Download - Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

Transcript
Page 1: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

FacebookFabrica de narcisism

Page 2: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

Teodor Baconschi s-a născut în 1963, la București. După undoctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilorla Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), a urmat studiipost-doctorale la New Europe College (București, 1996). A fostdi rec tor al Editurii Anastasia (1995–1996), apoi redactor-șef înTVR (emisiunea Viața spirituală, 1997). În 1997 a intrat în di plo - maţie, fiind, pe rând, ambasador al României la Sfântul Scaun,Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino(1997–2000); director general în Ministerul Afacerilor Externe(2001–2002); ambasador al României în Republica Portugheză(2002–2004); secretar de stat pentru afaceri globale (MAE, 2004–2006); consilier prezidențial (2006–2007); ambasa dor al României în Republica Franceză și Principatul de Monaco(2007–2009); ministru al afacerilor externe (2009–2012).A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican),Ordi nul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella dellasolidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia),Comandor al Legiunii de Onoare (Franța), Cavaler al OrdinuluiServiciu Credincios (România). Publicații, sub semnătura de autor Teodor Baconsky: Le rire desPères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Desclée deBrouwer, Paris, 1996 (Râsul Patriarhilor, Anastasia, 1996; Huma -nitas, 2008); Iacob şi îngerul, Anastasia, 1996; Ispita Binelui. Eseuridespre urbanitatea credinței, Anastasia, 1997; Turn înclinat. Frag -mente de arheologie profetică, Curtea Veche, 1999; Roma caputmundi (împreună cu Horia Bernea), Humanitas, 2000; Pe ce lumetrăim, Editura Pro, 2004; Insula Cetății. Jurnal parizian, CurteaVeche, 2005. Despre necunoscut, Humanitas, 2007; 111 incursiuniîn Cotidianul românesc (ilustrații de Devis Grebu), Curtea Veche,2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010.Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, CurteaVeche, 2011; Legătura de chei. Mărturii diplo matice (în dialog cuArmand Goșu), Curtea Veche, 2013.

Page 3: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

TEODOR BACONSCHI

FacebookFabrica de narcisism

Page 4: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

Redactor: Vlad Russo Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela MăxineanuCorector: Cristina Jelescu DTP: Corina Roncea

Tipărit la Proeditură şi Tipografie

© HUMANITAS, 2015

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiBaconschi, TeodorFacebook: fabrica de narcisism / Teodor Baconschi. – Bucureşti: Humanitas, 2015ISBN 978-973-50-4755-9004.738.5:316.472.4

EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: [email protected] telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194

Page 5: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

Cuprins

o deschidere 7el tema de nuestro tiempo 17era celebrităţii 33marea trăncăneală digitală 43omul nou 2.0 49agora digitală 62false identităţi 69fragmentarea discursului 76drumul spre interjecţie 86iluzia autorităţii 97este FB o nouă societate politică? 102generaţia Facebook 113alfabetizarea informatică 119nou mod de transmitere a cunoaşterii 122în pielea goală 129omenirea deconectată 134distanţarea sceptică 137etica autolimitării 147reasumarea civilizaţiei occidentale 160

Page 6: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

o deschidere

Tematica lui homo religiosus şi homo symbolicus e per ma -nentă în gândirea rostului uman. Aceste două ipostazeconferă sens universului cunoscut – ca şi celor necu -noscute – indiferent de cultura, civilizaţia sau seco lulîn care ne-am născut. Evoluţia tehnică, biografia in di -viduală, gândirea, morala, creaţia, războiul şi pacea – toaterămân produsele funcţiei simbolice prin care homosapiens se vede „conectat“, după expresia lui RudolfOtto, la das Ganz-Andere. Din zorii gândirii filozofice,nenu mărate argumente pro şi contra religiei au îmbo -găţit bibliotecile, suscitând tot atâtea polemici sauconsensuri. Cadrul confruntării dintre Moise şi Aaronrămâne însă inepuizabil: pendulăm între revelaţie şi ido -latrie, între Dumnezeul cel Viu şi chipurile cioplite.Tertium non datur. Religio – care, în etimologie cicero -niană, derivă din verbul „a lega“ – este cuvântul carene defineşte optim condiţia. Ne legăm unii de alţii, încăutarea Altuia. Religio conotează insuficienţa umană,

Page 7: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

care se depăşeşte printr-o conexiune salvatoare. Să neamintim relaţia ambiguă dintre mâna divină şi ceaadamică în fresca sixtină a lui Michelangelo: indică eaun contact posibil sau o desprindere?

Scena nu descrie alungarea din grădina raiului, cifacerea omului: ea sugerează asemănarea divino-umanăşi vocaţia liberului-arbitru. Mă număr printre cei careconsideră că secularizarea globală, cu toate intensităţilesale variabile, reprezintă maturizarea spirituală conţi -nută în germenii revelaţiei creştine. Ar fi o eroare deperspectivă, de percepţie şi de judecată să opunem creş -tinismului lumea „seculară“ pe care el însuşi a făcut-oposibilă. De la rătăcirile triburilor cananeene până laKarl Barth, ideea monoteistă se suprapune cu istorialibertăţii ca opţiune, revoltă şi curiozitate de a rezolvaenigma existenţei pe infima noastră planetă, plasată lamarginea unei galaxii aparent neînsemnate. Definindomul prin libertatea sa constitutivă, creştinismul aextins sfera religiosului în afara religiei instituţionalizate.Era firesc şi deci inevitabil ca omul european, formatîn cultura creştină, să cucerească noi teritorii (fizice,mentale, imaginare) în numele libertăţii. Această expan -dare s-a produs printr-o permanentă dialectică de sa -cra lizare şi desacralizare. Ambele momente exprimăînsă acelaşi fapt: o sacralitate dinamică, axată pe definiţiimobile. Asumând această mobilitate, omul europeans-a convins (primul) că, spre deosebire de toate celelaltespecii, nu se poate perpetua decât prin acomodarecontinuă la potenţialităţile inteligenţei. Graţie creierului

8 Facebook: Fabrica de narcisism

Page 8: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

uman – pe care neuro-ştiinţele ni-l dezvăluie ca imenscontinent abia explorat – suntem condamnaţi să creămpartitura virtuală a propriei supravieţuiri. Cunoaştereagraduală, gaj al principiului antropic, face parte din pro -gramul nostru genetic.

Bătăliile revoluţionare, anticlericale, progresiste, po -zitiviste, scientiste, nihiliste sau agnostice specificeultimelor două secole au remodelat instituţii, regimuripolitice şi mode intelectuale, însă doar la suprafaţapasionată a vieţii sociale occidentale. Ele nu au înlocuitperspectiva religioasă asupra lumii: s-au străduit s-o de -plaseze, s-o resemantizeze, s-o confişte, s-o naturalizeze,fără a proba eventualitatea unei metafizici lipsite detranscendenţă. Până şi ateismul militant, ca opţiuneliberă, are un panteon de eroi care – de la Democrit,până la Bertrand Russel şi Richard Dawkins – le inspi -ră adepţilor cultul Ştiinţei chemate să rupă lanţurile„obscu rantismului“. Preţul acestor experimente a fostridicat, aşa cum reiese din posteritatea teologico-politicăa lui Nietzsche, gânditorul care a propovăduit – înregistru antiplatonic – „răsturnarea valorilor“, criticaraţi onalismului liberal şi tentativa de a reinventa o cul -tură tragică în afara religiei. Insul modern, deghizat înSupraom, a „compensat“ emanciparea sa poliedrică princreşterea violenţei intraspecifice. A ajuns, prin ge no -cid, crimă de masă, represiune, distopii totalitare, înar -mare nucleară şi maltratare a ecosistemelor, la un pasde propria extincţie. Dumnezeul monoteist a fost eva -cuat, însă politeismul valorilor secularizate a produs o

O deschidere 9

Page 9: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

baie de sânge inutil: sângele e „util“ numai în logicasa cri ficiului, iar creştinismul a introdus în lumea umanăsacrificiul nesângeros. Ca jertfă deopotrivă sublimată şireală, Euharistia marchează cea mai profundă transfor -mare din istoria culturală a omului. Din compasiunefaţă de tribulaţiile libertăţii, nu voi cădea în ispita de avedea masacrele industriale ale ultimului secol drept opedeapsă divină, ca urmare a înstrăinării voluntaredintre om şi Creatorul său. Maleficiile şi beneficiile epo -cii mode rne culeg, în egală măsură, fructele libertăţiimagnifiate faustic. Omul „recent“, ieşit din faza copilă -riei spirituale, a descoperit forţe creative de o uranicăam plitudine şi profunzime. Plictisit sau iritat de opti -mis mul redemptor al Divinei comedii, el a încercat săcompună o Divină tragedie. Reversul acestei detonăriexistenţiale a fost însă infernal. Presupun că putem încă

10 Facebook: Fabrica de narcisism

Page 10: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

regăsi echilibrul dintre bine şi rău, dincolo de limi tele,insurmontabile, ale naturii noastre muritoare. Dupăgrandioasele noastre rătăciri, nu e târziu pentru o teo -lo gie a reconcilierii. În fond, a ne depăşi la nesfârşitînseamnă a căuta împăcarea cu Alteritatea, sub toateformele sale. Pentru Occident, civilizaţia nu poate ficon cepută în afara Naraţiunii evanghelice, fie aceastaasumată, negată, hibridată sincretic sau rescrisă apocrif.Dacă îndepărtăm variaţiunile stilistice şi travestiurileideologice ale mileniilor aşezate sub semnul revelaţieicreştine, ne întoarcem la adevărul cel mai des reiteratîn vremea patristică: „Dumnezeu S-a făcut om, pentruca omul să se îndumnezeiască.“ Nu e un adevăr ştiin -ţific, demonstrabil experimental, dar e adevărul de cre -dinţă graţie căruia au căpătat corp toate valorile noastredefinitorii. Fără această „scară a lui Iacob“, raţionalis -mul nostru modern – redus la cantitate şi senzualism –uneşte în jos specia umană şi o conduce nu spre mântuire,adică spre supra-individual şi supra-sensibil, ci sprevul garitate animalică şi respectiv spre abator.

Am observat că revoluţia IT&C (cel mai de seamăfapt de la cumpăna veacurilor 20 şi 21) nu face obiectulprea multor interpretări antropologice. S-au scris tan -genţial studii culturale, dar mai ales analize sociologiceşi statistice. Există, fireşte, catedre şi o literatură consa -crate legăturii dintre tehnologie şi dezvoltare, pe liniaciclurilor economice lungi şi a conceptului de „distru -gere creatoare“ lansat de Joseph Schumpeter. Impactultehnologiei asupra dezvoltării umane (educaţie, sisteme

O deschidere 11

Page 11: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

de sănătate, comunicaţii, întreprinderi, pieţe, inovaţie)a devenit de mult un loc comun. Profeţiile schumpete -riene despre rolul social-democraţiei moderne în limitareaspiritului antreprenorial – care determină autosubmi -narea capitalismului – s-au confirmat inclusiv prinredu cerea democraţiilor moderne la o competiţie a lide -rilor pentru impunerea propriei agende. Doar filozofiaculturii este încă datoare cu analize care să surprindăera media prin grila funcţiei simbolice. Dezbaterea ră -mâne, din acest unghi, prea mult tributară politicii.Gânditorii care merg nostalgic pe urma unui AncienRégime bucolic, se ocupă de lifestyle, inventariază „dau -nele“, persiflează derivele post-modernităţii sau coboarăîn tranşeele vechilor bătălii ideologice răsuflate. Datăfiind rezistenţa clişeului potrivit căruia stânga intelec -tuală are monopolul discursiv asupra „progresului“,New Media nu prea şi-au găsit critici (şi, de ce nu,apărători) în tabăra dreptei intelectuale conservatoare.Contest această hartă: de ce n-ar exista o gândire egaldeschisă spre trecut şi viitor? Este viitorul altceva decâtnoua faţă a trecutului? Deşi mă tem că o evoluţie preaaccelerată a prezentului poate distruge trecutul – şi deciviitorul – folosesc toate noile mijloace de comuni carefără nici o prejudecată antimodernă, ba chiar cu entu -ziasm. Nu-mi doresc o lume fără antibiotice şi nu-mipropun să reduc poluarea prin cursuri de echitaţie.Admit avantajele progresului tehnic, fără să plec de lapremisa că „înainte era mai bine“. Sunt încântat să-miplătesc facturile online, să-mi rezerv bilete de avion sau

12 Facebook: Fabrica de narcisism

Page 12: Teodor Baconschi - Facebook - Libris.ro2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnătura Teodor Baconschi: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011;

o cameră de hotel de pe telefonul mobil şi să dau crezareGPS-ului atunci când îmi semnalează cel mai apropiatrestaurant Sushi. Mi se pare neonest să pictăm tablouricare opun, în serii dihotomice, avionul şi şareta, tabletaiPad şi abacul, medicina naturistă şi citostaticele. Adecanta hipermodernitatea, a o interpreta cu convin -gerea că „eternul uman“ nu e doar o formulă înseamnăa-ţi respecta raţionalitatea obţinută prin experienţatuturor generaţiilor umane. Prin urmare, tot ce fac estesă mă întreb „ce se pierde atunci când se câştigă ceva“…

Rămân de asemenea la convingerea că progresultehnic nu ameliorează etic fiinţa umană, expunând-o,în schimb, la o multitudine de excese care merită săfie moderate reflexiv. La nivelul tradiţiei creştine, idealuletic este sfinţenia. Nu văd nici o diferenţă morală întreNero şi Hitler. Dacă primul ar fi avut mijloacele celuide-al doilea, ar fi incendiat Roma cu rachete VI. Mi-eimposibil, pe de altă parte, să cred că sfinţenia lui IoanHrisostom e mai mică (sau mai mare) decât aceea alui Siluan Athonitul, canonizat în secolul 20. Omul sepoate depăşi etic (aşa cum poate eşua) în toate epocile.Oricât am trăi „supt vremi“, traseul nostru psihic –dâra pe care o lăsăm în univers – rămâne o ispravă per -sonală, nu colectivă. Aşa cum existaseră „drepţi“ în ariavechi-testamentară (pe care Hristos înviat îi elibereazădin sheol ), putem accepta că există genii morale în tra di - ţiile spirituale necreştine. Personalizarea binelui e sin gu -ra realitate care neutralizează progresul tehnic: nu îlcondamnă, dar nici nu-l supraestimează.

O deschidere 13