Download - UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

Transcript
Page 1: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR - CONTABIL

CONSTANłA

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ

anii universitari

2010-2013

Specializarea:

> CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Page 2: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – 2010

La 19 ianuarie 1991, din iniŃiativa prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat fiinŃă

FUNDAłIA ROMÂNIA DE MÂINE şi în cadrul său Universitatea Spiru Haret, potrivit prevederilor Legii pentru persoanele juridice nr. 21 / 1924 şi conform Procesului verbal încheiat în data de 19 ianuarie 1991.În conformitate cu prevederile art. 7 din Statutul FundaŃiei România de Mâine, aprobat de Adunarea generală constitutivă, scopul şi obiectivele propuse se realizează prin instituŃiile sale de profil, care organizează şi desfăşoară, în condiŃiile legii, activităŃi de învăŃământ, ştiinŃă şi cultură.

Prin SentinŃa civilă nr. 109 din 12 februarie 91, Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti admite cererea de înscriere a FundaŃiei România de Mâine în Registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor, prin aceasta devenind persoană juridică de drept privat. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, publicătă în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002 consfinŃeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este „instituŃie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ". În conformitate cu prevederile Statutului FundaŃiei România de Mâine şi ale Cartei UniversităŃii Spiru Haret, preşedintele FundaŃiei România de Mâine are calitatea de preşedinte al Senatului Universitar.

Art. 116 (1) din aceeaşi lege prevede că ,,Structurile şi funcŃiile de conducere ale universităŃilor particulare, atribuŃiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta universităŃii. Deciziile definitive, în acest sens, revin universităŃii". Legea nr. 480 / 2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicătă, stipulează că la art. 116 (2) faptul că ”UniversităŃile particulare pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii, ordonator de credite, cu atribuŃii stabilite de Carta universităŃii".

În temeiul prevederilor legale, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru Haret, din data de 24 ianuarie 2007, adoptată în unanimitate, preşedintele FundaŃiei România de Mâine, preşedinte al Senatului universitar, precum şi rector ales al universităŃii, a devenit, de drept, preşedintele UniversităŃii Spiru Haret, având calitatea de ordonator de credite. Universitatea Spiru Haret, instituŃie de învăŃământ superior particular acreditată, organizează studii universitare de licenŃă şi masterat, încadrate pe deplin în orientările Cartei Bologna, a cărei semnatară este, şi în programele de studii ale Ariei Europene a ÎnvăŃământului Superior.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinŃei şi culturii naŃionale şi universale, asumându-şi misiunea de învăŃământ şi cercetare ce constă în : a) formarea de specialişti cu un nivel superior de pregătire, asigurând acestora calificări profesionale, care să le ofere şanse reale în competiŃia de pe piaŃa liberă a forŃei de muncă; b) dezvoltarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică, stimularea gândirii şi a forŃelor creative, valorificarea multilaterală a procesului de creaŃie ştiinŃifică artistică, sportivă etc.

Pentru îndeplinirea misiunii sale, Universitatea şi-a stabilit următoarele obiective: a. crearea şi organizarea structurilor instituŃionale necesare predării, învăŃării, evaluării,

cercetării ştiinŃifice, corespunzătoare exigenŃelor instituŃiilor de învăŃământ superior performante;

b. modernizarea permanentă a procesului de învăŃământ, prin perfecŃionarea programelor de studii universitare, în strânsă corelaŃie cu progresul societăŃii bazate pe cunoaştere, cu cerinŃele vieŃii economico-sociale;

c. asumarea principiului calităŃii în întreaga activitate desfăşurată în Universitate; d. dezvoltarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică, prin implicarea plenară a cadrelor

didactice, cercetătorilor şi studenŃilor şi realizarea de parteneriate în acest domeniu cu universităŃi, instituŃii de cercetare ştiinŃifică, unităŃi economico-sociale etc. din Ńară şi din străinătate;

Page 3: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

3

e. autoevaluarea/evaluarea periodică a activităŃii didactice şi ştiinŃifice, având în vedere standardele şi indicatorii de performanŃă care asigură calitatea procesului de învăŃământ şi a cercetării ştiinŃifice;

f. promovarea şi dezvoltarea programelor de mobilităŃi naŃionale şi internaŃionale ale studenŃilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor;

g. realizarea unui management instituŃional strategic, performant şi transparent; h. educarea studenŃilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor

fundamentale ale omului, demnităŃii, înŃelegerii reciproce, toleranŃei şi colaborării; i. menŃinerea relaŃiilor profesionale şi ştiinŃifice cu absolvenŃii universităŃii; j. afirmarea performanŃelor ştiinŃifice ale membrilor comunităŃii universitare pe plan

naŃional şi internaŃional; k. extinderea şi diversificarea formelor de cooperare interinstituŃională pe plan naŃional şi

internaŃional; l. asigurarea surselor de finanŃare, consolidarea, extinderea şi modernizarea permanentă

a bazei materiale, gospodărirea lor judicioasă şi eficientă. OpŃiunea strategică a UniversităŃii Spiru Haret este orientată spre viitor şi pe student, în

sensul că: o oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită

valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora; o pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, programe de

masterat şi domenii pentru studii universitare de doctorat, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităŃilor actuale şi viitoare ale României;

o realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învăŃământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

o valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;

o promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăŃământ şi cercetării ştiinŃifice;

o asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are în structura sa un număr de 29 de facultăŃi, cu 51 programe de studii universitare de licenŃă, toate acreditate sau autorizate, şi 58 de programe de studii postuniversitare de masterat, care funcŃionează în conformitate cu prevederile legale. În baza prevederilor art. 60 (1) din Legea învăŃământului nr. 84/95, republicătă, cu modificările şi completările ulterioare, în structura UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează, pe lângă învăŃământul de zi, formele de învăŃământ cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă (întreruptă în 2009). Amploarea pe care o dobândise forma de învăŃământ la distanŃă se înscria în tendinŃa actuală ce se manifestă în Ńările dezvoltate unde, paralel cu activitatea profesională, cetăŃenii continuă pregătirea pe tot parcursul vieŃii, dar şi necesitatea perfecŃionării superioare a tinerilor angajaŃi.

În toate judeŃele Ńării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinŃat o reŃea naŃională de 44 centre tehnologice de acces la platforma de e-learning. Astfel de centre funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăŃării, pregătirii şi evaluării beneficiază de o infrastructură de excepŃie, constând în 8.000 de calculatoare de ultimă generaŃie în laboratoarele din Ńară şi 1.535 în Bucureşti, care au conexiune continuă la Internet, precum şi programul de evaluare Blackboard, folosit în marile universităŃi din Ńările dezvoltate. Odată cu acreditarea UniversităŃii Spiru Haret, au fost organizate, la specializările acreditate sau autorizate, cu avizul Ministerului EducaŃiei şi Cercetării, programe de studii universitare, în cadrul celor 29 de facultăŃi existente în Bucureşti, Braşov, Blaj, Câmpulung-Muscel, ConstanŃa, Craiova şi Râmnicu-Vâlcea.

Page 4: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

4

ExperienŃa acumulată în organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de licenŃă atestă capacitatea cadrelor didactice, a catedrelor şi a Consiliilor facultăŃilor de a concepe şi a elabora programe de studii universitare de licenŃă în specializările solicitate. StudenŃii care au urmat aceste programe au apreciat utilitatea cunoştinŃelor dobândite pentru activitatea profesională şi faptul că le-a facilitat formarea de capacităŃi şi abilităŃi noi, le-a dezvoltat interesul pentru cercetarea ştiinŃifică sistematică.

Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile Legii nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii ÎnvăŃământului nr. 84/1995, republicătă, şi prevederile Cartei UniversităŃii Spiru Haret, în care se stipulează modul (principiile, normele) de funcŃionare a UniversităŃii, structurile componente (departamente, facultăŃi, consilii, birouri etc.), competenŃele şi responsabilităŃile ce revin fiecăreia şi relaŃiile dintre ele. În Universitatea Spiru Haret sunt recunoscute şi aplicate normele şi principiile general acceptate în spaŃiul european al învăŃământului. La nivelul UniversităŃii Spiru Haret există o echipă managerială de conducere, al cărei responsabil este chiar preşedintele şi rectorul UniversităŃii. De asemenea, toate structurile de conducere lucrează în echipă şi se implică activ în atingerea obiectivelor propuse şi rezolvarea problemelor apărute. Universitatea este organizată conform legii în facultăŃi, departamente, catedre şi alte structuri (servicii funcŃionale şi centre tehnologice). Conducerea universităŃii este asigurată de Senatul universitar şi între şedinŃele Senatului, de Biroul executiv, structuri prezidate de Preşedintele UniversităŃii – ordonator de credite, care îndeplineşte şi funcŃia de Rector.

În cadrul structurii manageriale a universităŃii şi a prevederilor legale, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează următoarele departamente: Departamentul pentru evaluare internă şi asigurare a calităŃii, Departamentul pentru Centrele Tehnologice, Departamentul de Cercetare ŞtiinŃifică, Masterate şi Doctorate, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbaje Specializate, Departamentul IT, Centrul de Limbi Străine, precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră. Departamentele sunt conduse de către un director.

La nivelul Senatului funcŃionează Comisii şi Consilii de specialitate. Structura flexibilă de tip reŃea a permis UniversităŃii Spiru Haret să înlăture unele bariere tradiŃionale, restrictive privind accesul la studiile universitare în România: mobilitatea, costurile sociale şi barierele ocupaŃionale, facilitând aplicarea managementului axat pe student şi implicit, exercitarea funcŃiilor de management.

Totodată, Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna în anul 1988. Preşedintele şi rectorul UniversităŃii a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, această Charta, angajându-se, în numele UniversităŃii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic. Structurile universităŃii împreună cu cele ale FundaŃiei România de Mâine funcŃionează ca un organism bine închegat care imprimă tuturor membrilor comunităŃii responsabilitatea respectării criteriilor fundamentale prevăzute în Carta UniversităŃii, respectiv: competenŃă profesională, demnitate, corectitudine şi loialitate. FacultăŃile, conduse de Consiliul facultăŃii şi de către Decan, au deplină autonomie, în sensul descentralizării şi principiului răspunderii individuale şi colective care guvernează întreaga activitate.

La nivel instituŃional, funcŃionează Comisia de evaluare şi asigurarea calităŃii (CEAC), cu misiunea de a supraveghea permanent modul în care se respectă legislaŃia în vigoare, Carta UniversităŃii, Codul de etică, regulamentele şi metodologiile, procedurile de evaluare internă şi de asigurare a calităŃii. Obiectivele strategice şi procedurile calităŃii, aprobate în Senatul UniversităŃii, sunt însuşite şi aplicate de toŃi membrii comunităŃii academice ai UniversităŃii Spiru Haret. Anual, Comisia de evaluare şi asigurare a calităŃii (CEAC) prezintă Senatului UniversităŃii Raportul de evaluare internă şi asigurare a calităŃii şi un program de acŃiuni care să ducă la îmbunătăŃirea continuă a acesteia în toate domeniile de activitate didactică şi de cercetare ştiinŃifică. Universitatea Spiru Haret acŃionează în direcŃia formării unei culturi a calităŃii, promovând şi sprijinind standarde de calitate în domeniile educaŃiei şi cercetării

Page 5: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

5

ştiinŃifice. Bunele practici şi experienŃele nereuşite sunt împărtăşite de toŃi membrii comunităŃii academice, contribuind la consolidarea unei culturi a excelenŃei.

Universitatea îndeplineşte şi cerinŃele şi standardele naŃionale , dar are definite şi standarde specifice. De asemenea, există o Comisie de etică, orientată de Codul de etică al UniversităŃii Spiru Haret. Printr-o politică susŃinută de recrutare, formare, promovare a cadrelor, Universitatea Spiru Haret şi-a asigurat un fond valoros de cadre didactice proprii, în măsură să acopere, al nivel teoretico-ştiinŃific şi aplicativ ridicat, ansamblul activităŃilor didactice, conform planurilor de învăŃământ. În facultăŃile noastre, politica de personal a urmărit respectarea prevederilor legale care privesc învăŃământul superior, ceea ce a condus la îndeplinirea standardelor de acreditare a specializărilor, cât şi la încadrarea, cu normă de bază, a unor profesionişti de valoare, cu vocaŃie şi experienŃă ştiinŃifică şi pedagogică.

În prezent, Universitatea dispune de numărul necesar de cadre didactice proprii, încadrate cu normă de bază, capabile să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaŃiei studenŃilor şi să desfăşoare, la nivelul standardelor actuale, activitate de cercetare ştiinŃifică. În anul universitar 2009-2010 situaŃia personalului didactic la nivelul UniversităŃii, aşa cum rezultă din statele de funcŃiuni şi personal, este următoarea: • Numărul total al posturilor didactice în statele de funcŃiuni: 1.856 • Numărul total al posturilor ocupate cu cadre didactice proprii (titulari cu normă de bază):

1.537 • Numărul de posturi acoperite prin cumul de cadre didactice asociate: 60 • Numărul de posturi acoperite prin plata cu ora de cadre didactice asociate: 259 În Universitatea Spiru Haret un număr de 401 cadre didactice posedă titlul de doctor, iar

un număr de 218 cadre didactice sunt doctoranzi, mulŃi dintre ei în faza de definitivare a tezei de doctorat. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă titlul de master şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic (DPPD). Evaluarea cadrelor didactice se realizează anual (în decembrie) pe baza unor criterii, standarde şi indicatori de calitate. În calitate de semnatară a Magna Charta Universitatum (în 2005), Universitatea a depus eforturi susŃinute pentru implementarea procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri – licenŃă, masterat, doctorat (L-M-D) – cu o durată de 3(4), 2 şi respectiv 3 ani şi trecerea la sistemul de credite transferabile, în număr de 60 de credite de studiu transferabile pe un an de studiu. S-au făcut eforturi constante pentru restructurarea curriculei universitare, perfecŃionarea sistemului de credite (ECTS), creşterea calităŃii actului educaŃional- conŃinut, modalităŃi de predare şi evaluare a pregătirii studenŃilor, schimbarea accentului pe beneficiar/student, trecerea de la indicatori de intrare la indicatori de ieşire a calităŃii etc.

ActivităŃile de învăŃământ ale UniversităŃii au în vedere cerinŃele societăŃii contemporane bazată pe cunoaştere şi pe informatizare. În acest cadru, Universitatea urmăreşte: creşterea volumului, structurii şi a calităŃii cunoştinŃelor studenŃilor reflectate în noile paradigme, teorii şi concepte educaŃionale; dezvoltarea cunoaşterii ştiinŃifice şi realizarea interdisciplinarităŃii; corelarea conŃinutului studiilor cu exigenŃelor generate de restructurările economice, politice şi sociale contemporane, de noile forme de organizare a vieŃii sociale din România, de dinamica profesiilor şi ocupaŃiilor pe plan naŃional şi european.

StudenŃii şi masteranzii au la dispoziŃie următoarele categorii de resurse: carte tipărită asigurată prin Editura şi Tipografia FundaŃiei România de Mâine, emisiuni-consultaŃii transmise prin TVRM EducaŃional şi TVRM Cultural, programe TV şi postul propriu de radio, Radio România de Mâine Student FM; platforma de e-learning Blackboard, susŃinută de o dotare adecvată cu computere, un fond bogat de cărŃi din literatura de specialitate din Ńară şi din străinătate, ziare şi reviste de specialitate aflate în cadrul bibliotecilor facultăŃilor.

FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de o editură, un laborator de tehnoredactare şi un complex tipografic digital de ultimă generaŃie. Editura FundaŃiei România de Mâine a publicăt un număr de 264 titluri de carte universitară, în anul 2008 şi 158 de titluri în 2009, asigurându-se astfel acoperirea cu manuale a tuturor programelor de studiu şi, în perspectiva apropiată, a programelor de masterat. AchiziŃionarea a două linii tipografice

Page 6: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

6

complete, care utilizează tehnologie digitală de ultimă generaŃie (full-color Xerox şi alb-negru OCE), permite tipărirea în timp foarte scurt a unui număr important de cărŃi şi manuale. Avantajul acestor linii ultramoderne constă în capacitatea de a tipări, pornind de la conŃinutul cărŃii stocat pe CD-ROM, a unui număr variabil de exemplare, în funcŃie de cererea existentă, fără ca preŃul pe exemplar să se modifice. În tipografia UniversităŃii funcŃionează, de asemenea, şi o linie tipografică modernă care foloseşte tehnica priplay, a imprimării laser pe plăci tipografice. Aceste tehnologii moderne asigură garanŃia unei calităŃi excepŃionale a produselor tipărite şi o satisfacere a tuturor cerinŃelor de carte universitară venite de la studenŃi şi masteranzi. Asigurarea de resurse tipărite este accesibilă tuturor categoriilor de studenŃi şi masteranzi, indiferent de veniturile acestora, prin promovarea unei strategii adecvate de preŃ, respectiv subvenŃionarea cu 30 % a achiziŃiei de carte.

TVRM a lansat emisiuni cu caracter didactic (emisiunea Amfiteatru), emisiuni-consultaŃii care, prin contribuŃia cadrelor didactice, pun la dispoziŃia studenŃilor şi masteranzilor un volum însemnat de informaŃii, elementul audio-vizual contribuind la o asimilare a cunoştinŃelor mult mai rapidă. Zilnic, în programul TVRM, se transmit 12 ore de consultaŃii, difuzate în aşa fel încât să poată fi vizionate de cât mai mulŃi studenŃi şi masteranzi. La realizarea acestor emisiuni participă peste 22 de cadre didactice săptămânal, acoperind toate specializările. În sprijinul studenŃilor şi pentru a asigura o evidenŃă clară şi fără echivoc în secretariatele facultăŃilor, s-a implementat sistemul de gestiune a studenŃilor (engl. Student Information System) şi a activităŃii didactice bazat pe soluŃia ORACLE Application, integrată cu toate celelalte sisteme informatice utilizate în Universitate.

Sistemul modern de e-learning Blackboard, achiziŃionat de Universitate în 2006, permite utilizarea Internetului şi a computerelor pentru derularea procesului de învăŃământ. Platforma Blackboard răspunde în totalitate criteriilor de calitate privind educaŃia, fiind un sistem integrat care asigură comunicarea sincronă, cât şi asincronă cu studenŃii şi masteranzii. Platforma Blackboard este utilizată în prezent de peste 4.790 de instituŃii de învăŃământ şi organizaŃii din întreaga lume, iar creşterea cu 49,5 % a numărului de utilizatori faŃă de anul precedent demonstrează cât de performant este acest sistem de asistare pe calculator a procesului de învăŃământ.

ReŃeaua de calculatoare (10.000), conectată la Internet prin trei conexiuni diferite (UPC, Romtelecom şi RDS), funcŃionează continuu şi oferă posibilitatea derulării activităŃii didactice online, dar şi organizării evaluării computerizate la toate formele de învăŃământ, la toate programele de studii. PosibilităŃile de creare a materialelor didactice în Blackboard sunt numeroase; este utilizată grafica extrem de atractivă, imaginea, sunetul datorită performanŃelor software ale programului. Cursurile pot fi transmise în format de document, fişiere audio sau fişiere audio-video, iar interfaŃa, deosebit de prietenoasă, nu creează dificultăŃi utilizatorilor, chiar şi mai puŃin experimentaŃi. Pentru a asigura comunicarea continuă cu studenŃii direct la secretariate, s-a achiziŃionat de curând şi s-a pus în funcŃiune sistemul de telefonie IP-CISCO. Implementarea în 2009 a sistemului POLYCOM de video-conferinŃă prin Internet, tip VPN, face posibilă, în plus, modernizarea procesului didactic, asigurând legătura audio-video între oricare dintre cadrele didactice şi studenŃii acestora. Cercetarea ştiinŃifică în Universitatea Spiru Haret vizează: integrarea sa în Aria europeană a cercetării, dezvoltării şi inovării; îmbunătăŃirea permanentă a calităŃii cercetării ştiinŃifice, în concordanŃă cu cerinŃele învăŃământului superior modern la nivel european; şi dezvoltarea relaŃiilor pragmatice dintre învăŃământ – cercetare şi comunitate, în folosul cele din urmă.

Cercetarea ştiinŃifică în Universitatea Spiru Haret se desfăşoară în conformitate cu Strategia cercetării ştiinŃifice pe perioada 2007-2013 (actualizată în martie 2009), aprobată de Senatul UniversităŃii. Aceasta se încadrează în liniile directoare ale Planului naŃional al cercetării dezvoltării inovării pentru perioada 2007-2013 (H.G. nr. 475/2007) şi Strategiei NaŃionale de Dezvoltare Durabilă a României. Universitatea Spiru Haret a fost atestată de către ANCS şi CNCSIS prin decizia nr. 9692 din 04 iulie 2008 să desfăşoare activitate de cercetare ştiinŃifică, iar în prezent se află în plin proces de întocmire a documentaŃiei necesare acreditării la nivel naŃional. De asemenea, recent, Universitatea Spiru Haret, prin Institutul

Page 7: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

7

Central de Cercetare ŞtiinŃifică, s-a înscris în registrul CORDIS FP7 (Uniunea Europeană), ceea ce permite UniversităŃii să participe şi să acceseze fonduri pentru proiecte de cercetare europeană în parteneriat cu alte entităŃi ştiinŃifice din statele membre ale Uniunii Europene. În cursul anului 2009 au fost obŃinute venituri din activitatea de cercetare şi consultanŃă ştiinŃifică în valoare de aproximativ 800.000 lei. De asemenea, au fost depuse spre finanŃare 40 de proiecte de cercetare ştiinŃifică şi contracte de consultanŃă ştiinŃifică. Dintre acestea, 28 sunt proiecte depuse pentru finanŃare din fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului FSE.

Conducerea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea cercetării ştiinŃifice se realizează pe trei niveluri organizatorice şi operaŃionale: Primul nivel, cel de management strategic, este asigurat de Consiliul Cercetării ŞtiinŃifice şi Departamentul de Cercetare ŞtiinŃifică, Masterate şi Doctorate (DCSMD) care raportează semestrial Senatului UniversităŃii Spiru Haret; Cel de-al doilea nivel, de management operaŃional şi executiv, este asigurat de Institutul Central de Cercetare ŞtiinŃifică şi cele 30 de Centre de cercetare, acreditate de Senatul UniversităŃii Spiru Haret (care reprezintă „nucleele” tehnice care efectuează activitate complexă, colectivă, intra şi interdisciplinară, îndeosebi cu caracter aplicativ – contractual); Cel de-al treilea nivel, de management executiv, revine facultăŃilor şi catedrelor şi asigură, îndeosebi, activitatea de cercetare ştiinŃifică fundamentală. Cercetarea ştiinŃifică efectivă se realizează în laboratoare şi cabinete ale facultăŃilor, dotate cu aparatură, biblioteci şi alte facilităŃi necesare documentării activităŃilor de cercetare ştiinŃifică, iar în unele cazuri cu laboratoare specifice dotate cu aparatură de experimentare ştiinŃifică (facultăŃile de Medicină Veterinară, Geografia Mediului şi Geografia Turismului, Matematică şi Informatică, psihologie, Limbi şi Literaturi Străine etc.). Anual (în decembrie), este evaluat fiecare cadru didactic, conform Planului de cercetare ştiinŃifică ale catedrei, iar la nivelul DCSMD se realizează şi o clasificare internă a facultăŃilor pe criterii de cercetare ştiinŃifică. De asemenea, s-a investit în pregătirea profesională a responsabililor cu cercetarea ştiinŃifică şi a directorilor de centre de cercetare în vederea dobândirii cunoştinŃelor necesare scrierii şi administrării de proiecte cu finanŃare din fonduri europene nerambursabile şi au fost extinse oportunităŃile de finanŃare a proiectelor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu companii private şi autorităŃile locale.

FinanŃarea cercetării ştiinŃifice în Universitatea Spiru Haret se face pe patru niveluri: 1. un procent de 30 % din remuneraŃia fiecărui cadru didactic este dedicat sprijinirii

activităŃilor de cercetare ştiinŃifică individuală. Fondul anual respectiv este de circa 9 milioane Euro;

2. un fond special anual de un milion de Euro, aprobat de către Senatul UniversităŃii Spiru Haret, dedicat finanŃării unor proiecte de cercetare ştiinŃifică care vizează îndeosebi îmbunătăŃirea conŃinutului ştiinŃific al cursurilor universitare şi al sistemului de învăŃământ în general;

3. sume obŃinute din cercetarea ştiinŃifică aplicativă (contractuală), de granturi/proiecte de tip european (FP7, Erasmus, Leonardo da Vinci, COST, Fondul Social European etc.) ori naŃionale (Academia Română, CNCSIS, ANCS etc.);

4. contracte directe cu diferiŃi parteneri particulari sau de stat. În ultimii ani, Universitatea Spiru Haret a derulat peste 100 de contracte de cercetare,

atât cu finanŃare naŃională, cât şi europeană. În acest sens, trebuie menŃionat faptul că s-au derulat 10 proiecte de tip grant, finanŃate de către CNCSIS, iar în prezent se derulează patru (trei în valoare de peste două milioane de lei, prin Facultatea de Geografie şi Georgrafia Turismului şi unul, de circa 600.000 lei, prin Facultatea de Arhitectură, în parteneriat). Deşi sunt cu sume mici, există peste 50 de contracte prin care Universitatea Spiru Haret colaborează cu comunităŃile locale, autorităŃile locale – primării, organizaŃii profesionale, precum şi cu mediul privat de afaceri în domeniul cercetării şi consultanŃei ştiinŃifice.

Universitatea Spiru Haret redactează anual 15 reviste ANALE, pe specializări. Toate sunt acreditate CNCSIS şi au cotaŃii de la D la B+. Totodată, trei reviste ştiinŃifice, editate de facultăŃi din domeniul economic, au fost reevaluate de către CNCSIS şi incluse în categoria B+.

Page 8: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

8

Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 37 imobile, cu o suprafaŃă de peste 135.660 m², pentru desfăşurarea, în condiŃii optime, a procesului de învăŃământ, a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la ConstanŃa, Câmpulung-Muscel, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Blaj, Ploieşti, Sibiu. Pentru buna desfăşurare a activităŃii didactice şi de cercetare, Universitatea dispune de 108 de amfiteatre şi săli de curs, 480 de săli de seminar, peste 130 de laboratoare etc. şi Institutul Central de Cercetare ŞtiinŃifică.

InvestiŃii substanŃiale au fost făcute pentru achiziŃionarea de calculatoare de ultimă generaŃie (10.000 bucăŃi), de echipamente performante pentru editare de carte (editură şi topografie proprie), de aparatură pentru echiparea şi buna funcŃionare a postului propriu de televiziune România de Mâine (post naŃional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din Ńara noastră). Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public. În Universitatea Spiru Haret funcŃionează 19 biblioteci (în Bucureşti şi pe lângă facultăŃile UniversităŃii din Ńară, care dispun de peste 150.000 de volume (în majoritate manuale, cursuri, tratate şi cărŃi de specialitate), reviste şi ziare de specialitate şi de 21 săli de lectură. În anul universitar 200-2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex multifuncŃional studenŃesc Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret: în acelaşi scop, au fost realizate amenajări similare la Braşov şi Câmpulung-Muscel. Căminele UniversităŃii, situate în Bucureşti, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şoseaua Berceni, nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet. În vederea dezvoltării în condiŃii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, care va fi amplasat în Calea Văcăreşti şi B-dul Tineretului, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinŃe, un hotel-cămin pentru studenŃi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors.

Page 9: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

9

METODOLOGIA PRIVIND ADMITEREA ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ PENTRU ANUL DE ÎNVĂłĂMÂNT 2010-2011

În conformitate cu prevederile Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicătă, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, în temeiul dispoziŃiilor O.M.E.C.I. nr. 3331/2009 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar 2009–2010, potrivit prevederilor cuprinse în Carta UniversităŃii Spiru Haret, Senatul UniversităŃii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

• Art.1. Ciclul de studii universitare de licenŃă se organizează pe domenii de studiu. • Art.2.

o (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenŃă, la specializările acreditate şi autorizate să funcŃioneze provizoriu, prevăzute în Anexă.

o (2) Constituirea formaŃiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opŃiunilor de către candidaŃii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităŃii. • Art.3. Admiterea pentru anul universitar 2010–2011 se desfăşoară pentru formele de învăŃământ zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă. La Universitatea Spiru Haret, formele de învăŃământ la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă sunt organizate în conformitate cu prevederile art.60 (1) din Legea ÎnvăŃământului nr.84/1995, republicătă, cu modificările şi completările ulterioare: „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă. Formele de învăŃământ seral, cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă pot fi organizate de instituŃiile de învăŃământ superior care au cursuri de zi”. • Art. 4. Pentru anul de învăŃământ 2010-2011, admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă se desfăşoară astfel:

o în perioada iunie–septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de bacalaureat din promoŃiile anterioare anului 2010;

o în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai promoŃiei 2010, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei eliberate de liceu (în care se precizează media generală şi notele obŃinute la probele susŃinute, mediile obŃinute în anii de liceu, termenul de valabilitate şi că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat), până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

II. CANDIDAłII LA ADMITERE

� Art. 5. Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii universitare de licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Pot candida, de asemenea, cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în Ńările de domiciliu se va realiza de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului EducaŃiei, Cercetării,

Page 10: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

10

Tineretului şi Sportului. CetăŃenii străini au obligaŃia să prezinte un certificat de competenŃă lingvistică pentru limba română eliberat de către instituŃii abilitate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aceeaşi condiŃie se impune şi în cazul transferurilor cursanŃilor între instituŃiile de învăŃământ superior acreditate, care potrivit legii, au dreptul să şcolarizeze cetăŃenii străini şi sunt recunoscute de către statul român.

� Art. 6. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele: o diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau

adeverinŃă eliberată de liceu, în original, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2010 (adeverinŃa de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinŃa în original depusă la un alt dosar de admitere, însoŃită de o adeverinŃă în care se certifică acest lucru);

o certificatul de naştere, în copie (xerox); o certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); o adeverinŃă medicală tip; o copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric

personal; o 3 fotografii tip buletin de identitate; o copie legalizată după diploma de bacalaureat, însoŃită de adeverinŃă

eliberată de facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);

o un dosar plic. � Art.7. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 lei.

să şcolarizeze cetăŃenii străini şi sunt recunoscute de către statul român. (2) Fiii de Ńărani, de cadre didactice, de pensionari şi şomeri, aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor, sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă:

o candidaŃilor fii de Ńărani, în baza adeverinŃei eliberate de primăria comunei unde domiciliază părinŃii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;

o candidaŃilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinŃe eliberate de şcoala unde funcŃionează părintele/părinŃii; o candidaŃilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună; o candidaŃilor fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună. � Art. 8. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al UniversităŃii Spiru

Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele Tehnologice ale UniversităŃii Spiru Haret din Ńară şi din străinătate.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

� Art. 9. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obŃinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuŃiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.

o (2) Fiecare candidat înscris la admitere va completa anexa 1 la fişa chestionar, în care sunt cuprinse date necesare pentru întocmirea Registrului Matricol Unic.

o (3) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, facultăŃile pot include, în structura admiterii, şi teste de cunoştinŃe, teste de limbă, teste de aptitudini şi vocaŃionale, probe practice etc.

Page 11: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

11

o (4) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăŃii respective.

o (5) Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz, a testelor specifice specializărilor vocaŃionale.

o (6) FacultăŃile au obligaŃia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiŃionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaŃilor respinşi sau ale celor care renunŃă la locul obŃinut prin admitere.

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIłII FINALE � Art. 10

o (1) Prezenta Metodologie privind admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă pentru anul de învăŃământ 2010-2011 a fost aprobată de Senatul UniversităŃii Spiru Haret, în şedinŃa din 6 mai 2010.

Rectorul UniversităŃii Spiru Haret Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea

Page 12: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

12

LISTA FACULTĂłILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR CARE ORGANIZEAZĂ ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ ÎN

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

Potrivit prevederilor art.3(3) din Legea nr. 88/1993, republicătă şi ale art. 60(1) din

Legea InvăŃământului nr. 84/1995, republicătă şi în baza Hotărârii pentru completarea Hotărârii Guvernului nr.749/2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituŃiilor de învăŃământ superior şi a specializărilor/programelor de studii universitare de licenŃă acreditate sau autorizate să funcŃioneze provizoriu organizate de acestea.

Facultatea Domeniul de studii universitare de licenŃă

Programe de studii/specializări acreditate (A) sau autorizate să funcŃioneze provizoriu (AP)

Nr. de credite

Matematică Matematică 180 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti Informatică Informatică 180

Geografie 180 Facultatea de Geografie şi Geografia Turismului, Bucureşti

Geografie Geografia turismului 180

Limba şi literatura română – O limba şi literatura straină (engleza,franceza)

180

Facultatea de Litere, Bucureşti

Limba şi literatura Limba si literatura moderna A(engleza, franceza) – Limba şi literatura moderna B (franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină, arabă, japoneză)

180

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

180

Istorie Istorie 180

Relatii InternaŃionale, Istorie şi Filosofie, Bucureşti

Filosofie Filosofie 180 Drept Drept 240 Facultatea de Drept si

AdministraŃie Publică, Bucureşti

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică 180

Drept Drept A 240 Facultatea de Drept si AdministraŃie Publică, ConstanŃa

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică AP 180

Drept Drept AP 240 Facultatea de Drept si AdministraŃie Publică, Craiova

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică 180

Facultatea de Drept si AdministraŃie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept Drept 240

Drept Drept 240 Facultatea de ŞtiinŃe Juridice şi Administrative, Braşov

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică 180

Sociologie Sociologie 180 Facultatea de Sociologie - Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie 180

Page 13: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

13

Facultatea Domeniul de studii universitare de licenŃă

Programe de studii/specializări acreditate (A) sau autorizate să funcŃioneze provizoriu (AP)

Nr. de credite

Psihologie Psihologie 180 Facultatea de Psihologie şi Pedagogie, Braşov ŞtiinŃe ale educaŃiei Pedagogie 180

Jurnalism 180 Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, Bucureşti

ŞtiinŃe ale comunicării Comunicare şi relaŃii publice 180

Facultatea de FinanŃe şi Bănci, Bucureşti

FinanŃe FinanŃe şi bănci A 180

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

A 180 Facultatea de Management Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management AP 180

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

A 180

FinanŃe FinanŃe şi bănci AP 180

Facultatea de Management Financiar-Contabil, ConstanŃa

Management Management AP 180

Contabilitate Contabilitate si informatica de gestiune

180

FinanŃe FinanŃe şi bănci 180 Facultatea de Management Financiar-Contabil, Craiova

Economie şi afaceri internationale

Afaceri internaŃionale 180

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

180 Facultatea de Contabilitate şi FinanŃe, Râmnicu Vâlcea

FinanŃe FinanŃe şi bănci AP 180

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

180

FinanŃe FinanŃe şi bănci AP 180

Facultatea de Contabilitate şi FinanŃe, Câmpulung Muscel Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor 180

FinanŃe FinanŃe şi bănci AP 180 Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Blaj

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor 180

Management Management A 180 Facultatea de Management, Braşov Contabilitate

Contabilitate şi informatică de gestiune

180

Marketing Marketing 180 Facultatea de Marketing şi Afaceri Economice InternaŃionale, Bucureşti

Economie şi afaceri internaŃionale

Afaceri internaŃionale 180

Teatru Artele spectacolului(actorie) 180 Facultatea de Arte, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală 180 Facultatea de Arhitectură, Bucureşti

Arhitectură Arhitectură 360

EducaŃie fizică şi sportivă 180 Facultatea de EducaŃie Fizica şi Sport, Bucureşti

EducaŃie fizica si sport Kinetoterapie şi motricitate

specială 180

Facultatea de Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară

Medicină veterinară 360

Page 14: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

14

CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2010-2011

Page 15: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

15

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANłA

SEMESTRUL I • Joi 1.X.2009 Deschiderea noului an universitar • Joi 1.X.2009 – Vineri, 18.XII.2009 ACTIVITATE DIDACTICĂ • Sâmbătă 19.XII.2009 – Duminică VacanŃă de Crăciun şi Anul Nou

3.I.2010 • Luni 4.I.2010 – Vineri 15.I.2010 ACTIVITATE DIDACTICĂ • Sâmbătă 16.I.2010-Duminică 7.II.2010 Sesiune de examene de iarnă

(semestrul I) • Luni 8.II.2010-Duminică 14.II.2010 VacanŃă de iarnă • Luni 8.II.2010-Duminică 14.II.2010 Sesiune de examene de iarnă de licenŃă

şi disertaŃie

SEMESTRUL II

• Luni 15.II.2010-Vineri 28.V.2010 ACTIVITATE DIDACTICĂ • Vineri 2.IV.2010-Duminică 11.IV.2010 VacanŃă de Paşti • Luni 17.V.2010-Duminică 30.V.2010 Sesiune de examene de vară pentru anii

terminali • Miercuri 02.VI.2010-Duminică Sesiune de examene restante pentru

06.VI.2010 anii terminali (semestrul I şi semestrul II)

• Miercuri 09.VI.2010-Duminică Sesiune de credite şi diferenŃe pentru 13.VI.2010 anii terminali, promoŃii anterioare

• Sâmbătă 29.V.2010-Duminică Sesiune de examene de vară 27.VI.2010 (semestrul II)

• Luni 28.VI.2010-Vineri 27.VIII.2010 VacanŃă de vară • Sâmbătă 28.VIII.2010-Duminică Sesiune de examene de toamnă

05.IX.2010 (semestrul I şi semstrul II) • Miercuri 08.IX.2010-Duminică Sesiune de reexaminări, credite şi

19.IX.2010 diferenŃe, promoŃii anterioare Notă:

o În zilele de 31 mai, 1 iunie, 7-8 iunie, 6-7 septembrie se procesează notele din Blackboard şi importarea lor în aplicaŃia Oracle.

o În zilele declarate sărbători legale nu se organizează activităŃi didactice sau de examinare.

Page 16: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

16

PREZENTAREA FACULTĂłII DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANłA

Page 17: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

17

Facultatea de Management Financiar-Contabil ConstanŃa Str. Unirii, Nr. 32-34, ConstanŃa

Telefon: 0241.541.490

Decan: Prof.univ.dr. Ion Lungu Prodecan: Lector univ.dr. Dragoş Mihai Ipate Prodecan: Lector univ.dr. Octav NeguriŃă Cancelar: Lector univ.dr. Georgeta Achimescu Şef catedra contabilitate: Conf.univ.dr. Liana Elefterie Şef catedra economie: Conf.univ.dr. Izabella Gilda Grama

Facultatea de Management Financiar-Contabil ConstanŃa funcŃionează începând cu anul universitar – pe baza celor trei specializări acreditate sau autorizate (Contabilitate şi informatică de gestiune, FinanŃe şi bănci, Management), conform Legii nr. 443/05.07.2002, prin care a fost acreditată Universitatea Spiru Haret, şi prin Hotărârea de Guvern nr. 944/29.08.2002, publicătă în Monitorul Oficial, partea I, nr. 675/11.09.2002.

Facultatea de Management Financiar-Contabil ConstanŃa are trei specializări: • Contabilitate şi informatică de gestiune (ZI) acreditată • FinanŃe şi bănci (ZI, FR) autorizată • Management (ZI) autorizată.

Misiunea facultăŃii vizează învăŃământul şi cercetarea, formarea de: • economişti specialişti în diversele arii ale contabilităŃii (contabilitate generală,

contabilitatea instituŃiilor publice, contabilitatea instituŃiilor de credit, contabilitate naŃională, contabilitate consolidată, expertiză contabilă),

• specialişti în finanŃe şi fiscalitate, • specialişti în informatică de gestiune, • specialişti în management, • profesori de ştiinŃe economice în învăŃământul universitar sau preuniversitar,

precum şi de cercetători. AbsolvenŃii facultăŃii noastre se pot încadra în piaŃa muncii în profesiile

corespunzând unor clasificări la nivel european şi, conform COR 2009, clasificării ocupaŃiilor din România.

În timpul studiilor, studenŃii dobândesc numeroase abilităŃi şi competenŃe: • de a iniŃia şi dezvolta afaceri de orice natură, • de a organiza o activitate contabilă adaptată schimbărilor şi necesităŃilor

economice actuale • de a realiza rapoarte de expertiză şi de audit în domenii economice diverse • de a organiza şi gestiona societăŃi sau instituŃii din domenii diverse de

activitate (societăŃi comerciale, instituŃii de credit, instituŃii publice), • de a realiza şi dezvolta programe informatice destinate gestiunii activităŃii

economice (contabilitate, fiscalitate, analiză economico-financiară, evaluare) StudenŃii efectuează practică economică în cadrul instituŃiilor publice, instituŃiilor

de credit, firmelor autorizate în activitatea de evaluare, contabilitate, expertiză şi audit, în cadrul societăŃilor cu profil industrial sau comercial, în cadrul firmelor IT şi, la alegere, efectuează practică pedagogică. Totodată, studenŃii pot urma facultativ Modulul de limbi străine şi Modulul psiho-pedagogic. Promovarea modulului de limbi străine permite obŃinerea unui atesta de cunoaştere a unei limbi străine, iar al doilea modul

Page 18: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

18

permite obŃinerea unui certificat de profesor, ceea ce este indispensabil pentru a putea profesa în învăŃământ.

Manualele publicăte, sintezele şi dezbaterile didactice televizate constituie instrumente preŃioase, care completează activităŃile desfăşurate direct cu studenŃii. Facultatea asigură manuale la toate disciplinele de curs.

După absolvire, studenŃii îşi pot continua perfecŃionarea în calitate de masteranzi, iar apoi, de doctoranzi în domeniul ştiinŃelor contabilităŃii, informaticii, finanŃelor, managementului sau în alte domenii.

ConŃinutul procesului de învăŃământ este la nivel calitativ similar cu cel realizat în numeroase universităŃi româneşti şi occidentale de prestigiu şi de tradiŃie în specialitate.

Page 19: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

19

SPECIALIZAREA

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL I

2010-2011

> Planul de învăŃământ

> Programele analitice

Page 20: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT Se aplică începând cu anul universitar 2010-2011

Anul 1

Denumirea disciplinei Pachet Codul

disciplinei Semestrul 1 Semestrul 2 Nr. ore pe disciplină

Forma de evaluare (E, Cv, Pv)

Credite

Ore săptămână Ore săptămână

C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Total Curs Seminar Practică

spec. Sem. 1 Sem. 2

Sem. 1

Sem. 2

Discipline obligatorii

1. Microeconomie MFC1101 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - Pv1 - 5 - 2. Macroeconomie MFC1202 - - - 0 2 2 - 4 56 28 28 - - E2 - 5 3. Matematici aplicate în economie MFC1103 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 - 4. Matematici financiare şi actuariale MFC1204 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 5 5. Contabilitate (baze) MFC1105 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 - 6. Contabilitate (proceduri) MFC1206 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 5 7. Informatică de gestiune (Baze şi Internet)

MFC1107 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 -

8. Informatică de gestiune (documente contabile)

MFC1208 - - - 0 1 - 2 3 42 14 28 - - Pv2 - 5

9. Management general MFC1109 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E1 - 4 - 10. Dreptul afacerilor MFC1110 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E1 - 3 - 11. Drept comunitar MFC1211 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 3 12. FinanŃe publice şi fiscalitate MFC 1212 - - - - 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 4

12.Limba străină (engleză sau franceză) 1 MFC1113a/

MFC1113b - 2 - 2 - - - 0 28 - 28 - Pv1 - 3 -

13.Limba străină (engleză sau franceză) 2 MFC1214a/

MFC1214b - - -

0 - 2 - 2 28 - 28 - - Pv2 - 3

Discipline facultative 14.Psihologia educaŃiei MFC1115 (2) (2) - (4) - - - 0 (56) (28) (28) - (E1) - (5) - 15.Pedagogie 1. Fundamentele pedagogiei + teoria şi metodologia curriculumului

MFC1216 - - - 0 (2) (2) - (4) (56) (28) (28) - - (E2) - (5)

Total ore pe săptămână 12 8 2 22 11 8 2 21 43 23 20 - - - - Total ore pe an de studiu 630 322 308 - - - - Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Pv) 5E1+ 2Pv1

5E2+ 2Pv2

Legendă: C = curs; S = seminar; Pv = probă de verificare; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu; DF=disciplină fundamentală; DS=disciplină de specialitate; DC=disciplină complementară; DO=disciplină obligatorie; DA=disciplină la alegere; DFc=disciplină facultativă.

Page 21: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

MICROECONOME

Microeconomy

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Microeconomie MFC1101 I 1 2 2 - 4 5 Pv1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DG) DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

OBIECTIVUL general avut în vedere prin cuprinderea în Planul de învăŃământ a

disciplinei Microeconomie îl constituie însuşirea de către studenŃi, într-o manieră riguroasă, a conceptelor şi categoriilor acestei ştiinŃe, a metodelor de cunoaştere şi analiză utilizate în teoria şi practica economică, care stau la baza înŃelegerii proceselor economice reale, a mecanismelor de funcŃionare a economiei la nivel microeconomic.

Principalele obiective specifice au în vedere studierea comportamentelor individuale, respectiv comportamentul consumatorului, comportamentul producătorului şi combinarea factorilor de producŃie, mecanismul de funcŃionare a pieŃei prin prisma analizei componentelor ei, cererea, oferta, preŃul si concurenŃa, precum şi principalele tipuri de pieŃe şi formarea veniturilor fundamentale.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Economia politică ca ştiinŃă a raŃionalităŃii. - Economia de piaŃă. Caracterizare generală. AgenŃii economici. - PiaŃa. Cererea şi oferta. - Comportamentul consumatorului. - Factorii de producŃie şi combinarea lor. Comportamentul producătorului. - Productivitatea factorilor de producŃie. - PiaŃa muncii, salariul. - ConcurenŃa şi mecanismul de formare a preŃurilor. - Costul de producŃie şi comportamentul producătorului. - Profitul şi renta. - PiaŃa monetară. Dobânda. - PiaŃa capitalului (financiară). - PiaŃa valutară. - Eşecul pieŃii : externalităŃi şi bunuri publice.

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Seminar organizatoric. Nevoile şi resursele economice (2 ore)

Page 22: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

22

2. Economia de piaŃă: caracterizare generală (4 ore) 3. Cererea. Comportamentul consumatorului. Utilitatea (4 ore) 4. Oferta. Teoria producătorului. Combinarea şi utilizarea factorilor de producŃie. Costul de producŃie (6 ore) 5. ConcurenŃa şi preŃul. Salariul. Profitul. Dobânda. Renta. (6 ore) 6. PiaŃa muncii PiaŃa monetară şi piaŃa capitalului PiaŃa valutară (4 ore) 7. ExternalităŃi şi bunuri publice (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE 1. Dobrotă N., Economie Politică , Editura Economică, Bucureşti, 1997

2. Mecu C.(coord.), Economie Politică I , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

3. Niculescu N., Economie Politică, Editura Europolis, ConstanŃa, 2000.

Page 23: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

23

MACROECONOMIE Macroeconomy

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Macroeconomie MFC1202 I 2 2 2 - 4 5 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general avut în vedere prin cuprinderea în Planul de învăŃământ a disciplinei Macroeconomie este de a ajuta studenŃii să înŃeleagă modul economic de gândire şi să se familiarizeze cu metodele de cunoatere şi analiză utilizate în teoria şi practica economică care stau la baza înŃelegerii proceselor economice reale, de la nivel naŃional şi internaŃional. Disciplina este fundamentală pentru pregătirea de specialitate a studenŃilor, pentru asimilarea conŃinutului celorlalte discipline economice care dau profilul viitorilor economiti.

Principalele obiective specifice au în vedere studierea performanŃelor globale ale economiei, prilejuind înŃelegerea acŃiunii legilor economice la nivel macroeconomic, factorii creterii şi dezvoltării economice şi principalele dezechilibre care apar în acest proces (inflaŃia, omajul, deficitul bugetar), fluctuaŃiile activităŃii economice, intervenŃia statului în economie, distribuirea şi redistribuirea avuŃiei şi interdependenŃe economice internaŃionale (regionalizarea şi globalizarea activităŃilor economice, integrarea economică şi locul României în economia mondială).

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Creşterea şi dezvoltarea economică. - Venituri, consumul şi investiŃiile. - Echilibrul şi dezechilibrul economic. - FluctuaŃiile activităŃii economice. - Şomajul. - InflaŃia. - Rolul statului în economie. - Bunăstarea şi sărăcia. - DistribuŃia veniturilor. - Economia deosebită. - Subdezvoltarea economică. - Economia mondială la începutul unui nou mileniu. Regionalism şi globalizare. - Starea actuală a economiei româneşti. - România în circuitul economic mondial.

Page 24: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

24

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Seminar introductiv. (2 ore)

2. Creşterea şi dezvoltarea economică. Echilibrul şi dezechilibrul economic. Problema dezvoltării Ńărilor rămase în urmă din punct de vedere economic (4 ore)

3. Venitul, consumul, economiile şi investiŃiile. Ciclurile economice (5 ore)

4. Şomajul şi inflaŃia (5 ore)

5. ModalităŃi de intervenŃie a statului în economie. Bunăstarea şi sărăcia (4 ore)

6. Structuri de bază ale economiei mondiale. Locul României în economia mondială. Globalizare.Integrare economică. (4 ore)

7. Probleme actuale ale economiei româneti. Seminar recapitulativ (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrotă N., Economie Politică , Editura Economică, Bucureşti, 1997,

2. Mecu C.(coord.), Economie Politică II , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005,

3. Niculescu N., Economie Politică, Editura Europolis, ConstanŃa, 2000.

Page 25: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

25

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

Applied Maths in Economics

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Matematici aplicate în economie

1103 I 1 2 2 - 4 5 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este deci acela de a asigura baza teoretică de înŃelegere şi

fundamentare a aparatului matematic utilizat în cadrul unor discipline de specialitate, precum: Economie, Informatică, Statistică, Analiză economico financiară, Econometrie şi previziune economică, EficienŃă economică, Modelarea deciziei monetar financiare. Se are în vedere familiarizarea viitorului economist cu modele economice, cu metodele generale de descriere matematică prin intermediul analizei matematice, preum şi acumularea progresivă a cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor operaŃionale Principalele obiective specifice au în vedere însuşirea noŃiunilor şi cunotinŃelor generale legate de problematica complexă pe care o presupune rolul şi locul matematicii în activitatea economică, în general, în instituŃiile financiar-bancare (bănci, societăŃi de asigurări, instituŃii bursiere, ministere, alte instituŃii financiare ale administraŃiei centrale şi locale), în special. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Elemente de algebră superioară cu aplicaŃii în economie

1.1 SpaŃii vectoriale. Organizarea spaŃiilor economice ca spaŃii vectoriale 1.2 Bază şi dimensiune. Reprezentarea unui vector într-o bază 1.3 Modificarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei 1.4 Metode numerice de rezolvare a sistemelor de ecuaŃii liniare 1.5 Operatori liniari pe spaŃii vectoriale 1.6 Vectori şi valori proprii 1.7 Organizarea spaŃiilor vectoriale ca spaŃii metrice şi spaŃii normate 1.8 DistanŃa. SpaŃiu metric

Capitolul 2. Fundamentarea optimă a deciziilor prin programare liniară 2.1 Formularea problemei de programare liniară şi a modelului matematic 2.2 Forme fundamentale ale problemei de programare liniară (PPL) 2.3 Algoritmul Simplex Primal 2.4 Forma duală a PPL. SoluŃii. Clasificare. Interpretarea economică a PPL 2.5 Interpretarea economică a problemei duale; preŃuri umbră

Page 26: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

26

Capitolul 3. Decizii optime de transport 3.1 Formularea problemei transportului şi a modelului matematic 3.2 Modelul matematic al problemei de transport echilibrate

Capitolul 4. Elemente de analiză matematică cu aplicaŃii în fundamentarea deciziei economice optime

4.1 Serii numerice. Criterii de convergenŃă 4.2 Serii cu tremeni pozitivi 4.3 Serii alternate 4.4 Serii de funcŃii reale 4.5 Serii de puteri 4.6 Serii Taylor şi serii Mac-Laurin 4.7 FuncŃii de mai multe variabile reale 4.8 Interpretarea economică a derivatelor parŃiale 4.9 Extremele funcŃiilor de mai multe variabile 4.10 Extremele funcŃiilor de mai multe variabile condiŃionate 4.11 Integrale duble 4.12 Integrale improprii 4.13 Integrale euleriene

Capitolul 5. Modelul dinamicii proceselor economice 5.1 Tipuri principale de ecuaŃii diferenŃiale cu aplicaŃii în economie 5.2 EcuaŃii diferenŃiale cu variabile separabile 5.3 EcuaŃii omogene 5.4 EcuaŃii liniare de ordinul intâi 5.5 AplicaŃii în economie a ecuaŃiilor diferenŃiale

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Elemente de algebră superioară cu aplicaŃii în economie; (4 ore) 2. Fundamentarea optimă a deciziilor prin programarea liniară; (5 ore) 3. Decizii optime de transport; (8 ore) 4. Elemente de analiză matematică cu aplicaŃii în fundamentarea deciziei economice optime;

(6 ore) 5. Modelul dinamicii proceselor economice. (5 ore)

III.BIBLIOGRAFIE 1. Baciu A., Matematici aplicate în economie şi finanŃe, Editura FundaŃiei România de, Mâine Bucureşti, 2004, 2. Duda I, Matematici pentru economişti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Trandafir R., Bucureşti, 2005, Baciu A., Ioan R., 3. Duda I, Elemente de matematici economice, Editura FundaŃiei România de Mâine, Trandafir R., Bucureşti, 2005. Baciu A., Ioan R.,

Page 27: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

27

MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE Financial and Actuarial Maths

Disciplină obligatorie, sem.II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Matematici financiare şi actuariale

MFC1204 I 2 2 1 - 3 5 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este deci acela de a asigura baza teoretică de înŃelegere şi

fundamentare a aparatului matematic utilizat în cadrul unor discipline de specialitate, precum: Analiză economico financiară, Econometrie şi prognoză, Monedă şi politici monetare, Credit şi bănci, PieŃe de capital şi burse de valori, Gestiunea portofoliului, EficienŃă economică, Modelarea deciziei monetar financiare etc.

Principalele obiective specifice au în vedere însuşirea noŃiunilor şi cunoştinŃelor generale legate de problematica complexă pe care o presupune rolul şi locul matematicii actuariale în activitatea financiar bancară, în general, în societăŃile de asigurări, în special. De asemenea, se are în vedere familiarizarea studenŃilor cu terminologia adecvată operaŃiunilor financiare, bancare şi bursiere. StudenŃii vor fi în măsură să înŃeleagă modelele matematice propuse pentru piaŃa financiară şi să le poată utiliza în rezolvarea problemelor. Sunt prezentate mecanismele matematice aflate la baza principalelor operaŃiuni financiare. Pentru fiecare tip de operaŃiune cursul prezintă atât abordarea matematică teoretică cât şi exemple economice relevante cu scopul de a sublinia importanŃa noŃiunilor teoretice introduse.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul 1. Elemente de teoria probabilităŃilor cu aplicaŃii în economie 1.1. Câmp de evenimente.Probabilitate. OperaŃii cu evenimente aleatoare. 1.2. DefiniŃia clasică a probabilităŃii. DefiniŃia axiomatică a probabilităŃii. ProbabilităŃi

condiŃionate 1.3. Formule fundamentale de calcul cu probabilităŃi. 1.4. Scheme clasice de probabilitate. 1.5. Variabile aleatoare. 1.6. Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare.

Capitolul 2. Elemente de matematici financiare 2.1. Dobânda simplă. DefiniŃii şi relaŃii de calcul 2.2. Dobânda compusă. DefiniŃii şi relaŃii de calcul 2.3. Dobânda anuală efectivă 2.4. OperaŃiuni de scont. DefiniŃii şi relaŃii de calcul 2.5. Scontul simplu raŃional 2.6. Scontul simplu comercial 2.7. Scontul compus

Page 28: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

28

2.8. PlăŃi eşalonate 2.9. AnuităŃi constante posticipate 2.10. AnuităŃi constante anticipate 2.11. PlăŃi eşalonate fracŃionate 2.12. Împrumuturi. DefiniŃii şi relaŃii de calcul 2.13. Amortizarea unui împrumut prin anuităŃi constante posticipate 2.14. Împrumuturi cu anuităŃi constante cu dobândă plătită laînceputul anului 2.15. Împrumuturi ramburasbile o singură dată 2.16. Împrumuturi cu amortismente egale

Capitolul 3.Elemente de matematici actuariale 3.1. NoŃiuni de bază. DefiniŃii 3.2. Calculul primelor la asigurările de persoane

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Elemente de teoria grafurilor pentru fundamentarea deciziei în managementul financiar

contabil; (3 ore)

2. Elemente de teoria probabilităŃilor; (3 ore)

3. Statistică matematică; (3 ore)

4. Matematici financiare; (3 ore)

5.Matematici actuariale. (2 ore)

III.BIBLIOGRAFIE 1. Baciu A., Matematici aplicate în economie şi finanŃe, Editura FundaŃiei România de, Mâine Bucureşti, 2004, 2. Duda I, Matematici pentru economişti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Trandafir R., Bucureşti, 2005, Baciu A., Ioan R., 3. Duda I, Elemente de matematici economice, Editura FundaŃiei România de Mâine, Trandafir R., Bucureşti, 2005. Baciu A., Ioan R.,

Page 29: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

29

CONTABILITATE (BAZE)

The Basics of Accountancy

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate (baze) MFC1105 I 1 2 2 - 4 5 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general la disciplina Contabilitate (baze) are menirea să asigure studenŃilor fondul de cunoştinŃe privind fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităŃii, coroborate cu reglementările contabile armonizate cu directivele europene.

Principalele obiective specifice au în vedere conceptele şi noŃiunile introductive în bazele contabilităŃii, cu accent pe modelarea poziŃiei financiare a întreprinderii prin documente contabile de sinteză, pe studiul privind contul, ca procedeu specific contabilităŃii pentru înregistrare, control şi calcul în contabilitate. Se urmăreşte formarea gândirii economice privind utilizarea eficientă a resurselor entităŃilor economice, însuşirea fundamentelor teoretice şi metodologice ale contabilităŃii şi nu în ultmul rând formarea deprinderilor practice privind utilizarea procedeelor specifice metodei contabilităŃii.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Introducere în contabilitatea entităŃilor economice - Originile şi evoluŃia contabilităŃii; - Contabilitatea – componentă a sistemului informaŃional economic; - Sarcinile şi funcŃiile contabilităŃii; - Întreprinderea – domeniu de organizare a contabilităŃii; - InformaŃiile contabile şi utilizatorii lor.

Capitolul II. Obiectul de studiu şi metoda contabilităŃii - Obiectul de studiu al contabilităŃii; - Metoda contabilităŃii; - Procedeele metodei contabilităŃii; - Principiile generale ale metodei contabilităŃii.

Capitolul III. Procedee de bază privind situaŃia patrimoniului, poziŃia financiară şi performanŃa întreprinderii

- BilanŃul contabil – model privind situaŃia patrimoniului şi de evaluare a poziŃiei financiare a entităŃii economice;

- Delimitări şi definiŃii privind elementele componente ale activului bilanŃului; - Delimitări şi definiŃii privind elementele componente ale pasivului bilanŃului; - Modificările bilanŃului contabil; - Contul de profit şi pierdere – imaginea performanŃei financiare a entităŃii economice; - Structura contului de profit şi pierdere.

Capitolul IV. Mecanismul contabil: analiza, înregistrarea şi controlul tranzacŃiilor în

Page 30: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

30

conturi - Contul: noŃiune, funcŃii, formă şi structură; - Regulile de funcŃionare a conturilor; - Dubla înregistrare şi corespondenŃa conturilor; - Analiza contabilă a operaŃiilor economico - financiare; - Formula contabilă: structură, mod de scriere şi clasificare; - Planul de conturi şi clasificarea conturilor; - BalanŃa de verificare: noŃiune, clasificare şi mod de întocmire.

Capitolul V. Documentele contabile şi sistemele de contabilitate - DefiniŃia, funcŃiile şi clasificarea documentelor contabile; - Documentele justificative: noŃiune, conŃinut, întocmire, prelucrare, verificare şi

arhivare; - Registrele contabile: conŃinut, completare şi gestionare; - Documentele contabile de sinteză; - Sistemele de organizare a înregistrărilor în contabilitate.

Capitolul VI. Evaluarea, punct de plecare a înregistrărilor în contabilitate - NoŃiunea de evaluare în contabilitate. Principiile evaluării; - Formele de evaluare în contabilitate; - Reevaluarea elementelor bilanŃiere.

Capitolul VII. Inventarierea patrimoniului - Obiectul şi sfera de cuprindere a inventarierii. FuncŃiile inventarierii. - Organizarea şi efectuarea inventarierii. - Registrul de inventar – document contabil de sintetizare a rezultatelor inventarierii.

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Abordare juridică şi economică în contabilitate. (2 ore) 2. BilanŃul şi contul de profit şi pierdere. (6 ore) 3. Contul şi sistemul de conturi. (4 ore) 4. Definirea, rolul contului şi structura contului. Regulile de funcŃionare ale conturilor. (4 ore) 5. Clasificarea conturilor şi Planul de Conturi General. (4 ore) 6. Dubla înregistrare şi corespondenŃa conturilor. (4 ore) 7. Analiza contabilă a tranzacŃiilor. Formula şi articolul contabil. Tipuri de formule contabile. (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani C., Bazele contabilităŃii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002, Olimid L., 2. Caraiani C. Bazele contabilităŃii, Editura ASE, Bucureşti, 2007, Olimid L. 3. Coman F., Contabilitate financiară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 4. Feleagă N., Bazele contabilităŃii - o abordare europeană şi internaŃională, Editura Malciu L., Economică, Bucureşti, 2002, 5. Feleagă N. Bazele contabilităŃii, Editura Economică, Bucureşti, 2007, Malciu L. 6. Gheorghe D., Contabilitate baze şi proceduri, Editura Ex Ponto, 2006, 7. Marinică D., Contabilitate. Baze, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, 8. Ristea M., Bazele contabilităŃii, Editura NaŃional, Bucureşti, 2000, Călin O. 9. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti,

2005

Page 31: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

31

CONTABILITATE (PROCEDURI)

Accounting procedures

Disciplină obligatorie, sem.II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate (proceduri)

MFC1206 I 2 2 1 - 3 5 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general la disciplina Contabilitate (proceduri) urmăreşte înŃelegerea

principiilor care să dezvolte aptitudini şi să modifice atitudini. În felul acesta lucrarea deschide calea studiului şi permite înŃelegerea cunotinŃelor de bază aferente disciplinelor: contabilitate financiară, contabilitate aprofundată, contabilitate de gestiune, contabilitate bancară, contabilitate bugetară.

Principalele obiective specifice se referă la analiza şi funcŃionarea unor conturi reprezentative, înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a principalelor evenimente şi tranzacŃii ce au loc în cadrul unor întreprinderi, întocmirea situaŃiilor financiare anuale, precum şi interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie. În acest context, se are în vedere formarea deprinderilor practice ale viitorului economist privind logica şi mecanismul înregistrării în contabilitate a tranzacŃiilor, evenimentelor şi a altor operaŃii economice şi financiare.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Analiza şi funcŃionarea conturilor de capitaluri

- NoŃiunea de capital, structura şi caracteristicile capitalului - Caracterizarea conturilor privind formarea capitalului - Caracterizarea conturilor privind mişcarea capitalului - ConŃinutul şi structura rezultatului exerciŃiului – caracterizarea conturilor de rezultate

Capitolul II. Analiza şi funcŃionarea conturilor de active imobilizate - ConŃinutul şi caracterizarea conturilor de imobilizări necorporale - ConŃinutul şi caracterizarea conturilor de imobilizări corporale

Capitolul III. Analiza şi funcŃionarea conturilor de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie - ConŃinutul şi evaluarea stocurilor - Caracterizarea conturilor de stocuri privind materiile prime şi materialele consumabile - Caracterizarea conturilor de produse - Caracterizarea conturilor de mărfuri - Conturile privind producŃia în curs de execuŃie - Conturile de stocuri aflate la terŃi

Capitolul IV. Analiza şi funcŃionarea conturilor de creanŃe şi datorii pe termen scurt

Page 32: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

32

- NoŃiunea, structura şi evaluarea creanŃelor şi datoriilor - Caracterizarea conturilor de creanŃe şi obligaŃii comerciale - Caracterizarea conturilor de creanŃe şi datorii salariale - Caracterizarea conturilor de creanŃe şi datorii sociale - Caracterizarea conturilor de creanŃe şi datorii fiscale

- Caracterizarea conturilor de creanŃe şi datorii diverse

Capitolul V. Analiza şi funcŃionarea conturilor de creanŃe şi datorii pe termen lung - Conturile de creanŃe şi datorii pe termen lung - ConŃinutul şi evaluarea creanŃelor şi datoriilor pe termen lung

Capitolul VI. Analiza şi funcŃionarea conturilor de investiŃii financiare - Structura şi evaluarea investiŃiilor financiare - Caracterizarea conturilor de investiŃii financiare

Capitolul VII. Analiza şi funcŃionarea conturilor de trezorerie - Caracterizarea conturilor la bănci - Caracterizarea conturilor de casă

Capitolul VIII. Analiza şi funcŃionarea conturilor de provizioane - NoŃiune, clasificare, evaluare şi tratament fiscal - Caracterizarea contului de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Capitolul IX. Analiza şi funcŃionarea conturilor de cheltuieli şi venituri - ActivităŃile şi rezultatele financiare ale entităŃii economice - FuncŃia şi funcŃionarea conturilor de cheltuieli şi venituri

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Analiză, funcŃionare şi tranzacŃii cu conturi de: capitaluri, imobilizări, stocuri, T.V.A. (2 ore) 2.Conturi de cheltuieli şi venituri. (2 ore) 3.Întocmirea balanŃelor de verificare. (2 ore) 4.Lucrări contabile de încheiere a exerciŃiului financiar. (2 ore) 5.Normalizarea contabilităŃii. (1 ora) 6.Realizarea ciclului contabil. (3 ore) 7. Întocmirea şi interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie. (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani C., Bazele contabilităŃii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002, Olimid L., 2. Feleagă N., Bazele contabilităŃii - o abordare europeană şi internaŃională, Editura Malciu L., Economică, Bucureşti, 2002, 3. Gheorghe D., Contabilitate baze şi proceduri, Editura Ex Ponto, 2006, 4. Marinică D., Contabilitate. Baze, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, 5. Ristea M., Bazele contabilităŃii, Editura NaŃional, Bucureşti, 2000. Călin O.

Page 33: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

33

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (BAZE SI INTERNET)

Bussiness Data Processing -Basics and Internet

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore laborator, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Informatică de gestiune (baze

şi internet) MFC1107 I 1 2 - 2 4 5 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivele specifice au în vedere însuşirea de către studenŃi a conceptelor de bază privind funcŃionarea şi programarea calculatoarelor electronice în procesul de prelucrare a datelor, precum şi a cunoştinŃelor teoretice referitoare la structura calculatoarelor, a sistemelor de operare. Sunt tratate principiile constructive şi de funcŃionare ale echipamentelor electronice de calcul, atât sub aspectul funcŃional cât şi sub aspectul posibilităŃii utilizării acestora în prelucrarea automată a datelor. Se are în vedere formarea de deprinderi privind utilizarea calculatoarelor şi a sistemului de operare, precum şi însuşirea cunoştinŃelor teoretice şi formarea de deprinderi privind utilizarea reŃelelor de calculatoare.

Problemele teoretice şi aplicative sunt astfel sistematizate încât să asigure însuşirea raŃională şi formarea unei gândiri informatice a studentului. În acest context, se are în vedere însuşirea cunoştinŃelor teoretice privind Internetul, limbajul HTML şi proiectarea paginilor Web, formarea de deprinderi privind utilizarea Internetului şi crearea paginilor Web. Activitatea în cadrul laboratoarelor îi propune să concretizeze problemele teoretice predate la curs sau studiate individual.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Organizarea şi structura calculatoarelor electronice Structura unui sistem de calcul.Blocuri componente. Memoria, rolul memoriei într-un sistem de calcul, tipuri de memorie. Procesorul central al unui sistem de calcul, microprocesorul, schema bloc a unui microprocesor. Placa de bază. Magistralele PC-ului. Echipamente periferice. Capitolul II. Sisteme de operare DefiniŃia unui sistem de operare, funcŃiile unui sistem de operare, multitasking, procese şi fire de execuŃie, gestiunea memoriei şi a perifericelor. Tipuri de sisteme de operare: DOS, Windows, Linux. Sistemele de operare Windows XP şi Vista. InterfaŃa grafică. Comenzi. Operare. AplicaŃii importante.

Page 34: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

34

Capitolul III. ReŃele de calculatoare. DefiniŃia unei reŃele de calculatoare. Topologii ale reŃelelor de calculatoare. Protocoale utilizate în reŃelele de calculatoare. Utilizarea sistemului de operare Windows într-o reŃea de calculatoare. Internet. Structura. Utilizare. Perspective. Sistemul de poştă electronică. Capitolul IV Limbajul HTML NoŃiuni HTML de bază. SecŃiuni într-un document HTML. Stiluri de text. Liste. ReferinŃe. Imagini în pagini Web. Tabele şi cadre.

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Aspecte teoretice privind prelucrarea automată a datelor; (2 ore) 2. Arhitectura generală a unui calculator personal; (3 ore) 3. Organizarea datelor în procesul prelucrării automate; (2 ore) 4. Metode de exploatare a datelor; (2 ore) 5. Sisteme de operare; (2 ore) 6. ReŃele de calculatoare. (3 ore)

III BIBLIOGRAFIE 1. Gralla P. Cum funcŃionează Internet-ul, Editura Teora, Bucureşti, 2003, 2. Mareş D.M., Informatică generală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Mihai G., Bucureşti, 2007, 3. McFedries M. Microsoft Windows Vista. Utilizare şi performanŃă, Editura All, Bucureşti, 2008.

Page 35: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

35

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (DOCUMENTE CONTABILE) Bussiness Data Processing

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 1 oră curs, 2 ore laborator, total ore semestru: 42; 5 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Informatică de gestiune

(documente contabile)

MFC1208 I 2 1 - 2 3 5 Pv2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivele specifice au în vedere însuşirea de către studenŃi a conceptelor de bază

privind activitatea de birotică în cadrul instituŃiilor financiar-bancare. Problemele teoretice şi aplicative sunt sistematizate astfel încât să asigure însuşirea

raŃională şi formarea unei gândiri informatice a studentului. Activitatea în cadrul laboratoarelor îşi propune să concretizeze problemele teoretice predate la curs sau studiate individual.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul I. Procesorul de tabele Excel - Prezentarea generală a procesorului Excel. - Foi de calcul, registru. - OperaŃii cu foi de calcul. - Programul Excel ca sistem de gestiune a bazelor de date (sortări, căutări, grupări, subtotaluri, validări). - FuncŃii financiare, statistice. - Utilizarea Excel pentru rezolvarea unor probleme de cercetari operaŃionale. Capitolul II. Procesorul de texte Word - Prezentarea generală a procesorului de text Word. - FaciltăŃi avansate de editare ale Word-ului (stiluri de paragrafe, generarea automată a cuprinsului). - Crearea de documente HTML în Word. - OpŃiunea de îmbinare a corespondenŃei. Capitolul III. AplicaŃia PowerPoint - Utilizarea aplicaŃiei PowerPoint. - Crearea prezentărilor. - Formatare text şi imagini. - Grafice, diagrame, desenarea obiectelor. - Efecte asupra slide-urilor.

Page 36: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

36

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Excel – OperaŃii elementare. Formule şi referinŃe la celule şi foi de calcul (2 ore) 2. Excel – FuncŃii (4 ore) 3. Excel - FuncŃii de baze de date (4 ore) 4. Excel - Sortări şi subtotaluri, grafice (4 ore) 5. Formatare în Word la nivel caracter şi paragraf. OperaŃii cu stiluri de paragrafe în Word. Tabele în Word (6 ore) 6. Imbinarea corespondenŃei în Word (4 ore) 7. Crearea unei prezentări PowerPoint (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE 1. Mareş D., Office XP. Instrumente birotice, Editura FundaŃiei România de Mâine,

Fusaru D., Bucureşti, 2007, Mihai G.,

2. Popa M., Excel în 6 lecŃii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001,

3. Sagman S., Microsoft Office 2003 pentru Windows, Editura Corint, 2006.

Page 37: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

37

MANAGEMENT GENERAL

General Management

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Management general

MFC1109 I 1 2 1 - 3 4 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al disciplinei Management general îl constituie însuşirea

cunoştinŃelor teoretice şi practice privind organizarea, funcŃionarea şi conducerea sistemelor social – economice în condiŃiile economiei de piaŃă. Ca disciplină de sinteză, ştiinŃa conducerii utilizează concepte specifice psihologiei şi sociologiei, matematicii şi informaticii, economiei, precum şi propriile metode, principii şi tehnici în vederea fundamentării, adoptării şi aplicării în timp util a deciziilor, a optimizării activităŃii generale, micro şi macroeconomice.

Principalele obiective specifice ale disciplinei au în vedere însuşirea noŃiunilor şi cunotinŃelor generale legate de problematica organizării şi conducerii societăŃilor comerciale, a procesului decizional din cadrul unităŃilor şi nu în ultimul rând a managementului resurselor umane.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

- ConsideraŃii preliminare privind managementul general - FuncŃiile şi principiile managementului - ConsideraŃii preliminare privind firma şi managerii - Strategia şi politica firmei - InfluenŃa culturii organizaŃionale asupra firmei - Procese şi relaŃii manageriale - Sisteme de management - Conducerea personalului - Gestionarea resurselor materiale - Aspecte ale managementului comparat

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Principiile managementului (1 oră) 2. Managementul stresului (1 oră) 3. Decizia – studiu de caz (2 ore) 4. Analiza structurii de organizare a unei SC – studiu de caz (2 ore) 5. Stimularea creativitatii resurselor umane (1 oră)

Page 38: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

38

6. Teorii motivaŃionale studiu de caz (2 ore) 7. Cultura organizaŃională (1 oră) 8. Leadership (1 oră) 9. Plan de afaceri (3 ore)

III. BIBLIOGRAFIE 1. Gâf-Deac M., Management modern. Elemente de bază şi studii de caz, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, 2. Gâf-Deac M., Management, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, 3. Grecu I., Management general. Concepte şi elemente fundamentale, Editura Grecu Gh., Ex Ponto, ConstanŃa, 2005, 4. Nicolescu O., Management general, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Page 39: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

39

DREPTUL AFACERILOR

Commercial Law

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 3 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Dreptul afacerilor

MFC1110 I 1 2 1 - 3 3 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este de a contribui la formarea intelectuală,

ştiinŃifică şi practică a studenŃilor facultăŃilor economice, care pregătesc viitorii specialişti în domeniile activităŃilor economice şi anume marketing şi afaceri economice internaŃionale, financiar bancare, financiare şi comerciale publice şi private, prin tratarea celor mai importante instituŃii juridice ale dreptului afacerilor.

Obiectivele specifice ale disciplinei au în vedere familirizarea studenŃilor cu principiile, noŃiunile şi conceptele cu care operează dreptul afacerilor, evidenŃierea principalelor tendinŃe şi orientări manifestate în codificarea multitudinii şi difersităŃii de reglementări întâlnite în fluxurile comerciale, precum şi reliefarea evoluŃiilor înregistrate de Ńara noastră în alinierea legislaŃiei comerciale la cea europeană şi internaională.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL CURSULUI

- Introducere. - Afacerile ca fapte de comerŃ. - Subiectele dreptului afacerilor. - ObligaŃiile comercianŃilor. - SocietăŃile comerciale. - Activitatea in afaceri. - ObligaŃiile comerciale. - ProscripŃia extinctivă în afaceri.

- Normele de baza privind încheierea contractelor în afaceri. - Tehnici si practici privind negocierea contractelor. - Principalele tipuri de contracte în afaceri. - Titlurile comerciale de valoare. - Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Rolul şi importanŃa dreptului afacerilor în activitatea agenŃilor economici; (2 ore) 2. Raportul juridic de dreptul afacerilor. Actele şi faptele de comerŃ; (2 ore) 3. SocietăŃile comerciale; (2 ore)

Page 40: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

40

4. Contractele comerciale şi internaŃionale. (2 ore) 5. Contractul de finanŃare şi contractul de leasing; (2 ore) 6. Contractul de vânzare de mărfuri. (2 ore) 7. Alte contracte ce guvernează activitatea agenŃilor economici. (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Clocotici D., Dreptul comercial al afacerilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001,

2. Florescu G., Drept comercial român, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

Page 41: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

41

DREPT COMUNITAR

Community Law

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 3 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Drept comunitar

MFC1211 I 2 2 1 - 3 3 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Cursul de „Drept comunitar” are ca obiectiv general cunoaşterea spaŃiului

normativ şi instituŃional al Uniunii Europene, posibilitatea însuşirii, înŃelegerii şi aprofundării tratatelor institutive, a instituŃiilor Uniunii Europene şi a principalelor reglementări comunitare.

Obiectivele specifice constau în însuşirea de către studenŃi a noŃiunii de drept comunitar, a principiilor fundamentale ale dreptului comunitar, cunoaşterea principalelor instiituŃii comunitare, bănci şi fonduri europene de asemenea studenŃii urmează să fie informaŃi cu privire la libertăŃile fundamentale (libera circulaŃie a marfurilor, a serviciilor, a persoanelor şi a capitalului), dar şi privind problematica complexă pe care o presupune Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, se urmăreşte formarea la nivelul studenŃilor a unei gândiri bazate pe rigoarea analizei pe care o dă cercetarea unor instituŃii de drept european.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Incursiune în istorie. Premisele ideilor de unificare europeană 1.1.Epoca mitologică 1.2.Perspectiva istorică

Capitolul 2. ApariŃia comunităŃilor europene 2.1.Aspecte introductive

2.1.1.OragnizaŃii militare 2.1.2.OrganizaŃii economice 2.1.3.OrganizaŃii politice

2.2.Procesul de formare a comunităŃilor europene 2.2.1.Crearea ComunităŃii Economice a Cărbunelui şi OŃelului (C.E.CO.) 2.2.2.Crearea ComunităŃii Economice Europene (C.E.E.) şi a ComunităŃii Europene a Energiei Atomice (C.E.E.A.)

Capitolul 3. EvoluŃia construcŃiei comunitare. Tratatul asupra Uniunii Europene 3.1.PerfecŃionarea instituŃiilor comunitare

Page 42: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

42

3.2.Procesul formării Uniunii Europene de la Luxemburg la Haga 3.2.1.Actul Unic European 3.2.2.Tratatul privind Uniunea Europeană. Tratatul de la Maastricht 3.2.3.Tratatul de la Amsterdam 3.2.4.Tratatul de la Nisa

3.3.Uniunea Europeană – deziderat şi realitate prezentă a construcŃiei europene 3.3.1.Pilonii Uniunii Europen 3.2.2.Simbolurile Uniunii Europene

Capitolul 4. Principalele instituŃii şi organe ale Uniunii Europene 4.1.Aspecte de ordin general şi clasificare 4.2.Principiile care guvernează activitatea instituŃiilor comunitare 4.3.Consiliul European 4.4.Consiliul Uniunii Europene 4.5.Comisia Europeană 4.6.Parlamentul European 4.7.InstituŃiile JurisdicŃionale 4.8.Curtea de Conturi Europeană 4.9.Organele auxiliare

Capitolul 5. Privire generală asupra dreptului comunitar 5.1.NoŃiunea şi obiectul dreptului comunitar. Principiile generale

Capitolul 6. Izvoarele dreptului comunitar 6.1.Aspecte generale 6.2.Izvoarele primare 6.3.Izvoarele secundare 6.4.Normele de drept care provin din angajamentele externe ale comunităŃilor 6.5.Izvoarele complementare ale dreptului comunitar 6.6.Alte izvoare posibile ale dreptului comunitar

Capitolul 7. Tratatul instituind o ConstituŃie pentru Europa 7.1.Premisele ideilor de ConstituŃie Europeană 7.2.Structura ConstituŃiei Europene. Natura juridică şi conŃinut

Capitolul 8. Tratatul de la Lisabona 8.1.Etapele premergătoare ale definitivării Tratatului de reformă. DeclaraŃia de la Berlin 8.2.Concluziile PreşedinŃiei Consiliului European din 21-22 iunie 2007 8.3.Semnarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Capitolul 9. România şi Uniunea Europeană 9.1.Istoricul relaŃiilor dintre România şi Uniunea Europeană 9.2.Aderarea României la Uniunea Europeană 9.3.Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 9.4.Efectele semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană 9.5.România şi statutul de membru al Uniunii Europene. ObligaŃiile derivate din acest statut

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Aspectele fundamentale ale dreptului comunitar; (2 ore) 2. InstituŃiile comunitare; (3 ore) 3. Băncile europene; (2 ore) 4. Uniunea Economică şi Monetară; (2 ore) 5. LibertăŃile fundamentale; (1 oră)

Page 43: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

43

6. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1 oră) 7. Fondurile europene. (3 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Bejan A.M., Introducere în dreptul european, Editura Europolis, ConstanŃa, 2009, Bejan C. 2. Chilea D., Dreptul Uniunii Europene, Editura Muntenia & Leda, ConstanŃa, 2001, 3. Dacian C.D. Drept comunitar european, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003, 4. Preda B. F., Armonizarea impozitelor directe cu dreptul comunitar, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, 5. Mazilu D. Drept comunitar şi instituŃii europene, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004.

Page 44: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

44

FINANłE PUBLICE ŞI FISCALITATE

Public Finances and Fiscality

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

FinanŃe publice şi fiscalitate

MFC1212 I 2 2 1 - 42 4 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. EvidenŃierea importanŃei finanŃelor publice. 2. Prezentarea relevanŃei cheltuielilor şi resurselor financiare publice la nivel naŃional. 3. EvidenŃierea importanŃei impozitelor şi taxelor într-o economie, a contribuŃiei acestora la formarea veniturilor statului. ÎnŃelegerea rolului sistemului fiscal într-o economie. 4. ÎnŃelegerea modului de stabilire şi percepere a impozitelor la nivel naŃional. 5. ÎnŃelegerea mecanismului de desfăşurare a activităŃii la nivel internaŃional a diferitelor componente ale pieŃei financiare. 6. Prezentarea datoriei publice. 7. ÎnŃelegerea conceptului de buget public şi a principiilor de întocmire a acestuia. 8. EvidenŃierea rolului procesului bugetar la nivel naŃional.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul I. Aspecte teoretice privind finanŃele publice

1.1. Conceptul de finanŃe 1.2. Abordarea clasică versus abordarea modernă 1.3. Structura finanŃelor în România 1.4. FuncŃiile finanŃelor publice

Capitolul II. Mecanismul economic şi politica financiară 2.1. Rolul mecanismului economic în economia naŃională 2.2. Componentele mecanismului financiar 2.3 Definirea politicii financiare

Capitolul III. Sistemul cheltuielilor publice 3.1. ConŃinutul şi caracterizarea cheltuielilor publice 3.2. Clasificarea cheltuielilor publice 3.3. Indicatorii de analiză a cheltuielilor publice 3.4. Caracterizarea generală a cheltuielilor pentru acŃiuni social-culturale. Dezvoltarea umană durabilă

Page 45: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

45

Capitolul IV. Resursele financiare publice 4.1 Caracterizarea generală a resurselor financiare 4.2. Gruparea resurselor financiare publice 4.3. Indicatorii de analiză a resurselor financiare publice

Capitolul V. Sistemul fiscal 5.1. Sistemul fiscal-generalităŃi 5.2. Conceptul de impozite, taxe, contribuŃii 5.3. Fiscalitatea şi presiunea fiscala 5.4. Principiile care stau la baza sistemului fiscal 5.5. Elementele impozitului

Capitolul VI. Impozite directe 6.1. Caracterizare generală a impozitelor directe 6.2 Impozitele directe reale 6.3. Impozitele directe personale 6.4. Principalele impozite directe din România 6.5. Dubla impunere juridică internaŃională - conŃinut, metode de evitare.

Capitolul VII. Impozite indirecte 7.1. Caracterizare generală a impozitelor indirecte 7.2. Taxele de consumaŃie 7.3. Monopolurile fiscale 7.4. Taxele vamale 7.5. Taxele generale 7.6. Principalele impozite indirecte din România

Capitolul VIII. Împrumuturile de stat 8.1. ConŃinutul economic al creditului public 8.2. Tehnica împrumuturilor de stat

Capitolul IX. Datoria publică 9.1. Datoria publică - noŃiuni generale 9.2. Indicatori de analiză a datoriei publice interne şi externe.

Capitolul X. Bugetul public 10.1 Conceptul de buget public 10.2. Principii bugetare 10.3. Metode clasice şi moderne de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Capitolul XI. Procesul bugetar 10.1 Fazele şi trăsăturile procesului bugetar 10.2. ExecuŃia de casă a bugetului prin sistemul bancar şi prin sistemul de trezorerie

III. BIBLIOGRAFIE

1. Cullis J., Public Finance and Public Choise, Oxford University Press, Jones P. New York, 1988, 2. Musagrave R.A., Public Finance in Theory and Practice. 5th Edition, Mc Grew Hill,

Musagrave P.B. New York, 1989, 3. Ristea L., FinanŃe publice - între teorie şi practică, Editura FundaŃiei România

Trandafir A., de Mâine, Bucureşti, 2005,

Page 46: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

46

4. Ristea L., , FinanŃe publice. Prezent şi perspective, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, Iacob L., 2006, Trandafir A.

5. Ristea L., FinanŃe publice. AplicaŃii şi soluŃii, Editura Muntenia, ConstanŃa, Trandafir A., 2006,

6. Văcărel I., FinanŃe publice. EdiŃia a IV-a, Editura Didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti, 2003,

7. Vintilă G., Fiscalitate. Metode şi tehnici şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Page 47: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

47

LIMBA ENGLEZĂ 1

English Language 1

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 1 oră curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba engleză 1

MFC1112a I 1 1 1 - 2 3 Vp1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al cursului de Limba Engleză este acela de a asigura

studenŃilor economişti cadrul autentic în care să-şi dezvolte percepŃia asupra zonelor cheie din domeniul afacerilor, creându-le în acelaşi timp ocazia de a-i îmbunătăŃi competenŃa lingvistică.

Cursul ajută studenŃii să dobândească abilitatea necesară de a se descurca într un mediu în care se folosete în mod curent limba engleză.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Introduction to Economics - Market Economy - Consumers in a Market Economy - Business in a Market Economy - A System of Markets - Finances in a Market Economy - Forms of Business Organisation - Government in a Market Economy - Competition in a Market Economy - The English Morphology: The Verb

II. BIBLIOGRAFIE

1. Barbu A., English Language for Daily Use, Editura FundaŃiei România Chirimbu S., de Mâine, Bucureşti, 2006 2. Nădrag, L., Business English. Practical Course for Intermediate Students.

Caraulan L., Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. 3. Niculescu A. (coord.), The Language of Business - Accounting ▪ Banking Crişan C., ▪ Finance – Workbook, Editura FundaŃiei România de Mâine, Marcoci S., Bucureşti, 2006 Vlad C. 4. Paidos, C., English Grammar. Theory and Practice, Editura All Educational, Bucureşti

Page 48: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

48

LIMBA FRANCEZĂ 1

French Language 1

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 1 oră curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba franceză 1

MFC1112b I 1 1 1 - 2 3 Vp1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Disciplina are drept obiectiv general nu numai formarea unor competenŃe în limba

franceză, ci şi evidentierea si constientizarea unui set de valori si atitudini precum: constientizarea contribuŃiei limbii franceze la vehicularea culturii contemporane, raportarea critică la civilizaŃia franceză şi francofonie, dezvoltarea gândirii autonome prin receptarea unei varietăŃi de texte din limbajul cotidian în limba franceză, schimbul de idei în diferite situaŃii de comunicare (ex.: la hotel, la restaurant, la cumpărături, la poştă, în gară sau aeroport, pe stradă).

Obiectivele specifice constau în prezentarea unor situaŃii curente care folosesc structurile cele mai frecvente din limbajul uzual. Fiecare seminar va aborda probleme de morfologie a limbii franceze; de asemenea exerciŃiile lexicale şi gramaticale vor fixa problemele abordate în fiecare capitol al manualului.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Chapitre 1: Saluer, s’informer - Vous arrivez à Paris et vous devez vous informer: comment le faire? - Quels sont les pronoms sujets? - Quelles sont les formes de l’indicatif présent du verbe „être”? - Comment demande-t-on le chemin?

Chapitre 2: Prendre le contact, nationalités - Comment vous appelez-vous? - Comment utilise-t-on la construction „ne...pas”? - Trouvez l’adjectif correspondant pour un habitant de la France, de l’Italie, de l’Angleterre; - Remettez dans l’ordre correct les éléments suivants: „est tunisien chauffeur le”; „Paris deux jours êtes depuis à vous”; Chapitre 3: Demander son chemin - Trouvez le sens des mots: „renseignements”, „savoir”, „je vous en prie”; - Comment demandez-vous votre chemin à une passante? - Mettez l’article convenable: „Je ne travaille pas .... ambassade de la Roumanie”; „Le cinéma est à côté .... café”;

Page 49: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

49

- Quelles sont les terminaisons d’un verbe de I-er groupe à l’indicatif présent? Chapitre 4: À l’hôtel - Quelles sont les formes correctes du verbe „payer” à l’indicatif présent? - Quels est la signification des mots: „déménager”, „la ménagère”? - Quels sont les adjectifs de couleur? - Écrivez en lettres les numéraux suivants: 228, 534, 1000, 82, 21; - Quelles sont les formes de l’indicatif présent du verbe „avoir”? Chapitre 5: Téléphoner - Comment pouvez-vous téléphoner à l’étranger? - Quelles sont les formes du verbe „aller” à l’indicatif présent? - Comment peut-on former le futur proche? - Comment peut-on former l’impératif de II-e personne du singulier et du pluriel? - Quelles sont les formes de l’adjectif pronominal possessif? - Écrivez en lettres les numéraux cardinaux de 100 à 1000. Chapitre 6: Se plaindre de sa chambre d’hôtel - Quelles sont les formes du verbe „plaindre” à l’indicatif présent? - Comment utilisez-vous les adjectifs démonstratifs „ce”, „cet”, „cette” et „ces”? - Quelle est la signification des mots: „l’ampoule”, „envoyer”, „marcher”, „fatiguer”? - Quelle est la signification des structures: „à votre service”, „faire votre chambre”, „la femme de chambre”, „tout de suite”;

Chapitre 7: Prendre le train - Comment voyage-t-on par le train? - Répondez aux questions suivantes: „Quelle heure est-il?”, „À quelle heure part le train?”; - Comment conjugue-t-on un verbe de II-e groupe à l’indicatif présent? - Dites l’heure: 8 p.m., 2,20 p.m., 10,45 a.m.;

Chapitre 8: Prendre l’avion - Répondez à la question „Quel temps fait-il?”; - Quelles sont les formes des adjectifs interrogatifs? - Quelles sont les formes du verbe „pouvoir” à l’indicatif présent? - Mettez à l’interrogatif les phrases: „Vous parlez anglais.”, „Il est au restaurant”. Chapitre 9: Appeler un taxi - Posez des questions en employant la formule „est-ce que”. - Comment peut-on utiliser la comparaison des adjectifs et des adverbes? - Quels sont les jours de la semaine? - Quelle est la signification de l’article „le” devant un jour de la semaine?

II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Dobândirea unei competente orale si scrise; 2. AchiziŃionarea fondului lexical de bază şi a structurilor gramaticale corecte ;

Page 50: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

50

3. Atingerea unui nivel mediu-superior în vederea achiziŃionării limbajului de specialitate corespunzător domeniului de studiu.

III. BIBLIOGRAFIE 1. Bondrea E., Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests, IliuŃă G. Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 2. Cristea T., Eléments de grammaire française, Editura FundaŃiei România de Bondrea E. Mâine, Bucureşti, 2004, 3. Drăgoi S., Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bondrea E. Bucureşti, 2006.

Page 51: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

51

LIMBA ENGLEZĂ 2

English Language 2

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore seminar, total

ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba engleză 2

MFC1213a I 2 - 2 - 2 3 Vp2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul general al cursului de „Limba Engleză” este acela de a asigura

studenŃilor economişti cadrul autentic în care să-şi dezvolte percepŃia asupra zonelor cheie din domeniul afacerilor, creându-le în acelaşi timp ocazia de a-i îmbunătăŃi competenŃa lingvistică.

Cursul ajută studenŃii să dobândească abilitatea necesară de a se descurca într un mediu în care se foloseşte în mod curent limba engleză.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Management of Business - Departments and Managers - Accounting Activity and Examination - Financial Accounting - Management Accounting - Types of Capital - Types of Shares - Case Study - The English Morphology

II. BIBLIOGRAFIE

1. Barbu A., English Language for Daily Use, Editura FundaŃiei România Chirimbu S., de Mâine, Bucureşti, 2006, 2. Nădrag, L., Business English. Practical Course for Intermediate Students. Caraulan L., Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002, 3. Niculescu A. (coord.), The Language of Business - Accounting ▪ Banking Crişan C., ▪ Finance – Workbook, Editura FundaŃiei România de Mâine, Marcoci S., Bucureşti, 2006, Vlad C. 4. Paidos, C., English Grammar. Theory and Practice, Editura All Educational, Bucureşti.

Page 52: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

52

LIMBA FRANCEZĂ 2

French Language 2

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore seminar, total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba franceză 2

MFC1213b I 2 - 2 - 2 3 Vp2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Disciplina are drept obiectiv general nu numai formarea unor competenŃe în limba

franceză, ci şi evidentierea si constientizarea unui set de valori si atitudini precum: constientizarea contribuŃiei limbii franceze la vehicularea culturii contemporane, raportarea critică la civilizaŃia franceză şi francofonie, dezvoltarea gândirii autonome prin receptarea unei varietăŃi de texte din limbajul cotidian în limba franceză, schimbul de idei în diferite situaŃii de comunicare (ex.: la hotel, la restaurant, la cumpărături, la potă, în gară sau aeroport, pe stradă).

Obiectivele specifice constau în prezentarea unor situaŃii curente care folosesc structurile cele mai frecvente din limbajul uzual. Fiecare seminar va aborda probleme de morfologie a limbii franceze; de asemenea exerciŃiile lexicale şi gramaticale vor fixa problemele abordate în fiecare capitol al manualului.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Chapitre 1: Prendre le métro - Quelles sont les formes du verbe „vouloir” à l’indicatif présent? - Quelles sont les formes du verbe „devoir” à l’indicatif présent? - Comment peut-on composer le numéral ordinal? Chapitre 2: Prendre un verre - Qu’est-ce qu’on peut boire au café? - Qu’est-ce qu’on peut manger au café? - Remplacez „du” et „des” par le mot correct: „Je ne bois pas du vin”; „Je n’achète pas des livres”. - Comment utilisez-vous le mot „chez”? - Écrivez 5 expressions avec „avoir”. Chapitre 3: Chez le boulanger - Quelle est la signification des structures: „à côté”, „à votre disposition”, „faire vos courses”; - Quelles sont les formes du verbe „faire” à l’indicatif présent?

Chapitre 4: Chez l’épicier - Écrivez 5 unités de mesure; - Comment utilisez-vous l’expression „il y a”?

Page 53: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

53

- Comment formez-vous l’impératif des verbes pronominaux? - Comment formez-vous le passé récent? Chapitre 5: Chez le boucher - Quelles sont les formes du conditionnel de politesse? - Remettez dans l’ordre correct les éléments suivants: „boucher a toujours notre raison”, „voudrait un os son chien pour il”; Chapitre 6: Achetez un cadeau - Quelle est la signification de l’expression „il faut”? - Quelles sont les formes simples et composées des pronoms démonstratifs? Chapitre 7: Au restaurant - Écrivez 5 expressions avec „être”; - Comment formez-vous le passé composé des verbes de I-er groupe? - Quelle est la signification du pronom „y”? Chapitre 8: Au bureau - Quelle est la signification du pronom „en”? - Quelle est la signification des pronoms „le”, „la”, „les”? Chapitre 9: Faire des achats - Quelle est la signification des expressions: „la machine à laver”, „la machine à coudre”, „le fer à repasser”; - Comment indique-t-on la distance? - Comment utilisez-vous les constructions de comparaison „plus que”, „moins que”, „aussi que”?

II. BIBLIOGRAFIE

1. Bondrea E., Le français en situations, Discours quotidien, Applications type IliuŃă G. tests, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 2. Cristea T., Eléments de grammaire française, Editura FundaŃiei România Bondrea E. de Mâine, Bucureşti, 2004 3. Drăgoi-Făiniş S., Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bondrea E., Bucureşti, 2005 4. Stănescu A., À la recherche d'un plaisir... économique, Editura Europolis, ConstanŃa, 2004. 5. Williams S., Franceza pentru oamenii de afaceri, Editura Teora, Bucureşti, McAndrew-Cazorla N., , 1999

Page 54: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

54

PSIHOLOGIA EDUCAłIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore curs; 2 ore seminar; total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Psihologia educaŃiei

MFC1115 I 1 2 2 - 4 5 E1

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Specificul studiului psihologiei educaŃiei: statutul epistemologic al psihologiei educaŃiei; priorităŃi ale studiului psihologiei educaŃiei.

Dezvoltarea psihică şi educaŃia: problematica educabilităŃii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinŃele în plan educativ.

Formarea şi dezvoltarea personalităŃii: structura personalităŃii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

Elemente de psihologia învăŃării: caracteristicile şi condiŃiile învăŃării; metode de învăŃare eficientă.

Succesul şcolar şi social: factori determinanŃi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianŃei comportamentale.

Dimensiuni psihologice ale activităŃii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.

II. BIBLIOGRAFIE

1. Radu N. (coord.), Psihologia educaŃiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 2. Cosmovici A., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998, Iacob L.(coord.), 3. CreŃu C. Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

Page 55: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

55

PEDAGOGIE 1. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI +

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

EDUCATION 1. FUNDAMENTALS OF EDUCATION + THE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUM

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru

formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore curs; 2 ore seminar; total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Fundamentele pedagogiei

MFC1216 I 2 2 2 - 4 5 E2

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC Categoria de opŃionalitate

a disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Pedagogia şi sistemul ştiinŃelor educaŃiei: educaŃia - obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaŃiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaŃiei, problematica contemporană a educaŃiei. Formele educaŃiei: educaŃia formală, nonformală şi informală; relaŃiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaŃiei. Domeniile educaŃiei: educaŃia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaŃii. Sistemul instituŃional al educaŃiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaŃiile cultural - educative, şi nonguvernamentale, asociaŃiile profesionale, societăŃile ştiinŃifice unităŃile economice, mass-media etc.

Teoria şi metodologia curriculumului: curriculumul - concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum NaŃional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăŃat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităŃi (ideal, scopuri, obiective), conŃinut - tendinŃe în organizarea conŃinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăŃare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul - cadru de învăŃământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor(curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculumului - cadru conceptual şi metodologie; calităŃile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanŃa, diferenŃierea, continuitatea şi progresia, calităŃi fundamentale ale curriculumului.

Page 56: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

56

II. BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001, Neacşu, I., NegreŃ - Dobridor I., Pânişoară I. O.,

2. CreŃu, C., Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei,Iaşi, Editura UniversităŃii Al.I.Cuza, 1999, 3. Cucoş, C., Pedagogie (EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002, 4. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinŃă a educaŃiei, E. D. P., Bucureşti, 1992, 5. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002, 6. Şerdean, I., Pedagogie - Compendiu, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

Page 57: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

57

SPECIALIZAREA

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL II

2011-2012

> Planul de învăŃământ

> Programele analitice

Page 58: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT Se aplică începând cu anul universitar 2011-2012

Anul 2

Denumirea disciplinei Pachet Codul

disciplinei Semestrul 3 Semestrul 4 Nr. ore pe disciplină

Forma de evaluare (E, Cv, Pv)

Credite

Ore săptămână Ore săptămână

C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Total Curs Seminar Practică

spec. Sem. 3 Sem. 4 Sem. 1 Sem. 2

Discipline obligatorii 1. Contabilitatea financiară curentă MFC2301 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 5 - 2. Contabilitate financiară de raportare MFC2402 - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5 3. Contabilitate şi gestiune fiscală MFC2303 - - - 0 2 1 - 3 33 22 11 - - E4 - 4 4. Informatică de gestiune (Limbaje) MFC2304 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 5 - 5. Inforrmatică de gestiune (SGBD) MFC2405 - - - 0 2 - 2 4 44 22 22 - - E4 - 5 6. Statistică MFC2306 3 2 - 5 - - - 0 70 42 28 - E3 - 4 - 7. Management financiar-contabil MFC2307 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - Pv3 - 4 - 8. FinanŃele întreprinderii MFC2309 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E3 - 4 - 9. Control financiar-fiscal MFC2310 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 4 - 10. Audit intern MFC2411 - - - 0 2 1 - 3 33 22 11 - - Pv4 - 3 11. Marketing MFC2412 - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5 12. Practică de specialitate* MFC2413 - - - 0 - - - 0 90 - - 90 - CV4 - 3

Discipline opŃionale 13. Istoria economică a României P1 MFC2313a 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 -

Sociologie economică P1 MFC2313b 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 - Economia întreprinderii P1 MFC2313c 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 -

14. Contabilitatea societăŃilor comerciale P2 MFC2414a - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5 Asigurări P2 MFC2414b - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5

Discipline facultative 15.Pedagogie 2. Teoria şi metodologia instruirii şi evaluării

MFC2315 (2) (2) - (4) - - - 0 (56) (28) (28) - (E3) - (5) -

16.Didactica specialităŃii MFC2416 - - 0 (2) (2) - (4) (44) (22) (22) - - (E4) - (5) 17.Limba străină pentru economişti (engleză sau franceză) 1

MFC2317a/ MFC2317b

- (2) - (2) - - - 0 (28) (14) (14) - (Pv3) - (3) -

18. Limba străină pentru economişti (engleză sau franceză) 2

MFC2418a/ MFC2418b

- - - - - (2) - (2) (22) (11) (11) - - (Pv4) - (3)

Total ore pe săptămână 15 9 2 26 12 9 2 23 49 27 22 - - - - Total ore pe an de studiu 776 378 308 90 Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Pv)

5E3 + 2Pv3

5E4+ 1Pv4

+1CV4

Legendă: C = curs; S = seminar; Pv = probă de verificare; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu; DF=disciplină fundamentală; DS=disciplină de specialitate; DC=disciplină complementară; • Stagiul de practică este prevăzut a se efectua în mod compact la sfârşitul semestrului 4.

Page 59: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

CONTABILITATE FINANCIARĂ CURENTĂ Current Financial Accounting

Disciplină obligatorie, sem.III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate financiară

curentă MFC2301 II 3 2 2 - 56 5 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI : 1. Asigurarea unei cunoasteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al

contabilităŃii financiare in consonanta cu noile reglementari europene şi internationale. 2. Prin conŃinutul şi structura sa, disciplina Contabilitate financiară oferă studenŃilor

cunoştinŃe noi despre fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităŃii financiare din România.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Principii şi reguli privind organizarea contabilităŃii financiare

1.1. DefiniŃia contabilităŃii financiare 1.2. Întreprinderea – sferă de acŃiune a contabilităŃii 1.3. Elemente privind normalizarea şi reglementarea contabilităŃii financiare

1.3.1. Definirea normalizării. Dispozitivul normalizării 1.3.2. Cadrul contabil general IASB; definire şi funcŃii; sferă de aplicare; utilizatorii

situaŃiilor financiare; obiectivul situaŃiilor financiare; caracteristicile calitative ale situaŃiilor financiare; imaginea reală şi corectă, imaginea fidelă; structurile situaŃiilor financiare – definire şi recunoaştere; conceptul de capital şi de menŃinere a capitalului.

1.3.3. ReŃeaua de standarde contabile; definire; sferă de aplicare – standarde internaŃionale (IFRS), europene şi locale.

1.4. SituaŃiile financiare 1.4.1. Definire şi obiectiv 1.4.2. SituaŃiile financiare dereglementate – bilanŃul; contul de profit şi pierdere;

situaŃia modificării capitalului propriu; situaŃia fluxurilor de trezorerie; politici contabile şi note explicative.

1.4.3. Conturile anuale reglementate – modele şi scheme prevăzute în Directiva a IV-a a CEE; bilanŃul contabil; contul de profit şi pierdere; anexe la bilanŃ.

1.4.4. SituaŃiile financiare în România

Page 60: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

60

Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor permanente (capitaluri angajate) 2.1. Structura categoriilor de capitaluri 2.2. Contabilitatea capitalului social 2.3. Contabilitatea primelor de capital 2.4. Contabilitatea rezervelor întreprinderii 2.5. Contabilitatea rezultatului reportat 2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 2.7. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaŃiuni 2.8. Contabilitatea creditelor pe termen lung şi a datoriilor diverse pe termen lung.

Capitolul 3. Contabilitatea activelor imobilizate 3.1. Structura activelor imobilizate 3.2. Evaluarea imobilizărilor în contabilitate 3.3. Contabilitatea amortizărilor 3.4. Contabilitatea operaŃiilor privind intrările şi ieşirile de active imobilizate

3.4.1. Principalele căi de intrare a activelor imobilizate 3.4.2. Principalele căi de ieşire a activelor imobilizate

3.5. Contabilitatea operaŃiilor de reevaluare a imobilizărilor 3.6. Contabilitatea subvenŃiilor guvernamentale 3.7. Contabilitatea imobilizărilor financiare – cazuri particulare 3.8. Contabilitatea deprecierii sau pierderea de valoare a imobilizărilor

III.TEME SEMINAR: 1. DefiniŃii şi delimitări privind organizarea contabilităŃii financiare. 2. SituaŃiile financiare între reglementare şi dereglementare. 3. AplicaŃii practice privind contabilitatea capitalurilor. 4. AplicaŃii practice privind contabilitatea activelor imobilizate

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani C. Bazele contabilităŃii, Editura ASE, Bucureşti, 2007, Olimid L. 2. Coman F., Contabilitate financiară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 3. Florea Şt., Bazele contabilităŃii, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, 2006, 4. Feleagă N. Bazele contabilităŃii, Editura Economică, Bucureşti, 2007, Malciu L. 6. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Page 61: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

61

CONTABILITATE FINANCIARĂ DE RAPORTARE Financial Accounting Reporting

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate financiară de

raportare MFC2402 II 4 2 2 - 44 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1. Asigurarea unei cunoaşteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al

contabilităŃii financiare în consonanŃă cu noile reglementări europene şi internaŃionale. 2. Prin conŃinutul şi structura sa, disciplina Contabilitate financiară oferă studenŃilor

cunoştinŃe noi despre fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităŃii financiare din România.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1 Contabilitatea decontărilor cu terŃii - Contabilitatea decotărilor cu furnizorii - Contabilitatea decontărilor cu clienŃii - Contabilitatea decontărilor cu salariaŃii, asigurările sociale, protecŃia socială şi bugetul statului - Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii - Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi - Contabilitatea conturilor de regularizare şi asimilate - Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanŃelor Capitolul 2 Contabilitatea trezoreriei - Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt - Contabilitatea conturilor la bănci - Contabilitatea operatiunilor prin casieria societăŃii comerciale - Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor bancare Capitolul 3 Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor Capitolul 4 Lucrarile contabile de închidere a exerciŃiului financiar - Prezentarea lucrărilor de inchidere - Întocmirea situaŃiilor financiare anuale

Page 62: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

62

II.TEME SEMINAR - AplicaŃii practice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii - AplicaŃii practice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii - AplicaŃii practice privind contabilitatea decontărilor cu salariatii şi bugetul statului - AplicaŃii practice privind contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi - AplicaŃii practice privind contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt - AplicaŃii practice privind contabilitatea cheltuielior şi a veniturilor

III. BIBLIOGRAFIE 1. Caraiani C., Bazele contabilităŃii, Editura ASE, Bucureşti, 2007, Olimid L. 2. Coman F., Contabilitate financiară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 3. Florea Şt., Bazele contabilităŃii, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, 2006, 4. Feleagă N. Bazele contabilităŃii, Editura Economică, Bucureşti, 2007, Malciu L. 5. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

Page 63: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

63

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ

Accounting and Fiscal Administration

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 33; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate şi gestiune fiscală

MFC2303 II 4 2 1 - 33 4 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenŃilor posibilitatea însuşirii cunoştinŃelor necesare pentru a analiza politica fiscala in paralel cu Directivele Europene şi Standardele InternaŃionale de Contabilitate (IAS) respectiv cu Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS).

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Fiscalitatea în dezvoltarea întreprinderilor

- Gestiunea fiscală în deciziile manageriale ale întreprinderilor

- Abordarea fiscalităŃii prin prisma normelor contabile internaŃionale

- Sursele de drept fiscal

- Sistemul fiscal; structura sistemului fiscal

- Concilierea raportului contabilitate-fiscalitate

- Codul fiscal în România

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind veniturile factorului uman angajat în întreprinderi

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind contribuŃiile sociale

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind impozitul pe profit

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind TVA

- Contabilitatea şi fiscalitatea altor taxe şi impozite

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind taxele locale

- Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale şi necorporale

II. TEME SEMINAR

1. Gestiunea fiscala si riscul fiscal 2.1. Definirea si structura sistemului fiscal 2.2. Mecanismul fiscal 2.3. Aparatul fiscal

Page 64: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

64

2.4. Obiectivele fiscalităŃii, politica fiscală, funcŃiile sistemului fiscal 3.1. Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii 3.2. Contabilitatea contribuŃiilor si taxelor angajaŃilor si angajatorilor 4. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit 5. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea TVA 6. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea taxelor locale 7. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea imobilizărilor corporale si necorporale

III. BIBLIOGRAFIE 1. Morariu A. Contabilitatea şi fiscalitatea societăŃilor comerciale, Editura Infomedica, Bucureşti, 1997, 2. Ristea M. Contabilitatea între gestional şi fiscal, Editura Economică, Bucureşti, 1998, 3. **** Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată cu toate modificările şi completările ulterioare în Monitorul Oficial al României nr. 48/2005; 4. **** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, 5. **** Standardele InternaŃionale de Raportare Finaciară (IFRS).

Page 65: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

65

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (LIMBAJE)

Bussiness Data Processing- Languages

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore laborator, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Informatică de gestiune (limbaje)

MFC2304 II 3 2 - 2 56 5 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

Formarea de deprinderi în operarea cu un sistem de gestiune a bazelor de date: - Creare tabele - OperaŃii cu înregistrări - Formulare - Interogări - Rapoarte

În cadrul acestei discipline sunt prezentate următoarele elemente: • conceptele de bază privind organizarea datelor financiar contabile; • sistemul de gestiune a bazelor de date ACCESS; • modelul relaŃional pentru gestionarea bazelor de date; • programarea în limbajul VBA.

Însuşirea cunoştinŃelor se face prin sistemul expunerilor la orele de curs şi prin elaborarea concretă a unor programe din domeniul financiar contabil în cadrul orelor de laborator. În instruire se insistă asupra pregătirii specialistului financiar contabil ca utilizator final .

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date

Conceptul de bază de date. Sistem de gestiune a bazelor de date. Niveluri ierarhice de reprezentare a unei baze de date. Baze de date relaŃionale

Capitolul II.Elemente introductive în ACCESS

SGBD ACCESS : prezentare generală. OperaŃii asupra obiectelor bazei de date. OperaŃii asupra bazei de date. FuncŃii accesibile în dezvoltarea aplicaŃiilor. NoŃiuni privind componentele sistem.

Capitolul III. Modelarea bazelor de date relaŃionale

Cadrul general al modelării datelor. Conceperea bazelor de date folosind normalizarea. Modelul relaŃional al bazei de date (MRD). Studii de caz- specificare probleme.

Page 66: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

66

Capitolul IV. Obiecte de tip tabel

Crearea unei tabele. Definirea relaŃiilor standard între tabele. OperaŃii asupra înregistrărilor din tabele. Utilizarea atributelor de tip Lookup Wizard. Modificarea structurii unei tabele. Moduri de includere a unei tabele într-o bază de date.

Capitolul V.Interogarea bazei de date ACCESS

Obiecte de tip cerere. Cereri de sintetizare a datelor. Cereri de căutare a tuplurilor duplicate. Cereri de căutare a tuplurilor fără corespondent. Cereri încrucişate. Cereri de tip acŃiune.

Capitolul VI. Algebra relaŃională şi limbajul SQL

Limbaje de interogare a bazelor de date. Algebra relaŃională. Limbajul SQL. Definirea cererilor SQL în Access.

Capitolul VII. Obiecte de tip Form

DefiniŃie şi clasificare. Crearea şi modificarea formularelor. Structura formularelor. ProprietăŃile obiectelor Forms. Controale în formulare. ProprietăŃile controalelor. Formulare/subformulare.

Capitolul VIII. Obiecte de tip Report (raport) DefiniŃie şi clasificare. Crearea şi modificarea rapoartelor. Afişarea şi tipărirea rapoartelor. ProprietăŃile rapoartelor. ProprietăŃile secŃiunilor din rapoarte. Controale calculate.

III. LUCRĂRI DE LABORATOR: 1. Gestiunea personalului. Model relaŃional. Tabele. Legături. 2. Gestiunea stocurilor. Model relaŃional. Tabele. Legături. 3. EvidenŃa mijloacelor fixe. Model relaŃional. Tabele. Legături. 4. Aprovizionarea cu mărfuri. Model relaŃional. Tabele. Legături. 5. AgenŃie imobiliară. Model relaŃional. Tabele. Legături. 6. AgenŃie imobiliară. Interogări. 7. AgenŃie imobiliară. Rapoarte.

IV. BIBLIOGRAFIE 1.Jennings R. Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2001, traducere în limba română de Nicolae Ionescu-Crutan, 1.Tudoroiu N., Informatica de gestiune-baze de date, tutorial, Ovidius University Grigore M. Press, ConstanŃa, 2002, 3. Zenovic G. Programare şi baze de date, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 4. Zenovic G., AplicaŃii economice în Visual Basic şi Access, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

Page 67: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

67

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (SGBD) Business Data Processing and SGBD

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore laborator, total ore semestru: 44; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Informatică de gestiune (SGBD)

MFC2405 II 4 2 - 2 44 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Access - Tabele, interogări, formulare, rapoarte, macrouri. - Proiectarea unei baze de date, reducerea datelor la nivel de atomi, menŃinerea

integrităŃii datelor. Crearea tabelelor, crearea relaŃiilor. Bazele formularelor, sub-formulare. Bazele interogării, construirea unor interogări. Bazele rapoartelor, crearea unui raport.

- Interogări de tip TOTAL şi TABEL încrucişat, interogări acŃiune. Importarea şi exportarea datelor. Controale grafice, evenimentele raportului, filtre. Elemente de macroprogramare.

- Depozite de date. Prelucrarea analitică online (OLAP) a datelor - Principii de organizare a datelor pentru prelucrarea analitică online (OLAP).

Caracteristici generale şi tehnici specifice pentru depozite (magazii) de date. - SQL

II. BIBLIOGRAFIE

1.Jennings R. Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2001, traducere în limba română de Nicolae Ionescu-Crutan, 1.Tudoroiu N., Informatica de gestiune-baze de date, tutorial, Ovidius University Grigore M. Press, ConstanŃa, 2002, 3. Zenovic G. Programare şi baze de date, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 4. Zenovic G., AplicaŃii economice în Visual Basic şi Access, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

Page 68: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

68

STATISTICĂ Statistics

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal - învăŃământ zi: 3 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 70; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Statistică MFC2306 II 1 3 2 - 70 4 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Identificarea şi interpretarea corectă, pe baza diferitelor materiale cu specific statistic, a principalelor etape şi noŃiuni utilizate în cercetarea statistică.

2. Stabilirea şi calcularea în funcŃie de scopul urmărit, a principalilor indicatori primari şi derivaŃi cu ajutorul instrumentelor şi metodelor specifice statisticii.

3. Analizarea şi interpretarea în strânsă corelaŃie cu noŃiunile dobândite la alte discipline cu specific economic, a rezultatelor obŃinute în urma prelucrărilor statistice.

4. Selectarea şi utilizarea informaŃiilor cu caracter statistic, din diferite publicaŃii, în studii complexe cu specific economico – financiar.

II.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Introducere în studiul statisticii 1.1. Obiectul de studiu al statisticii social-economice 1.2. Metoda statisticii 1.3. Principalele noŃiuni folosite în statistica social-economică 1.4. Organizarea cercetării statistice

Capitolul II. Observarea statistică 2.2. Organizarea unei observări statistice 2.3. Tipuri de observări statistice 2.4. Conceptul de eroare statistică

Capitolul III. Prelucrarea şi prezentarea datelor statistice 3.1. ConŃinutul prelucrării datelor statistice 3.2. Planul prelucrării statistice 3.3. Metoda grupării 3.4. Metode de prezentare a datelor statistice: serii, tabele, grafice

Capitolul IV. Mărimile relative în statistica social-economică 4.1. NoŃiunea de mărime relativă 4.2. Aspecte tehnice ale utilizării mărimilor relative 4.3. Tipuri de mărimi relative

Page 69: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

69

Capitolul V. Mărimile medii 5.1. Necesitatea folosirii mărimilor medii în statistica social-economică 5.2. CondiŃii de aplicare a mărimilor medii 5.3. Tipuri de mărimi medii: aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică 5.4. Indicatorii de poziŃie: modulul şi cuartilele

Capitolul VI. Indicatorii de variaŃie şi asimetrie 6.1. Rolul indicatorilor de variatie in cercetarea statistică 6.2. VariaŃia intercuartilică şi interdecilică 6.3. Indicatorii de asimetrie

Capitolul VII. Cercetarea selectivă 7.1. NoŃiunea şi avantajele cercetării selective 7.2. CondiŃii de bază ale realizării selecŃiei 7.3. Procedee de selecŃie 7.4. Tipuri de sondaje: simplu, mecanic şi stratificat

Capitolul VIII. Analiza legăturilor dintre fenomenele socialeconomice 8.1. Rolul analizei dependenŃei dintre variabilele economice 8.2. Clasificarea legăturilor statistice 8.3. Metode de studiere a legăturilor statistice 8.4. Analiza regresiei 8.5. Metoda corelaŃiei 8.6. Metode neparametrice de măsurare a intensităŃii legăturilor dintre fenomene

Capitolul IX. Analiza seriilor cronologice 9.1. NoŃiunea şi particularităŃile seriilor cronologice 9.2. Construirea seriilor cronologice 9.3. Indicatorii seriilor cronologice 9.4. Prelucrarea statistică a unei serii cronologice 9.5. Metode de ajustare a seriilor cronologice

Capitolul X. Metoda indicilor 10.1. ConŃinutul, importanŃa şi clasificarea indicilor 10.2. Principalele categorii de indici utilizaŃi în cercetările statistice 10.3. Metode de descompunere a dinamicii unui indicator complex

Capitolul XI. Indicatorii sintetici ai economiei naŃionale 11.1. Economia naŃioanală – sistem cibernetic 11.2. Clasificări şi nomenclatoare utilizate în activitatea economică 11.3. Rolul sistemului de indicatori ce caracterizează economia naŃională 11.3.1. Structura sistemului de indicatori macroeconomice 11.4. Sistemul Conturilor NaŃioanale – instrument de analiză a activităŃii economice

Capitolul XII. Indicatorii statistici ai potenŃialului economic 12.1. AvuŃia naŃională – indicator al potenŃialului economic 12.1.1. Evaluarea avuŃiei naŃionale şi sursele de date 12.2. Indicatorii statistici ai potenŃialului uman 12.2.1. Indicatorii resurselor de muncă 12.2.2. Indicatorii eficienŃei utilizării potenŃialului uman 12.3. Indicatorii statistici ai capitalului fix 12.3.1. Evaluarea fondurilor fixe 12.3.2. Structura mijloacelor fixe 12.4. Indicatorii statistici ai capitalului circulant 12.4.1. Mărimea capitalului circulant

Page 70: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

70

Capitolul XIII. Rolul indicatorilor micro si macroeconomici în procesul de analiză economică 13.1. Statistica rezultatelor factorilor de producŃie la nivel microeconomic 13.1.1. Indicatorii statistici la nivelul agentului economic 13.1.2. Aspecte ale analizei rentabilităŃii 13.2. Măsurarea rezultatelor la nivel macroeconomic 13.3. Analiza structurii şi dinamicii economiei naŃionale

Capitolul XIV. Indicatorii nivelului de trai 14.1. Sistemul de indicatori ai nivelului de trai 14.2. Indicatorii veniturilor populaŃiei 14.2.1. Salariul real şi indicele salariului real 14.2.2. Veniturile reale ale populaŃiei 14.3. Indicele preŃului de consum 14.4. Indicatorii consumului populaŃiei 14.4.1. Consumul final de bunuri şi servicii 14.4.2. Structura consumului 14.4.3. Indicatorii consumului final al populaŃiei 14.5. Indicatorii sintetici ai dezvoltării umane

Capitolul XV. Indicatorii financiari-monetari, rolul acestora în cadrul mecanismului economic 15.1. Capacitatea şi necesarul de finanŃare 15.2. Indicatorii bugetului public 15.3. Indicatorii monetari

Capitolul XVI. Statistica indicatorilor bursieri 16.1. PiaŃa bursieră – premise ale apariŃiei, importanŃă 16.2. FuncŃiile şi structura pieŃeibursiere 16.3. Sistemul de indicatori ai bursei 16.4. Indicii bursieri

Capitolul XVII. ProporŃii şi corelaŃii macroeconomice 17.1. Principalele variabile macroeconomice şi corelaŃiile din acestea 17.1.1. CorelaŃia dintre ritmul de creştere al produsului intern brut şi rata şomajului 17.1.2. CorelaŃia dintre rata inflaŃiei şi rata şomajului 17.1.3. CorelaŃia dintre ritmul de creştere al produsului intern brut şi rata inflaŃiei 17.2. CorelaŃii de bază ale creşterii economice

III.TEME SEMINAR

1. Selectarea în funcŃie de scopul urmărit, a metodelor de structurare a datelor observate, în vederea prelucrării statistice, şi calcularea indicatorilor derivaŃi.

2. Utilizarea indicatorilor de variaŃie în determinarea gradului de reprezentativitate a mediei şi a aprecierii asimetriei.

3. Rolul selecŃiei aleatoare în studierea unei părŃi din colectivitatea totală. 4. DependenŃa dintre fenomenele social-economice, studiată cu ajutorul regresiei şi

corelaŃiei 4. Analiza pe baza seriilor cronologice a fenomenelor social-economice 5. Utilizarea metodei indicilor în analiza potenŃialului economic al unei Ńări. 6. Efecte ale influenŃei preŃurilor asupra puterii de cumpărare a populaŃiei 7. Indicatorii macroeconomci, bază a studierii corelaŃiilor şi proporŃiilor la nivelul

economiei naŃionale.

Page 71: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

71

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Balu M.E. Bazele statisticii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, 2. Capanu I. (coord.) Statistică macroeconomică, Editura Economică, Bucureşti, 1997, 3. Isaic Maniu Al. (coord.) Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004, 4. Neacşu G. Statistică microeconomică şi macroeconomică, Editura Universitară, Bucureşti, 2006, 5. Neacşu G. Concepte şi metode utilizate în statistică Editura Universitară, Bucureşti, 2009, 6. Popescu A.(coord.) Statistică-teorie, aplicaŃii teste grilă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, 7. łarcă M. Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.

Page 72: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

72

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Financial-Accounting Management

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Management financiar-contabil

MFC2307 II 3 2 1 - 42 4 Pv3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul disciplinei îl reprezintă formarea unor specialişti cu profunde cunoştinŃe

teoretice care să fie transformate în competenŃe profesionale prin aplicarea instrumentelor de lucru specifice managementului financiar contabil.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul 1. Managementul funcŃiilor întreprinderii 1.1. Procesul managerial 1.2. Functiile managementului 1.3. Firma şi functiunile sale

Capitolul 2. Managementul financiar contabil 2.1. Concept, obiective 2.2. Domenii de abordare 2.3. Organizarea activităŃii financiar-contabile

Capitolul 3. Mecanisme,fluxuri si cicluri financiare 3.1. Mecanisme financiare 3.2. Fluxuri financiare 3.3. Cicluri financiare

Capitolul 4. Componentele managementului financiar 4.1. Planificarea financiara 4.2. Definirea şi rolul B.V.C. 4.3. ConŃinutul şi structura B.V.C. 4.4. Principalii indicatori economico-financiari 4.5. Alte modalităŃi de întocmire a bugetelor financiare

Capitolul 5. Capitalurile intreprinderii 5.1. Capitalurile proprii ale intreprinderii 5.2. Capitalurile imprumutate 5.3. PiaŃa capitalurilor 5.4. Costul capitalurilor

Capitolul 6. Echilibrul financiar 6.1. Analiza echilibrului financiar 6.2. Indicatorii echilibrului financiar

Page 73: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

73

Capitolul 7. Analiza financiar contabilă în managementul întreprinderii 7.1. Metode şi tehnici de analiză economico-financiară 7.2. Analiza situaŃiei financiare a întreprinderii

Capitolul 8. Analiza financiara a bilantului contabil 8.1. Componentele de baza ale bilanŃului contabil 8.2. Conceptul de factor restrictiv 8.3. Analiza riscului

Capitolul 9. Rata rentabilitatii contabile 9.1. Metoda cash-flow-ului actualizat 9.2. Managementul fluxurilor de numerar 9.3. Rata internă de rentabilitate

Capitolul 10. Decizia financiară 10.1. Strategii şi politici financiare 10.2. Deciziile financiare 10.3. Riscul în managementul financiar

Capitolul 11. Măsurarea rezultatelor economico-financiare 11.1. Informatia financiara şi utilizarea ei 11.2. Factorii şi elementele cheie cu implicaŃii asupra rezultatelor financiare

Capitolul 12. Extinderea activităŃii unei întreprinderi 12.1. Motivatia extinderii activitatii 12.2. Strategii de extindere a unei activităŃi 12.3. Decizia de achiziŃii

Capitolul 13. Creşterea valorii acŃionarului 13.1. Conceptul de valoare a acŃionarului 13.2. Analiza valorii acŃionarului

Capitolul 14. Anticiparea eşecului unei întreprinderi 14.1. Cauzele ce conduc la faliment 14.2. Analiza rapoartelor financiare ale întreprinderii

14.3. Factorii şi informaŃiile ce ajută la anticiparea eşecului unei întreprinderi

II. BIBLIOGRAFIE 1. Manolescu Gh. Managementul financiar, Editura Economică, Bucureşti 1995, 2. Mihu Şt. Managementul financiar contabil al întreprinderii, Editura Europolis, ConstanŃa, 2005, 3. Robinson R. Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

Page 74: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

74

FINANłELE ÎNTREPRINDERII

Company Finances

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

FinanŃele întreprinderii MFC2309 II 1 2 1 - 42 4 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Identificarea şi fundamentarea, pentru cele trei modalităŃi de manifestare a finanŃelor private: teorie, politică şi practică financiară, a elementelor comune – rentabilitate şi risc.

2. EvidenŃierea aspectelor teoretice şi practice concrete la nivelul întreprinderii generate de activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară şi efectuarea unei analize financiare capabile să realizeze o diagnosticare a stării de performanŃă, o măsurare a creşterii valorii întreprinderii.

3. Dimensionarea stocurilor şi asigurarea resurselor de finanŃare. 4. Identificarea costului diferitelor forme de finanŃare în alegerea investiŃiei şi luarea

deciziei de finanŃare.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Analiza echilibrului financiar

BilanŃul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Descrierea contabilă. SituaŃia netă Indicatori ai echilibrului financiar

Capitolul 2. Analiza rezultatelor de gestiune Contul de rezultate Soldurile intermediare de gestiune Capacitatea de autofinanŃare AutofinanŃarea

Capitolul 3. Cash-flow-ul de gestiune şi tabloul de finanŃare Cash-flow-ul de exploatare şi cash-flow-ul de gestiune ConŃinutul tabloului de finanŃare Articularea tabloului de finanŃare cu bilanŃul şi contul de rezultate Tipologia tabloului de finanŃare

Capitolul 4. Diagnosticul financiar al rentabilităŃii şi al riscului Diagnosticul rentabilităŃii întreprinderii Diagnosticul riscului

Page 75: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

75

Capitolul 5. NecesităŃile de finanŃare a activităŃii întreprinderii Ciclul financiar si ciclul de exploatare Viteza de rotaŃie a capitalurilor Sistemul de rate cinetice Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar

Capitolul 6. Bugetele întreprinderii Bugetul – instrument de planificare financiară Sistemul bugetar al întreprinderii Bugetul vânzărilor Bugetul producŃiei

Capitolul 7. Gestiunea ciclului de exploatare NoŃiunea de trezorerie Bugetul de trezorerie Elaborarea bugetului de trezorerie Previziunea încasărilor şi a plăŃilor Acoperirea soldurilor de trezorerie

Capitolul 8. Determinarea necesarului de finanŃare a cheltuielilor de exploatare Metode de determinare a necesarului de finanŃare a cheltuielilor de exploatare Metode analitice de determinare a necesarului de finanŃare a cheltuielilor de exploatare Metode sintetice de determinare a nevoii de finanŃare a cheltuielilor de exploatare

III.TEME SEMINAR: 1. Analiza indicatorilor de echilibru financiar 2. Analiza rezultatelor întreprinderii 3. Analiza cash-flow-ul întreprinderii şi tabloul de finanŃare 4. Analiza diagnosticul financiar al rentabilităŃii şi al riscului 5. Planificarea financiară a întreprinderii 6. Gestiunea stocurilor 7. Metode de determinare a necesităŃilor de finanŃare a activităŃii întreprinderii 8. Previziunea trezoreriei 9. Decizia de finanŃare şi decizia de investiŃii

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Achimescu G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Sinteze teoretice, aplicaŃii practice, Verişan C.A. teste grilă, Editura Europolis, ConstanŃa, 2008, 2. Marin D., Gestiunea financiară a întreprinderii. Teste grilă. Răspunsuri.AplicaŃii. Probleme, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2005, 3. Marin D. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006, 3. Stancu I. FinanŃe. Teoria pieŃelor financiare. FinanŃele întreprinderii. Gestiunea şi analiza financiară., Editura Economică, 2005.

Page 76: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

76

CONTROL FINANCIAR – FISCAL Tax and financial control

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Control financiar-fiscal

MFC2310 II 3 2 2 - 56 4 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

Capitolul I. Controlul financiar-abordare din perspective teoretice 1.1. Controlul financiar-funcŃie a managementului 1.2. Definirea, obiectul şi sfera de activitate a controlului financiar 1.3. FuncŃiile controlului financiar 1.4. Formele controlului financiar 1.5. Sistemul de documente primare şi evidenŃa tehnico-operativă şi contabilă: obiect şi sursă de informaŃii pentru controlul financiar

Capitolul II. Metodologia de exercitare a controlului financiar 2.1. Sistemul metodologic de control financiar 2.2. Procedee de control financiar

Capitolul III. InspecŃia fiscală 3.1.Principii generale privind aplicarea Codului de procedură fiscală 3.2. Sfera inspecŃiei fiscale 3.3. Înregistrarea fiscală şi evidenŃa contabilă şi fiscală 3.4. DeclaraŃia fiscală

Capitolul IV. Programarea, desfăşurarea şi finalizarea activităŃii de control financiar şi fiscal 4.1. Programarea activităŃii de control 4.2. Pregătirea acŃiunii de control 4.3. Exercitarea controlului 4.4. Întocmirea actelor de control 4.5. Stabilirea răspunderii ca modalitate de finalizare a controlului financiar-fiscal

Capitolul V. Controlul financiar propriu al entităŃilor economice 5.1. Controlul financiar preventiv 5.2. Controlul financiar preventiv propriu 5.3. Controlul financiar preventiv delegat 5.4. Controlul financiar de gestiune 5.5. Auditul public intern 5.6. Controlul exercitat de cenzori

Capitolul VI. Controlul financiar al statului 6.1. Obiectivele controlului financiar al statului

Page 77: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

77

6.2. Ministerul FinanŃelor Publice 6.3. AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală 6.4. Garda Financiară 6.5. ParticularităŃi în exercitarea metodologiilor de control pe tipuri de obiective

CAPITOLUL VII. CreanŃele şi obligaŃiile fiscale 7.1. GeneralităŃi 7.2. Colectarea creanŃelor fiscale 7.3. Accesoriile creanŃelor fiscale 7.4. ModalităŃi de stingere a creanŃelor fiscale

Capitolul VIII. Curtea de Conturi 8.1. Organizarea, personalul şi conducerea CurŃii de Conturi 8.2. AtribuŃiile de control ale CurŃii de Conturi 8.3. Controlul ulterior al CurŃii de Conturi 8.4. AtribuŃiunile jurisdicŃionale ale CurŃii de Conturi

II.OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1. Disciplina „Control financiar” prezintă elemente teoretice, legislative, organizatorice si

metodologice, precum şi studii de caz privind controlul financiar propriu exercitat de unitătile patrimoniale, controlul exercitat la nivelul executivului de către Ministerul FinanŃelor Publice şi la nivelul legislativului, prin Curtea de Conturi.

2. Studierea si înŃelegerea problematicii cuprinse în programa analitică presupune utilizarea cunoştinŃelor obtinute de studenti la disciplinele de contabilitate, drept, finanŃe şi fiscalitate. ConŃinutul problemelor are caracter selectiv, de sinteză interdisciplinară.

3. Disciplina urmăreşte să transmită cursantilor tehnicile controlului financiar şi gestionar şi cele ale auditului public intern.

III.TEME SEMINAR: - Teste de autoevaluare privind rolul, funcŃiile şi formele controlului financiar - Test grilă privind procedeele şi tehnicile de control financiar - Test de evaluare privind valorificarea constatărilor controlului financiar - Teste privind însuşirea metodologiei de calcul a dobânzilor pentru neplata în termen a obligaŃiilor bugetare - Teste privind metodologia de calcul a impozitului pe profit - Teste privind însuşirea metodologiei de amânare şi eşalonare la plată a arieratelor bugetare

IV. BIBLIOGRAFIE:

1. Boulescu M. Controlul financiar - fiscal, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 2. Mitran P.C. Controlul financiar - fiscal. Expertiza contabilă, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2004, 3. Popeangă P. Organizarea şi exercitarea controlului financiar-contabil, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, 4. *** O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, cu modificările ulterioare, 5. *** O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, 6. *** O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, 7. *** H.G. nr. 735/2003 privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului FinanŃelor Publice.

Page 78: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

78

AUDIT INTERN Internal Audit

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru 33; 3 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Audit intern MFC2411 II 4 2 1 - 33 3 Pv4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

• Asigurarea unei cunoaşteri specializate a conceptului de audit intern, a obiectivelor sale şi a rolului său în cadrul entităŃilor patrimoniale.

• Asigurarea cunoaşterii modului de organizare al auditului intern, locului şi rolului auditorului intern în cadrul organizaŃiei.

• Prezentarea diferenŃelor şi a asemănărilor dintre auditul intern, controlul intern şi auditul extern.

• Parcurgerea etapelor în cadrul unei misiuni de audit intern, începând cu planificarea auditului intern, derularea misiunilor şi elaborarea raportului de audit intern.

• Asimilarea metodelor şi tehnicilor specifice unei misiuni de audit intern, întocmirea dosarului de audit şi a documentelor de lucru.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Auditul intern - funcŃie nouă a managementului modern

2. Auditul intern versus audit extern

3. Audit intern versus control intern

4. Organizarea departamentului de audit intern

5. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern

6. Principiile fundamentale ale auditului intern

7. Auditul intern si frauda

8. Misiunea de audit intern si etapele acesteia

9. Metode si tehnici de audit intern

10. Dosarul de audit si documentele de lucru

11. Elaborarea raportului de audit intern

12. Recomandari si monitorizarea raportului de audit intern

13. Eficacitatea auditului intern

14. ContribuŃia auditului intern la procesul de guvernare a entităŃii

Page 79: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

79

III.TEME SEMINAR

1.Audit intern: retrospectiva si perspective

2.Auditul intern: concept si obiective

3.Tipuri de audit intern

4. Carta auditului intern

5. AtribuŃiile departamentului de audit intern si pozitia auditului intern

6. Desfasurarea activitatii de audit intern: planificare misiune, plan de audit intern

7.Analiza riscurilor

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu M., Fundamentele auditului, Editura Didactică si pedagogică, GhiŃă M., Bucureşti, 2001,

Mareş V. 2. Boulescu M., Audit şi control financiar, Editura Fundatiei Romania de Mâine, Bucureşti 2006, 3. Boulescu M.,. Control financiar intern şi audit intern la entităŃile publice, Editura

Barnea C Economică, Bucureşti, 2004, 4. *** Normele Profesionale ale ActivităŃii de Audit Intern.

Page 80: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

80

MARKETING Marketing

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru: 44; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Marketing MFC2412 II 4 2 2 - 44 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Să dezvolte o categorie de profesionişti în domeniul marketingului, în România, care să contribuie la dobândirea avantajului competitiv pe piaŃă, pentru organizaŃiile în care vor acŃiona în calitate de manageri sau specialişti.

2. Dezvoltarea cunoştinŃelor, abilităŃilor şi performanŃelor în domeniul marketingului, asigurarea condiŃiilor necesare pentru desfăşurarea la standarde înalte a activităŃii de pregătire a viitorilor profesionişti în marketing.

3. PoziŃionarea favorabilă a marketingului şi profesiunilor de marketing în România, la nivelul mediului universitar şi de afaceri.

4. Creşterea competivităŃii şi profitabilităŃii organizaŃiilor româneşti, pentru a face faŃă exigenŃelor şi provocărilor generate de integrarea Ńării noastre în Uniunea Europeană şi de procesul globalizării.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul 1. EsenŃa marketingului 1.1. Contextul apariŃiei şi promovării marketingului 1.2. Conceptul de marketing 1.3. FuncŃiile marketingului

Capitolul 2. ApariŃia şi dezvoltarea marketingului 2.1. Etape în evoluŃia teoriei şi practicii marketingului 2.2. InstituŃii şi organisme de marketing 2.3. ValenŃele şi universalitatea marketingului 2. 4. Specializarea marketingului în activităŃile economice 2. 5. Marketingul în domenii noneconomice

Capitolul 3. ConŃinutul mediului de marketing 3.1. Mediul extern al intreprinderii 3. 2. Mediul intern: conŃinut şi structură 3. 3. RelaŃiile întreprinderii cu mediul extern

Capitolul 4. PiaŃa întreprinderii 4. 1. ConŃinutul pieŃei întreprinderii 4. 2. Sfera pieŃei întreprinderii 4. 3. Dimensiunile pieŃei întreprinderii

Page 81: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

81

4. 4. Dinamica pieŃei întreprinderii

Capitolul 5. ConcurenŃa 5. 1. Obiectul şi conŃinutul concurenŃei 5. 2. Formele concurenŃei 5. 3. Nivelul şi tipologia concurenŃilor

Capitolul 6. Conjunctura pieŃei 6.1. ConŃinutul conjuncturii pieŃei 6. 2. Factorii care determină conjunctura pieŃei 6. 3. Indicatorii utilizaŃi în analiza conjuncturii pieŃei

Capitolul 7. Proiectarea cercetărilor de marketing 7. 1. ConŃinutul cercetărilor de marketing 7. 2. Aria cercetărilor de marketing 7. 3. Tipologia cercetărilor de marketing 7. 4. Organizarea cercetării de marketing

Capitolul 8. Metode şi tehnici de culegere şi analiză a informaŃiilor în cercetările de marketing 8.1. Măsurarea şi scalarea fenomenelor în cercetările de marketing 8.2. Metode de obŃinerea a informaŃiilor 8.3. Analiza informaŃiilor în cercetările de marketing

Capitolul 9. Studierea şi modelarea comportamentului consumatorului 9.1.NoŃiunea şi dimensiunile comportamentului consumatorului 9.2.Teorii fundamentale şi modele globale privitoare la comportamentul consumatorului 9.3.PosibilităŃi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 9.4.Modelarea comportamentului consumatorilor

Capitolul 10. Studierea pieŃei 10.1 Coordonatele globale ale studierii pieŃei 10.2. Obiectivul analizei pieŃei 10.3. Studierea pieŃei şi mediului concurenŃial 10.4. Segmentarea şi tipologia pieŃei

Capitolul 11. Previziuni de marketing 11.1. ConŃinutul şi rolul previziunilor de marketing 11.2. Clasificarea metodelor de previziune în marketing 11.3. Metode cantitative de previziune 11.4. Metode calitative de previziune 11.5. Criterii de comparare şi selecŃie a metodelor de previziune

Capitolul 12. Strategia de piaŃă 12.1. ConŃinutul şi locul strategiei de piaŃă 12.2. Factorii determinării strategiei de piaŃă 12.3. Tipologia strategiilor de piaŃă

Capitolul 13. Politica de produs 13.1. AtribuŃii şi domenii decizionale în politica de produs 13.2. SemnificaŃii ale produsului în optica de marketing 13.3. Gama de produse 13.4. Conducerea procesului inovaŃiei de produs 13.5. Lansarea produselor noi pe piaŃă

Capitolul 14. Politica de preŃ 14.1. Costuri şi preŃuri de marketing 14.2. PreŃul - instrument de marketing 14.3. Strategia de preŃ şi politica preŃurilor

Capitolul 15. Politica de distribuŃie

Page 82: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

82

15.1. ConŃinutul şi rolul distribuŃiei 15.2. Canale de marketing 15.3. Sistemul logistic 15.4. Strategia de distribuŃie

Capitolul 16. Politica promoŃională 16.1.Sistemul de comunicaŃie al întreprinderii moderne şi activitatea promoŃională 16.2. Structura activităŃii promoŃionale 16.3. Strategii promoŃionale 16.4. OperaŃionalizarea politicii promoŃionale

Capitolul 17. Organizarea activităŃii de marketing 17.1. Cadrul general de abordare a organizării activităŃii de marketing 17.2. Locul activităŃii de marketing în structura organizatorică a întreprinderii 17.3. AtribuŃiile şi sistemul de relaŃii ale compartimentului de marketing 17.4. Structura internă a compartimentului de marketing 17.5 Personalul compartimentului de marketing

Capitolul 18. Planificarea şi planul de marketing 18.1. Planificarea strategică 18.2. Planul de marketing 18.3. Auditul de marketing 18.4. Elaborarea strategiilor de marketing 18.5. Programul de marketing 18.6. Organizarea planificării de marketing

III. TEME SEMINAR: - Test grilă la bazele marketingului. - Test grilă privind cercetările de marketing - Test grilă vizand tehnicile promoŃionale - Test grilă privind studiul comportamentului consumatorului - Teste prind analiza mediului de marketing - Teste privind gestiunea forŃelor de vanzare - Test de autoevaluare privind marketingul strategic - Studii de caz - AplicaŃii practice

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Epure M., Cercetări de marketing. Teorie, aplicaŃii, probleme de rezolvat, întrebări de Gârdan D. A., autoevaluare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, Geangu I.P., Gudei S.C. 2. Epure M. Metode şi tehnici moderne în cercetările de marketing, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 3. Mitran P.C., Caiet de seminar, Teste grilă şi aplicaŃii practice, EdiŃia a III-a, revizuită, Editura HIG Muntenia, ConstanŃa, 2007, 4. Mitran P.C. Marketing, Note de curs, 2008, 5. Olaru S. Marketing. Elemente introductive, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2008,

6. Pistol Gh. Marketing, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

Page 83: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

83

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Practice

Disciplină obligatorie, sem. IV; total ore semestru: 90; 3 credite; colocviu.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Practică de specialitate

MFC2413 II 4 - - - 90 3 CV4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Organizarea activităŃii financiar contabile - ConŃinutul şi structura BVC - Întocmirea BVC - Întocmirea bugetului activităŃii de trezorerie - Repartizarea profitului întreprinderii - Principalii indicatori economico financiari - Costul capitalurilor întreprinderii - Analiza echilibrului financiar - Indicatorii echilibrului financiar - Metode şi tehnici de analiza economico financiară - Analiza situaŃiei financiare a întreprinderii - Analiza financiară a bilanŃului contabil - Strategii şi politici financiare - Deciziile financiare operaŃionale - Deciziile financiare strategice - Strategii de extindere a activităŃii întreprinderii

- Decizia de achiziŃii

II. BIBLIOGRAFIE

1. Manolescu Gh. Managementul financiar, Editura Economică , Bucureşti, 1995, 2. Mihu Şt. Management financiar contabil al întreprinderii, Editura Europolis, ConstanŃa 2005, 3. Robinson S. Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 1997.

Page 84: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

84

ISTORIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI Economic History

Disciplină opŃională, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Istoria economică a

României MFC2313a II 3 2 1 - 3 4 Pv3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

Obiectivul general al disciplinei Istoria economică a României îl constituie

înŃelegerea evoluŃiilor economice din perspectiva devenirii (transformărilor) societăŃii. Scopul cursului este de a forma gândirea economică a viitorului licenŃiat în ştiinŃe economice prin înŃelegerea proceselor fundamentale ale evoluŃiei economiei româneti şi europene în ultimele două secole.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Economia în perioada getodacică şi Dacia Traiană - Economie si societate în Ńările române din secolul al XI-lea până la sfârşitul secolului al XVI-lea - Economie si societate în Ńările române de-a lungul secolului al XVII-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea - Economia si societatea românească de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la revoluŃia din 1848 - Formarea economiei moderne de piaŃă (1821-1914) - Economia românească în anii 1921-1929 - Economia României în perioada 1930-1944 - Economia României în perioada 1945-1989 - Economia României după 1989

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. InstituŃionalizarea economiei de piaŃă în Europa occidentală; evoluŃia sistemelor monetare şi financiar bancare. (1 oră) 2. Politica şi legislaŃia economică a proceselor de tranziŃie şi modernizare economică a României. (2 ore) 3. ÎnfiinŃarea sistemelor monetar şi de credit moderne în România. (2 ore) 4. Politici comerciale externe: liberul schimb şi protecŃionismul industrial şi rezultatele lor în perioada 1859 2000. (4 ore) 5. Creditarea şi finanŃarea economiei Româneti. InvestiŃiile externe în România. Controverse asupra rolului capitalului extern. (2 ore) 6. Moneda naŃională: modificări valutare în perioada 1867 2000. (2 ore)

Page 85: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

85

7. Nivelul şi stadiul de evoluŃie economico socială a României, în comparaŃie cu economia europeană. (1 oră)

III. BIBLIOGRAFIE 1. Constantinescu N.N. Istoria economică a României, Editura Economică, Bucureşti, 1997, 2. Niculescu N. Istoria economică a României, Editura Europolis, ConstanŃa, 1999, 3. Scurtu I. Istoria contemporană a României. 1918-2003, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

Page 86: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

86

SOCIOLOGIE ECONOMICĂ

Economic Sociology

Disciplină opŃională, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Sociologie economică

MFC2313b II 3 2 1 - 3 4 Pv3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

Obiectivul general al disciplinei „Sociologie economică” îl constituie transmiterea

şi familiarizarea studenŃilor cu o serie de elemente de bază aflate la graniŃa dintre ştiinŃele economice şi cele sociologice. În acest sens, se urmăreşte aprofundarea principalelor cunoştinŃe din domeniul economic şi sociologic, interpretarea principalelor intercorelaŃii dintre economie şi sociologie.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Obiectul de studiu şi problematica sociologiei economice - Dezvoltarea istorică a sociologiei economice ca ştiinŃă pe plan naŃional şi internaŃional - Metode şi tehnici de cercetare în sociologia economică - RelaŃia sociologiei economice cu alte ştiinŃe - Sociologia economică şi societatea civilă - Personalitatea umană - Raporturile între stadiile dezvoltării psihice umane şi stadiile economice - CondiŃionarea psiho-socială şi socio-economică a individului uman - Comportamentul uman - Comportamentul economic - Comunicarea interumană - Specificul comunicării umane în mediul economic - Teorii explicative ale comunicării în mediul economic - Sistemul social - Sistemul economic - EvoluŃia sistemului socio-economic în România post-decembristă

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Economia şi sociologia – ştiinŃe socio-umane importante; (1 oră) 2. Statutul şi determinările sociologiei economice; (2 ore) 3. AplicaŃiile teoriilor şi doctrinelor sociologiei economice; (3 ore) 4. Raportul om economie societate; (2 ore)

Page 87: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

87

5. Comportamentul consumatorului – influenŃare şi modelare; (3 ore) 6. Comunicarea ca liant al acŃiunilor umane; (2 ore) 7. Economia şi societatea românească în perioada contemporană. (1 oră)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu N. Reformă şi redresare economică, Bucureşti, Editura Economică, 1995, 2. Dobrescu E. Sociologie economică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 3. McLuhan M. Galaxia Gutemberg, Editura Politică, Bucureşti, 1979.

Page 88: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

88

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII Business Administration

Disciplină opŃională, sem. III; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Economia întreprinderii

MFC2313c II 3 2 1 - 3 4 Pv3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Cunoaşterea de către studenŃi a problemelor de bază a economiei şi gestiunii întreprinderii.

2. Cunoaşterea de către studenŃi a structurii de organizare, a gestiunii funcŃiilor întreprinderii precum şi a strategiei economice a acestora.

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

- Întreprinderea şi mediul ambiant - Structura organizatorică a întreprinderii - Gestiunea funcŃiei de producŃie a întreprinderii - Gestiunea funcŃiei comerciale a întreprinderii - Gestiunea funcŃiei resurselor umane a întreprinderii - Gestiunea funcŃiei financiar contabile a întreprinderii - Sistemul decizional al întreprinderii - Strategii economice ale întreprinderii

III. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Rolul şi locul agentului economic în economia concurenŃială. Întreprinderea – agent economic – în cadrul pieŃei. (1 oră)

2. Rolul mediului extern în activitatea întreprinderii. RelaŃia întreprindere – piaŃă. (2 ore) 3. Întreprinderea – sistem cibernetic. Scopurile şi funcŃiunile întreprinderii. (2 ore) 4. Structura organizatorică a întreprinderii moderne. Concept şi componente. (2 ore) 5.FuncŃiile (atributele) managementului întreprinderii. Concept, caracteristici şi structură.

(2 ore) 6. Rolul deciziei în managementul întreprinderii. (2 ore) 7. Strategia economică a întreprinderii moderne. NoŃiune, componente şi tipologii.

Planul, instrument de realizare a strategiei economice. (3 ore)

Page 89: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

89

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Florea S. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Ex Ponto, ConstanŃa 2008, 2. Bărbulescu C. Economia şi gestiunea intreprinderii, Editura Economică, Bucureşti 1995, 3. Bărbulescu C. Managementul producŃiei industriale, Editura Economică, Bucureşti 1996, 4. Ploaie V. Economia şi gestiunea firmei, Editura Ovidius, ConstanŃa 1995, 5. Ploaie V. Economia întreprinderii, Editura Ovidius, ConstanŃa 2001, 6. Constantinescu D. Economia întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2000.

Page 90: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

90

CONTABILITATEA SOCIETĂłILOR COMERCIALE Bussiness Firms Accounting

Disciplină opŃională, sem. IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru 44; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitatea societăŃilor comerciale

MFC2414a II 4 2 2 - 44 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Asigurarea unei cunoaşteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al contabilităŃii aprofundate în consonanŃă cu noile reglementari europene şi internaŃionale

2. Realizarea unei cunoasteri aprofundate, cu accent pe abordările practice privind aspecte legate de fuziune, lichidare, leasing, contabilitate consolidată

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI :

- Contabilitatea achiziŃiei de societăŃi comerciale - Contabilitatea fuziunii şi divizării societăŃilor comerciale - Contabilitatea dizolvării şi lichidării societăŃilor comerciale - Contabilitatea operaŃiilor de leasing - Contabilitatea consolidată

III. BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu L. Contabilitate aprofundată, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005,

2. Ionescu L. Contabilitate aprofundată, teste grilă şi aplicaŃii practice, Editura IlincuŃă L. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, 3. Iatan E. Contabilitate aprofundată, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2004, 4. Iatan E., Contabilitate aprofundata (contabilitatea întreprinderilor în conformitate Elefterie L. cu directivele europene şi OMPF 1752/2005), Editura Muntenia, ConstanŃa, 2007.

Page 91: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

91

ASIGURĂRI

Insurance

Disciplină opŃională, sem.IV; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 seminar, total ore semestru: 44; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Asigurări MFC2414b II 4 2 2 - 44 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

Disciplina „Asigurări” este o disciplină de specialitate cu caracter aplicativ. Prin conŃinutul său, se realizează îmbogăŃirea cunoştinŃelor privind calcularea primelor de asigurare, contractarea asigurării, constatarea, evaluarea şi stabilirea despăgubirii de asigurare şi a sumei asigurate. Totodată se prezintă tehnica de realizare a asigurărilor şi reasigurărilor şi problemele privind organizarea, conducerea, echilibrul financiar şi eficienŃa activităŃii în domeniul asigurărilor interne şi internaŃionale.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. ImportanŃa protecŃiei omului şi a bunurilor sale împotriva calamităŃilor naturale şi a accidentelor. Conceptul de asigurare 1.1. Fenomenele naturale şi accidentele – pericole permanente pentru viaŃa şi bunurile oamenilor 1.2. Tipuri de protecŃie a oamenilor şi a bunurilor împotriva fenomenelor şi accidentelor 1.3. Tipuri de fonduri de asigurare 1.4. Conceptul de asigurare

1.4.1. Aspecte juridice 1.4.2. Aspecte economice 1.4.3. Alte abordări economice şi financiare ale asigurării

Capitolul II. PiaŃa asigurărilor 2.1. Caracteristicile pieŃei asigurărilor 2.2. Dinamica şi structura pieŃei asigurărilor

Capitolul III. Dinamica asigurărilor şi incidenŃa acestora asupra economiei 3.1. Dinamica asigurărilor 3.2. IncidenŃa asigurărilor asupra economiei

Capitolul IV Elementele tehnice ale asigurărilor

Capitolul V Clasificarea asigurărilor

Capitolul VI Asigurările de bunuri

Capitolul VII Asigurările de persoane 7.1. Riscurile în asigurările de persoane 7.2. CondiŃiile generale şi speciale ale asigurărilor de persoane practicate în România

Page 92: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

92

Capitolul VIII. Asigurarea de răspundere civilă 8.1. Trăsăturile principale şi importanŃa asigurărilor de răspundere civilă 8.2. Asigurările de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule 8.3. Alte asigurări de răspundere civilă

Capitolul IX. Asigurări externe 9.1. Asigurarea maritimă

9.1.1 Conceptul de avarie 9.1.2. Asigurare bunurilor în timpul transportului 9.1.3. Asigurarea navelor maritime şi fluviale 9.1.4. Asigurarea de protecŃie şi indemnizare (despăgubire)

Capitolul X. Reasigurarea: necesităŃi şi forme de manifestare 10.1. ImportanŃa stabilităŃii financiare şi căile de realizare a acesteia 10.2. Contractul de reasigurare

Capitolul XI. Efectele şi riscurile reasigurării 11.1. Efectele financiar-valutare ale reasigurării 11.2. Riscul valutar al reasigurării

Capitolul XII. Managementul în asigurări 12.1. InfluenŃa riscurilor asigurate şi a altor factori specifici asupra managementului 12.2. InfluenŃa riscurilor globale asupra managementului

Capitolul XIII. Veniturile, cheltuielile, echilibrul financiar, solvabilitatea şi rezultatele financiare ale societăŃilor de asigurare 13.1 Structura şi importanŃa veniturilor şi cheltuielilor societăŃilor de asigurări 13.2.Determinarea riguroasă a veniturilor şi cheltuielilor unei societăŃi de asigurare – condiŃie de bază pentru realizarea echilibrului financiar 13.3 Solvabilitatea societăŃilor de asigurări 13.4.Rezultatele financiare şi fondurile societăŃilor de asigurare

Capitolul XIV. EficienŃa societăŃilor de asigurare 14.1 Conceptul de eficienŃă în domeniul activităŃii de asigurare 14.2. Criterii şi indicatori privind aprecierea eficienŃei activităŃii de asigurare 14.3. PosibilităŃi de creştere a eficienŃei activităŃii societăŃilor de asigurări.

II. TEME DE SEMINAR

1. Necesitatea, formele şi importanŃa asigurărilor în cadrul economiei naŃionale. Contractul de asigurare

2. Determinarea tarifelor de prime la asigurările de bunuri 3. Determinarea despăgubirilor de asigurare la asigurările de bunuri şi răspundere civilă 4. Tarife de prime la asigurările de persoane 5. OperaŃiuni de reasigurare 6. Necesitatea stabilităŃii financiare şi căile de realizare a acesteia 7. Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăŃii de asigurare. Determinarea şi

analiza indicatorilor economico-financiari ai acesteia

III. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrin M. Asigurări şi reasigurări, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, 2. Grama I.G. Asigurări şi reasigurări, Editura Europolis, ConstanŃa, 2003, 3. Grama I.G. Asigurări şi reasigurări, Caiet de seminar, Editura Europolis, ConstanŃa, 2002, Iacob L. 4. *** Legea 32 din 3 aprilie 2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în M.O nr.148 din 10 aprilie 2000,

Page 93: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

93

PEDAGOGIE 2. TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII ŞI EVALUĂRII PEDAGOGY 2. THE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAININGS AND ASSESMENTS

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru

formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore curs, 2 ore seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Pedagogie 2. Teoria şi

metodologia instruirii şi evaluării

MFC2315 II 3 2 2 - 56 5 E3

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăŃământ şi instruire. Procesul de

învăŃământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăŃare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăŃământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. EsenŃa şi conŃinutul principalelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităŃii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naŃional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităŃii de învăŃare, activităŃii de evaluare; relaŃia dintre lecŃie şi unitatea de învăŃare. Stiluri de comunicare didactică şi competenŃe educaŃionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-Ńionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acŃiunilor evaluative. CalităŃi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaŃională; Evaluarea iniŃială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienŃa instrumentelor de eva-luare educaŃională.

II. BIBLIOGRAFIE 1. Cerghit I. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004, 2. Jean Vogler(coord.) Evaluarea în învăŃământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000, 3. Lisievici, P. (coord.) Pedagogie. Concepte,metode şi tehnici esenŃiale, Editura

Page 94: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

94

łăranu M., FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. Tudorică R.

Page 95: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

95

DIDACTICA SPECIALITĂłII (un semestru pentru o specializare, două semestre pentru două specializări)

DIDACTIC OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT (one semester for one subject, two semestres for two subjects)

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore semestru: 2 ore curs, 2 ore lucrări practice; total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Didactica specialităŃii

MFC2416 II 4 2 2 - 56 5 E4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Optimizarea procesului de predare-învăŃare la disciplinele de specialitate prin aplicarea

metodologiei noului curriculum. AplicaŃii. Procesul de învăŃământ: structură, funcŃionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăŃare a disciplinei de specialitate. Lectura personalizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităŃilor de învăŃare, proiectarea lecŃiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecŃiei de specialitate. Tipuri de lecŃie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Prelucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

Specificul lecŃiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuŃii ale profesorului-diriginte.

Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehno-logii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.

II. BIBLIOGRAFIE

1. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară „Contabilitate şi informatică de gestiune", 2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară „Contabilitate şi informatică de gestiune", 3. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, (2001).

Page 96: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

96

LIMBA STRĂINĂ PENTRU ECONOMIŞTI – ENGLEZĂ 1,2 FOREIGN LANGUAGE FOR ECONOMISTS –

ENGLISH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; semestrul III, semestrul IV; ore semestru: 1 curs 1 seminar; total ore semestru 28/22; 3 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba străină pentru

economişti – engleză 1,2

MFC2317a/ MFC2418a

II 3/4 1 1 - 28/22 3 Pv3, Pv4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Organisation. Company structure • Leadership • Quality • Change • Strategy • Cultures • Market • Competition • Globalisation • Brands

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1) Bonner M., Focus on Grammar. High intermediate, Longman, 2000, Fuchs M.

2) Ciuciuc O. English fo Business Purposes, Editura teora, Bucureşti, 1999. Tănăsescu E.,

Page 97: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

97

LIMBA STRĂINĂ PENTRU ECONOMIŞTI – FRANCEZĂ 1,2 FOREIGN LANGUAGE FOR ECONOMISTS –

FRENCH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; semestrul III, semestrul IV; ore semestru: 2 seminar; total ore semestru: 28/22; 3 credite; probă de verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Limba străină pentru

economişti – franceză 1,2

MFC2317b/ MFC2418b

II 3/4 1 1 - 28/22 3 Pv3, Pv4

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Organisation du travail, Fonctions dans l’entreprise • L’environnement de l’entreprise • Professions et métiers • Horaires de travail et week-ends, Pause-déjeuners, Invitations et rendez-vous, Le temps de travail • Commerce et produits, Circuits de distribution, Types de commerces, Les formes de commerce • Voyages professionnels, salons et congrès, Voyages et moyens de transport, gare, aéroports • Expériences professionnelles, Sous-traitance, Chaîne de production, Embauche, Education et formation, Universités et grandes écoles en France, Chômage, Le système éducatif, Les pratiques de recrutement, les contracts de travail • Rechercher un emploi • Les relations dans le travail • Domaines et sources du droit • Les relations professionnelles dans l’entreprise • Les institutions européennes II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1) Bondrea E., L’entreprise en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Dumitriu C., Bucureşti, 2003,

2) Cilianu L.C. Franceza pentru afaceri, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

Page 98: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

98

SPECIALIZAREA

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL III

2012-2013

> Planul de învăŃământ

> Programele analitice

Page 99: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

99

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT Se aplică începând cu anul universitar 2011-2012

Anul 3

Denumirea disciplinei Pachet Codul

disciplinei Semestrul 5 Semestrul 6 Nr. ore pe disciplină

Forma de evaluare (E, Cv, Vp)

Credite

Ore săptămână Ore săptămână

C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Total Curs Seminar Practică

spec. Sem. 5 Sem. 6 Sem. 1 Sem. 2

Discipline obligatorii 1.Audit financiar MFC3601 - - - 0 2 2 - 4 48 24 24 - - E6 - 4 2.Sisteme informatice de gestiune MFC3502 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 5 - 3.Sisteme informatice pentru asistarea deciziei

MFC3603 - - - 0 2 - 2 4 48 24 24 - - E6 - 5

4.Auditarea sistemelor informatice MFC3604 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4 5.Contabilitate de gestiune MFC3505 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 - 6.Analiză economico-financiară 1 MFC3506 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 - 7.Analiză economico-financiară 2 MFC3607 - - - 0 2 2 - 4 48 24 24 - - E6 - 5 8.Econometrie şi previziune economică MFC3508 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 3 - 9.EficienŃă economică MFC3509 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 - 10.Evaluarea întreprinderii MFC3610 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4 11.Monedă şi credit MFC3511 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 4 - 12.PieŃe de capital MFC3612 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4 13.Proiecte de contabilitate şi informatică MFC3513 - - 2 2 - - - - 28 - 28 - Cv5 - 2 -

Discipline opŃionale 14. Contabilitate publică P1 MFC3514a 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 4 - 15. Contabilitatea societăŃilor de asigurări P1 MFC3514b 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 4 - 16. Contabilitate internaŃională P2 MFC3615a - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4 17. Contabilitatea instituŃiilor de credit P2 MFC3615b - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4

Discipline facultative 18.Instruirea asistată pe calculator MFC3516 2 - - 2 - - - 0 42 28 14 - (Cv5) - (2) - 19.Management educaŃional. Managementul clasei de elevi

MFC3617 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - (Cv6) - (3)

20.Practică pedagogică MFC2618 - - - 3 - - - 3 78 - - 78 - (Cv6) (3) (2) 21.Comunicare de afaceri în limbi străine (engleză sau franceză) 1

MFC3519a/ MFC3519b

- - 2 2 - - - 0 28 14 14 - (Vp5) - (3) -

22. Comunicare de afaceri în limbi străine (engleză sau franceză) 2

MFC3620a/ MFC3620b

- - - - - - 2 2 28 14 14 - - (Vp6) - (3)

Total ore pe săptămână 14 9 4 27 14 8 2 24 51 28 23 - - - Total ore pe an de studiu 196 112 28 336 168 72 12 252 666 364 302 - - - Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 7E5+ 1CV5

7E6 - -

Examen de licenŃă - 10 Legendă: DF = disciplină fundamentală; DS = disciplină de specialitate; DC = disciplină complementară; DO =disciplină obligatorie; DA = disciplină la alegere; DFc = disciplină facultativă; C = curs; S = seminar; Vp = verificare pe parcurs; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu.

Page 100: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

100

AUDIT FINANCIAR

Financial-Accounting Audit

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 48; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Audit financiar

MFC3601 III 6 2 2 - 48 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenŃilor posibilitatea însuşirii de cunoştinŃe

referitoare la aspecte privind auditul financiar ca activitate profesională specifică, în contextul unei societăŃi bazate pe cunoaştere si în conformitate cu Standardele InternaŃionale de Audit (ISA).

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Conceptul de audit financiar şi de servicii conexe

- Auditul financiar ca expresie a externalizării controlului: obiective, principii

- Standardele de audit: concept, categorii de standarde

- Auditorul financiar şi Camera Auditorilor financiari din România

- Orientarea şi planificarea auditului

- Pragul de semnificaŃie şi relaŃia acestuia cu etapele auditului

- Riscul de audit: concept, tipuri, modalitate de calcul

- Eşantionarea în audit

- Evaluarea sistemului contabil şi de control intern al clientului

- Metode şi tehnici de audit financiar contabil

- Controlul conturilor şi proba de audit

- Opinia de audit

- Raportarea financiara: întocmire plan de raport de audit, revizuire, întocmire raport de audit

- Recomandări şi urmărirea aplicării acestora. Responsabilitatea auditorului

II.TEME SEMINAR

1. Structura situaŃiilor financiare supuse auditului financiar 2. Acceptarea misiunii de audit

Page 101: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

101

3. Determinarea fluxurilor de trezorerie prin utilizarea celor două metode: directă şi indirectă 4. AplicaŃii privind calculul pragului de semnificaŃie 5. Determinarea riscului de audit 6. Proceduri utilizate pentru obŃinerea probelor de audit 7. Întocmirea unui raport de audit

III. BIBLIOGRAFIE 1. Boulescu M., Audit şi control financiar, Editura FundaŃiei România de Maine, Bucureşti, 2005, 2. Boulescu M., Audit financiar, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, Barnea C., 2001, 3. Dănescu T., Audit financiar- convergente intre teorie si practica, Editura Irecson, Bucureşti, 2007, 4. Elefterie L. Management şi control financiar, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2004, 5. *** Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată cu toate modificările şi completările ulterioare în Monitorul Oficial al României nr. 48/2005.

Page 102: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

102

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE Data Processing Systems

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore

laborator, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Sisteme informatice de

gestiune MFC3502 III 5 2 2 - 56 5 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Însuşirea unor cunoştinŃe generale legate de sisteme informatice; 2. Însuşirea cunoştinŃelor necesare pentru dezvoltarea sistemelor informatice de gestiune. II.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul I. Filosofia sistemelor informatice

1) Definirea conceptului de sistem informatic 2) Locul şi rolul unui sistem informatic 3) Elementele componente ale unui sistem informatic 4) Obiectivele unui sistem informatic 5) Clasificarea sistemelor informatice 6) OrganizaŃia economică – sistem cibernetic 7) Rolul sistemelor informatice în conducerea organizaŃiilor economice

Capitolul II. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice 1) Structura sistemelor informatice 2) ConcepŃia logică de principiu a sistemului informatic 3) Metode de abordare a sistemelor informatice 4) Ciclul de viaŃă şi ciclul de dezvoltare a sistemelor informatice 5) Metode de proiectare a sistemelor informatice

Capitolul III. Merise – metodă de proiectare a sistemelor informatice 1) NoŃiuni introductive 2) Ciclurile de realizare a unui sistem informatic 3) Modelul conceptual al datelor 4) Modelul logic al datelor

5) Modelul organizaŃional al prelucrărilor

Page 103: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

103

III.BIBLIOGRAFIE

1. Fusaru D., Informatică de gestiune. Limbaje de programare şi sisteme de gestiune Gherasim Z., a bazelor de date. Teste grilă. , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bâra A., Bucureşti, 2005, 2. Mareş M.D., Sisteme informatice financiar-bancare, Editura FundaŃiei România de Mihai G., Mâine, Bucureşti, 2005, Mareş V., 3. Popescu Gh., Proiectarea sistemelor informatice, note de curs pe CD 4. Popescu Gh., Sisteme informatice. Proiectare şi programare în Access, Editura Popescu E., Ovidius University Press, ConstanŃa, 2003.

Page 104: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

104

SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI

Data processing Systems and Decision-Making Assistance

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore laborator, total ore semestru: 48; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Sisteme informatice

pentru asistarea deciziei

MFC3603 III 6 2 2 - 48 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Asistarea deciziei economice - Definirea, locul şi rolul deciziei economice. Metode de asistare a

deciziei economice. Locul şi rolul SIAD în cadrul sistemelor informatice integrate economice

- Sisteme suport pentru asistarea deciziilor - Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe model. - Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe analiza şi sinteza datelor. - Problematica generală. Depozite de date (Data Warehouse): definire, necesitate,

avantaje şi dezavantaje, comparaŃie cu bazele de date, ciclul de viaŃă, modelare conceptuală, mod de utilizare. Mediul de depozitare a datelor. Abordarea multidimensională a datelor stocate în depozite. Definirea şi caracteristicile OLAP, modelarea dimensională, cuburi OLAP, baze de date multidimensionale, operaŃii OLAP asupra hipercubului. Crearea aplicaŃiilor OLAP în Microsoft SQL Server

II. BIBLIOGRAFIE 1. Gherasim Z. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei în economie, Editura Fusaru. D. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, Bâra. A., 2. Popescu Gh. Sisteme informatice de asistare a deciziei, note de curs pe CD, 3. Zaharie D., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Dual Tech, Albescu F., Bucureşti, 2001. Bojan I., Ivancenco V., Vasilescu C.,

Page 105: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

105

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE Audit of Data Processing Systems

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 36; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Auditarea sistemelor

informatice MFC3604 III 6 2 1 - 36 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1. Formarea la studenŃi a deprinderii de a veghea la securitatea şi siguranŃa informaŃiilor

cu care vor veni în contact în cadrul funcŃiilor ce le vor deŃine după terminarea studiilor, în cadrul unor societăŃi sau instituŃii

2. Dezvoltarea capacităŃii studenŃilor de a proiecta şi implementa procedurile de preluare, stocare, modificare şi prelucrare a datelor în aşa fel încât să poată fi rulate numai de persoanele autorizate, cu respectarea cerinŃelor impuse de auditarea sistemelor informatice

3. Dezvoltarea capacităŃii studenŃilor de a proiecta seturi de date de test concludente şi capabile să surprindă eventualele erori de calcul sau de procedură

4. Dezvoltarea capacităŃii studenŃilor de a executa auditul unui sistem informatic dat, iar în calitate de viitori manageri - să ştie care sunt măsurile pe care trebuie să le ia pentru a preveni atacuri asupra sistemului informatic al societăŃii sau instituŃiei pe care o vor conduce

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Introducere în audit - Securitatea sistemelor informatice - Managementul securităŃii sistemelor informatice - Vulnerabilitatea şi protecŃia sistemelor informatice - Securitatea prin firewalls - Viruşi şi alte ameninŃări. Criptarea, autentificarea, detectarea intruziunilor, controlul - securităŃii fizice, copii de siguranŃă şi evenimente neprevăzute. - Auditul aplicaŃiilor partea I: controlul general şi controlul aplicaŃiilor, obiectivele auditului, controlul intrărilor, prelucrărilor şi ieşirilor. - Auditul aplicaŃiilor partea II: identificarea şi evaluarea probelor, tehnici de audit ale aplicaŃiilor.

III. TEME SEMINAR: - Introducere în audit. Studiu de caz: Auditul aplicaŃiei de contabilitate financiară

Page 106: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

106

- Securitatea sistemelor informatice - Managementul securităŃii sistemelor informatice - Vulnerabilitatea şi protecŃia sistemelor informatice - Securitatea prin firewalls - Viruşi şi alte ameninŃări. Criptarea, autentificarea, detectarea intruziunilor, controlul securităŃii fizice, copii de siguranŃă şi evenimente neprevăzute. - Auditul aplicaŃiilor. Studiu de caz: Auditul aplicaŃiei de calcul al salariilor

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Eden A., Auditul sistemelor informatice, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2004, Stanciu V. 2. Fusaru D., Sisteme expert de gestiune şi sisteme informatice pentru asistarea deciziei. (colaboratorii) Teste grilă, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 3. Popescu Gh. Auditul sistemelor informatice, note de curs pe CD.

Page 107: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

107

CONTABILITATE DE GESTIUNE Business Accounting

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru: 56; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate de gestiune

MFC3505 III 5 2 2 - 56 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1.Asigurarea unei cunoaşteri specializate în domeniul organizării contabilităŃii de gestiune

şi al calculaŃiei costurilor; 2.Utilizarea informaŃiilor de tip cost în vederea controlului de gestiune ca parte a

contabilităŃii de gestiune; 3. ObŃinerea abilităŃilor teoretice şi practice în domeniu ce pot constitui baza de cunostinŃă

pentru accesul la profesia contabilă

II.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Cadrul general şi organizatoric al contabilităŃii de gestiune - Procedee de calculaŃie a costurilor - Bugetele de costuri în managementul firmei moderne - Cadrul general al calculaŃiei costurilor - Metode de calculaŃie a costurilor - Controlul de gestiune - parte a contabilităŃii de gestiune - Analiza costurilor în contabilitatea de gestiune

III.BIBLIOGRAFIE 1. BăluŃă A.V., Contabilitate de gestiune. NoŃiuni fundamentale, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 2. BăluŃă A.V., Metode de calculaŃie a costurilor, Editura FundaŃiei România de Ionescu L., Mâine, Bucureşti, 2002, Popescu L., Firescu V., 3. Iatan E. Contabilitate de gestiune, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2004, 4. Oprea C., Contabilitate de gestiune şi calculaŃia costurilor, Editura Atlas Cârstea Gh., Press, Bucureşti, 2003.

Page 108: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

108

ANALIZĂ ECONOMICO- FINANCIARĂ 1 Financial Economic Analysis 1

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Analiză economico-financiară1

MFC3506 III 5 2 2 - 56 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1.prezentarea cadrului teoretic şi metodologic privind formarea deprinderilor studenŃilor

economişti de a realiza analize economico financiare la nivelul unei întreprinderi 2.abordarea unor probleme teoretice şi metodologice privind obiectul de studiu al analizei

economico – financiare, rolul analizei în conducerea unei întreprinderi, etapele analizei economico - financiare, metodele utilizate în analiza economico – financiară , sursele informaŃionale folosite în analiza economico-financiară precum şi cerinŃele pe care trebuie să le îndeplinească informaŃiile folosite în analiza economico – financiară

3. abordarea unor probleme privind analiza cifrei de afaceri, a valorii adăugate, a producŃiei fizice, a resurselor umane şi materiale

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul I. Bazele teoretice şi metodologice ale analizei economico –

financiare 1.1. Necesitatea analizei ca metodă a cunoaşterii. Tipuri de analiză economică 1.2. Rolul şi sarcinile analizei economico – financiare 1.3. Etapele procesului de analiză a activităŃii economice 1.4. Metode şi tehnici folosite în analiza economico-financiară 1.4.1.Metoda comparaŃiei rezultatelor economice 1.4.2.Metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor economice 1.4.3.Gruparea 1.5. Metode cantitative de analiză 1.5.1.Metoda substituirilor în lanŃ 1.5.2.Metoda balanŃieră 1.5.3.Metode statistico-matematice 1.6. Sursele informaŃionale folosite în analiza economico-financiară 1.7. Organizarea şi etapele analizei economico-financiare

Capitolul II. Analiza diagnostic a activităŃii de producŃie şi comercializare la o

societate comercială

Page 109: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

109

2.1.Analiza situaŃiei generale a activităŃii de producŃie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici 2.1.1.Analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici 2.1.2.Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici 2.2.Analiza diagnostic a valorii adăugate 2.2.1.Analiza valorii adăugate pe baza metodei balanŃiere 2.2.2.Analiza valorii adăugate pe baza metodei factoriale 2.2.3.ImplicaŃiile valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-financiari 2.3.Analiza diagnostic a cifrei de afaceri 2.3.1.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri 2.3.2.Analiza factorială a cifrei de afaceri 2.3.3.ImplicaŃiile cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari

Capitolul III. Analiza producŃiei fizice şi a calităŃii acesteia 3.1.Analiza situaŃiei generale a evoluŃiei producŃiei fizice 3.2. Analiza realizării programului de producŃie pe total şi pe sortimente 3.3. Analiza structurii producŃiei pe total şi pe sortimente 3.4.Analiza operativă a realizării programului de fabricaŃie 3.5.Analiza calităŃii producŃiei 3.5.1. Analiza calităŃii produselor diferenŃiate pe clase de calitate 3.5.2.Analiza calităŃii produselor nediferenŃiate pe clase de calitate 3.6.Efecte economice ale modificării producŃiei şi calităŃii acesteia asupra principalilor indicatori economico-financiari 3.6.1.Efecte economice ale modificării producŃiei asupra principalilor indicatori economico-financiari 3.6.2.Efectele economice ale modificării calităŃii producŃiei asupra principalilor indicatori economico-financiari

Capitolul IV. Analiza gestiunii resurselor de muncă 4.1.Analiza asigurării cu forŃă de muncă

4.1.1 Analiza asigurării cantitative cu forŃă de muncă 4.1.2. Analiza circulaŃiei şi fluctuaŃiei forŃă de muncă 4. 2. Analiza utilizării forŃei de muncă 4.2.1.Analiza utilizării timpului de muncă al salariaŃilor 4.2.2.Analiza eficienŃei utilizării resurselor umane 4.2.3.Analiza căilor de creştere a productivităŃii

Capitolul V. Analiza gestiunii activelor fixe 5.1. Definirea şi clasificarea capitalului fix 5.2. Analiza situaŃiei generale a capitalului fix 5.2 .1.Analiza dinamicii capitalului fix 5.2.2. Analiza structurii capitalului fix 5.2.3. Analiza stării funcŃionale a capitalului fix şi reânnoirea lui 5.3.Analiza utilizării potenŃialului tehnic 5.3.1.Analiza utilizării timpului de lucru al a echipamentelor industriale 5.3.2.Analiza randamentului echipamentelor industriale 5.3.3.Diagnosticul static şi dinamic privind eficienŃa utilizării capitalului fix pe baza principalilor indicatori sintetici 5.4.Reflectarea utilizării timpului de lucru şi al randamentului în performanŃele economico-financiare

III.TEME SEMINAR 1. Exemplificări privind utilizarea metodelor cantitative de analiză

Page 110: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

110

2. Studiu privind analiza situaŃiei generale a activităŃii de producŃie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici 3. Studiu privind analiza diagnostic a valorii adăugate 4. Studiu privind analiza diagnostic a cifrei de afaceri 5. Studiu privind analiza producŃiei fizice şi a calităŃii acesteia 6. Studiu privind analiza gestiunii resurselor de muncă 7. Studiu privind analiza gestiunii activelor fixe

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Abd Elghany A.V. Analiza economico financiară, Editura Europolis, ConstanŃa, 2008, 2. Balu M. Analiza economico financiară. Teorie şi aplicaŃii , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, 3. Moroşan I. Analiza economico financiară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 4. Moroşan I. Analiza economico financiară. Probleme rezolvate, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

Page 111: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

111

ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ 2

Financial Economic Analysis 2

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 48; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Analiză economico-financiară 2

MFC3607 III 6 2 2 - 48 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1. prezentarea cadrului teoretic şi metodologic privind formarea deprinderilor studenŃilor

economişti de a realiza analize economico financiare la nivelul unei întreprinderi 2. abordarea unor probleme privind analiza cheltuielilor, profitului, a rentabilităŃii, a

riscului şi a situaŃiei financiar-patrimoniale

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Analiza cheltuielilor de producŃie 1.1. ConsideraŃii generale privind conceptul de cheltuială 1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale 1.3.Analiza nivelului cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare 1.4.Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri 1.5.InfluenŃa modificării cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri 1.6.Analiza cheltuielilor pe baza grupării lor în variabile şi fixe 1.7.Analiza cheltuielilor variabile 1.7.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile 1.7.2.Analiza factorială a cheltuielilor variabile 1.7.3.Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei asupra principalilor indicatori economico- financiari 1.8.Analiza cheltuielilor fixe 1.8.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe 1.8.2.Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri 1.9.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor variabile şi fixe 1.9.1. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor variabile 1.9.2. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe 1.10.Analiza riscului de exploatare sau operaŃional 1.11.Modele de analiză a principalelor categorii de cheltuieli 1.11.1.Analiza cheltuielilor materiale 1.11.2.Analiza cheltuielilor salariale 1.11.3.Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Page 112: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

112

1.12.Analiza costului marginal

Capitolul II. Analiza diagnostic a profitului la o societate comercială 2.1 Prezentarea conceptuală a profitului în economia de piaŃă 2.2 Analiza diagnostic a profitului 2.2.1 Analiza structurală a profitului 2.2.2 Analiza factorială a profitului 2.2.3 Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

Capitolul III. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii 3.1. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii veniturilor 3.2. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii economice a activului 3.3. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii resurselor consumate 3.4. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii financiare 3.5. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii capitalului avansat 3.6. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităŃii comerciale 3.7. Analiza rentabilităŃii pe baza punctului critic

CAPITOLUL IV. Analiza diagnostic a riscurilor 4.1.Analiza riscului întreprinderii 4.2.Analiza riscului de exploatare 4.3.Analiza riscului financiar 4.4.Analiza riscului de faliment

Capitolul V. Analiza mijloacelor economice la o societate comercială 5.1.Caracterizarea generală a mijloacelor economice aflate în patrimoniul unei societăŃi comerciale 5.2.Analiza activelor imobilizate 5.3.Analiza activelor circulante 5.3.1.Analiza stocurilor 5.3.2.Analiza creanŃelor 5.3.3.Analiza disponibilităŃilor băneşti şi a plasamentelor 15.4.Analiza situaŃiei patrimoniale sub aspectul păstrării integrităŃii acestuia 15.5.Analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante

Capitolul VI. Analiza surselor de acoperire a mijloacelor economice în cadrul unei societăŃi economice 6.1.Caracterizarea generală a surselor de acoperire a mijloacelor economice aflate în patrimoniul unei societăŃi comerciale 6.2.Analiza capitalurilor 6.3.Analiza provizioanelor 6.4.Analiza fondului de rulment 6.5.Analiza datoriilor pe termen scurt 6.6.Analiza creditelor bancare şi a împrumuturilor pe termen scurt 6.7.Analiza corelaŃiilor dintre elementele patrimoniale de activ şi pasiv

Capitolul VII. Analiza echilibrului financiar la o societate comercială 7.1.GeneralităŃi privind analiza echilibrului economico – financiar 7.2.Analiza corelaŃiei fondului de rulment-nevoie de fond de rulment-trezorerie netă 7.3.Analiza corelaŃiei fondului de rulment cu activele circulante 7.4.Analiza creanŃelor şi obligaŃiilor în sistemul echilibrului financiar 7.5.Analiza solvabilităŃii şi a capacităŃii de plată 7.6.Analiza eficienŃei utilizării mijloacelor economice şi a capitalului 7.7.Analiza situaŃiei financiare prin metoda scorurilor

Page 113: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

113

III. TEME SEMINAR 1. Studiu privind analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale 2. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri 3. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor variabile 4. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor fixe 5. Studiu privind analiza cheltuielilor materiale 6. Studiu privind analiza cheltuielilor salariale 7. Studiu privind analiza cheltuielilor cu dobânzile 8. Studiu privind analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri 9. Studii privind analiza factorială a ratelor de rentabilitate 10. Studiu privind analiza riscurilor întreprinderii 11. Studiu privind analiza echilibrului financiar 12. Studii privind analiza situaŃiei economico-financiare

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Abd Elghany A.V. Analiza economico financiară, Editura Europolis, ConstanŃa, 2008, 2. Balu M. Analiza economico financiară. Teorie şi aplicaŃii , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007,

3. Moroşan I. Analiza economico financiară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006,

4. Niculescu M. Diagnostic global strategic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998, 5. Pivodă D., Analiza economico-financiară, Editura Europolis, ConstanŃa, 2001. Barbu E.

Page 114: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

114

ECONOMETRIE ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

Econometrics or Economic Forecast

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 3 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Econometrie şi previziune economică

MFC3508 III 5 2 1 - 42 3 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Prezentarea importanŃei econometriei în procesul de previziune şi prognoză economică

şi rolul deŃinut în activitatea curentă a agenŃilor economici 2.EvidenŃierea procesului de anticipare strategică, a riscurilor asociate şi a strategiilor

necesare acestui proces 3.Evaluarea riscurilor pe care anticiparea strategică le presupune în activitatea de

previziune 4.Analiza principalelor metode calitative aplicate în activitatea de previziune, etapele

parcurse şi efectele pe care le presupune aplicarea acestora 5.Determinarea importanŃei activităŃii de monitorizare a previziunilor, prin sistemul de

indicatori folosiŃi, a metodelor de actualizare şi a importanŃei pe care raportul de previziune îl deŃine, prin efectele acestuia, asupra activităŃii de management

II.CONłINUTUL PROGRAMEI ANALITICE

Capitolul I. Introducere în studiul previziunii 1.1.ImportanŃa previziunii în managementul firmei 1.2.Instrumente de previziune în activitatea managerială

Capitolul II. Metode şi tehnici de previziune 2.1.TendinŃe în teoria previziunii 2.2.Clasificarea metodelor 2.3.Metode utilizate în activitatea de previziune

Capitolul III. Documentarea şi previziunea calitativă 3.1.Documentarea şi culegerea datelor 3.2.Metoda analizei şi sintezei 3.3.Metoda interpretării sistemice 3.4.Metoda Brainstorming 3.5.Metoda analogiilor 3.6.Metoda scenariilor

Page 115: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

115

3.7.Metoda arborilor de pertinenŃă

Capitolul IV. Concepte de bază ale econometriei 4.1.Rolul econometriei în analiza economică 4.2.Serii de date

4.3.Statistici descriptive

Capitolul V. Monitorizarea, actualizarea şi raportarea previziunilor 5.1.Monitorizarea previziunilor 5.2.Actualizarea previziunilor 5.3.ImportanŃa raportului de previziune în management

Capitolul VI. Anticiparea strategică 6.1.Previziunea oportunităŃilor 6.2.Riscul în previziune 6.3.Strategia şi previziunea III. BIBLIOGRAFIE 1. Caracotă D. Previziune economică. Elemente de macroeconomie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, 2. Niculescu N. Previziune economică: concepte şi elemente fundamentale. Note Grecu I., de curs, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2005, 3. Pecican E.Şt. Econometrie, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006, 4. Popescu I., Previziunea-premisă a dezvoltării durabile I, II, Editura FundaŃiei Comşa M., România de Mâine, Bucureşti, 2004, Ungureanu L. 5. Tudorel A., Econometrie, Editura Economică, Bucureşti, 2008. Regis B.

Page 116: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

116

EFICIENłĂ ECONOMICĂ Economic Efficiency

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 2 ore seminar, total ore semestru: 56; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

EficienŃă economică

MFC3509 III 5 2 2 - 56 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DF

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI: Însuşirea conceptelor, a principalilor indicatori de evaluare a eficienŃei economice, a

tehnicii actualizării indicatorilor la diferite momente.

II.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. EficienŃa economică. noŃiuni introductive 1.1. Clasificarea eforturilor şi a efectelor economice 1.2. Factori de creştere a eficienŃei economice 1.3. Impactul modernizării şi al restructurării economiei naŃionale asupra eficienŃei economice

Capitolul II. Indicatori de evaluare a eficienŃei activităŃii economice 2.1. Clasificarea indicatorilor 2.2. Indicatorii de bază ai eficienŃei economice

Capitolul III. Evaluarea eficienŃei economice a investiŃiilor în funcŃie de particularităŃilor diferitelor ramuri. Indicatori

Capitolul IV. InfluenŃa factorului timp asupra eficienŃei economice a investiŃiilor. Tehnica actualizării (discontării) 4.1. Momente de referinŃă ale actualizării 4.2. Actualizarea la momentul luării deciziei de investiŃii 4.3. Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiŃii 4.4. Actualizarea la momentul punerii în funcŃiune a noului obiectiv 4.5. Actualizarea la momentul începerii restituirii creditelor primite 4.6. Actualizarea la momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix

Capitolul V. Realizarea unei investiŃii. Studii de fezabilitate 5.1. Studiile de prefezabilitate 5.2. Metodologia Băncii InternaŃionale pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare 5.3. Studiile de fezabilitate

Capitolul VI. ContribuŃia managementului la creşterea eficienŃei firmei

Capitolul VII. EficienŃa pieŃelor de capital 7.1. Legătura dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a pieŃei

Page 117: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

117

III. TEME SEMINAR 1. Conceptul de eficienŃă economică 2. Indicatori de evaluare a eficienŃei activităŃii economice 3. Indicatori de evaluare a eficienŃei economice a investiŃiilor la nivelul agentului economic 4. Evaluarea eficienŃei economice a investiŃiilor în funcŃie de particularităŃile diferitelor ramuri. Indicatori specifici 5. Evaluarea eficienŃei investiŃiilor la nivel macroeconomic 6. InfluenŃa factorului timp asupra eficienŃei economice a investiŃiei. Tehnica actualizării 7. Timpul în metodologia B.I.R.D. 8. EficienŃa managementului firmei

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Cămăşoiu I. InvestiŃiile şi factorul timp, Editura Politică, Bucureşti, 1981, 2. Doval E. Managementul investiŃiilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 3. Grecu I. EficienŃă economică. InvestiŃii. Concepte teoretice, aplicaŃii, teste de autoevaluare, Editura ExPonto, ConstanŃa, 2007, 4. Românu I., EficienŃa economică a investiŃiilor şi a capitalului fix, Editura Didactică şi Vasilescu I. Pedagogică, Bucureşti, 1993, 5. Vasilescu I., InvestiŃii, Editura Economică, Bucureşti, 2000. Românu I., Cicea C.

Page 118: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

118

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Company Evaluation

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 36; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Evaluarea întreprinderii

MFC3610 III 6 2 1 - 36 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Fundamentele disciplinei - Scopul evaluării afacerilor; PiaŃa şi necesitatea evaluării;

NoŃiuni de bază în practica evaluării afacerilor - Obiectul, principiile, evoluŃia evaluării şi tipurile de valoare - Actualizarea şi capitalizarea fluxurilor financiare - Costul capitalului investit -Tehnica

actualizării fluxurilor financiare; Tehnica de capitalizare a fluxurilor financiare; Costul capitalului investit

- Abordarea evaluării afacerii pe bază de active - Evaluarea elementelor patrimoniale - Abordarea evaluării afacerii prin metode bazate pe venit - Metoda fluxurilor financiare

actualizate (discounted cash-flow sau DCF); Metoda capitalizării/actualizării profitului net - Abordarea evaluării prin metoda comparaŃiei de piaŃă - Evaluarea afacerilor în dificultate - Evaluarea afacerilor şi factorii de mediu - Elaborarea raportului de evaluare - Analiza diagnostic (SWOT) pentru evaluare - Fazele diagnosticului şi metode de

abordare - Standardele internaŃionale de evaluare - IVS

II. BIBLIOGRAFIE

1. Ipate D.M. Evaluarea afacerilor. Elemente fundamentale, Editura Europolis, ConstanŃa, 2003, 2. Stan S.V.(coordonator), Evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL, Bucureşti, 2003,

Page 119: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

119

MONEDĂ ŞI CREDIT

Currency and Credit

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Monedă şi credit

MFC3511 III 5 2 1 - 42 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. StudenŃii să înŃeleagă şi să folosească corect noŃiunile şi expresiile specifice acestei

discipline 2. Transmiterea către studenŃi a cunoştinŃelor specifice în legătură cu istoricul monedei,

masa monetară, puterea de cumpărare a monedei, Sistemul Monetar NaŃional, Sistemul Monetar InternaŃional, Sistemul Monetar European, piaŃa monetară şi politica monetară

3. ÎnŃelegerea de către studenŃi a termenului de „monedă” şi a funcŃiilor acesteia 4. Acumularea progresivă a cunoştiinŃelor privind masa monetară şi agregatele monetare 5. Dobândirea unor cunoştine privind teoriile monetare şi organizarea sistemului monetar

naŃional, european şi internaŃional 6. Familiarizarea studenŃilor cu modul de organizare al activităŃii desfăşurate de băncile

centrale 7. Familiarizarea studenŃilor cu modul de organizare al activităŃii desfăşurate de băncile

comerciale 8. ÎnŃelegerea şi cunoşterea modului de întocmire şi circulaŃie a instrumentelor de plată şi

de credit

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Moneda şi rolul său în economie

1.1. Conceptul de monedă şi funcŃiile ei 1.2. EvoluŃia monedei şi clasificarea semnelor monetare 1.3. Puterea de cumpărare a monedei

Capitolul 2. Masa monetară 2.1. Structura masei monetare 2.2. Agregatele monetare - indicatori ai politicii monetare 2.3. Cererea şi oferta de monedă. Echilibrul monetar 2.4.Viteza de rotaŃie (circulaŃie) a monedei 2.5.Lichiditatea

Capitolul 3. Organizarea monetară - sisteme monetare naŃionale. Sistemul monetar internaŃional. Sistemul monetar european

Page 120: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

120

3.1. Sistemul monetar-definiŃie, conŃinut, rol, clasificare 3.2. Convertibilitatea monetară şi cursul de schimb 3.3. EvoluŃia Sistemului monetar naŃional al României 3.4. Sistemul monetar internaŃional de la Bretton Woods 3.5. Sistemul monetar internaŃional actual 3.6. InstituŃiile Sistemului monetar internaŃional 3.7. Crearea şi funcŃionarea Sistemului Monetar European 3.8. Integrarea monetară europeană şi moneda EURO

Capitolul 4. Creditul şi dobânda 4.1. Creditul – conŃinut, trăsături şi elemente constitutive 4.2. FuncŃiile şi formele creditului 4.3. Dobânda - conŃinut, trăsături, factori 4.4. Dobânda nominală şi dobânda reală

Capitolul 5. Instrumentele de plată şi de credit 5.1. ModalităŃile şi instrumentele de plată 5.2. Titlurile de credit (cambia, biletul la ordin,cecul) 5.3. Cardul – instrument modern de plată şi credit 5.4. Sisteme electronice de transfer de fonduri ( Western Union, Money Gram)

Capitolul 6. Banca centrală 6.1. Banca – concept, funcŃii, clasificare 6.2. Banca Centrală – istoric, funcŃii, principii 6.3. Banca NaŃională a României – istoric, funcŃii, organizare

Capitolul 7. Băncile comerciale 7.1. Banca comercială – concept, funcŃii 7.2. OperaŃiunile desfăşurate de către băncile comerciale 7.3. Metode de evidenŃiere a operaŃiunilor în conturile curente 7.4. Codificarea conturilor bancare

III. TEME SEMINAR 1. AplicaŃii practice privind puterea de cumpărare a monedei; 2. AplicaŃii practice privind evoluŃia puterii de cumpărare în funcŃie de anumiŃi factori într-o perioadă de timp analizată; 3. AplicaŃii practice privind masa monetară; 4. AplicaŃii practice privind agregatele monetare; 5. AplicaŃii practice privind viteza de rotaŃie; 6. AplicaŃii practice privind cursul de schimb; 7. AplicaŃii practice privind creditul; 8. AplicaŃii practice privind dobânda simplă şi dobânda compusă; 9. AplicaŃii practice privind dobânda reală şi dobânda nominală; 10. AplicaŃii practice privind metodele de evidenŃiere a operaŃiunilor în conturile curente.

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Bratu A. Monedă. Credit. Bănci, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, 2005, 2. Manolescu Gh. Monedă şi management bancar, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002, 3. Manolescu Gh. Monedă şi politici monetare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, 4. *** Legea nr 58/ 1998 – privind activitate bancară, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 485/2003).

Page 121: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

121

PIEłE DE CAPITAL

Capital Markets

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 36; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

PieŃe de capital MFC3612 III 6 2 1 - 36 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Formarea unor specialişti care să înŃeleagă mecanismele de funcŃionare a pieŃei de

capital în vederea tranzacŃionării valorilor mobiliare. II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. PiaŃa de capital

1.1 Aparitia pieŃei de capital în România 1.2. Infuzia de capital străin

Capitolul 2. Organizarea pieŃei de capital în România 2.1. Bursa de valori 2.2. PiaŃa Rasdaq 2.3. A.N.S.V.M. 2.4. S.N.C.D.D.

Capitolul 3. Produsele financiare ale pieŃei de capital 3.1. Valori mobiliare 3.2. Intermedierea de produse financiare

Capitolul 4. Bursa de valori Bucureşti 4.1. Rolul pietei bursiere in economia de piata 4.2. Aparitia pietei bursiere in Romania 4.3. Comisia de înscriere la cota B.V.B.

Capitolul 5. TranzacŃiile bursiere 5.1. Sistemul de tranzacŃionare 5.2. TranzacŃionarea la B.V.B.

Capitolul 6. Indicii bursieri 6.1.Compensarea şi decontarea tranzacŃiilor

Capitolul 7. Bursele de mărfuri în România 6.1. Bursa – concept, caracteristici 6.2. Descrierea burselor de mărfuri din România

Page 122: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

122

Capitolul 8. Contractele bursiere 8.1. Contractul SPOT 8.2. Contractul FORWARD 8.3. Contractul FUTURES 8.4. Optiunile pe contracte FUTURES 8.5. TranzacŃii în piaŃa FUTURES

Capitolul 9. TranzacŃiile cu optiuni 9.1. Clasificarea opŃiunilor 9.2. Valoarea primei la contractul pe opŃiuni 9.3. ScadenŃa opŃiunilor şi preŃul de exercitare 9.4. TranzacŃionarea opŃiunilor

Capitolul 10. Analiza riscului în investiŃiile pe piaŃa de capital 10.1. Clasificarea riscului 10.2. Riscurile întreprinderii 10.3. Riscul de investiŃii 10.4. Strategia reducerii riscului în investiŃiile de capital

III. BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G. PiaŃa de capital şi tranzacŃii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti 1997, 2. Mihu Şt., PieŃe de capital si tranzactii bursiere- Editura Europolis, Constanta Bratu A., 2004, Bratu S. 3. Stoica V., PieŃe de capital şi valori mobiliare- Editura FundaŃiei România de Văduva F. Mâine, Bucureşti 1999.

Page 123: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

123

PROIECTE DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ

Accounting and Data Processing Projects

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore laborator, total ore semestru: 28; 2 credite; colocviu.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Proiecte de contabilitate şi

informatică MFC3513 III 5 - - 2 28 2 Cv5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DO

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Specificul activităŃii, structura organizatorică şi modul de organizare a societăŃii comerciale - AtribuŃiile, relaŃiile informaŃionale şi legislaŃia financiara specifică acelor compartimente în

care îşi desfăşoară activitatea de culegere a datelor - Măsurile tehnico-organizatorice şi eficienŃa tehnico-economică a acestora - Folosirea resurselor umane, modul de stabilirea a necesarului de personal - Modul de constituire şi conŃinutul bugetului de venituri şi cheltuieli - Analiza situaŃiei economice a societăŃii comerciale - Prezentarea situaŃiilor de ieşire, a datelor introduse in sistem, a principalelor operaŃiuni executate de un utilizator pentru a obŃine o anumita situaŃie, a structurii de date utilizate

II. BIBLIOGRAFIE 1. Ionescu C. Bazele contabilităŃii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 2. Ionescu C. Contabilitate. Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 3. Dumitru Gh., Contabilitate financiară, Editura Muntenia, ConstanŃa, 2004, 4. Zaharie D., ş.a. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2001.

Page 124: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

124

CONTABILITATE PUBLICĂ

Public Institutes Accounting

Disciplină opŃională, sem.V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate publică

MFC3515a III 5 2 1 - 42 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS Categoria de opŃionalitate

a disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1.Cunoaşterea de către studenŃi a problemelor de bază ale sistemului contabilitatii publice din România pe linia armonizării acestui sistem cu sistemul contabil public european

2.Însuşirea de către studenŃi a principalelor aspecte specifice contabilităŃii de angajamente, precum şi particularităŃile finanŃării şi închiderii exerciŃiului bugetar la entităŃile publice

II. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul I. Structura, elaborarea şi aprobarea bugetului public

Capitolul II. ClasificaŃia bugetară, instrument de programare şi de urmărire a veniturilor şi cheltuielilor bugetului public

Capitolul III. Organizarea contabilităŃii instituŃiilor publice – cadru general

Capitolul IV. Contabilitatea activelor fixe

Capitolul V. Contabilitatea stocurilor

Capitolul VI. Contabilitatea decontărilor cu terŃii

Capitolul VII. Contabilitatea investiŃiilor pe termen scurt

Capitolul VIII. Contabilitatea operaŃiunilor de casă, conturi la trezoreria statului şi bănci

Capitolul IX. Contabilitatea datoriei publice

Capitolul X. Contabilitatea provizioanelor

Capitolul XI. Contabilitatea capitalurilor

Capitolul XII. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor

Capitolul XIII. contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanŃere

Capitolul XIV. Lucrări contabile de închidere

Page 125: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

125

III. BIBLIOGRAFIE

1. Bidaşcu C.G. Contabilitatea bugetară, Editura Ex Ponto, ConstanŃa, 2006, 2. Moşteanu T. Buget şi trezorerie publică, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, 3. Ionescu L. Contabilitate publică, Editura FundaŃiei România de Maine, Bucureşti, 2009.

Page 126: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

126

CONTABILITATEA SOCIETĂłILOR DE ASIGURĂRI Insurance Companies Accounting

Disciplină opŃională, sem. V; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitatea societăŃilor de

asigurări MFC3515b III 5 2 1 - 42 4 E5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Familiarizarea viitorului economist cu modul de organizare şi desfăşurare a activităŃii

financiar-contabile în societătile de asigurări din Ńara noastră 2. Acumularea progresivă a cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor privind completarea

şi utilizarea documentelor folosite în societăŃile de asigurări din Ńara noastră 3. Însuşirea pricipalelor operaŃiuni de înregistrare în contabilitate la societăŃile de

asigurări 4. ÎnŃelegerea şi cunoşterea modului de întocmire şi completare a documentelor de sinteză

a exerciŃului financiar (bilanŃ, cont de profit şi pierdere, note explicative) I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Capitolul 1. Organizarea şi conducerea contabilităŃii asigurărilor armonizate cu

directivele europene 1.1. Organizarea şi conducerea contabilităŃii

1.1.1. Asigurătorul; 1.1.2. Reasigurătorul; 1.1.3. Brokerul de asigurare;

1.2. SituaŃiile (rapoartele) financiare anuale ale societăŃilor de asigurări 1.2.1. BilanŃul; 1.2.2. Contul de profit şi pierdere;

1.3. Principii şi reguli contabile. Distriduirea profitului

Capitolul 2. Înregistrarea principalelor tranzacŃii în contabilitatea asigurărilor, reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări 2.1. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din operaŃiuni de asigurări;

2.1.1. Contabilitatea veniturilor: venituri din exploatare, venituri din plasamente(financiare) şi venituri extraordinare; 2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor: cheltuieli din exploatare, cheltuieli din plasamente (financiare) şi cheltuieli extraordinare;

2.2. Rezervele tehnice 2.3. Intermediarii în asigurări

Page 127: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

127

2.3.1. AgenŃii de asigurare; 2.3.2. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare;

Capitolul 3. Principalii indicatori financiari specifici activităŃii de asigurări asigurări 3.1. Solvabilitatea 3.2. Lichiditatea 3.3. Rentabilitatea 3.4 Profitabilitatea

III.TEME SEMINAR 1. SituaŃiile (rapoartele) financiare anuale ale societăŃilor de asigurări; 2. Documentele justificative şi registrele de contabilitate; 3. Inventarierea elementelor de activ şi pasiv ale societăŃilor de asigurări; 4. Studiu privind contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din operaŃiuni de asigurări; 5. Studiu privind contabilitatea operaŃiunilor aferente asigurărilor de viaŃă; 6. Studiu privind contabilitatea operaŃiunilor aferente aferente primirilor şi cedărilor în reasigurare; 7. Studiu privind determinarea principalilor indicatori financiari specifici activităŃii de asigurări (solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea, profitabilitatea);

IV. BIBLIOGRAFIE 1. Dobrin M. Managementul contabilităŃii în asigurări, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006, 2. Dobrin M. Contabilitatea societăŃilor de asigurări, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, 3. Văcărel I., Asigurări şi reasigurări, Editura a V-a, Editura Expert, Bucureşti, 2007, Bercea F. 4. *** Legea nr. 32/2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor cu toate modificările şi completările ulterioare.

Page 128: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

128

CONTABILITATE INTERNAłIONALĂ

International Accounting

Disciplină opŃională, sem. VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 36; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitate internaŃională

MFC3616a III 6 2 1 - 36 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenŃilor posibilitatea de a-şi însuşi cunoştinŃe

privind contabilitatea consolidată, armonizarea şi necesitatea armonizării contabile la nivel internaŃional, dezbătând aspecte desprinse din Directivele Europene si Standardele InternaŃionale de Contabilitate (IAS), respectiv Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS).

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Fundamente teoretice ale contabilităŃii contemporane - Sistemul contabil: tipuri de sisteme contabile în lume - Armonizarea contabilă internaŃională - Abordarea contabilităŃii prin prisma normelor contabile internaŃionale (IAS-IFRS) - Cadrul contabil conceptual al IASB - Sistemul contabil adaptat economiei concurenŃiale în contextul globalizării - SituaŃiile financiare: structură, întocmire şi prezentare (IAS 1) - Contabilitatea consolidată şi firmele multinaŃionale - Elaborarea conturilor consolidate: structură, etapele procesului de consolidare, retratarea conturilor, controlul consolidării conturilor - Standardul InternaŃional de Contabilitate 7 (IAS 7) - SituaŃiile fluxurilor de trezorerie - Standardul International de Contabilitate IAS 2-Stocuri - Standardul InternaŃional de Contabilitate nr. 16 (IAS 16) – Imobilizări corporale şi IAS 38- Imobilizări necorporale şi IFRS 1- Activele imobilizate deŃinute spre vânzare şi activităŃi abandonate - Standardul InternaŃional de Contabilitate IAS 17- Contractele de leasing - Standardul InternaŃional de Contabilitate IAS 18- Venituri - Standardul InternaŃional de Contabilitate IAS 33- Rezultatul pe acŃiune

II. TEME SEMINAR 1. Contabilitatea- sursă principală de furnizare a informaŃiei financiar contabile 2. Proceduri de elaborare şi adoptare a IAS/IFRS. Normalizarea contabilă: concept şi obiective 3. SituaŃiile financiare întocmite conform IAS 1- Prezentarea situaŃiilor financiare 4. SituaŃia fluxurilor de trezorerie: metode de determinare a fluxurilor de trezorerie

Page 129: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

129

5. Evaluarea stocurilor conform IAS 2-Stocuri 6. Tratamente contabile privind veniturile conform IAS 18 Venituri 7. Grupuri de întreprinderi: concept, prezentare (IFRS 2-Grupuri de întreprinderi)

III. BIBLIOGRAFIE 1. Feleaga N., Contabilitate financiară, vol. 1, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Feleaga L. 2. Feleaga N. Contabilitate consolidată, Editura Economică, Bucureşti, 2007, 3. Ionescu C. Sisteme contabile moderne, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, 4. Ionaşcu I. Dinamica doctrinelor contabile contemporane, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Page 130: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

130

CONTABILITATEA INSTITUłIILOR DE CREDIT Credit Institutes Accounting

Disciplină opŃională, sem.VI; ore săptămânal - învăŃământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar, total ore semestru: 36; 4 credite; examen.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Contabilitatea instituŃiilor de

credit MFC3616b III 6 2 1 - 36 4 E6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DA

Obiectivul disciplinei este acela de a oferi studenŃilor posibilitatea cunoaşterii modului de

organizare şi conducere a contabilităŃii activităŃii în instituŃiile de credit, a principiilor, a tehnicilor şi instrumentelor de înfăptuire a operaŃiilor prin conturi bancare şi de a se dezvolta, pe această cale, aptitudini necesare unui bun specialist.

În curs sunt vizate aplicaŃii specifice, precum: organizarea şi conducerea activităŃii în unităŃile bancare, tehnica, evidenŃa, şi controlul operaŃiunilor bancare propriu-zise, care împreună dau o imagine concludentă asupra instituŃiei bancare si a celorlalte instituŃii de credit.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Organizarea şi funcŃionarea instituŃiilor de credit - Sistemul conturilor la instituŃiile de credit - SituaŃiile financiar contabile publicabile ale instituŃiilor de credit - Contabilitatea operaŃiunilor de trezorerie

- Contabilitatea operaŃiunilor interbancare şi intrabancare - Contabilitatea operaŃiunilor cu clientela - Gestionarea riscurilor bancare - Tehnica şi evidenŃa depozitelor constituite

- Tehnica şi evidenŃa operaŃiunilor cu carduri - Tehnica şi evidenŃa operaŃiunilor fără numerar - Tehnica şi evidenŃa operaŃiunilor valutare - Contabilitatea capitalurilor proprii - Contabilitatea activelor (valorilor) imobilizate - Contabilitatea activelor şi pasivelor operaŃionale

II.TEME SEMINAR 1.1. Descrierea planului de conturi 1.2. SituaŃiile financiar-contabile publicabile ale institutiilor de credit 2.1. Tehnica şi evidenŃa operaŃiilor cu numerar

Page 131: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

131

2.2. Tehnica operaŃiilor cu numerar de încasări şi în valută. 2.3. Circuitul numerarului în relaŃia cu alte bănci 2.4. Contabilitatea operaŃiunilor cu numerar în caseriile băncilor comerciale 3.1. Contabilitatea capitalurilor proprii şi asimilate 3.2. Contabilitatea activelor (valorilor) imobilizate 3.3. Contabilitatea activelor si pasivelor operaŃionale 4. Contabilitatea depozitelor la bănci 5.1. Clasificarea cardurilor. FuncŃiile cardurilor 5.2. Tehnica şi evidenŃa operaŃiilor cu carduri 6. Instrumentele de decontare fără numerar 7. Domeniul de aplicare şi tipuri de instrucŃiuni de plată decontate prin Sistemul Electronic de PlăŃi

III. BIBLIOGRAFIE 1. Botea M. Gestiunea riscurilor bancare, Editura InfoMega, Bucureşti, 2004, 2. Basno C., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, Dardac N. 3. Dedu V. Gestiune şi audit bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2003, 4. Dedu V. Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti, 2001, 5. *** Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările aduse de Legea 131/2006.

Page 132: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

132

INSTRUIRE ASISTATĂ PE CALCULATOR COMPUTER ASSISTED INSTRUCTION

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore curs; total ore semestru: 28; 2 credite; colocviu.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei Cod

Anul de

studiu Sem.

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Instruire asistată pe calculator

MFC3517 III 5 2 - - 28 2 CV5

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Obiectul instruirii asistate de calculator - Tehnologii moderne de instruire şi educare - Utilizarea generală a computerului - Gestionarea fişierelor - Programul de editare de text WORD – partea I - Programul de editare de text WORD – partea II - Programul de editare de text WORD – partea III - Programul de editare de text WORD – partea IV - Programul de calcul tabelar EXCEL – partea I - Programul de calcul tabelar EXCEL – partea II - Programul de design POWERPOINT – partea I - Programul de design POWERPOINT – partea II - Programul de design POWERPOINT – partea III - Aplicativitate în psihologie şi pedagogie

II. BIBLIOGRAFIE 1. CreŃu C., Instruirea asistată pe calculator. ExperienŃe şi perspective în

psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradul II, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994,

2. Eder Berhard W., Computer Driving License – WORD, Editura Bic All, 2001, Kodym F.L. 3. Mareş D., Bazele informaticii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, 4. PanŃuru S. Didactica, Universitatea Transilvania, Braşov, 1997,

5. *** Bazele reŃelelor de calculatoare, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

Page 133: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

133

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI CLASSROOM MANAGEMENT

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore curs, 1 oră seminar; total ore semestru: 36; 3 credite; colocviu.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Management educaŃional.

Managementul clasei de elevi

MFC3618 III 6 2 1 - 36 3 CV6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Managementul ca ştiinŃă. EsenŃa şi obiectivele managementului; funcŃii, activităŃi şi roluri manageriale; tipologia,

competenŃele şi calificările manageriale; unităŃile şi organizaŃiile educaŃionale, ca organizaŃii întemeiate pe cunoaştere.

Managementul educaŃional; general şi specific în managementul educaŃional; managementul sistemului instituŃional al învăŃământului şi educaŃiei; opŃiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităŃilor şi instituŃiilor educaŃionale; managementul formaŃiunilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale; managementul clasei de elevi; managementul calităŃii şi al calităŃii totale în domeniul educaŃiei şi învăŃământului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităŃii în învăŃământ şi educaŃie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităŃii; managementul calităŃii şi al calităŃii totale la nivelul sistemului, unităŃilor, grupurilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale.

II. BIBLIOGRAFIE 1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăŃământului, în Tratat de management universitar, Editura Lux Libris, Braşov, 1998, 2.Cristea S. Managementul organizaŃiei şcolare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, 3. JoiŃa E. Management educaŃional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000, 4. *** Management educaŃional pentru instituŃiile de învăŃământ – M.E.C., I.S.E., Bucureşti, 2001.

Page 134: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

134

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1, 2

TEACHING PRACTICE IN MANDATORY PRE-UNIVERSITY EDUCATION 1, 2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 5, 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 3 ore lucrări practice/laborator; total ore semestru: 78; 3+2 credite; colocviu.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Practică pedagogică

MFC3519, MFC3620

III 5,6 78 3+2 CV5, CV6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL PRACTICII

• ActivităŃi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din CDS, Proiecte de lecŃie

• Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecŃii/sistem de lecŃii la disciplina de specialitate

• Asumarea rolului de manager al procesului educaŃional • Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toŃi elevii şi cu

caracter diferenŃiat • Proiectarea şi realizarea unei lecŃii de probă • DiscuŃii de analiză a lecŃiei de probă • Principii în activitatea de consiliere şi de orientare • Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică • Participarea la unele activităŃi extracurriculare planificate, derulate cu elevii

II. BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit I. Metode de învăŃământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice", Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.63-99, 2. Florea N., Caiet de practică pedagogică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, Tudorică R. 2005.

Page 135: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

135

COMUNICARE DE AFACERI ÎN LIMBI STRĂINE – ENGLEZĂ 1,2 BUSINESS COMMUNICATION IN FOREIGN LANGUAGES – ENGLISH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 5,6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore seminar; total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Comunicare de afaceri în

limbi străine – engleză 1,2

MFC3521a/ MFC3622a

III 5, 6 1 1 - 28 3 Pv5, Pv6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Writing business letters - E-commerce - Email English – introduction - Email English – basics 1 - Email English – basics 2 - Email English – language focus - Email English – commercial - Email English – problems

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bonner M., Focus on Grammar. High intermediate, Longman, 2000, Fuchs M. 2. Ciuciuc O., English for Business Purposes, Editura Teora, Bucureşti, 1999, Tănăsescu E., 3. Marinescu L., Writing letters in english a practical course for intermediate students, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

Page 136: UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI CONSTANłA · funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republică Moldova. Această formă modernă

136

COMUNICARE DE AFACERI ÎN LIMBI STRĂINE – FRANCEZĂ 1,2 BUSINESS COMMUNICATION IN FOREIGN LANGUAGES – FRENCH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 5,6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 ore seminar; total ore semestru: 24; 3+3 credite; verificare.

Număr de ore

săptămânal

Denumirea disciplinei

Cod Anul

de studiu

Sem

C S LP Total

semestru

Număr de

credite

Forma de examinare

Comunicare de afaceri în

limbi străine – franceză 1,2

MFC3521b/ MFC3622b

III 5,6 1 1 - 24 3+3 Pv5, Pv6

Categoria formativă a disciplinei (DF, DS, DC)

DC

Categoria de opŃionalitate a

disciplinei (DO, DA, DFc)

DFc

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Le client est roi - Vous avez un problème ? - Un lancement réussi - "Made in France" - Voyages professionels: reservation d’un billet d’avion, SNCF, agences de voyages et syndicats d’initiative, les attraits touristiques et culturels - Renseignements téléphoniques, Note de service, Adresses et numéros de téléphone - Traitement du courrier, lettres et télécopies, erreurs et excuses, Fêtes et célébrations, jours fériés en France, Lettre commerciale - Banque, Négociations, Comptes et opérations bancaires, Prêts - Argent: modes de paiement, cartes de crédit, distributeurs de billets

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. Bondrea E., L’Entreprise en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Dumitriu C. Bucureşti, 2003, 2. Cilianu L.C. Franceza pentru afaceri, Editura Teora, Bucureşti, 2002.