;

C. Produce hemolizină;

D. Cultura are miros de corn ars;

E. Se face identificarea biochimică.

54. Clostridium botulinum nu sunt:

A. Bacili Gram pozitivi;

B. Bacili scurţi;

C. Bacili cu capete rotunjite;

D. Bacili sporulaţi;

E. Bacili mobili.

55. Clostridium botulinum are dimensiuni de:

A. 0,5-1,5/3-20 microni;

B. 1,5-3/5-20 microni;

C. 3-4,5/7-30;

D. 4,5-6/8-30;

E. 6-8/10-30.

56. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor:

A. Localizat central;

B. Localizat subterminal;

C. Localizat terminal;

D. Localizat codal;

E. Deformant.

57. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne, legume, fructe). Se produce

toxina botulinică, care este o neurotoxină cu:

A. 3 serotipuri;

Page 350: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

350

B. 5 serotipuri;

C. 8 serotipuri;

D. 10 serotipuri;

E. 12 serotipuri;

58. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de:

A. 5 minute;

B. 10 minute;

C. 15 minute;

D. 20 minute;

E. 3 minute.

59. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de:

A. 10%;

B. 30%;

C. 60%;

D. 80%;

E. 90%.

60. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A, B, C, D, E, F şi G

între care nu există şi diferenţe farmacologice. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile:

A. C şi D;

B. F şi G;

C. C, D şi F;

D. D, F şi G;

E. A, B şi E.

61. Pentru distrugerea sporilor de Cl. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C, timp de:

A. 10 minute;

B. 20 minute;

C. 40 minute;

D. 1 oră;

E. 2 ore.

Complement multiplu

1. Fac parte dintre anaerobii endogeni:

A. Peptococcus, Peptostreptococcus;

B. Veilonella

C. Corynebacterium spp

D. Eubacterium, Bifidobacterium

E. Bacteroides, Fusobacterium

2. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni:

A. sunt sensibili la metronidazol

B. sunt rezistenţi la lincomicină, cloramfenicol şi cefoxitin

Page 351: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

351

C. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină

D. sunt sensibili la aminoglicozide

E. sunt producători de betalactamază

3. Fusobacteriile:

A. sunt bacterii lungi

B. au capetele ascuţite

C. sunt deseori pleomorfe

D. sunt bacili scurţi

E. au capetele rotunjite

4. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor, putem afirma:

A. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare

B. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă

C. coloniile sunt fine, mate, neregulate

D. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză

E. cultivă în strictă anaerobioză

5. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor, putem afirma:

A. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare

B. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă

C. coloniile sunt fine, translucide, regulate

D. coloniile nu au zonă de hemoliză

E. cultivă în aerobioză

6. Genul Clostridium:

A. cuprinde bacili Gram negativi;

B. sunt bacili cu dimensiuni mari;

C. sunt nesporulaţi;

D. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor;

E. cele mai multe specii sunt imobile.

7. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt:

A. Gram negativi

B. lungi şi groşi; cu capetele rotunjite

C. sporulaţi, cu sporul subterminal, deformant

D. încapsulaţi

E. mobili

8. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt:

A. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide;

B. perioada de incubaţie este de 24 de ore;

C. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu

D. formează colonii de dimensiuni mari, de tip S sau cu aspect rugos

E. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă

Page 352: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

352

9. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt:

A. formează colonii de dimensiuni mari, de tipM

B. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză

C. nu au activitate proteolitică

D. nu produc răspuns caracteristic

E. perioada de incubaţie este de 2-5 zile

10. Clostridium tetanii:

A. sunt bacili Gram negativi

B. sunt bacili lungi, groşi

C. prezintă capete drepte

D. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis)

E. sunt mobili

11. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă:

A. apar contracţii tonice ale musculaturii netede

B. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus”

C. contracţiile nu cuprind restul musculaturii

D. contracţiile sunt violente, dureroase, pot fractura oasele

E. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori

12. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă:

A. apar contracţii tonice ale musculaturii striate

B. tardiv apare trismusul

C. contracţiile cuprind treptat musculatura

D. contracţiile sunt nedureroase

E. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori

13. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele:

A. fac parte din flora normala a intestinului

B. se găsesc la nivelul cavităţii bucale

C. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare

D. sunt întotdeauna saprofiţi

E. sunt întotdeauna patogeni.

14. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens:

A. Sunt bacterii anaerobe

B. Sunt bacili Gram negativi

C. Sunt nesporulaţi

D. Sunt coci Gram pozitivi

E. Sunt sporulaţi

15. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens:

A. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene

B. Sunt bacili patogeni Gram negativi

C. Produc infecţii de tip invaziv

Page 353: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

353

D. Este o specie patogenă

E. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic

16. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens:

A. este exclusiv chirurgical

B. este un tratament complex

C. este exclusiv antitoxic

D. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian

E. combina tratamentul chirurgical, antibacterian si antitoxic.

17. Botulismul:

A. este o toxiinfecţie alimentară

B. are o incubaţie de 7 zile

C. se trateaza chirurgical

D. se trateaza cu ser antitoxic

E. se manifesta cu febră inaltă

18. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum

A. este un bacil Gram pozitiv sporulat

B. sporii pot contamina carnea şi legumele

C. produce o neurotoxina termostabilă

D. imobili

E. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză

19. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism:

A. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic

B. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente

C. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip

flasc

D. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor

musculare tonico-clonice

E. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului

20. Despre Clostridium tetanii se poate afirma:

A. produce enzime proteolitice

B. nu fermenteaza glucidele

C. produce hemolizina

D. Patogenitatea este dată de endotoxine

E. Este un bacil aerob

21. Tetanosul:

A. este produs de o bacterie aerobă

B. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni

C. se administrează antibiotice

D. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină

E. profilaxia consta în vaccinarea BCG

Page 354: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

354

22. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos:

A. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate

B. la debut apare trismusul

C. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză

sânge în anaerobioză 5 zile

D. tetanosul se remite spontan fara tratament

E. apare paralizia muşchilor feţei

23. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic:

A. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine

B. patogenitatea e data de eliberarea de glicină

C. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare

D. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare

E. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc.

24. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos:

A. se produc contracţii tonico-clonice uşoare

B. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase

C. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale

D. germinarea e favorizata de plăgile profunde

E. mortalitatea este redusă fara tratament

25. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri:

A. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice;

B. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative;

C. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului;

D. Cuprind numeroase specii bacteriene, foarte diferite din punct de vedere

morfotinctorial: coci şi bacili, Gram pozitivi şi Gram negative;

E. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni.

26. Anaerobii endogeni:

A. Fac parte din flora normală a intestinului;

B. Fac parte din flora normală a stomacului;

C. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale;

D. Se găsesc şi pe mucoase;

E. Se găsesc şi pe tegument.

27. Anaerobii endogeni:

A. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile;

B. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu, bilă;

C. Nu produc infecţii mixte;

D. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi;

E. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi.

28. Coci Gram pozitivi sunt:

Page 355: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

355

A. Peptococcus;

B. Veilonella;

C. Lactobacillus;

D. Eubacterium;

E. Peptostreptococcus.

29. Bacili Gram pozitivi sunt:

A. Lactobacillus;

B. Eubacterium;

C. Bifidobacterium;

D. Propionibacterium;

E. Fusobacterium.

30. Peptococcus, Peptostreptococcus:

A. Au habitat în colon;

B. Au habitat în duoden;

C. Pot produce infecţii biliare;

D. Pot produce infecţii pulmonare;

E. Pot produce abcese.

31. Veilonella:

A. Au habitat în colon;

B. Au habitat în cavitatea bucală;

C. Pot produce infecţii polimicrobiene;

D. Sunt bacili Gram pozitivi;

E. Sunt bacili Gram negativi.

32. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni?

A. Lactobacillus are habitat vaginal;

B. Propionibacterium se găseşte pe tegument;

C. Propionibacterium are habitat în colon;

D. Bifidobacterium poate produce acneea;

E. Eubacterium poate determina infecţii biliare, orofaringiene.

33. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni?

A. Fusobacterium are habitat în colon;

B. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală;

C. Fusobacterium nu poate produce septicemia;

D. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală;

E. Fusobacterium poate produce abcese abdominale, pulmonare, cerebrale.

34. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni?

A. Bacteroides poate produce peritonite;

B. Bacteroides poate produce colecistite;

C. Propionibacterium poate produce acneea;

D. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală;

Page 356: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

356

E. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală.

35. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni?

A. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul;

B. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare;

C. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler;

D. Incubarea se face în anaerobioză,timp de 12 h- 2 zile;

E. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol, imipenemi, carbapenemi.

36. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides?

A. Cuprinde foarte multe specii;

B. Cuprinde puţine specii;

C. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010

/gram materii fecale;

D. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010

/ml;

E. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 .

37. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides?

A. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis;

B. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis;

C. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis;

D. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis;

E. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor

B.melaninogenicus şi B.oralis.

38. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides?

A. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B.melaninogenicus;

B. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. oralis;

C. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%.

D. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%;

E. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%.

39. Bacilii din genul Bacteroides pot produce:

A. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau

chirurgicală);

B. Infecţii asociate tumorilor maligne;

C. Peritonite;

D. Abcese abdominale;

E. Septicemii.

40. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice:

A. Lichid peritoneal;

B. Exudat nazal;

C. Puroi;

D. Exudat faringian;

E. Sânge pentru hemocultură.

Page 357: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

357

41. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor:

A. Gram pozitivi;

B. Gram negativi;

C. Cu dimensiuni de 3-6 microni;

D. Cu dimensiuni de 1-3 microni;

E. Ovali.

42. Referitor la genul Bacteroides cultura se face:

A. În anaerobioză;

B. Pe mediul geloză sânge;

C. Pe mediul geloză chocolat;

D. Pe mediul Schaedler;

E. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE.

43. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides?

A. Antibiograma nu este obligatorie;

B. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază;

C. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide;

D. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol;

E. Mulţi sunt sensibili la lincomicină, cloramfenicol şi cefoxitin.

44. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt:

A. Lungi;

B. Scurte;

C. Cu capetele ascuţite;

D. Deseori pleomorfe;

E. Rareori pleomorfe.

45. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt:

A. Fine;

B. Translucide;

C. Opace;

D. Regulate;

E. Înconjurate de o zonă de hemoliză.

46. Genul Clostridium prezintă bacili:

A. De dimensiuni mari 3-8/0.5 microni;

B. De dimensiuni mici 1-3/0.2 microni;

C. Sporulaţi;

D. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor;

E. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi.

47. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile:

A. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură;

B. Sporii se găsesc pe sol, în materii fecale;

C. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani);

Page 358: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

358

D. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase;

E. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase.

48. Clostridium perfringens prezintă bacili:

A. Scurţi;

B. Subţiri;

C. Lungi;

D. Groşi;

E. Cu capete rotunjite.

49. Clostridium perfringens prezintă bacili:

A. Nesporulaţi;

B. Imobili;

C. Cu sporul subterminal;

D. Cu sporul deformant;

E. Neîncapsulaţi;

50. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile:

A. Plăgile profunde, asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se

infecteze şi cu Cl. perfringens sau alte specii de clostridii, producându-se o infecţie

severă, cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară;

B. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului;

C. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin

instrumente incorect sterilizate;

D. Sporii germinează, bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat,

muscular), cu producerea de enzime, dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau

lecitinaza, cu efect necrozant şi hemolitic;

E. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii

tisulare).

51. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice:

A. Secreţie uretrală;

B. Secreţie otică;

C. Secreţie vaginală;

D. Puroi;

E. Sânge.

52. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile:

A. Formează colonii de dimensiuni mici, rotunde, cu margini regulate;

B. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos;

C. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă;

D. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât;

E. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice, proteolitice, lichefiază gelatina şi serul

coagulat.

53. Tratamentul gangrenei gazoase constă în:

Page 359: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

359

A. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată;

B. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de

toxină;

C. Administrarea de antitoxină în doze mici

D. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate;

E. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate.

54. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili:

A. Lungi;

B. Scurţi;

C. Groşi;

D. Mobili;

E. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis.

55. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că:

A. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani;

B. Toxina tetanică este o exotoxină;

C. Toxina tetanică este o endotoxină;

D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului

nervos periferic, blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura

musculară spastică;

E. Tetanolizina este o hemolizină.

56. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că:

A. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare

sau prin accidente;

B. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau

operator cu intrumentar steril;

C. Germinarea e favorizată de plăgile profunde, anfractuoase, devitalizate, prezenţa de

oxigen.

D. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină;

E. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă.

57. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele:

A. Perioada de incubaţie este 4-5 zile- 2 săptămâni;

B. Perioada de incubaţie este 6-7 zile- 3 săptămâni;

C. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede;

D. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”;

E. Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii.

58. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele:

A. Contractura are loc în hipoextensie;

B. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori;

C. Contracţiile sunt violente, dureroase;

D. Pacientul e inconştient;

E. Mortalitate: 20%.

Page 360: Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

360

59. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că:

A. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în

1995, a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1.000.000

morţi în 1992 la nivel modial;

B. Boala e rară în ţările dezvoltate;

C. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion);

D. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0.2 per milion);

E. În SUA 50 -70 cazuri(0.2 per milion).

60. În cazul tetanosului, tratamentul constă în:

A. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol);

B. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari, pe cale intravenoasă) pentru

neutralizarea toxinei

C. Administrare de oxigen pe mască

D. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice;

E. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii.

61. În cazul tetanosului, despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele:

A. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate;

B. Se cultivă pe geloză sânge;

C. Se cultivă pe mediul Tinsdale;

D. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide;

E. Se cultivă pe mediul Robertson.

62. În cazul Clostridium tetanii , despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele:

A. Are nevoie de anaerobioză strictă;

B. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri;

C. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură;

D. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare;<