Download - Tribute to Iris Barbura

Transcript
Page 1: Tribute to Iris Barbura

Tribute to Iris Barbura Beth Soll

Page 2: Tribute to Iris Barbura

2

Page 3: Tribute to Iris Barbura

Centrul Naţional al Dansului Bucureşti continuă şi anul acesta demersurile demarate în 2006 în scopul recuperării şi reactualizării istoriei dansului contemporan din România. Esther Magyar, Trixy Checais, Stere Popescu, Lizica Codreanu, Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Ioan Tugearu sunt numai câteva din numele reflectate de cercetătorii CNDB în cadrul reactivărilor coregrafice derulate de-a lungul ultimului deceniu. Anul acesta, mai facem un pas în aceasta direcţie, încercând o apropiere de parcursul artistic al coregrafelor de avangardă Iris Barbura şi Miriam Răducanu. Pentru evenimentul actual, am avut bucuria să primim acceptul coregrafei americane Beth Soll de a recrea, reamintindu-şi, un colaj al gândirii coregrafice împărtăşită de Iris Barbura la studioul ei din Ithaca College. Elevă apropiată şi, ulterior, invitata casei şi a atelierului lui Iris Barbura din Buffalo Street, Beth Soll a continuat, pe parcursul întregii sale cariere, să pună în operă practica şi cunoaşterea coregrafică acumulată în clasa artistei arădene. Eforturile Centrului Naţional al Dansului Bucureşti de a excava istoria încă nescrisă, încă în expectativă, a dansului contemporan românesc nu se opresc aici, iar punctul terminus probabil că nu este deloc cel mai recomandabil obiectiv al oricărei cercetări pasionate, prin definiţie neterminabilă. Cunoaşterea împotriva procustianizării însă, da, este un obiectiv al oricărei cercetări asumate.

The National Dance Centre of Bucharest continues its efforts initiated in 2006 to recover and bring to date the Romanian contemporary dance history. Esther Magyar, Trixy Checais, Stere Popescu, Lizica Codreanu, Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Ioan Tugearu are but few of the names brought upfront by the NDCB researchers within the choreographic revivals launched during the past decade. This year we are taking a step forward with a close look into the lifework of avant-garde choreographers Iris Barbura and Miriam Răducanu. We are delighted that American choreographer Beth Soll has joined us and created for this event a memory collage of the choreographic vision shared by Iris Barbura at the Ithaca Studio where she started to teach in 1951. Her close student and later a guest at her home and studio on Buffalo Street, Beth Soll continued throughout her career to bring in her works the practice and choreographic knowledge she experienced in the class of the Romanian artist. The efforts of the National Dance Centrein Bucharest to bring out the yet unwritten, yet expectant history of Romanian contemporary dance do not end here and their terminal point is by far a recommendable objective to any passionate research which, by definition, is unremitting. Knowledge against Procustianism however is indeed a worthy objective for any thorough research.

Igor Mocanu

foto coperta Iris Barbura si elevii, Ithaca, anii 60. © Beth Soll, 2016

foto 1 „Recital de dans”, 30 Aprilie 1936. © CNDB, 2016

cover photo Iris Barbura and students, Ithaca, 60’s. © Beth Soll, 2016

photo 1 ”Dance Recital”, April 30th 1936. © CNDB, 2016

Page 4: Tribute to Iris Barbura

4

Page 5: Tribute to Iris Barbura

2 „Recital de dans”, 30 Aprilie 1936. © CNDB, 20162 ”Dance Recital”, April 30th 1936. © CNDB, 2016

Page 6: Tribute to Iris Barbura

06

Beth SollTribute to Iris BarburaPerioada desfăşurării proiectului: 15 mai – 4 iunie 2016Premieră: 4 iunie 2016, ora 19.00CNDB, Sala „Stere Popescu”, Bd. Mărăşeşti 80-82

Coregrafia: Beth SollDansatori: Denisa Anastasiu, Raluca Adomnicăi, Carmen Mărgărit, Monica Agarici, Ana Mihai, Daiana Popescu, Cristian Danu, Dan MateiAsistent Coregrafie: Doina GeorgescuScenografia: Cristi MarinMuzica: Marian Cîţu (Rufi)Lumini: Ionuț CheranaDocumentare: Corina Cimpoieru, Igor MocanuAsistent producţie: Maggie Chiţoran

„Acest dans a luat naștere ca reacție abstractă și poetică la sentimentul pe care mi l-au lăsat munca și viața lui Iris Barbura. Când eram copil, Iris era pentru mine o femeie autentică, frumoasă și sofisticată, ale cărei dansuri izvorau din moștenirea ei românească și din perspectiva sa estetică profund spirituală. Imaginea lui Iris pe care o păstrez din copilărie încă îmi influențează lucrările coregrafice. Creațiile artistice semnate de Iris Barbura au fost îmbogățite de dragostea sa pentru superbele defileuri și cascade din Ithaca, New York, locul în care a ales să trăiască în Statele Unite. Acest spectacol începe cu o secvență onirică inspirată din dansurile populare românești, după care trece către o secțiune de dans modern kinetic, inspirat în mare din stilurile anilor 1930 și 1940. Secțiunile următoare constau în solouri melancolice, duete romantice și mișcări frenetice de grup ce redau tristețea de care era consumată Iris, dragostea ei pentru natură și sinuciderea eroică într-unul dintre defileurile sale iubite. Între secțiuni și în final, dansatorii realizează un model de mișcare

simplu și, pe alocuri, solemn.” Beth Soll

3 „Recital de dans”, 30 Aprilie 1936. © CNDB, 20163”Dance Recital”, April 30th 1936. © CNDB, 2016

3

Page 7: Tribute to Iris Barbura

Beth SollTribute to Iris BarburaProject running between May 15th and June 4th 2016Premiere: June 4th 2016, 19.00 hoursCNDB, “Stere Popescu” Hall, 80-82 Mărăşeşti Blvd.

Choreography: Beth SollDancers: Denisa Anastasiu, Raluca Adomnicăi, Carmen Mărgărit, Monica Agarici, Ana Mihai, Daiana Popescu, Cristian Danu, Dan MateiChoreography Assistant: Doina GeorgescuStage design: Cristi MarinMusic: Marian Cîţu (Rufi)Light: Ionuț CheranaResearch: Corina Cimpoieru, Igor MocanuProduction Assistant: Maggie Chiţoran

This dance has grown out of an abstract, poetic response to my sense of Iris Barbura’s life and her work. As a child, I saw Iris as a true artist and a beautiful, glamorous woman who made dances based on her Romanian heritage and a deeply spiritual aesthetic vision. My childhood impressions of Iris still inform my choreographic work today. Iris’ artistic creations were enriched by her love of the beautiful gorges and waterfalls of Ithaca, NY, her chosen place of residence in the U.S. The dance begins with a dream-sequence inspired by Romanian folk dance and then moves on to a section of kinetic modern dance that is loosely based on the dance styles of the 1930s and 1940s. The ensuing sections consist of melancholy solos, romantic duets, and fervent group movements expressive of Iris’ sadness, her love of nature, and of her heroic suicide in one of her beloved gorges. Between the sections and at the end, the dancers perform a simple, sometimes

solemn walking pattern.” Beth Soll

Page 8: Tribute to Iris Barbura

08

IrisBarbura(n. 1912, Arad, România – d. 1969, Ithaca, SUA) face parte, alături de Trixy Checais şi Floria Capsali, din a doua generaţie de coregrafi avangardişti din România. Obţine o bursă de studii coregrafice în Germania în 1930, frecventând cursurile de dans ţinute de Mary Wigman și Harald Kreuzberg şi dansând alături de Gret Palucca şi Rosalia Chladek. În 1937 îi mărturisea scriitorului Jenică Comşa: „Eu mă simt bine aici. Sunt într-o bună dispoziţie pe care trei luni nu cred s-o turbure vreun diavol. Şi asta e aproape o fericire. Nemţoaicele nu m-au speriat întru nimic şi mă întorc în toamnă bucuroasă că pot lucra singură aşa cum ştiu eu.” Revine în 1939 la Bucureşti, unde fondează un studiou de dans contemporan, activând în acelaşi timp pe scena coregrafică a Teatrului Naţional, din această perioadă datând şi colaborările cu Trixy Checais şi Vergiu Cronea. Printre eleve se numără şi Vera Proca-Ciortea, iar în calitate de corepetitor este cooptat viitorul compozitor Sergiu Celibidache, care o va urma la Berlin după plecarea defintivă din România în 1942. Până către finele anilor ’40 evoluează în coregrafii sporadice, creând scenografie şi costume pentru diverse spectacole de la Freien Volksbühne şi Hebbel-Theater din Berlin. Acolo se apropie de grupul suprarealist berlinez de artişti, formând în 1949 împreună cu aceştia colectivul Die Badewanne [Cada de baie], intitulat după performanceul omonim realizat alături de Alexander Camaro, Katja Meirowsky, Johannes Hübner, Hans Laabs, Wolfgang Frankenstein, Waldemar Grzimek, Paul Rosié, Liselore Bergmann, Theo Goldberg, Joachim şi Lothar

Klünner, Werner Heldt, Jeanne Mammen, Unica Zürn, Heinz Trökes, Mac Zimmermann şi Hans Thiemann. Din 1949 datează coregrafia Tanz nach Picasso, creată de Iris Barbura după lucrările pictorului cubist Pablo Picasso. Iris Barbura emigrează în SUA în 1951, în Ithaca, New York, predând coregrafia la studioul său din Ithaca şi avându-le ca eleve pe Beth Soll şi Hannah Kahn. Se va sinucide în 1969, aruncându-se de pe Triphammer Bridge într-una din legendarele cascadele din Ithaca.

BethSoll (Ph.D.) și-a început studiile în Ithaca, New York, la clasa profesorilor români de dans modern Iris Barbura și Vergiu Cornea, după care a continuat să studieze dansul în Europa, la Essen Folkwangschule și la Kreutzbergschule în Elveția. A absolvit dans modern la Universitatea din Wisconsin. A predat la peste 10 universități, printre care Centrul de Dans de Vară de la Harvard, Universitatea din California, Santa Barbara. Universitatea Hofstra University, New School și Manhattanville College, unde este, în prezent, Profesor Asociat. A condus timp de 20 de ani Programul de Dans al Institutului pentru Tehnologie din Massachusetts. Beth Soll a dansat alături de Compania Ina Hahn, Colectiv de dans, Compania Centrului de Dans de Vară de la Harvard și altele, colaborând de asemenea cu mulți coregrafi, compozitori și artiști vizuali independenți. În 1977, a înființat Dance Projects, Inc./Beth Soll & Compania în Boston, Massachusetts. Ca primă solistă, a dansat alături de compania sa pe nenumărate scene din S.U.A., Europa și Asia. Lucrările sale au beneficiat de impresionante

aprecieri critice și de peste 80 de premii și granturi. Începând cu anul 2000, compania s-a mutat în orașul New York, unde Beth Soll prezintă anual o lucrare nouă. În 2002, a publicat cartea Will Modern Dance Survive? Lessons to be Learned from the Pioneers and Unsung Visionaries of Modern Dance [Va supraviețui dansul modern? Lecțiile pionierilor și vizionarilor necunoscuți ai dansului modern].

Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti a fost fondat în 1948, având ca prime directoare pe coregrafele Miriam Raducanu şi Esther Magyar. Printre absolvenţii de dans contemporan ai instituţiei se numără Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racoviţă, Gheorghe Iancu, Dan Măstăcan. Tot mediului şcolii de coregrafie se datorează şi efervescenţa anilor ’70-’80, care a făcut posibilă apariţia grupului Contemp, fondat şi condus de Adina Cezar şi Sergiu Anghel, cât şi a coregrafilor Ioan Tugearu, Raluca Ianegic sau, mai în prezent, Vava Ştefănescu, Florin Fieroiu, Mihai Mihalcea ş.a. Printre colaborările Liceului de coregrafie „Floria Capsali” cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti se numără, între altele, spectacolele Reenacting Lizica Codreanu (2014) şi Rythmodia / Vera Proca-Ciortea (2015).

Page 9: Tribute to Iris Barbura

Iris Barbura (b. 1912, Arad, Romania – d. 1969, Ithaca, SUA) belongs, together with Trixy Checais and Floria Capsali, to the second generation of avant-garde Romanian choreographers. In 1930, she went to Germany on a scholarship and attended the dance classes delivered by Mary Wigman and Harald Kreuzberg, where she danced with Gret Palucca and Rosalia Chladek. In 1937, she confessed to writer Jenică Comşa: “I’m doing well here. I’ve had such a good disposition that I believe no devil can trouble for the next three months. And this is nearly happiness. These German ladies haven’t surprised me a but and I’ll return this Autumn, happy to be doing my own thing.” In 1939, she returns to Bucharest where she opens a contemporary dance studio, while also being present on the stage of the National Theatre, where she worked with Trixy Checais and Vergiu Cronea. Vera Proca-Ciortea was among her students, while the future famous composer Sergiu Celibidache was appointed as chorus master and he would follow her to Berlin after she left Romania for good in 1942. Up to the end of the 1940’s she created stage designs and costumes for various performances at the Freien Volksbühne and Hebbel-Theater in Berlin. There she befriended the Berlin surrealist artist group with which she formed in 1949 the collective Die Badewanne [The Bathtub] named after the performance created together with Alexander Camaro, Katja Meirowsky, Johannes Hübner, Hans Laabs, Wolfgang Frankenstein, Waldemar Grzimek, Paul Rosié, Liselore Bergmann, Theo Goldberg, Joachim and Lothar

Klünner, Werner Heldt, Jeanne Mammen, Unica Zürn, Heinz Trökes, Mac Zimmermann and Hans Thiemann. In 1949 she created the choreography Tanz nach Picasso [Dance after Picasso], inspired by the works of the cubist painter Pablo Picasso. In 1951, she emigrated to the U.S.A., living in Ithaca, New York, where she taught choreography at the Ithaca Studio. Among her students were Beth Soll and Hannah Kahn. She committed suicide in 1969 when she jumped off the Triphammer Bridge into the legendary Ithaca gorges.

BethSoll (Ph.D.) began her training in Ithaca, N.Y. with Romanian modern dancers Iris Barbura and Vergiu Cornea and then continued studying European dance at the Essen Folkwangschule and the Kreutzbergschule in Switzerland. She received a degree in modern dance from the University of Wisconsin. She has taught at more than 10 universities, including The Harvard Summer Dance Center, UC Santa Barbara, Hofstra University, the New School and Manhattanville College, where she is currently an Adjunct Professor. She directed the Dance Program at MIT for 20 years. Ms. Soll has performed with the Ina Hahn Company, Dance Collective, and the Harvard Summer Dance Center Company and others, and she has collaborated with many independent choreographers, composers and visual artists. In 1977 she founded Dance Projects, Inc./Beth Soll & Company in Boston, Massachusetts. With her company and as a soloist, she has performed in numerous locations in the U.S. and in

Europe and Asia. Her work has been honored with consistent critical recognition and more than 80 grants and awards. Since 2000, the company has been based in NYC, where Soll presents a concert of new work every year. Her book, Will Modern Dance Survive? Lessons to be Learned from the Pioneers and Unsung Visionaries of Modern Dance, was published in 2002.

“Floria Capsali” Choreography Secondary School in Bucharest opened in 1948 and was first managed by choreographers Miriam Raducanu and Esther Magyar. Among its contemporary dance graduates are Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racoviţă, Gheorghe Iancu, Dan Măstăcan. The choreography school environment also created the ebullience of the 1970’s and 1980’s which made possible the emergence of the Contemp Group founded and lead by Adina Cezar and Sergiu Anghel, as well as the emergence of choreographers Ioan Tugearu, Raluca Ianegic or closer to the present that of Vava Ştefănescu, Florin Fieroiu, Mihai Mihalcea and others. Among the collaborations of the “Floria Capsali” School with the National Dance Centre in Bucharest are, among others, the performances Reenacting Lizica Codreanu (2014) and Rythmodia / Vera Proca-Ciortea (2015).

Page 10: Tribute to Iris Barbura

10

4-5 „Recital de dans”, 30 Aprilie 1936. © CNDB, 20164-5”Dance Recital”, April 30th 1936. © CNDB, 2016

Page 11: Tribute to Iris Barbura

4

5

Page 12: Tribute to Iris Barbura

12

Page 13: Tribute to Iris Barbura

6

Page 14: Tribute to Iris Barbura

14

Page 15: Tribute to Iris Barbura

7

Page 16: Tribute to Iris Barbura

16

8

Page 17: Tribute to Iris Barbura

6-7. „Iris Barbura în două sculpturale atitudini”, 1938. Foto / Photo: Guggenberger-Mairovich. © CNDB, 2016 8. „Iris Barbura dansează”, desen în peniţă, anii ’30. © CNDB, 2016 9. [Ion Anestin], „Iris Barbura”, portret în creion, 1938. © CNDB, 2016

10-11. Beth Soll. Foto / Photo: Stephen Brian Phillips. © Beth Soll & Company, 2016

6-7. “Iris Barbura in Two Sculptural Poses”, 1938. Photo: Guggenberger-Mairovich. © CNDB, 2016

8. “Iris Barbura Dances”, Ink drawing, Approx 1930. © CNDB, 2016 9. [Ion Anestin], “Iris Barbura”, charcoal portrait, 1938. © CNDB, 2016

10-11. Beth Soll. Foto / Photo: Stephen Brian Phillips. © Beth Soll & Company, 2016

9

1110

Page 18: Tribute to Iris Barbura

18

12

13

Page 19: Tribute to Iris Barbura

14

12. „Program. Iris Barbura”, program pliant, publicaţie de eveniment, Duminică 24 Mai 1942, orele 10 jum. dim., Opera Română. Coregrafă: Iris Barbura. La pian: D-l Miron Şoarec. © CNDB, 2016 13. „Recital de dans”, caiet-program cu patru reproduceri fotografice, [16 p.], publicaţie de eveniment, 30 Aprilie 1936, Opera Română. Coregrafe: D-na Iris Barbura, D-ra Elena Penescu Liciu. Acompaniamentul piano D. Radu Carp. © CNDB, 2016

14. „Iris Barbura dansează”, program pliant, publicaţie, [ fără dată], [ fără an], [ fără locaţie]. Coregrafă: Iris Barbura. Machetele costumelor de Iris Barbura, confecţionate de casa Florica Neagoe. © CNDB, 2016

Page 20: Tribute to Iris Barbura

20

Page 21: Tribute to Iris Barbura

Iris Barbura.

Însemnat nesemnat pe verso: „2. Concentrat sugestii straniu sălbatec chinuit / mişcarea de început picioarele desfăcute îndoite / de la genunchi formând un patrulater pe / care îl strică prin flexiune laterală şi apoi / înainte succesiv de o parte şi alta; / tunica cenuşiu deschis pata pe frunte şi / petec de stofă culoarea sângelui pe piciorul / stâng. / 3. tunica largă bleu-ciel pantaloni la fel; visător / şi singur. / 5. haină strânsă şi tocă de catifea pantaloni lungi negri / de mătase; vibraţiile extremităţilor membrelor / în special mâinile în pauze. / 7. a) (ininteligibil) cu mantie galbenă şerpi pe braţe perucă / b) văl negru peste a), şi sfori albe lungi / c) egal a) minus peruca / trebuie recitită Orestia / 8. Inspiraţie japoneză mătase neagră cu / pantaloni f înguşti pelerina negru cu mauve / mişcări delicate mic joc de articulaţii / balamale întoarceri din trup din glesna / humor şi climax / 9. a) muzica acordată climatului H.R. bluză albă / paiul din pastorală pantaloni roşii (ininteligibil) / verzi. / b) coada de frac roşie pălărie format cilindru / de paie barbetă şi cioc de stofă roşie partea / sup a fracului roşie fără mâneci doar / manşete scrobite. Fără cămaşă doar / cu guler pantaloni verzi cu dungi galbene / 10. Cavalerul Spaniol pentru spaniol negru / veston scurt clasic brodat m albe.”] în „Al doilea recital de dans Harald Kreutzberg”, program pliant, publicaţie de eveniment, 1 Aprilie 1938, Vineri, ora 9 seara, Teatrul Regina Maria. Coregraf: Harald Kreutzberg. La Pian: Friedrich Wilckens. © CNDB, 2016

Iris Barbura.

Însemnat nesemnat pe verso: „1. Tiara sui generis costum ros sobru / 2. Costum cu ataşe de mătase la mâneci şi voltijă fremătare a ataşelor / foarte dinamică tunica şi infidelitate muzică voit urmează efect / m. muzica / 3. deosebeşte efect cu ataşele mânecilor, cu mişcarea corpului / sub un raport cu braţele care rămân de sub cot / prin ct fixe cu spaţiu şi alte afiliaţii ale scenei şi form / 4. foarte bun mult humor adaugă pătrundere a atmosferei / muzicale delectabilă vesta albă cu câteva petece colorate / nelămurite / 5. vax / 6. straşnic humor în tot şi tot / 7. costum negru de catifea cu broderii de argint câteva / suprize pe plan psihologic k şi muzica relaţii cam noi / 8. (ininteligibil, scris şi şters) roşii şi pantaloni la fel mătase floare şi / game ascendente par mici de sub perdea spre scena / game descendente paşi mici înapoi mzica pe / planul doi cu primele două tipuri la al treilea / acompaniament de percuţie şoc / 9. Pai pe năframa bleu costum alb cu (ininteligibil) scurt / croiala medievală iţar broderii (şters şi scris de-asupra) garnituri de sfoară frumos / 10. Obsedant ţipete la unire / 11. Till Eulenspiegel doica rumegatul servanta dirndl / carouri verzi costum cărămiziu (şters, scris alături) portocaliu / cu pelerina galbenă / 12. După amiaza unui faun / 13. Un vals de Strauss.”] în „Gala de dans Harald Kreutzberg”, program pliant, publicaţie de eveniment, 29 Martie 1938, Marţi, ora 9 seara, Teatrul Regina Maria. Coregraf: Harald Kreutzberg. La Pian: Friedrich Wilckens. © CNDB, 2016

Page 22: Tribute to Iris Barbura

22

Page 23: Tribute to Iris Barbura

„-36 AUG 935” [data poştei],

Iris Barbura, Sergiu Celibidache către Jean Comşa, scrisoare.

[„Dlui Jean Comşa / Bucureşti IV / Mântuleasa 12 // Dragă Jenică / Salutări şi fii drăguţ de urgenţă. / Sergiu // Adresa: Sergiu Celibidache Poste Restante // Dacă mai ai timp şi pentru un telefon / la casa Popovici după ar fi şi mai bine. Ceri / de la Elena notele pe cari trebuie să mi le trimită / Luli şi cari să ţi le trimită ţie. Le adaugi / la ale tale şi sunt sigură că în felul / acesta vor ajunge mai curând la destinaţie. // Jenică te rog să mă ierţi dacă ţi-am / luat din timp sau te-am obosit. // Îţi mulţumesc frumos. / Iris // P.S. Vino să ne vezi. E cald şi frumos încă şi calea nu e aşa de lungă. // Dacă Luli întârzie să-ţi dea notele tu trimite ale tale.”] © CNDB, 2016

„-36 AUG 935”,

Iris Barbura, Sergiu Celibidache to Jean Comşa, letter.

[”To Jean Comşa / Bucureşti IV / Mântuleasa 12 // Dear Jenică / Greetings and please be kind. / Sergiu // Address: Sergiu Celibidache Poste Restante // If you also have time for a phone call afterwards at the Popovicis that would be even better. Go and ask Elena for the musical score that Luli needs to send me and that she should deliver to you. Add them to yours and I am certain they will reach the addressee faster.Jenică, please forgive me for taking of your time and soliciting you. Many thanks.IrisP.S. Come and see me. It is nice out and it’s not such a long way.Should Luli delay giving you the scores, you send yours anyway.”] © CNDB, 2016

Page 24: Tribute to Iris Barbura

24

Page 25: Tribute to Iris Barbura

„-8.7.37 Dresden” [data şi locaţia poştei expeditoare],

Iris Barbura către Jenică Comşa, scrisoare.

[„Jenică Comşa / Bucureşti IV / Mântuleasa 12 / România // Îmi pare rău că nu te-am văzut înainte de a pleca. // Eu mă simt bine aici. Sunt într-o bună dispoziţie pe care trei luni nu cred s-o turbure vreun diavol. Şi asta e aproape o fericire. // Nemţoaicele nu m-au speriat întru nimic şi mă întorc în toamnă bucuroasă că pot lucra singură aşa cum ştiu eu. // Până atunci Jenică bunul meu prieten, te salut frumos / Iris // P.S. Te rog trimite-mi adresa lui Ionel. Până la 16 Iulie stau în Pension Wilke Strehlenerstrasse 17 Dresden.”] © CNDB, 2016

„-8.7.37 Dresden”,

Iris Barbura to Jenică Comşa, letter.

[„Jenică Comşa / Bucureşti IV / Mântuleasa 12 / Romania // I am sorry we didn’t get to see before I left. I’m doing well here. I’ve had such a good disposition that I believe no devil can trouble for the next three months. And this is nearly happiness. These German ladies haven’t surprised me a but and I’ll return this Autumn, happy to be doing my own thing. Until then, Jenică, my dear friend, Best greetings, Iris // P.S. Please send me Ionel’s address. I’ll be in Pension Wilke Strehlenerstrasse 17 Dresden until July 16th.”] © CNDB, 2016

Page 26: Tribute to Iris Barbura

26

Page 27: Tribute to Iris Barbura

„23.IX.937 Bucureşti” [data şi locaţia poştei],

Iris Barbura către Jenică Comşa, scrisoare.

[„Jenică Comşa / Bucureşti / Mântuleasa 12 // Draga Jenică. Îţi scriu de la Balcic. Am / rămas aici mai mult decât credeam. // La iarnă plec iar prin străinătăţi. Înainte / de a pleca vreau să dau un recital. Aici e / frumos şi am sală aşa că lucrez aici şi / mă întorc abia pe la sfârşitul lui Octombrie / în Bucureşti. // Pe tine am să te rog ceva. Am neapărată / nevoie de muzică şi numai tu poţi să mă / ajuţi s-o am mai repede. // Pentru a găsi ceea ce îmi trebuie te / vei duce în strada Banatului 18 et. 1 la Dl. / C. Gheorghiade directorul senatului. (Str. / Banatului se află lângă gară. Iei tramvaiul / 14 sau 24, te dai jos la prima staţie după / gară. O iei la stânga şi prima la dreapta e / Banat.) Dacă Dl. Gheorghide e acasă vorbeşti cu el şi spui că vii în numele lui Sergiu Celibidachi care te-a rugat să alegi din notele lui / câteva pentru a i le trimete. Dacă Dl. G. nu e / acasă, vorbeşti cu Nae servitorul. // Din note alegi: Dansurile româneşti de / Bela Bartok, Eu Vateau de Debussy, / Preludiu asupra plecării unui frate de bach / (o să-l găseşti cam greu e o notă de 20 de foi / şi pe sumarul din prima pagină scrie numele / celor şase părţi din care e compus tot preludiul. Celelalte note de Bach au coperta albastră, / asta nu.) // Cu ceea ce ai găsit faci un pacheţel şi îl trimiţi repede la Balcic.”] © CNDB, 2016

„23.IX.937 Bucureşti”,

Iris Barbura to Jenică Comşa, letter.

[„Jenică Comşa / Bucureşti / Mântuleasa 12 // Dear Jenică. I’m writing to you from Balchik . I stayed here more than I expected. I’m going abroad again this winter. I want to give a recital before I go. It is beautiful here and I have a studio so I’m working here and I’ll only return to Bucharest at the end of October. I need to ask you for a favour. I must have some music and only you can help me get it sooner. To find what I need you must to to 18 Banatului str., and see Mr. C. Gheorghiade the Senate’s director. (Banatului Str. is located near the railway station. You’ll need to take the tram and get off at the first stop after the railway station. Then you go left and the first street on the right is Banat.) If Mr. Gheorghiade is at home tell him you come on behalf of Sergiu Celibidachi who asked you to pick some of his scores to send him. If Mr. G. is not at home, talk to Nae, his butler.From the scores you must select: Romanian Dances by Bela Bartok, Eu Vateau by Debussy, Prelude to the Departure of a Brother by Bach / (you won’t find this easy, it is a score comprised of 20 sheets and on the summary pn the first page there’s the name of the six parts that the Prelude is comprised of. The other scores by Bach are in blue cover but this one isn’t.)Pack everything and send it immediately to Balchik.”] © CNDB, 2016

Page 28: Tribute to Iris Barbura

28

Page 29: Tribute to Iris Barbura

„23.IX.937 Bucureşti” [data şi locaţia poştei],

Iris Barbura către Jenică Comşa, scrisoare.

[„Jenică Comşa / Bucureşti / Mântuleasa 12 // Draga Jenică. Îţi scriu de la Balcic. Am / rămas aici mai mult decât credeam. // La iarnă plec iar prin străinătăţi. Înainte / de a pleca vreau să dau un recital. Aici e / frumos şi am sală aşa că lucrez aici şi / mă întorc abia pe la sfârşitul lui Octombrie / în Bucureşti. // Pe tine am să te rog ceva. Am neapărată / nevoie de muzică şi numai tu poţi să mă / ajuţi s-o am mai repede. // Pentru a găsi ceea ce îmi trebuie te / vei duce în strada Banatului 18 et. 1 la Dl. / C. Gheorghiade directorul senatului. (Str. / Banatului se află lângă gară. Iei tramvaiul / 14 sau 24, te dai jos la prima staţie după / gară. O iei la stânga şi prima la dreapta e / Banat.) Dacă Dl. Gheorghide e acasă vorbeşti cu el şi spui că vii în numele lui Sergiu Celibidachi care te-a rugat să alegi din notele lui / câteva pentru a i le trimete. Dacă Dl. G. nu e / acasă, vorbeşti cu Nae servitorul. // Din note alegi: Dansurile româneşti de / Bela Bartok, Eu Vateau de Debussy, / Preludiu asupra plecării unui frate de bach / (o să-l găseşti cam greu e o notă de 20 de foi / şi pe sumarul din prima pagină scrie numele / celor şase părţi din care e compus tot preludiul. Celelalte note de Bach au coperta albastră, / asta nu.) // Cu ceea ce ai găsit faci un pacheţel şi îl trimiţi repede la Balcic.”] © CNDB, 2016

„23.IX.937 Bucureşti”,

Iris Barbura to Jenică Comşa, letter.

[„Jenică Comşa / Bucureşti / Mântuleasa 12 // Dear Jenică. I’m writing to you from Balchik . I stayed here more than I expected. I’m going abroad again this winter. I want to give a recital before I go. It is beautiful here and I have a studio so I’m working here and I’ll only return to Bucharest at the end of October. I need to ask you for a favour. I must have some music and only you can help me get it sooner. To find what I need you must to to 18 Banatului str., and see Mr. C. Gheorghiade the Senate’s director. (Banatului Str. is located near the railway station. You’ll need to take the tram and get off at the first stop after the railway station. Then you go left and the first street on the right is Banat.) If Mr. Gheorghiade is at home tell him you come on behalf of Sergiu Celibidachi who asked you to pick some of his scores to send him. If Mr. G. is not at home, talk to Nae, his butler.From the scores you must select: Romanian Dances by Bela Bartok, Eu Vateau by Debussy, Prelude to the Departure of a Brother by Bach / (you won’t find this easy, it is a score comprised of 20 sheets and on the summary pn the first page there’s the name of the six parts that the Prelude is comprised of. The other scores by Bach are in blue cover but this one isn’t.)Pack everything and send it immediately to Balchik.”] © CNDB, 2016

Page 30: Tribute to Iris Barbura

30

Page 31: Tribute to Iris Barbura

„-9.5.38 Berlin-Charlottenburg” [data şi locaţia poştei],

Iris Barbura către Jenică Comşa, scrisoare.

[„I. Barbura, Pension Pauli Grolmannstrasse 34-35 / Berlin / Charlottenbrug // Dlui Jenică Comşa / Bucureşti IV / Mântuleasa 12 / România // Dragă Jenică. / Ce mai e nou pe la dumneata. Eu în semn de / prietenie am luat tocul şi hârtia ca să-ţi scriu - / altfel nu prea am multe de spus pentru că în sfârşit / totul e simplu cum îmi place mie să fie. // Am o odăiţă curată, drăguţă, telefon, apă / caldă şi linişte. Mănânc bine, dorm mult. La / şcoală domnul profesor ştie carte, se lucrează mult. / Încolo câte un teatru, câte o bere cu o prietenă veche / Vera şi asta e tot. Mă feresc deocamdată de relaţii, / singurătatea mi-e plăcută şi odihnitoare. // La vară am să călătoresc cum mi-o veni. Tu / să-mi scrii te rog până mai sunt pe aici (1 Iul.) // Jenică dragă te salut frumos şi aştept. // Iris // Pension Pauli Grolmannstrasse 34-35 Berlin Charlottenburg”] © CNDB, 2016

„-9.5.38 Berlin-Charlottenburg”,

Iris Barbura to Jenică Comşa, letter.

[„I. Barbura, Pension Pauli Grolmannstrasse 34-35 / Berlin / Charlottenbrug // To Mr. Jenică Comşa / Bucharest IV / Mântuleasa 12 / Romania // Dear Jenică. Any news? I’m just writing out of friendship. Otherwise there’s not much to say because everything is finally as simple as I like it. I have a nice, clean room, a telephone, hot/ water and peace. I eat well and sleep a lot. At school, the teacher is very educated and we’re working a lot. Other than that I sometimes go to the theatre or have beer with an old friend, Vera, not much else. I keep away from relationships at the moment, loneliness is pleasant and refreshing.This summer I’ll travel at my own will. Please write back, before I move out (on July 1st). Greetings, beloved Jenică, waiting for news from you.IrisPension Pauli Grolmannstrasse 34-35 Berlin Charlottenburg”] © CNDB, 2016

Page 32: Tribute to Iris Barbura

32

Evocând-o pe IrisMi-am dorit dintotdeauna să devin dansatoare. Această dorință profundă s-a manifestat de așa natură încât m-a ajutat să înțeleg că aveam o fire esențialmente fericită, pusă în slujba zeilor venerați cu fast. Ani la rând am dansat intuitiv pe muzica pe care tatăl meu o cânta la pian și pe melodiile folk pe care le ascultam la fonograful din casă. Invidiam costumele strălucitoare și pantofii de dans ai prietenei mele Andrea și îmi imploram părinții să îmi dea voie să merg la cursurile de la studioul de dans tip-tap-toe. Însă părinții mei se trăgeau din familii europene foarte educate, iar în anii 1950, înainte de pătrunderea culturii pop în majoritatea aspectelor vieții culturale americane, nu puteau încuviința vulgaritatea acestor clase de dans provinciale, așa că nu mi-au permis să mă alătur Andreei.

În cele din urmă, când am împlinit nouă ani, a dat norocul peste mine: o dansatoare de origine română, mai în vârstă, dar fermecătoare, a sosit în Ithaca și a început să țină lecții de dans. Se numea Iris Barbura. În timpul celor două războaie mondiale, Iris fusese rănită, își pierduse țara, cea mai mare parte a familiei și mulți dintre prieteni. A locuit o vreme în Germania, unde a locuit cu un

dirijor celebru care, mai târziu, a părăsit-o. În acel moment, a decis să vină în America. Auzise de la prietenii ei artiști despre natura splendidă din jurul lacurilor și defileurilor din zona Lacurilor Finger. Lacul Cayuga, pe care este localizat orașul Ithaca, asemenea altor lacuri din regiune, s-a format prin topirea marilor ghețari care au lăsat în urma lor prăpăstii dramatice și cascade superbe create de râurile care curg de multe ori vijelios prin păduri sălbatice. Dragostea de natură și devotamentul total față de arta ei au susținut-o în noua sa țară.

Aici a deschis un studio de dans pe care l-a decorat în stil magic românesc. Era simplu și plăcut ochiului și atrăgea copiii și adulții care veneau să învețe cu ea, deși – în stilul de pe atunci al profesorilor europeni de dans – își insulta constant elevii, umilindu-i, dându-le în același timp sentimentul că le arată adevărata cale a artistului. În timpul vacanțelor de Crăciun, studioul ei devenea un altar. Ascultam la micul eu picup colindele superbe din Munții Kentucky. Când rezonam cu reverență la muzică, Iris remarca profunzimea și deplinătatea sensibilității noastre. Ne încuraja – și chiar ne impunea – să acordăm o atenție concentrată și

meditativă aspectelor estetice și spirituale ale dansului, muzicii și concepției vizuale. Aproape inconștient, am integrat tot ceea ce ne oferea: încurajările față de modul în care apreciam frumusețea erau, cumva misterios, consolidate de momentele de furie și critici aspre. M-am dedicat artei performative și am cultivat un devotament intens pentru dificultățile inexprimabile și recompensele sacrosancte ale dansului.

Iris trecuse deja de prima tinerețe când a sosit în Ithaca, însă frumusețea ei senzuală transcendea categoriile superficiale: o vedeam uneori cu tineri care, asemenea ei, emanau o eleganță și senzualitate europeană. Prezenta spectacole în care dansa alături de elevii ei, dar acestea nu erau recitalurile obișnuite ale studiourilor dintr-un orășel de provincie. Iris Barbura crea dansuri interesante pentru toți elevii ei, dar ne-a ales pe mine și pe prietena mea, Tobey Hiller, ca preferate. Pentru noi, gândea solouri complexe pe muzica celor mai mari compozitori din secolele al XIX-lea și XX. Intelighenția din Ithaca participa la recitalurile elevilor lui Iris și îmi primeau dansurile cu un entuziasm care m-a

Page 33: Tribute to Iris Barbura

ajutat să dezvolt un sentiment aproape mistic de autoritate pe care dansul mi l-a oferit întotdeauna de atunci.

Mai târziu, când Iris nu mai preda, talentul său vizual a înflorit la un mod chiar și mai generos. Când avea șaizeci de ani, am vizitat-o împreună cu soțul meu la scurtă vreme după ce fusese evacuată din vechiul studio. Găsise un studio într-un subsol întunecat, în care a creat un spațiu fermecător și uimitor. Strânsese din defileuri pietre și bucăți de lemn pe care a pictat chipuri ce trimiteau la o lume mitică. A zugrăvit pereții în culori vii pe care le-a pus în valoare cu pânzele pe care le-a atârnat în unghiuri atât de neașteptate încât, atunci când am intrat în această încăpere, am fost cuceriți pe loc – nu îți mai dădeai seama care este susul și care josul; toate reperele fuseseră ocultate, iar echilibrul culorilor, al spațiului și al obiectelor era perfect elaborat pentru a crea un sentiment copleșitor de confuzie.

Odată cu trecerea timpului, tragediile personale au început să o doboare pe Iris. În cele din urmă, când totul părea pierdut, s-a dus pe unul dintre podurile de peste defileurile din Ithaca și s-a aruncat în gol.

La o primă vedere, sinuciderea ei a fost un eveniment tragic, însă eu mă încăpățânez în sentimentul că acest salt final reprezintă o încununare a iubirii ei pentru Ithaca și frumusețea extraordinară a acestui loc. De o manieră nobilă prin simplitate, Iris Barbura a capitulat în fața luptei sale de o viață cu moartea – o luptă definită de prin rănile fizice și emoționale pe care le-a suferit în timpul evenimentelor tragice din secolul XX.

În acest moment, în care scriu despre Iris, simt cum devin chiar ea, în așa măsură încât aproape îmi / îi pot rememora momentul de zbor dintre marele pod deasupra defileului și apa traversând stâncile gri-argintiu care așteptau să mă primească. Tocmai în acest limbo – ori să fie oare un purgatoriu? - devin acut conștientă de tot ceea ce ne dăruiește viața: dulceața oamenilor care, în ciuda situațiilor nedrepte prin care poate trecem, este mereu prezentă, subliniind tot ceea ce știm și ne dorim; verdele frunzelor care mă duce cu gândul la catifea și la aurul reflectat de frunze, în timp ce trec pe lângă copaci; și cel mai extraordinar dintre toate sunetele posibile, foșnetul frunzelor, care mi-a inspirat cândva un solo (Rustling Solo)

despre spațiul sau momentul dintre viață și moarte. Și apoi este cerul, cununa gândurilor sinuoase despre copilărie sau despre Prințul Andrei din Tolstoi, așa cum stătea rănit pe câmpul de luptă, despre infinitatea binecuvântată, frustrantă, misterioasă și minunată și despre albastrul perfect al cerului.

Iată hainele mele care, dacă aș fi fost Iris, ar fi avut cu adevărat stil, cum flutură și foșnesc în vânt asemenea unor aripi de pasăre în zbor celest; iată cum capătă tot felul de forme extraordinare, în timp ce materialul se strânge, se desface și apoi se reordonează în mii de forme pline de textură și sens; și părul meu, superbul meu păr cum zboară prin spațiu, punându-mi chipul în lumină, în timp ce străpunge spațiul. Și apoi înainte de întâlnirea finală cu pământul sunt din nou eu însămi, nu Iris (dar sunt alături de ea, pentru că trebuie să fi simțit lipsa prietenilor atunci, iar această nevoie va rămâne acolo pentru totdeauna) și trebuie să merg mai departe și să duc propria-mi luptă cu întrepătrunderea dintre frumusețe, creativitate și moarte.

© Beth Soll 2016

Page 34: Tribute to Iris Barbura

34

15-23 Necreditate

Page 35: Tribute to Iris Barbura
Page 36: Tribute to Iris Barbura

36

24

25

Page 37: Tribute to Iris Barbura

24-25. Rubrica „Coregrafice”, „Spre un dans de expresie în România”, pp. 13, 19 în „Buletinul săptămânii”, Cultural, Social, Economic, Sportiv / Informează, Orientează, Recrează, Anul II, Nr. 1, 6 Martie 1938. Redacţia şi Ad-ministraţia Bucureşti, Strada C.A. Rosetti, 23. Fotografii: Guggenberger-Mairovich. MGM, Warner Bros & Vitophone-Pictures. Redacţia: Marin Simionescu-Râmniceanu (Director), Dan Simionescu-Râmniceanu (Secretarul), A. Beligrădeanu, T. Cristureanu, H. Paniguian (Comitetul de redacţie), N. Boerescu, E. Coliu, F. Cieslicki, I. Drugă, I. Nedelescu, P. Petrescu, I. Popovici, Col. Roman Xenofon, Prof. M. Slovenz, I. Stoica (Colaboratori), Reportajul fotografic: Keystone, Londra. © CNDB, 2016

Page 38: Tribute to Iris Barbura

38

26

Page 39: Tribute to Iris Barbura

26-27. Lola Ionescu-Maritza, „Cronica dansu-lui”, în „Vremea”, Anul XI, No. 527, Duminica, 27 Februarie 1938. Director: Vladimir Al. Donescu. Texte: Topârceanu, Ion Anestin, Nicodim Ion Matei, Ing. Sergiu Condrea, Victor Ion Popa, Cătălin, Tr.[aian] Ş.[elmaru], Lola Ionescu-Maritza, A. Gheorghe. Desen: I. Anestin. © CNDB, 2016

Mulțumiri pentru colaborare:Redactor/ Writer: Igor MocanuTraducător/ Translator: Sanda WattGrafică/Graphics: Acme IndustriesConsultant Relații Publice/Public Relations Consultant: Daniel KozakDocumentare/Research: Corina Cimpoieru, Igor MocanuParteneri instituţionali: Beth Soll & Dance Projects Inc. NY, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” Echipa/ Team CNDB:Manager: Vava ȘtefănescuConsultant management/ Management Consultant: Cristiana VladCoordonator proiecte/ Project Coordinator: Carmen Coțofană, Corina Cimpoieru, Andreea HristuComunicare și PR/ PR and Communication: Maria Mora, Alina Ușurelu, Alex BălăSecretariat/ Secretary: Maggie ChițoranCercetător științific/ Researcher: Igor MocanuResurse umane/ Human Resources: Mariana OchenatuEconomist: Izabela BidileciAvocat/ Lawyer: Mihai Vasile Administrator: Cornel FrantzLumini/ Lights: Alexandros Raptis, Ionuț CheranaSunet/ Sound: Marian CîțuPersonal tehnic/Technical team: Ionel Petrică, Marian Silberman Parteneri media: AGERPRES, RFI România, Radio România Cultural, Liternet, Observatorul Cultural, Scena.ro, Dilema Veche, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista CARIERE, Revista Atelierul, Veioza Arte, Feeder.ro, Șapte Seri, Orașulm.eu, Onlinegallery, Pipa Păcii, Zelist, Art Out, Graphic Front

27

Page 40: Tribute to Iris Barbura

40