7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 1/38

Uniunea Europeană 1

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană1

Drapel

Deviză: In varietate concordia

(Română: Unitate în diversitate)

Imn: Odă bucuriei (orchestral)

Centre Politice Bruxelles (executiv și legislativ)Strasbourg (legislativ)

Luxemburg (curtea supremă) Frankfurt (banca centrală)Parlament Strasbourg (sediu oficial), Bruxelles, Luxembourg

Limbi oficiale2 23 de limbi oficiale

Președinți- Consiliu- Consiliul UE- Comisia- Parlament

Danemarca / Herman Van RompuyHelle Thorning-SchmidtJosé Manuel BarrosoMartin Schulz

CreareCa CEE- Semnat- Intrat în vigoare

Ca UE- Semnat- Intrat în vigoare

Tratatul de la Roma- 25 martie 1957- 1 ianuarie 1958

Tratatul de la Maastricht- 7 februarie 1992- 1 noiembrie 1993

Suprafață 4.324.782 km2

Populație- Total (2011)- Densitate

Locul 33502 486 500116,2 locuitori/km²

Cel mai mare oraș Londra

Produs Intern Brut (2011)- Total (Paritatea puterii de cumpărare)- Per capita (Paritatea puterii de cumpărare)

Locul 13$ 15 821 000$31 607

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 2/38

Uniunea Europeană 2

Produs Național Brut-Total

13 132 123 $ (Evaluări IMF)

Monede  Euro (EUR sau €)4 Coroană cehă (CZK)

Lats (Ls) Litas (Lt)

 Coroană estoniană (EEK) Coroană suedeză (SEK) Forint maghiar (HUF) Zlot polonez (PLN sau Zł) Liră sterlină (GBP sau £) Coroană daneză (DKK) Leu românesc (RON) Leva bulgară (BGL)

Fus orar UTC 0 ... +25

Domeniu Internet .eu

Prefix +36 (propus)

Notă 1: Vezi alte nume oficialeNotă 2: Vezi Limbile Uniunii Europene; statele membre pot avea alte limbi oficialeNotă 3: dacă se numără ca entitate unicăNotă 4: Folosit de membri ai Zonei euro și de instituții europeneNotă 5: +1 ... +3 în timpul verii; departamentele franceze de peste mări, UTC -4 ... +4Notă 6: Fiecare stat membru are propriul prefix telefonic, în zonele 3 și 4

modifică [1]

 

Uniunea Europeană (UE, vezi și nume alternative) este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce

este compusă din 27 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și

Oțelului(CECO) și din Comunitatea Economică Europeană(CEE), formată din șase state în 1958. În anii următori

Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii

economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta

denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în

vigoare la 1 decembrie 2009.

UE funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii

prin negociere între statele membre.[2][3][4] Cele mai importante instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul

European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul

European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.

Uniunea Europeană a dezvoltat  o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplicătuturor statelor membre. În cadrul Spațiului Schengen (care include state membre UE și state non-UE) controalele

vamale au fost desființate.[5] Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și

a capitalului[6], au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în

domeniul comerțului, agriculturii[7], în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost înființată de asemenea

și o uniune monetară, Zona Euro care este compusă în prezent din 17 state. Prin Politica Comună pentru afaceri

externe și securitate, UE si-a dezvoltat un rol limitat în relațiile internaționale și de securitate. Au fost înființate și

Misiuni Diplomatice Permanente în mai multe state din lume, iar UE este reprezentată în cadrul Organizației

Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului, G8 și G-20.

Cu o populație combinată de peste 500 de milioane de locuitori[8][9], care reprezintă 7.3% din populația lumii,

Uniunea Europeană generează un PIB de 17,6 trilioane de dolari americani în 2011 (mai mare decât orice altă țarădin lume), care reprezintă 20% din PIB-ul estimat în termeni de paritatea puterii de cumpărare la nivel mondial.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 3/38

Uniunea Europeană 3

Este considerată a fi o construcție sui generis, fiind considerată de unii ca fiind de facto o confederație [10][11].

Începând cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională și poate încheia tratate.

IstoriePentru detalii, vezi: Istoria Uniunii Europene.

După Al Doilea Război Mondial, mișcarea integrării europene a fost văzută de mulți ca o scăpare din formeleextreme de naționalism care au devastat continentul de două ori în același secol.[12]. Una din aceste încercări de a-i

unii pe europeni a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului care a fost declarată drept „primul pas către o

Europă federală”, pornind cu dorința de a elimina orice posibilitate pentru războaie viitoare între statele membre prin

intermediul schimburilor intre industriile grele naționale[13]. Membrii fondatori ai Comunității au fost Belgia, Franța,

Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. Primii susținători ai Comunității au fost Jean Monnet, Robert

Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer.[14]. În 1957, șase state au semnat Tratatul de la

Roma, care extinde cooperarea anterioară din cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și creează

Comunitatea Economică Europeană, înființând o uniune vamală și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

pentru cooperarea în dezvoltarea energiei nucleare. Tratatul a intrat în vigoare în 1958.[]

Tratatul de la Roma a fost semnat în 1957 și a intrat învigoare în 1958. A înființat Comunitatea Economică

Europeană.

Comunitatea Economică Europeană și Euratom au fost create

separat de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului,

deși împărțeau aceleași instanțe și Adunarea Comună.

Conducerea acestor Comunități erau denumite Comisii,

opusul „Înaltei Autorități”. Comunitatea Economică

Europeană era condusă de Walter Hallstein iar Euratom

integra sectoare de energie nucleară, pe când CEE avea să

dezvolte uniunea vamală dintre membri.[15][16][17] În anii

1960, au apărut tensiuni cu Franța care dorea limitarea puterii

supranaționale. Totuși, în 1965 s-a ajuns la un acord, iar în1967 a fost încheiat Tratatul Merger în Bruxelles. A intrat în

vigoare la 1 iulie 1967 și a creat un singur set de instituții

pentru cele trei comunități, care erau denumite împreună drept

Comunitățile Europene, deși era cunoscută doar Comunitatea Europeană.[18][19] Jean Rey a prezidat pentru prima

Comisie unită.[20]

Căderea Cortinei de fier in 1989 a permis extinderea către

est a Uniunii. (Zidul Berlinului)

În 1973, Comunitățile sau lărgit prin includerea

Danemarcei(inclusiv Groenlanda, care a părăsit comunitățile

 în 1985), Irlanda și a Marii Britanii[21]. Norvegia a negociat

aderarea în același timp dar votanții norvegieni au respins

planul de aderare într-un referendum, așa că Norvegia a rămas

 înafara uniunii. În 1979 au avut loc primele alegeri

democratice pentru Parlamentul European.[22] Grecia a aderat

 în 1981, Portugalia și Spania în 1986[23]. În 1985, Acordul de

la Schengen a dus la spațiul fără controale vamale între cele

mai multe state membre și câteva state non-membre[24]. În

1986, steagul european a început să fie folosit de

Comunități[25] iar Actul Unic European a fost semnat. În

1990, după căderea Cortinei de Fier, fosta Germanie de Est a

devenit parte a comunității ca parte a noii Germanii unite[26]. O dată cu extinderea către fostele state comuniste din

Estul Europei, au fost convenite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 4/38

Uniunea Europeană 4

Introducerea monedei euro în anul 2002 înlocuiește mai

multe valute naționale.

Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la

Maastricht a intrat în vigoare, pe 1 noiembrie 1993,[27] iar în

1995 Austria, Finlanda și Suedia au aderat la nou înființata

UE. În 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit

monedele naționale din 12 state membre. De atunci, Zona

Euro a crescut la 17 state. În 2004, UE a avut cea mai mareextindere din istorie, când Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria,

Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au

aderat la Uniune.[28]

La 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au devenit cele mai

noi state membre. În același an Slovenia a adoptat euro,

urmată în 2008 de Cipru și Malta, de Slovacia în 2009 și de

Estonia în 2011. În iunie 2009 au avut loc alegerile pentru

parlamentul european care au dus la continuarea mandatului de președinte al comisiei de Barosso, iar în 2009 Islanda

și-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE. În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare

și a reformat multe aspecte ale UE. În particular a schimbat structura legală a Uniunii Europene, transformândsistemul celor 3 comunități într-o singură entitate cu personalitate juridică internațională și a creat funcția

permanentă de Președinte al Consiliului European, primul care ocupă această funcție fiind Herman Van Rompuy și

un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și securitate, Catherine Ashton.[29] La 9 decembrie 2011, Croația a

semnat Tratatul de Aderare la UE.[30] Referendumul de aderare la UE ce a avut loc în 22 decembrie 2011 a validat

aderarea țării la Uniunea Europeană, 66% din cetățenii croați prezenți la vot au votat pentru aderarea la Uniunea

Europeană iar aderarea va avea loc la 1 iulie 2013 după ce Tratatul de Aderare va fi ratificat de toate statele

membre.[31]

TratateSemnat

A intrat

 în vigoare

Document

1948

1948

Tratatul

de la

Bruxelles

1951

1952

Tratatul de

la

Paris

1954

1955

Tratatul

de la

Bruxelles

modificat

1957

1958

Tratatele de

la

Roma

1965

1967

Tratatul de

fuziune

1975

N/A

Concluziile

Consiliului

European

1985

1985

Acordul

de la

Schengen

1986

1987

Actul unic

european

1992

1993

Tratatul de

la

Maastricht

1997

1999

Tratatul de

la

Amsterdam

2001

2003

Tratatul de

la

Nisa

2007

2009

Tratatul de

la

Lisabona

Cei trei piloni ai Uniunii Europene|:

Comunitățile Europene:

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice|ComunitateaEuropeană a Energiei Atomice (EURATOM)

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 5/38

Uniunea Europeană 5

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului

(CECO)

Tratatul a expirat în 2002 Uniunea

Europeană

(UE)Comunitatea Economică Europeană (CEE)

Regulile Schengen Comunitatea Europeană

(EC)TREVI Justiție

șiafaceri

interne

(JHA)

Cooperarea polițienească

și judiciară în materie

penală (CPJMP)

European Political

Cooperation (EPC)

Common Foreign and Security Policy

(CFSP)

Unconsolidated bodies Uniunea Vest-Europeană (UVE)Tratatul a expirat în 2010

Geografia

Vârful Mont Blanc este cel mai înalt din UE

Statele membre ale UE acoperă un teritoriu de 4.423.147 kilometri

pătrați. Uniunea este mai mare decât orice stat cu excepția a șase țări,

iar cel mai înalt vârf este Mont Blanc din Alpii Graici care măsoară

4.810,45 metri deasupra nivelului mării.[32] Cel mai jos punct din UE

este Zuidplaspolder în Olanda, la 7 metri sub nivelul mării. Peisajul,

clima și economia UE sunt influențate de coastă, care măsoară 65.993

km lungime. UE are a doua cea mai lungă coastă din lume, după

Canada. Combinate, statele membre au frontiere terestre cu 19 state

ne-membre pe un total de 12.441 km, adică a cincea cea mai lungă

frontieră din lume. [33][34]

Incluzând teritoriile de peste mări ale statelor membre, UE are cele mai multe tipuri de climă, de la clima arctică

(nord-estul Europei) la clima tropicală (Guyana Franceză), mediile meteorologice pentru UE fiind lipsite de sens.

Majoritatea locuitorilor trăiesc în zone cu climat mediteranean (sudul Europei), temperat maritim (nord-vestul

Europei) sau temperat-continental (Europa Centrală și de Est).[35]

Populația UE este puternic urbanizată, aproape 75% din locuitori locuind în zone urbane (acest procent este în

creștere și se estimează că va ajunge la 90% în 7 state până în 2020). Orașele sunt răspândite în întreaga Uniune, cu

un grup mare de orașe în jurul Benelux. În unele cazuri, această creștere urbană a fost datorită afluxului de fonduri

UE într-o regiune.[36]

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 6/38

Uniunea Europeană 6

State membre

Pentru detalii, vezi: Statele membre ale Uniunii Europene.

State membre În curs de aderare: Croația Candidați: Islanda, Macedonia, Muntenegru,

Serbia și Turcia„ Comisia Europeana —Extindere —Posibili candidati”. . Accesat la 28

Octombrie 2011. Aplicanți: Albania Recunoscuți de UE ca posibili candidati dar care nu

au depus încă o cerere pentru aderare: Bosnia și Herțegovina și Kosovo (statut disputat).„

Comisia Europeana —Extindere —Candidati potentiali”. . Accesat la 28 octombrie 2011.

Uniunea Europeană este formată din

27 de state suverane:

Belgia (BE) Italia (IT) România (RO)

Bulgaria (BG) Letonia (LV) Suedia (SE)

Danemarca (DK) Lituania (LT) Slovacia (SK)

Germania (DE) Luxemburg (LU) Slovenia (SI)

Estonia (EE) Malta (MT) Spania (ES)

Finlanda (FI) Olanda (NL) Cehia (CZ)

Franța (FR) Austria (AT) Ungaria (HU)

Grecia (GR) Polonia (PL) Regatul Unit (GB)

Irlanda (IE) Portugalia (PT) Cipru (CY)

Numărul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele șase state fondatoare (Belgia, Franța, Germania (de Vest),

Italia, Luxembourg și Olanda) la actualul număr de 27 de state membre, prin extinderi succ esive o dată ce țările

aderau la tratat și făcând așa, renunțând la o parte din suveranitatea lor pentru a obține reprezentativitate în instituțiile

Uniunii. Pentru a adera la UE, o țară trebuie să respecte criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de

la Copenhaga din 1993. Criteriile spun că pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care

respectă drepturile omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul UE

și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii criteriilor este responsabilitatea

Consiliului European. Nici un stat membru nu a părăsit vreodată Uniunea, deși Groenlanda (o provincie autonomă ce

apartine Danemarcei) s-a retras în 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalitățile de părăsire a uniunii de cătreun stat membru.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 7/38

Uniunea Europeană 7

Croația este un stat candidat și va deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE la 1 iulie 2013.

Sunt cinci state candidate oficial: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Turcia și Serbia [39]. Albania și Bosnia și

Herțegovina sunt de asemenea recunoscute ca potențiale candidate. Kosovo este de asemenea o potențială candidată

dar Comisia Europeană nu o recunoaște ca un stat independent din cauza faptului că nu toate statele membre o

recunosc ca o țară independentă de Serbia. România este una dintre statele membre care nu recunosc independența

Kosovo.Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (care nu sunt membre UE) au aderat parțial la

politicile și reglementările economice ale UE: Islanda (o țară candidată pentru aderarea la UE), Liechtenstein și

Norvegia, care sunt parte din piața unică prin Spațiul Economic European și Elveția, care are legături similare prin

tratate bilaterale. UE are de asemenea relații cu micro-statele europene, Andora, Monaco, San Marino și Vatican care

folosesc moneda unică și cooperează în unele domenii.

Mediu

Prima politică de mediu a Comunității Europene a fost lansată în 1972. De atunci comunitatea s-a oc upat de mai

multe aspecte și probleme de mediu, precum ploile acide, subțierea stratului de ozon, calitatea aerului, poluarea

fonică, deșeuri și poluarea apei. Directiva Cadru pentru Apă este un exemplu de politică în domeniul apei, cu scopul

ca râurile, solul și apele de coastă să fie de „calitate bună” până în anul 2015. Directiva pentru păsări și Directiva

Habitate sunt părți ale legislației europene pentru protecția biodiversității și a habitatelor naturale. Aceste politici de

protecție acoperă doar protecția plantelor și animalelor. Micro-organismele nu au nici un fel de protecție prin

legislația Uniunii Europene.[40] Directivele sunt implementate prin Programul Natura 2000 și acoperă 30.000 de

locuri din întreaga Europă.[41] În 2007, guvernul polonez a căutat să construiască o autostradă prin valea Rospuda,

dar Comisia a blocat construcția autostrăzii deoarece este o zonă cu faună sălbatică este protejată de program.[42]

În 2007, statele membre convenit ca 20% din energia electrică folosită de UE va proveni din surse regenerabile și că

emisiile de carbon vor fi reduse cu cel puțin 20% până în 2020 în comparație cu nivelul din 1990.[43] Acest lucru

include măsuri de scădere a cantității de combustibili utilizate de autoturisme și camioane cu până la 10% și că ele artrebui să folosească biocombustibili. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai ambițioase acțiuni a unei

regiuni industrializate împotriva încălzirii globale.[44]

Sistemul politicPentru detalii, vezi: Sistemul politic al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană funcționează conform și în cadrul competențelor acordate de tratate și pe principiul subsidiarități

(care dictează că o acțiune va fi luată doar atunci când un obiectiv nu poate fi atins de statele membre fără intervenție

comunitară). Legislația elaborată de instituțiile Uniunii Europene sunt trecute în forme variate. În general, ele pot fi

clasificate în două grupuri: cele care intră în vigoare fără necesitatea implementării de măsuri naționale și cele care

necesită măsuri de implementare naționale.

Guvernarea

Uniunea Europeană are șapte instituții: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană,

Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană de

Conturi. Competența de examinare și amendare a legislației este divizată între Parlamentul European și Consiliul

Uniunii Europene, pe când atribuțiile executive sunt în sarcina Comisiei Europene și cu o capacitate limitată, a

Consiliului European (care nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul Europei). Politica

monetară a zonei euro este coordonată de Banca Centrală Europeană. Interpretarea și aplicarea legislației europene și

a tratatelor este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Exista de asemenea un număr de organismeauxiliare care operează în anumite domenii.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 8/38

Uniunea Europeană 8

Consiliul European Comisia Europeană Consiliul Uniunii Europene

(Consiliul de Miniștri)

Parlamentul European

•• Ia decizii fundamentale

•• Stabilește liniile și

obiectivele generale

•• Încheie tratate

internaționale

•• Oferă Uniunii

impulsurile necesare

dezvoltării

•• Este puterea executivă a

Uniunii

•• Prezintă Parlamentului și

Consilului propuneri de

legislație comunitară.

•• Pune în aplicare politicile

UE și administrează bugetul

•• Asigură conformitatea cu

legislația UE a legislației

naționale

•• Negociază tratatele

internaționale

•• Indeplinește puterea legislativă

alături de Parlament

•• Împarte puterile bugetare cu

Parlamentul European

•• Coordonează politicile generale

economice, sociale și stabilește

orientarea politicii externe și de

securitate comună

•• Încheie acorduri internaționale

•• Indeplinește puterea legislativă alături

de Consiliu

•• Împarte puterile bugetare cu Consiliul

și are ultimul cuvânt asupra aprobării

sau respingerii bugetului.

•• Exercită supravegherea democratică

asupra tuturor instituțiilor UE,

inclusiv asupra Comisiei Europene,

numind membrii Comisiei.

•• Decide asupra proiectelor de lege ale

Comisiei

•• Ratifică Tratatele negociate de

Comisie si Consiliu

Curtea de Justiție a Uniunii

Europene

Curtea Europeană de Conturi Banca Centrală Europeană Banca Europeană de Investiții

•• Asigură interpretarea unitară a

legislației europene

•• Este abilitată să soluționeze

litigiile dintre statele membre

UE, instituțiile UE,

 întreprinzători și persoane fizice

•• Examinează legalitatea și

utilizarea corectă a

veniturilor și a cheltuielilor

instituțiilor UE

•• Împreună cu băncile centrale

naționale, Sistemul European

European al Băncilor al Băncilor

stabileste politica monetară a UE.

•• Asigură stabilitatea prețurilor în

zona euro prin controlul ofertei de

bani

•• Coordonează fondurile de

investiții și promovează

proiecte de dezvoltare

economică

•• Este acționar majoritar al

Fondului European de

Investiții (FEI)

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 9/38

Uniunea Europeană 9

Consiliul European

Pentru detalii, vezi: Consiliul European.

Președintele Consiliului

European, Herman Van

Rompuy

Consiliul European stabilește direcțiile UE, el se întrunește de cel puțin patru ori pe an.

Este compus din Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei Europene și un

reprezentant din fiecare stat membru, șeful de stat ori șeful guvernului. Consiliul European

a fost descris de unii ca „autoritatea politică supremă” a Uniunii. Consiliul este implicatactiv în negocierea schimbărilor tratatelor și definește politicile UE, agenda și strategiile.

Consiliul European își folosește rolul conducător pentru a media disputele între statele

membre și dintre instituții, rezolvă crizele politice și dezacordurile referitoare la politici și

probleme controversate. Acționează ca un „șef de stat colectiv” și ratifică documentele

importante (de exemplu, tratatele și acordurile internaționale) alături de Parlamentul

European.

În 19 noiembrie 2009, Herman Van Rompuy a fost ales primul Președinte permanent al

Consiliului European. În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare și

astfel și-a început mandatul. Președintele asigură reprezentarea internațională a UE, mediază conflictele dintremembri atât în timpul sesiunilor consiliului cât și în perioadele dintre ele. Consiliul European nu trebuie confundat

cu Consiliul Europei, o organizație internaționale independentă de UE.

Președintele Comisiei Jose Manuel

Barroso

Comisia

Pentru detalii, vezi: Comisia Europeană.

Comisia Europeană acționează drept putere executivă a Uniunii Europene și are

responsabilitatea inițierii de proiecte legislative și conducerea permanentă a UE.

Comisia este de asemenea motorul integrării europene. Este organizată ca un

cabinet de guvern, cu 27 de comisari pentru diferite domenii de activitate, unul

pentru fiecare stat membru, ei având obligația de a reprezenta interesele UE ca

un întreg și nu interesele naționale.

Unul dintre cei 27 este Președintele Comisiei (actualmente Jose Manuel Barroso)

care este numit de Consiliul European. După președinte, cel mai important și

proeminent comisar este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și

politică de securitate care este de drept și vice-președinte al Comisiei și este

numit de asemenea de Consiliul European. Ceilalți 25 de comisari sunt numiți de

Consiliul Uniunii Europene în acord cu președintele nominalizat. După acea, cei

27 de comisari ca un singur grup primesc votul de învestitură din partea

Parlamentului European.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 10/38

Uniunea Europeană 10

Parlamentul European

Pentru detalii, vezi: Parlamentul European.

Clădirea Parlamentului European din Strasbourg,

Franța

Președintele Parlamentului European

Martin Schulz.

Parlamentul European constituie jumătate din legislativul UE (alături

de Consiliul Uniunii Europene, după cum veți vedea mai jos). Cei 736

(în curând 751) de membri ai Parlamentului European (MPE) sunt aleși

direct de cetățenii UE la fiecare cinci ani în baza unui sistem dereprezentare proporțională în baza numărului de voturi acumulat de

fiecare partid politic. Deși parlamentarii europeni sunt aleși la nivel

național, ei urmează politica grupului parlamentar. Fiecare stat are un

număr de mandate care sunt împărțite în circumscripții naționale care

nu afectează natura proporțională a sistemului de vot. România are în

prezent (2012) un număr de 33 de mandate în Parlamentul European.

Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene aprobă legislația în comun

 în majoritatea domeniilor din procedura legislativă ordinară. Aceasta se

aplică inclusiv bugetului UE. În final, Comisia răspunde în fața

parlamentului și poate fi demisă printr-o moțiune de cenzură.

Președintele Parlamentului European este și purtătorul de cuvânt al

parlamentului și îl reprezintă în străinătate. Președintele Parlamentului

și Vicepreședinții sunt aleși de membrii parlamentului la fiecare doi ani

si jumătate. Actualul președinte al Parlamentului este Martin Schulz

Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene (numit și „Consiliul” și uneori „Consiliul

de Miniștri”) constituie jumătate din legislativul UE. Este format din

miniștri de guvern ai statelor membre și se întrunește în diferiteconfigurații în funcție de domeniul de activitate. În ciuda acestui fapt,

este considerat un singur corp. Alături de atribuțiile legislative,

Consiliul exercită atribuții și în politica relațiilor externe comune și politica de securitate.

Bugetul

Pentru detalii, vezi: Bugetul Uniunii Europene.

Bugetul UE pentru anul 2010 (€141.9 miliarde):[45]

Coeziune și competitivitate pentru creștere și forța de muncă (45%)

Cetățenie, libertate, securitate și justiție (1%)

UE ca jucător global (6%)

Dezvoltare rurală (11%)

Ajutor direct și cheltuieli legate de piață (31%)

Administrație (6%)

Cele 27 de state membre ale UE au decis ca bugetul pentru anul 2007 să fie de 120,7 miliarde de euro iar pentru

perioada 2007-2013 un buget de 864,3 miliarde euro, reprezentând 1,10% respectiv 1,05% din venitul național brut

estimat pentru perioada respectivă. Spre exemplu, cheltuielile Marii Britanii în 2004 au fost estimate la 759 miliarde

euro, iar Franța a avut cheltuieli estimate la 801 miliarde euro. În 1960, bugetul Comunității Economice Europene

era de 0,3% din PIB.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 11/38

Uniunea Europeană 11

Din bugetul pentru anul 2010 în valoare de 141,5 miliarde, cei mai mulți bani au fost alocați politicilor de „coeziune

și competitivitate” cu aproximativ 45% din totalul bugetului. După aceasta, cei mai mulți bani au fost acordați

agriculturii, aproximativ 31% din total. Dezvoltarea rurală, mediul și pescuitul primesc aproximativ 11%.

Cheltuielile pentru administrație sunt în jur de 6%. Cheltuielile pentru parteneriatul global al UE și domeniul

„cetățenie, libertate, securitate și justiție” sunt aproximativ de 6%, respectiv 1%.

Curtea Europeană a Auditorilor are responsabilitatea ca bugetul UE este cheltuit responsabil și corect. Curtea emiterapoarte pentru fiecare an financiar către Consiliu și Parlamentului European. Parlamentul se folosește de acesta

pentru a aproba folosirea banilor de către Comisie. Curtea mai emite opinii și propuneri de legislație financiară și

acțiuni anti-fraudă.

Competența

Statele membre UE mențin puterile și atribuțiile care nu au fost acordate expres Uniunii Europene. În anumite zone,

UE se bucură de competențe și atribuții exclusive. Acestea sunt domeniile în care statele membre au renunțat la

capacitatea de a emite legislație. În alte domenii UE și statele membre împart competența legislativă. Deși ambele

pot emite legislații, statele membre pot emite legi până la limita la care UE nu poate. În alte domenii și politici, UE

poate doar coordona, ajuta și suplini acțiunile statelor membre dar nu poate emite legislație.

Distribuirea competențelor în diferite politici și domenii între statele membre și Uniune este împărțită în următoarele

categorii:

Așa cum este stipulat în partea I, titlul I din Tratatul Consolidat de Funcționare a Uniunii Europene:

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 12/38

Uniunea Europeană 12

Competență

exclusivă

Uniunea are

competență

exclusivă de aemite

directive și de

a încheia

acorduri

internaționale

când sunt 

acordate de

legislația

Uniunii.

•• Uniunea

vamală

•• Stabilirearegulilor

de

competiție

necesare

pentru

funcționarea

legislației

UE

• Politica

monetară

pentru

statelemembre

care

folosesc

moneda

euro

•• Conservarea

populației

marine

prin

politica

piscicolă

comună

•• Politicacomercială

comună

Competențe împărțite Competențe de sprijin

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 13/38

Uniunea Europeană 13

Statele membre nu pot exercita

competențe în domeniile în care

Uniunea o face.

 Exercitarea competenței de către Uniunea nu

trebuie să încalce posibilitatea ca statele

membre să își îndeplinească competențele în:

•• Piața internă

•• Politicile sociale pentru aspectele

definite în Tratat•• Coeziunea economică, socială și

teritorială

•• Politica agricolă și piscicolă

comună, excluzând protecția

resurselor naturale maritime

•• Mediul

•• Protecția consumatorului

•• Transportul

•• Rețeaua transeuropeană

•• Energia

•• Domeniile securității, libertății și

 justiției

•• Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și spațiu

•• Dezvoltarea cooperării, ajutorul umanitar

Uniunea coordonaează politicile statelor 

membre sau implementează politici suplimentare

 politicilor lor comune

•• Coordonează politicile economice, sociale

etc.

•• Securitatea comună a frontierelor politicile

de apărare

Uniunea poate desfășura

activități de suport și ajutor a

statelor membre în:

•• Dezvoltarea și protejarea

sănătății

•• Industrie•• Cultură

•• Turism

•• Educație, tineret, sport și

pregătire vocațională

•• Protecție civilă (prevenirea

dezastrelor)

•• Cooperare administrativă

Sistemul legalPentru detalii, vezi: Drept comunitar, Tratatele Uniunii Europene și Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii

Europene.

Uniunea Europeană este fondată pe baza a unei serii de tratate. Acestea au înființat inițial Comunitățile Europene și

ulterior UE. Aceste tratate prin care statele si-au unificat suveranitatea stabilesc și obiectivele generale și fondează

instituțiile cu competențele legale necesare a pune în practică aceste obiective. Aceste puteri juridice includ abilitatea

de a adopta o legislație care poate afecta în mod direct toate statele membre și locuitorii lor. Uniunea Europeană are

personalitate juridică, cu dreptul de a semna acorduri și tratate internaționale.

Sub principiul supremației, instanțele naționale au obligația să aplice tratatele pe care statele membre le-au ratificat,

precum și acele legi adoptate în numele lor, chiar dacă făcând așa intră în conflict cu legislația națională, și (limitat)

chiar cu prevederile constituționale. Tratatele și legislația Uniunii fiind peste orice legislație națională contrară.

Curtea de Justiție

Ramura judiciară a UE, formal numită „Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, cuprinde trei instanțe: Curtea de

Justiție, Curtea Generală și Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene. Împreună interpretează și aplică

tratatele și legislația Uniunii Europene.

Curtea de Justiție se ocupă în principal cu cauzele din partea statelor membre și instituțiilor Uniunii. Curtea Generalăse ocupă în principal de cauzele depuse de cetățeni sau companii direct curții europene iar Tribunalul Funcției

Publice al Uniunii Europene are atribuții în disputele dintre Uniunea Europene și serviciul civil european. Deciziile

Curții Generale pot fi apelate la Curtea de Justiție dar doar din punctul de vedere al conformității unei prevederi

legale.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 14/38

Uniunea Europeană 14

Drepturi fundamentale

Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE

a intrat în vigoare în 2009 și a fost Tratatul de la

Lisabona.

Tratatele declară că Uniunea Europeană însăși este „fondată pe valorile

respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate,

domnia legii și respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile

minorităților naționale în societatea în care pluralismul,

ne-discriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitate între femeiși bărbați prevalează.

În 2009, Tratatul de la Lisabona a acordat putere legală Cartei

Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. Carta este un catalog

a drepturilor fundamentale împotriva cărora acțiunile UE pot fi

 judecate. Consolidează multe drepturi pe care în trecut Curtea de

Justiție le-a recunoscut și provin din „tradițiile constituționale comune ale statelor membre”. Curtea de Justiție a

recunoscut de multă vreme drepturi fundamentale și astfel a respins legislația UE care erau împotriva drepturilor

fundamentale. Carta Drepturilor Fundamentale a fost scrisă în 2000. Deși inițial nu avea caracter legal, Carta era

citată frecvent în instanțele UE pentru că conținea drepturi pe care instanțele le recunoscuseră de multă vreme ca

principii fundamentale ale legislației UE. Semnarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului este o condiție

pentru a adera la UE. Tratatul de la Lisabona și Protocolul 14 din Convenție au permis după o lungă vreme ca și UE

să poate adera la Convenție.

UE promovează de asemenea drepturile omului în toată lumea. Uniunea se opune pedepsei cu moartea și sprijină

abolirea ei la nivel mondial. Abolirea pedepsei cu moartea este de asemenea o condiție pentru a putea adera la UE.

Legislație

Principalele acte juridice ale UE sunt în trei forme: reglementări, directive și decizii. Reglementările devin lege în

toate statele membre în momentul în care intră în vigoare, fără a exista necesitatea implementării de măsuri naționale

și au automat prioritate față de legislația națională. Directivele solicită statelor membre să ajungă ajungă la un anumit

rezultat lăsând la latitudinea lor modul de implementare. Atunci când termenul de aplicare a directive expiră, trebuie,

sub anumite condiții să aibă un efect direct asupra legislației naționale a statelor membre.

Deciziile oferă o alternativă la cele două modalități legislative de mai sus. Sunt acte legale care se aplică strict

anumitor indivizi, companii sau unor state membre. Sunt cel mai des folosite în legislația pentru competiție sau

pentru a stabili ajutoare de stat, dar sunt de asemenea folosite frecvent în proceduri administrative în cadrul

instituțiilor. Reglementările, directivele și deciziile au putere legală egală și se aplică fără existența unei ierarhii

legislative.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 15/38

Uniunea Europeană 15

Justiție și afaceri interne

Spațiul Schengen cuprinde cele mai multe state membre și asigură

libertatea de mișcare.

Încă de la înființarea Uniunii Europene în 1993,

Uniunea și-a dezvoltat competențe în domeniile justiției

și afacerilor interne, inițial la un nivel

interguvernamental și mai târziu la un nivel

supranațional. În final, au fost înființate agenții carecoordonează acțiunile asociate: Europol (pentru

cooperarea forțelor de poliție)[46], Eurojust(pentru

cooperarea între procurori)[47] și Frontex(pentru

cooperarea între autoritățile de frontieră).[48] Uniunea

Europeană operează de asemenea Sistemul de

Informații Schengen care este o bază de date comună a

poliției și autorităților de imigrație din statele membre.

Această cooperare a fost dezvoltată în principal prin

Acordul Schengen pentru a evita trecerile ilegale a

frontierei.

Uniunea are de asemenea și legislație în domeniile extrădării[49], legislației familiei[50], azil[51] și justiție penală[52].

Interdicția discriminării sexuale și din cauza naționalității au o lungă vechime în tratate[53]. Recent, a existat o

suplimentare a puterii legislative împotriva discriminării bazată pe rasă, religie, dizabilități, vârstă și orientare

sexuală[54]. În virtutea acestor puteri, UE a emis legislație pentru prevenirea și condamnarea discriminării sexuale la

locul de muncă, discriminarea de vârstă și discriminarea rasială.[55]

Relații externe

Vezi și: Serviciul European de Acțiune Externă

Înaltul Reprezentant al

Uniunii pentru afaceriexterne și politică de

securitate, Catherine

Ashton.

Politica de cooperare externă dintre statele membre între statele membre datează de la

fondarea Comunității în 1957, când statele au negociat ca un bloc la negocierile de comerț

internațional sub Politica Comercială Comună.[56] Pași pentru o cooperare mai strânsă în

relațiile internaționale au avut loc în 1970 odată cu înființarea Politicii Europene de

Cooperare care a creat un proces de consultare informală între statele membre cu scopul

de a crea o politică externă comună. Totuși aceasta nu a avut loc până în 1987 când

Politica Europeană de Cooperare a fost introdusă în Actul Unic European. Politica de

Cooperare Europeană a fost renumită în Politica Comună pentru relații externe și politici

de securitate prin Tratatul de la Maastricht.[57]

Scopul politicii comune pentru relații externe și politica de securitate era să promoveze

atât interesele UE cât și interesele comunității internaționale ca un întreg, inclusiv

promovarea cooperării internaționale, respectul pentru drepturile omului, democrația și

domnia legii. Politica necesita unanimitate între statele membre pentru politicile necesare

și în problemele particulare. Unanimitatea era o problemă dificilă și a cauzat dezacorduri, precum cea cu privire la

Invazia Irakului din 2003.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 16/38

Uniunea Europeană 16

UE participă la toate sumitele G8 și G20. (Sumitul G-20 de la Seul,

2010)

Reprezentantul și coordonatorul Politicii Comune

 înafara UE este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru

Afaceri Externe și Politică de Securitate (actualmente

Catherine Ashton) care reprezintă UE în politicile de

afaceri externe și de securitate. Înaltul Reprezentant

conduce Serviciul European de Acțiune Externă, undepartament al UE unic care a fost instituit oficial

 începând cu 1 decembrie 2010 cu ocazia primei

aniversări a intrării în vigoare a Tratatului de la

Lisabona. SEAE funcționează ca un minister de externe

și corp diplomatic pentru Uniunea Europeană.

Pe lângă politica internațională dezvoltată de Uniunea

Europeană, influența UE este, de asemenea, simțită prin

extindere. Beneficiile percepute din calitatea de membru al UE este un stimulent pentru reformele politice și

economice pentru statele care doresc să îndeplinească criteriile UE de aderare și sunt considerate un factor important

care contribuie la reforma unor state europene foste comuniste precum Serbia, Muntenegru, Macedonia, Moldova

sau Ucraina. Această influență a Uniunii în afacerile interne ale altor state este considerată, în general, ca „soft

power” spre deosebire de influența militară „hard power” folosită în special de Statele Unite ale Americii.

Forțe militare

Eurofighter Typhoon și Eurocopter Tiger sunt construite de către un consorțiu al unor state membre.

Uniunea Europeană nu are o armată unificată. Predecesoarele Uniunii Europene nu au fost create ca o alianță militară

puternică deoarece NATO a fost considerată suficientă pentru apărarea membrilor. 21 dintre statele membre ale UE

sunt și membre ale NATO iar restul statelor membre au o politică de neutralitate. Totuși, compatibilitatea dintre

neutralitatea lor și calitatea de membru al UE este disputată (inclusiv de Primul Ministru al Finlandei) iar

solidaritatea mutuală în cazul unor dezastre, atacuri teroriste și agresiuni armate este acoperită de Articolul 42 (7) al

Tratatului Uniunii Europene și Art. 222 din Tratatul Consolidat pentru Funcționarea Uniunii Europene. Uniunea

vest-europeană, o alianță militară cu o clauză de apărare colectivă a fost desființată în 2010 iar rolul ei a fost

transferat Uniunii Europene.

Conform Institutului Internațional pentru Cercetarea Păcii de la Stockholm, Franța a cheltuit mai mult de 44 de

miliarde pentru apărare în 2010, punând-ui pe locul trei la nivel mondial, după SUA și China, iar Marea Britanie

cheltuiește aproximativ 39 miliarde euro. Împreună, Franța și Marea Britanie au împreună aproximativ 45% din

bugetul pentru apărare al tuturor statelor UE, 50% în capacitățile militare și 70% din toate cheltuielile pentru

cercetare și dezvoltare militară. În 2000, Marea Britanie, Franța, Spania și Germania aveau împreună 97% din

bugetul pentru cercetările militare dintre cele 15 state membre al UE de atunci.

Pe durata războiului din Kosovo din 1999, Consiliul European a fost de acord că „Uniunea trebuie să aibă capacitatea

de acțiune autonomă, asistată de o forță militară credibilă, posibilitatea de a se folosi de ea și de a fi pregătită să o

facă pentru a răspunde unor crize internaționale fără a fi necesară asistența NATO”. În final, au fost efectuate unele

eforturi pentru a crește capabilitățile militare ale UE, cel mai important fiind Procesul „Helsinki Headline Goal”.După multe discuții, cel mai concret rezultat a fost inițiativa grupurilor tactice ale UE, care au fost plănuite să poate

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 17/38

Uniunea Europeană 17

deplasa rapid aproximativ 1500 de soldați și personal fiecare.

Forțele UE au fost dislocate în misiuni de menținere a păcii din Africa până în fosta Iugoslavia și în Orientul

Mijlociu. Operațiile militare ale UE sunt operate de mai multe organisme ale UE, inclusiv Agenția de Apărare

Europeană, Centrul European pentru Observații prin Satelit și Statul Major al Uniunii Europene.

Ajutorul umanitarComisariatul European pentru Ajutor Umanitar acordă ajutor din partea UE statelor în curs de dezvoltare. În 2006,

bugetul Comisariatului era de 671 milioane euro, iar 48% din această sumă a mers către Africa, Caraibe și statele din

Pacific. Adunând contribuțiile UE si ale statelor membre, UE este cel mai mare donator umanitar din lume.

Ajutorul umanitar este finanțat direct din buget (70%) ca parte a instrumentelor financiare pentru acțiune externă si

de asemenea prin Fondul de Dezvoltare Europeană (30%). Acțiunea Externă a UE este împărțită în instrumente

geografice și pe domenii. Instrumentele geografice acorda ajutor prin Instrumentul de Cooperare pentru Dezvoltare

(16,9 miliarde între 2007-2013) care cheltuiește 95% din bugetul sau în acțiuni de asistență internațională și din

partea Instrumentului de Parteneriat și Vecinătate European, care conține câteva programe relevante. Fondul

European pentru Dezvoltare (cu un buget de 22.7 miliarde între 2008-2013) este format din contribuții voluntare din

partea statelor membre, dar există presiuni pentru a transforma FDE într-un instrument bugetar pentru a încuraja

creșterea contribuțiilor statelor și a permite Parlamentului European să aibă o supraveghere mai bună a banilor.

Ajutoarele UE au fost criticate des de eurosceptici că ar fi ineficiente, că nu si-ar atinge obiectivele și că sunt legate

de obiective economice și politice.

Simbolurile Uniunii Europene

Drapelul European este folosit

atât de Consiliul Europei cât și

de Uniunea Europeană

Pentru detalii, vezi: Însemnele Uniunii Europene.

Conform Tratatului de la Lisabona, simbolurile Uniunii Europene sunt drapelul

Uniunii, moneda, imnul european, ziua Europei și deviza europeană.

Drapelul Uniunii Europene

Drapelul Europei este folosit atât de Uniunea Europeană cât și de Consiliul Europei.

Este format dintr-un cerc din 12 stele (galbene) pe un fundal albastru. Albastrul

reprezintă vestul, numărul de stele reprezintă perfecțiunea iar faptul că sunt în cerc

reprezintă unitatea. Stelele nu variază în funcție de numărul statelor membre a nici

uneia dintre organizații pentru că reprezintă oamenii din Europa, inclusiv cei

dinafara Uniunii.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 18/38

Uniunea Europeană 18

Imnul

Imnul European este bazat pe un preludiu al „Odei Bucuriei” al lui Ludwig van Beethoven. Având în vedere numărul

mare de limbi din Europa, imnul este doar în versiunea instrumentală, iar versurile germane nu au nici un statut

oficial. A fost adoptat de liderii Comunităților Europene în 1985. Acesta nu înlocuiește imnurile naționale, dar este

destinat să celebreze valorile comune. Este cântat în ocazii oficiale atât de Consiliul Europei cât și în Uniunea

Europeană.

Ziua Europei

 Parada Schuman este organizată anual la

Varșovia de Ziua Europei (2008)

„Ziua Europei” este o sărbătoare în Europa ținută anual în 5 și 9 mai

din cauza diferențelor dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.

9 mai 1950 a fost data la care Robert Schuman a făcut istorica

„Declarație Schuman” prin care propunea ca industriile de oțel și

cărbuni ale Germaniei de Vest, Franței și a altor state trebuie să se

unească pentru a evita un nou război. Acesta moment este considerat

ca fiind fondator pentru ceea ce astăzi este Uniunea Europeană și a fost

aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985.

Consiliul Europei a fost fondat pe 5 mai 1949 si astfel a ales să

sărbătorească la această dată înființarea sa.

Alte observări

• 11 februarie: Ziua 112 - numărul de urgență al UE.

•• 23 august: Ziua Europeană a Comemărării Victimelor Stalinismului și Nazismului.

Deviza

Deviza „Unitate în Diversitate” a fost adoptată de Uniunea Europeană la 4 mai 2000 după ce a fost organizat unconcurs numit „O deviză pentru Europa”. Este inspirată din deviza latină a premiatului Nobel Ernesto Teodoro

Moneta: „ In Varietate unitas!„ Deviza a fost tradusă în toate cele 23 de limbi oficiale în 2004.

Simbolul Euro

Euro ca simbol

Euro nu a fost unul dintre simbolurile originale create de către Consiliul Europei și

aparține doar UE, dar a devenit un simbol din anul 2002, când a înlocuit 12 monede

naționale din UE. În acest moment este folosită de cei mai mulți membri ai UE și a

devenit unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unității europene pentru cetățenii din

Uniunea Europeană.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 19/38

Uniunea Europeană 19

EconomiaPentru detalii, vezi: Economia Uniunii Europene.

Cele 10 cele mai mari economii ale lumii si UE ca entitate după PIB (2011)[58]

Uniunea Europeană a stabilit o piață unică pe teritoriul tuturor statelor membre. O uniune monetară, zona euro este

este formată din 17 state membre care folosesc moneda unică euro. În 2010, UE a generat un procent estimat de 26%

(16.242 miliarde de dolari) din produsul intern brut la nivel mondial, astfel UE are cea mai mare economie a lumii.

Este cel mai mare exportator, cel mai mare importator de bunuri și servicii și cel mai mare partener comercial pentru

multe țări precum China, India și Statele Unite ale Americii.

Din 500 cele mai mari corporații după venituri (Fortune Global 500 din 2010), 161 au sediul în Uniunea Europeană.În noiembrie 2011, șomajul în UE era de 9,8%[59], investițiile erau de 20,3% din PIB [60] în noiembrie 2011, inflația

de 3,4% iar deficitul public era de 6.6% în octombrie 2011[61].

Există o variație semnificativă între veniturile per capita între statele membre, acestea sunt între 11.000 de euro și

până la 70.000 de euro. Regiunile cu venit inferior mediei europene sunt în special în estul Europei, în noile state

care au aderat după 2004. Câteva fonduri acordă ajutor de urgență, suport pentru statele candidate pentru a le aduce

la standardele UE (PHARE, ISPA și SAPARD) precum și ajutor pentru Comunitatea Statelor Independente (fostele

state parte a URSS).

Stat PIL 2010[62]

(milioane de$)

PIB 2010

pecapita

[62]

($)

PIB 2010

pe capita[63](in % din

UE-27)

Inflația.[64]

2010

Disoccup.[65]

2010

Creșterea PIB-ului

(media2000-10)

[66]

Creșterea

PIB-ului(prev.

2011-13)[66]

Luxemburg 41.271 81.466 271 +2,5% 4,5% +3,3% +1,6%

Olanda 680.772 40.973 133 +0,9% 4,5% +1,6% +1,1%

Austria 333.537 39.761 126 +1,7% 4,4% +1,8% +1,9%

Irlanda 176.555 39.492 128 −1,6% 13,7% +3,1% +1,5%

Suedia 356.321 38.204 123 +1,9% 8,4% +2,3% +2,5%

Danemarca 201.702 36.443 127 +2,2% 7,4% +0,9% +1,4%

Belgia 396.035 36.274 119 +2,3% 8,3% +1,6% +1,5%

Germania 2.944.352 36.081 118 +1,2% 6,8% +1,2% +1,8%

Regatul Unit 2.181.456 35.059 112 +3,3% 7,8% +2,0% +0,9%

Finlanda 187.696 34.918 115 +1,7% 8,4% +2,2% +2,1%

Franța 2.134.941 33.910 108 +1,7% 9,7% +1,4% +1,2%

Spania 1.372.720 29.830 100 +1,8% 20,1% +2,4% +0,9%

Italia 1.778.832 29.480 101 +1,6% 8,4% +0,7% +0,4%

Cipru 23.259 28.960 99 +2,6% 6,5% +3,0% +0,7%

Grecia 318.670 28.496 90 +4,7% 12,6% +2,3% −2,5%

Slovenia 56.663 28.073 85 +2,1% 7,3% +2,9% +1,2%

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 20/38

Uniunea Europeană 20

Cehia 262.144 24.950 80 +1,2% 7,3% +3,5% +1,4%

Malta 10.423 24.833 83 +2,0% 6,8% +1,6% +1,8%

Portugalia 247.458 23.262 80 +1,4% 11,0% +1,0% −1,3%

Slovacia 120.524 22.195 74 +0,7% 14,4% +4,6% +2,3%

Polonia 723.032 18.981 63 +2,7% 9,6% +3,9% +3,1%

Ungaria 188.677 18.841 65 +4,7% 11,2% +2,2% +1,1%

Estonia 24.762 18.527 64 +2,7% 16,9% +4,7% +5,1%

Lituania 56.750 17.235 57 +1,2% 17,8% +5,3% +4,4%

Letonia 32.609 14.504 51 −1,2% 18,7% +4,2% +3,7%

Bulgaria 97.066 12.934 44 +3,0% 10,2% +4,3% +2,5%

România 254.918 11.895 46 +6,1% 7,3% +4,0% +2,4%

 Zona euro 10.848.470  — 108 +1,6% 10,0% +1,4% +1,1%

Uniunea

Europeană

15.203.145 - 100 +2,1% 9,6% +1,6% +1,2%

Piața internă

Statele membre ale Uniunii

Europene au un pasaport

standardizat (pașaport

biometric românesc)

Două dintre obiectivele fundamentale inițiale ale Comunității Economice Europene au

fost dezvoltarea unei piețe comune, redenumită ulterior piața unică, și o uniune vamală

 între statele membre. Piața unică implică libera circulație a mărfurilor, capitalurilor,

persoanelor și serviciilor în cadrul UE,[67] iar uniunea vamală implică aplicarea unui

tarif extern comun pentru toate mărfurile care intră pe piață. Odată ce mărfurile au fost

admise în piață ele nu pot fi supuse taxelor vamale, taxelor discriminatorii sau cote de

import. Statele non-UE, Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția sunt parte a piețeiunice, dar nu și în uniunea vamală.[68] Jumătate din comerțul din UE este reglementat

de legislația armonizată de către UE.[69]

Libera circulație a capitalurilor permite circulația investițiilor, cum ar fii achizițiile de

proprietăți și cumpărarea de acțiuni între țări.[70] Libertatea de circulație a capitalurilor

este unică în lume în măsura în care este egală și statelor non-membre.

Libertatea de mișcare a persoanelor permite cetățenilor UE să circule liber între statele

membre pentru a rezida, lucra, studia sau pentru a ieși la pensie într-o altă țară. Acest

lucra a necesitat o reducere a formalităților administrative și recunoașterea calificărilor profesionale între statele

membre.[71]

Libera circulație a serviciilor permite lucrătorilor independenți să se deplaseze între statele membre pentru a presta

servicii în mod temporar sau permanent. În timp ce serviciile reprezintă 60-70% din PIB, legislația nu este la fel de

dezvoltată ca în alte domenii. Această lacună a fost abordată de directiva recent adoptată privind serviciile în cadrul

pieței interne, care are ca scop liberalizarea prestării serviciilor transfrontaliere.[72] În conformitate cu tratatele,

prestarea de servicii este o libertate reziduală care se aplică numai în cazul în care nici o altă libertate nu este

exercitate.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 21/38

Uniunea Europeană 21

Competiția

UE duce o politică de concurență destinată să asigure o concurență corectă în cadrul pieței unice. Comisia, ca

autoritatea de reglementare a competiției pentru piața unică este responsabilă pentru problemele antitrust, aprobare a

fuziunilor, dezmembrarea cartelurilor, lucrează pentru liberalizarea economică și pentru prevenirea ajutoarelor de

stat.

Comisarul pentru Concurență, în prezent Joaquin Almunia, este unul dintre cei mai importanți și influenți comisaridin cadrul Comisiei, cunoscut pentru capacitatea de a afecta interesele comerciale ale societăților transnaționale. De

exemplu, în 2001, Comisia a împiedicat pentru prima dată o fuziune între două societăți cu sediul în Statele Unite ale

Americii (GE și Honeywell), care fusese deja aprobată de autoritatea națională. Un alt caz cunoscut este cel al

Microsoft, care a dus la aplicarea unei amenzi de 777 milioane euro de către Comisie după 9 ani de acțiuni în justiție.

Uniunea monetară

Pentru detalii, vezi: Zona Euro.

Zona Euro (cu albastru închis) este formată din 17

state care au adoptat euro ca monedă.

Crearea monedei unice europene a devenit un obiectiv oficial al

Comunității Economice Europene în 1969. Totuși, doar după Tratatulde la Maastricht din 1993, statele membre au fost din punct de vedere

legal obligate să inițieze uniunea monetară nu mai târziu de 1 ianuarie

1999. La această dată, euro a fost lansată în 11 state membre ale UE. A

rămas o monedă contabilă (virtuală) până la 1 ianuarie 2002 când au

fost emise bancnotele și monedele iar bancnotele și monezile naționale

au început să fie retrase în Zona Euro, care atunci avea 12 state

membre. Zona euro (formată din statele membre UE care au adoptat

moneda euro) a crescut la 17 state membre, cel mai recent stat care a

adoptat moneda fiind Estonia care a aderat la 1 ianuarie 2011.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei și Regatul Unit, suntobligate din punct de vedere legal să adere la zona euro când vor

 îndeplini criteriile de convergență. România si-a propus să adere la

zona euro în 2015. Suedia a evitat să adere la zona euro neîndeplinind criteriile.

Banca Centrală Europeană este banca centrală a zonei euro, aceasta controlează politica monetară a zonei cu scopul

de a menține stabilitatea prețurilor. Ea este la centrul Sistemului European de Bănci Centrale, care cuprinde băncile

naționale ale statelor membre și care este condusă de un Consiliu General, constând din Președintele BCE, care este

numit de Consiliul European, Vice-președintele BCE și guvernatorii băncilor centrale naționale din cele 27 de state

membre.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 22/38

Uniunea Europeană 22

Criza datoriilor suverane

Ratele de dobândă ale datoriilor suverane.

Începând cu sfârșitul lui 2009, temerile investitorilor cu

privire la criza datoriilor suverane și creșterea datoriei

publice guvernamentale la nivel mondial, împreună cu

un val de deteriorare a ratingului datoriilor suverane a

câtorva state europene. Preocupările sau intensificat la începutul lui 2010 și ulterior[73][74], a devenit din ce în

ce mai dificil sau chiar imposibil ca datoria unor state

ca Grecia, Irlanda și Portugalia sa fie refinanțate.

La 9 mai 2010, miniștrii de finanțe din Uniunea

Europeană au aprobat un pachet de salvare în valoare

de 750 miliarde de euro care urmărea asigurarea

stabilității financiare în Europa prin crearea Fondului

European de Stabilitate Financiară (FESF).[75] În

octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit asupraunui alt pachet de măsuri menite să prevină prăbușirea

economiilor statelor membre. Aceasta a inclus un acord

cu sistemul bancar care a acceptat o reducere cu 50% a

datoriei grecești datorată creditorilor privați, creșterea

FESF la aproximativ 1000 de miliarde de euro și

solicitarea ca băncile europene să își crească capitalul

cu 9%. Pentru a restaura încrederea în economia europeană, liderii UE au inițiat demersurile pentru crearea unei

uniuni fiscale comune în zona euro, cu reguli stricte și executorii încorporate în tratatele Uniunii.[76][77]

În timp ce creșterile datoriei suverane au fost mai pronunțate doar în câteva tări din zona euro, acestea au fost

percepute ca un întreg la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, moneda europeană a rămas stabilă cu tendință descădere.[78][79] La jumătatea lunii noiembrie 2011, tranzacțiile intrnaționale cu cei mai importanți parteneri

comerciali ai blocului euro a fost chiar mai mare decât la începutul crizei economice.[80][81] Cele trei țări cele mai

afectate, Grecia, Irlanda și Portugalia, colectiv reprezintă doar 6% din produsul intern brut (PIB) al zonei euro.[82]

La finele anului 2011 și începutul anului 2012, Banca Centrală Europeană a luat o serie de măsuri pentru a ajuta la

reducerea volatilității financiare pe piețe și pentru a îmbunătății lichiditățile băncilor. La 30 noiembrie 2011, Banca

Centrală Europeană, Rezerva Federală a Statelor Unite, Băncile Centrale ale Canadei, Japoniei, Marii Britanii și

Elveției au acordat piețelor financiare internaționale lichidități pentru a putea acoperi economia reală. Băncile

centrale au fost de acord să scadă costul dolarului (valută de swap) cu 50 de puncte de bază și care a intrat în vigoare

la 5 decembrie 2011. Ele si-au acordat de asemenea, una alteia lichidități din abundență pentru a asigura lichiditate

băncilor comerciale în alte monede. [83]

În 21 decembrie 2011, BCE a început cea mai mare infuzie de credit în sistemul bancar european din istoria monedei

euro de 13 ani. BCE a împrumutat la 523 de bănci suma de 489 miliarde euro pe o perioadă excepțional de lungă de

3 ani la o rată a dobânzii de doar un procent.[84] Astfel BCE s-a asigurat că băncile au destule lichidități pentru a plăti

debite în valoare de 200 de miliarde de euro ajunse la maturitate în primele 3 luni din 2012, precum și a asigura

 împrumuturi pentru firme astfel încât limitarea creditării să nu afecteze creșterea economică. Se speră de asemenea

ca băncile să cumpere titluri de stat guvernamentale, astfel încât să ușureze criza datoriilor suverane.[85]

La 2 martie 2012, 25 de state membre a UE (cu excepția Marii Britanii și Republica Cehă) au semnat Tratatul de

Stabilitate Fiscală, un tratat interguvernamental prin care statele semnatare se obligă să îndeplinească și să respecte

anumite criterii economice și financiare. În cazul în care un stat semnatar nu va respecta prevederile tratatului vă fisancționat cu 0,1% din PIB de către Curtea Europeană de Justiție. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 dacă

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 23/38

Uniunea Europeană 23

până la acea dată va fi ratificat de minim 12 state ale zonei euro.[86][87]

Supraveghere financiară

Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari este o arhitectură instituțională a cadrului UE de supraveghere

financiară compusă din trei autorități: Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și

Pensii și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Pentru a completa acest cadru, există de asemenea,un Comitet European pentru Riscurile Sistemice care se află sub responsabilitatea BCE. Scopul acestui sistem de

control financiar este acela de a asigura stabilitatea economică a UE.

Energie

Producția de energie a UE

46% din totalul de energia primară folosită de UE

Nuclear energy[88] 29.3%

Cărbune și lignit 21.9%Gaz 19.4%

Energii regenerabile 14.6%

Petrol 13.4%

Altele 1.4%

Importuri nete de energie

54% din totalul energiei primare folosită

Petrol și produse petroliere 60.2%

Gaz 26.4%

Altele 13.4%

În 2006, cele 27 de state membre ale UE avea un consum de energie în cuantum total de 1.825 milioane tine de

petrol. În jur de 46% din energia consumată este produsă în statele membre iar 54% este importată. În aceste

statistici, energia nucleară este tratată ca energie primară produsă în UE, chiar dacă sursa este uraniul, care este

produs în cuantum de mai puțin de 3% în UE.

UE a avut puterea legislativă în domeniul politicii energetice de-a lungul întregii sale existențe. Aceasta provine de

la Comunitatea Europeană a Oțelului și Cărbunelui. Introducerea politicii energetice europene obligatorii a fost

aprobată în Consiliul European din octombrie 2005, iar primul draft al politicii în ianuarie 2007.

În acest moment, UE importă 82% din necesarul de petrol, 57% din necesarul de gaz și 97,48% din necesarul deuraniu. Există îngrijorări față de dependența europeană față de energia din Rusia care poate pune în pericol Uniunea

și statele membre. Uniunea încearcă să își diversifice sursele de energie.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 24/38

Uniunea Europeană 24

Infrastructura

Podul Öresund dintre Denemarca și Suedia este

parte din Rețeaua Trans-Europeană.

UE depune eforturi pentru îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere,

de exemplu prin intermediul rețelelor transeuropene (TEN). Proiectele

din cadrul TEN includ tunelul de sub Canalul Mânecii, LGV Est,

tunelul feroviar Frejus, Podul Oresund și tunelul Brenner. În 2001 s-a

estimat că până în 2010 rețeaua va acoperi: 75.200 km de drumuri,78.000 km de căi ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi maritime și

210 porturi interne.[89][90]

Politicile europene de dezvoltare a rețelelor de transport vor crește

presiunea asupra mediului înconjurător în numeroase regiuni ale

uniunii. În țările membre care au aderat după 2004, problema majoră

constă în congestionarea traficului și poluare. După recenta extindere, noile state care au aderat începând cu 2004 au

adus în plus și problema transportului de zi cu zi a călătorilor.[91] Rețeaua poloneză de drumuri, în special, se afla în

condiții deficitare: la aderarea Poloniei, 4600 de drumuri necesitau lucrări de amenajare și consolidare în

conformitate cu standardele și prevederile Uniunii Europene, cu un cost total de aproximativ 17 miliarde de euro.[92]

Un alt proiect de infrastructură este sistemul de poziționare globală Galileo, o propunere de navigație globală prin

satelit, care urmează să fie construit de către Uniunea Europeană și lansat de către Agenția Spațială Europeană

(ESA), putând să fie operațional până în 2010. Proiectul a fost lansat parțial pentru a reduce dependența față de

Statele Unite ale Americii (care deține sistemul Global Positioning System), dar, de asemenea, și pentru a oferi o

acoperire mai completă la nivel mondial și pentru a permite o precizie mult mai mare, dată fiind vechimea sistemului

GPS.[93] Inițiativa a fost însă criticată din cauza costurilor, a întârzierilor, precum și din cauza lipsei de utilitate,

având în vedere existența actualului sistem GPS.[94]

Agricultura

Fermele din UE sunt susținute cu ajutorul

Politicii Agricole Comune (Podgorie în Spania)

Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici ale

Comunității Europene și a fost unul dintre obiectivele sale principale.

Politica are ca obiective creșterea producției agricole, oferirea

 întreprinderilor certitudinea aprovizionării cu alimente, asigurând o

 înaltă calitate a vieții pentru agriculturi, stabilizarea piețelor și

asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori. Acesta a fost

până de curând, operat printr-un sistem de subvenții și de intervenție în

piață. Până în 1990, politica a reprezentat peste 60% din bugetul

Comunității Europene, apoi anual a scăzut până la 34% în prezent.

Politica de control a prețurilor și intervențiile în piață au dus lasupra-producție considerabilă, ducând la așa numții „munții de unt ” și „lacurile de vin”. Acestea erau depozite de

produse cumpărate de Comunitate pentru a menține un preț la un nivel minim. Pentru a renunța la acest excedent, de

multe ori erau vândute pe piața mondială la prețuri sub nivelul prețurilor garantate în comunitate sau fermierii

ofereau subvenții pentru a putea exporta produsele înafara comunității. Acest sistem a fost criticat că submina

fermierii dinafara Europei, în special pe cei din zonele în curs de dezvoltare.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 25/38

Uniunea Europeană 25

Educație și știință

Energiile regenerabile sunt unul dintre obiectivele

transnaționale al celui de-al 7-lea Program Cadru.

Procesul Bologna impune standarde

comparate și compatibile în UE

Educația și știința sunt domenii unde rolul UE este limitat la

ajutarea guvernelor naționale. În educație, politica a fost în mare,

dezvoltată în anii 1980 prin programe de mobilitate și schimburi

de studenți. Cel mai vizibil dintre acestea a fost Programul

Erasmus, un program universitar de schimb de studenți care a început în 1987. În primii 20 de ani a dus la oportunități de

schimburi de tineri pentru 1.5 milioane de studenți și elevi și a

devenit un simbol a vieții studențești.[95]

Există programe similare și pentru profesori și elevi de gimnaziu și

liceu, precum și pentru educația destinată adulților prin Programul

de Învățare de-a lungul vieții 2007-2013. Aceste programe au fost

făcute pentru a încuraja acumularea de cunoștințe despre alte țări

și pentru a extinde modele de bună practică în educație și domenii

de pregătire în întreaga Uniune Europeana.

[96]

Prin procesulBologna, UE încearcă să impună standarde comparate și

compatibile în întreaga Europă.

Dezvoltarea științifică este sprijinită prin Programul Cadru al

Uniunii Europene care a început în 1984. Consiliul European

independent pentru Cercetare alocă fonduri UE către națiunile

europene sau pentru proiecte naționale de cercetare.[97] Al

șapte-lea program cadru (FP7) funcționează în mai multe domenii,

de exemplu în energie unde sprijină un mix între energiile

regenerabile pentru protejarea mediului și pentru reducerea

dependenței de conbustibili.[98]

Sănătatea

Cardul European de Asigurări Sociale de

Sănătate.

(Versiunea Franceză)

Deși UE nu are competențe majore în domeniul sănătății, Articolul 35

din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene spune că „Un

nivel ridicat de protecție a sănătății va fi asigurat și implementat întoate politicile Uniunii și în activități”. Toate statele membre au ori

sistem public de sănătate ori sisteme reglementate de sănătate.

Sistemele de sănătate publică din anumite state membre asigură doar

servicii medicale de bază și urgentă. Cetățenii lor se pot asigura la

servicii medicale suplimentare. Directoratul General pentru Sănătate a

Comisiei Europene urmărește să alinieze legislațiile naționale pentru

sănătate pentru protejarea drepturilor pacienților, pentru securitatea

alimentelor și alte produse.[99][100][101]

În UE sănătatea este asigurată de sisteme extrem de diferite organizate la nivel național. Sistemele de sănătate sunt înprincipal finanțate de stat prin taxe (urgentele si pachetul de baza). Finanțarea privată a sistemelor provine din

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 26/38

Uniunea Europeană 26

asigurările individuale sau prin sistemele private de sănătate organizate pentru firme.

Toate statele UE oferă cetățenilor lor gratis Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate, care este un card de

asigurare valabil in toate statele membre în cazul în care cetățenii au nevoie de asistenta medicală în timpul

călătoriilor sau vizitelor în alte state UE. [102] O directivă pentru asistență medicală trans-națională, dorește să

promoveze o cooperare pentru asistența medicală între statele membre și facilitează accesul la asistență medicală de

sigură și de înaltă calitate pentru pacienții europeni.[103][104][105]

DemografiaLa 23 octombrie 2010, populația combinată a celor 27 de state membre a fost estimată la 501.105.661 începând cu 1

ianuarie 2011.

Nr. Drapel Țară Populațian

(est. 2011)

Populația

(est. 2005)

Locul

2008

1 Republica Populară Chineză 1 336 718 015[106] 1 313 661 696 1

2 India

1 189 172 906

[107] 1 080 264 388 2

3 Uniunea Europeană 501 105 661 460 322 425 3

4 Statele Unite ale Americii 313 232 044[108] 300 061 309 4

5 Indonezia 245 613 043[109] 222 781 000 5

6 Brasil 203 429 773[110] 186 405 000 6

În UE sunt cele mai multe orașe globale decât în orice altă regiune din lume. Conține 16 orașe cu populația peste un

milion de locuitori, cel mai are fiind Londra.

Pe lângă multele orașe mari, UE are de asemenea câteva regiuni dens populate care nu au centru dar care au apărut

prin conexiunile dintre orașe și noile zone metropolitane. Cele mai mari sunt Rine-Ruhr care are aproximativ 11.5

milioane de locuitori (Cologne, Dortmund, Düsseldorf, etc.), Randstad cu aproximativ 7 milioane (Amsterdam,

Rotterdam, Haga, Utrecht, etc.), Frankfurt/Rhine-Main cu aprox. 5,8 milioane de locuitori (Frankfurt, Wiesbaden,

etc.), Diamantul Flamand cu aprox. 5.5 milioane de locuitori (zonele urbane dintre Antwerp, Bruxelles, Leuven și

Ghent) și Regiunea Industrială Superioară din Sliezia cu aprox. 3.5 milioane locuitori (Katowice, Sosnowiec, etc.).

În 2010, 43,3 milioane dintre locuitorii UE au fost născuți înafara statului rezident. Reprezentând 9.4% din populația

UE. Din aceștia, 31.4 milioane (6.3%) erau născuți înafara UE și 16 milioane (3.2%) erau născuți în alt stat UE. Cel

mai mare număr de locuitori născuți înafara UE este în Germania (6,4 milioane), Franța (5,1 milioane), Marea

Britanie (4,7 milioane), Spania (4,1 milioane), Italia (3,2 milioane) și Olanda (1,4 milioane).

În anul 2008, Franța, Marea Britanie și Germania au acordat, în această ordine, cel mai mare număr de cetățenii, înspecial imigranților africani 137.000, 129.000 și, respectiv, 90.000[111]

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 27/38

Uniunea Europeană 27

Sporul natural

Deși populația UE este a treia ca mărime din lume, după China și India, care în 2003 a contribuit cu mai puțin de 2%

la creștere populației la nivel mondial care a crescut cu 75 milioane.

În majoritatea țărilor din sudul Europei a fost o trecere de la o situație ridicata de natalitate și ratele de deces mai

mici la naștere, deși acest fenomen a apărut decenii mai târziu decât în alte țări europene mai dezvoltate.

În Spania, rata natalității a scăzut cu mai mult de jumătate dintre 1960 și 1990, 21.7-10.2 nașteri la mia de locuitori.În nici o altă țară din UE, rata natalității nu a scăzut la fel de mult ca în Spania, dar atunci această țară are cea mai

ridicată rată de imigrare (2003). În 1900 speranța de viață în Spania a fost de 35 de ani, a continuat declinul în rata

mortalității a crescut la 62 în 1950, pentru a ajunge până în 1985 la aproape 80 de ani pentru femei și 73 pentru

bărbați.

Înainte de extinderea din 2004, populația Uniunii a crescut la o rată anuală de 0,23% (2,3 mii), datorită, în principal,

creșterii populației imigrante suplimentare al cărei echilibru în 2000 a fost de 735 de mii de oameni, în timp ce

creșterea naturală a populației în decursul aceluiași an a fost de 372 de mii de locuitori.

Asupra ratei de creștere a populației naturale trebuie să se constate că rata natalității din aproape toate țările UE este

 în creștere, cu excepția Germaniei, Italiei, Greciei și Suediei. Cele mai ridicate rate ale natalității sunt observate înIrlanda (14,8 nașteri la mia de locuitori), Franța (12.9) și Olanda (12,5). La celălalt capăt apar Germania (8.8) și

Grecia (9.0).

Imigrația este responsabil pentru mai mult de trei sferturi din creșterea economică totală a numărului de persoane în

UE. Germania și Spania sunt principalul responsabil pentru această creștere în termeni absoluți, cu aproximativ 230

000 de imigranți net fiecare (cont combinate pentru 44% din total).

Dar, în termeni procentuali, cea mai mare creștere a avut loc în Luxemburg și Portugalia (ambele cu 6,7 imigranți la

1000 locuitori), urmate de Spania (5.6) și Irlanda (5,1 .) Cu toate că migrația netă în continuare pozitiv, rate mai mici

sunt date în Franța, Belgia, Olanda și Regatul Unit. Media UE este de 3 migranți la 1000 de locuitori.

Speranța de viațăPopulația Uniunii Europene are cea mai mare speranță de viață din lume, de 78,8 ani și un IDU mai mare decât

puterile emergente și Statele Unite ale Americii. Totuși, din cauza speranței de viață mai mare și a natalității scăzute,

populația UE imbătrânește exponențial. Acest proces de îmbătrânire fiind semnificativ inegal între regiuni, precum

 în Germania unde populația îmbătrânește exponențial datorită scăderea natalității și creșterea constantă a speranței de

viață sau Franța, care este singurul mare stat din UE care a reușit să mențină o rată a natalității suficientă la care se

adaugă un flux imigraționist masiv de populație africană și arabă alături de rate scăzute de emigrare a locuitorilor.

Creșterea speranței de viață și scăderea natalității va duce în viitorul apropiat la creșterea presiunii financiare pe

sistemele sociale (de pensii, sănătate).

Limbile

Pentru detalii, vezi: Limbile Uniunii Europene.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 28/38

Uniunea Europeană 28

Raportul limbilor oficiale ale UE (EU-251)

Limbă Limbă nativă Total

Engleză 13% 51%

Germană 18% 32%

Franceză 12% 26%Italiană 13% 16%

Spaniolă 9% 15%

Poloneză 9% 10%

Olandeză 5% 6%

Greacă 3% 3%

Cehă 2% 3%

Sudeză 2% 3%

Maghiară 2% 2%

Portugheză 2% 2%

Slovacă 1% 2%

Daneză 1% 1%

Finlandeză 1% 1%

Lituaniană 1% 1%

Slovenă 1% 1%

Estoniană <1% <1%

Irlandeză <1% <1%

Letonă <1% <1%

Malteză <1% <1%

1Publicat în 2006, înainte de

Integrarea României în Uniunea Europeanăaderarea Bulgariei și

României.

Sondaj efectuat in 2005, pentru o populație

de peste 15 ani.

Limbă nativă: limbă vorbită[112]

Total: EU citizens able to hold a

conversation in this language[113]

Dintre multele limbi și dialecte folosite în UE, 23 sunt oficiale: bulgară, cehă, daneză, olandeză, engleză, estonă,

finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, italiană, irlandeză, letonă, lituaniană, malteză, poloneză,

portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză. Documentele importante, precum legislația sau tratatele,

sunt traduse în fiecare dintre cele 23 de limbi oficiale. Parlamentul European asigură traducerea în toate limbile a

documentelor în sesiunile plenare. Unele instituții folosesc doar câteva limbi ca limbi interne de lucru. Catalana,

galițiana, basca, galica scoțiană și limba velșă nu sunt limbi oficiale ale UE, dar au statut semi-oficial în traducerile

oficiale ale tratatelor, iar cetățenii care le vorbesc se pot adresa UE în aceste limbi.

Politicile pentru limbi sunt responsabilitatea statelor membre, dar instituțiile UE promovează învățarea altor limbi.

Engleza este cea mai vorbită limbă în UE și este cunoscută de 51% din populație, luând în calcul atât folosirea ca

limbă maternă cât și ca limbă secundară sau terțiară. Germana este cea mai răspândită limbă maternă (aprox. 88,7milioane de locuitori o vorbeau în 2006). 56% din cetățenii UE pot vorbi o limbă străină. Cele mai multe dintre

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 29/38

Uniunea Europeană 29

limbile oficiale ale UE aparțin familiei limbilor indo-europene, cu excepția estonienei, finlandezei și maghiarei care

aparțin limbilor uralice și malteza care aparține familiei limbilor afroasiatice. Cele mai multe dintre limbile oficiale

ale UE sunt scrise în alfabetul latin, excepție făcând bulgara, care este scrisă în chirilică și greaca care este scrisă cu

caractere grecești.

Pe lângă cele 23 de limbi oficiale, în Uniunea Europeană sunt peste 150 de limbi regionale sau minoritare, vorbite de

până la 50 de milioane de oameni. Din acestea, doar limbile regionale spaniole (catalana, galițiana și basca) și limbagalica scoțiană și velșa pot fi folosite de cetățeni pentru a comunica cu instituțiile Uniunii Europene. Carta

Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare, ratificată de statele UE, asigură prevederi generale pe care

statele trebuie să le urmeze și care urmăresc protejarea moștenirii lor lingvistice.

Religie

Pentru detalii, vezi: Religia în Uniunea Europeană.

Procentul în care europenii cred într-un

„Dumnezeu”.[114]

Uniunea Europeană este un organism secular fară nici o conexiune

formală cu vreo religie, dar art. 17 din Tratatul pentru Funcționarea

Uniunii Europene recunoaște „statutul sub legile naționale a bisericilor

și asociațiilor religioase” precum și organizațiile non-confesionale și

filosofice”.[115]

Preambulul Tratatului Uniunii Europene menționează „moștenirea

culturală, religioasă și umanistă a Europei”.[115] Discuțiile asupra

textelor Constituției Europene și mai târziu a Tratatului de la Lisabona

a inclus si propuneri referitoare la menționarea creștinătății sau

„Dumnezeu” sau ambele în preambulul textului, dar idea s-a confruntat

de opoziție și a fost abandonată.[116]

Creștini din UE sunt divizați între ortodocși (România, Grecia, Cipru și

Bulgaria) romano-catolici, numeroase orientări protestante (în special în nordul Europei). Alte religii, precum iudaismul sau islamul sunt de asemenea reprezentante în populația UE. În

2009, în UE erau estimați 13 milioane de musulmani,[117] și aproximativ un milion de evrei.[118]

Eurobarometrul Eurostat din 2005 a arătat că 52% din cetățenii UE cred într-un Dumnezeu, 27% „ într-o forță sau

spirit” și 18% nu cred în nici o forță spirituală[114]. Multe țări au simțit o scădere a participării religioase în ultimii

ani.[119] Tările unde sunt cei mai puțini credincioși sunt Estonia (16%) și Republica Cehă (19%)[114]. Cele mai

religioase state sunt Malta (95%, predominând romano-catolici), România și Cipru, fiecare cu peste 90% din cetățeni

care cred într-un Dumnezeu (amândouă predominant ortodoxe). În UE, credința religioasă este mai mare în rândul

femeilor, o dată cu creșterea vârstei, majoritatea cu educație de bază și cei care din punct de vedere politic sunt de

dreapta (57%).[114]

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 30/38

Uniunea Europeană 30

Cultura și sport

Maribor (Slovenia) este capitala europeană

a culturii în 2012

Guimaraes (Portugalia) este capitala

europeană a culturii în 2012

Cultura

Cooperarea culturală între statele membre a fost o preocupare a UE începând

cu includerea acesteia ca o competență comunitară în Tratatul de la

Maastricht.[120] Acțiunile luate în zona culturală de către UE include

programul „Cultura 2000”,[120] Evenimentul „Luna Culturală

Europeană”[121], Programul Media Plus,[122] orchestre precum Orchestra de

Tineret a Uniunii Europene[123] și programul „Capitală Europeană a Culturii”

- unde mai multe orașe din UE sunt selectate anual pentru a ajuta dezvoltarea

culturală a orașului.[124]

Programul „Cultura”

Programul „Cultura este un program dezvoltat și coordonat de Comisia

Europeană ce se derulează în perioada 2007-2013, și dispune de un bugettotal de aproximativ 400 de milioane de euro. Cuprinde toate activitățile

culturale fără caracter audiovizual și își propune să promoveze acțiunile de

sensibilizare și de conservare a produselor culturale de importanță

europeană, să promoveze mobilitatea persoanelor care lucrează în sectorul

cultural, să faciliteze circulația lucărilor și a produselor culturale și artistice

la nivelul UE și să stimuleze dialogul intercultural.

Capitala Europeană a Culturii

Capitală Europeană a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pentru un an.

Programul se derulează din 1985 iar începând din 2007 programul a cuplat câte un oraș din țările Europei

occidentale cu altul din țările central și est-europene. În anul 2012 Capitalele Europene ale Culturii sunt orașul

Maribor, Slovenia și orașul Guimaraes, Portugalia.

Sport

Sportul este reponsabilitatea individuală a statelor membre sau a altor organizații internaționale. Totuși, există unele

policiti UE care au impact și în sport, precum libertatea de miscare a muncitorilor care a fost nucleul regulii Bosman

care interzice ligilor naționale de fotbal să impună cote pentru jucători de fotbal străini cu cetățenie europeană[125].

Tratatul de la Lisabona prevede că orice aplicare a normelor economice trebuie să tină seamă de caracterul specific al

sportului și de structurile sale bazate pe voluntariat.[126]

Lobbyul făcut de organizații care reglementează sportul precum FIFA sau Comitetul Internațional Olimpic a dus la

un decalaj din ce în ce mai mare între cluburile bogate și cele sărace. [127] UE acordă fonduri pentru programul de

antrenori de fotbal Israelian, Iordanian, Irlandez și britanic, ca parte a Proiectului Fotbal pentru Pace (Football 4

Peace).[128]

Comisia Europeană a emis în 2007 Cartea Albă privind Sportul [129] prin care prezintă proiectele pe care le

desfășoară alături de statele membre pentru îmbunătățirea sănătății publice prin intermediul sportului, sprijinirea

activităților sportive la nivelul unităților școlare, utilizarea sportului pentru îmbunătățirea intruziunii sociale a

copiilor din mediile nefavorizate.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 31/38

Uniunea Europeană 31

Vezi și•• Comunitățile Europene

•• Comisia Europeană

•• Euratom

•• Parlamentul European

•• Eurodicautom•• Limbile Uniunii Europene

•• Superputeri emergente

•• Asociația Europeană a Liberului Schimb

Legături externe• EUROPA- Portalul Uniunii Europene [130] - situl web instituțional al UE

• Centrul de informare al Comisiei europene în România [131]

• Simboluri europene [132]

• Europedia: Ghid pentru legislatia si politicile UE[133]

• Poate fi privită Uniunea Europeană ca o nouă URSS? [134], 25 noiembrie 2006, Nicolae Drăgușin, România liberă

• Cum s-a născut Europa [135], 11 mai 2008, Andreea Țuligă, Evenimentul zilei

• "Perioada de reflecție" [136], 6 decembrie 2006, Descoperă

• Aventura "noii Europe" [137], 6 decembrie 2006, Descoperă

 Portal Uniunea Europeană

Referințe

Referințe[1] http:/    /  en.  wikipedia.  org/  wiki/  Uniunea_european%C4%83?action=edit&  section=0

[2] „ Uniunea Europeană (http:/   /  www. britannica. com/  EBchecked/  topic/  196399/  European-Union)”. Encyclopædia Britannica. . „international

organisation comprising 27 European countries and governing common economic, social, and security policies.... ”

[3] „ European Union (https:/   /  www. cia. gov/  library/  publications/  the-world-factbook/  geos/  ee. html)”. The World Factbook . Central

Intelligence Agency. . Accesat la 11 October 2009.

[4] Anneli Albi (2005). „ Implications of the European constitution (http:/   /  books.  google.  com/  ?id=GXDxmx_1RmcC& pg=PA204)”. EU 

enlargement and the constitutions of Central and Eastern Europe. Cambridge, UK: Cambridge University Press, 2008. p. 204. ISBN

9067042854. . Accesat la 2011-07-25. „In practical terms, the EU is perhaps still best characterised as a 'supranational organisation sui

generis': this term has proved relatively uncontroversial in respect of national constitutional sensitivities, being at the same time capable of 

embracing new facets of integration”

[5] „ Schengen area (http:/   /  ec. europa.  eu/  home-affairs/  policies/  borders/  borders_schengen_en.  htm)”. Europa web portal. . Accesat la 8

September 2010.

[6] European Commission. „ The EU Single Market: Fewer barriers, more opportunities (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  index_en.  htm)”.

Europa web portal. . Accesat la 27 September 2007.

„ Activities of the European Union: Internal Market (http:/   /  europa.  eu/  pol/  singl/  index_en.  htm)”. Europa web portal. . Accesat la 29 June

2007.

[7] „ Common commercial policy (http:/   /  europa.  eu/  scadplus/  glossary/  commercial_policy_en.  htm)”. Europa Glossary. Europa web portal. .

Accesat la 6 September 2008.

[8] „ First demographic estimates for 2009 (http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  cache/  ITY_OFFPUB/  KS-QA-09-047/  EN/  KS-QA-09-047-EN.

PDF)”. 11 December 2009. . Accesat la 3 February 2010.

[9] „ European Union reaches 500 Million through Combination of Accessions, Migration and Natural Growth (http:/   /  www. oeaw. ac. at/  vid/ 

datasheet/  EU_reaches_500_Mill.  shtml)”. Vienna Institute of Demography. .

[10] Burgess, Michael (2000). Federalismul și Uniunea Europeană: Construcția Europei, 1950 - 2000 (http:/   /  books.  google.  co. uk/ 

books?id=Ha99UY2cBtUC& lpg=PA49). Routledge. ISBN 0415226473. . „Analiza noastră sugerează că teoretic CE / UE nu este nici o

federație, nici o confederație, în sensul clasic. Dar o face afirmația că elitele politice europene șieconomice s-au conturat și modelat CE / UE, într-o nouă formă de organizații internaționale, și anume, o specie „nouă” de confederație.”

[11] Kiljunen, Kimmo (2004). Constituția europeană în devenire. Centre for European Policy Studies. ISBN 9789290794936

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 32/38

Uniunea Europeană 32

[12] „ Consecințele politice (http:/   /  www. ena.  lu/  ?doc=242&  lang=3)”. European NAvigator. .

[13] „ Declarația de la 9 mai 1950 (http:/   /  europa.  eu/  abc/  symbols/  9-may/  decl_en.  htm)”. Comisia Europeană. .

[14] „ O Europă pașnică –  începutul cooperării (http:/   /  europa.  eu/  about-eu/  eu-history/  1945-1959/  index_en.  htm)”. Comisia Europeană. .

[15] Doyle, Alister. „ Extinderea pădurilor UE poate duce la realizarea obiectivelor de mediu (http:/   /  uk.  reuters.  com/  article/  environmentNews/ 

idUKL2920316220071129)”. Reuters. . Accesat la 7 Decembrie 2007.

[16] A European Atomic Energy Community (http:/   /  www. ena.  lu?lang=2&  doc=3054) ena.lu

[17] A European Customs Union (http:/   /  www. ena.  lu?lang=2&  doc=3056) ena.lu

[18] „ Unirea executivelor (http:/   /  www. ena. lu?lang=2&  doc=473)”. European NAvigator. . Accesat la 25 June 2007.[19] Merging the executives (http:/   /  www. ena. lu?lang=2&  doc=473) ena.lu

[20] Discover the former Presidents: The Rey Commission (http:/   /  ec. europa.  eu/  commission_barroso/  president/  history/  rey/  index_en.  htm),

Europa (web portal). Accesat la 23 august 2009.

[21] „ Prima lărgire a UE (http:/   /  www. ena.  lu?lang=2&  doc=555)”. European NAvigator. .

[22] „ Noul Parlament European (http:/   /  www. ena. lu?lang=2&  doc=571)”. European NAvigator. .

[23] „ Negocierile pentru lărgire (http:/   /  www. ena.  lu?lang=2&  doc=6525)”. European NAvigator. .

[24] . BBC News. http:/   /  news. bbc.  co. uk/  2/  hi/  in_depth/  europe/  euro-glossary/  1230052.  stm.

[25] „ Istoria steagului european (http:/   /  europa.  eu/  abc/  symbols/  emblem/  index_en.  htm)”. Europa web portal. .

[26] „ 1980 – 1989 Schimbarea la față a Europei – căderea Zidului Berlinului (http:/   /  europa.  eu/  abc/  history/  1980-1989/  index_en.  htm)”.

Europa web portal. .

[27] Craig, Paul; Grainne De Burca , P. P. Craig (2007). EU Law: Text, Cases and Materials. Oxford: Oxford University Press. p. 15. ISBN

978-0-19-927389-8; „ Tratatul de la Maastricht în Uniunea Europeană (http:/  

 /  

europa. 

eu/  

legislation_summaries/ economic_and_monetary_affairs/  institutional_and_economic_framework/  treaties_maastricht_en. htm)”. Activitățile Uniunii Europene.

Portalul UE. . Accesat la 20 October 2007.

[28] „ O decadă pentru extinderi viitoare (http:/   /  europa.  eu/  abc/  history/  2000_today/  index_en.  htm)”. Portalul UE. .

[29] „ Parlamentul European îi anunță pe noul Președinte și Ministrul Afacerilor Externe (http:/   /  government.  zdnet. com/  ?p=6266)”. .

[30] „ Corația a semnat tratatul de aderare la UE (http:/   /  www. google.  com/  hostednews/  ap/  article/ 

ALeqM5giqv7YlB-BYuVf-JM2zmRUNyiK3w?docId=c2caeea189fd4bcd8f7e1942b8a8166e)”. Associated Press. .

[31] http:/   /  www. gandul.  info/  international/  croatia-va-adera-la-ue-peste-66-din-voturile-de-la-referendum-in-favoarea-integrarii-9167856

Croația a votat DA pentru aderarea la UE

[32] http:/   /  www. smh. com. au/  environment/  mont-blanc-shrinks-by-45cm-in-two-years-20091106-i0kk.  html Mont Blanc s-a micșorat cu 45

cm în 2 ani}}

[33] „ Statele europene (http:/   /  europa.  eu/  abc/  european_countries/  index_en.  htm)”. Portalul UE. . Accesat la 29 June 2007.

[34] „ Statele pământului (http:/   /  home.  comcast. net/  ~igpl/  Countries. html)”. home.comcast.net. 2006. . Accesat la 8 august 2007.

[35] „ Climatul continental (http:/   /  www. uwsp. edu/  geo/  faculty/  ritter/  geog101/  textbook/  climate_systems/  humid_continental.  html)”. The

 physical environment . University of Wisconsin – Stevens Point. .

[36] Urban sprawl in Europe: The ignored challenge (http:/   /  www. eea. europa.  eu/  publications/  eea_report_2006_10/  eea_report_10_2006.  pdf)

Agenția de Mediu Europeană

[37] „ Comisia Europeana —Extindere —Posibili candidati (http:/   /  ec. europa.  eu/  enlargement/  candidate-countries/  index_en.  htm)”. . Accesat la

28 Octombrie 2011.

[38] „ Comisia Europeana —Extindere —Candidati potentiali (http:/   /  ec. europa.  eu/  enlargement/  potential-candidates/  index_en.  htm)”. . Accesat

la 28 octombrie 2011.

[39] http:/   /  www. evz.ro/  detalii/  stiri/  s-a-semnat-protocolul-privind-drepturile-romanilor-din-serbia-969093.  html UE acorda statutul de

candidat Serbiei

[40] „ Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 pentru conservarea mediului natural, fauna sălbatică și flora (http:/   /  eur-lex.  europa.  eu/ 

LexUriServ/  LexUriServ.  do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:EN:PDF)”. .

[41] Dimas, Stavros (23 martie 2007). „ Celebrând Uniunea pentru mediu (http:/   /  news. bbc.  co. uk/  1/  hi/  sci/  tech/  6476273.  stm)”. BBC News..

[42] Easton, Adam (31 iulie 2007). „ Polonia încheie controversele referitoare la planurile de drumuri (http:/   /  www. ft. com/  cms/  s/ 

640968f2-3f5b-11dc-b034-0000779fd2ac.  html)”. Financial Times. .

[43] Aldred, Jessica (23 ianuarie 2008). „ UE vrea sa reducă cu 20% emisiile de carbon (http:/   /  www. guardian.  co.  uk/  environment/  2008/   jan/ 

23/  climatechange.eu1)”. Londra: guardian.co.uk. .

[44] „ Cum vrea să lupte UE contra încălzirii globale (http:/   /  www. environmentconservation.  org/  environmental-global-warming/ 

how-the-eu-plans-to-fight-global-warming/  )”. . Accesat la Nov 2010.

[45] (http:/   /  ec.europa.  eu/  budget/  figures/  2011/  2011_en.  cfm) ec.europa.eu

[46] „ Oficiul european de politie - Europol (http:/   /  ec. europa.  eu/   justice_home/  fsj/  police/  europol/  fsj_police_europol_en.  htm)”. Portalul UE.

.

[47] „ Eurojust - coordonarea cooperării între procurori (http:/   /  ec. europa.  eu/   justice_home/  fsj/  criminal/  eurojust/  fsj_criminal_eurojust_en.

htm)”

. Portalul UE. . Accesat la 4 septembrie 2007.[48] Frontex. „ Ce este Frontex? (http:/   /  www. frontex.  europa.  eu/  )”. Portalul UE. .

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 33/38

Uniunea Europeană 33

[49] „ Mandatul european de arestare a inlocuit procedura extradării intre statele membre (http:/   /  ec. europa.  eu/   justice_home/  fsj/  criminal/ 

extradition/  fsj_criminal_extradition_en.  htm)”. Portalul UE. .

[50] „ Jurisdictia si recunoasterea sentintelor in domeniul familiei (Brussels II) (http:/   /  europa.  eu/  legislation_summaries/ 

 justice_freedom_security/   judicial_cooperation_in_civil_matters/  l33194_en.  htm)”. Portalul UE. .

[51] „ Standarde minime pentru azilantii din UE (http:/   /  europa.  eu/  legislation_summaries/   justice_freedom_security/ 

free_movement_of_persons_asylum_immigration/  l33150_en.  htm)”. Portalul UE. . Accesat la 5 Sept 2008.

[52] „ Program Specific: 'Justitie penala' (http:/   /  europa.  eu/  legislation_summaries/   justice_freedom_security/ 

 judicial_cooperation_in_criminal_matters/  l10110_en.  htm)”. Portalul UE. .[53] Vezi Art. 157 (ex Articolul 141) din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, on eur-lex.europa.eu (http:/   /  eur-lex.  europa.  eu/ 

LexUriServ/  LexUriServ.  do?uri=OJ:C:2010:083:0013:0046:EN:PDF)

[54] Vezi art 2(7) din Tratatul de la Amsterdam pe eur-lex.europa.eu (http:/   /  eur-lex.  europa.  eu/  en/  treaties/  dat/  11997D/  htm/  11997D.

html#0001010001)

[55] Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000 implementand tratamente egale pentru minoritati (OJ L 180, 19.7.2000, p. 22 – 26);

Directiva Consiliului 2000/78/EC din 27 noiembrie 2000 (OJ L 303, 2.12.2000, p. 16 – 22).

[56] „ Vot prin majoritate calificata: Politica comerciala comuna (http:/   /  ec. europa.  eu/  archives/  igc2000/  geninfo/  fact-sheets/  fact-sheet6/ 

index_en.  htm)”. Portalul UE. .

[57] Comisia Europeana. „ Cooperarea politica europeană (EPC) (http:/   /  europa.  eu/  scadplus/  glossary/  european_political_cooperation_en.

htm)”. Europa Glossary. Portalul UE. . Accesat la 3 September 2007.

[58] Figures from the September 2011 update of the International Monetary Fund's World Economic Outlook Database. Figure for EU (http:/   / 

www. 

imf. 

org/  

external/  

pubs/  

ft/  

weo/  

2011/  

02/  

weodata/  

weorept. 

aspx?sy=2009& 

ey=2010& 

scsm=1& 

ssd=1& 

sort=country& 

ds=. 

&br=1&  c=001,998&  s=NGDP_RPCH,NGDPD,PPPGDP,PPPPC,PPPSH& grp=1&  a=1& pr.  x=69&  pr.  y=7), accessed 22 September 2011.

Figures for the countries of the world (http:/   /  www. imf.  org/  external/  pubs/  ft/  weo/  2011/  02/  weodata/  weorept. aspx?sy=2009&  ey=2011&

scsm=1& ssd=1& sort=country&  ds=.  & br=1&  c=193,273,223,156,924,922,534,158,111,542&  s=NGDPD& grp=0&  a=& pr.  x=71&  pr.

y=6=), accessed 22 September 2011.

[59] http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  statistics_explained/  index.  php/  Unemployment_statistics

[60] http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  cache/  ITY_PUBLIC/  2-28102011-BP/  EN/  2-28102011-BP-EN.  PDF

[61] http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  cache/  ITY_PUBLIC/  2-21102011-AP/  EN/  2-21102011-AP-EN.  PDF

[62] Monetario Internazionale - Prodotto interno lordo PPP nazionale e procapite - Anni 2009 e 2010 (http:/   /  www. imf. org/  external/  pubs/  ft/ 

weo/  2011/  02/  weodata/  weorept.  aspx?sy=2009&  ey=2010&  ssd=1&  sort=country&  ds=. & br=1&  pr1.  x=36&  pr1.  y=10&

c=512,941,914,446,612,666,614,668,311,672,213,946,911,137,193,962,122,674,912,676,313,548,419,556,513,678,316,181,913,682,124,684,339,273,638,921,51

s=PPPGDP,PPPPC& grp=0&  a=Fondo)

[63] - GDP per capita in purchasing power standards (http:/   /  epp.  eurostat.  ec. europa.  eu/  cache/  ITY_PUBLIC/  2-13122011-BP/  EN/ 

2-13122011-BP-EN.  PDFEurostat)

[64] - Inflazione nei Paesi membri - Anno 2010 (http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  cache/  ITY_PUBLIC/  2-14012011-BP/  EN/ 

2-14012011-BP-EN.  PDFEurostat)

[65] http:/   /  appsso.  eurostat. ec. europa.  eu/  nui/  show.  do?dataset=une_rt_a&  lang=en

[66] Eurostat - Tasso di crescita del PIL nei Paesi membri - Anni 1990-2013 (http:/   /  epp.  eurostat. ec. europa.  eu/  tgm/  table. do?tab=table&

plugin=1&  language=en&  pcode=tsieb020)

[67] „ The Single Market (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  index_en.  htm)”. Europa web portal. . Accesat la 27 June 2007.

[68] European Commission. „ The European Economic Area (EEA) (http:/   /  eeas. europa.  eu/  eea/  )”. Europa web portal. . Accesat la 10 February

2010.

[69] European Commission. „ A Single Market for goods (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  top_layer/  index_18_en.  htm)”. Europa web

portal. . Accesat la 27 June 2007.

[70] European Commission. „ A Single Market for Capital (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  top_layer/  index_42_en.  htm)”. Europa web

portal. . Accesat la 27 June 2007.[71] European Commission. „ Living and working in the Single Market (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  top_layer/  index_15_en.  htm)”.

Europa web portal. . Accesat la 27 June 2007.

[72] European Commission. „ A Single Market for Services (http:/   /  ec. europa.  eu/  internal_market/  top_layer/  index_19_en.  htm)”. Europa. .

Accesat la 27 June 2007.

[73] George Matlock (16 February 2010). „ Peripheral euro zone government bond spreads widen (http:/   /  www. reuters. com/  article/ 

idUSLDE61F0W720100216)”. Reuters. . Accesat la 28 April 2010.

[74] „ Acropolis now (http:/   /  www. economist. com/  node/  16009099)”. The Economist . 29 April 2010. . Accesat la 22 June 2011.

[75] „ EU ministers offer 750bn-euro plan to support currency (http:/   /  news. bbc.  co. uk/  1/  hi/  business/  8671632.  stm)”. BBC News. 10 May

2010. . Accesat la 11 May 2010.

[76] Pidd, Helen (2011-12-02). „ Angela Merkel vows to create 'fiscal union' across eurozone (http:/   /  www. guardian.  co. uk/  business/  2011/ 

dec/  02/  angela-merkel-eurozone-fiscal-union)”. London: Guardian. . Accesat la 2011-12-02.

[77]„

European fiscal union: what the experts say (http:/  

 /  

www. 

guardian. 

co. 

uk/  

business/  

2011/  

dec/  

02/  

european-fiscal-union-experts)”

.London: Guardian. 2011-12-02. . Accesat la 2011-12-02.

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 34/38

Uniunea Europeană 34

[78] „ How the Euro Became Europe's Greatest Threat (http:/   /  www. spiegel. de/  international/  europe/  0,1518,769329,00.  html)”. Der Spiegel.

20 June 2011. .

[79] „ Euro Stable Despite Debt Crisis Says Schaeuble (http:/   /  online.  wsj. com/  article/  BT-CO-20110822-701343.  html)”. The Wall Street 

 Journal. 22 august 2011. .

[80] Euro in US Dollar (http:/   /  www. google.  com/  finance?q=EURUSD)

[81] „ Puzzle over euro's "mysterious" stability (http:/   /  uk.  reuters. com/  article/  2011/  11/  15/ 

uk-markets-euro-mystery-idUKLNE7AE02520111115)”. Reuters. 15 November 2011. .

[82] „ The Euro’s PIG-Headed Masters (http:/   /  www. project-syndicate. org/  commentary/  rogoff81/  English)”. Project Syndicate. 3 June 2011. .[83] „Grosse Notenbanken versorgen Banken mit Liquidität - Kursfeuerwerk an den Börsen – auch SNB beteiligt“ NZZ Online (http:/   /  www.

nzz.  ch/  finanzen/  nachrichten/  grosse_notenbanken_fluten_globale_finanzmaerkte_mit_geld_1.  13468265.  html)

[84] McHugh, David (2011-12-21). „ ECB lends banks $639 billion over 3 years (http:/   /  www. sacbee. com/  2011/  12/  21/  4137177/ 

ecb-lends-banks-639-billion-over.  html#storylink=cpy)”. The Sacramento Bee. . Accesat la 2011-12-21.

[85] Ewing, Jack; Jolly, David (2011-12-21). „ Banks in the euro zone must raise more than 200 billion euros in the first three months of 2012

(http:/   /  www.nytimes.com/  2011/  12/  22/  business/  global/  demand-for-ecb-loans-surpasses-expectations.  html)”. New York Times. . Accesat

la 2011-12-21.

[86] Nicholas Watt (31 January 2012). „ Lib Dems praise David Cameron for EU U-turn (http:/   /  www. guardian.  co. uk/  politics/  2012/   jan/  31/ 

lib-dems-david-cameron-eu)”. the Guardian. .

[87] „ The fiscal compact ready to be signed (http:/   /  european-council.  europa.  eu/  home-page/  highlights/ 

the-fiscal-compact-ready-to-be-signed-(2)?lang=en)”. European Commission. 31 January 2012. . Accesat la 5 February 201.

[88] De notat că aproape tot uraniul este importat,Energia nucleară este considerată sursă primară de energie în UE

[89] Comisia Europeană (1 octombrie 2003). „ The trans-European transport network: new guidelines and financial rules (http:/   /  ec. europa.  eu/ 

ten/  transport/  revision/  doc/  revision_1692_memo_en.  pdf)” (în engleză) (PDF). Portalul Europa. . Accesat la 15 august 2007.

[90] Mirea, Silvia. „ The trans-European transport network: new guidelines and financial rules (http:/   /  www. cfr.  ro/   jf/  engleza/  0304/  ten-t.

htm)” (în engleză). The Railway Journal. . Accesat la 15 august 2007.

[91] „ White Paper on Transport (http:/   /  www. euractiv. com/  en/  transport/  white-paper-transport/  article-129628)” (în engleză). Euractiv. 22

septembrie 2004. . Accesat la 15 august 2007.

[92] „ Transport – How Quickly will Polish Roads Improve After Accession (http:/   /  www. ukie.  gov.  pl/  WWW/  en.  nsf/  0/ 

574AB36381D2F551C1256E82004F9470?Open)” (în engleză). Urząd Komitetu Integracji Europejskiej. 29 mai 2003. . Accesat la 15 august

2007.

[93] Barrot, Jacques. „ Jacques Barrot Home Page, Commission vice president for transport (http:/   /  ec. europa.  eu/  commission_barroso/  barrot/ 

index_en.  htm)” (în engleză). Portalul Europa. . Accesat la 21 iulie 2007.

[94] McKie, Robin (15 iulie 2007). „ Sat-nav rival could crash and burn (http:/   /  www. guardian.  co. uk/  science/  2007/   jul/  15/  spaceexploration.

europeanunion)” (în engleză). Londra: Guardian. . Accesat la 11a ugust 2007.

[95] European Commission. „ The Erasmus programme celebrates its 20th anniversary (http:/   /  ec. europa.  eu/  education/  news/  erasmus20_en.

html)”. Europa web portal. . Accesat la 21 July 2007.; Jean-Sébastien, Lefebvre (22 January 2007). „ Erasmus turns 20 – time to grow up?

(http:/   /  www.cafebabel.  co. uk/  article/  19702/  erasmus-turns-20-time-to-grow-up.  html)”. Café Babel. . Accesat la 10 august 2007.

[96] EACEA. „ About the Education, Audiovisual and Culture Executive Agency (http:/   /  eacea. ec. europa.  eu/  index.  htm)”. Europa web portal.

. Accesat la 21 July 2007.; European Commission. „ Lifelong Learning Programme (http:/   /  ec. europa.  eu/  education/  programmes/  llp/ 

national_en.  html)”. Europa web portal. . Accesat la 21 ostemad July 2007.

[97] European Research Council. „ What is the ERC? (http:/   /  erc. europa.  eu/  index.  cfm?fuseaction=page.  display&  topicID=12)”. Europa web

portal. . Accesat la 21 July 2007.

[98] European Commission. „ Energy (http:/   /  ec. europa.  eu/  research/  fp7/  index_en.  cfm?pg=energy)”. Europa web portal. . Accesat la 12

November 2007.

[99] „ Europa web portal (http:/   /  ec. europa.  eu/  dgs/  health_consumer/  about_us/  our_vision_en.  htm)”. Ec.europa.eu. . Accesat la 2010-11-26.[100] „ Europa web portal (http:/   /  ec. europa.  eu/  dgs/  health_consumer/  index_en.  htm)”. Ec.europa.eu. . Accesat la 2010-11-26.

[101] „ Europa web portal (http:/   /  ec. europa.  eu/  health-eu/  index_en.  htm)”. Ec.europa.eu. 2010-11-18. . Accesat la 2010-11-26.

[102] „ info about health care and EHIC (http:/   /  www. nhs. uk/  nhsengland/  Healthcareabroad/  pages/  Healthcareabroad. aspx)”. Nhs.uk.

2010-04-29. . Accesat la 2010-11-26.

[103] Consilium.europa.eu (http:/   /  www. consilium. europa.  eu/  uedocs/  cms_data/  docs/  pressdata/  en/  lsa/  119514.  pdf)

[104] Eur-lex.europa.eu (http:/   /  eur-lex.  europa.  eu/  LexUriServ/  LexUriServ. do?uri=OJ:L:2011:088:0045:0065:EN:PDF)

[105] NHSconfed.org (http:/   /  www. nhsconfed.  org/  Publications/  Factsheets/  Pages/  Cross-border-healthcare-commissioners.  aspx)

[106] CIA. „ Eroare: niciun |titlu) specificat la utilizarea formatului {{[[Format:Citat web|Citat web (https:/   /  www. cia. gov/  library/ 

publications/  the-world-factbook/  geos/  ch. html)]}}]”. .

[111] criticată pentru politica față de moldoveni și de Ucraina (http:/   /  www. evz.  ro/  detalii/  stiri/ 

romania-criticata-pentru-politica-fata-de-moldoveni-si-de-ucraina-901150.  htmlRomânia,), 21 iulie 2010, evz.ro, accesat la 20 iulie 2010

[112] Comisia Europeană (2006),„

Europenii și limbile lor (http:/  

 /  

ec. 

europa. 

eu/  

public_opinion/  

archives/  

ebs/  

ebs_243_en. 

pdf)”

, Special Eurobarometer 243 (Europa): pp. 141 – 143, , accesat la 19 noiembrie 2008

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 35/38

Uniunea Europeană 35

[113] European Commission (2006), „ Europeans and their Languages (http:/   /  ec. europa.  eu/  public_opinion/  archives/  ebs/  ebs_243_en.  pdf)”,

Special Eurobarometer 243 (Europa): pp. 152 – 154, , accesat la 19 November 2008

[114] Eurostat (2005), „ Social values, Science and Technology (http:/   /  ec. europa.  eu/  public_opinion/  archives/  ebs/  ebs_225_report_en.  pdf)”,

Special Eurobarometer 225 (Europa, web portal): pp. 9, , accesat la 11 June 2009

[115] Consolidated version of the Treaty on European Union (http:/   /  eur-lex. europa.  eu/  JOHtml. do?uri=OJ:C:2010:083:SOM:EN:HTML).

[116] Castle, Stephen (21 March 2007). „ EU celebrates 50th birthday-with a row about religion (http:/   /  www. independent.  co.  uk/  news/ 

europe/  eu-celebrates-its-50th-birthday--with-a-row-about-religion-440976.  html)”. The Independent (London). . Accesat la 4 March 2008.

[117] „ Muslim Population (http:/   /  www. fra. europa.  eu/  fraWebsite/  attachments/  Manifestations_EN. pdf)”. europa web portal. . Accesat laNovember 2010.

[118] Jewish population figures may be unreliable. Sergio DellaPergola. „ World Jewish Population (2002) (http:/   /  www.  jafi. org.  il/  education/ 

100/  concepts/  demography/  demjpop.  html)”. American Jewish Year Book . The Jewish Agency for Israel. . Accesat la 3 May 2007.

[119] Ford, Peter (22 February 2005). „ What place for God in Europe (http:/   /  www. usatoday. com/  news/  world/  2005-02-21-god-europe_x.

htm)”. USA Today. . Accesat la 24 July 2009.

[120] Bozoki, Andras. „ Cultural Policy and Politics in the European Union (http:/   /  137.  204.  115.  130/  activities/  download/  Bozoki/  Cultural

Policy and Politics in the European Union.  pdf)” (PDF). IECOB, Institute for Central Eastern and Balkan Europe. . Accesat la 13 July 2007.

[121] European Commission. „ European Culture Month (http:/   /  web.  archive.  org/  web/  20080202062436/  http:/   /  ec. europa.  eu/  culture/  eac/ 

ecocs/  present_cap/  retrospective_en.  html)”. Europa web portal. Arhivat din original (http:/   /  ec. europa.  eu/  culture/  eac/  ecocs/  present_cap/ 

retrospective_en.  html) la 2 February 2008. . Accesat la 27 February 2008.

[122] European Commission (5 July 2007). „ Media programme (http:/   /  ec. europa.  eu/  information_society/  media/  index_en.  htm)”. Europa

web portal. . Accesat la 13 July 2007.[123] „ An Overture to the European Union Youth Orchestra (http:/   /  www. euyo.  org.  uk/  about/  history. htm)”. The European Youth Orchestra. .

Accesat la 12 august 2007.

[124] European Commission. „ European Capitals of Culture (http:/   /  ec. europa.  eu/  culture/  our-programmes-and-actions/  doc413_en.  htm)”.

Europa web portal. . Accesat la Nov 2010.

[125] Fordyce, Tom (11 July 2007). „ 10 years since Bosman (http:/   /  news. bbc. co.  uk/  sport1/  hi/  football/  4528732.  stm)”. BBC News. .

Accesat la 13 July 2007.

[126][126] Cases C-403/08 and C-429/08, Opinon of Advocate General Kokott, para 207

[127] „ IOC, FIFA presidents welcomes new EU treaty, call it breakthrough to give sports more power (http:/   /  www. iht. com/  articles/  ap/  2007/ 

10/  19/  sports/  EU-SPT-OLY-EU-Treaty. php)”. International Herald Tribune. 19 October 2007. . Accesat la 21 October 2007.

[128] Sports coaches from Israel travel to UK for training (http:/   /  eeas. europa.  eu/  delegations/  israel/  press_corner/  all_news/  news/  2011/ 

20110329_01_en.  htm)

[129] Cartea Albă privind Sportul în Uniunea Europeană (http:/   /  ec. europa.  eu/  sport/  documents/  white-paper/  whitepaper-short_ro.  pdf)

[130] http:/   /  www. europa.  eu/  index_ro.  htm

[131] http:/   /  www. infoeuropa.  ro

[132] http:/   /  www. e-scoala. ro/  euro/  simboluri_europene.  html

[133] http:/   /  www. europedia.  moussis. eu

[134] http:/   /  www. romanialibera.  ro/  cultura/  aldine/  poate-fi-privita-uniunea-europeana-ca-o-noua-urss-66491.  html

[135] http:/   /  www. evz. ro/  detalii/  stiri/  cum-s-a-nascut-europa-803021.  html

[136] http:/   /  www. descopera.  ro/  cultura/  930628-perioada-de-reflectie

[137] http:/   /  www. descopera.  ro/  cultura/  930626-aventura-noii-europe

Note

Literatura

• Bindi, Federiga, ed. Afacerile Externe ale Uniunii Europene: Stabilirea rolului UE în lume (Brookings Institution

Press; 2010) 367 pagini; $E.U.politica afacerilor externe și relatiile externe, inclusiv cu vecinii.

• Bomberg, Elizabeth, Peterson, John, and Richard Corbett, eds. ‘Uniunea Europeană: Cum funcționează?’ (a treia

editie) (2012, Oxford University) ISBN13: 978-0-19-957080-5 și ISBN10: 0-19-957080-9

• Corbett, Richard; [ |Jacobs, Francis (http:/   /  www. europarl. ie/  about. html)]; Shackleton, Michael (2011), 'The

 European Parliament' (http:/   /  www.  johnharperpublishing. co. uk/  pp007. shtml) (ed. 8), London: John Harper

Publishing (http:/   /  www.  johnharperpublishing. co.uk/  ), ISBN 978-0-9564508-5-2

• Craig, Paul; de Búrca, Gráinne (2007). Legislatia UE, Text, Cauze și materiale (ed. 4th). Oxford: Oxford

University Press. ISBN 978-0-19-927389-8

• Kaiser, Wolfram. Democratia Creștină și Originile Uniunii Europene (2007)

• McCormick, John (2007). Uniunea Europeana: Politici și Politică. Westview Press. ISBN 978-0813342023

• Pinder, John, and Simon Usherwood. Uniunea Europeană: O foarte scurtă introducere (2008) excerpt and text

search (http:/   /  www. amazon.com/  dp/  0199233977)

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 36/38

Uniunea Europeană 36

• Rifkin, Jeremy (2004). Visul European: Cum Viziunea Europeană fată de viitor eclipsează visul american.

Jeremy P. Tarcher. ISBN 978-1-58542-345-3

• Smith, Charles (2007). Comertul Internațional si Globalizarea, a 3-a editie. Stocksfield: Anforme. ISBN

1-905504-10-1

• Staab, Andreas. Uniunea Europeana explicata: Instituții, Actori, Impact Global (2008) excerpt and text search

(http:/   /  www.amazon. com/  dp/  0253220181)

• Steiner, Josephine; Woods, Lorna; Twigg-Flesner, Christian (2006). Legislatia UE (ed. 9th). Oxford:

Universitatea Oxfort. ISBN 978-0-19-927959-3

• Yesilada, Birol A. and David M. Wood. Uniunea Europeană emergentă (5th ed. 2009)

• Piris, Jean-Claude (2010). Tratatul de la Lisabona. Cambridge: Cambridge University Press. p. 448. ISBN

9780521197922

• German A. de la Reza. Inventarea păcii. Istoria ideilor confederative de la Ducele de Sully la Simon Bolivar .

Bucuresti

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 37/38

Sursele și contribuitorii articolelor 37

Sursele și contribuitorii articolelorUniunea Europeană  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6505152 Contribuitori: AM, Abel Cavaşi, Acnaib, AdiJapan, Adrian ach, Afil, Alex:D, Anclation, Andrei Stroe,Andynomite, Arado, Ark25, Avereanu, Bornaz Sebastian, Bourge, Cornel Grad, Danmagne, Danutz, Diego pmc, Elena-laura, Emily, Eurydome, Fanaticul, FeodorBezuhov, Firilacroco, FlavianC,GEO, Gavrilab, Gikü, Grawp, Gutza, Hgav, Ionutzmovie, Iulianu, Jolly Janner, Joop, Kdanv, Laurap, Lauu Blue, Luciandrei, MSClaudiu, Mahetin, Miehs, MihaelaAndreeaS, Mihai, Minisarm,Mocu, Movalia, Olahus2, Ommiy-Pangaeus, Orioane, Parvus7, Pilif, Pixi, Placet experiri, Remigiu, Roamata, Roberto23362, Romihaitza, Ronline, Scooter20, Sibiu-it, Silenzio76, Slyther,Speew, Strainu, Terraflorin, Turbojet, Urzică, Valiproca, Whiteman, Wwik, 249 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilorImagine:Flag of Europe.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Europe.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Verdy p, User:-xfi-, User:Paddu,User:Nightstallion, User:Funakoshi, User:Jeltz, User:Dbenbenn, User:Zscout370

Imagine:EU27_on_a_globe.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:EU27_on_a_globe.svg  Licență: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori:Global_European_Union.svg: S. Solberg J. derivative work: Kolja21 (talk)

Imagine:Flag of the Czech Republic.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_Czech_Republic.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: special commission(of code): SVG version by cs:-xfi-. Colors according to Appendix No. 3 of czech legal Act 3/1993. cs:Zirland.

Imagine:Flag of Lithuania.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Lithuania.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Estonia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Estonia.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Originally drawn by User:SKopp. Blue colourchanged by User:PeepP to match the image at .

Imagine:Flag of Sweden.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Sweden.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Jon Harald Søby

Imagine:Flag of Hungary.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Hungary.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Poland.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Poland.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Mareklug, Wanted

Imagine:Flag of the United Kingdom.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_United_Kingdom.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Original flag byJames I of England/James VI of ScotlandSVG recreation by User:Zscout370

Imagine:Flag of Denmark.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Denmark.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Madden

Imagine:Flag of Romania.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Romania.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: AdiJapan

Imagine:Flag of Bulgaria.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Bulgaria.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: SKopp

Image:Gtk-dialog-info.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gtk-dialog-info.svg  Licență: GNU Lesser General Public License Contribuitori: David Vignoni

Fișier:Treaty of Rome.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Treaty_of_Rome.jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: ANGELUS, Pieter Kuiper, 1{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Fișier:Thefalloftheberlinwall1989.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Thefalloftheberlinwall1989.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: Unknown photographer, Reproduction by Lear 21

Fișier:Euro banknotes.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Euro_banknotes.png  Licență: Trademarked but can be freely used Contribuitori: Andrew Netzler

Image:Pix.gif   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Pix.gif  Licență: Public Domain Contribuitori: Ectoplasmic, Fastilysock, Justass, Krdan, Mdd, Paradoctor, Penubag,Pepetps, 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Fișier:Mont Blanc depuis la gare des glaciers.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Mont_Blanc_depuis_la_gare_des_glaciers.jpg  Licență: Creative CommonsAttribution-ShareAlike 3.0 Unported Contribuitori: Alexandre Buisse (Nattfodd)

File:Further European Union Enlargement2.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Further_European_Union_Enlargement2.png  Licență: GNU Free DocumentationLicense Contribuitori: JLogan. Original uploader was NeroN BG at en.wikipedia. Later version(s) were uploaded by IJA at en.wikipedia.

Imagine:Flag of Belgium (civil).svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Belgium_(civil).svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Bean49, David Descamps,Dbenbenn, Denelson83, Evanc0912, Fry1989, Gabriel trzy, Howcome, IvanOS, Ms2ger, Nightstallion, Oreo Priest, Rocket000, Rodejong, Sir Iain, ThomasPusch, Warddr, Zscout370, 4{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Imagine:Flag of Italy.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Italy.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: see below

Imagine:Flag of Latvia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Latvia.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Slovakia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Slovakia.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: SKopp

Imagine:Flag of Germany.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Germany.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Madden, User:SKopp

Imagine:Flag of Luxembourg.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Luxembourg.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Slovenia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Slovenia.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Achim1999

Imagine:Flag of Malta.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Malta.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Alkari, Fry1989, Gabbe, Homo lupus, KlemenKocjancic, Liftarn, Mattes, Meno25, Nightstallion, Peeperman, Pumbaa80, Ratatosk, Rodejong, Zscout370, 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Imagine:Flag of Spain.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Spain.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Pedro A. Gracia Fajardo, escudo de Manual deImagen Institucional de la Administración General del Estado

Imagine:Flag of Finland.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Finland.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Drawn by User:SKopp

Imagine:Flag of the Netherlands.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_Netherlands.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Zscout370Imagine:Flag of France.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_France.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp, User:SKopp, User:SKopp,User:SKopp, User:SKopp, User:SKopp

Imagine:Flag of Austria.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Austria.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Greece.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Greece.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: (of code) cs:User:-xfi- (talk)

Image:Flag of the United Kingdom.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_United_Kingdom.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Original flag byJames I of England/James VI of ScotlandSVG recreation by User:Zscout370

Imagine:Flag of Ireland.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Ireland.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Imagine:Flag of Portugal.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Portugal.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Vítor Luís Rodrigues, AntónioMartins-Tuválkin, User:Nightstallion

Imagine:Flag of Cyprus.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Cyprus.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Vzb83

Imagine:European Council logo.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:European_Council_logo.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Ssolbergj

Imagine:Council of the EU logo.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Council_of_the_EU_logo.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Fry1989, Ssolbergj, 1{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Imagine:Europarl logo.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Europarl_logo.svg  Licență: Trademarked Contribuitori: EmilJ, Fry1989, Jcb, Sinigagl, Ssolbergj, 1{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Imagine:Emblem of the Court of Justice of the European Union.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Emblem_of_the_Court_of_Justice_of_the_European_Union.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: Ssolbergj

Imagine:Emblem of the Court of Auditors.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Emblem_of_the_Court_of_Auditors.svg  Licență: Creative CommonsAttribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: Ssolbergj

7/16/2019 Uniunea Europeana Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/uniunea-europeana-wikipedia 38/38

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 38

Imagine:Logo European Central Bank.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Logo_European_Central_Bank.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Bayo, BrianAmmon, Fry1989, Herr Mlinka, Kalashnov, Sinigagl, Vantey

Imagine:Logo_BEI_por_Hernando.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Logo_BEI_por_Hernando.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike Contribuitori: HernandoJoseAJ

Fișier:Herman Van Rompuy at the 37th G8 Summit in Deauville 030.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Herman_Van_Rompuy_at_the_37th_G8_Summit_in_Deauville_030.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori: GuillaumePaumier

Fișier:José Manuel Barroso at the 37th G8 Summit in Deauville 028.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:José_Manuel_Barroso_at_the_37th_G8_Summit_in_Deauville_028.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori: GuillaumePaumier

Fișier:Institutions europeennes IMG 4300.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Institutions_europeennes_IMG_4300.jpg  Licență: Creative CommonsAttribution-Sharealike 2.0 Contribuitori: User:Rama

Fișier:MEP Schulz.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:MEP_Schulz.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori: Martin_Schulz_2009.jpg: Mettmannderivative work: Daffy123 (talk)

Fișier:Tratado de Lisboa 13 12 2007 (081).jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Tratado_de_Lisboa_13_12_2007_(081).jpg  Licență: necunoscută Contribuitori:Archiwum Kancelarii Prezydenta RP

Fișier:OffeneGrenzeNiederndorf-Oberaudorf.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:OffeneGrenzeNiederndorf-Oberaudorf.jpg  Licență: GNU Free DocumentationLicense Contribuitori: Aviad2001, JLogan, Moros, Srittau

Fișier:Baroness Ashton headshot.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Baroness_Ashton_headshot.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.0 Contribuitori: World Economic Forum from Cologny, Switzerland

Fișier:2010 G-20 Seoul summit.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:2010_G-20_Seoul_summit.jpg  Licență: Creative Commons AR-Presidency Contribuitori:Presidencia de la Nacion Argentina

Fişier:Typhoon f2 zj910 arp.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Typhoon_f2_zj910_arp.jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: Arpingstone, Chesipiero

Fişier:Eurocopter Tiger p1230203.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Eurocopter_Tiger_p1230203.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0Unported Contribuitori: User:David.Monniaux

Fișier:European flag outside the Commission.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:European_flag_outside_the_Commission.jpg  Licență: Creative Commons Attribution

2.0 Contribuitori: Xavier HäpeFișier:Parada Schumana 2.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Parada_Schumana_2.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike Contribuitori: Cezary p

Fișier:Euro symbol.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Euro_symbol.svg  Licență: necunoscută Contribuitori: European Commission

Image:Flag of Europe.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Europe.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Verdy p, User:-xfi-, User:Paddu,User:Nightstallion, User:Funakoshi, User:Jeltz, User:Dbenbenn, User:Zscout370

Fișier:ROU PASS.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:ROU_PASS.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: User:Xeex

Fișier: Eurozone.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Eurozone.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Glentamara

Fișier:Long-term interest rates (eurozone).png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Long-term_interest_rates_(eurozone).png  Licență: Creative CommonsAttribution-Sharealike 3.0,2.5,2.0,1.0 Contribuitori: Spitzl

Fișier:Öresundsbron i solnedgång 2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Öresundsbron_i_solnedgång_2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License Contribuitori: jorchr

Fișier:ClosLaPlanaEdit.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:ClosLaPlanaEdit.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: Mick Stephenson

Fișier:Windkraftanlagen Dänemark gross.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Windkraftanlagen_Dänemark_gross.jpg  Licență: Creative CommonsAttribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: Dirk Goldhahn

Image:Bologna-Prozess-Logo.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bologna-Prozess-Logo.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Bologna-Kommission. Originaluploader was Brian Ammon at de.wikipedia

Fișier:Carte Européenne d'Assurance Maladie France.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Carte_Européenne_d'Assurance_Maladie_France.jpg  Licență: CreativeCommons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori: Zeugma fr (talk) (Antoine FLEURY-GOBERT)

Fișier:Flag of the People's Republic of China.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_People's_Republic_of_China.svg  Licență: Public Domain Contribuitori:Drawn by User:SKopp, redrawn by User:Denelson83 and User:Zscout370 Recode by cs:User:-xfi- (code), User:Shizhao (colors)

Fișier:Flag of India.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_India.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKopp

Fișier:Flag of Europe.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Europe.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Verdy p, User:-xfi-, User:Paddu,User:Nightstallion, User:Funakoshi, User:Jeltz, User:Dbenbenn, User:Zscout370

Fișier:Flag of the United States.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_United_States.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Dbenbenn, Zscout370,Jacobolus, Indolences, Technion.

Fișier:Flag of Indonesia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Indonesia.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Drawn by User:SKopp, rewritten byUser:Gabbe

Fișier:Flag of Brazil.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Brazil.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Brazilian Government

Fișier:EU belief in God.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:EU_belief_in_God.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori:Blank_map_of_Europe.svg: maix¿? EU_belief_in_god.png: Olahus derivative work: Alphathon /'æl.f'æ.ðɒn/ (talk)

Fișier:Maribor Lent.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Maribor_Lent.jpg  Licență: GNU Free Documentation License Contribuitori: User:Andrejj

Fișier: Guimarães19.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Guimarães19.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: User:Dantadd

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

 //creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/