Roșia Montană

Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!!NEWS ALERT 1 z i ago 2 Comentarii 2.115 Afișări

PDFmyURL.com

PDFmyURL.com

Like 2k 4 Twe e tTwe e t 1

Roşia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolariStudiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi undenunţ penal adresat autorităţilor statului.

Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:1. Preţul hârt iei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pent ru reciclarea maculaturii. “Puţin, foarte

puţin”, aşa se spunea înt r-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de şt iinţă,de f ilosof ie, de bune maniere…

2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, şt ie că acestea nu sunt ief t ine. Iar ca să-ţifaci o bibliotecă, efortul f inanciar este considerabil.

3. Cunoşt inţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, şt ie că nu a cit it t oate cărţile pe care şi le-acumpărat . Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreoenciclopedie. Cartea se citeşte pent ru informaţie, dar mai ales pent ru spirit . Iar acesta este nepreţuit , estede sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi esteizvor pent ru alte cărt i.

Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?1. O dăm la “f ier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale

(pet rol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?2. O preţuim pent ru că o avem şi o valorif icăm cu puterile noast re, în interesul nost ru? Cred că este mot ivant

să te gândeşt i la 6,3 t rilioane de dolari. Apropo. Şt it i cum se scrie în cif re? Sau cât înseamnă? Să vă ajut :6.300 miliarde de dolari (şasemiit reisutemiliardedolari). Pun pariu că şt iaţi.

3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată?Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurulcontează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să f ie mult mai mare de6,3 t rilioane de dolari.

De ce 6,3 trilioane de dolari? PDFmyURL.com

Pent ru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de t imp în prospecţiuni geologiceasupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cant ităţile de elemente cont inute de minereu.Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, deCălin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie,Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unelecare reies dint r-un bulet in de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, apecurgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de ident if icare.

Ast fel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o cent ralizare a acestora. Ast fel, ele vor f idiferenţiate pe culori, după cum urmează:

culoare roşie vor f i cele of iciale (Sânt imbrean), exprimate în grame per tona de minereu;culoare galbenă vor f i cele din bulet inul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona deminereu;culoare albast ră vor f i metalele plat inice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se şt iecă însoţesc minereurile de aur şi argint .

Folosesc noţiunea de elemente deoarece este şt iut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metalet ranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şiact inide.

Vă prezint şi tabelul cu bulet inul de analiză din care am ext ras elementele ce vor f i evidenţiate cu culoareagalbenă.

Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)Proba TN001

StandardProba TN001

StandardRM1 RM2 RM3 RM1 RM2 RM3Cianuritotale

1,13 5,09 3,29 0,1 Mangan 0,3 0,8 ‹ 0,1 1

Cianura slabdisociabila

0,37 0,77 0,22 … Molibden 0,4 0,3 0,4 …

Thlocianat 70 69 91 … Sodiu 725 900 705 …Cianat 390 390 350 … Niobiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …

(2) (2)

(3)

(3)

PDFmyURL.com

Tiosaruri ‹ 2 ‹ 2 2,50 … Neodim ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Amoniac 6,6 7,3 25 2 Nichel 0,20 0,40 0,20 0,5Aur 0,0085 0,043 0,0165 … Fosfor ‹ 1 ‹ 0,5 ‹ 1 …Argint ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 0,1 Plumb ‹ 1 ‹ 1 ‹ 1 0,2Aluminiu ‹ 0,2 0,2 0,20 5 Praseodim ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …Arsenic 0,30 ‹ 0,2 0,20 0,1 Rubidiu 0,35 0,35 0,50 …Bor 0,20 0,2 0,40 … Sulf 660 1.030 962 …Bariu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 … Sulfat 1.980 3.090 2.886 600Beriliu ‹ 0,02 ‹ 0,05 ‹ 0,02 … Ant imoniu 0 0,28 0,06 …Bismut ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 … Scandiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5 …Calciu 401 675 707 300 Seleniu ‹ 5 ‹ 5 ‹ 5 0,1Cadmiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5 0,2 Silicon 8 6 8 …Ceriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 … Samariu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Cobalt 0,40 0,40 0,80 1 Staniu ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 …Crom ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 1 St ront iu 1,4 2,1 2,1 …Cesiu ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 … Tantal ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …Cupru 0,10 0,10 0,10 0,1 Terbiu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …Disprosiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 … Telur ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …Erbiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 … Toriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Europiu ‹ 0,002 ‹ 0,05 ‹ 0,002 … Titan ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 …Fier 0,20 1,4 1,0 5 Taliu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,03 …Galiu ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 … Tuliu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …Gadoliniu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 … Uraniu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Germaniu ‹ 0,5 ‹ 1 ‹ 0,5 … Vanadiu ‹ 0,5 ‹ 0,5 ‹ 0,5 …Hafniu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 … Wolf ram ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …Mercur ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 0,05 Yt riu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Potasiu 142 136 132 … Yterbiu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …Lantan ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 … Zinc ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 0,5Lit iu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 … Zirconiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …Magneziu 5,4 14,4 8,2 100

(1)

PDFmyURL.com

Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat .Unităţi în mg/lRezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu f ie la fel în pract ică.‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.

Tabelul 1Pent ru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor f irme care t ranzacţionează unele dint reele, oprindu-mă la ht tp://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuriorientat ive, medii, ele suferind o f luctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. Deasemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme deprezentare sau palet izare şi t ransport , şt iut f iind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut . Daraceasta este o altă discuţie care ar viza f iecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cant ităţide livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specif ice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilit ăţile de raf inare,cant ităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicatşi mai aproape de realitate, şt iut f iind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar celprelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţulacestuia creşte mult mai mult .

Nr.crt .

Număratomic

ElementSimbolchimic

Pret USD /100

grame

Pret USD / 1gram

Cant itate pertona

minereu

Valoareelement pertona minereu

1 3 Lit iu Li 27 0,27 - -2 4 Beriliu Be 748 7,48 - -3 21 Scandiu Sc 1.400 14 - -4 22 Titan Ti 661 6,61 1.000 6.6105 23 Vanadiu V 220 2,20 2.500 5.5006 24 Crom Cr 32 0,32 50 167 27 Cobalt Co 21 0,21 30 6,308 28 Nichel Ni 7,7 0,07 30 2,319 31 Galiu Ga 220 2,20 300 66010 32 Germaniu Ge 360 3,60 20 72

PDFmyURL.com

11 33 Arsen As 320 3,20 5.000 16.00012 34 Seleniu Se 61 0,61 - -13 37 Rubidiu Rb 1.200 12 - -14 38 St ront iu Sr 100 1 - -15 39 Yt riu Y 430 4,30 - -16 40 Zirconiu Zr 157 1,57 - -17 41 Niobiu Nb 18 0,18 - -18 42 Molibden Mo 44 0,44 10 4,4019 44 Rutheniu Ru 1.400 14 - -20 45 Rhodiu Rh 13.000 130 - -21 46 Paladiu Pd 5.833 58,33 - -22 47 Argint Ag 120 1,20 10 1223 48 Cadmiu Cd 46 0,46 - -24 55 Cesiu Cs 1.100 11 - -25 57 Lantan La 800 8 - -26 58 Ceriu Ce 380 3,80 - -27 59 Praseodim Pr 470 4,70 - -28 60 Neodim Nd 420 4,20 - -29 62 Samariu Sm 360 3,60 - -30 63 Europiu Eu 135.000 1.350 - -31 64 Gadoliniu Gd 450 4,50 - -32 65 Terbiu Tb 4.040 50,40 - -33 66 Disprosiu Dy 450 4,50 - -34 68 Erbiu Er 540 5,40 - -35 69 Tuliu Tm 7.000 70 - -36 70 Yterbiu Yb 1.400 14 - -37 72 Hafniu Hf 120 1,20 - -38 73 Tantal Ta 450 4,50 - -39 76 Osmiu Os 7.700 77 - -40 77 Iridiu Ir 4.200 42 - -

PDFmyURL.com

41 78 Plat ina Pt 13.000 130 - -42 79 Aur Au 5.540 55,40 1,5 83,1043 80 Mercur Hg 48 0,48 - -44 81 Taliu T l 48 0,48 - -45 83 Bismut Bi 39 0,39 20 7,8046 90 Thoriu Th - - - -47 92 Uraniu U - - - -

TOTAL 28.973,91 USD / tona minereuTOTAL lipsesc date despre concent raţie sau preţuri (thoriu, uraniu)TOTAL lipsesc date despre prezenţă şi concent raţie

Tabelul 2Surpriză? Sunt elemente de care nu şt iaţi? Şi eu am păţit chest ia asta şi a t rebuit să le verif ic în SistemulPeriodic al lui Mendeleev pe unele dint re ele. Şi pent ru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu ut ilizări aleacestor elemente. În paranteză f ie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pent ruRoşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără apreciza care sunt acestea.

Element UtilizariLit iu - aliaje de lagăre (împreună cu sodiul ș i calciul)

- dezoxidant , desulfurizant ș i degazant pent ru cupru- prepararea t rit iului H, int ră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarelenucleare- baterii ș i acumulatori elect rici- lubrif ianţi pent ru temperaturi înalte

Beriliu - t ransparenţa la raze X îl recomandă pent ru fabricarea ferest relor şi atuburilor pent ru radiaţii X- în indust ria aerospaţială pent ru sateliţi şi vehicule spaţiale- în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau ref lector pent runeut roni- aliaje speciale de Cu pent ru scule, proiect ile

3

PDFmyURL.com

Scandiu - aliaje de aluminiu-scandiu pent ru componente din indust ria aerospaţiala,echipamente sport ive şi de pescuit- în raf inarea pet rolului (izotopul Sc ca agent de urmărire)- ca îngrăşământ

Titan - aliaje de Fe, V, Mo pent ru aliaje puternice şi uşoare în indust ria aerospaţiala(motoare cu reacţie, proiect ile, nave spaţiale)- costume de scafandru autonome pent ru adâncimi mari- uz milit ar- procese indust riale (chimie şi pet ro-chimie, uzine de desalinizare, hârt ie)- medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, inst rumentar)- bijuterii, t elefoane mobile, automobile, indust ria agro-alimentară- pigment TiO pent ru vopsea albă

Vanadiu - aliaje de oţel şi t it an pent ru scule de mare viteză, motoare de avion,aeronaut ică- aliaje cu galiu pent ru magneţi şi superconductori- catalizator pent ru anumite reacţii chimice

Crom - îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa larupere- galvanizare, catalizator pent ru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorareaverzuie a st iclei, detergenţi

Cobalt - izotopul radioact iv Co este ut ilizat la radioterapia cu raze gamma- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pent ru aeronaut ică şimotoare, galvanizare- pigmenţi albast ru şi galben pent ru colorarea ceramicii şi a st iclei- aliaje cu Samariu pent ru magneţi permanenţi

Nichel - aliaje de oţel inoxidabile- baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH- magneţi permanenţi

Galiu - termomet re medicale (din cauza toxicităţii mercurului)- spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă)- semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi

45

2

60

PDFmyURL.com

Germaniu - semiconductori, t ranzistori şi circuite integrate- spect roscopie şi detecţie inf raroşie- catalizatori şi aliaje

Arsen - semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori- ignifugarea lemnului, insect icide, tăbăcărie- măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pent ru alice)- pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pent ru vopsele de ulei)

Seleniu - catalizator pent ru multe reacţii chimice- indust ria st iclei, pent ru decolorarea ei sau colorarea în roşu- celule solare şi fotoelect rice, toner fotograf ic, camere de f ilmat , redresareacurentului elect ric, copiatoare, luxmet re, explozibili- îmbunătăţeşte lucrabilit atea aliajelor de Cu şi oţel- şampoane ant i-măt reaţă- medicamente pent ru creştere şi disfuncţii reproducătoare

Rubidiu - fotocelule, tehnica vacuumului- art if icii (culoare roşie)- st iclărie şi ceramică- datarea rocilor cu Ru

St ront iu - pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare- ceasuri atomice- producerea tuburilor catodice pent ru televiziunea color- pasta de dinţi, terapia cancerului cu Sr care este radioact iv

Yt riu - piet re zirconia, monitoare pent ru computere, lent ile foto şi video, becurieconomice- îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu- izotopul radioact iv Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) sefoloseşte la t ratarea diferitelor t ipuri de cancer- fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 C)- f ilt re pent ru microunde, comunicaţii pent ru sateliţi- fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)- camere de ardere pent ru motoarele de rachetă

87

90

90

O

PDFmyURL.com

Zirconiu - stomatologie şi implantologie, bijuterii- moderator pent ru reactoarele de f isiune- catalizator în multe reacţii chimice- în aliaj cu Li se foloseşte pent ru absorbţia CO

Niobiu - obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi ref ractare- motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte- obt inerea de superconductori- bijuterii

Molibden - creşte duritatea şi elast icitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune- fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrif ianţi pent ru temperaturi ridicate- catalizator în indust ria pet rolieră- fabricarea t ranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpiröntgen

Rutheniu - este folosit pent ru creşterea durităţii plat inei şi paladiului- în aliajele de t itan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa lacoroziune- un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor- este folosit la contactele elect rice din înt rerupătoarele de Pt şi Pd- catalizator pent ru multe reacţii chimice- bijuterii, computere- izotopul radioact iv Ru este folosit în t ratamentele cu citostat ice a bolilortumorale

Rodiu - element de aliere pent ru plat ină- catalizator pent ru anumite reacţii chimice- st rat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pent ru inst rumente opt iceşi bijuterii- contacte elect rice

Paladiu - catalizatori pent ru automobile şi pent ru indust ria pet rolieră- inst rumente chirurgicale, contacte elect rice, bijuterii, ceasuri- purif icarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu dehidrogen)

2

106

PDFmyURL.com

Argint - este folosit în elect rotehnică şi elect ronică- numismat ică, bijuterii, indust ria fotograf ică, oglinzi- stomatologie, inst rumente medicale, proteze, ut ilizare germicidă

Cadmiu - baterii NiCd- aliaje pent ru lagăre- elect roplacare- pigmenţi, televizoare alb-negru şi color- celule fotovoltaice (împreună cu Te)

Cesiu - izotopul radioact iv Ce este folosit ca oscilator cuant ic pent ru ceasuriatomice, f iind etalon pent ru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza def iniriietalonului pent ru secundă- substanţă de umplutură pent ru lichidele de forat folosite pent ru a atenuagăurirea din t impul forării- izotopul radioact iv Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termicăîn energie elect rică- aparate pent ru recunoaşterea opt ică a caracterelor, fotomult iplicatori,camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X,magnetomet re, lasere de mare energie, lămpi f luorescente, redresoare cuvapori- ut ilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie- izotopul radioactiv Ce poate f i folosit în dispozitive de dispersieradiologică (”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţionalăpentru Energie Atomică

Lantan - este folosit pent ru acumulatorii NiMH ut ilizaţi la automobilele hibride ( obaterie pent ru Toyota Prius necesită aproximat iv 10 kg de La)- catalizator în cracarea pet rolului- ochelari pent ru inf raroşu, lent ile pent ru telescoape

Ceriu - aliaje de aluminiu, amnare, piet re de brichete- catalizatori pent ru automobile- medicamente pent ru t ratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi

133

133

133

PDFmyURL.com

imunosupresivePraseodim - este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pent ru

motoare şi generatoare elect rice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene- este folosit pent ru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride- aliaje pent ru motoare de avion- ochelari pent ru sudori şi suf lătorii de st iclă- aliaje pent ru amnare şi piet re de brichetă- pigmenţi pent ru st iclă şi emailuri- st roboscoape

Neodim - magneţi permanenţi pent ru computere, telefoane mobile, echipamentemedicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio- lasere pent ru t ratarea cancerului şi epilare, pent ru tăierea şi sudareaoţelurilor- ochelari de protecţie pent ru suf lătorii de st iclă- pigmenţi pent ru st iclă şi emailuri- aliaje pent ru amnare şi piet re de brichetă

Samariu - magneţi permanenţi pent ru microelect ronică, generatoare eoliene, radare- catalizator pent ru unele reacţii chimice- lasere cu raze X- datare radioact ivă- izotopul Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare- izotopul radioact iv Sm este folosit în t ratarea mai multor t ipuri de cancer- superconductori

Europiu - tuburi f luorescente, monitoare- absorbant în reactoarele nucleare- elemente de siguranţă fosforescente pent ru eurobancnote

Gadoliniu - îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor- aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor- substanţe de cont rast pent ru imagist ica de rezonanţă magnet ică

Terbiu - monitoare TV şi display-uri pent ru smartphone- substanţe de cont rast pent ru lumina ult ravioletă

149

153

PDFmyURL.com

- elemente de siguranţă fosforescente pent ru eurobacnote- f ilme pent ru înregist rări magneto-opt ice- magneţi pent ru motoare elect rice folosite la maşinile hibride şi generatoareeoliene- microfoane, f ibră opt ică

Disprosiu - materiale absorbante pent ru reactoare nucleare- senzori, microfoane, t raductori- fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor- lămpi de mare putere pent ru cinematograf ie- laseri

Erbiu - bare de cont rol în reactoare nucleare- pigmenţi pent ru st iclărie- f ilt re fotograf ice absorbante pent ru lumina inf raroşie- lasere medicale

Tuliu - surse portabile de raze X- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare- elemente de siguranţă fosforescente pent ru eurobancnote

Yterbiu - surse portabile de raze X- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil- laseri- catalizatori în indust ria chimică- detectori seismici

Hafniu - bare de cont rol pent ru reactoare nucleare folosite la submarine- lămpi st roboscopice, catozi pent ru echipamente elect ronice- aliaje speciale pent ru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă- procesoare pent ru computere

Tantal - f ilamente pent ru tuburi vidate- condensatoare şi rezistenţe de mare putere- inst rumente şi implanturi chirurgicale şi dentare- oţeluri ref ractare

Osmiu - aliaje foarte dure împreună cu alte metale plat inice

PDFmyURL.com

- implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţeIridiu - fabricarea creuzetelor

- aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe- contacte elect rice de mare putere- izotopii radioact ivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului

Plat ina - confecţionarea bijuteriilor- echipamente de laborator, medicină dentară- contacte elect rice, magneţi permanenţi- catalizatoare pent ru autovehicule şi alte procese din chimie

Aur - bijuterii, numismat ică, broderii, coroane dentare- preparate culinare ext ravagante- scuturi pent ru sateliţi, acoperiri pent ru vizierele costumelor spaţiale- microelect ronică, tehnică fotograf ică- izotopul radioact iv Au este folosit în t ratarea anumitor forme de cancer

Mercur - termomet re, baromet re, manomet re, tensiomet re, f ilt re acusto-opt ice- cercetări şt iinţif ice, stomatologie, elect rochimie, amalgame, cosmet ică,fungicide- explozibili brizanţi- pigmenţi, semiconductori- ext ragerea aurului, argintului şi a plat inei- lămpi redresoare de curent alternat iv, lămpi pent ru raze ult raviolete

Taliu - rat icide şi insect icide- semiconductori, st iclă opt ică pent ru inf raroşii, celule fotovoltaice- detectoare de radiaţie gamma

Bismut - medicină, cosmet ică- detectoare şi sisteme de st ingere a incendiilor- muniţie

Thoriu - combust ibil pent ru reactoare nucleare- ThO este folosit pent ru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte- lent ile şi echipamente şt iinţif ice

198

2

PDFmyURL.com

Uraniu - uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiect ile de uraniu sărăcit , ecranepent ru radiaţii, containere de t ransport pent ru materiale radioact ive- combust ibil pent ru reactoare nucleare- bombe nucleare de diferite t ipuri

Tabelul 3În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De cândcu implicarea RMGC, cant itatea ce va f i exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese dinplanul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere(milioane tone)

Anul Cariera Cetate Cariera Cîrnic Cariera Orlea Cariera Jig TotalMinereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril

0 1,3 7,0 0,3 0,1 - - - - 1,6 7,11 4,2 6,1 15,0 7,2 - - - - 19,2 14,52 3,2 6,2 17,2 8,5 - - - - 20,4 14,63 5,0 6,4 13,5 10,1 - - - - 18,5 16,54 11,0 9,9 4,9 9,2 - - - - 15,9 19,15 0,5 0,2 15,3 19,0 - - - - 15,8 19,26 - - 14,5 20,5 - - - - 14,5 20,57 - - 13,1 21,9 - - - - 13,1 21,98 1,0 6,0 5,3 7,1 4,1 2,2 3,2 6,3 13,5 21,59 1,5 6,3 11,1 16,2 - - - - 12,5 22,510 2,7 15,2 3,5 2,1 3,4 0,3 4,3 3,6 13,9 21,111 11,9 15,3 - - 0,2 5,9 0,8 0,8 12,9 22,112 2,3 2,9 - - 13,1 14,1 - - 15,4 17,013 4,1 3,3 - - 11,4 4,3 - - 15,6 7,614 15,1 16,2 - - - - - - 15,1 16,2

Total 63,9 102,0 113,6 121,9 32,2 26,8 8,3 10,7 218,0 261,5

PDFmyURL.com

Notă: Valorile totale sunt rotunjite.

Tabelul 4Sunt prezentate şi date est imat ive privind cant ităţile de aur şi argint . Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile încare se vor găsi f iloane de aur şi argint , care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cant ităţile de aur şiargint obţinute.

Rezerve exploatabile

ZăcământMinereu

(milioanetone)

Conţinuturi de metal Metal recuperabilRaport

steril:utilAug/t

Agg/t

Aut

Agt

Cetate 63,9 1,49 5,66 95,1 361,7 1,60Cîrnic 113,6 1,62 9,74 184,0 1106,5 1,07Orlea 32,2 1,18 2,23 38,0 71,8 0,83Jig 8,3 1,62 10,65 13,4 88,4 1,29Total 218,0 1,52 7,47 330,5 1628,4 1,20

Tabelul 5Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat . În tabelul 2, valoareaelementelor ext rase dint r-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi aargintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari laf iecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor f i unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile deext racţie, de prelucrare, carburanţi, energie elect rică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul deimpozite etc. Cu toate acestea, raportul înt re valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este deaproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăt i costurile necesare mentenantei exploatării dupaînchiderea minelor, costurile care ar decurge dint r-un posibil dezast ru ecologic, costurile aferente spitalizăriioamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.

Dar să nu mă pierd înt r-o dizertaţie inut ilă (pent ru moment ). Având valoarea unei tone de minereu şi şt iindcant ităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

PDFmyURL.com

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD

sau = 6.316,312 miliarde USDsau = 6.316,312 miliarde USD

sau = sau = 6,316 trilioane USD6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 t rilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot . Nu amcalculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoarealbast ră. Este foarte posibil să se poată ext rage multe tone din f iecare element care nu a part icipat laprecedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau t ripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. Înschimb, aş prefera să pun înt rebări.

Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurilede exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie elect rică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni delobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar f i cea asumată prin proiect sau accidentală.Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matemat ică: cât înseamnă un inf init împărţit la doi? Tot un inf init . Darun inf init împărţit la t rei? Tot inf init . De ce inf init? Pent ru că de atât t imp ar avea nevoie un om ca să câşt igeaceasta sumă, indiferent de pregăt ire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacăeşt i miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall St reet . Unul ar avea nevoie de un milion devieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pent ru că am ales aleator numărul devieţi. Aş putea să le schimb înt re ele şi tot nu ar conta, pent ru că în t imp ce minerul doar munceşte şi câşt igă,celălalt poate să mai şi piardă înt r-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceşt ia aş putea cumpăra orice guvern, aş puteacumpăra o majoritate dint re parlamentari (indiferent cărui part id aparţin) care să-mi creeze un cadru legislat ivfavorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu intereselemele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât t imp de emisie aş dori la orice televiziunesau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu est imez înt re 2 şi 4 miliardede dolari.

Dar eu aş face alt ceva cu banii aceşt ia. Pent ru că eu sunt român şi pat riot . Cu banii aceşt ia cred că ne-amputea permite ca ţară (din punct de vedere f inanciar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezervefabuloase, pent ru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai

PDFmyURL.com

rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere f inanciar dar nu şi tehnologic) oStaţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionareşi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilomet ride autost radă (din punct de vedere f inanciar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi st răzilor din ţară,cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilit areainf rast ructurii f eroviare naţionale (şi din punct de vedere f inanciar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foartemulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilit area sistemului sanitar (din punct de vedere f inanciar,tehnologic nu se pune problema), ast fel încât să nu mai f ie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament laint rarea în spital, să nu mai f ie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai f ie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mairămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, săne plăt im profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au SilliconValley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea cont inua lista cu nişte pensii decente. Şi tot armai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.Aştept propuneri pent ru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.

Entităţi interesate de Roşia MontanăAr mai f i o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Pe internetam găsit o mult itudine de f irme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau desf iinţate, cu sedii mai mult sau maiput in f ict ive, în diverse paradisuri f iscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni înt re acestea, maiceva ca înt r-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr doar câteva dint re ele, fără a avea pretenţia că acestea sunttoate şi fără a putea preciza care este rolul f iecăreia dint re ele:

Starx Resources Ltd. (?);Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver;CARTEL BAU – S.A.;FORICON – S.A.;COMAT TRADING – S.A.;Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”);Deva Gold S.A.;Cast le Europa Ltd.;Cast le Europa S.A.;Euro Gold Resources S.A.;

PDFmyURL.com

ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în cont inuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;European Goldf ields Ltd. (www.egoldf ields.com);Paulson & Co Inc (New York, NY);Elect rum St rategic Holdings (New York, NY);Newmont Canada Limited;Newmont Mining, SUA;BSG Capital Markets;Grupul Barry Steinmetz;Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;Rom Aur SRL;Baupost .

Ar f i interesant de şt iut cine sunt aceste f irme, care este obiectul lor de act ivitate, cărei legislaţii se supun.Pent ru că este greu de crezut că o f irmă cu sediul înt r-un paradis f iscal t rebuie să se supună vreunui cont rolriguros cu privire la act ivitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specif ică.Ast fel se însumează toate facilit ăţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri f iscale. În acestecondiţii se demonst rează că o eventuală t ragere la răspundere a RMGC pent ru nerespectarea diferitelorobligaţii şi promisiuni asumate va f i, pract ic, imposibilă.

Accidente asociate mineritului cu cianuriUn aspect care se t rece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungă şicuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate cont inentele. Voi enumera doar câteva dint reacestea:

1971, 30 octombrie – Certej, Hunedoara, România – 300.000 met ri cubi din ruperea digului şi alunecareamuntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniţi şi importante pagubemateriale;

1982 – Zortman, Montana – 52.000 galoane de cianuri contaminează reţeaua de apă potabilă a oraşuluiZortman – Zortman-Landusky Mine;

1989-1990 – Nevada – 8 scurgeri de cianuri, aproximat iv 900 kg de cianura – Echo Bay Company’s

PDFmyURL.com

McCoy/Cove gold mine;

1993 – Summitville, Colorado, USA – contaminări cu cianuri şi metale grele pe o lungime de 17 mile a râuluiAlamosa; mina a fost deschisă în 1986 şi închisă în 1992 – Galact ic Resources Ltd;

1994 – Marriespruit, Af rica de sud – după o ploaie torenţială, un baraj de decantare cedează; 17 morţi;

1995 – Manila, Filipine;

1995 – Omai, Guyana – cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane met ri cubi de soluţii cucianuri înt r-un râu şi afectarea a 23.000 de locuitori din aval – Cambior mining company’s Omao gold mine;

1996 – Homestake Mine South Dakota, USA;

1997 – Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA – o defecţiune duce la deversareaa peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi af luenţi locali;

1998, apilie – Los Friles, Spania – un baraj cedează şi deversează peste 1,3 miliarde de galoane de acizi şisăruri de metale grele în râul care se af lă la baza acestuia;

1998, 29 mai – South Dakota, USA – aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine înaf luentul Whitewood Creek din munţii Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei şi o cant itate mare de peşt imorţi;

2000 – Baia Mare, România – o deversare de cianuri şi metale grele în Tisa şi Dunăre; ot răveşte rezervele deapă şi omoară fauna acvat ică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria şi Yugoslavia;

2000, 30 iunie – Papua Noua Guinee - prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;

2001, octombrie – Ghana - mii de met ri cubi de cianuri şi metale grele dint r-un baraj s-au revărsat în t impuloperaţiilor de minerit în Wassa West Dist rict ;

2001, noiembrie – China - 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat înt r-un af luent al râului Luohe înprovincia Henan;

2002, 16 mai – Nevada, USA – scurgeri de cianuri (aproximat iv 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în altaccident 230.000 met ri cubi de deşeuri toxice sunt deversate în Arizona;

2002, 9 iunie – Nevada, USA – scurgeri de cianuri la Denton – Rawhide Mine;

PDFmyURL.com

2003, ianuarie – Honduras – scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;

2003, 14 ianuarie – North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua – scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12copii morţi – Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;

2003, 29 mai – Wassa East District, Ghana – scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;

2003, 2 decembrie – USA – deversări de cianuri la mina Briggs, Ballerat t ;

2004, 11 ianuarie – Ghana – scurgeri de cianuri în râul Kubreko – Bogoso Gold Limited, subsidiara a GoldenStar Resources;

2004, 30 ianuarie – guvernul aust ralian conf irmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă f reat ică –Kalgoorlie Gold Mine;

2004, 18 martie – România – 10 tone de substanţe toxice şi cianuri se scurg în Siret ; un accident similar a maifost şi în 2001;

2004, 25 iunie – guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ult ima săptămână, soldată cu 21morţi;

2004, 7 august – Papua Noua Guinee – scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;

2004 – 23 octombrie – Ghana – scurgeri de cianuri dint r-un iaz de decantare în râul Aprepre – Bogoso GoldLimited, Canada;

2005, 20 iunie – mina de aur Phu Bia, Laos – scurgeri de cianuri ce afectează populaţia piscicolă şiaproximat iv 100 de localnici – Pan Aust ralian Resources;

2005, 11 şi 31 octombrie – Rapu Rapu, Filipine – scurgeri de deşeuri toxice – Lafayet te Mining’s Rapu Rapu;

2005, 28 noiembrie – Romania – poluare cu cianuri la exploatarea Borşa şi contaminarea Tisei;

2006, ianuarie – Cehia – o scurgere de cianuri provoacă daune populaţiei piscicole din f luviul Elba;

2006, 18 iunie – Ghana – o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparţinând unorcomunităţi locale şi daune populaţiei piscicole;

2007, din 6 aprilie până în 11 iulie – Zamboanga, Filipine – un iaz de decantare se scurge în râul Siocon,ot răvindu-l cu deşeurile toxice – Toronto Ventures Inc., Canada;

PDFmyURL.com

2009, mai – Ahafo Gold Mine, Ghana – scurgeri de cianuri ale f irmei Newmont Mining Corporat ion, Denver;

2009, 8 octombrie – Barrick Gold mine, Tanzania – deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morţi;

2010, 4 octombrie – Kolontar, Ungaria – spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumulrevărsării este est imat la 700.000 – 1.000.000 met ri cubi; 8 morţi şi peste 150 de răniţi; 40 de kilomet ri păt raţicontaminaţi; unda de poluare a ajuns până în Dunăre – MAL, Ungaria;

2011, 31 octombrie şi 29 decembrie – compania Hambledon Mining Kazakhstan – scurgeri de cianuri dint r-un baraj de decantare;

2012 – compania Boliden, Suedia – 9 accidente.

De asemenea sunt raportate şi accidente datorate transportului cianurilor

sau actelor teroriste:1994, f ebruarie – Af rica de Sud – 10 mineri sunt ucişi când un bazin de decantare se sparge şi îngroapă oparte din instalaţii sub un st rat de nămoluri cu cianuri;

1998, 20 mai – Kumtor, Kirgistan – un camion care t ransporta cianură sodică (1.762 kilograme) cade de pe unpod şi contaminează râul Barskoon; 4 morţi şi 2.006 de pacienţi t rataţi pent ru ot răvire;

2000, martie – Papua Noua Guinee – un elicopter ce t ransporta 1 tonă de cianură sodică anhidră seprăbuşeşte lângă mina Tolukuma, contaminând zona;

2002, f ebruarie – Australia – 400 lit ri de cianuri sunt deversate în nordul Aust raliei, afectând fauna locală;

2002, 17 mai – Texas, USA – o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, f iind recuperatăintegral la o distanţă de 500 mile în Brownsville, Texas;

2002, 28 mai – Mexic – aproximat iv 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de argint estefurată dint r-un t ransport ; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei desfăşurări impresionante deforţe ale poliţiei, ridicând serioase temeri din partea of icialit ăţilor în privinţa toxicităţii acesteia în Mexic şi USA;

2003, 13 f ebruarie – New York, USA – spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din cauza unui posibilatac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de ant idot din secţiile de urgenţă;

PDFmyURL.com

2003, 5 aprilie – Taiwan – mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui camion cet ransporta cianuri; dezast ru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.

Accidente şi cedări de barajeUn aspect demn de luat în seamă este acela al înălţimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-auprodus accidente, acestea având o înălţime mai mică de 50 met ri. Din documentele care ni se prezintă reiesecă barajul de la Roşia Montană va avea o înălţime de 185-200 de met ri, va f i din argilă impermeabilizată (ceamai ief t ină soluţie din punct de vedere economic, dar nu şi tehnic) şi o suprafaţă de 360-600 ha.

Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot

enumera:- materiale de const rucţie şi tehnologii ief t ine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin dist rugerea sa acauzat 356 de morţi);

- erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);

- instabilit ate geologică în t impul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de ploi torenţialeprelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);

- alunecări de teren care pot dezlocui mari cant ităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălţimeabarajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime şi a cauzat moartea aaproximat iv 2.000-2.500 de oameni);

- def icienţe în înt reţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia a cauzat268 de morţi);

- precipitaţii ext reme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximat iv 70 de morţi; cedareabarajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximat iv 6 milioanede const rucţii dist ruse şi 11 milioane de sinist raţi);

- erori umane şi def icienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat244 de morţi; cedarea barajului Buf falo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);

PDFmyURL.com

- inf ilt raţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11morţi);

- cut remure;

- acte de sabotaj.

Bineînteles că oricare dint re aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană sau alt fel spus abarajului de la Corna (dacă aceasta va f i locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metalegrele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până lavărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dint re localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluăris-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungulDunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acesteiunde de poluare îşi iau apa potabilă pent ru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Ast fel,pent ru o lungă perioadă de t imp, aceste localităţi vor bea doar ”apă plată cu lămâie”. Dar cedarea barajului de185 de met ri implică în primul rând un efect cinet ic, determinat de revărsarea unor enorme cant ităţi de apă,noroi şi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, dist rugeri directe a foartemulte clădiri şi const rucţii, un număr greu de ant icipat de răniţi şi sinist raţi, contaminarea cu aceste deşeuri amai multor zeci de mii de hectare, dist rugerea f lorei şi a faunei etc. Toate aceste pagube nu şt iu dacă pot f iacoperite dint r-o garant ie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cuvict imele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediat ică exprimarea ”o balerină a murit în urma cedăriibarajului”? Sau ”100 de copii au murit ot răviţi de apele revărsate” are un impact mai mare? Ţ inând cont căexploatarea de la Roşia Montană se va înt inde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pent ruurmătoarele zeci sau sute de ani, posibilit atea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală.

ASDSO (Associat ion of State Dam Safety Of f icials) – Autoritatea de Stat Americană pent ru SiguranţaBarajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 –iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie s-ar f i ajuns la cedareabarajului.

Poluarea cu cianuriÎn lume se produc anual aproximat iv 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folositpent ru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argent ifere. Restul de 94% este folosit în

PDFmyURL.com

aplicaţii indust riale la fabricarea plast icului, adezivi, cosmet ice şi produse farmaceut ice, procesarea produseloralimentare, adit ivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc.

Cianura este folosită în multe exploatări auro-argent ifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania,Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximat iv 1.000 de tone de cianuri in f iecare an,dint r-un total de aproximat iv de 40.000 de tone folosite pe înt reg mapamondul. Iar din această cant itate, laRoşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pent ru o perioadă de minim 14 ani. Asta însituaţia că nu se mai doreşte prelungirea exploatării. Totuşi, această cant itate enormă ar reprezentaaproximat iv o t reime din consumul mondial pent ru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult , ţinând cont cămai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului cărezervele est imate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.

Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din

lume:1. Grasberg Gold Mine – această mină este situată în Indonesia şi produce aproximat iv 2.025.000 uncii de auranual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatată de Freeport -McMoRan Copper &Gold Inc. Pe lângă aur se mai ext rage şi argint şi cupru.

2 . Muruntau Gold Mine – această mină este la aproximat iv 400 km de capitala Uzbekistanului şi produceaproximat iv 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatată de compania de stat Navoi Mining andMetallurgical Combinat .

3 . Carlin-Nevada Complex – această mină se af lă în statul Nevada, USA şi a produs aproximat iv 1,735milioane de uncii de aur. Este deţinută de Newmont Mining Corp. şi include exploatări de suprafaţă şi deadâncime.

4. Yanacocha Gold Mine – această mină se af lă în nordul statului Peru şi este cea mai mare din America deSud, cu o producţie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatată de Newmont Mining şi deţinută deNewmont Mining and Buenaventurda, o companie peruviană.

5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine – această mină se af lă în nord-vestul statului Nevada, USA şi a produs1,24 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.

PDFmyURL.com

6. Cortez Gold Mine – mina este situată în sud-vestul statului Nevada şi a produs 1,14 milioane de uncii de aur.Este deţinută de Barrick Gold.

7 . Veladero Gold Mine – această mină se af lă în Argent ina şi a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Estedeţinută de Barrick Gold Corp.

8. Lagunas Norte Gold Mine – această mină se af lă aproape de cent rul statului Peru şi a produs 808 mii deuncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.

9. Lihir Gold Mine – această mină se af lă în Papua Noua Guinee şi a produs 790.974 uncii de aur. Este deţinutăde Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producător aust ralian de aur.

10. Super Pit/Kalgoorlie – această mină este situată în vestul Aust raliei şi a produs 788 mii de uncii de aur.Este deţinută în părţi egale de Barrick Gold Corp. şi Newmont Mining Corp.

Datele despre exploatarea Roşia Montană menţionează cele mai mari rezerve de aur şi argint din Europa, cu ocant itate minimă de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur şi 24,2-29 milioane de uncii de argint şi o cant itatemaximă est imată de 10,1 milioane de uncii de aur şi 47,6 milioane de uncii de argint .

Însumând cant ităţile de aur ext rase de primele zece mine se obţine o producţie de aproximat iv 12.906 mii deuncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de măsurare a aurului, unde o uncie de aur este egală cu 31,1034grame ne conduce la o producţie însumată de aproximat iv 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din producţiamondială de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condiţiile în care consumul anual de cianurieste de aproximat iv 40.000 tone. Totuşi, pent ru o cant itate mai mică de aur, proiectul Roşia Montană arenevoie de 182.000 de tone de cianură, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani.Asta înseamnă că pent ru proiectul Roşia Montană se foloseşte de mai mult de 30 de ori mai multă cianurădecât în orice altă exploatare similară de pe glob.

Sau cant ităţile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploatează şi alte elemente despre care nu se facereferire, procese tehnologice secrete şi intenţionat nedezvăluite pent ru aprobare şi includere în valorif icare şiimpozitare, exportarea şlamului şi procesarea acestuia în altă parte etc. Citatul: “În cont ractul de concesiunesecret izat se spune că orice metal în plus recuperat int ră în benef iciul celui care exploatează zăcămîntul.” seregăseşte în toate art icolele din presă care fac referire la proiectul Roşia Montană.

Presupunând că nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic şi că o mare parte din cianura folosităeste refolosită, totuşi o parte din aceasta se va regăsi în steril. Şi pe măsura ce se va aduna tot mai mult

PDFmyURL.com

steril, va f i şi tot mai multă cianură. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiesece procent din cant itatea folosită se va regăsi în haldele de steril şi apoi în lacul de acumulare. Dacă ar f i doarun procent şi tot s-ar acumula câte 130 tone în f iecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone decianură.

”Cianura este o substanţă extrem de toxică iar fabricarea, transportul, manipularea şi neutralizarea ei trebuie să fiegestionate cu atenţie. Totuşi, prezintă un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (sebiodegradează sub incidenţa radiaţiei ultraviolete) în condiţii atmosferice normale devine inertă, iar compuşii rezultaţiîn urma proceselor de degradare, hidroliză, adsorbţie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerţi înmediul format în iaz o dată cu depozitarea sterilelor de procesare), nu există posibilitatea de bioacumulare ca în cazulmercurului sau metalelor grele, de exemplu.”

”După decantare, apa este recirculată în proces; în iaz, pe toată perioada staţionării, au loc procese: dedegradare/descompunere naturală a cianurilor, de hidroliză, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/decomplexare, adsorbţie pe precipitate, diluţie datorită precipitaţiilor etc. ”

”Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradată (media de 50%) se realizează prinhidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric. ”

Aceste 3 citate sunt ext rase din documentaţia oferită de RMGC pent ru obţinerea autorizaţiei de mediu. Săînţelegem că cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiţii de temperatură (vară/iarnă;zi/noapte), umiditate (secetă/precipitaţii), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (viteză,direcţie). Care este suprafaţa afectată de această evaporare? Dacă spunem un perimet ru cu raza de 50 km emult sau un perimet ru cu raza de 100 km e puţin? Mă interesează pent ru că mă af lu la mai puţin de 100 km înlinie dreaptă faţă de Roşia Montană. Eu sunt din Sibiu, dar în situaţia mea pot f i şi ceilalţi concitadini şi locuitoriidin Alba Iulia, Cluj şi Deva. Fără să mai t rebuiască să enumăr toate localităţile de pe o rază de 100 km, estevorba despre cel puţin 2 milioane de locuitori. Şi mă interesează dacă îmi sunt afectate condiţiile de mediu.Oare o pasăre poate să t raveseze barajul în zbor sau este afectată chiar migraţia păsărilor? Pent ru că suntsigur ca de t ranshumanţă nu mai poate f i vorba pe o rază de cel puţin 100 km. Nu vreau să mă gândesc la cevor f i supuşi locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltă o oarecare imunitate la cianuri şi metale grele secalif ică automat pent ru viit oarele misiuni NASA care vor avea loc în medii ost ile?

În cazul cedării barajului, vor f i mai multe milioane de locuitori afectaţi din România, Ungaria, Croaţia, Serbia,Moldova, Ucraina. Aceşt ia vor f i pierderi colaterale pent ru cei care sunt interesaţi doar de partea f inanciară a

PDFmyURL.com

proiectului Roşia Montană? Cât costă viaţa unui om, în situaţia în care f irma RMGC pune la dispoziţia statuluiromân doar câteva milioane ca asigurare pent ru situaţii neprevăzute şi accidente? Şt iaţi că familiile vict imeloraccidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari f iecare? În situaţiaunui dezast ru al proiectului Roşia Montană mai mult ca sigur că f irma RMGC îşi va declara falimentul, iar baniide asigurare poate vor f i insuf icienţi pent ru o coroană de f lori necesare f iecărei vict ime ce t rebuie înhumată. Iarnoi va t rebui să învăţăm să t răim cu această f rică pent ru cel puţin 100 de ani de acum încolo. Şi va t rebui să şiplăt im pent ru acest proiect . Pent ru că RMGC oferă doar 150 milioane de dolari pent ru mentenanţă şioperaţiunile de supraveghere ale acestui baraj, deşi Agenţia de Mediu a SUA a evaluat aceste costuri la 2,6miliarde de dolari.

Conform datelor pe care le pun la dispoziţie autorităţile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioanede steril necesar sau rezultat al cianurării pe un perimet ru de 1.258 hectare, se vor şterge de pe hartă 4 munţi,se va săpa un crater gigant ic de aproximat iv 8 km diamet ru ce va f i vizibil din spaţiu. Ast fel, proiectul RMGC vaf i poate cel mai mare proiect de exploatare auriferă din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice altexemplu de exploatare de acest gen. Trebuie să ne amint im că România nu este o ţară pe 2 cont inente şi NUNE PERMITEM un deşert cu cianuri înt r-o ţară europeană, cu atât mai mult cât este ţara noast ră.

Metode de extragere a aurului fără cianuriProiectul RMGC presupune folosirea unor cant ităţi enorme de cianură şi exclude din start orice altă variantă deexploatare.

Cea mai nouă metodă de ext ragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui cercetător român JackGoldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o metodă de ext ragere cu t iosulfat desodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente dinminereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzutedecât cianurarea.

O altă metodă care câşt igă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este folosită în Chile,Aust ralia, Brazilia şi Af rica de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Angliaeste unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă ometodă de ext ragere a aurului ut ilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care part icipă şi dr. în

PDFmyURL.com

chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, print re care plat ina, paladiul şi multe altele.

Prin procedeul Haber Gold folosit de f irma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe avantaje comparat iv cumetoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur şi mairepede decât metoda cianurării şi este mai ief t ină decât această metodă ext rem de poluantă.

Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specif ică) dint re aur (19,6) şimineralele din jur (2,5-3).

Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace f izico-chimice în t imp ce celelalte minerale se scufundă.

Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care creează mariprobleme de sănătate şi poluare.

Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concent raţiile elementelor din minereu, deinteresul pent ru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi care sunt def icitare pepiaţa mondială, de part icularităţile de ext racţie pent ru aceste elemente (altele decât aur si argint ) şi care potface ca aurul şi argintul să f ie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianurăeste cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care nu se fac precizări cu privire la restul substanţelorcare part icipă la acest proces tehnologic, cant ităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.

În aceste condiţii t rebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argent ifere cu cianuri pe teritoriul României. Eo tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.

În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit . Şi au murit 1.000-1.500 de oameninevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câţi oameni t rebuie să moară pent ruca cineva să facă ceva?

Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologicSecretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în media, neclarităţi cuprivire la acţionariat , implicarea a numeroşi parlamentari, minişt ri şi persoane cu intenţii vădite de susţinere aproiectului, lipsa de t ransparenţă din jurul proiectului, deciziile pripite şi discutabile de avizare fac ca acestproiect să f ie învăluit de o aură de incert itudine cu privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil ladiverse t ipuri de atac terorist .

PDFmyURL.com

Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a barajului de acumulare?Cine răspunde pent ru pierderile de vieţi omeneşt i, pierderile materiale directe şi cele rezultate dint r-o poluaremasivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pent ru situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţiicare nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza deavizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesaredislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?

Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă fosforescente pent rueurobancnote şi mai nou pent ru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de ident if icarerecomandate de băncile cent rale europene şi americane, mai sunt şi metode care ţin de securitatea acestorbancnote şi care sunt cunoscute de un număr rest rans de persoane. Ast fel, dacă în cadrul proiectului RosiaMontana se obţin şi aceste elemente, dar despre care ”nimeni nu şt ie nimic”, este posibil ca totuşi câtevapersoane să aibă cunoşt inţă despre aşa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsif icatorilor debani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa f inanciară şi bancară a lumii să f ie inundată cu zeci sau sute demiliarde de euro şi dolari falşi. O asemenea situaţie poate f i asimilată cu noţiunea de terorism f inanciar-bancarşi poate provoca haos pe pieţele f inanciare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic indust rializateşi poate alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.

În tabelele 1,2 si 3 am arătat că înt re elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia Montană se af lăthoriu şi uraniu, care sunt radioact ive. De asemenea, multe dint re elementele prezente în aceste tabele au şiizotopi radioact ivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în care doar se neagă prezenţa acestora, încondiţiile în care corupţia at inge nişte nivele greu de imaginat şi exprimat , nu cred că e greu pent ru anumitegrupuri să sust ragă unul sau mai multe containere cu ast fel de substanţe. Nu vor f i de ajuns şi sigur nu autehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suf icient pent ru fabricarea de dispozit ive de dispersieradiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici t rebuie amint it şi accidentul de la Mihăileşt i din24 mai 2004, unde au fost 18 vict ime. De asemenea t rebuie amint it şi incidentul din 16.07.2011 din gara CFRGiurgiu, când au fost furate componente milit are (16 focoase pent ru rachete) dint r-un t ren ce t ransportaefecte milit are. Şi asta în t imp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi maimulte, iar print re acestea se poate af la şi un ast fel de container. În ast fel de condiţii, nu cred că mai conteazăunde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuareaunui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar f i similar accidentului de la Cernobâl din 1986sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pent ru că nu vreau să dau idei celorinteresaţi, ci doar să t rag un semnal de alarmă.

PDFmyURL.com

Monopolul şi corupţia ajută RMGCPrin privat izarea CFR Marfă căt re GFR se poate obţine o poziţie de monopol regional pent ru t ransportulferoviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care a căpuşat ani de zilecompania de stat CFR Marfă este acum în aşteptare pent ru un răspuns din partea Consiliului Concurenţei. Darasta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfăşoară operaţiuni în creştere în Grecia, Croaţia, Bulgaria,Ungaria, Aust ria, Moldova, Serbia, efectuând t ransporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziţia de monopol sepoate realiza evacuarea rapidă a şlamului rezultat din operaţiunile de la Roşia Montană, cu ieşire spre rutelemarit ime şi spre uzinele de prelucrare din Europa şi restul lumii.

Trebuie amint it că senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedinte al Comisiei pent ru Roşia Montană a declaratcă aproximat iv 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din ţară, sub pretextul unor analize efectuateîn Canada şi Aust ralia. Este de presupus că acestea au fost t ransportate cu t renul de la locul de ext racţie şipână înt r-un port românesc sau din ţările vecine. Cu ce companie feroviară şi apoi marit imă, în baza căror acte,facturi, documente de export? De ce sunt înt rebări fără răspuns?

Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenţei chiar dacă privat izarea CFR Marfă căt re GFR aeşuat de această dată. Pent ru că pat ronul şi-a anunţat intenţia de a part icipa la următoarele 100 de licitaţii deprivat izare ale CFR Marfă.

Proiectul Roşia Montană valorează peste 6.300 miliardedolari

Nr.crt .

ŢaraDatoria publică

(total)Datoria publică

(% PIB)PIB

pe cap de locuitorPIB

nominal

1. Japonia13.700

miliarde dolari233,1 %

33.994dolari

5.880miliarde dolari

2. SUA12.800

miliarde dolari85,5 %

47.184dolari

15.130 miliardedolari

3. Germania2.790

miliarde dolari81,8 %

37.591dolari

3.560miliarde dolari

PDFmyURL.com

4. Italia2.540

miliarde dolari120,5 %

31.555dolari

2.200miliarde dolari

5. Franţa2.260

miliarde dolari85,4 %

33.820dolari

2.760miliarde dolari

6.MareaBritanie

1.990miliarde dolari

80,9 %35.860dolari

2.460miliarde dolari

7. Canada1.250

miliarde dolari82,4 %

39.600dolari

1.564miliarde dolari

8. Rusia169,2

miliarde dolari9 %

59.616dolari

2.021miliarde dolari

9. România51

miliarde euro34 % ≈ 7.000 euro

140miliarde euro

Tabelul 6În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul înt re datoria publicăşi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor şi valoarea PIB-ului. Aceste ţări fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care amadăugat şi România pent ru comparaţia stat ist ică. Valorile din acest tabel sunt inf luenţate de cursul valutar,bursă, conf licte internaţionale, materii prime, modif icări legislat ive, baze de calcul în care sunt incluşi mai mulţisau mai puţini paramet ri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Ast fel, în SUA datoria publică a fostplafonată la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost at ins în toamna anului 2013 şi care asteaptă să f ierezolvată la nivel legislat iv.

Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar puteaspune că ”viit orul sună bine”. Dacă facem raportul înt re această sumă şi populaţia României de 20.121.641persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare de aproximat iv313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumăde neglijat .

Înt rebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii f abuloase? De ce t rebuie să f im slugiîn loc să f im stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economiecel puţin 10 miliarde de dolari anual pent ru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că t rebuie sănaţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Şi când spun statul român mă gândesc la:

PDFmyURL.com

- cei care l-au votat pe preşedintele Traian Băsescu;

- cei care au votat USL, PDL, UDMR şi celelalte part ide;

- cei care nu au votat ;

- toată populaţia acestei ţări care t răieşte pe teritoriul naţional sau este plecată din ţară din diverse mot ive;

- toate minorităţile naţionale;

- bisericile recunoscute pe plan naţional aparţinătoare oricărui cult confesional;

- toţi bugetarii (medici, profesori, funcţionari publici, milit ari etc.);

- toţi cei care act ivează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;

- cei care se af lă în penitenciare;

- cei care se odihnesc în cimit ire;

- toate const rucţiile care se af lă pe teritoriul României;

- istoria noast ră (Burebista, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu …);

- oamenii de şt iinţă şi de cultură pe care i-a dat acest popor şi opera lor (Brâncuşi, Enescu, Eliade, Coandă …);

- lista poate cont inua pe multe pagini, dar nu include polit rucii şi persoanele care din interese meschine şi cumetode ilegale doresc să-şi însuşească doar pent ru ei o parte din orice înseamnă statul român.

Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:- interzicerea cianurării ca metodă de ext ragere minieră pe tot cuprinsul ţării;

- interzicerea exploatării gazelor de şist şi a pet rolului prin metoda f racturării hidraulice;

- naţionalizarea rezervelor miniere st rategice în interesul statului român;

- t ragerea la răspundere penală şi t rimiterea în judecată a celor care au înt reprins acţiuni de subminare aeconomiei naţionale, corupţie, t raf ic de inf luenţă, asocierea în vederea săvârşirii de inf racţiuni, înaltă t rădare.Aici am şi eu o înt rebare: imunitatea parlamentară conferă protecţie în cazuri de subminare a economiei

PDFmyURL.com

naţionale şi înaltă t rădare? Bineînţeles că de anchete şi încadrarea juridică se vor ocupa organele abilit ate alestatului.;

- cu ajutorul Academiei Române, a inst itutelor de cercetare, a universităţilor, a societăţii civile şi a oricăror alteorganisme naţionale cu at ribuţii şi responsabilit ăţi specif ice, să se const ruiască un program naţional dedezvoltare, exploatare şi prelucrare a resurselor naturale naţionale. Spun asta pent ru că nici o resursănaţională nu const ituie apanajul vreunui polit ician sau demnitar pe care să o folosească în interes personal.;

- stabilirea unor metode de ext racţie şi exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore şi posibileaccidente cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşt i şi efecte catast rof ice greu de reparat ;

- const ruirea de unităţi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor ext rase, pe teritoriul ţării evitându-seast fel exportul de materii prime;

- prin const ruirea de capacităţi de prelucrare se vor crea mii şi zeci de mii de locuri de muncă, care se vorînt inde pe durata a multor zeci de ani;

- crearea unui cadru legislat iv ast fel încât să nu se mai ajungă în situaţii de acest gen.

Date de contact

Şi pent ru ca acest material să f ie un denunţ penal este nevoie să-mi dau datele de contact :

APOSTOL DORU CONSTANTIN

st r. **** nr. ***

Sibiu

T lf .: 0735/370,387

Mai jos ataşez un tabel cu persoanele şi inst ituţiile căror le va f i adresat acest material, ast fel încât acesteasă poată înt reprinde demersurile necesare pent ru soluţionarea proiectului Roşia Montană.

Nr. crt . Dest inatar Adresa de e-mail1. Preşedintele

Românieiprocetatean@presidency.ro

PDFmyURL.com

2. Noua Republică – Mihail Neamţu contact@nouarepublica.ro3. www.rosiamontana.org – ONG alburnusmaior@ngo.ro4. Curtea Const ituţională ccr@ccr.ro5. SRI relat ii@sri.ro6. Mihai Răzvan Ungureanu mru@forta-civica.ro

mru.dreapta@gmail.com7. Europa FM (pt r Moise Guran) st iri@europafm.ro8. Crist ian Tudor Popescu online@gandul.info

publicitate@gandul.info9. Radu Banciu contact@radubanciu.ro10. Academia Romană ihaiduc@acad.ro

dan.berindei@acad.rohera@acad.root iman@acad.romstefan@acad.rohermina@acad.ro

11. Realitatea TV martorocular@realitatea.netnoisuntemt inta@realitatea.net

12. B1 TV st iri@b1tv.ro13. CSAT csat@presidency.ro14. AIEA of f icial.mail@iaea.org

iaeany@un.orgiaeage@unog.chmel@iaea.org

15. Cot idianul of f ice@cot idianul.ro16. Radu Moraru redact ie@nasul.t v17. Ziare.com sugest ii@ziare.com18. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Just iţiesesizare@mpublic.ro

19. Avocatul Poporului avp@avp.ro20. Consiliu Superior al Magist raturii secretar_general@csm1909.ro

PDFmyURL.com

inspect ie@csm1909.rorelat iicupublicul@csm1909.rocsm-presa@csm1909.ro

21. DIICOT diicot@mpublic.rodiicot_bt_sibiu@mpublic.ro

22. DNA ant icorupt ie@pna.ro23. MAI pet it ii@mai.gov.ro24. CEPOL info@cepol.europa.eu

director@cepol.europa.eucommunicat ions@cepol.europa.eu

25. INTERPOL contact@interpol.int26. Guvernatorul BNR info@bnro.ro27. Aurelian Pavelescu voteazapavelescu@yahoo.com28. SIE relat ii_presa@sie.ro

relat ii_publice@sie.ro29. Europarlamentul European redact ia-ro@europarl.europa.eu

sajto-hu@europarl.europa.euenvi-press@europarl.europa.euindu-press@europarl.europa.euecon-press@europarl.europa.eujaume.duch@europarl.europa.eupresse-conf@europarl.europa.eu

30. Greenpeace info@greenpeace.roirina.bandrabur@greenpeace.roionut .cepraga@greenpeace.rodoina.danciu@greenpeace.roalexandru.riza@greenpeace.rolorena.stoica@greenpeace.rosupporter.services.int@greenpeace.orgpressdesk.int@greenpeace.orgpressdesk.eu@greenpeace.org

PDFmyURL.com

31. Descopera.ro contact@descopera.ro32. Mediafax market ing@mediafax.ro

redact ie.online@mediafax.ro33. Ziarul Financiar editorweb@zf .ro

zf@zf .rozf24@zf .ro

34. Humanitas secretariat@humanitas.ro35. ASE Bucurest i rectorat@ase.ro36. Universitatea Politehnică Bucureşt i cabinet .rector@upb.ro

sim@upb.rocalin@tsocm.pub.rov_stanciu@aero.pub.ro

37. Universitatea Transilvania Braşov rectorat@unitbv.rof -sim@unitbv.rof -ct@unitbv.rof -seaa@unitbv.ro

38. Deputat Remus Cernea remuscernea.ro@gmail.comremus.cernea@cdep.ro

39. Eugenia Vodă www.eugeniavoda.ro40. Biserica Ortodoxă Română cancelaria@arhiepiscopiabucurest ilor.ro

secretariatma@yahoo.comarhiepiscopia@reint regirea.roepiscopiaoradiei@yahoo.comepiscop@episcopiadevei.rosecretariat@mit ropolia-clujului.ro

41. Secret Service – Romania 011-40-21-200-346242. FBI 1-800-225-5324

disaster@leo.gov43. NSA nsaarc@nsaarc.net

smallbusiness@nsa.gov44, Inst itutul Geologic al României of f ice@igr.ro

PDFmyURL.com

lorentz.diana@igr.ro

Tabelul 7Nota autorului: Acest mail îl voi t rimite şi tuturor cunoscuţilor cărora le am adresele de mail şi pe care îi rog săfacă la fel. Ast fel, poate vom reuşi să sensibilizăm autorităţile şi clasa polit ică şi să devenim cu adevărat osocietate civilă şi o democraţie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca f iecare să-l ”share-uiască” ast fel încât acest material să f ie cit it de cât mai multe persoane. Ast fel f iecare va refuza st icla cucianură pe care ne-au pregăt it -o cei de la RMGC.

Vă mulţumesc pent ru atenţia acordată,

ing. Doru Apostol

PS: Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acoloe verif icabil 100%, in cart i, media si internet . Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugest ia unuicit it or, caruia ii multumesc.

Descărcați fișierul PDF:

Rosia Montana – o biblioteca de 6,3 t rilioane de dolari

Acest art icol a fost primit prin intermediul paginii noast re de Acest art icol a fost primit prin intermediul paginii noast re de contactcontact si reprezintă punctul de si reprezintă punctul devedere al autorului față de subiectul “Roșia Montană”vedere al autorului față de subiectul “Roșia Montană”..

Mesajul autorului pentru cit itorii site-ului Starea NAȚIUNII:

‘‘Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simţi la fel de multă indignare ca cei

care sunt.”

Solon, sec.7, conducător atenian“

Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil

100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Materialul il gasiti si pe blogul pe care l-am facut cu aceasta ocaz ie:“ PDFmyURL.com

5.00/5 (100.00%) 9votes

Sursa foto: razboint rucuvant .ro, credit Mihai Pacurar

Etichete#rosiamontana, #unitisalvam, aur, metale grele, metale rare, rosia montana, Roşia Montană Gold Corporation, studiu roșia montană

Post navigation← 1 MILION de euro DESPAGUBIRE platita de CNADNR unei tinere care si-a pierdut o manaOltchim: Fața și Reversul -1- →

RELATED POS TS

http://apostoldoru.blogspot.ro/2013/10/rosia-montana-o-biblioteca-de.html Si am o rugaminte: trimiteti- l la cat mai multe

persoane. Pentru ca trebuie sa ne trez im. Altfel vom fi anihilati ca popor, iar geografic vom fi distrusi – vedeti ce se

intampla si cu gaz ele de sist. Iar de la 01.01.2014 vor putea sa ne cumpere cu bucata. Desteapta- te Romane!!! Cu

respect, ing. Doru Apostol

“

Îmi place Trimite 2.053 de persoane apreciaz ă asta. Înscrie- tepentru a vedea ce le place prietenilor tăi.

PDFmyURL.com

Chevron aruncă în aer Marea Neagră | Bomba “Marea Neagră”

PDFmyURL.com

Au dat NĂVALĂ peste terenurile oamenilor în căutarea de petrol și gaze de șist | VIDEO

PDFmyURL.com

2 COMENTARII

Acum în ROMÂNIA: Apa care ARDE, să f ie contaminată cu gaze de șist? | VIDEO

PDFmyURL.com

Răspunde

ionut octombrie 27th, 2013 a spus:

Domnule – Doru Apostol … tot respectul meu .

Vă place sau Nu vă place? 3 0

Răspunde

ics octombrie 27th, 2013 a spus:

https://vimeo.com/50059350

Pentru cei care inteleg engleza, un film despre cum exploateaza Newmont(unul din actionarii RMGC) la Yanacocha, una din minele mentionate siin acest articol. Se dau multe detalii despre practicile sistemului care se vrea aplicat la Rosia montana, atat asupra mediului, vietii locuitorilor,apelor din zona si din aval(nu uitati raurile din Carpatii Apuseni se varsa in Dunare), asupra legilor tarii si a politicilor aplicate acolo de dragulprofitului.

Vă place sau Nu vă place? 1 0

* Your Name

* Your Email

* Website

PDFmyURL.com

Ajută Starea NAŢIUNII

ABONARE LA NEWS LETTER ▼

POS TEAZĂ COMENTARIU

Your comment...

No file selectedChoose File Opțional puteți adăuga imagini (JPEG)

Anunță-mă atunci când sunt adăugate comentarii noi.

PDFmyURL.com

Introdu adresa ta de e-mail:

Abonează-te

ARHIVE

Selecteaz ă o lună

COMENTARII RECENTE

PDFmyURL.com

CELE MAI VOTATE ARTICOLE

Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! (5.0 0 /5)

VICTORIE ! Filmul LUPTEI de la Pungești | VIDEO (5.0 0 /5)

Pute presa de Pungeşti (5.0 0 /5)

Ministrul Daniel Barbu huiduit în Club A | VIDEO (5.0 0 /5)

Experimentul Râmnicu Vâlcea [IV] (5.0 0 /5)

BREAKING NEWS

EXCLUSIV: Cum arată probele de AUR de la Roșia Montană18 Co mme nts

Po ste d o n: Se p 30 th, 20 13

RMGC a scos deja din țară o cantitate uriașă de minereu aurifer55 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 1st, 20 13

Serviciile secrete rup tăcerea în cazul Roșia Montană28 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 3rd , 20 13

PDFmyURL.com

Statul român NU trebuie să plătească despăgubiri RMGC19 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 5th, 20 13

APEL al Comitetului Pentru Salvarea OLTCHIM13 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 7th, 20 13

Articole 5/24 of Breaking NEWS

Abonează- te

Citește mai departe...

ARTICOLE RECENTE

Surogatul, democratia, internele si viitorul politic al lui Crin Antonescu 2 hours ago

“Frunz ișoara” – Cultura Cucuteni 5000 B.C. (ReBrand România) 6 hours ago

Experimentul Râmnicu Vâlcea [VII] 8 hours ago

Ce mesaj transmite un simplu cetățean conducătorilor României | VIDEO 21 hours ago

Facebook-ul interz is pentru proteste 22 hours ago

Înregistrări AUDIO din biroul comisarului șef Traian Berbeceanu 1 z i ago

Cum îți dai seama că ești român? [VIDEO] 1 z i ago

Oltchim: Fața și Reversul -1- 1 z i ago

Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! 1 z i ago

1 MILION de euro DESPAGUBIRE platita de CNADNR unei tinere care si-a pierdut o mana 1 z i ago

EDITORIALE VIRGIL FLOREA

PDFmyURL.com

DESCENTRALIZAREA0 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 25th, 20 13

Pute presa de Pungeşti0 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 17th, 20 13

Mai au românii ţară?14 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 15th, 20 13

VENEA O FALCA-N COTROCENI1 Co mme nt

Po ste d o n: Oct 14th, 20 13

ATENŢIE LA PONTA, ÎŞI FACE ŢARĂ10 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 3rd , 20 13

Articole 5/92 of Virgil Florea

Abonează- te

Citește mai departe...

CALENDAR ARTICOLE

octombrie 2013

Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27 PDFmyURL.com

« Sep

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

ROȘIA MONTANĂ

Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!!2 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 26 th, 20 13

Soluţie ecologică românească pentru Roşia Montană dezvoltată de cercetătorii români1 Co mme nt

Po ste d o n: Oct 22nd , 20 13

Mii de oameni, solidari cu sătenii din Pungești, au protestat la București0 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 18 th, 20 13

MAREA ADUNARE DE LA CÂMPENI1 Co mme nt

Po ste d o n: Oct 16 th, 20 13

DOCUMENT INCENDIAR: Nota procurorului din dosarul Roșia Montană3 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 10 th, 20 13

Statul român NU trebuie să plătească despăgubiri RMGC19 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 5th, 20 13

Serviciile secrete rup tăcerea în cazul Roșia Montană28 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 3rd , 20 13

PDFmyURL.com

RMGC a scos deja din țară o cantitate uriașă de minereu aurifer55 Co mme nts

Po ste d o n: Oct 1st, 20 13

EXCLUSIV: Cum arată probele de AUR de la Roșia Montană18 Co mme nts

Po ste d o n: Se p 30 th, 20 13

Canadienii de la RMGC extrag aur "la greu", din Roșia Montană11 Co mme nts

Po ste d o n: Se p 30 th, 20 13

Articole 10/37 of Roșia Montană

Abonează- te

Citește mai departe...

Subscribe

Dan Ciucurit a18 5 vid e o s | 556 sub scrib e rs

Dan Ciucuriță | Creaz ă- ţi insigna

PDFmyURL.com

PDFmyURL.com

Sign Up

Re ce nt Act ivity

Create an account or Log In

Face book-ul inte rz is pe ntru prote ste1,095 people recommend this.

Studiu: Roșia Montană valore az ă 6 ,3 t ril ioane de dolari!!!1,907 people recommend this.

Ce me saj t ransmite un simplu ce tățe an conducătorilor Românie i | VIDEO862 people recommend this.

ht tp://stare anat iunii.com/wp-conte nt /uploads/2013/10/rosia-montana- romania.pngOne person recommends this.

Acum în ROMÂNIA: Apa care ARDE, f iind contaminată cu gaz e de șist | VIDEO3,540 people recommend this.

Facebook s ocia l p lug in

PDFmyURL.com

Fo llowers (119)

Follow this blog

Starea Natiunii

PDFmyURL.com

PDFmyURL.com

PDFmyURL.com

Promoveaz ă pagina ta

CATEGORII

Anti Băsescu Blog (61)

Blog (6)

Cultură (1)

Cursuri - training (24)

Diverse (68)

Dorel Popa (8)

Editorial (129)

Florin Galis (2)

Galerie video (216)

Halloween (2)

Imperia Online (39)

Informații (10)

Interviuri (1)

Investigații (3)

Jocuri Online (7)

PDFmyURL.com

muzica (37)

Politică (172)

Social (223)

Sport (2)

Știri (489)Anonymous - AnonOpsRomania (3)

Breaking NEWS (24)

Câini maidanez i (7)

Gaze de șist (21)

Greva foamei (8)

Internațional (4)

Locale (115)

Oltchim (9)

Revoluția din *89 (4)

Roșia Montană (37)

Ținutul Secuiesc (13)

COMENTARII RECENTE

OCTOMBRIE 27TH, 2013

on Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!!by ics

OCTOMBRIE 27TH, 2013

on Facebook-ul interzis pentru protesteby Melinte Marian

PDFmyURL.com

OCTOMBRIE 27TH, 2013

on Declarație ULUITOARE: Peștii cu cianură îmbunătățesc viața sexuală – AUDIOby kalin

OCTOMBRIE 27TH, 2013

on Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!!by ionut

OCTOMBRIE 27TH, 2013

on Scrisoarea deschisă a comisarului şef Traian Berbeceanuby Mai bine vidanjor decat procuror? | Hai ca se poate!

CELE MAI VOTATE COMENTARII

Studiu: Roșia Montană valorează 6,3 t rilioane de dolari!!! (2)ics: https://vimeo.com/50059350 Pentru cei care inteleg engleza, un film despre cum... 1 0

ionut: Domnule – Doru Apostol … tot respectul meu . 3 0

Facebook-ul interz is pent ru proteste (13)Melinte Marian: Si cum ne ve- ti mai urmari viata!? 0 0

Georgiana.N: )))) 1 0

Declaraț ie ULUITOARE: Peșt ii cu cianură îmbunătățesc viața sexuală – AUDIO (21)kalin: In primul rand primarul ala e un OBEZ,deci in concluz ie nu e are cum sa aibe o... 0 0

ETICHETE

PDFmyURL.com

acest acum alegeri anti arad asa avea bani basescu blog boc bucuresti clip criza daca dupa editorial falca f i fost imperiaimperiaonline informatii intr loc mare nici opinie pdl poate politica Politicieni presedinte primar prin protest romania rosia montana sau

starea nat iunii tara Traian Basescu videoclip VideoClip virgil f lorea

Ești aici: Starea NATIUNII » Știri » Roșia Montană » Roşia Montană un Proie ct de 6 ,3 t ril ioane de dolari

Copyright © 2009 - 2013 de Starea NATIUNII, Toate Drepturile Rez ervate

PAGINI

Descriere

Contact

Declaratia de Confidenţialitate

Regulament Postare Comentarii

S ITEMAP

Fă o donaţie!

(XML Sitemap)

NEWS LETTER

Primește ultimele știri direct pe e-mailul tău.

Email ... ABONARE

PDFmyURL.com