TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR PENTRU CARNE

-PROIECT DE AN-

Introducere Cresterea pasarilor, avicultura, urmareste obtinerea de produse animale specifice, cu valoare economica ridicata. Alimentatia este unul dintre cei mai buni indicatori ai nivelului de trai al unei populatii. In Europa, spre exemplu, in ultimii 75 de ani, a scazut consumul de paine la mai putin de jumatate, in timp ce consumul de carne a sporit cu 55-60%, raportul paine-carne ajungand de la 5,7/1 pana la 1,8/1. In Romania, potrivit datelor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), productia interna de carne de pasare a crescut de la 121.000 de tone in anul 2000, la 334.000 de tone in anul 2009, avansul procentual fiind de 276%. Consumul de carne de pasare fara autoconsum a crescut de la 146.000 de tone in anul 2000, la 434.000 de tone in anul 2009, ceea ce se traduce printr-un avans de 297%. Totusi, arata datele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, o treime din consumul de carne de pasare este asigurat de importuri, ceea ce nu poate sa insemne decat ca exista inca piata pentru producatorii locali, cu conditia ca acestia sa fie activi.

Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca, in luna martie a anului 2010, s-a observat in Romania o scadere a numarului de pasari sacrificate, insa o crestere a cantitatii acesteia, ceea ce se traduce prin carcase cu greutate mai mare. Astfel, potrivit surselor citate, numarul total al pasarilor sacrificate in martie 2010 a scazut cu 0,7%, la 18,53 milioane de capete, in timp ce greutatea in carcasa a acestora a crescut cu 1,0%, la 31.433 de tone. Carnea de pasare este mult solicitata de consumatori, datorita insusirilor gustative deosebite, faptului ca se pregateste cu usurinta in foarte multe si variate retete culinare, a digestibilitatii deosebite si valorii nutritive superioare. Valoarea calorica a carnii de pasare la 100 grame este de 101 calorii.

Totusi, avand in vedere perioada dificila prin care trece economia nationala, orice investitie in demararea unui business nou necesita prudenta. Recomandam prudenta in privinta infiintarii de noi ferme, cel putin pe perioada actuala, pentru a evita o investitie costisitoare si cu sanse minime de a realiza profituri, declara reprezentantii UCPR. In Romania, consumul de carne de pasare in special, precum si cel de alimente in general, este asteptat sa scada odata cu impunerea de catre guvern a noilor masuri de austeritate. In Romania intra anual circa 130 de mii de tone de carne de pasare din import, care conduce catre o piata interna de circa 430 de mii de tone, adica la circa 20 kg pe locuitor, dar circa 30 kg pe locuitor urban (po-pulatia urbana isi asigura in mare parte necesarul de consum din productia proprie), arata UCPR

TEHNOLOGIA CRESTERII PUILOR PENTRU CARNE

I. GENERALITATIPornind de la necesitatea satisfacerii necesarului cu pui de o zi pentru fiecare judet sau zona geografica, s-au dezvoltat corespunzator capacitatile de productie pentru matca de reproductie si statia de incubatie, precum si capacitatea de taiere in abatoare.Pentru a se putea satisface dezideratul integrarii, indiferent de tipul de hala sau sistemul de crestere, sunt obligatorii urmatoarele principii tehnologice in cresterea industriala a puilor pentru carne.1. Popularea si depopularea totala (totul plin, totul gol) pe ferme sau grupuri de hale.2. Ciclul de productie pentru fiecare serie sa fie de 11 saptamani, din care 8 saptamani crestere si 3 saptamani pauza, timp in care sa se faca curatenia, dezinfectia si odihna halelor.3. Fluxul tehnologic intocmit pe 11 grupe functionale, care cuprinde toate formele din judet sau zona geografica, sa preia in spatii de crestere intreaga cantitate de pui de o zi produsa de statia de incubatie si in acelasi timp sa sacrifice in abator toti puii produsi in fermele de crestere.Indeplinirea acestor deziderate permite o activitate industriala continua in care toate capacitatile de productie sunt folosite rational si in acelasi timp productia de carne de pasare aprovizioneaza ritmic populatia.Capacitatile de productie construite in unitatile agricole sunt constituite in complexe de 20 mii, 10 mii, 7 mii si 3,5 mii tone in sistem de crestere pe asternut si 10 mii, 7 mii, 4,7 mii, 3,7 mii si 2 mii tone in sistem de crestere pe baterii.In asociatii, capacitatile sunt constituite in complexe de 6 sau 12 hale cu crestere pe asternut, iar in sistemul de crestere in baterii modulul este constituit din hale de 1000 m2.Tipurile de hale existente difera in functie de capacitatea complexului si perioada in care au fost construite.In principal, in tara noastra au fost construite pana in prezent urmatoarele tipuri de hale:- hale de 1000 m2, cu dimensiuni de 55 x 18 m, 50 x 20 m si 83 x 12 m;- hale de 2000 m2, cu dimensiuni de 110 x 18 m;- hale de 1620 m2, cu dimensiuni de 90 x 18 m.Dezvoltarea capacitatilor pentru cresterea puilor de carne se face numai in sistem pe baterii BP 4, folosindu-se tipul de hale de 1000 m2 pe baterii cu dimensiunea de 83 x 12 m.Tipul, de hala de 1000 m2, cu dimensiunea de 50 x 29 m dotat cu baterii BPC 4, urmeaza sa fie modernizat dupa expirarea perioadei de folosinta a utilajului si dotat cu baterii BP 4.Materialul biologic folosit pentru productia de carne provine din liniile Robro 69 si 70, precum si o varianta mini a acestora.Acesti hibrizi nu comporta deosebiri semnificative, intrucat in constituirea lor cuprind rasa Rock ca linie materna si rasa Cornish pe linie paterna.Caracteristicile productive ale puilor broilerVarsta (saptamani)Greutate corporala, grameConsum specific de nutreturi combinateKg/kg spor

61700- 17501,7-1, 8

72000 - 21001,8-2,0

82400 - 25002,0-2,1

Aceste performante sunt atinse pe loturi mici, in conditii experimentale, cu conditii optime de microclimat, hranire si ingrijire.De asemenea, retetele furajere trebuie bine echilibrate in continut proteic, cu valoare ridicata in energie, raport mineralo-vitaminic si o aplicare corecta a tehnologiei sanitar-veterinare.

II. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE PE ASTERNUT PERMANENTCresterea puilor de carne pe asternut permanent se face in conditiile aplicarii principiilor tehnologice de crestere industriala aratate mai inainte.Fiecare capacitate de productie din unitate, judet sau zona geografica se imparte in 11 module functionale.Fiecare modul se populeaza si se depopuleaza dupa principiul totul plin, totul gol' intr-o saptamana calendaristica. Intervalul intre doua populari fiind de 11 saptamani se numeste ciclu de productie si este compus din 8 saptamani de crestere si 3 saptamani de vid sanitar.Popularea modulelor in sistem de circuit inchis se face dupa schema aratata in tabelul urmator.Nerespectarea schemei de populare - depopulare a modulelor duce la tulburarea ciclului de productie, cu implicatii grave atat la statia de incubatie, cat si la abatoare, care au rolul de integratori in cadrul fluxului tehnologic de crestere industriala a puilor pentru carne. III. ORGANIZAREA CICLULUI DE PRODUCTIE1. PERIOADA DE VID SANITARIn prima saptamana: se livreaza pasarile din hala; se face curatenia mecanica; se spala halele cu jet de apa sub presiune; se repara si completeaza echipamentul de hala; se executa dezinfectia halei si a echipamentului; se executa dezinfectia incintei si a cailor de acces; se fac deratizarea si dezinsectia. In a doua saptamana: se trimit probe de laborator pentru controlul sanitatiei, sub raportul germenilor si a incarcaturii cu fungi; in functie de buletinele de sanitatie eliberate de laborator se repeta dezinfectia modulului. in a treia saptamana, cu trei zile inainte de populare, se deschide hala, executandu-se urmatoarele operatii: se introduce asternutul in hala; se introduce echipament de hala; se executa a 2 - a fumigatie; se porneste utilajul de hala; se desermetizeaza hala la strictul necesar; se introduc si se asigura apa pentru a capata temperatura mediului ambiant.

Toate aceste operatii se fac de personalul de ingrijire si intretinere cu respectarea conditiilor de filtru total.

41

2. POPULAREA CU PUI DE O ZIPuii de o zi vor fi transportati de la statia de incubatie imediat dupa terminarea ecloziunii, a uscarii, sortarii si asamblarii in cutii speciale de plastic sau carton.Transportul lor se va face cu mijloace speciale existente in dotarea statiilor de incubatie, care sa asigure o temperatura a mediului ambiant de circa 30C.Densitatea de populare se va stabili in functie de greutatea medie prevazuta a se realiza si de cantitatea de biomasa pe m2, pe serie si pe an.

Acesti parametri pot fi realizati sau depasiti in functie de continutul retetelor furajere, de asigurarea conditiilor de microclimat si de sanitatie a efectivelor introduse la crestere.3. DEMARAJUL PUILOR PENTRU CARNEAceasta se face pe spatiul redus, de regula intr-un tarc echipat cu eleveuza si utilajul de hranire si adapare pentru prima perioada de viata.Tarcul de P.F.L. de forma circulara va fi montat la distanta de 0,6 - 1 m la marginea eleveuzei.In interiorul tarcului se va aseza un strat uniform de asternut din paie curate, coji de floarea-soarelui, de orez, talaj sau ciocalai tocati.Nu se va folosi rumegus, care poate fi confundat si consumat ca furaj si nici puzderie de canepa care poate fi alergena.Indiferent de materialul folosit, acesta trebuie asezat intr-un strat de cea. 10 cm pentru a se realiza o izolare termica fata de pardoseala.Sub eleveuza se introduc 1000 pui.Pentru fiecare pui se asigura o adapatoare si o hranitoare, amplasate circular in imediata apropiere a marginii eleveuzei.

Apa va fi pusa in adapatori, cu 2 - 3 ore inaintea sosirii puilor, pentru a capata temperatura mediului ambiant, in vederea prevenirii aparitiei enteritelor cand aceasta este prea rece.Furajul se va introduce in hranitori concomitent cu popularea , pentru a fi proaspat si a preveni procesele de oxidare si disparitia vitaminelor.Daca se realizeaza temperatura mediului ambiant, incepand cu ziua a 4-a se poate incepe largirea tarcului si deplasarea a cate doua adapatori si doua tavite din pozitia initiala catre zona echipamentului automat de hranire si adapare.La varsta de o saptamana, puii trebuie sa inceapa sa se hraneasca si sa consume apa din echipamentele automate, in asa fel incat la 10 - 14 zile sa se poata incepe scoaterea tavitelor si adapatorilor de start si desfiintarea tarcurilor.Aceasta actiune este determinata de realizarea temperaturii din mediul ambiant si de starea de vigurozitate a lotului. Pentru economisirea energiei si asigurarea temperaturii de demaraj se vor lua urmatoarele masuri:a.eleveuza sa functioneze in pozitie perfect orizontala;b.echiparea obligatorie cu bec si termostat a tuturor eleveuzelor;c.circuitele electrice ale eleveuzei sa functioneze separat, pentru ca lacomanda de intrerupere a termostatului sa functioneze becul pentru a se puteaasigura programul de lumina prevazut in tehnologie.Tot pentru a economisi energie se pot incerca si alte metode de demarare a puilor, astfel: se foloseste o hala puiernita cu densitate marita de 40 pui pe m2 de suprafata utila si apoi se face rarirea Ia densitatea tehnologica la 3 saptamani in hale de crestere .Acest sistem poate fi folosit tot timpul anului in unitatile care au conditii adecvate si se aplica doua variante.Un alt sistem de demaraj al puilor consta in limitarea spatiului pentru prima perioada de crestere, prin amplasarea echipamentului de incalzire, hranire si adapare in zona centrala a halei, care permite indepartarea de peretii reci si umezi, ferita de curenti, prin delimitarea cu perdele de material plastic si unde poate realiza temperatura tehnologica de demaraj. in partea mediana poate fi cuprinsa 70% din suprafata halei.Acest sistem are avantajul de a se pastra echipamentul halei in aceeasi amplasare si de a nu obliga puii sa paraseasca compartimentul de stat.Demarajul puilor in spatii limitate poate fi facuta intr-o gama variata, care sunt prezentate in literatura de specialitate.

4.CRESTEREA SI FINISAREA PUILOR PENTRU CARNEUtilajul de hala se va calcula pentru a asigura un hranitor tronconic pentru 40 - 50 pui si o adapatoare circulara la 100 pui.

Inaltimea marginii inferioare a echipamentului de hranire si adapare va fi mentinuta la nivelul spatelui puilor, in asa fel incat acestia sa nu poata circula sub utilaje pentru evitarea traumatismelor, a aglomeratiei si a risipei de furaje.Pentru a se folosi in totalitate frontul de hranire al halei, distanta dintre tronconice va fi reglata la 50 cm, pentru ca in cazul cand puii se hranesc de la doua tronconice alaturate sa nu se jeneze reciproc.Realizarea parametrilor prevazuti in cresterea puilor pentru carne sunt conditionati de asigurarea unor retete furajere echilibrate, a microclimatului din hale si a starii de sanatate a efectivelor.

5.PROGRAMUL DE HRANIRE SI ADAPTAREPentru puii de carne crescuti in sistem industrial s-au alcatuit retete de nutreturi combinate cu urmatoarele valori nutritive:Valoarea nutritiva a nutreturilor combinate pentru puii de carneVarsta puilorRetetaContinutul in principii nutritivi

Proteina bruta,%E.M. kcal/kg%Lizina%Metionina+ cistina%Calciu%Fosfor%Grasimi%

1-4 sap.21 - 122,830001,170,890,900,674,82

5-8 sap.21-220,230000,920,740,900,625,63

Total21 -2F21,030001,000,790,910,617,72

In cazul utilizarii unor retete furajere la valori diferite fata de cele prezentate, greutatea medie si consumul specific al puilor se realizeaza in functie de asigurarea principiilor nutritivi, cuprinsi in aceste retete.Elaborarea acestor retete se face prin programe lunare de catre organele de specialitate si acestea cuprind principii nutritivi in functie de asigurarea materiilor prime necesare.Apa necesara pentru adaparea puilor pentru carne trebuie asigurata in cantitate dubla fata de cantitatea de furaj consumata, in conditii de temperatura normala. La temperaturi mai scazute (10 - 16C), consumul de apa calda scade de 1,7-1,8 ori fata de cantitatea de hrana ingerata, iar la temperaturi mai ridicate (27) cantitatea de apa consumata este de 2,8 ori mai mare fata de cantitatea de furaj ingerata.Folosirea unor retete cu valoare ridicata in energie si proteine, precum si scaderea umiditatii relative, determina, de asemenea, cresterea consumului de apa.

Programul de furajare, sporul in greutate si consumul de furaje la puii pentru carneVarsta (sapt.)Greutatea corporala, gConsum de nutreturi combinate

GreutateaSpor in greutatePe saptamana in cursDe la inceputul perioadei

zisapt.cumulatpe zi, gpe sapt. gConsum specific kg/kg sporConsum specific cumulat, gConsum specific cumulat kg/kg spor

11008,66060141001,431001,43

220014,0100160302102.103101,93

335021,4150310433402,276502,10

453025,7180490574202,3810702,58

573028,6200690785502,6516202,35

695031,4220910966302,8622502,47

7120035,725011601047503,0030002,60

8145035,72501410115SIO3,2238102,70

In perioada de start apa se foloseste la temperatura de 18 - 20C, iar in faza a 2-a de crestere la temperatura de 12 - 15C.Igiena apei potabile se stabileste prin analize de laborator, care se efectueaza prin recoltare de probe de la surse (castelul de apa. hidrofor) si din hale. Analiza solicitata laboratoarelor trebuie sa cuprinda analiza chimica si bacteriologica a acesteia.

6. CONDITIILE DE MICROCLIMAT IN HALELE DE BROILER

Pentru obtinerea unor parametri normali de crestere se va urmari realizarea temperaturilor prevazute in tabelul 1.Pentru a aprecia masura in care se asigura confortul pasarilor la diferite temperaturi si umiditati relative, s-a calculat indicele de temperatura si umiditate (I.T.U.) care difera in functie de varsta si categoria de pasari. La puii pentru carne acest indice este conform tabelului 2.Tabelul 1Temperaturile tehnologice la puii pentru carneVarsta,in saptamaniTemperatura necesara (C)

Sub sursa de calduraIn restul halei

135-3226-24

231-2623

32522

42421

52320

62218

72118

82018

Tabelul 2Indici de temperatura si umiditate la puii pentru carneVarsta,in saptamaniDisconfort

Confort*La temperatura inferioaraLa temperatura superioara

180-85sub 80peste 85

280-82sub 80peste 82

376-78sub 76peste 78

471-73sub 71peste 78

568-70sub 68peste 70

665-67sub 65peste 67

753-64sub 63peste 64

863,5-60,6sub 60,5peste 60,8

Pentru categoria pui de carne de o saptamana se cauta in tabel toate cifrele cuprinse intre 80 si 85.I.T.U. incepe sa apara la umiditatea de 50% si temperatura de 31C, iar pe masura cresterii umiditatii scad exigentele la temperatura.

7. CURENTII DE AER IN HALELE DE PUI DE CARNELa temperaturile situate in zona confortului tehnic, curentii nu influenteaza negativ sanatatea pasarilor.In timpul verii, temperaturile ridicate si curentii de aer au un efect favorabil permitand evaporarea apei si cresterea pierderilor de caldura, astfel ca puii au consumul normal de furaje si produc la un nivel superior.Curentii de aer in hale se masoara cu anemometru, iar valoarea optima a acestora este redata in tabelul urmator:Curentii de aer la temperaturi scazuteVarstaSub 10UC10-20C20 - 30C

1 - 3 saptamanilipsa curentilipsa curenti0,05-1,0

3-8 saptamanilipsa curenti0.05-0,10,1-0,2

8. PRESIUNEA AERULUI IN ADAPOSTURIPresiunea in adaposturi este asemanatoare cu cea atmosferica, activitatea efectivelor fiind dependenta de variatia acestora. in perioadele cand presiunea atmosferica scade brusc si se produc modificari esentiale ale atmosferei, potential electric si grad de ironizare ridicat, se constata o incetinire a bioritmului.Presiunea se modifica, de asemenea, in functie de rata de ventilatie practica. Cand admisia este fortata si evacuarea libera, presiunea interioara creste , cand evacuarea este fortata si admisia libera, presiunea interioara scade.Variatiile de presiune determinate de ventilatie sunt cu atat mai mari cu cat orificiile de admisie sunt mai mici, comparativ cu puterea ventilatoarelor care actioneaza mecanic intrarea si exhaustarea aerului.Presiunea atmosferica scazuta favorizeaza evaporarea mai rapida a apei din hala, insa si degajarea de gaze nocive din sistemele de canalizare si fosele de dejectii, care pot depasi limitele admisibile.

9.IONIZAREA AERULUIin atmosfera curata si nepoluata, atomii de oxigen sunt ionizati cu incarcatura electrica negativa.Ionii cu incarcatura electrica pozitiva fixeaza usor particulele solide si lichide (fum, pulberi, picaturi de apa) sau gaze (oxizi de azot, CO2 si SO2) alcatuind ioni pozitivi, care maresc nocivitatea aerului poluat.Oxigenul incarcat cu ioni negativi se fixeaza usor pe hematii la nivelul pulmonului, in timp ce ionii pozitivi au actiune daunatoare asupra pasarilor.Determinarea ionizarii aerului se face cu controlul Eber.

10.ZGOMOTELE DIN ADAPOSTURIAcestea sunt produse, in principal, de ventilatoare care prin constructie emit zgomote cuprinse intre 80 si 100 decibeli.Peste aceasta limita zgomotele devin nocive, determinand o stare anxioasa la pasari, acestea sunt sensibile la imbolnaviri, iar productia scade simtitor.Pentru a inlatura asemenea deficiente este necesar ca halele sa fie echipate cu ventilatoare silentioase si sa fie reparate si revizuite permanent, pentru a inlatura zgomotele datorate functionarii necorespunzatoare a acestora.De asemenea, este necesar sa se evite toate zgomotele ocazionate ca: trantirile de usi, strigate, esapamente auto etc, care survin pe neasteptate si care au efect daunator asupra pasarilor.Determinarea intensitatii zgomotelor se face cu decibelmetru.11.FACTORII CHIMICI AI MICROCLIMATULUIPentru ca microclimatul in hale sa fie corespunzator, acesta trebuie sa contina o concentratie maxima de 0,02% amoniac sau 20 ppm, care este sesizata de catre simtul olfactiv al omului.in privinta concentratiei de hidrogen sulfurat, acesta este admis in concentratie maxima de 0,01% sau 10 ppm.Bioxidul de carbon este admis in concentratie de 0,5 - 0,6%, dupa normele stabilite in ultimul timp. in functie de CO2 si umiditate se stabileste rata de ventilatie mai ales in timpul iernii, cand se permite o reducere a acesteia de 0,6 - 0,7 m3 pe kg corp si ora.12.PULBERILE DIN ADAPOSTURIPulberile din adaposturi provin in cea mai mare parte din asternutul uscat, amestecat cu resturi de nutreturi combinate si dejectii uscate.Examenele de laborator efectuate au stabilit ca aceste pulberi contin 70% proteine, apoi in procente descrescande, grasimi, celuloza, germeni microbieni.Normele de igiena au stabilit ca, pulberile din adaposturi sa nu depaseasca 15 mg/m3 in aer, iar cele sedimentare 17-25 g/m2 depunere timp de 30 zile.Depunerea de pulberi este determinata in cea mai mare masura de natura asternutului folosit.Pentru tipul de asternut folosit s-a determinat depunerea de pulberi in 30 zile, care este urmatoarea:- asternut de coji de floarea-soarelui 13-40 g/m ;- puzderie de in si canepa 21 - 90 g/m2;Datorita nocivitatii lor, pulberile din adaposturi trebuie combatute prin: alegerea unui asternut corespunzator; mentinerea unei umiditati ridicate in adaposturi, mai ales in timpul verii; realizarea unei ventilatii corespunzatoare; evitarea tuturor factorilor de excitatie care pot determina agitarea pasarilor si antrenarea pulberilor in mediul ambiant al halei.Determinarea pulberilor din adaposturi se face prin metode gravimetrice, utilizand filtre de hartie sau membrane poroase, montate in dispozitive speciale.13.LUMINAIn primele zile de viata, intensitatea luminoasa trebuie sa fie mai mare pentru ca puii sa poata gasi usor sursele de hrana si adapare.In consecinta, pentru fiecare tarc si eleveuza se va folosi un bec de 100 wati, dupa care in a 2-a perioada de viata intensitatea luminoasa va trebui scazuta pana la limita de semiobscuritate.In vederea economisirii de energie, becurile incandescente pot fi inlocuite cu lampi fluorescente, care nu influenteaza productia.Intensitatea luminoasa se masoara cu luxmetru, iar unitatea de masura, luxul, reprezinta puterea luminoasa pe suprafata de 1 m2 si este echivalenta cu 0,0016 wati.Pentru halele de broiler se recomanda o intensitate cuprinsa intre 5 si 20 lucsi.Durata iluminarii halelor este strans legata de fiziologia nutritiei. Se stie ca tranzitul intestinal la pasare este de circa 3 ore si in functie de acesta s-a stabilit programul de iluminare prezentat in tabel.SaptamanaProgram de iluminat (durata)

123 ore lumina, o ora intuneric

28 cicluri cu cate 2 ore lumina, o ora intuneric

3-88 cicluri cu cate o ora lumina, doua ore intuneric

Pentru aplicarea lui stricta este necesar ca utilajul din hala sa fie dotat cu ceasuri programatoare, pentru a nu-1 lasa la discretia lucratorilor care pot face omisiuni, cu repercusiuni grave asupra productiei.In cazul in care halele nu se pot dota cu ceasuri programatoare, se va folosi programul de 23 ore lumina, cu o ora intuneric.III. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE IN BATERII

Cresterea puilor pentru carne in baterii este o activitate mai recenta, primele utilaje de acest fel fiind date in exploatare in anul 1977. In prezent sunt in exploatare 3 tipuri de baterii:1. BP 4 (baterie piramidala pe 4 niveluri)2. BPC 4 (baterie pentru pui carne pe 4 niveluri);3. BUC 3 (baterie universala pentru pui carne 3 niveluri).Bateriile au capacitatile si caracteristicile functionale prezentate in continuare.1. Bateria piramida pe 4 niveluri (BP 4) este cel mai recent tip de baterie dat in exploatare si este conceput sub licenta romaneasca incepand cu anul 1982.Furajarea se realizeaza prin transportoare lant, dispus in circuit inchis la nivelul fiecarui nivel al bateriei. Jgheabul este construit in asa fel incat permite accesul la furaje puilor , evita risipa si este suficient de iluminat, datorita formei piramidale a bateriei.In partea interioara prezinta adaptabilitate la hranirea faziala. Lantul transportor este confectionat din tabla ambutisata, asigurand o viteza de antrenare a furajului de 3,8 m pe minut.Capacitatea de antrenare pe jgheab este reglata de un surub, care permite fie micsorarea, fie marirea stratului de furaje.Adaparea se realizeaza prin adapatori cu picator si vas colector fixate pe teava cu apa, care se regleaza in inaltime in functie de perioada de crestere.Cusca de crestere are lungimea de 90 cm, latimea de 45 cm si inaltimea 24 cm, suprafata custii este de 4050 cm2.Peretele frontal al custii este adaptat pentru furajarea faziala a pasarilor.Podeaua este prevazuta cu covoras din plastic, in vederea atenuarii socurilor si a evitarii deprecierii carcaselor.Evacuarea dejectiilor se face cu un plug raclor asezat in fosa, sub baterie. Toate dejectiile de la cele 4 niveluri cad in aceasta fosa , custile fiind protejate de folia de polietilena, care le antreneaza in cadere catre zona mediana a acestora.Dimensiunea bateriei, inclusiv capetele de actionare, este de 0,9 m x cu un numar de tronsoane x 3,5 m (numarul maxim de tronsoane, fiind de 82).Latimea maxima a bateriei la baza este de 2,23 m in care sunt cuprinse si scarile de rulare.Inaltimea bateriei este de 2 m la nivelul custii, 2,05 m Ia scheletul metalic al bateriei si 2,25 m la buncarul de furaje.Capacitatea bateriei este de 12 pui pe cusca, socotita la o greutate medie de 1250 g la varsta de 8 saptamani. In cazul cand greutatea medie a puilor scade sau creste, sa nu depaseasca 15 kg pe cusca.Evacuarea pentru sacrificare a puilor la acest tip de baterie se face manual.2. Baterie pentru pui carne pe 4 niveluri (BPC4). Este o baterie fabricata tot sub licenta romaneasca si ea a inceput sa fie folosita in complexele de pui carne incepand cu anul 1977.Furajarea se realizeaza tot cu transportoare tip lant dispuse in circuit inchis la fiecare nivel al bateriei.Jgheabul din tabla este inalt la exterior pentru evitarea risipei furajelor si in plan inclinat la interior pentru a se permite accesul puilor la furajare, precum si patrunderea luminii.Latura interioara a jgheabului are inaltimea reglabila, de 40 mm pentru perioada de start si 70 mm pentru varsta de peste de 20 zile.Lantul este confectionat tot din tabla ambutisata si are viteza de 3,8 m pe minut. Jgheabul are o capacitate la umplere de 120 - 150 kg furaje pentru fiecare nivel si se poate regla de asemenea gradul de umplere printr-un suber.Adaptarea se face prin adapatori automate, racordate la reteaua de apa: acestea sunt amplasate intr-un spatiu despartitor dintre 2 custi.Adapatorile au 2 pozitii de fixare in functie de faza de crestere a puilor si anume 70 mm pentru puii mici si 215 mm pentru puii care depasesc varsta de 25 zile.Cusca de crestere are dimensiunile de 90 cm lungime, 50 mm latime si 34 cm inaltime, avand o suprafata utila de 4500 cm2 si in care se populeaza 15 pui.Peretele frontal este construit din plasa de sarma cu posibilitatea de marire sau micsorare a gratiilor, in functie de varsta puilor.Podeaua curtii la primele tipuri de baterii este confectionata din material plastic pentru amortizarea loviturilor si evitarea deprecierii carcaselor: ulterior a fost confectionata din acelasi material ca la BP4.Evacuarea dejectiilor se face cu ajutorul unor benzi confectionate din material plastic, amplasate sub fiecare nivel al bateriei si puse in miscare prin capete de actionare. Curatirea benzilor se face de mai multe ori pe zi, in functie de gradul de umplere ala acestora cu dejectii. Viteza de deplasare a benzilor este de 4,2 m pe minut.Evacuarea puilor pentru sacrificare se va face prin indepartarea podelei si caderea puilor pe banda pana la capatul de actionare al acesteia, unde se prind si se incarca in custi.Intrucat acest tip de baterie este depasit din punct de vedere tehnic, din anul 1987 a inceput inlocuirea lui, dupa expirarea termenului de folosinta, cu bateria piramidala pe 4 niveluri BP4.3. Bateria universala pentru pui carne pe 3 niveluri (BUC 3). Este o baterie fabricata tot incepand cu anul 1977, dupa conceptia romaneasca si este mai putin raspandita decat celelalte tipuri de baterii.Furajarea se realizeaza prin jgheaburi alimentate cu furaje combinate prin buncare mici mobile, cu o capacitate de 45 kg si cu o viteza de deplasare de 9,6 m pe minut.Adaparea se face prin picuratoare cu inaltimea reglabila, amplasate cate 6 pe cusca. Custile de crestere au lungimea de 120,6 cm, latimea de 92,4 cm si inaltimea de 37 cm, avand o suprafata utila de 11100 cm2.Peretii custii sunt construiti din sarma galvanizata, peretii laterali si peretele din fundul custii sunt ficsi, iar peretele frontal este reglabil permitand 3 pozitii de lucru, in functie de accesul puilor la jgheabul de furajare pe masura cresterii lor in greutate si anume:- faza I pana la 2 saptamani;- faza a D-a pana la 4 saptamani;- faza a UJ-a pana la livrare.

Podeaua este confectionata din plasa de sarma cu un covoras de plastic, cu rol de amortizare, pentru a nu se produce deprecierea carcaselor.Evacuarea dejectiilor se face cu un dispozitiv de reglat, actionat de un cablu pe podea de sticla. Viteza de deplasare a dispozitivului este de 9,6 m/minut; evacuarea pasarilor din baterii se face manual.Popularea cu pui de o zi se poate face la toate tipurile de baterii pe toate nivelele, in cazul ca se realizeaza temperatura de demaraj. in caz ca nu se poate asigura temperatura optima de start, se populeaza numai nivelurile 2 si 3 , dupa care se raresc puii in saptamana a 3 -a.Programul de hranire, adapare, precum si microclimatul din adaposturi pentru puii de carne crescuti in baterii este identic cu cel descris la cresterea puilor de carne pe asternut, cu singura deosebire ca temperatura din interiorul curtii este cu 2 C mai mare decat restul halei la fiecare nivel al bateriei; de cand s-au introdus tevi de incalzire in interiorul curtilor, diferenta este mult mai mare.Pentru a se putea intocmi o evidenta corecta a efectivelor de pui, se impune a se introduce si a se completa urmatoarea formularistica:1. fisa tehnica pentru pui carne;2. curba de crestere si evolutia pierderilor prin mortalitate;3. cartea broilerilor.

IV. MASURI SANITAR VETERINAREa.Actiunile de pregatire sanitar veterinara si dezinfectii. in fermeleavicole profilate pe cresterea puilor pentru carne pe asternut sau in baterii vor fiaplicate tehnologii sanitare veterinare specifice in fermele de crestere intensivaa pasarilor.b.Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa. Se va respectaintocmai programul tehnic al actiunilor sanitare veterinare obligatorii privindsupravegherea sanitara veterinara a efectivelor prin: examene clinice, anatomo-patologice si examene de laborator, prin aplicarea programelor de imunipro-filaxie elaborate de Agentia Nationala Sanitara Veterinara din MinisterulAgriculturii, Alimentatiei si Padurilor.V.ORGANIZAREA GENERALA A UNEI FERME DE PUI DE CARNE

Puii broiler sunt preferati de specialistii din domeniu pentru cresterea rapida si pentru conversia eficienta a hranei. In anul 1976, era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler sa atinga o greutate de 2 kg. In anul 2001, acest interval de timp s-a scurtat la 35 de zile. Cresterea mai rapida si conversia mai eficienta a hranei au facut ca pasarile sa valorifice mai bine hrana, reducand cantitatea de deseuri rezultate, dar si la o scadere dramatica a preturilor pe kilogram. In acelasi timp, selectia genetica pentru productii foarte mari duce atat la crearea de pasari cu numeroase afectiuni, cat si la pierderea variabilitatii genetice. Consumatorii pot influenta soarta broilerilor daca vor fi dispusi sa plateasca mai mult pentru pasari care cresc mai incet, dar sunt mai sanatoase.

Factorul cel mai eficient in cresterea acestei rase este, conform aprecierilor economistilor, inalta favorabilitate a conversiei furajelor in carnea broiler. Avantajele tehnologice ale industrializarii broilerului sunt atinse, in general, mai rapid decat la celelalte specii. Se estimeaza ca greutatea corporala a broilerului se va dubla in urmatorii 50-60 de ani, cu reducerea consumului de hrana si a timpului necesar de crestere, la mai putin de 50% fata de momentul actual.Materialul genetic avicol necesar pentru infiintarea unei crescatorii de pui hibrid pentru carne broiler este asigurat, in mare parte, de companiile de ameliorare romanesti care detin in exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura hibrizii comerciali, rezultand cantitati suficiente de carne de gaina. Puii sunt crescuti in hale ventilate, curate si dotate cu sisteme de hranire si de adapare. Densitatea medie intr-o crescatorie ar trebui sa fie de aproximativ 34 de capete pe metru patrat pentru o greutate a pasarii ce nu depaseste un kilogram, scazand pana la noua pasari pe metru patrat, cand acestea au o greutate care depaseste 3,8 kilograme fiecare. In cazul puilor adusi pentru popularea fermei, densitatea poate sa fie de 18-20 pe metru patrat, cu conditia ca la 35 de zile sa fie sa-crificat un sfert din lot, iar la 42 de zile sa fie sacrificat restul lotului. Climatul controlat din hala trebuie sa asigure izolatia eficienta, valoarea umiditatii fiind de 0,4 W/m2/oC; aceasta este echivalenta cu 10 cm de fibra de sticla. In climate extrem de reci, este necesara o izolatie suplimentara. In plus, trebuie realizat un control eficient al iluminarii, mai ales cand programul de iluminare este in folosinta. Intensitatea maxima a luminii intr-o hala intunecata nu trebuie sa depaseasca 0,4 lux. Sistemul artificial de iluminare trebuie sa asigure o distributie uniforma a luminii in toata hala. De asemenea, trebuie asigurata o ventilatie eficienta care sa mentina la nivelul pasarilor un circuit controlat si adecvat al aerului, iar pavimentul trebuie sa contina o bariera de vapori, sa fie neted, din ciment bine finisat. Hranirea puilor se face cu furaj prestarter in primele noua zile, timp suficient ca puii sa se si acomodeze cu sistemele de hranire, schimbat ulterior cu un tain adaptat pentru faza de crestere (pana la un kilogram - aproximativ 35 de zile) si finisare (36-42 de zile pentru puii care depasesc un kilogram). Sistemul de distributie al furajului trebuie sa permita accesul tuturor pasarilor la hranitori. Atat spatiul destinat furajarii, cat si timpul destinat distributiei acestuia au o importanta majora.In mod curent, programul de lumina la broiler este de 2324 de ore pe zi. Cercetarile au aratat ca in anumite tari programele ce presupun 23 de ore de lumina pe zi, aduc beneficii mai mari decat cele conventionale. De asemenea, se pot stabili programe de zile scurte, care debuteaza de la varsta de 7 zile si pot fi mentinute pe tot parcursul vietii lotului, sau programe de crestere constanta a timpului de lumina dupa aproximativ 21 de zile, pentru a stimula consumul de furaj si a spori cresterea. Crescatorul poate apela la programele cu lumina intermitenta atunci cand apar anumite afectiuni sau la sfatul medicului.

Asternutul in hala de crestere trebuie sa aiba o grosime de 3-0 cm, in functie de adaposturi si izolatie. Materialele folosite trebuie sa asigure o buna absorbtie a umezelii, sa fie biodegradabile, confor-tabile, nivelul de praf sa fie scazut si sa provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de biosecuritate. Accesul pasarilor salbatice si al rozatoarelor la locul unde este depozitat asternutul creste riscul aparitiei Salmonellei sau a altor agenti patogeni. Locul unde se depoziteaza asternutul trebuie protejat de intemperiile vremii si de daunatori si este, de asemenea, foarte important ca asternutul sa fie pastrat in locuri in care este prevenita umiditatea. Potrivit specialistilor, raportul dintre consumul de apa si cel de hrana este de 1,8 litri apa la un kilogran de furaj, iar orice schimbari bruste a cantitatii de apa poate fi un semn de stres, boli sau o calitate slaba a furajului. In cazul in care folositi adapatori de tip clopot, asigurati-va ca exista opt astfel de adapatori, cu un diametru de aproximativ 40 de centimetri pentru 1.000 de pasari. Daca folositi adapatorile cu picurator media, ar trebui sa fie de aproximativ 10 pasari pe fiecare dispozitiv de adapare. Pasarile trebuie sa aiba acces la apa 24 de ore pe zi, iar in primele 4 zile de viata ale puilor este necesara instalarea unor adapatori suplimentare. De asemenea, trebuie precizat ca apa se poate contamina foarte usor din hrana pasarilor, astfel incat este necesara utilizarea substantelor de curatare a apei.Managementul cresterii puilor hibrid broiler asi-gura ulterior o valorificare optima a acestora, astfel incat raportul dintre consumul de furaj si masa totala a pasarilor sa fie unul profitabil pentru crescator.Factorii care influenteaza direct productia de carne

Greutatea corporala este o insusire cu heritabi-litate ridicata si difera in functie de specie, fiind mai mare la curci si gaste; prezinta, insa, in cadrul fiecarei specii, in functie de rasa, o mare variabilitate. Intensitatea de crestere influenteaza in mod deosebit productia de carne si este o insusire cu heritabilitate destul de ridicata. Pe baza acestei heritabilitati s-a reusit sa se formeze, intr-un timp scurt, linii cu intensitate mare de crestere in primele 8-12 saptamani de viata. Puterea de folosire a hranei este strans corelata cu intensitatea de crestere. Se urmareste sa se obtina un spor cat mai mare cu un consum cat mai mic in primele 10-12 saptamani de viata.

Subventii si finantari

Din acest an, crescatorii de pasari din Romania nu mai beneficiaza de nicio forma de sprijin prin ajutoare de stat, investitiile au fost sistate, iar cre-ditarea pentru productie sau pentru investitii, inclusiv pentru cofinantarea fondurilor structurale europene, devine inexistenta. Din anul 2010, subventiile pentru carnea de pasare nu se mai acorda, dupa 9 ani in care acestea au permis cresterea productiei de carne industriala a tarii de peste 3,5 ori, ritm neatins de vreo alta ramura economica a tarii. De asemenea, din anul 2010 se aplica durele directive privind protectia animalelor. Iar obligativitatea acestora si pentru Romania vor necesita mari cheltuieli suplimentare, iar sprijinul statului pentru acoperirea partiala a acestor cheltuieli, solicitat de noi, este foarte problematica, arata UCPR. In ceea ce priveste atragerea de fonduri europene nerambursabile, oportunitati ar putea exista in conditiile in care exista alocari pentru promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii etc. In perioada 2010-2013, valoarea maxima eligibila a unui proiect pe acest segment este de 4 milioane de euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depasi 1,6 milioane de euro. Totusi, spun reprezentantii UCPR, astfel de investitii au un grad mic de eligibilitate, din cauza punctajului defavorabil, comparabil cu sectorul agricol si a cofinantarii interne, practic nefunctionala.

Cuprins:IntroducereI. GENERALITATI;II. CRESTEREA PUILOR PENTRU CARNE PE ASTERNUT PERMANENT;III. ORGANIZAREA CICLULUI DE PRODUCTIE;IV. MASURI SANITAR VETERINARE;V.ORGANIZAREA GENERALA A UNEI FERME DE PUI DE CARNE.

Bibliografie:1. http://furaje-animale.ro/Cresterea%20puilor%20de%20carne,%20rasa%20mixta.pdf;2.Tehnologii de obtinere a produselor avicole,Marmandriu Andrei;3. www.fabricadecarne.ro/cresterea-puilor-de-carne-sustine-consumul