Download - Structura Proiect Analiza Ec

Transcript

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ –ID

PROIECT LA ANALIZA

TEHNICO - ECONOMICA

Cadru didactic îndrumător: Student

- 2015 -

TITLUL PROIECTULUI

ANALIZA PERFORMANTEI ȘI SĂNĂTĂȚII

ÎN CADRUL

S.C. AGRIBAN SRL

Cuprinsul proiectului

CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar

4.2 Metoda costului obiectiv

CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale

5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate

CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii

S.C AGRIBAN SRL

6.2 Analiza rezultatelor financiare

6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C AGRIBAN SRL

6.4 Analiza sănătății întreprinderii

CAPITOLUL 7. CONCLUZII

CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar

Cheltuielile de producție orientează decizia întreprinderii spre un anumit rezultat

economic.

Metoda indicelui cost unitar constă în analizarea costului de producție pe costuri variabile

și costuri fixe și are la bază analiza costurilor din cadrul teoriei producției pe termen scurt și pe

termen lung.

Pe termen scurt, când cel puțin un factor este variabil și are sens de consum specific

constant, profitul este influențat de costul fix mediu. Pe măsură ce producția crește, costul fix

mediu scade iar celelalte costuri inconstante determină creșterea profitului. În economie, această

situație se măsoară prin intermediul indicelui de creștere a costului variabil (ICV) în raport cu cifra

de afaceri (CA). Astfel, există 3 situații:

1. Când ICV = ICA, în joc rămâne doar costul fix și acesta influențează profitul. Această situație

are loc când întreprinderile mici care nu pot influența piața în niciun fel, sunt nevoite s-o accepte.

2. Când ICV < ICA, în jocul rentabilității intră atât costurile fixe, cât și cele variabile. Situația este

specifică întreprinderilor mari care realizează economie de scară, respectiv înregistrează avantaje

de experiență. Practic, este situația evoluției costurilor pe termine lung prin creșterea

randamentelor, scăzând costurile variabile și cele fixe.

Pe termen lung, întreprinderea se comportă conform legii creșterii veniturilor,

considerându-se că această tendință de creștere a veniturilor determină un dezinteres față de

costuri.

3. Când ICV > ICA, se produce un dezechilibru de scară, date fiind costurile ascunse (noncalitate,

pierderi de cotă de piață, pierdere de clienți) și de ce organizaționale. Această situație este

specifică întreprinderilor mari.

În Tabelul 4.1 s-a realizat analiza costurilor de producție din perioada 2012 – 2013 la SC

AGRIBAN SRL prin metoda costului unitar, utilizând contul de Profit și pierdere.

Numărul mediu de salariați ai întreprinderii este de 11, dintre care: personal neproductiv

(de conducere) – 4, reprezentând 6.15% din total și personal productiv – 7, reprezentând 93.85%

din total. Astfel, cheltuielile cu personalul au fost împărțite în cheltuieli fixe (cheltuieli cu

personalul neproductiv) și în cheltuieli variabile (cheltuieli cu personalul productiv).

Tabelul 4.1

Analiza costurilor de producție la S.C Agriban SRL prin metoda indicelui cost unitar

Nr.

Crt.

Indicator U. M Anii de analiză Rata de

evoluție

(%)

2012 2013

1. Alte cheltuieli materiale Lei 7500 7700 1,03

2. Alte cheltuieli externe (apă, energie) Lei 4620 4900 1,06

3. Ajustări de valoare privind

imobilizările

Lei 2000 2000 1,00

4. Cheltuieli privind prestațiile externe Lei 3200 3500 1,00

5. Cheltuieli cu alte taxe, impozite Lei 950 950 1,09

6. Cheltuieli cu salarii, indemnizații

(6.15 % din total)

Lei 922.5 984 1,07

7. Cheltuieli cu asigurări și protecție

socială (6.15 % din total)

Lei 922.5 984 1,07

8. Cheltuieli fixe totale (CF) Lei 12200 12500 1,02

9. Cheltuieli cu materii prime și

materiale

Lei 2000 2500 1,25

10. Cheltuieli cu mărfurile Lei 1500 1900 1,27

11. Cheltuieli cu salarii, indemnizații

(93.85 % din total)

Lei 14077.5 15016 1,07

12. Cheltuieli cu asigurări și protecție

socială (93.85 % din total)

Lei 14077.5 15016 1,07

13. Alte cheltuieli Lei 5000 7000 1,40

14. Cheltuieli variabile totale (CV) Lei 20000 22000 1,10

15. Total cheltuieli de exploatare (CT) Lei 100000 150000 1,50

16. Cifra de afaceri (CA) Lei 500000000 700000000 1,40

17. Producția totală (Qt) Tone 700 900 1,29

18. Costul fix unitar (Cf) Lei/buc. 0.0053 0.0059 1,11

19. Costul variabil unitar (Cv) Lei 0.025 0.035 1,40

20. Costul unitar total (Cu) Lei 0.031 0.033 1,06

Formulele utilizate în calculul indicatorilor sunt:

CF = Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe + Ajustări de valoare privind

imobilizările + Cheltuieli privind prestațiile externe + Cheltuieli cu alte taxe, impozite +

Cheltuieli cu salarii și indemnizații (6.15% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție

socială ( 6.15% din total), unde CF = Cheltuieli fixe.

CV = Cheltuieli cu materii prime și materiale + Cheltuieli cu mărfurile + Cheltuieli cu salarii

și indemnizații (93.85% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție socială ( 93.85% din

total) + Alte cheltuieli, unde CV = Cheltuieli variabile

CT = CF + CV, unde CT = Cheltuieli totale

, unde Cf = costul fix unitar iar Qt = producția totală.

, unde Cv = costul variabil unitar.

, unde Cu = costul unitar total.

În urma analizei se constată că indicele de creștere a cheltuielilor variabile (101.56%)

este mai mic decât indicele de creștere a cifrei de afaceri (111.93%), ceea ce arată că în jocul

rentabilității intră atât costurile variabile cât și cele fixe. Această situație este specifică

întreprinderilor mari care obțin economii de scară și înregistrează avantaje de experiență.

4.2 Metoda costului obiectiv

Metoda costului obiectiv a fost concepută ca un set de instrumente referitoare la

planificarea costurilor, managementul costului și controlul costului. Are ca obiectiv reducerea

costurilor printr-un proces continuu de îmbunătățire a tehnologiilor și a proceselor de fabricație.

Pentru îndeplnirea acestui obiectiv se impune cunoașterea diferitelor etape ale vieții unui produs

precum și analiza costurilor fiecărei faze în funcție de caracteristicile ei și de prețurile

previzibile.

Metoda caută răspuns la întrebarea: ”Care este aportul dintre costul maxim acceptat de

întreprindere și prețul maxim acceptat de piață?” să presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea segmentului de populație căruia i se adresează produsul

2. Stabilirea puterii de cumpărare a segmentului de consumatori

3. Stabilirea prețului de vânzare al produsului – prețul de piață previzibil este fixat la un nivel

care să permită întreprinderii obținerii unui segment de piață dorit și un volum de vânzări propus.

4. Stabilirea profitului întreprinderii – din prețul de piață previzibil se deduce o marjă de profit

țintă cu scopul de a se determina costul țintă.

5. Calcului costului maximal ca diferență între prețul de vânzare stabilit și profitul stabilit în

etapele anterioare.

6. Proiectarea produsului – odată identificat costul maximal, întreprinderea proiectează produsul

astfel încât să se încadreze în limitele acestuia și să aloce resursele înspre acele funcții ale

produsului dorite de clienții țintă.

Costurile țintă implică lucrul în sens invers, de la un preț de piață previzibil competitiv

spre un cost țintă la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de îndeplinit.

Principalii factori care sunt luați în considerare la formarea costului obiectiv sunt factorii

externi de piață. Astfel, se efectuează studii de piață după care este stabilit prețul de vânzare al

produsului, în funcție de gradul de atractivitate pentru cumpărători și preul practicat de

concurență.

Firma executa toate lucrarile necesare infiintarii culturilor, precum lucrarile de

intretinere, tratamente, recoltare.

Firma presteaza servicii de reparatii tractoare si utilaje agricole, reconditionari subansamble

motoare.

Societatea detine spatii pentru inchiriere, spatii ce pot fi utilizate pentru productie, depozitare ori

birouri.

Puterea de cumpărare a clienților este de 3000 lei/lună, cu un grad de îndatorare de maxim

30%;

Prețul de vânzare practicat de principalul concurent este egal cu prețul de piață determinat de

puterea de cumpărare a clientelei;

Pentru competitivitate, întreprinderea își propune să practice un tarif cu 10% mai redus

față de concurență, o marjă a profitului de 40% și o cotă de piață relativă de 75% pentru noul

produs.

Tabelul 4.2

Analiza costurilor de producție la S.C Agriban SRL prin metoda costului obiectiv

Nr.

Crt.

Indicator Simbol U. M. Valoare

1. Venitul mediu lunar Vm Lei 50000

2. Grad maxim de îndatorare Gi % 500

3. Preț de vânzare previzibil Pp Lei/buc. 100

4. Preț de vânzare – principalul concurent Pc Lei/buc. 110

5. Cantitate vândută – principalul concurent Qc Lei 90

6. Cifra de afaceri – principalul concurent CAc Lei 3000

7. Preț de vânzare final Pf Lei/buc. 95

8. Cantitate vândută Q Buc. 150

9. Cifra de afaceri previzionată CAp Lei 3500

10. Marja de profit unitară Mp Lei/buc. 5,4

11. Costul obiectiv Co Lei/buc. 8

12. Costuri totale CT Lei 1500

a) Cost proiectare CP Lei 150

b) Costuri generale CG Lei 180

c) Costuri variabile CV Lei 900

13. Cost variabil unitar Cv Lei/buc. 7

a) Cost variabil standard Cvs Lei/buc. 5

b) Cost variabil opțiuni suplimentare Cvo Lei/buc. 1,5

Productie

Agriban SRL produce si comercializeaza la pret de producator:

- grau

- orz

- orzoaica

- floarea soarelui

- porumb

- sfecla de zahar

- rapita

- lucerna

Prețul de vânzare previzibil a fost calculat după formula:

Prețul de vânzare al principalului concurent = Prețul de vânzare previzibil

Cifra de afaceri a principalului concurent a fost calculată după formula:

Prețul de vânzare final a fost calculat după formula:

Cifra de afaceri previzionată a fost calculată în raport cu cifra de afaceri a principalului

concurent, dat fiind faptul că întreprinderea și-a propus o cotă de piață relativă de 75%.

=> lei

Cantitatea vândută a fost calculată având cifra de afaceri previzionată și prețul de vânzare

final, astfel: bucăți.

Marja de profit unitară:

Costul obiectiv a fost calculat după formula:

Costurile totale au fost calculate după formula: , iar costurile variabile după

formula:

Costul variabil unitar a fost calculat după formula:

Costul variabil standard:

Costul variabil opțiuni suplimentare:

CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

Rezultatele întreprinderii se măsoară cu următorii indicatori: cifra de afaceri, producția

totală, valoarea adăugată și marja comercială.

5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale

5.1.1 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri exprimă forța de vânzare a unei întreprinderi măsurată prin totalitatea

încasărilor înregistrate ăntr-un an calendaristic. Forța de a vinde se formează pe piață și exprimă

capacitatea întreprinderii de a concura cu rivalii săi.

Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri este suma dintre contul Mărfuri și contul

Producția vândută. La cifra de afaceri se mai adaugă Subvențiile de exploatare încasate de

întreprindere.

Cifra de afaceri se analizează din punct de vedere al structurii (pe surse de formare – cât

la sută sunt mărfuri, cât la sută sunt produse, cât la sută sunt servicii), din punct de vedere al

factorilor de influență (prețul de vânzare și cantitățile vândute), din punct de vedere al evoluției

(al creșterii sau al scăderii de la un an la altul) și din punct de vedere al implicațiilor asupra

întreprinderii (dacă cifra de afaceri crește, înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde, este

performantă și în creștere, iar dacă cifra de afaceri scade, înseamnă că forța de a vinde este

erodată, întreprinderea devine neperformantă și determină șomaj).

Se întâlnesc următoarele tipuri de cifră de afaceri:

1. Cifra de afaceri totală (CAT), în care sunt incluse venituri din producția vândută, venituri din

mărfurile vândute și subvențiile.

2. Cifra de afaceri medie (CAm) este un raport între cifra de afaceri (CA) și producția vândută

(Qv)

, pv = prețul de vânzare

3. Cifra de afaceri marginală (CAmg) este un raport între variația cifrei de afaceri și variația

producției vândute

4. Cifra de afaceri critică (CAc) se calculează cu formula: ,

unde CF = costuri fixe, Rcv = rata costurilor variabile medii, Cv = costurile variabile medii.

5.1.2 Analiza marjei comerciale

Marja comercială exprimă forța întreprinderii de a specula piața.

În analiza marjei comerciale se calculează următorii indicatori:

1. Marja comercială (Mc): , unde M = mărfurile vândute, iar Cm = costul de

achiziție al mărfurilor.

2. Rata marjei comerciale (RMC): , unde CAT = cifra de afaceri totală.

În Tabelul 5.1 este prezentată analiza cifrei de afaceri și analiza marjei comerciale la

întreprinderea S.C Agriban SRL . Analiza s-a realizat pentru perioada 2011-2013, utilizând date

din contul de Profit și pierdere.

Tabelul 5.1

Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt.

Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză

2011 2012 2013

1. Cifra de afaceri totală CAT Lei 126254123 127564568 129731458

2. Venituri din producția vândută VQv Lei 6061542 6072581 6082547

3. Mărfuri vândute M Lei 40000 41000 41025

4. Subvenții S Lei 1000000 1000000 1000000

5. Producția vândută Qv Buc. 400000 420000 410000

6. Cifra de afaceri medie CAm Lei/buc. 15.15 14.45 14.83

7. Cifra de afaceri marginală CAmg Lei/buc. - 0.55 -0.99

8. Costuri fixe CF Lei 1000 1200 1250

9. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 965 1020 1050

10. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 16 15

11. Costul mărfurilor Cm Lei 9500 9600 9000

12. Marja comercială MC Lei 30500 31400 32025

13. Rata marjei comerciale RMC % 0.025 0.024 0.024

14. Cifra de afaceri critică CAc Lei 1025.6 1232.1 1249.1

În urma analizei cifrei de afaceri, se constată faptul că cifra de afaceri totală înregistrează

o creștere semnificativă de la an la an, ceea ce înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde,

este performantă și în creștere. Evoluția cifrei de afaceri este datorată creșterii veniturilor din

producția vândută și a celor din vânzarea mărfurilor. În ceea ce privește cifra de afaceri medie, se

observă că cel mai mare nivel al acesteia s-a înregistrat în anul 2011. În anul 2012, aceasta a

scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale, iar în anul 2013, cifra de afaceri medie se apropie

de nivelul anului 2011. Din analiza cifrei de afaceri critice, se constată că pragul de la care

întreprinderea înregistrează profit crește de la un an la altul, datorită creșterii valorii costurilor

fixe, dar și datorită fluctuațiilor prețului de vânzare (acesta înregistrând cea mai ridicată valoare

în anul 2011).

În urma analizei marjei comerciale, se constată că cel mai ridicat nivel al marjei

comerciale, respectiv al ratei marjei comerciale se înregistrează în anul 2012 (datorită veniturilor

din vânzarea mărfurilor ridicate și costului mărfurilor relativ scăzut) , în timp ce nivelul cel mai

scăzut se înregistrează în anul 2013 (datorită costului ridicat al mărfurilor).

5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate

5.2.1 Analiza producției totale

Producția totală exprimă forța tehnologică a unei întreprinderi și este formată din

producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.

Producția stocată cuprinde stocurile de magazie ale întreprinderii, evaluate la costul de

producție.

Producția imobilizată cuprinde toată producția consumată de întreprindere în scopuri

proprii și evaluatp la costul de producție.

Producția vândută este evaluată la prețul de vânzare.

În analiza producției se utilizează metode bazate pe teoria producției, respectiv analiza

producției pe termen scurt și pe termen lung.

Pe termen scurt, analiza producției ia în calcul resursele fixe (dotarea tehnologică și

capacitatea de producție) și resurse variabil (materii prime, forță de muncă, etc.). Pe termen scurt

se ridică următoarea întrebare: ”care este producția maximă care se poate realiza astfel încât

resursele de producție să fie utilizate optim din punct de vedere rehnic?”. Optimul tehnic se

obține atunci când produsul marginal al muncii este 0.

Produsul marginal al muncii (WmgM) se calculează după formula: , unde Q =

producția, iar M = muncă, muncitori.

Optimul economic se obține atunci când productivitatea muncii (WM) este maximă.

Productivitatea muncii se calculează cu formula: .

Pe termen lung se caută răspunsul la întrebarea: ”Care este combinația optimă se resurse

de muncă și capital pentru a obține producția scontată?”.

5.2.2 Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată este un indicator economic care exprimă capacitatea întreprinderii de a

produce efecte la propriul efort.

Valoarea adăugată (VA) se calculează ca diferență între producția exercițiului (Qex) și

consumul intermediar (Ci) - .

Consumul intermediar (Ci) este format din cheltuieli cu materii prime și materialele

consumabile, alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe (apă, energie), cheltuieli privind

prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare.

Valoarea adăugată este formată din salarii, impozite, dobânzi și amortizări.

În Tabelul 5.2 este prezentată analiza producției totale și analiza valorii adăugate la

întreprinderea S.C Agriban SRL pentru anul 2013, utilizând date din contul de Profit și pierdere.

Tabelul 5.2

Analiza producției și a valorii adăugate la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt.

Indicatori U. M. Anii de analiză

2011 2012

1. Mărfuri vândute Lei 41000 41025

2. Venituri din producția vândută Lei 6072581 6082547

3. Venituri din producția stocată Lei 10000 12000

4. Venituri aferente producției

imobilizate

Lei 1500 1700

5. Venituri aferente producției

totale (Qex)

Lei 15000 16000

6. Subvenții Lei 1000000 1000000

7. Alte venituri din exploatare Lei 1500 1600

8. Venituri financiare Lei 50000 50000

9. Venituri totale Lei 16150581 16163847

10. Costul mărfurilor (Cm) Lei 9600 9000

11. Consumul intermediar (Ci) Lei 19654 22596

12. Valoarea adăugată (VA) Lei

Consumul intermediar (Ci) 2013 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +

Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind

prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 268942 + 158316 + 363705 + 1519971 =

2310934 lei

Consumul intermediar (Ci) 2013 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +

Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind

prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 316693 + 194092 + 372302 + 1276359 =

2159446 lei

În urma analizei efectuate se constată faptul că veniturile aferente producției totale sunt

mai mari în anul 2012 comparativ cu anul 2013, iar valoarea consumului intermediar este mai

mare în anul 2013. Astfel se poate explica evoluția valorii adăugate de la un an la altul, fapt ce

confirmă că întreprinderea are forță de a vinde, este performantă și în creștere.

CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

Performanța înseamnă un succes, o realizare. În termeni econoic, a performa înseamnp a

realiza un obiectiv. Practica economică utilizează doi termeni: performanță financiară și

performanță economică. Performanța financiară cuprinde relațiile ce se crează în întreprindere

între cheltuieli, venituri și rezultate economice. Perfomanța economică cuprinde relațiile ce se

crează între economicitate, eficiență și eficacitate economică.

Analiza performanțelor întreprinderii se realizează în mod simplu prin analiza contului de

profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.

6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii S.C Agriban SRL

Contul de profit și pierdere reprezintă un tablou sintetic al activității financiare a

întreprinderii în care sunt prezentate toate rezultatele financiare.

În Tabelul 6.1 este prezentat contul de profit și pierdere, pentru perioada 2011-2013, al

întreprinderii S.C Agriban SRL

Tabelul 6.1

Contul de profit și pierdere al S.C Agriban SRL

Denumirea indicatorului Nr.

rd.

Exercițiul financiar

2011 2012 2013

1. Cifra de afaceri netă 01 12625415 12457125 12547861

Producția vândută 02 15000 17000 20000

Venituri din vânzarea mărfurilor 03 10000 11000 10500

2. Variația stocurilor pe produse finite 04 12500 13000 13125

3. Alte venituri din exploatare 05 1520 1500 1600

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 01+05)

06 1266443

1249962

1259308

4. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele

consumabile

07 1750 2000 2500

Alte cheltuieli materiale 08 6250 6500 6651

b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 09 3545 3654 3745

c) Cheltuieli privind mărfurile 10 1445 1520 1925

5. Cheltuieli cu personalul (rd. 12+13) 11 1800.4 1802.4 1856.8

a) Salarii și indemnizații 12 900.8 901.2 928.4

b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 13 900.8 901.2 928.4

6. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale

și necorporale (rd. 15-16)

14 1750 1960 2250

a.1) Cheltuieli 15 1000 1100 1250

a.2) Venituri 16 750 860 1000

6. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 17 2100 2500 2400

18-19)

b.1) Cheltuieli 18 1150 1860 1600

b.2) Venituri 19 950 640 800

7. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 21+22+23) 20 18600 18500 18700

7.1 Cheltuieli privind prestațiile externe 21 2600 2500 2700

7.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte

asimilate

22 1000 1000 1000

7.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate 23 15000 15000 15000

Ajustări privind provizioanele (rd. 25-26) 24 10000 10000 10000

- Cheltuieli 25 5000 5000 5000

- Venituri 26 5000 5000 5000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd.

07+08+09+10+11+14+17+20+24)

27 42240.4 48436.4 41027.8

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN

EXPLOATARE:

1262219

1245116

1255205

- Profit (rd. 06-27) 28 1262219

1245116

1255205

- Pierdere 29

8. Venituri din dobânzi 30 1000 1100 1200

Alte venituri financiare 31 50000 50000 50000

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 30+31) 32 51000 51100 51200

9. Cheltuieli privind dobânzile 33 5000 5100 5000

Alte cheltuieli financiare 34 1500 1500 1600

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.

33+34)

35 6500 6600 6600

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă)

- Profit (rd. 32-35) 36 44500 44500 44600

- Pierdere 37

10. Venituri extraordinare 38 1000 1000 1000

11. Cheltuieli extraordinare 39 500 500 500

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN

ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

- Profit (rd. 38-39) 40 500 500 500

- Pierdere 41

VENITURI TOTALE (rd. 06+32+38) 42 1271643

1250722

1264528

CHELTUIELI TOTALE (rd. 27+35+39) 43 49240.4 55536.4 48127.8

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ

- Profit 44 1266719

1245168

1259715

- Pierdere 45

12. Impozitul pe profit 46 2034629

2001156 2023245

13. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI

FINANCIAR

- Profit 47 1063256

1045053

1057391

- Pierdere 48

Pe baza contului de profit și pierdere rezultă următoarele grafice care reprezintă evoluția

principalilor indicatori, respectiv veniturile totale, cheltuielile totale și profitul.

În Figura 6.1 este prezentată evoluția veniturilor totale și a cheltuielilor totale în cei trei

ani de analiză. Se poate spune că, în cazul veniturilor totale, se înregistrează ușoare variații, în

timp ce cheltuielile totale înregistrează o creștere progresivă de la an la an.

6.2 Analiza rezultatelor financiare

Rezultatele financiare cuprind indicatorii de profit și pierdere (rezultatul financiar este

diferența dintre venituri și cheltuieli).

1. Rezultatul din exploatare (Re) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare (Ve)

și cheltuielile din exploatare (Che). Dacă are semn pozitiv, se numește profit din exploatare,

iar dacă are semn negativ, se numește pierdere din exploatare –

2. Rezultatul financiar (Rf) este egal cu diferența dintre veniturile financiare (Vf) și cheltuielile

financiare (Chf). Dacă are semn pozitiv, se numește profit financiar, iar dacă are semn

negativ, se numește pierdere financiară –

3. Rezultatul curent (Rc) se calculează ca diferență între rezultatul din exploatare (Re) și

rezultatul financiar (Rf). Exprimă activitatea curentă și obișnuită a întreprinderii –

4. Rezultatul extraordinar (Rextr) se calculează ca diferență între veniturile extraordinare

(Vextr) și cheltuielile extraordinare (Chextr). Dacă are semn pozitiv, se numește profit

extraordinar, iar dacă are semn negativ, se numește pierdere extraordinară –

5. Rezultatul brut al exercițiului (RBE) se calculează ca sumă între rezultatul din exploatare

(Re), rezultatul financiar (Rf) și rezultatul extraordinar (Rextr) sau ca sumă între rezultatul

curent (Rc) și rezultatul extraordinar (Rextr). Dacă este pozitiv, se numește profit brut, dacă

este negativ se numește pierdere brută – sau

6. Rezultatul net al exercițiului (RNE) se calculează ca diferență între rezultatul brut al

exercițiului (RBE) și impozitul pe profit (I) –

(RNE + Amortizări) – Provizioane = Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii (CAF)

CAF – Dividende = Autofinanțarea (AF)

Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată + Subvenții – Impozite – Cheltuieli

cu personalul

În Tabelul 6.2 este prezentat Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la

întreprinderea S.C Agriban SRL pentru perioada 2011-2013. Soldurile intermediare de gestiune

reprezintă etape succesive în formarea rezultatului final. Construcția indicatorilor se realizează

începând de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului, marja comercială) și finalizând cu cel

mai sintetic (rezultatul net al exercițiului).

Tabelul 6.2

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt. Indicatori (lei)

Anii de analiză Rata de evoluție

2011 2012 2013 ‘13/’11 ‘13/’12

1. Vânzări de mărfuri 10000 11000 10500 1,2 0.95

2. Costul mărfurilor vândute 9500 9600 9000 0,94 0.95

3. Marja comercială 30500 31400 32025 1,05 1.01

4. Producția vândută 400000 420000 410000 1,02 0.97

5. Variația producției stocate 1200 1100 1200 1 1.09

6. Producția imobilizată 1000 1000 1000 1 1

7. Producția exercițiului 402200 422100 412200 1,02 0.94

8. Consumuri intermediare 19241 19654 22596 1,17 1.14

9. Valoarea adăugată 14254.3 15555.4 16024.4 1,12 1.0310. Subvenții din exploatare

primite1000000 1000000 1000000 1 1

11. Impozite și taxe 1000 1000 1000 1 1

12. Cheltuieli cu personalul 1800.4 1802.4 1856.8 1,03 1.03

13. Excendentul brut de exploatare

1033400 1036399 1046896 1,01 1.01

14. Alte venituri de exploatare 1600 1500 1600 1 1.06

15. Alte cheltuieli de

exploatare

1000 1000 1000 1 1

16. Amortismente și provizioane

10000 10000 10000 1 1

17. Rezultatul de exploatare 1033399.

1036399 1046896 1,01 1.01

18. Venituri financiare 442700 464500 454725 1,02 0.97

19. Cheltuieli financiare 20241 20654 23596 1,16 1.14

20. Rezultatul financiar 422459 443846 431129 1,02 0.97

21. Rezultatul curent impozabil

610940.6 592553 615767 1,07 1.03

22. Venituri excepționale 1000 1000 1000 1,00 1

23. Cheltuieli excepționale 500 500 500 1,00 1

24. Rezultatul excepțional 500 500 500 1,00 1

25. Rezultatul brut al exercițiului

611440.6 593053 616267 1,07 1.03

26. Impozitul pe profit 97830.5 94888.5 98602.7 1,002 1.03

27. Rezultatul net al exercițiului

513610.1 498165 517664 1,007 1.03

28. Dividende 2500 2500 2500 1,00 1

29. Capacitatea de autofinanțare

501321 478164 500664 0,99 1.04

30. Autofinanțarea 498821 475664 498164 0,99 1.04

În urma analizei rezultatelor financiare se constată următoarele:

Excedentul brut de exploatare are semn negativ, ceea ce înseamnă că întreprinderea

înregistrează insuficiență brută de exploatare, datorită cheltuielilor ridicate cu personalul și a

faptului că întreprinderea nu încasează subvenții. Cea mai scăzută valoare a excedentului brut

de exploatare se înregistrează în anul 2012, iar cea mai ridicată, în anul 2013. Față de anul

2013, în anul 2013 EBE înregistrează o creștere de aproximativ 29 puncte procentuale, iar

față de anul 2012, creșterea este de aproximativ 76 procente. Aceste creșteri se datorează

evoluției favorabile a valorii adăugate și diminuării impozitelor și cheltuielilor cu personalul.

În cei trei ani de analiză, se înregistrează o scădere a rezultatului de exploatare. Atât

veniturile din exploatare, cât și cheltuielile din exploatare cresc, însă în cazul cheltuielilor,

creșterea este mai accentuată.

Rezultatul financiar se reduce de la an la an, pe fondul scăderii accentuate a veniturilor

financiare.

În cei trei ani de analiză, întreprinderea nu înregistrează nici venituri excepționale și nici

cheltuieli excepționale, deci rezultatul excepțional are valoarea zero.

Rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al exercițiului sunt în scădere de la an la an,

scădere datorată de evoluția nefavorabilă a rezultatului de exploatare și a celui financiar.

6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Agriban SRL

Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit în relația cu propriile

interese, respectiv în zona economică (în activitatea de producție). Performanța economică se

măsoară prin rate de performanță numite rate de profitabilitate și rate de rentabilitate.

Ratele de profitabilitate se formează în zona vânzărilor, respectiv în zona pieței și a

cifrei de afaceri. Se calculează:

1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (Pb) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu

100 - . Se consideră ca profitabilitatea este bună daca Rpb este mai mare de 10%.

2. Rata profitului net (Rpn) – raport întreprofitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu

100 - . Valoarea este bună dacă este mai mare de 5%.

3. Rata de rentabilitate a vânzărilor (Rrv) – raport între marja comercială (MC) și valoarea

mărfurilor vândute ( M), înmulțit cu 100 - .

În Tabelul 6.3 este prezentată analiza ratelor de profitabilitate la întreprinderea S.C

Agriban SRL pentru perioada 2011-2013

Tabelul 6.3

Analiza ratelor de profitabilitate la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt.

Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)

2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012

1. Cifra de afaceri (lei) 300.000.000 500.000.000 700000000 1,67 1,40

2. Mărfuri vândute (lei) 10000 11000 10500 1,10 0,95

3. Costul mărfurilor (lei) 9500 9600 9000 1,01 0,94

4. Marja comercială (lei) 30500 31400 32025 1,03 1,02

5. Rata de rentabilitate

a vânzărilor (%) 305 285.455 3050,94 1,07

6. Profitul brut (lei) 5000 4000 4500 0,80 1,13

7. Rata profitului brut

(%) 0.00396027 0.01124 0.011952,84 1,06

8. Profitul net (lei) 80 224 240 2,80 1,07

9. Rata profitului net

(%) 0.00063364 0.0018 0.001912,84 1,06

În urma analizei ratelor de profitabilitate se constată următoarele:

Rata profitului brut este în continuă scădere de la an la an, însă valorile sunt considerate

bune, situându-se peste pragul de 10%. Față de anul 2013, în anul 2012 rata profitului brut

înregistrează o scădere de aproximativ 42 puncte procentuale, iar față de anul 2012, în anul

2013, rata profitului brut scade cu 17 procente. Diminuările sunt datorate scăderii valorii

profitului brut în cei trei ani de analiză. Rata profitului net urmează același trend descendent,

cauzele scăderii fiind similare, însă valorile sunt considerate bune, situându-se deasupra

pragului de 5%.

Rata de rentabilitate a vânzărilor are valoare maximă în anul 2013, fiind de aproximativ 67%,

iar valoarea minimă în anul 2013 – 57.67%. Această scădere se datorează scăderii veniturilor

din vânzarea mărfurilor și a marjei comerciale de la an la an.

Ratele de rentabilitate se calculează pe domeniul de producție a întreprinderii și pe

domeniul de finanțare a producției și a vânzărilor.

a) Ratele de rentabilitate din domeniul producției

1. Rata de rentabilitate a cheltuielilor totale (RCT) – raport între profit (P) și cheltuieli totale

(CT), înmulțit cu 100 – .

2. Rentabilitatea activului total (RAT) – raport între profitul brut (Pb) și activul total (AT),

înmulțit cu 100 – .

Activul total este format din activul imobilizat, activul circulant și cheltuielile în avans.

b) Rate de rentabilitate din domeniul financiar

1. Rentabilitatea capitalului propriu (RKP) – raport între profit (P) și capitalul propriu (KP),

înmulțit cu 100 – .

2. Rentabilitatea capitalului total (RKT) – raport între profit (P) și capitalul total (KT), înmulțit

cu 100 –

În Tabelul 6.4 este prezentată analiza ratelor de rentabilitate la întreprinderea S.C

Agriban SRL pentru perioada 2011-2013. În urma analizei efectuate rezultă următoarele: rata de

rentabilitate a cheltuielilor totale este în scădere de la an la an (de la 32.82% la 14.98%), datorită

diminuării profitului net și creșterii cheltuielilor totale. Comparativ cu anul 2011, în anul 2012 se

înregistrează o scădere bruscă, de aproximativ 50%. Comparând valoarea din anul 2012 cu cea

din 2013, se poate spune că diminuarea valorii ratei de rentabilitate a cheltuielilor totale este mai

redusă – aproximativ 17 puncte procentuale; rata activului total înregistrează o scădere în cei trei

ani de analiză (datorită scăderii valorii activului total), valoarea maximă înregistrându-se în anul

2011; rata de rentabilitate a capitalului propriu, respectiv rata de rentabilitate a capitalului total

urmează același trend descendent, ca și indicatorii de mai sus, cauza fiind reprezentată tot de

scăderea valorii profitului.

Tabelul 6.4

Analiza ratelor de rentabilitate la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt

Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)

2011 2012 2013 2012/2011 2013/2011

1. Profit brut (lei) 53571 55952 49404 1,04 0,92

2. Profit net (lei) 45000 47000 41500 1,04 0,92

3. Cheltuieli totale (lei) 80 224 240 2,8 3

4. Activul imobilizat

(lei)

49240.4 55536.4 48127.8 1,12 0,97

5. Activul circulant (lei) 5000 5650 7025 1,13 1,40

6. Cheltuieli în avans

(lei)

10000 11000 12000 1,1 1,2

7. Activul total (lei) 5000 5250 4500 1,05 0,9

8. Capital propriu (lei) 20000 21900 23525 1,09 1,17

9. Capital total (lei) 50000 50000 50000 1,00 1,00

10. Rata de rentabilitate a 20759.6 16363.6 25397.2 0,78 1,22

cheltuielilor totale (%)

11. Rentabilitatea activului total (%) 91.3883721 84.6292 86.2287 0,92 0,92

12. Rentabilitatea capitalului propriu (%)

225 214.612 176.4080,95 0,78

13. Rentabilitatea capitalului total (%) 90 94 83 1,04 0,94

216.767182 287.223 163.404 1,32 0,75

6.4 Analiza sănătății întreprinderii

Sănătatea întreprinderii este dată de relațiile ce se crează între structura financiară,

valoarea patrimonială a întreprinderii și riscul general.

Analiza sănătății este dată de analiza structurii financiare, a valorii patrimoniale și a

riscului general.

6.4.1 Analiza structurii financiare

O întreprindere este formată din active, capitaluri proprii și datorii. Activele sunt bunuri

economice (terenuri, clădiri, mașini, materii prime, etc.), capitalurile proprii sunt bani în cont sau

bani în proprietate, iar datoriile sunt credite pe termen scurt sau lung, împrumuturi, obligații,

angajamente.

Activele, capitalurile proprii și datoriile formează bilanțul întreprinderii.

Din acest punct de vedere, analiza structurii financiare este o analiză de bilanț, fie pe

orizontală, fie pe verticală.

Pe verticală, bilanțul întreprinderii cuprinde:

1. Activul imobilizat (imobilizări corporale, necorporale și financiare)

2. Active circulante (stocuri, creanțe, lichidități în cont, investiții financiare pe termen scurt)

3. Cheltuieli în avans

4. Raportul dintre activele circulante și datoriile curente (datorii pe termen scurt, provizioane și

venituri în avans)

5. Activul curent (activul circulant plus cheltuielile în avans)

6. Provizioane (cheltuieli calculate pentru a acoperi eventuale riscuri)

7. Amortizări (valoarea anuală a uzurii capitalului tehnic)

8. Cheltuieli sau venituri asimilate (asimilat ≈ subvenție)

9. Venituri în avans (încasări pentru produse nevândute)

La nivelul întreprinderii, activele, capitalurile și datoriile sunt:

1. Activul total (AT) = Activul imobilizat (AI) + Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans

(Ch. Av)

2. Activul curent (AC) = Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans (Ch. Avans)

3. Datorii curente (DC) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Provizioane (P) + Venituri în avans

(V avans)

4. Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Datorii pe termen lung (DTL)

5. Capitalul angajat (KA) = Capitalul propriu (KP) + Capitalul împrumutat (KÎ)

6. Capitalul împrumutat (KÎ) = DTL

7. Capitalul permanent (Kp) = KA + Subvenții pentru investiții (Sinv.)

Analiza pe verticală se completează cu studiul ratelor de active și al ratelor de pasive.

Ratele de active (calculate ca raport între un post de activ și activul total):

1. Rata imobilizărilor totale (RIT): - arată cât la sută din capitalul întreprinderii

este imobilizat în mijoace fixe.

2. Rata activului curent (RAC): - reprezintă partea mobilă a întreprinderii care,

prin rotație, determină profit.

3. Rata stocurilor (RS): , S = stocuri

4. Rata creanțelor (RC): , C = creanțe

5. Rata disponibilităților financiare (RDF):

Ratele de pasive (calculate ca raport între un post de pasiv și pasivul total – PT):

1. Rata capitalului propriu (RKP): - trebuie să aibă valori mai mari de 40%.

2. Rata datoriilor totale (RDT): - exprimă gradul de îndatorare a întreprinderii,

nu trebuie să fie mai mare de 60%.

3. Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS): - indicatorul trebuie să fie mai

mic de 10% din cifra de afaceri.

4. Rata datoriilor pe termen lung (RDTL): - indicatorul trebuie să fie mai

mic de 50% din activul total.

5. Rata veniturilor în avans(RVav):

În tabelul 6.5 este prezentată analiza bilanțului pe verticală la întreprinderea S.C Agriban

SRL, pentru perioada 2011-2013.

Tabelul 6.5

Analiza bilanțului pe verticală la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt.

Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)

2011 2012 2013 2012/2011 2013/2012

1. Activul imobilizat 5000 5650 7025 1.40 1.242. Activul circulant 10000 11000 12000 1.2 1.093. Cheltuieli în avans 5000 5250 4500 0.9 0.854. Activul total 20000 21900 23525 1.17 1.075. Activul curent 10000 11000 12000 1.2 1.096. Datorii pe termen scurt 5000 5000 5000 1 1

7. Provizioane 10000 10000 10000 1 1

8. Venituri în avans 15000 16650 19025 0.27 0.219. Datorii curente 30000 31650 34025 2.27 2.2110. Datorii pe termen lung 50000 35000 36000 0.72 1.0211. Datorii totale 55000 40000 41000 1.72 2.0212. Capital propriu 50000 50000 50000 1 113. Capital împrumutat 50000 35000 36000 0.72 1.0214. Capitalul angajat 100000 85000 86000 1.72 2.0215. Subvenții pentru

investiții

1000000 1000000 1000000 1 1

16. Capital permanent 1100000 1085000 1086000 0.98 1.0017. Stocuri 15000 10000 15000 1 1.5

18. Creanțe 20000 15000 17000 0.85 1.1319. Contul Casa 25000 20000 18000 0.72 0.920. Capitalul total 60000 45000 40000 0.66 0.8821. Rata imobilizărilor

totale 25 25.7991 29.8618 119.44 115.74

22. Rata activului curent 50 50.2283 51.0096 102.01 101.55

23. Rata stocurilor 75 45.6621 63.762 85.01 139.6324. Rata creanțelor 100 68.4932 72.2635 72.26 105.5047825. Rata disponibilităților

financiare 125 91.3242 76.5143 61.21 83.78

26. Rata capitalului propriu 83.333333 111.111 125 150 112.5

27. Rata datoriilor totale 91.666666 88.8889 102.5 258 228.2128. Rata datoriilor pe

termen scurt 9.0909090 12.5 12.1951 58.13 49.29

29. Rata datoriilor pe termen lung 90.909090 87.5 87.8049 41.86 50.70

30. Rata veniturilor în avans 27.272727 41.625 46.4024 16.06 10.70

Analiza pe orizontală a bilanțului

O întreprindere este formată, pe orizontală, din nevoi și resurse pentru satisfacerea

nevoilor. Nevoile se numesc active, iar resursele se numesc pasive. O parte din nevoi sunt

permanente și se numesc imobilizate, iar o parte sunt temporare și se numesc curente. O parte din

resurse sunt permanente și formează capitalul permanent, iar o parte sunt temporare și formează

pasivul curent.

Analiza pe orizontală a bilanțului se realizează comparând activul imobilizat și capitalul

propriu.

În tabelul 6.6 este prezentată analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Agriban

SRL pentru perioada 2011-2013.

Tabelul 6.6

Analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Agriban SRL

Nevoi (lei) Anii de analiză Resurse (lei) Anii de analiză2011 2012 2013 2011 2012 2013

PER

Imobilizări necorporale

5000 6500 7500 Capital propriu 50000 50000 50000

Imobilizări corporale

7500 6500 6000

Imobilizări financiare

2500 3000 3000 Datorii pe termen lung

50000 35000 36000

Active circulanteStocuriCreanțeDisponibil în contPlasamente pe termen scurt

1500020000250005000

1000015000200005000

1500017000180005000

Pasiv circulantDatorii pe termen scurtProvizioane

500010000

Cheltuieli în avans

5000 5250 4500 Venituri în avans

15000 16650 19025

TOTAL 70000 55250 59500 TOTAL 30000 31650 34025

Activele circulante și cheltuielile în avans formează activul curent:

AC (2011) = 70000

AC (2012) = 55250

AC (2013) = 59500

Pasivul circulant și veniturile în avans formează pasivul curent:

PC (2011) = 30000

PC (2012) = 31650

Analiza pe orizontală se realizează comparând activul imobilizat și capitalul propriu.

Diferența dintre capitalul propriu și activul imobilizat se numește fond de rulment sau capital

de lucru. Fondul de rulmen are sens de masă tampon de finanțare a unui dezechilibru sau a unei

nevoi. Capitalul de lucru are sens de identificare a unei surse de finanțare.

Fondul de rulment finanțează activul curent.

Diferența dintre activul curent și pasivul curent se numește fond de rulment.

În tabelul 6.7 este prezentată analiza fondului de rulment la întreprinderea SC Agriban

SRL în perioada 2011-2013,

Tabelul 6.7

Analiza fondului de rulment la S.C Agriban SRL

Anii de

analiză

Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)

FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)

2011 35000 40000

2012 34000 23600

2013 33500 25475

În urma analizei fondului de rulment, se constată că valoarea acestuia crește de la an la

an, deci întreprinderea are la dispoziție o masă monetară tampon din ce în ce mai mare ce poate

prelua un eventual șoc. În acest caz, întreprinderea este stabilă, autonomă și sănătoasă.

În practica economică, pe lângă indicatorul fond de rulment se mai utilizează următorii

indicatori:

1. Nevoia de fond de rulment (NFR), calculată cu relația: (AC – Disponibilități) – (PC – DTL)

2. Trezoreria netă (TN), calculată cu relația: TN = FR - NFR

3. Fluxul de trezorerie – cash flow (FT)

Analiza acestora este prezentată în Tabelul 6.8.

Tabelul 6.8

Analiza nevoii de fond de rulment și a trezoreriei nete la S.C Agriban SRL

Nr. Crt.

Indicator(Lei)

Anii de analiză2011 2012 2013

1. Activul curent 70000 55250 595002. Disponibilități 25000 20000 180003. Pasivul curent 30000 31650 340254. Datorii pe termen lung 50000 35000 360005. Nevoia de fond de rulment 65000 38600 395256. Fondul de rulment 75000 57600 589757. Trezoreria netă 10000 19000 19450

În urma analizei se constată că indicatorul nevoia de fond de rulment înregistrează o

creștere progresivă în cei trei ani de analiză, evoluție datorată creșterii valorilor tuturor

elementelor care intră în relația de calcul. Trezoreria netă urmează același trend ascendent și

exprimă masa monetară rămasă în casa unitații la dispoziția antreprenorului pentru a putea fi

folosită în viitorul apropiat.

Analiza pe orizontală se completează cu analiza ratelor de solvabilitate și a celor de

rentabilitate.

Ratele de solvabilitate

Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și plăti toate obligațiile la scadență.

Practic, exprimă echilibrul și seriozitatea întreprinderii.

Solvabilitatea poate fi calculată în termeni de rate de îndatorare sau în termeni de

lichiditate.

A. În termeni de rate de îndatorare se calculează:

Solvabilitatea generală (SG): sau . Dacă valorile depășesc

30%, întreprinderea poate avea probleme de solvabilitate. La întreprinderea S.C Casa de

Bucovina – Club de Munte S.A, KP = KT.

B. În termeni de lichiditate se calculează:

Solvabilitatea generală (SG): . Dacă raportul este 1, întreprinderea este solvabilă.

Solvabilitatea intermediară (SI): , S = stocuri. Valoarea este bună dacă

indicatorul este mai mare de 0,8.

Solvabilitatea imediată (SIm): , C = creanțe. Valoarea este bună dacă este

mai mare de 0,3.

Ratele de lichiditate

Lichiditatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și transforma activele în bani. Se

calculează:

Lichiditatea generală (LG): , trebuie să aibă valoarea mai mare de 2.

Lichiditatea intermediară (LI), numită și testul acid: , trebuie să aibă valoarea

mai mare de 1.

Lichiditatea imediată (LIm): , trebuie să aibă valoarea mai mare de 0,5.

În Tabelul 6.9 este prezentată analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la

întreprinderea S.C Agriban SRL, pentru perioada 2011-2013.

Tabelul 6.9

Analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la S.C Agriban SRL

Nr.

Crt.

Indicatori Anii de analiză

2011 2012 2013

1. Datorii totale (lei) 55000 40000 410002. Capital total/Capital propriu (lei) 50000 50000 500003. Activ curent (lei) 70000 55250 59500

4. Pasiv curent (lei) 30000 31650 34025

5. Stocuri (lei) 15000 10000 150006. Creanțe (lei) 20000 15000 17000

În termeni de rate de îndatorare

7. Solvabilitatea generală (%) 233 174 174

În termeni de lichiditate

8. Solvabilitatea generală 2.33 1.74 1.74

9. Solvabilitatea intermediară 1.83 1.42 1.31

10. Solvabilitatea imediată 1.16 0.95 0.80

11. Lichiditatea generală 2.33 1.74 1.74

12. Lichiditatea intermediară 1.83 1.42 1.31

13. Lichiditatea imediată 1.16 0.95 0.80

În urma analizei ratelor de rentabilitate și a celor de solvabilitate, se poate spune că

acestea au valori bune și foarte bune. Solvabilitatea generală, calculată în termeni de rate de

îndatorare are valori cuprinse între 0,94% și 1,98%, ceea ce indică faptul că întreprinderea nu are

probleme de solvabilitate, deci are capacitatea de a-și plăti toate obligațiile la scadență. Calculate

în termeni de lichiditate, valorile indicatorilor de solvabilitate (generală, intermediară și

imediată) se situează cu mult peste limitele de admisibilitate (1, 0,8 și 0,3). În ceea ce privește

ratele de lichiditate (generală, intermediară și imediată), se constată că valorile acestora depășesc

cu mult limitele (2, 1, respectiv 0,5). În acest sens se poate spune că întreprinderea nu ar

întâmpina dificultăți în cazul în care și-ar transforma activele în bani.

6.4.2 Analiza valorii patrimoniale

Analiza valorii patrimoniale presupune analiza bilanțului contabil din punct de vedere

patrimonial.

Patrimonial, o întreprindere este formată din drepturi de proprietate și creanțe (numite

activ) și obligații, respectiv angajamente (numite pasiv). Relația dintre activul patrimonial privit

ca un drept și pasivul patrimonial privit ca o obligație formează capacitatea întreprinderii de a fi

rentabilă și lichidă. Rentabilitatea și lichiditatea determină stabilitatea întreprinderii, respectiv un

echilibru relativ între valoarea netă a întreprinderii și capacitatea acesteia de a produce efecte.

Valoarea netă a întreprinderii, numită și activ net sau patrimoniu net se formează fie în

prețuri contabile, fie în capacitatea de a produce randamente.

1. Când evaluarea se face în prețuri contabile, activul net (AN) se calculează ca diferență între

activul total (AT) și datorii totale (DT).

2011: AN =

2012: AN =

2013: AN =

Activul net are importanță pentru creditori în sensul că vor credita întreprinderea în limita

capitalului cu valoare din activul net.

2. În termeni de randament, activul net se calculează capitalizând profitul sau dividendele

întreprinderii.

Rata de capitalizare (RC) reprezintă:

- rata medie de fructificare netă a unui capital într-o țară dată – în UE este de aproximativ 3%;

- rata medie de degradare a unei valori într-o țară dată – în UE este de aproximativ 5%.

În Tabelul 6.10 este prezentată analiza valorii patrimoniale la întreprinderea S.C Agriban

SRL, pentru perioada 2011-2013, în care activul net este calculat în termeni de randament.

Dividende:

2011: 1171377 lei

2012: 0 lei

2013: 1506056 lei

Profit:

2011: 1463674

2012: 859195

2013: 792059

Tabelul 6.10

Analiza valorii patrimoniale la S.C Agriban SRL

Anii de

analizăRC = 3% RC = 5% RC = 3% RC = 5%

2011 83333.3 50000 1500000 900000

2012 83333.3 50000 1566666.7 940000

2013 83333.3 50000 1383333.3 830000

Analiza patrimonială a întreprinderii dă informații despre valoarea reală a acesteia pe

piață. Această analiză se completează cu studiul ratelor de solvabilitate, de lichiditate, de active

și de pasive, calculate la sub-subcapitolul 6.4.1.

Tabelul 6.11

Prezentarea ratelor de solvabilitate, lichiditate, a ratelor de active și a celor de pasive

Nr.

Crt.

Indicator Anii de analiză

2011 2012 2013

1. Activul imobilizat 15000 16000 16500

2. Activul circulant 70000 55250 595003. Cheltuieli în avans 5000 5250 45004. Activul total 20000 21900 235255. Activul curent 10000 11000 120006. Datorii pe termen scurt 5000 5000 50007. Provizioane 10000 10000 10000

8. Venituri în avans 15000 16650 190259. Datorii curente 30000 31650 3402510. Datorii pe termen lung 50000 35000 3600011. Datorii totale 55000 40000 4100012. Capital propriu 50000 50000 5000013. Capital împrumutat 50000 35000 3600014. Capitalul angajat 100000 85000 8600015. Subvenții pentru investiții 1000000 1000000 100000016. Capital permanent 1100000 1085000 108600017. Stocuri 15000 10000 1500018. Creanțe 20000 15000 1700019. Contul Casa 25000 20000 1800020. Capitalul total 60000 45000 4000021. Rata imobilizărilor totale 25 25.7991 29.861822. Rata activului curent 50 50.2283 51.009623. Rata stocurilor 75 45.6621 63.76224. Rata creanțelor 100 68.4932 72.263525. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.514326. Rata capitalului propriu 83.33 111.11 125

27. Rata datoriilor totale 91.66 88.88 102.528. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09 12.5 12.1929. Rata datoriilor pe termen lung 90.90 87.5 87.8030. Rata veniturilor în avans 27.27 41.62 46.4031. Rata imobilizărilor totale 25 25.79 29.8632. Rata activului curent 50 50.22 51.0033. Rata stocurilor 75 45.66 63.7634. Rata creanțelor 100 68.49 72.2635. Rata disponibilităților financiare 125 91.3242 76.514336. Rata capitalului propriu 83.33 111.11 12537. Rata datoriilor totale 91.66 88.88 102.538. Rata datoriilor pe termen scurt 9.09 12.5 12.1939. Rata datoriilor pe termen lung 90.90 87.5 87.8040. Rata veniturilor în avans 27.27 41.625 46.40

6.4.3 Analiza riscului

Riscul reprezintă un eveniment aleatoriu cu carecter distructiv. La nivel de întreprindere

importante sunt:

a. riscul economic;

b. riscul financiar;

c. riscul de faliment.

a. Riscul economic cuprinde variabilele din doemniul producției care dezintegrează

obiectivele întreprinderii (este practic riscul tehnologic, riscul de aprovizionare, alte riscuri din

domeniul producției).

Analiza riscului economic are la bază relația cost – volum – profit. Punctul de plecare

este pragul de rentabilitate, punctul în care toate cheltuielile sunt acoperite de volumul

producției, iar profitul este zero.

Pragul de rentabilitate (PR) se calculează ca raport între cheltuielile fixe și diferența

dintre prețul variabil unitar (Pv) și costul variabil unitar (Cv), exprimate în lei: .

Analiza riscului economic se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de

afaceri față de pragul de rentabilitate cu formula: .

Analiza riscului economic presupune și analiza flexibilității profitului în raport cu

oscilația cifrei de afaceri – se caută răspunsul la întrebarea ”cu cât crește sau scade profitul dacă

cifra de afaceri se modifică cu 1%?”.

b. Riscul financiar cuprinde variabilele distructive din zona de finanțare a întreprinderii.

Spre deosebire de analiza riscului economic, în analiza riscului financiar, pragul de rentabilitate

se calculează introducând și valoarea dobânzilor (D): .

Analiza riscului financiar se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de afaceri

față de pragul de rentabilitate cu formula: .

În Tabelul 6.12 este prezentată analiza riscului economic și financiar la întreprinderea

S.C Agriban SRL pentru perioada 2011-2013.

Tabelul 6.12

Analiza riscului economic și financiar la S.C Agribsn SRL

Nr.

Crt.

Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză

2011 2012 2013

1. Costuri fixe CF Lei 7.5 7.5 7.5

2. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 3 3.45 3.2

3. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 15 15 14.5

4. Dobânzi D Lei 1000 1000 1000

5. Pragul de rentabilitate PR Lei 118.52 107.18 134.335. Cifra de afaceri CA Lei 300000000 500000000 700000000

6. Indicatorul de poziție al cifrei

de afaceri față de pragul de

rentabilitate

α %

100.000 100.001 100.001

Datorită faptului că valoarea dobânzilor este 0 în toți cei trei ani de analiză, pragul de

rentabilitate este același pentru ambele forme de risc.

Cu cât cifra de afaceri a întreprinderii este la o distanță mai mare în sens pozitiv de pragul

de rentabilitate, cu atât întreprinderea este mai departe de risc. Întreprinderea S.C Agriban SRL

înregistrează valori ale indicatorului de poziție mai mari de 99%, ceea ce înseamnă că

întreprinderea are risc economic și financiar scăzut.

c. Riscul de faliment este numit și risc de solvabilitate sau risc de insolvabilitate. Este

legat direct de solvabilitatea întreprinderii, respectiv de capacitatea acesteia de a-și plăti datoriile

la timp.

Analiza riscului de faliment presupune:

1. metode bazate pe analiza bilanțului patrimonial

2. metode bazate pe scorul înregistrat de întreprinderi

3. metode bazate pe analiza funcțională a riscului

Metodele bazate pe analiza bilantului patrimonial presupun analiza fondului de rulment și

a ratelor de solvabilitate. Analiza riscului de faliment prin prisma fondului de rulment are la bază

teoria conform căreia din partea permanentă a întreprinderii trebuie să rezulte o masă la

dispoziția antreprenorului care să finanțeze întreg activul circulant.

Tabelul 6.13

Analiza fondului de rulment la S.C Agriban SRL

Anii de

analiză

Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)

FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)

2011 35000 40000

2012 34000 23600

2013 33500 25475

Așa cum s-a prezentat și în subcapitolele anterioare, fondul de rulment are valori ridicate,

ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate finanța interesele temporare din capitalurile proprii

și este departe de riscul de faliment.

Analizând riscul de faliment prin prisma fondului de rulment funcțional (cu sens de sursă

de formare), se constată faptul că fondul de rulment al întreprinderii S.C Agriban SRL are are

ca sursă de formare capitalul propriu, deci nu înregistrează risc de faliment.

CAPITOLUL 7. CONCLUZII

La S.C. Agriban SRL . există o situaţie favorabilă a echilibrului financiar, ceea ce constituie un puct forte pentru companie. De asemenea, dispune de o solvabilitate mare, iar politica de marketing este una agresivă, ceea ce a dus la creşterea cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă.

Nivelul şi dinamica cifrei de afaceri sunt influenţate de o serie de factori naturali, tehnico-organizatorici, economici, structurali.

In economia ţării noastre, în prezent, se pune problema modernizării şi retehnologizării, stimulată de relaţiile de proprietate privată şi de acţiunea legilor economiei de piaţă, creându-se condiţiile favorabile pentru creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice, asigurând integrarea în economia de ţărilor europene dezvoltate.

Căile principale de creştere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calităţii produselor, perfecţionarea metodelor de marketing.

Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de creştere a productivităţii muncii, de economisire a muncii vii şi materiale în fiecare întreprindere.

Promovarea metodelor moderne de management reprezintă o cale importantă de sporire a producţiei şi a cifrei de afaceri, ea realizându-se pe trei laturi principale : perfecţionarea metodelor de conducere, perfecţionarea managementului producţiei şi perfecţionarea organizării muncii.

Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranziţiei, caracterizată prin schimbări rapide şi, uneori, imprevizibile ale cererii de mărfuri, ale raportului cerere-ofertă, ale nivelului preţului etc., impun cunoaşterea aprofundată a mecanismului pieţei.

In acest context, devine esenţială orientarea întregului management spre creşterea capacităţii de adaptare a firmei la fluctuaţiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor strategiilor realizării funcţiei obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerinţelor de consum şi maximizarea, pe această cale a profitului.

SC Agriban SRL îşi propune prin programele de marketing o readaptare a opţiunilor strategice ale firmei şi elaborarea unor politici – răspuns adecvate pieţei actuale române din domeniul panificaţiei.

Fundamentarea obiectivelor strategice reprezintă o atribuţie esenţială permanentă a managementului firmei.

Mutaţiile intervenite în ultimul timp în conjunctura economică impun anumite corecţii în eşalonarea opţiunilor strategice elaborate în anii anteriori.

SC Agriban SRL şi-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activităţii de producţie, creşterea vânzărilor, precum şi dezvoltarea sistemului de instruire şi motivare a personalului. Acest obiectiv este esenţial pentru redresarea economică a firmei şi presupune printre altele :

- Definitivarea, aprobarea, eşalonarea şi punerea în aplicaţie a programului de restructurare economică a firmei. Scopul principal îl constituie îmbunătăţirea structurii costurilor de producţie, respectiv scăderea cheltuielilor convenţional constante, îmbunătăţirea eficienţei economice şi creşterea competitivităţii comerciale. Se va avea în vedere îmbunătăţirea funcţională şi reducerea costurilor structurii organizatorice.

- Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacităţilor de producţie disponibilizate şi care nu vor putea fi valorificate prin vânzare ;

- Dezvoltarea activităţii de marketing ;- Elaborarea unui program de asigurare a personalului de înaltă calificare în activităţi

deficitare;- Identificarea de parteneri credibili care să participe la finanţarea principalelor obiective

strategice.O altă strategie de creştere a cifrei de afaceri a S.C. Agriban SRL ar fi ridicarea calităţii

produselor.Calitatea reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utilităţi cărora

le sunt destinate. Ea se formează în procesul de concepţie şi execuţie şi se verifică în cel de consumare a bunurilor şi serviciilor.

In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptată ideea că o calitate competitivă se construieşte pe tot parcursul procesului de proiectare, execuţie şi realizare (desfacere) a produselor, controlul final confirmând-o sau infirmând-o, fără mari posibilităţi de a o mai influenţa.

Mecanismul îmbunătăţirii calităţii în economia de piaţă este format, pe de o parte, sub acţiunea concurenţei, iar pe de altă parte, sub cea a statului, prin modalităţi variate, inclusiv legislative, care vizează cu precădere protecţia consumatorului.

Nivelul calităţii se reflectă nemijlocit în cifra de afaceri prin volumul vânzărilor şi preţ. Prin raportarea la piaţă, producţia se împarte în producţie de calitate superioară, de nivel concurenţial şi cu nivel calitativ satisfăcător.

Imbunătăţirea calităţii producţiei se reflectă în mod favorabil asupra principalilor indicatori ai performanţei economico-financiare prin volumul producţiei şi preţul de vânzare sau numai prin volumul sau preţul de vânzare în funcţie de nivelul calităţii şi poziţia pe piaţă.

Astfel de indicatori care intră sub incidenţa îmbunătăţirii calităţii sunt : profitul, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, rentabilitatea capitalului permanent sau propriu, profitul pe un salariat, eficienţa utilizării mijloacelor fixe, cifra de afaceri.