Testul Raven

Testul Raven este cel mai celebru test folosit pentru masurarea inteligentei, masurand factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare mentala.

Acesta cuprinde mai multe variante:- Matricile Progresive Standard care contin 60 itemi;- Matricile Progresive Avansate, contin 48 itemi;- Raven colorat ce contine 36 itemi. Aceasta varianta este special conceputa pentru lucrul cu copiii.Testul Raven este ca un joc de puzzle. Fiecarui desen din pagina ii lipseste o parte iar persoana caruia i se aplica testul trebuie sa gaseasca figura ce se potriveste in pagina respectiva. Testul se poate folosi in toate domeniile psihologiei si este o proba ce are limita de timp.

Matrici Progresive Standard (SPM) a fost construit pentru evaluarea inteligenţei persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani. Testul a fost adaptat în peste 60 de culturi şi are indiactori psihometrici care atestă valoarea sa în evaluarea inteligenţei.

Permite o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor şi adulţilor. Testul este alcătuit din 5 serii a câte 12 itemi, care cresc progresiv‚ în dificultate.

Testul este alcătuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare în care apar modificări seriale simultan în două dimensiuni. Fiecare diagramă are o parte lipsă, iar persoana testată trebuie să o identifice între alternativele de răspuns care îi sunt oferite.

Testul Standard este alcătuit din 60 de itemi organizaţi pe cinci serii (A, B, C, D şi E) a câte 12 probleme. În cadrul fiecărei serii soluţia primei probleme este cât se poate de evidentă. Soluţiile la problemele care urmează se bazează pe strategiile care au condus la găsirea soluţiilor precedente şi devin din ce în ce mai dificile. Ordinea itemilor oferă antrenamentul necesar înţelegerii metodei de lucru. Cele cinci serii oferă cinci oportunităţi de a deprinde strategia necesară rezolvării problemelor şi cinci evaluări progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru menţinerea interesului şi evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o manieră clară şi pe cât posibil aspectuoasă.

SPM poate fi administrat şi persoanelor care nu vorbesc limba română sau care au deficienţe auditive. Deoarece este necesar ca toate persoanele să înţeleagă ceea ce au de făcut, testul poate fi administrat doar individual sau în grupuri de maximum 5 persoane.

Prezentare generala a Testului Aperceptiei pentru copii

TAC-UL este testul Aperceptiei pentru copii, versiunea specifica varstelor cuprinse intre 3 si 10 ani a cunoscutului TAT( Thematic Apperception Test), de H. Murray. Acest test vizeaza investigarea personalitatii prin intermediul semnificatiilor psihodinamice ce provin din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizati.

Aplicarea:Se foloseste utilizand 10 planse in care sunt ilustrate diferite animale antropormofizate, in diferite situatii. Subiectii carora li se aplica testul sunt rugati ca privind ilustratiile sa construiasca pe baza acestora mici povestiri.

Interpretarea:Testul face referire la 10 aspecte ale structurii de personalitate ce au fost stabilite de autor ca fiind relevante pentru aceste varste. O parte dintre acestea sunt:- Principalele nevoi si pulsiuni;- Conceptia despre mediul (lumea) din jur;- Relatii obiectale interpersonale;- Conflicte semnificative;- Natura anxietatilor;- Principalele defense împotriva conflictelor si temerilor;- Adecvarea supraeului;- Integrarea eului.Tac-ul nu face aspecte doar la structura personalitatii, el permitand si o evaluare a 12 mecanisme adaptative utilizate, cum ar fi:- Formatiunea reactionala;- Anularea si ambivalenta;- Izolarea;- Refularea si denegarea;- Prefacatoria;- Simbolizarea;- Introiectia si proiectia;Alte functii ce sunt apreciate sunt functiile eu-lui, ce sunt in numar de 14, acestea manifestandu-se pe durata evaluarii:- Testarea realitatii;- Judecata;- Simtul realitatii;- Organizarea si controlul pulsiunilor, afectelor si tendintelor;- Relatii obiectale;- Procesele gândirii;- Regresia adaptativa în serviciul eu-lui;- Functionarea defensiva;- Bariera pentru stimuli;- Functionarea autonoma;

- Functionarea sintetic-integrativa;- Stapânire – competenta;- Supraeu;- Pulsiuni.

Testul poate fi utilizat intr-o gama foarte variata de domenii, printre care:A: Domeniul educational, pentru investigarea unor aspecte precum:- maturizarea generala si afectiva;- gradul de sociabilitate (estimare empirica non-cantitativa);- gradul de integrare a relatiilor cu ceilalti si natura acestor relatii;- bogatia si complexitatea afectiva;- capacitatile adaptative;- tipurile de identificare ale subiectului;- aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile sale;- modalitatile de identificare ale subiectului;- problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendinte depresive sau maniacale);- decalajul între nivelul de dezvoltare mintala si rezultatele scolare;- existenta unor traumatisme afective (recente sau trecute).B: Domeniul clinic si al sanatatii, pentru depistarea si cercetarea mai amanuntita în ce priveste:- organizarea/dezorganizarea personalitatii;- conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependenta, fixatii, ambivalenta);- maturizarea/imaturitatea afectiva si atitudinala;- raportul dintre instantele personalitatii (Sine-Eu si Supraeu) si mecanismele de aparare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea;- eventuale puncte de fixatie ale subiectului;- trasaturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinte obsesionale, ambivalenta;- tendintele psihotice si indicii de toxicomanie;- tulburarile de personalitate;- elementele de psihosomatica.

Testul Persoanei

Precum limbajul si jocul, desenul este o modalitate pentru un copil de a comunica sau de a povesti. El exprima o adevarata viziune din lumea in care unui copil ii este mai usor sa se identifice. Atunci cand un copil ne vorbeste, incearca sa vorbeasca pe limba noastra, incercand sa se adapteze logicii noastre; este foarte important de a intelege ca limbajul copilului, datorita efortului lui de a fi cat mai aproape de logica unui adult, pierde o parte din spontaneitate.“Desenul unui copil ca toate celelalte forme de exprimare releva bogatiile celui care stie sa adopte o atitudine naiva si prudenta. Trebuie luat desenul ca atare, nimic altceva decat o imagine dar in acelasi timp sa fim constienti ca aceasta imagine este o scriere complexa. O analiza complexa ne va ajuta sa intelegem semnificatia desenului” (Widlocher 1971). Prin intermediul desenului copilul isi exprima trairile si emotiile. Pentru a "citi" desenul trebuie sa-l interpretam tinand cont de obiectele prezentate si relatia dintre ele, particularitatile stilistice (culoarea, forma obiectelor), ele fiind indicatorii modului de gandire al copilului. Interpretarea simbolica ne duce in miezul problemei de functionare al gandirii si inconstientului copilului. Cum spunea D. Vasse (1974): “amplasarea in spatiu a desenului unui copil abuzat este atat de specific astfel incat este imposibil de asemanat cu al altui copil. Astfel desenul devine scris si scrisul tradeaza ceva din incostientul copilului. In acest desen gasim folosit stilul specific al subiectului.”

Evolutia desenului si reprezentarea umana. Desenul copilului evolueaza in functie de varsta sa. Iata diferite etape:- mazgalituri (incepand de la 1 an); Activitatea este aici o intentie reprezentativa. Placerea exercitiului (a gestului) cu cea a unei pete lasate pe hartie;- reprezentarea (intre 2 – 3 ani): intentia este arbitrara si des efectuata de copil din prima incercare;- stadiul logicii (de la 4 ani): copilul devine capabil sa subordoneze desenul sau unui anumit model;- stadiul realismului vizual (varsta variabila): copiere, reprezentarea, adaptarea la realitate. In jurul varstei de 8 – 10 ani copilul incepe sa se dezintereseze progresiv pentru desenul spontan. Astfel in desen apare o saracire a subiectului desenului, in schimb reprezentarea umana este mai evoluata. Dupa Fr. Dolto, la fiecare stadiu al dezvoltarii libidoului exista o imagine caracteristica a corpului rezultata din doua imagini: cea a corpului in repaus tonic ce corespunde sentimentului de siguranta si cea a corpului in miscare ce corespunde eliberarii tensiunii. La inceput copilul poate sa distinga omul (dar poate deveni pe parcurs altceva: o casa sau un copac, etc). Apoi la stadiul oral apare fata care reprezinta nucleul comunicarii. La stadiul anal (3 – 4 ani) apare “ omul” cu cap si membre inferioare, fiind etapa in care copilul constientizeaza faptul ca devine stapan pe miscarile sale. Pe la 5 – 6 ani, in perioada complexului Oedipian in desen apar trunchiul, membrele superioare si detalii ale fetei. Imaginea corpului desenata este astfel completata cu o distinctie sexuala. In cele din urma, in perioada de latenta a sexualitatii (8 – 9 ani) personajul reprezentat devine din ce in ce mai bine conturat. Detaliile vestimentare sunt mult mai precise.

Desenul: instrument de diagnosticare

Desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta fie ca test de personalitate:1. Ca test de inteligenta, testul omului, detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Testul omului arata expresia de sine sau a corpului.2. Test de personalitate, desenul este luat drept oglinda si reflexie a personalitatii. De fapt, copilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitv si negativ. Desenul exprimă un fel de proiecţie a existenţei sale.

Persoana desenata este oarecum copilul insusi caruia ii dă de multe ori de propria vârstă şi propriul sex. Diferente semnificative pot indica tendinţe regresive sau dorinţa de a creşte. Persoana desenata reprezinta expresia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. Modul în care acesta il reprezintă depinde de modul în care organismul se pare, se referă la cele mai profunde dorinte sau îşi exprimă defectele. Prin acest proces de proiectie, copilul poate sa-si prezinte problemele sale, sentimentul de sine, anxietatea şi mecanismele sale de reacţie sau mecanismele de aparare.

Said – 7 ani – desenul familiei sub forma animalelor

Pe mama sa a desenat-o ca fiind o pisica iar tatal sau un soarece, la inceput fiind indecis in ce animal sa-l reprezinte: intre un leu sau un soarece. Said a asistat la violenta dintre tatal asupra mamei sale. El evoca de exemplu, sangele mamei pe peretii camerei sau interventia politiei. In desenul sau, el se plaseaza la mijloc ca si cum ar vrea s-o apere pe mama sa si sa-l domine pe tata. Fara maini, semn al neputintei sale atunci cand mama sa s-ar baza pe el pentru a o apara. Simte nevoia sa o ajute, sa o apere de tatal sau ca acesta sa nu-i mai faca rau, sa nu o mai bata dar nu poate.

Analiza formala a desenuluiPe langa interpretarea desenului, citirea continutului ne aduce in aceeasi masura o idee a personalitatii, a afectivitatii si a vietii imaginare a copilului. Desenul pune în aplicare, numai un aspect partial şi schimbător al personalitatii. Prin urmare, el nu poate fi utilizat ca singura cale de a cunoaşte copilul. Povestea lui şi ce spune el sunt primordiale, dar şi obsevarea comportamentul lui, a felului sau de a fi în contact cu adulţii şi colegii ca si eventualele rezultate ale testelor (IQ, teste emoţionale).

Interpretarea desenului depinde de o serie de factori: - maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a copilului; - locatia unde este realizat (acasa, la scoala, la spital, in cabinetul psihologului); - relatia care se stabileste; - momentul cand este realizat; - aspectul adaptativ (Cum accepta copilul sarcina ? Raspunde spontan ? Pune intrebari inainte sa inceapa ? Cererea a fost simtita ca fiind frustranta?).

Se tine seama de urmatoarele elemente: 1. Alegerea copilului. 2. Identificarea obiectelor si scena pe care le reprezinta pentru a realiza o poveste.

3. Reactiile sale afective. In tema aleasa sunt ganduri agreabile sau dezagreabile? 4. Lizibilitate pentru a descoperi existenţa oricărei probleme, psihomotorii sau anomalii perceptive. 5. Aspectul motor, timpul de executie. Daca este rapid putem sa ne gandim la excitatie, daca este lent la depresie. 6. Intelectul,importanta detaliilor. Munca este data peste cap sau nu ? 7. Calitatea semnului care este rezultatul descarcarii tensiunii musculare (desenele 4 si 5). O urma impulsiva, apasata, care strica hartia reprezinta o tensiune mare sau agresivitate. Linii vagi exprima anxietate, o lipsa de incredere in sine. 8. Elementele stilistice precum folosirea hainelor sau folosirea exclusiva a anumitor culori. De exemplu, rosul reprezinta agresivitate, verde - opunerea impotriva unei discipline prea riguroase, albastru - control de sine, negru - frica, anxietate, inhibitie. Absenta culorilor poate ascunde un gol afectiv. 9. Particularitati ale formelor precum: talia, forma personajelor, a animalelor. De exemplu, un copil desenat foarte mic poate corespunde unui copil inhibat, lipsit de securitate si care tinde sa se izoleze. 10. Expresia fetei ce reflecta starea de spirit generala, pozitia (fata, spate profil), pozitia bratelor (departate, pe langa corp) si a mainilor (in buzunar, etc). 11. Pozitia in spatiu, localizarea personajelor, locul pe care copilul il atribuie in relatia cu ceilalti. 12. Impresiile de ansamblu ale examinatorului. Un desen poate sa lase o impresie de veselie si echilibru, un altul poate displace prin tragismul sau sa creeze un disconfort prin bizareriile sale sau tema morbida.

Eric – 6 ani.A suferit atingeri sexuale din partea tatalui sau in timpul vizitelor. Tremuraturile sale sunt legate de faptul ca a dezvaluit secretul si crede ca are o mare vina ca l-a trimis pe tatal sau la inchisoare si teama de a nu ajunge acolo din cauza vinei sale. Un robot adica imaginea unui corp agresat, manipulat ca un robot.

Particularitatile desenului la copilul abuzat

Asa cum am mai spus desenul reprezinta pentru copil o descarcare emotionala, un fel de a-si spune povestea pe care o deseneaza spontan asa cum este. Copilul, plin de teama, grija, de agresivitate sau vinovatie poate avea dificultati in a verbaliza sentimentele sale fata de maltratare, dificultate in a utiliza un vocabular de adult.

Laurence 6 ani – desen liber (dupa 2 saptamani de spitalizare). A suferit atingeri sexuale de la un prieten al mamei sale. Aceasta i-a prins. Nu vroia sa vorbeasca si se simtea vinovat ca a comis o asemenea prostie. De asemenea si pentru ca a trimis abuzatorul (tata a 2 copii) la inchisoare. Faptul de a propune copilului sa deseneze are mai multe obiective : - sa-l reconsidere copil; - sa-i permita sa creeze; - sa-i dea dreptul sa se descarce; - sa se indeparteze de o experienta traumatizanta prematură, fără a recurge la strategii din lumea adulţilor; - permite copilului abuzat sexual, mai ales daca ii este frica sa vorbeasca, sa arate examinatorului care parte din corp a fost abuzata, persoana care la abuzat sau locul unde s-a intamplat. In general, se foloseste petru evaluarea copiilor in varsta de pana la 12 ani, majoritatea adoloscentilor neplacandu-le sa deseneze.

Particularitatile desenului portretuluiCopiii abuzati sexual nu deseneaza neaparat organele genitale. Prezenta lor poate fi un indicator de abuz sexual, dar, cu siguranţă, nu este o dovada. Ba chiar poate fi o noua preocupare pentru sexualitate. In mod contrar, absenta sa poate fi cauza unui mecanism de negat a acestei zone si nu exclude posibilitatea unui abuz. Unii copii maltratati se deseneaza foarte mici indicand probabil o slaba stima de sine, o slaba imagine a corpului. Altii uita sa deseneze mainile indicand sentimentul de delasare sau de neputinta. Altii pot sa aiba o identitate sexuala putin determinata. Desenul familiei: Copilul poate fi izolat de familie sau uita sa se reprezinte. In cazul abuzului sexual, el poate sa se puna intr-un rol mai putin obisnuit. Faptul, de exemplu, de a se desena mai mare decat adultul sau decat mama sa poate sa indice ca are locul sau. Desenul agresorului: Acesta poate fi identificat cu un monstru sau cineva neutru sau cineva mic pentru a-l controla mai bine. Uneori copilul refuza sa-l deseneze de frica. Unii copii reprezintă jurul elementelor figurative din o incintă, un cerc ca o roata într-o încercare, poate, de a se feri o lume exterioara amenintatoare sau deranjant sau în pericol de a restrânge.

Antonio (7 ani) deseneaza de ce ii este mai tare frica. Dracula, il incercuieste cu un cerc mare ca si cum ar vrea sa se apere. A suferit atingeri sexuale de la bunicul sau.

Concluzii: Desenul propriu zis nu poate fi luat in consideratie. El trebuie analizat cu celelalte informatii obtinute prilivind copilul si familia sa. Desenul nu este suficient pentru a diagnostica un abuz. Insa, acesta se dovedeste a fi interesant ca : - indicator al reactiei emotionale; - indicator al identitatii sexuale; - indicator al imaginii corpului indicator al stimei de sine; - expresie a sentimentelor sale; - posibilitatea de a usura verbalizarea sentimentelor sale fata de abuz; - posibilitatea de a obtine informatii de la copil privind abuzul, posibilitatea de evaluare a nivelului de dezvoltare si maturitate si de a repera indicii psihopatologici.

Familia mea

Testul "Familia mea" este folosit pentru aflarea relatiilor pe care copilul le are cu membrii familiei, relatiile existente intre acestia, precum si sentimentele reale pe care acesta le simte fata de cei apropiati. De asemenea desenul mai arata si modul in care copilul este afectat de relatiile dintre ceilalti membrii ai familiei.Pentru a putea efectua acest test, copilului i se vor da creioane, o foaie de hartie si va fi rugat sa deseneze membrii familiei. Nu va fi grabit pentru terminarea desenului, din contra va anunta el singur cand acesta este gata. Important este ca sa numeasca fiecare membru al familiei pe care l-a desenat.In functie de pozitionarea lui fata de ceilalti se va putea interpreta importanta fiecaruia in viata sa, sentimentele lui fata de acestia, starea sa in preajma acestora.Distanta dintre membrii desenati poate arata stadiul de relationare ai membrilor familiei. Sunt cazuri in care anumiti membrii nu sunt desenati de catre copil. De ce? Copilul nu prezinta sentimente placute fata de acesta, considerandu-l ca nefacand parte din cei apropiati lui. Apropierea afectiva fata de o anumita persoana este data prin detaliile desenate de copil unui anumit personaj.Testul "Familia mea" impreuna cu Testul arborelui si Testul omuletului sunt foarte importante in observarea relatiilor intrafamiliale si pot evalua personalitatea copilului.

Testul Arborelui

Ca orice proba de personalitate, testul Arborelui a fost apreciat ca instrument de sondare a sferei afective/emotionale, putand decela si eventuale intarzieri si regrese in acest domeniu. Testul are un instructaj clar: o foaie de hartie A4, un creion, se cere sa se deseneze un copac care sa nu fie brad. Nu exista copaci frumosi sau urati.Acest test are la baza proiectia (o oglinda). Arborele reprezinta una dintre cele mai raspandite teme simbolice, care se activeaza arhetipal la nivelul inconstientului colectiv si personal. Prin proiectii, caracteristicile desenului arborelui devin indicatori de analiza si interpretare a particularitatilor constructelorde personalitate. In interpretarea acestei probe se merge dupa urmatoarea schema: radacina, trunchiul, exteriorul coroanei, extremitati, coroana, linia solului, etc.

Testul Denver pentru evaluarea dezvoltarii

TESTUL DENVER IITestul DENVER II a fost dezvoltat pentru a fi utilizat cu copii aparent normali, între nastere si vârsta de 6 ani. Testul este administrat prin evaluarea performantei copilului la un numar de sarcini potrivite din punctul de vedere al vârstei sale. Testul este util în mod special în evaluarea si identificarea unor posibile probleme la copiii asimptomatici, dar si pentru confirmarea, pe baza unui instrument obiectiv, a anumitor suspiciuni la care s-a ajuns în mod intuitiv, precum si pentru monitorizarea copiilor care au fost identificati ca fiind în situatii de risc pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi de exemplu copii care au trecut prin dificultati perinatale.

Copiii mai mici pot fi examinati in timp ce stau in poala mamei. Explica mamei ca nu este de asteptat ca fiecare test sa fie incununat de succes. Incepe cu testele cele mai simple si foarte usoare.

Materiale folosite in cadrul testului: ghem de lana rosie, cutie cu struguri, sunatoare cu maner, sticluta, clopotel, minge de tenis, 8 cuburi.

Efectuarea testului. Se trage o linie verticala corespunzatoare varstei cronologice a copilului pe graficul de la p.290. Daca copilul a fost prematur se vor scadea lunile de prematuritate din virsta cronologica.

Se vor efectua testele care corespund liniei. Testul fi facut de un parinte daca copilul doreste astfel.Imposibilitatea de a trece unul din teste care a fost trecut de 90% din ceilalti copii poate sau nu sa aiba o semnificatie anormala. Obser cum se simte copilul in timpul testului.Note la test (coltul de sus al timentelor testelor de la inile 290-291).

1. Cand este intins pe burta isi ridica capul sprijinindu-se pe antebrate .2. Cand este ridicat de mana din pozitie culcata in pozitie sezanda capul nu atarna.3. Copilul poate folosi peretele sau o balustrada ca sa se ajute (dar nu o persoana).4. Arunca mingea spre examinator.5. Sare o distanta (peste o foaie de hartie A4)6. Merge inainte, cu calcaiul la o distanta de 2-3 cm de varful celuilalt picior.7. Trebuie sa prinda o minge care sare. Permiteti 3 incercari.8. Merge inapoi.9. Leganati ghemul de lana incet in fata ochilor. Trebuie observat daca ochii se misca 90 de grade spre linia mediana.

10. Apuca zornaitoarea cand manerul ii atinge degetele.11. Cauta ghemul de lana cand acesta dispare din campul roble (in spatele mesei).12. Apuca boaba de strugure intre police si index.13. Apuca de sus boaba de strugure intre police si index.14. I se spune: Copiaza asta (un cerc) (fara sa I se numeasca sau sa I se demonstreze).15. Care linie este mai lunga (se intoarce invers si se repeta).16. Copiaza asta (o cruce). Liniile se pot incrucisa in orice unghi.17. Copiaza asta (un patrat). Daca nu reuseste I se poate arata.18. Doua brate, sau doi ochi, sau doua picioare conteaza ca o parte.19. Numeste imaginile de la baza graficului.20. Da cubul mamei, pune-l pe masa.21. Sa raspunda la 2/3 din: ce faci daca-ti e frig/foame, daca esti …22. Pune asta pe/sub/in fata/in spatele scaunului (fara problema).23. Sa raspunda la 2/3 din: focul e fierbinte/gheata e; mama este femeie,/tata este un cal este mare/un soarece este.24. Defineste 6 din 8: minge, lac, birou, banana, perdea, gard viu, paj. Se indica verbal ca s-a inteles.25. Va raspunde la 3/3 din ce este facuta lingura/gheata/usa26. Zambiti, vorbiti sau faceti robl pentru a obtine un zambet (trei tentative). (Nu atingeti).27. In timp ce se joaca cu o jucarie incercati sa i-o luati. Treceti peste aceasta daca se opune.28. Copilul nu trebuie sa fie capabil sa-si lege sireturile sau sa-si incheie un nasture la spate.Acest test nu este prea bun pentru a pune in probleme de deficite minore de articulatie sau lingvistice. In cazul in care se suspecteaza probleme se recomanda luarea leagaturii cu un logoped. O versiune adusa la zi a acestui test (Denver II) este in curs de evaluare. Ea contine mai multe teste de limbaj, noi scale de varsta, noi categorii de interpretare a testelor si o scala de evaluare a comportamentului.

Sistemul de evaluare clinică (SEC)

Sistemul de evaluare clinică (SEC)

Acesta este unul dintre cele mai avansate sisteme de psihodiagnostic şi evaluare clinică adresate atât copiilor şi adolescenţilor. SEC cuprinde următoarele probe psihologice:

▫ 5 scale si chestionare care evaluează tabloul clinic şi pun în evidenţă cele mai importante componente ale acestuia (distresul, tabloul de tip depresiv şi de tip anxios) şi starea de sănătate (starea de dezvoltare posttraumatica, chestionarul de autoevaluare a sănătăţii mintale, emoţii pozitive, emoţii funcţionale negative); ▫ 15 scale şi chestionare care evaluează mecanismele etiopatogenetice asociate stării de sănătate (atitudini şi convingeri, iraţionalitate, inventarul ideilor, convingeri personale, stima de sine, autoeficienţă, gânduri automate).

SEC cuprinde:

probe psihologice (5 scale clinice) care evaluează tabloul clinic, focalizate pe cele mai importante componente ale acestuia: distresul, tabloul de tip depresiv şi de tip anxios. Unele

scale (ex. PDA, SRGS) evaluează şi aspectele care ţin de starea de sănătate (ex. emoţii pozitive, emoţii funcţionale negative etc), lucru ignorat în majoritatea sistemelor de evaluare clinică existente. Toate aceste probe psihologice au calităţi psihometrice foarte bune, acoperă cea mai mare şi relevantă parte din tulburările clinice şi starea de sănătate şi sunt complementare SCID-ului.

probe psihologice (15 scale clinice) care evaluează mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneză asociate tablourilor clinice (din DSM)/stării de sănătate. Această asociere a fost stabilită după analizele comprehensive ale literaturii de specialitate (ex. Cochrane Review, Pubmed, PsycInfo), ceea ce îi conferă o validitate ştiinţifică remarcabilă. Ele se clasifică în probe psihologice care vizează:

o mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de vulnerabilitate generală (ex. scheme cognitive, cogniţii iraţionale etc).

o mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate în tulburări specifice (gânduri automate etc).

Scale componente

Profilul distresului afectiv David Opriş şi Bianca Macavei

Scala de depresie Hamilton Max Hamilton

Scala de anxietate Hamilton Max Hamilton

Chestionarul de autoevaluare a sănătăţii mentale Daniel David

Scala de dezvoltare post-traumatică Crystal Park, Lawrence Cohen şi Renee

Murch

Chestionarul schemelor cognitive Young Jeffrey Young şi Gary Brown

Scala de atitudini şi convingeri 2 Raymond DiGiusepe, Russel Leaf, Theresa Exner şi Mitchell Robin

Scala de atitudini şi convingeri generale Helen Lindner, Robert Kirkby, Eleanor

Wertheim şi Penelope Birch

Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane

John Chamberlain şi David Haaga

Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi Michael Bernard şi Felicity Cronan

Scala de convingeri raţionale pentru copii William Knaus

Inventarul ideilor Howard Kassinove, Richard Crisci şi

Solomon Tiegerman

Chestionarul de convingeri personale Andrew Berger şi Howard Kassinove

Inventarul de supresie "Ursul Alb"; Daniel Wegner şi Sophia Zanakos

Scala de stimă de sine Morris Rosenberg

Scala de autoeficacitate Ralf Schwarzer şi Matthias Jerusalem

Scala de atitudini disfuncţionale Arlene Weissman şi Aaron Beck

Chestionarul gândurilor automate Steven Hollon şi Philip Kendall

Scala de atitudini şi convingeri forma scurtă Daniel David

Indicatori ai dezvoltarii motrice 1 luna - 36 luni

Aspecte evolutive ale comportamentului motor la copii

1 luna - Motricitate generala: usoara hipertonie musculara; in decubit dorsal, pozitie laterala a capului. In decubit ventral isi desprinde din cand in cand barbia de pe pat. Tinut asezat, incearca sa-si ridice capul, care ii cade inainte. Motricitate fina: strange in mana degetul adultului prinzandu-l cu degetele, fara palma si police.

2 luni - In decubit ventral isi ridica umerii si capul cateva momente. Tinut asezat, isi mentine scurt timp corpul drept. Apuca cu 4 degete jucaria pusa in mana, o retine scurt timp.

3 luni - In decubit dorsal, capul in pozitie mediana. Prezinta miscari active de picioare. In decubit ventral, proptindu-se pe antebrate, isi tine capul si umerii ridicati pentru mai mult timp. Tinut asezat, isi mentine capul drept timp indelungat. Tine jucaria pusa in mana, o scutura prin miscari necoordonate, o duce la gura.

4 luni - Adus din decubit dorsal in pozitie sezand, prin tractiune pe antebrate, isi ridica umerii si capul. Sta sprijinit mai mult timp. Tine jucaria cu 4 degete si palma (prehensiune digito-palmara), o scutura. Schiteaza o miscare de apucare, intinzand mainile spre jucarie, dar nu o nimereste.

5 luni - In decubit ventral isi ridica toracele cu sprijin pe antebrate, gambele sunt in extensie; poate intinde bratul spre un obiect. Sade sprijinit mai mult timp. Intinde ambele maini spre jucaria oferita, o apuca numai cand este apropiata la 2-3 cm de mana. Tine ambele maini pe biberon cand este alimentat.

6 luni - In pozitie dorsala isi trage cearsaful de pe cap. Isi prinde picioarele cu mainile. Se intoarce de pe spate pe abdomen. Sta timp indelungat, usor sprijinit. Intinde mainile si apuca jucaria din raza lui de prehensiune, o transfera dintr-o mana in alta. Incepe sa foloseasca policele.

7 luni - In decubit dorsal isi ridica singur capul. Sta pentru scurt timp nesprijinit. Asezat, sprijinit, isi trage un servet pus pe cap. Sustinut de axile sta in picioare si poate sari pe loc. Apuca jucaria cu o singura mana, o transfera cu usurinta. Tine jucaria in palma cu toate degetele, inclusiv policele.

8 luni - Se intoarce de pe spate pe abdomen si de pe abdomen pe spate. Sta nesprijinit pentru mai mult timp. Pentru scurt timp sta in picioare, sprijinindu-se de mobila. Ridica obiecte mici cu primele 3 degete. Tine cate un cub in fiecare mana, lovindu-le intre ele. Isi tine biberonul cu ambele maini, il ridica daca i-a cazut.

9 luni - Sta in picioare sprijinit mai mult timp. Sustinut de axile, face miscari de mers. Se ridica singur in picioare, agatandu-se de gratiile patului. Incepe sa foloseasca pensa digitala. Primeste al 3-lea cub, dand drumul unuia dintre cele doua pe care le tine in maini.

10 luni - Rezemat de o mobila isi poate misca piciorul sus-jos, mentinandu-si echilibrul. Umbla "in patru labe". Se ridica singur.

11 luni - In pozitie sezand se intoarce lateral, pastrandu-si echilibrul. Sta singur in picioare cateva clipe. Merge tinut de ambele maini sau singur, tinandu-se de mobila. Foloseste cu usurinta pensa digitala, fara sa-si sprijine bratul sau mana.

12 luni - In pozitie verticala, sprijinit, se apleaca sa ridice o jucarie fara sa-si piarda echilibrul. Merge tinut de o mana. Incepe sa faca singur cativa pasi. Se catara pe trepte "in patru labe". Foloseste cu indemanare pensa digitala, tinand o bila mica.

15 luni - In pozitie verticala nesprijinit, ridica un obiect de pe podea, isi pierde uneori echilibrul. Merge bine fara sprijin. Se asaza si se ridica de pe podea fara ajutor.

18 luni - In picioare, arunca mingea cu ambele maini, fara sa-si piarda echilibrul, si o rostogoleste cu piciorul. Incepe sa alerge. Urca si coboara scarile tinut de o mana sau tinandu-se de balustrada, cu ambele picioare pe aceeasi treapta.

21 de luni - Alearga liber, flectand genunchii. In picioare poate merge de-a-ndaratelea.

24 de luni - Isi mentine echilibrul mergand pe bordura trotuarului. Alearga cu usurinta. Urca si coboara singur scarile. Se urca singur pe scaun, pe pat.

27 de luni - Arunca mingea spre adult. Sare pe loc cu ambele picioare odata. Prinde mingea si o arunca spre examinator. Aduce la cerere un pahar cu apa, fara sa-l verse sau sa-l scape. Merge la cerere sau imitativ in varful picioarelor.

33 de luni - Incearca sa stea intr-un picior. Sare de pe o treapta pe alta, cu ambele picioare odata.

36 de luni - Urca si coboara singur scarile, punand alternativ cate un picior pe o treapta.

Indicatori ai dezvoltarii cognitive

Indicatori ai dezvoltarii cognitive

1 luna - Reactioneaza global motoriu la stimuli: luminosi, sonori, tactili, termici. Privire inexpresiva: in decubit dorsal fixeaza un moment jucaria prezentata in fata ochilor, pe linia mediana. Urmareste cu privirea jucaria in miscare, pe un arc de 45-60 de grade.

2 luni - Reactioneaza la sunete, imobilizandu-se sau intorcand capul in directia lor. Expresie vioaie, orientata direct asupra obiectelor din fata ochilor. Priveste cateva secunde jucaria prezentata pe linia mediana. Urmareste cu privirea jucaria in miscare pe un arc de 90 – 120 de grade.

3 luni - Isi recunoaste mama. Priveste atent jucaria prezentata pe linia mediana, o urmareste in miscare pe un arc de 120 – 180 de grade. Isi priveste mainile, se joaca cu ele. Tinut asezat, observa un obiect (cub) pe masa din fata lui.

4 luni - Intoarce imediat capul spre persoana care ii vorbeste, privind-o atent. Priveste jucaria pusa in mana. Priveste activ in jurul sau.

5 luni - Urmareste cu privirea jucaria care i-a scapat. Tinut asezat, fixeaza cu privirea o bila din fata lui, o urmareste in miscare. Retine obiectul din mana, aruncand o privire spre un altul.

6 luni - Isi priveste imaginea in oglinda, a atinge uneori cu mana. Se uita dupa jucaria care i-a scapat, incercand sa o recupereze. Diferentiaza biberonul de jucarie.

7 luni - Se uita dupa o jucarie care i-a scapat, chiar daca nu o poate atinge. Observa obiecte plasate in afara campului sau de prehensiune. Observa lucrurile noi din jurul sau. Ridica de toarta ceasca intoarsa.

8 luni - Isi recunoaste numele, reactionand promt la pronuntarea lui. Observa si examineaza cu ochii si mana obiectele din jur.

9 luni - Reactioneaza la unele cuvinte sau expresii familiare. Se joaca timp mai indelungat cu o jucarie, o examineaza cu indexul. Ridica de toarta ceasca intoarsa, pentru a lua jucaria ascunsa in fata lui.

10 luni - Exploreaza cu ochii obiectele din jur, arata cu mana. Isi alege o jucarie pe care o examineaza atent pe toate fetele; se joaca prelungit cu aceeasi jucarie; se opune la indepartarea ei. Cauta si gaseste jucaria ascunsa sub servet.

11 luni - Observa atent imprejurimile, pe strada urmareste cu privirea oamenii, animalele, masinile. Cauta pastila cu degetul prin transparenta sticlei. Incepe sa manipuleze obiectele cu o anumita intentie: introduce bila intr-o cutie. Intelege cateva ordine simple (verbale sau gestuale). Raspunzand promt; da jucaria la cerere, saluta la comanda.

12 luni - Manifesta interes de cunoastere a obiectelor; manipuleaza diferentiat jucariile (suna clopotelul). Cauta detaliile jucariilor si arata la cerere doua parti din corp (ochi, nas sau gura). Este receptiv la activitati noi; invata jocuri simple in mod imitativ.

15 luni - Priveste atent imaginile dintr-o carte cu poze colorate, ajutand la intoarcerea paginilor. Plaseaza la cerere rondela in planseta (admise maximum o eroare). Construieste dupa demonstratie un turn din 3 cuburi. Mazgaleste cu creionul, spontan sau imitativ, traseaza linii neregulate. Manifesta un interes crescut pentru obiectele din jur. Aduce la cerere un obiect familiar.

21 de luni - Recunoaste si arata 5 parti din corp, la cerere, pe papusa sau pe imagine. Din 10 poze familiare recunoaste, aratind sau denumind la cerere, 6 poze. Plaseaza la cerere 3 forme geometrice in planseta: rondela, patratul (admise maximum 2 erori). Construieste la cerere un turn din 4 cuburi. Intelege si executa la cerere un ordin privind 2 actiuni simple in succesiune ("ia papusa si da-o mamei").

24 de luni - Priveste o carte cu poze, intorcand pagina cu pagina. Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau denumind la cerere, 6 poze. Plaseaza la cerere 3 forme geometrice in planseta: rondela, patratul, triunghiul (admise maximum 2 erori). Construieste la cerere un turn cu 5 cuburi. Reproduce cu jucariile activitati curente observate in casa (culca papusa, hraneste ursuletul).

27 de luni - Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau denumind la cerere, 7 poze. Plaseaza la cerere 3-4 forme geometrice in planseta (la 3 forme admise 2 erori, la 4 forme admise 3 erori). Construieste la cerere un turn din 6 cuburi. Repeta dupa adult 2 cifre. Incepe sa puna intrebari, isi cunoaste si pronunta prenumele.

30 de luni - Executa dupa modelul din fata lui o constructie simpla (o poarta) din 3 pitre de constructie. Traseaza dupa model o linie regulata. Este atent la mediul ambiant: diferenteaza vehiculele, recunoaste un drum parcurs cu 1-2 zile inainte. Este atent la povesti simple. Incepe sa diferentieze fetele de baieti.

33 de luni - Recunoaste pe o jucarie (papusa fara mina) lipsa unei parti din corp. Sorteaza, la cerere sau dupa demonstratie o constructie simpla (o poarta) din cel mai putin 3 pietre de constructie. Intelege si executa corect un ordin privind doua actiuni diferite succesive ("du mamei creionul, pe urma inchide usa").

36 de luni - Descrie doua actiuni simple reprezentate pe doua imagini. Sorteaza la cerere obiectele dupa: forma (3 forme), marime (2 marimi), lungime (2 lungimi), culoare (2 culori). Diferentiaza 2 suprafete inegale. Cunoaste 3 pozitii spatiale: sus, jos, in fata sau in spate. Executa spontan sau dupa demonstratie o constructie simpla (o poarta, o casa) din 4-5 pietre de constructie. Traseaza dupa model doua linii regulate (verticale, orizontale). Repeta dupa adult 3 cifre. Recunoaste un drum parcurs cu o saptamana inainte. Manifesta un evident interes de cunoastere, pune frecvent intrebari. Isi cunoaste si pronunta numele si prenumele.

Indicatorii dezvoltarii conduitei verbale si socio-afective de la 1 luna la 36 de luni

Indicatorii dezvoltarii conduitei verbale si socio-afective de la 1 luna la 36 de luni

1 luna - Comportament verbal. Emite mici sunete laringiene. Comportament social- afectiv. Reactii diferentiate de placere- neplacere (tipa cand ii este foame, se calmeaza cand este luat in brate). Observa un moment fata persoanei care-i vorbeste aplecata asupra lui.

2 luni - Gangureste. Zambeste persoanelor familiare, ca raspuns cand I se vorbeste sau i se surade. Urmareste cu privirea o persoana care se misca in preajma, reactionand prin mimica la apropierea ei.

3 luni - Emite sporadic vocale izolate si sunete compuse (consoane+vocale). Manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute sau la vederea persoanelor familiare. Se invioreaza la vederea preparativelor de hranire.

4 luni - Prezinta tendinta de modulare a vocii (sonorizeaza cu inflexiuni), emite mai multe vocale izolate. Zambeste spontan persoanelor familiare. Stimulat, rade in hohote. Prezinta schimbari ale mimicii si dispozitiei cand este mangaiat sau cercetat.

5 luni - Emite, in special dimineata, grupe de sunete in ritm rapid. Isi manifesta bucuria in mod zgomotos. Deosebeste persoanele straine de cele familiare, plange cand acestea din urma se indeparteaza de el.

6 luni - Sonorizeaza sunete mai variate (vocale, consoane: p, b, g, m). Imita mimica vesela sau trista a persoanelor din jur. Initiaza “conversatii” cu persoanele familiare sau cu jucariile.

7 luni - Vocalizeaza in serie. Emite sporadic silabe: ba, pa, la, da. Arata preferinte pentru unele persoane sau jucarii. Manifesta uneori teama fata de straini, unele obiecte sau animale. Cere sa i se acorde atentie, cauta in mod activ contactul familial, intinzand mainile dupa persoanele apropiate.

8 luni - Pronunta clar silabe izolate sau repetate: pa sau pa – pa si ma sau ma – ma. Exprima bucurie cand i se vorbeste frumos, plange cand este certat. Incepe sa imite persoanele din jur (clipeste din ochi).

9 luni – Pronunta spontan sau imitativ silabe repetate, fara semnificatie. Participa cu placere la un joc simplu cu adultii dupa demonstratie):” cucu – bau”. Isi manifesta hotarat dorintele.

10 luni – Pronunta clar cuvinte formate din silabe repetate. Intelege cuvintele frecvent repetate de cei din jur. Indreapta atentia adultilor spre sine prin gesturi, tipat, tuse. Intelege interdictia, opreste un act la ordin.

11 luni - Pronunta spontan primul cuvant cu semnificatie precisa. Raspunde la solicitari, cooperand: intinde mana sau piciorul pentru imbracat.

12 luni - Vocabular pasiv: recunoaste fiintele apropiate, unele obiecte sau actiuni dupa denumire. Vocabular activ compus din doua cuvinte cu semnificatie precisa. Manifesta tendinta de independenta si autoservire. Vrea sa faca unele lucruri singur: sa manance cu lingurita (neindemanatici), sa se dezbrace, sa bea din ceasca.

15 luni - Vocabular pasiv imbogatit: recunoaste un numar mai mare de obiecte si actiuni dupa denumire. Foloseste "jargonul". Vocabular activ compus din 4-6 cuvinte cu sens precis. Solicita atentia: arata cu degetul, trage de haine pe cei din jur sau le adreseaza cuvinte scurte. Bea din cana pe care o ia singur, se hraneste neindemanatic cu lingurita (cu rotatie periorala, varsa din continut).

18 luni - Vocabular activ compus din 8-10 cuvinte. Foloseste cuvinte-propozitii. Imita activitati simple ale adultilor: sterge praful, matura. Cere olita la timp. Isi poate dezbraca singur caciula, manusile, ghetele si ciorapii.

21 de luni - Formeaza propozitii asociind doua cuvinte: cere sa bea, sa manance. Foloseste substantivul si verbul. Participa cu veselie, activ, la jocul cu adultii. Recunoaste si diferentiaza obiectele personale ale fiecarui membru de familie. Duce spontan obiectul gasit persoanei respective.

24 de luni - Foloseste propozitii din 2-3 cuvinte, chiar incorect pronuntate. Foloseste substantivul, verbul si adjectivul sau pronumele. Manifesta tendinta de a se apropia de alti copii, pe care-i "studiaza" in timpul jocului. Executa mici treburi casnice (aduce un pahar cu apa, deschide aparatul de radio). Mananca cu lingurita. Cere olita la timp, putandu-se retine. Se dezbraca singur.

27 de luni - Formeaza propozitii din mai multe cuvinte. Isi vorbeste singur cand se joaca. Imita din proprie initiativa activitati mai complicate ale adultilor: vorbeste la telefon, spala un obiect mic. Executa sarcini casnice simple, ajuta activ la aranjarea lucrurilor lui.

30 de luni - Vocabular activ mult imbogatit. Foloseste cuvinte compuse din mai multe silabe. Foloseste verbul conjugat si pronumele personal. Se apropie de alti copii, ii mangaie sau ii loveste. Manifestari de independenta si autoservire: vrea sa mearga independent pe strada, mananca singur, se spala pe maini, se dezbraca, incepe sa se imbrace, este curat noaptea.

33 de luni - Reproduce poezii scurte. Cunoaste sensul pluralului. Se arata interesat in a focaliza in mod activ atentia. Solicita anturajul sa-i priveasca jucariile. Manifestari nete de preferinta pentru unele persoane, jucarii, activitati.

36 de luni - Reproduce poezii si relateaza situatii din viata lui si a familiei. Receptiv la cuvinte noi. Limbaj constituit gramatical (substantiv, verb, adjectiv, pronume). Foloseste corect pluralul. Se aproprie in mod activ de alti copii, se joaca cu ei. Manifesta reactii de opozitie (activa sau pasiva) fata de adulti.

TEHNICI DE EXAMINARE A DEZVOLTARII NEUROPSIHICE A COPIILOR INTRE 1 SI 36 LUNI

TEHNICI DE EXAMINARE A DEZVOLTARII NEUROPSIHICE A COPIILOR INTRE 1 SI 36 LUNI

1 luna - Adultul atinge cu un deget palma copilului. Copilul strange degetul examinatorului cu patru degete, fara police ("mana de maimuta"), si ii da drumul imediat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta un inel colorat din plastic, in plan median (nu si lateral), la aproximativ 15 cm distanta de ochi. Copilul trebuie sa fixeze cu ochii, pentru un moment, inelul prezentat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median un inel colorat din plastic, caruia i se imprima o miscare lenta in linie orizontala. Copilul urmareste miscarea inelului, intr-un arc de 45-60 de grade spre stanga si spre dreapta fata de planul median.

2 luni - Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median o jucarie viu colorata. Adultul observa daca copilul priveste direct si mai mult decat un moment obiectul prezentat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median o jucarie, careia i se imprima o miscare lenta in linie orizontala, pe un arc de 90-120 de grade. Copilul trebuie sa intoarca capul dintr-o parte in alta a liniei mediane. Adultul, aplecat asupra copilului, ii vorbeste dand din cap afirmativ. Copilul este stimulat sa gangureasca. O persoana familiara se deplaseaza prin camera in apropierea copilului, care o urmareste in miscare si isi modifica expresia la apropierea fetei acesteia (zambeste).

3 luni - Se plaseaza in palma copilului o jucarie usoara de plastic. Copilul trebuie sa arunce jucaria ferm, sa o scuture prin miscari bruste, sa o examineze 1-2 minute si sa o duca la gura. Copilul se afla in decubit dorsal. I se prezinta o jucarie in plan median, careia I se imprima o miscare de 180 de grade pornind de la stanga spre dreapta in raport cu linia mediana. Copilul trebuie sa urmareasca jucaria in miscare.

4 luni - Copilul se afla in decubit dorsal. Adultul il prinde de maini si imprima o usoara tractiune pe antebrate. Copilul isi ridica atat capul cat si umerii, cu o foarte usoara intarziere a capului la inceperea miscarii. Adultul il striga pe copil. Acesta se imobilizeaza ("trage cu urechea") sau intoarce capul spre examinator si il priveste atent.

5 luni - Copilul, asezat in decubit dorsal sau sprijinit, intinde ambele maini spre jucaria care i se ofera si o apuca numai daca s-a apropiat de mana lui (la 2-3 cm) sau a venit in contact cu mana.

6 luni - Adultul ofera o jucarie. Copilul intinde mainile, o apuca voluntar, cu siguranta in miscari, folosind policele. Se prezinta copilului un biberon si o jucarie. Copilul diferentiaza cele doua obiecte: duce biberonul la gura, scutura jucaria.

11 luni – Se ofera copilului o jucarie pe care acesta o ia in mana. Daca adultul ii cere sa o lase din mana, copilul intelege si executa. Daca i se spune “bravo!”, copilul bate din palme. Stie sa faca “pa” la comanda.

12 luni – Se asaza un grup de jucarii in fata copilului, dintre care acesta alege o jucarie. Copilul stie sa foloseasca in mod diferentiat cateva jucarii (stie sa sune clopotelul, sa bata toba etc)

15 luni – Se asaza pe masa din fata copilului planseta cu figuri geometrice. I se cere copilului sa plaseze rondela in spatiul corespunzator din planseta. Adultul construieste un turn din doua cuburi cu latura de 2,5 cm in fata copilului, caruia ii cere sa construiasca si el un turn dupa model. Adultul ascunde o bila intr-o cutiuta de plastic, de fata cu copilul. I se ofera copilului cutia, acesta o deschide si cauta bila.

18 luni – Se asaza pe masa din fata copilului mai multe obiecte familiare (o papusa, o cana, o lingurita). I se cere copilului sa arate cu mana unul dintre obiectele prezentate (“care este papusa?”). Se prezinta copilului un set de zece poze cu animale sau obiecte familiare. Adultul intreaba: unde este pisica? Unde este marul? Copilul alege pozele indicate, asezandu-le in fata lui.

21 luni – Se prezinta copilului o papusa. Adultul cere copilului sa arate pe papusa unde sunt ochii, gura, urechile, parul, mainile etc. Copilul trebuie sa raspunda, aratand cu degetul pe papusa. Se asaza pe masa din fata copilului planseta cu figuri geometrice. I se cere copilului sa plaseze in spatiile corespunzatoare din planseta mai intai rondela, apoi patratul.

30 de luni – Adultul construieste o poarta (un pod) din trei pietre de constructie, pe masa din fata copilului. I se cere copilului sa construiasca, dupa model, o poarta (un pod) din alte trei pietre de constructie. Se dau copilului un creion si o hartie. Adultul traseaza pe hartie o linie regulata, orizontala. Copilul este invitat sa reproduca modelul.

33 luni – Adultul construieste o poarta din cel putin trei pietre de constructie, in fata copilului. Apoi ia modelul si ii cere copilului sa execute o constructie asemanatoare. Adultul cere copilului sa reproduca din memorie poezii scurte, cu versuri de 12-15 silabe (4 versuri). Cand copilul nu are nimic invatat dinainte, adultul ii cere sa reproduca dupa el o poezie scurta. Se prezinta copilului o imagine in care sunt ilustrate mai multe obiecte sau animale de acelasi fel. Copilul este intrebat: ce sunt acestea?

36 luni – Se prezinta doua poze, in care sunt ilustrate doua actiuni simple: un copil doarme, un copil mananca. Se cere copilului sa descrie pe imagine cele doua actiuni.