STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

1

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILAA MUNICIPIULUI CAREI

2016-2020

CareiMartie 2016

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

2

DEFINITII SI ABREVIERI

Balanţă energetică

Analiza ce reprezintă, într-un cadru coerent, toate cantităţile de energie produse, transformate,

transportate şi consumate într-o zonă geografică şi într-o perioadă de timp dată; aceste cantităţi

de energie sunt exprimate în aceeaşi unitate de măsură, pentru a putea fi comparate şi însumate.

Biomasă

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură,

inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea

biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. Biomasa este resursa regenerabilă cea mai

abundentă de pe planetă incluzând toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale

organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea

focului.

Biodiesel

Biodieselul este un combustibil asemănător cu dieselul, dar care nu este derivat din petrol, ci din

uleiuri vegetale şi grăsimi animale. Motoarele actuale diesel pot folosi combustibili biodiesel fără

a fi necesare modificări structurale. Biodieselul este un combustibil mai eficient din punct de

vedere al emisiilor de CO2 decât dieselul pe bază de petrol şi nu se limitează la automobile, fiind

utilizat şi de trenuri şi avioane.

Bioetanol

Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimică fiind aceeaşi cu cea a alcoolului etilic

găsit în băuturile spirtoase. Bioetanolul este folosit ca o alternativă la benzină, în amestecuri de

proporţii diferite cu aceasta sau în stare pură. Planurile viitoare prevăd creşterea ponderii

bioetanolului, în vederea reducerii emisiilor de gaze ce creează efectul de seră.

Biogaz

Biogazul este gaz produs prin descompunerea materiei organice (reziduri animale şi vegetale,

deşeuri menajere etc.) în absenţa oxigenului. Componentele principale ale biogazului sunt

metanul şi dioxidul de carbon. Metanul din biogaz permite utilizarea acestuia pe post de

combustibil, fiind una din sursele de energie regenerabile.

Centrale eoliene

Impropriu denumite, centralele eoliene sunt de fapt ferme formate din mai multe turbine eoliene,

conectate împreuna la reţeaua de distribuţie a curentului electric.În componenta unei centrale

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

3

eoliene nu intră doar turbinele eoliene, ci şi redresoarele de curent, transformatoarele şi

corectoarele factorului de putere. Amplasarea centralelor eoliene trebuie să ţină cont de valoarea

vântului în regiune, preţul terenului, impactul vizual asupra structurilor din vecinătate şi

apropierea de reţeaua de distribuţie a curentului electric.

Centrale geotermale

Centralele geotermale au ca scop unic captarea energiei geotermale emisă de Pământ. Principiul

de funcţionare este simplu. Se injectează prin crăpături apa sub presiune la câţiva kilometri

adâncime, în zonele calde ale scoarţei terestre. Apa iese pe altă parte încălzită sub formă de

aburi, care sunt apoi transformaţi în electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei răcite. Printre

dezavantajele centralelor geotermale se numără creşterea instabilităţii solului din zonă, putând fi

cauzate chiar şi cutremure de intensitate redusă.

Certificat verde

Este documentul care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie şi livrată în reţea. Certificatele verzi se tranzacţionează separat faţă de

energia produsă, câştigurile din vânzarea acestora reprezentând o stimulare a producătorilor din

surse regenerabile de energie. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze un anumit număr de

certificate verzi anual, încurajând astfel acest tip de producători.

Conservarea energiei

Totalitatea activităţilor orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de

extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribuţie şi consum al acestora, precum

şi spre atragerea în circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei

include trei componente esenţiale: utilizarea eficientă a energiei, creşterea eficienţei energetice şi

înlocuirea combustibililor deficitari.

Creşterea eficienţei energetice

Îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament

şi/sau economice.

Energie

Toate formele comerciale de energie disponibile şi de resurse energetice, incluzând energia

electrică, gazul natural, inclusiv gazul natural lichefiat şi gazul petrolier lichefiat, şi orice

combustibil utilizat pentru încălzire şi răcire, inclusiv pentru încălzirea în sisteme centralizate de

alimentare cu energie termică şi aer condiţionat, cărbunii şi lignitul, turba, combustibilul pentru

transport, excluzând combustibilul pentru aviaţie şi depozitele străine de combustibil, şi biomasa,

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

4

aşa cum este definită în Hotărârea Guvernului nr. 443/2003, privind promovarea producţiei de

energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare.

Energie regenerabilă

Se referă la forme de energie produse prin transferul energiei rezultate din procese naturale

regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor

biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee.

Sursele de energie nereînnoibile includ energia nucleară, precum şi energia generată prin arderea

combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul, cărbunele şi gazele naturale. Aceste resurse sunt, în

chip evident, limitate la existenţa zăcămintelor respective şi sunt considerate în general ne-

regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eoliană, energia solară,

energia apei, energia mareelor, energia geotermică, energie derivată din biomasă: biodiesel,

bioetanol, biogaz. Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea

curentului electric.

Energie solară

Energia solară este una din cele mai sigure surse de energie regenerabilă alături de cea

geotermală, puterea valurilor si biomasa. Tehnicile de captare a energiei solare permit

transformarea acesteia în electricitate, încălzire şi chiar alimentarea avioanelor. Principalele

metode de captare a energiei solare sunt folosirea celulelor fotovoltaice sau încălzirea unui fluid

şi transformarea aburului în electricitate.

Energie eoliană

Energia eoliană este una din formele de energie regenerabilă folosită din timpuri străvechi, la

morile de vânt pentru măcinat grâul. De mai mulţi ani turbinele eoliene sunt folosite în zonele cu

vânturi constante tot timpul anului pentru a produce electricitate, la nivel mondial furnizând circa

1% din totalul de electricitate produsă. Cea mai mare problemă care împiedică energia eoliană să

fie folosită drept sursă continuă de electricitate este inconsistenţa puterii vânturilor.

Energie geotermală

Energia geotermală este acea energie stocată de Pământ din atmosferă şi oceane , sau care

provine din adâncurile Pământului. Printre avantajele energiei geotermale se numără indepedenţa

de vreme şi cic-lul zi/noapte, este curată şi nu influenţează negativ mediul înconjurător.

Centralele care captează energia geotermală însă pot afecta solul din jur (când apa fierbinte este

injectată în rocă pentru obţinerea aburului) şi emit cantităţi mici de CO2şi sulfuri.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

5

Pompe de căldură

Pompele de căldură sunt dispozitive cu rol de transfer al căldurii din şi în pământ. Principiul se

bazează pe temperatura constantă din sol, la câţiva metri adâncime, unde se păstrează în jurul

valorii de 10 – 30oC tot timpul anului, în funcţie de zona climatică. Iarna, pompele de căldură

pot încălzi locuinţele, iar vara le răcesc, transferând căldura în sol. Pompele de căldură sunt

cunoscute şi sub numele de sisteme de geo-schimb. Pompele de căldură se împart în două

categorii: cele care transferă căldura prin apa dintr-un circuit închis şi cele care transferă căldura

prin intermediul ţevilor metalice (cupru, spre exemplu).

Panouri solare

Panourile solare folosesc celulele fotovoltaice pentru a transforma direct energia din razele

soarelui în electricitate. Industria panourilor solare este una din cele mai dinamice din domeniul

energiei, crescând producţia cu peste 50% în fiecare an. În 2007, prin intermediul panourilor

solare s-a produs energie de peste 12.000 de MW, 90% din aceasta fiind transmisă direct în

liniile de distribuţie a curentului, restul fiind folosită pentru alimentarea locuinţelor izolate.

Piroliză

Piroliza este procedeul de transformare sau de descompunere chimică a substanţelor organice în

condiţiile unei temperaturi înalte si de nepătrundere a aerului.

Reducerea emisiilor poluante

Încălzirea globală este un fenomen cauzat în principal de creşterea nivelului de CO2 din

atmosferă datorită arderilor combustibililor fosili. În aceste condiţii este normal să încercăm să

reducem emisiile de CO2 prin folosirea unor motoare cu ardere internă mai eficiente sau a

combustibililor mai “curaţi”. În această categorie intră şi vehiculele cu hidrogen.

Sisteme solare pentru apă caldă

Sistemele solare pentru apă caldă folosesc rezervoare de apă şi colectoare de căldură pentru a

încălzi apa menajeră din locuinţe. Rezervoarele trebuie să fie bine izolate, pentru a nu permite

răcirea rapidă a apei. Sistemele simple integrează colectorul şi rezervorul în aceeaşi incintă. În

zonele cu climat cald se folosesc sistemele solare de apă caldă cu circulaţie directă, apa încălzită

de colector fiind distribuită direct în casă. În celelalte zone, colectorul încălzeşte un lichid cu

temperatură scăzută de îngheţare, care apoi încălzeşte apa ce intră în locuinţă.

Turbinele eoliene

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

6

Turbinele eoliene au două destinaţii majore: includerea într-o centrală eoliană sau furnizarea de

energie locuinţelor izolate. În cazul din urmă, turbinele eoliene sunt folosite împreună cu panouri

solare şi baterii pentru a furniza constant electricitate în zilele înnorate sau senine fără vânt.

Surse regenerabile de energie

Surse de energie regenerabile sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia

hidro, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, sau gaz de

fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Abreviere de termeni şi unităţi de măsură :

SRE – Surseregenerabile de energie

GJ – Giga Joule

GW – Giga Watt

GWh – Giga Watt oră

kWh – Kilo Wattoră

MJ – Mega Joule

MW – Mega Watt

MW(el) – Mega Watt (capacitate electrică instalată)

MW(t) – Mega Watt (capacitate termică instalată)

PJ – Peta Joule

TJ – Terra Joule

Tep –Tonă echivalent petrol

° C – Grade Celsius

bar – Unitatea pentru presiune (1 bar = 105 Pa)

Gcal – Unitate pentru energie (1 Gigacalorie = 1,163 MWh)

m2 – Metru pătrat

m3 –Metru cub

h – Oră

W – Watt

UE – Uniunea Europeană

CE – Comisia Europeană

ETS – Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

SED – Strategia pentru Energia Durabilă

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

7

SIDU – Strategia integrate de dezvoltare urbana

ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

IRE – Inventarul de Referinţă al Emisiilor

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

GES – Gaze cu Efect de Seră

SDEE – Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice

NZEB – Clădiri aproape zero energie

TIC – Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţii

EISM - EnergieInfraSocioMetrics

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

8

Cap. 1 INTRODUCERE

Municipalitatea Carei a lansat la inceputul anului 2015 Strategia de Dezvoltare Locala a

Municipiului Carei , un document menit sa programeze dezvoltarea urbana durabila a economiei

locale si imbunatatirea vietii cetatenilor, cu un orizont de lucru pana in anul 2020.

Strategia Integrata de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Carei, realizata in 2016,

este o strategie similara ( care a fost de asemenea realizata intr-o maniera integrata), dar

concentrata pe un teritoriu delimitat, avand un rol important in implementarea Strategiei de

Dezvoltare, contribuind la ierarhizarae unor proiecte definite.

Municipiul Carei va fi, la nivelul anului 2020, un centru urban de importanță

transfrontalieră, care va polariza și va deservi întregul teritoriu cuprins între municipiile Satu-

Mare, Oradea, Zalău, Nyiregyhaza și Debrecen, o comunitate dinamică, durabilă și atractivă

pentru locuitori, investitori și turiști, conectată la rețelele majore de transport de la nivel

european, bazată pe o creștere incluzivă și inteligentă, cu o administrație proactivă și

responsabilă, orientată către un parteneriat permanent cu cetățenii.

Premizele in constructia strategiei sunt:

Asigurarea unei calitati optime de viata;

Competitivitate si atragerea investitiilor;

Cresterea conectarii municipiului Carei cu alte zone

Buna guvernare locala prin organele alese si prin management performant;

Tranzitia catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon

Obtinerea suportului si implicarii cetatenilor;

Flexibilitatea abordarii pentru o buna adaptabilitate la schimbarile viitoare.

Strategia formuleaza trei abordari de baza pentru Carei:

1. „Careiul cetățeanului”: comunitate incluzivă și durabilă, cu un standard de viață

european pentru cetățeni

2. „Carei investitorilor”: pol investițional de importanță regională, cu o creștere

economică inteligentă

3. „Careiul turiștilor”: destinație turistică și culturală atractivă, de importanță

transfrontalieră

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

9

Sectorul energetic naţional are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economico-

socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Exigenţa de bază a dezvoltării durabile o constituie

asigurarea alimentării cu energie în volum suficient dar şi accesul larg la serviciile energetice.

Datorită limitării resurselor energetice tradiţionale pentru viitor şi necesitatea orientării către

surse regenerabile de energie, Municipiul Carei în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, elaborează

Strategia pentru energie durabila a municipiului Carei 2016-2020 .

O parte din actiunile prezentate mai sus, sunt preluate si dezvoltate in SED. Trebuie

subliniat ca multe proiecte realizate anterior sau in curs de implementare la nivelul municipiului,

se integreaza perfect in spiritul SED, care reuseste sa dea coerenta actiunii in domeniul energiei

si mediului a autoritatilor locale.

Strategia pentru Energie Durabila al Municipiului Carei se integreaza pe de alta parte in

strategia energetica nationala care are ca domenii strategice de actiune:

- Instituirea unui management energetic efectiv la nivelul autoritatilor publice si a

firmelor private;

- Cresterea eficientei energetice in toate domeniile de activitate;

- Utilizarea pe scara larga a energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat un

potential exploatabil in termeni economici;

- Cresterea sigurantei in alimentare cu energie.

Îmbunătăţirea managementului energiei este un factor direct de creştere economică, de reducere

a poluării şi de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie folosite într-un mod cât mai

productiv. În societatea modernă, energia sub diferitele ei forme, constituie un element de bază în

toate sectoarele de activitate, iar gospodărirea eficienta a energiei constituie un important factor

de progres şi civilizaţie. Îmbunătăţirea managementului energiei este un factor direct de creştere

economică, de reducere a poluării şi de economisire a resurselor astfel încât acestea să fie

folosite într-un mod cât mai productiv.

CONTEXT SI JUSTIFICARE

A. Contextul european

Provocarea energetică este una dintre marile probleme cu care se confruntă Europa de astăzi.

Perspectiva creşterii acute a preţurilor şi dependenţa tot mai mare de importul de energie pun

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

10

în pericol economia, determinândUniunea Europeană să se bazeze mai puţin pe rezervele de energie

clasică. Este nevoie să fie luate decizii foarte importante pentru a reduce drastic emisiile şi pentru a

combate schimbările climatice. În anii următori se va investi masiv în infrastructura energetică

europeană, pentru a o adapta la nevoile viitoare.

Scopul politicii Uniunii Europene în domeniul energiei este de a asigura o aprovizionare

energetică sigură şi durabilă, la preţuri accesibile. Politica este articulată în jurul obiectivelor „20-

20-20”, care trebuie atinse până în 2020:

- reducerea cu 20% în UE a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile înregistrate în

1990,

- 20% din energia consumată în UE să provină din surse regenerabile,

- îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice a UE.

Figura 1 –Ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul total de energie alstatelor UE – obiectiv de atins în anul 2020

Liderii UE au propus, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30%

dacă alţi poluatori importanţi din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare se obligă să procedeze

în acelaşi mod. Obiectivul UE pe termen lung este reducerea, până în 2050, a emisiilor de gaze

cu efect de seră la 80%-95% din nivelurile înregistrate în 1990, precum şi asigurarea

aprovizionării şi menţinerea competitivităţii.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

11

Uniunea Europeană este tot mai expusă la instabilitatea şi creşterea preţurilor de pe

pieţele internaţionale de energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi

ajung treptat să fie monopolizate de un număr restrâns de deţinători. Reducerea consumului de

energie finală contrabalansează tendinţele de creştere a consumului de resurse primare şi a

consumului final de energie în economia românească, consumul naţional de energie electrică

fiind, în aceste condiţii, prognozat să crească constant cu 3% pe an, până în 2020. Previziunile

indica o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

Unul dintre obiectivele centrale care trebuie atinse până în 2020 este eficienţa energetică,

care constituie soluţia pentru a fi atinse ţelurile în materie de combatere a schimbărilor climatice,

reprezentând, în acelaşi timp, cea mai rentabilă modalitate de a reduce emisiile, de a creşte

nivelul de siguranţă energetică şi de competitivitate, de a menţine costurile energetice la un nivel

acceptabil.

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 5 aprilie

2006, având ca obiect eficienţa folosirii finale a energiei şi a serviciilor energetice, sugerează

promovarea implementării serviciilor energetice, ca una dintre soluţiile optime care sa prevadă

finanţări europene atunci când trebuie să abordeze proiecte de îmbunătăţire a eficienţei

energetice a instalaţiilor publice.

Prin management energetic se pot crea platforme de gestiune a energiei care permit

cunoaşterea şi controlul consumului energetic al fiecărui centru de consum, permiţând

planificarea folosirii în mod raţional a resurselor şi promovarea programelor de economie a

energiei.

Pentru a creşte eficienţa, UE îşi concentrează atenţia pe transportul public şi sectorul

construcţiilor, unde se poate economisi cea mai mare cantitate de energie. De asemenea,

contoarele inteligente şi etichetele energetice UE pentru aparatura electrocasnică îi ajută pe

consumatori să îşi limiteze consumul.

Însă, o schimbare tehnologică este absolut necesară. În lipsa unui viraj tehnologic, UE nu

îşi va realiza obiectivele pentru 2050 în materie de decarbonizare a sectoarelor energiei electrice

şi transporturilor. Trebuie accelerată realizarea proiectelor demonstrative şi de dezvoltare

aferente tehnologiilor principale, precum biocarburanţii de a doua generaţie şi reţelele

inteligente. Cercetătorii şi companiile din UE trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a rămâne

în primul eşalon al pieţei internaţionale a tehnologiilor energetice aflată în plină expansiune şi să

consolideze cooperarea cu ţări terţe în materie de tehnologii specifice.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

12

Pentru a-şi produce energia fără emisii de CO2, Europa trebuie să declanşeze o revoluţie

tehnologică. Prin urmare, Uniunea Europeană a aprobat, în martie 2008, un Plan strategic pentru

tehnologii cu emisii reduse de CO2. Acesta constă în a-i aduce laolaltă pe responsabilii din

sectoarele vizate pentru a-i determina să coopereze, cu susţinerea Uniunii Europene. Unele

iniţiative au în vedere producţia şi sursele de energie, precum biocarburanţii, eolienele, panourile

solare, centralele nucleare, bateriile cu combustibil şi utilizarea hidrogenului. Altele se referă la o

mai bună gestionare a energiei în aşa-numitele „oraşe inteligente”, la captarea şi stocarea

subterană a dioxidului de carbon, precum şi la reţelele electrice ale viitorului. Scopul urmărit este

de a face ca aceste noi tehnologii să fie accesibile şi rentabile pentru a putea înlocui, în timp,

tehnologiile actuale şi pentru a obţine astfel reducerea emisiilor de CO2 în sectorul energetic

european. Numai un efort coordonat la nivel european este în măsură să permită atingerea acestui

scop, implicaţiile financiare fiind foarte mari: costul planului european este estimat la 50 de

miliarde de euro până în 2020.

B. Contextul naţional

România posedă atât resurse de energie primară (diversificate, dar în scădere din punct de

vedere cantitativ: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu), cât şi de resurse de energie

regenerabilă, dar valorificate în mică măsură.

Legea 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, revizuită în 2002, în România a

permis instituirea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de

utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale

Protocolului Cartei Energiei privind eficienţa energetică, cu aspecte care respectă legislaţia

privind protecţia mediului şi având principii care stau la baza dezvoltării durabile. Prin această

lege se instituie obligaţii şi se stabilesc stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie

în vederea utilizării eficiente a acesteia.

Cadrul instituţional de promovare a măsurilor de utilizare eficientă a energiei a fost creat

în anul 1990 prin înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE).

Responsabilităţile acestui organism au fost întărite în anul 2000, prin adoptarea Legii 199/2000

privind utilizarea eficientă a energiei, modificată şi completată prin Legea 56/2006.

Prin Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi

serviciile energetice, preluată în legislaţia naţională în anul 2008, se prevede în conformitate cu

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

13

art. 14 (2), ca statele membre UE să se angajeze în acţiuni de reducerea a consumului de energie

finală cu cel puţin 9% într-o perioadă de nouă ani (2008-2016), comparativ cu media consumului

din ultimii cinci ani (2005 – 2010 ).

Ţinta intermediară stabilită pentru România în anul 2010 era de 940 mii tone echivalent

petrol, ceea ce corespunde unei reduceri de 4,5 % din media ultimilor cinci ani. La stabilirea

ţintei s-a avut în vedere potenţialul de economii de energie din România, pe sectoarele economiei

din sfera de acţiune a Directivei nr. 2006/32/CE, respectiv industrie, alte ramuri decât cele

incluse în Planul Naţional de Alocare, rezidenţial, terţiar şi transporturi.

Figura 2 - Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni

Legenda:

I. Delta Dunării –energie solară;II. Dobrogea –energie solară şi eoliană;III. Moldova (câmpie şi podiş)–microhidro, energie eoliană şi biomasă;IV. Munţii Carpaţi(IV1 –Carpaţii de Est; IV2 –Carpaţii de Sud; IV3 –Carpaţii de Vest)–biomasă,microhidro;V. Podişul Transilvaniei –microhidro;VI. Câmpia de Vest –energie geotermală;VII. Subcarpaţii (VII1 –Subcarpaţii Getici; VII2 –Subcarpaţii de Curbură; VII3–SubcarpaţiiMoldovei):biomasă, microhidro;VIII. Câmpia de Sud –biomasă,energie geotermală şi solară.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

14

Potenţialul solar

În privinţa radiaţiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atingevalori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) şi valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/m2/zi).

Figura 3 –Harta potenţialului solar al României

Potenţialul eolian

În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul eolian declarat

este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

15

23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic şi trebuie nuanţate în

funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică.

Figura 4 –Harta potenţialului eolian al României

Potenţialul biomasă

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din

agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi

partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. (Definiţie cuprinsă în Hotărârea nr. 1844

din 2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru

transport).

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

16

Figura 5 –Harta potenţialului energetic al României

Municipiul Carei detine resurse de biomasă vegetală cu potenţial energetic disponibil care se

poate utiliza ca sursa de energie alternativa.

Potenţialul geotermal

Prospecţiunea geotermică realizată prin măsurători ale temperaturii a permis elaborarea

unor hărţi geotermice pentru întregul teritoriu al României, evidenţiind distribuţia temperaturii la

adâncimi de 1,2,3şi 5 km.

Aceste hărţi indică ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale

suprafeţele circumscrise de 60-120oC (pentru exploatarea apelor geotermale pentru producerea

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

17

de energie termică) şi suprafeţe în care temperatura la 3 km adâncime depăşeşte 140oC (zone

posibile pentru exploatarea energiei geotermice în vederea generării de energie electrică).

Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice

ariile din Câmpia de Vest, în timp ce pentru cel de-al doilea tip sunt caracteristice sistemele

geotermale dominant conductive situate în aria de dezvoltare a vulcanismului neogen-cuaternar

din Carpaţii Orientali: Oaş-Gutâi-Ţibleşi, repectiv Călimani-Gurghiu-Harghita.

Figura 6 –Harta potenţialului energetic al geotermal în România

Dezvoltarea economică, structura economică şi măsurile de eficienţă energetică

reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară.

Principala restricţie este cea a caracterului limitat al resurselor interne de combustibili

fosili şi a tendinţelor de scădere a producţiei interne, ceea ce conduce la creşterea dependenţei

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

18

ţării de importurile de energie primară. Dependenţa de importurile de energie primară a crescut

continuu în ultimul deceniu de la 21,5% în anul 1999 la 27,2% în 2008, cu un maxim de 31,9%

în 2007, anul premergător declanşării crizei economice. Fără aportul surselor regenerabile de

energie, această valoare va creşte în următorii ani. Dar probabilitatea ca –pe termen mediu –

scăderea producţiei interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile este mică din

cauza costurilor ridicate de valorificare a acestora.

Sectorul energetic trebuie să fie un sector dinamic, care să susţină activ dezvoltarea

economică a ţării şi reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană. În acest sens, obiectivul

general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în

prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne

de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu

respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Dezvoltarea economică şi socială pe termen lung necesită o politică energetică

echilibrată, care să aibă în vedere următoarele obiective:

- stabilitatea economică şi securitatea aprovizionării în condiţiile de incertitudine a preţului

resurselor energetice pe piaţa internaţională datorită creşterii continue a cererii de energie;

- protecţia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de

energie cu impact redus asupra mediului şi pentru reducerea schimbărilor climatice;

- buna funcţionare a pieţelor interne de energie electrică şi gaze naturale, garanţie pentru

competiţia transparentă, nediscriminatorie şi pentru integrarea în piaţa regională şi europeană;

- dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de energie electrică şi

protecţia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la susţinerea dezvoltării

economice şi la crearea de noi locuri de muncă;

- tehnologii informatice şi de comunicaţie cu rol important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea

eficienţei pe întreg lanţul producţie – transport - consum al energiei. Aceste tehnologii oferă

potenţialul pentru o trecere structurală la procese şi servicii cu consum redus de resurse, la

economii de energie, precum şi la reţele de transport şi distribuţie inteligente şi mai eficiente.

Concluzie:

Din analiza hărţilor de potenţial rezultă că in municipiul Carei se poate utiliza cu

succes energia geotermală, solară si biomasa .

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

19

Capitolul 2 . DATE GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL CAREI

2.1. Date geografice și încadrarea în teritoriu

Situat în sud-vestul județului Satu Mare, municipiul Carei este al doilea centru urban ca

mărime și importanță după reședința de județ, municipiul Satu Mare. Este amplasat în partea

nord-estică a Câmpiei Carei, fiind limitat spre nord-est de Câmpia Ecedea, spre est de Câmpia

Crasnei, spre sud de Câmpia Ierului și spre nord-vest de Câmpia Nirului.

Careiul se află pe drumul european E 671, situându-se la 35 km de municipiul Satu Mare,

respectiv 100 km de municipiul Oradea, județul Bihor. Municipiul Carei se remarcă și din punct

de vedere al poziției sale apropiate față de granița cu Ungaria, fiind amplasat la 9 km de punct ul

de trecere a frontierei Urziceni.

Conform datelor de la Recensământul General al Populației din 2011, municipiul Carei

avea 21112 locuitori. Din punct de vedere administrativ include și satul Ianculești aflat la 9 km

care a fost colonizat începând cu anul 1920.

2.1.1. Relieful

Municipiul Carei se situază în nord-estul Câmpiei Careiului, acesta prezentându-se ca o

prispă mai înaltă față de câmpiile limitrofe, având altitudini cuprinse între 140 - 160 m deasupra

nivelului mării și dominând cu 30-40 m câmpiile joase, a Ecedei și a Ierului.

Câmpia Carei se încadrează în unitatea structurală a Depresiunii Panonice, respectiv în

compartimentul său estic, Câmpia Tisei și mai precis, în sectorul nordic al acesteia Câmpia

Someșului, care se întinde de la ultimele prelungiri vestice ale sistemului vulcanic Oaș-Gutâi,

până la marginea Câmpiei Nirului. Fundamentul acestei câmpii este format din roci dure de

natura șisturilor cristaline peste care s-au depus sedimentele mării Panonice și Sarmațiene.

Sedimentul marin a fost acoperit de depunerile fluviatile ale Tisei, Someșului și Crasnei

constituite din nisipuri și mâluri. Straturile superioare s-au format din depunerile de loess ajunse

prin activitate eoliană din regiunea unde mâlul a râmas la suprafață.

Datorită compartimentării fundamentului Depresiunii Panonice prin fracturi de la sfârșitul

terțiarului, blocurile rezultate suferă mișcări de scufundare inegală. Blocul someșan, care

prezintă o scufundare mai intensă decât cel al Nirului, devine o depresiune izolată de lacul

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

20

panonic central. În urma colmatării pleistocenice, aceasta devine o câmpie joasă, străbătută de o

rețea hidrografică foarte instabilă, care gravita spre șanțul tectonic al Ierului. Procesul de

scufundare continuă și în holocenul inferior, dar cu maximum de intensitate în zonele periferice

ale depresiunii – în cazul de față depresiunea Crasnei Inferioare. Datorită faptului că scufundarea

de la marginea nordică a Depresiunii Panonice a fost mai acentuată, rețeaua hidrografică a Tisei

superioare – inclusiv Someșul – a părăsit albia Ierului și s-a îndreptat către actualul său curs. 1

Partea nord-vestică a câmpiei, cuprinsă între granița cu Ungaria și o linie imaginară care

ar unii localitățile Sanislău, Ciumești, Fioeni și Urziceni, este o zonă nisipoas ă cu dune de nisip

având altitudini cupinse între 150-160 m. Dunele sunt în majoritate fixate, fie pe cale naturală,

fie pe cale antropică prin plantații de păduri de salcâm și pini, sau de pomi fructiferi și viță de

vie. La sud și sud-est de limita nisipurilor formațiunile geologice caracteristice sunt cele

argiloase și nisipo-argiloase pe care s-au format soluri de tip cernoziomic levigat.

Câmpiile limitrofe (Câmpia Ecedului, Crasnei și Ierului) se deosebesc de Câmpia

Careiului în primul rând prin altitudini mai reduse. Aceste câmpii joase erau odinioară arii de

sedimentare intensă, pe care râurile schimbătoare și vântul au depus strate mai groase de aluviuni

(mâluri, argile, nisipuri și pietrișuri) și mai subțiri de depozite eoliene. Având înclinări foarte

slabe (0,3-0,4%), aceste câmpii au o capaciatate extrem de redusă în organizarea scurgerii

superficiale, favorizând stagnările de apă, mai ales primăvara, precum și procesele de

înmlăștiniri. Din această cauză s-au efectuat vaste și îndelungate lucrări de drenare și canalizare

prin care zonele mlăștinoase au fost desecate și transformate în terenuri agricole2.

2.1.2. Apele

Prin situația sa de bazin tectonic colmatat întreaga Depresiune Panonică (din care face

parte și Câmpia Careiului) reprezintă un mare rezervor de apă subterană. Din acest punct de

vedere cea mai mare importanță o are stratul de nisip albastru pleistocen, în grosime de 70-80 m,

care reprezintă o pânză continuă și permanentă, cu legături directe atât cu apele de suprafață și

suprafreatice, cât și cu pânzele mai adânci.

Nivelul piezometric se află în general la 2-5 m adâncime. În funcție de oscilațiile

climatice, stratul acvifer de bază (stratul de nisip albastru), care alimentează și pânzele acvifere

1 Bogdan, Andrei, Călinescu, Maria, 1976: Județul Satu Mare, ed. Acad. R.S.R., București2 Savinescu, Vasile; Radosav, Doru, 1980: Satu Mare Monografie, ed.Sport-Turism, București

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

21

superioare, face ca în perioadele secetoase nivelul hidrostatic al acestora să scadă până la

adâncimea de 3 – 4 m, iar în cele ploioase să se ridice la 1 – 2 m, ajungând și până la suprafață în

perioadele cu cantități de precipatații extrem de mari.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Carei se realizează din apele freatice și

captive descendente, cantonate la adâncimi mai mari (15–20 m), în formațiunile fluvio-lacustre

(nisipuri).

De menționat sunt apele subterane de adâncime, care la Carei se prezintă sub forma de

ape termale, cu temperaturi de peste 50°C. Apele termale sunt folosite pentru scopuri locale și,

mai nou, și pentru scopuri turistice, prin ștrandul de apă termală Carei. Apa termală din Carei

provine dintr-o sursă subterană a cărei adâncime este de 1270 m având 70°C3.

Deși rețeaua hidrografică superficială județeană este bogată, zona este săracă în cursuri de

apă. Crasna – cel mai apropiat curs de apă aflat la 10 km de municipiul Carei – izvorește din

Munții Meseșului și străbate de la sud la nord partea vestică a județului Sat u Mare. În trecut

străbătea și mlaștina Eced și se vărsa în Someș. În prezent cursul ei inferior este dirijat printr -un

canal îndiguit pe la marginea vestică a fostei mlaștini, cu vârsarea în Tisa. În sectorul de câmpie

pantele foarte mici în imprimă un curs liniștit (0,3-0,5 m/s). Debitul Crasnei este foarte

fluctuabil, de la 36 m3/s până la aproape de secare (0,12m3/s). Debitul său mediu scăzut (4,56

m3/s la Moftinu Mic) asigură o scurgere totală anuală de 87 mm.

2.1.3. Clima

Municipiul Carei se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest, corespunzând

tipului de climat temperat-continental moderat, cu un regim termic mai ridicat (veri călduroase și

ierni mai blânde decât în restul țării). Schimbările dese ale mersului vremii în timpul anlui și de

la un an la altul sunt determinate de circulația ciclonală atlantică.

În cadrul Câmpiei de Vest, climatul sectorului nordic se distinge prin veri cu temperaturi

mai moderate (19–20°C) și ierni mai lungi și mai reci (-1 – -2°C), temperatura medie anuală

fiind cu 1,2 – 1,3°C mai mică (9,3°C la Carei), decât în sectorul sudic. Variațiile anuale sunt

destul de pronunțate, amplitudinea mediilor lunare între 21,2 și 27,2°C. La nivelul județului Satu

Mare în ianuarie 1929 s-a înregistrat minima absolută de -30,6°C și în iulie 1952 maxima

3 http://nagykarolyistrand.eu/url/Piscine-i-distracie

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

22

absolută de 39,5°C în municipiul Carei. Durata medie a zilelor cu îngheț de iarnă este de 50 -60

zile.

Având o poziție expusă maselor de aer oceanice, încărcate cu vapori de apă, umiditatea

atmosferică se menține destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%, iar media

73%). Nebulozitatea este relativ redusă, ceea ce favorizează zilelor însorite, durata de strălucire a

soarelui însumând 2000 de ore/an. Precipitațiile atmosferice însumează, în medie, aproximativ

600 mm/an, din care 45,6% cade la sfârșitul primăverii și vara. Această valoare poate oscila între

400 mm în anii secetoși și 1000 mm în cei ploioși.

Vânturile se caracterizează prin predominarea componentelor nord-vestice (circa 75-

80%), primăvara și vara fiind mai frecvente cele vestice, iar toamna și iarna cele estice și nord-

estice. În neconcordanță cu normele circulației generale din această parte a țării, direcțiile

predominante sunt cele de sud-est și sud-vest. Frecvența mai accentuată a curenților de aer de

sud-est și sud-vest rezultă, pe de o parte, din canalizarea de către culoarul Someșului a maselor

de apă mai rece din Podișul Transilvaniei și, pe de altă parte, din abaterea unor curenți vestic de

către Munții Apuseni. Slaba frecvență a vânturilor de est ș i nord-est s eatribuie poziției de

adăpost creat de Carpații Orientali.

2.1.4. Limite administrative şi modul de utilizare a terenurilor

Municipiul Carei se extinde în prezent între limitele administrative fixate prin reforma

administrivă din 1968, ceea ce înseamnă o suprafaţă totală de 10231 ha, din care 8855 ha

(86,55%) teren agricol. În cadrul terenurilor agricole, suprafaţa arabilă are ponderea cea mai

însemnată (7149 ha, respectiv 80,73% din total), urmată de păşuni (899 ha, respectiv 10,15%),

fâneţe naturale (528 ha, respectiv 5,96%), vii şi pepiniere viticole (81 ha – 0,91%), livezi şi

pepiniere pomicole (198 ha – 2,24%).

Terenurile neagricole însumează 1376 ha (13,45%), din care fondul forestier acoperă 141

ha (10,25%), ape şi bălţi 165 ha (11,99%), suprafaţa ocupată cu construcţii a crescut mai mult

decat dublu fata de anul 2012-2013 cand era de 290 ha si ocupa 2,83%, acum fiind de 705 ha,

reprezentand cca 51,24%, iar terenurile degradate şi neproductive au scazut de la 538 ha in

perioada 2011-2013 cand reprezentau cca 5,26%, la 175 ha (12,72%), scazand aproximativ de 3

ori. Majoritatea covârşitoare a terenurilor (90,41%) reprezintă proprietate privată.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

23

0

100

200

300

400

500

600

700

800

ocupate cu construcții căi de comunicații/căi ferate

201220132014

Fig. 7. Suprafata terenurilor din municipiul Carei in hectare, ocupate cu constructii, cai de comunicatii pentru

perioada 2012-2014

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo Online

1.2. Audit teritorial

1.2.1. Demografie

Conform rezultatelor Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul

2011, populaţia stabilă a municipiului Carei la momentul respectiv a fost de 21.1124 persoane,

reprezentând 6,1% din totalul populaţiei judeţului. Astfel, oraşul Carei ocupă al doilea loc în

clasament după municipiul Satu Mare.

În ceea ce priveşte evoluţia numerică a populaţiei, în perioada 1930-2011, se poate

observa că – după o scădere moderată (între cele două războaie mondiale) – numărul locuitorii

oraşului a urmat un trend ascendent fiind susţinut în parte de specificităţile perioadei comuniste.

Industrializarea forţată, deşi mai puţin intensă în această parte a ţării, a atins şi oraşul Carei, ceea

ce s-a reflectat în creşterea demografică ca urmare a unui spor migratoriu considerabil, provenind

în primul rând din mediul rural învecinat. Astfel, dacă la recensământul din 1956 populaţia

oraşului număra 16.780 locuitori, în următorii 10 ani a crescut cu 17,3%, adică la 19.686 în 1966,

iar până la următorul recensământ cu încă 21,8%, ajungând în 1977 la 23.970 de locuitori.

Cel mai mare număr al populaţiei (26.372 persoane) a fost înregistrat cu ocazia

recensământului din 1992 (reprezentând o creştere cu 10% faţă de 1977), după care evoluţia

4 Numărul efectiv al populaţiei oraşului era de 20.775, iar a populaţiei Ianculeşti – fiind localitateacomponentă – de 337.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

24

numerică a intrat pe o pantă descendentă: în 2002 numărul total al populaţiei (23.182) era mai

scăzut decât în 1977, coborând cu 12,1% faţă de valoarea anului 1992, iar până la data ultimului

recensământ s-a mai redus cu încă 8,9%, ajungând în 2011 la 21.112 locuitori. Scăderea

numerică a populaţiei din ultimele două decenii se poate explica în primul rând prin reducerea

fertilităţii populaţiei şi prin natalitatea scăzută (consecinţă a liberalizării avortului în 1990, a

abandonării politicii demografice pronataliste şi a răspândirii metodelor moderne de planificare a

familiei), dar şi prin sporul migratoriu negativ, ca urmare a emigrării unui număr însemnat de

persoane în Ungaria şi în alte ţări din U.E.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Fig. 8. Evoluţia numerică a populaţiei oraşului Carei în intervalul 1910-2011

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Recensământului General al Populaţiei

Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârste a populaţiei, rezultatele ultimului

recensământ indică o reducere tot mai semnificativă a populaţiei tinere (cuprinse între 0-14 ani),

care la nivelul municipiului Carei reprezenta 13,9%. Cu această valoare oraşul se situează cu

mult sub media judeţeană (17,4%), regională (16,1%) şi cea naţională (15,9%). De asemenea, se

poate observa faptul că la nivelul populaţiei de peste 65 de ani, valorile municipiului (14,8%)

sunt cu mult sub cele regionale (15,1%) şi naţionale (16,1%) dar se situează peste valorile

judeţene (13,3%). Din toate acestea reiese îmbătrânirea avansată a oraşului în comparaţie cu

celelalte localităţi ale judeţului, mai ales dacă avem în vedere raportul dintre populaţia tânără

(13,9%) şi cea vârstnică (14,8%). Îmbătrânirea demografică este un fenomen complex ce constă

în modificarea structurii colectivităţilor umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creşterii

ponderii populaţiei vârstnice pe seama reducerii ponderii uneia sau a celorlalte grupe mari de

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

25

vârstă. În municipiul Carei, situaţia este mai favorabilă doar în cazul populaţiei adulte, aptă de

muncă (15-64 ani) care are o pondere de 71,3%, clasând municipiul într-o poziţie fruntaşă atât în

comparaţie cu media judeţeană (69,3%), cât şi cu cea regională (68,8%) sau naţională (68%).

Piramida populaţiei oraşului este în mod tipic o piramidă cu tendinţă de restrângere, ceea

ce va deveni şi mai accentuată în viitor odată cu trecerea populaţiei adulte în rândul populaţiei

vârstnice.

-1000 -500 0 500 1000 1500

< 5

5 - 9

10 - 14

15 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75-79

80-84

> 85

FemininMasculin

Figura 9. Piramida vârstelor în municipiul Carei (2011)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor

Indicele de îmbătrânire demografică accentuează şi mai mult această tendinţă, având în

vedere că valoarea la nivelul municipiului (106,4) se situează cu mult peste media judeţeană

(76,7), regională (93,9) şi chiar peste media naţională (101,8). Această distribuţie a populaţiei

reprezintă un adevărat risc demografic cu consecinţe negative şi asupra economiei, având în

vedere că perspectiva unei populaţii îmbătrânite face necesară dezvoltarea unor servicii sanitare

şi a infrastructurii sociale corespunzătoare.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

26

Efectele procesului de îmbătrânire asupra vieţii social-economice şi evoluţiei

demografice sunt ilustrate şi de indicele de dependenţă (208 întreţinuţi la 1000 de persoane apte

de muncă), care se situează sub media naţională (237) dar devansează media judeţeană (193

întreţinuţi la 1000 de persoane apte de muncă).

Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi

structura populaţiei, ca urmare a naşterilor şi deceselor. Dinamica natalităţii în perioada 2007-

2014 reflectă oscilaţii destul de însemnate de la an la an, legate probabil şi de numărul diferit de

persoane reprezentând generaţiile de părinţi. Astfel, rata cea mai ridicată a natalităţii s-a

înregistrat în anul 2008, după care se constată o scădere constantă a acesteia, ajungând la 8,8‰

în anul 2012, respectiv 8,34‰ in 2014. Cu această valoare municipiul Carei se situează cu mult

sub media judeţeană (9,6‰), regională (9,9‰) şi naţională (9,4‰). Evoluţia natalităţii este

influenţată şi de modernizarea comportamentului demografic, fenomen care se manifestă mai

semnificativ în zonele urbane. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi

stabilizarea natalităţii la un nivel redus, datorită scăderii numărului mediu de copii pe familie, în

paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri.

Pe lângă evoluţia în timp a populaţiei trebuie să ţinem cont şi de schimbările în spaţiu ale

acesteia, efectele fenomenului având consecinţe directe asupra structurii populaţiei atât din punct

de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Schimbările de domiciliu sunt de prea puţine ori determinate

de un singur factor, totalitatea condiţiilor subiective şi obiective conducând la un flux

multidirecţional al migraţiei.

Ca şi sporul natural, mişcarea migratorie a populaţiei arată valori oscilante de la un an

la altul. Datele legate de stabilirile şi plecările de la domiciliu la nivel de localităţi (inclusiv

migraţia externă) sunt disponibile pentru perioada 2007-2014. Astfel, valorile anuale ale

stabilirilor cu domiciliul în 2007 se ridicau la un maxim de 306 (13,5‰), doar ca în următorii ani

să se reducă până la 217 de persoane (9,7‰).

Din nefericire această evoluţie pozitivă este parţial estompată de plecările persoanelor în

alte localităţi sau chiar în afara ţării (în jur de 257 persoane în anul 2009, ceea ce reprezintă

11,5‰ din totalul populaţiei oraşului), chiar dacă în perioada analizată emigrările s-au înscris la

un trend descendent.

Situaţia este însă îngrijorătoare dacă avem în vedere că valorile nu reflectă amploarea

întregului fenomen, datele referindu-se doar la acele persoanele care au declarat schimbarea

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

27

domiciliului, însă nu şi la cei care se află cu caracter temporar sau definitiv la lucru în străinătate,

dar fără a fi declarat acest lucru.

Rata imigraţiei şi a emigraţiei în municipiul Carei în perioada2007-2014

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

emigrantiimigranti

Figura 10. Rata imigraţiei şi a emigraţiei în municipiul Carei în perioada 2007-2014

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Baza de date Tempo Online

Din toate acestea reiese faptul că în perioada analizată sporul migratoriu s-a menţinut

constant la valori negative, cu dublarea diferenţei dintre imigrări şi emigrări în acest scurt

interval de timp, crescând de la -0,9‰ în anul 2007 la 1,8‰ în anul 2009. Astfel, oraşul a pierdut

134 de persoane în perioada 2007-2009.

Se poate observa pe parcursul anilor, 2007-2014, o crestere destul de mare a ratei

emigrantilor fata de cea a imigrantilor, astfel ca avem in anul 2011 o crestere masiva a

emigrarilor pana la 14,02 ‰, respectiv o scadere a imigrarilor pana la 2,42 ‰ in anul 2013,

respectiv o crestere de aproximativ dubla in 2014, an in care rata emigrantilor depasea 10 ‰.

Bilanţul demografic al populaţiei unui teritoriu este determinat de rezultatul conjugat

dintre două fenomene demografice importante: sporul natural şi sporul migratoriu. În cazul

municipiului Carei, aportul constant negativ al sporului natural (cuprins între -1,5‰ şi -5,5‰) a

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

28

fost dublat de valorile negative ale soldului migratoriu (între -0,9 şi -1,8‰), conducând la

diminuarea efectivului demografic.

După datele INS, scăderea populaţiei municipiului Carei se datorează în cea mai mare

parte scăderii soldului natural, aceasta fiind cauza unui deficit de 832 de persoane în intervalul

2007-2012 şi de 272 de persoane în intervalul 2007-2009, pe când sporul migratoriu prezintă un

deficit de peste 100 de locuitori. Din analiză reiese şi faptul că emigrările au fost mai intense în

municipiul Carei decât în restul judeţului Satu Mare.

Intensitatea emigraţiei poate fi observată şi din datele preliminare ale Recensământului

populaţiei şi Locuinţelor din 2011, conform căreia mai mult de 1200 de persoane erau absente în

momentul înregistrării, ceea ce reprezintă 5,7% din total. Cele mai multe erau plecate pentru o

perioadă mai îndelungată (871 de persoane), dintre care 319 de persoane se aflau în alte localităţi

din ţară şi 552 de persoane în străinătate.

1.2.2. Profil și competitivitate economică.

Situat în partea vestică a judeţului, municipiul Carei este al doilea centru urban ca mărime

şi importanţă. Oraşul este menţionat pentru prima dată în cadrul unui document care datează din

secolul al XIV-lea (1320) sub numele de Villa Karul. Începând cu anul 1428, va figura în toate

documentele sub numele de Careii Mari5. Deşi între anii 1760-1926 este centrul comitatului Satu

Mare, oraşul cunoaşte o slabă dezvoltare industrială, menţinându-şi caracterul agricol până in

jurul anului 1960.

Chiar dacă este situat în zonă de câmpie cu soluri fertile, producţia agricolă nu s-a ridicat

la un nivel remarcabil, deoarece reforma agrară parţială din 1921 a contribuit la divizarea

terenurilor între familiile de pe raza oraşului şi moţii aduşi din Munţii Apuseni, întemeind satul

Ianculeşti. Satul astfel colonizat a devenit localitatea componentă a oraşului. Schimbări

substanţiale s-au produs mai ales după reforma agrară din 1945, urmată de procesul de

colectivizare6, cu accent pe producţii agricole precum cereale, leguminoase (soia), sfeclă de

zahăr, cânepă etc.

Astfel, până la începutul celui de-al doilea război mondial, industria oraşului a fost

reprezentată de 3 mori, fabrica de ulei "Ardealul", pentru o perioadă scurtă chiar şi o fabrică de

hârtie, 3 fabrici de cărămidă, fabrica de unt, centrul de colectare şi fermentare a tutunului şi de

5 Pop, M., Silaghi, G., Viman, I. (2004): Jud Satu-Mare. Ghid turistic, istoric, cultural,. Editura Solstiţiu, Satu Mare.6Bogdan, A., Călinescu, M. (1976): Judeţul Satu-Mare, Editora Academiei R.S. România, Bucureştti.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

29

câteva mici ateliere meşteşugăreşti. Industrializarea oraşului începe în anii 1960 şi treptat Carei-

ul devine un "oraş industrial" cu numeroase fabrici nou-înfiinţate: fabrica de maşini si utilaje

"Unio" cu 2500 de muncitori, fabrica de mobilă "Crasna", fabrica de in şi cânepă, filatura de

bumbac, fabrica de biscuiţi, fabrica de conserve de legume, fabrica de lapte praf, fabrica de zahăr

şi câteva ateliere cooperatiste7.

După 1989 au urmat o serie de privatizări, mai mult sau mai puţin reuşite. Astfel, fabrica

de ulei a consemnat o reuşită în cadrul noii economii, pe când fabrica de zahăr, fabrica de biscuiţi

şi multe altele au fost nevoite să îşi înceteze activitatea, ducând la creşterea accentuată a

şomajului şi scăderea nivelului de trai.

In prezent economia oraşului Carei are un caracter complex, principalele ramuri cu

ponderi mai însemnate fiind: industria chimică, industria alimentară, industria metalurgică,

comerţul şi transportul, însă în ultima perioadă datorită întreprinzătorilor privaţi s-au dezvoltat în

principiu activităţile cu caracter comercial.

În anul 2012, numărul total al unităţilor economice active înregistrate în oraşul Carei a

fost de 5948, cu o creştere uşoară faţă de anul 2008 (25,2%), când numărul întreprinderilor active

era de 444. În acest an din cele 444 de unităţi active 361 erau microîntreprinderi (0-9 angajaţi),

67 întreprinderi mici (10-49 angajaţi), 14 întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) şi 2

întreprinderi mari (cu peste 250 angajaţi).

Până în anul 2012 se observă o creştere a numărului întreprinderilor micro şi mici (de la

361 la 499 – 38,2% respectiv de la 67 la 80 – 19,4%) şi o stagnare a numărului celor mijlocii şi

mari. Din toate acestea rezultă că în perioada 2008-2012 ponderea sectorului IMM din totalul

întreprinderilor existente deţine o majoritate absolută de 99,6%.

In intervalul 2012-2014 numarul total al unităţilor economice înregistrate în oraşul Carei

a fost de 695, din care active au fost 679 de firme.

Societăţile al căror capital social este integral străin reprezintă 12,4% din totalul IMM-

urilor. Numărul acestora a crescut în anul 2012 faţă de anul 2008 cu 90 de unităţi (de la 416 la

526), dintre care 49 au fost micro-întreprinderi (76%), 14 întreprinderi mici şi mijlocii (22%) şi o

singură unitate economică întreprindere mare. Din punct de vedere al densităţii întreprinderilor,

municipiul Carei înregistrează un număr relativ ridicat, de 27,3 la 1000 de locuitori în comparaţie

cu media judeţeană (41,4) şi cea naţională (37,5).

7 Silaghi, A.D. (1998): Istoria Careiului. www.orasulcarei.ro8 Numărul total al întreprinderilor înregistrate este de 674 din care 594 reprezintă unităţile active.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

30

361

499

67 80

14 13 2 2

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi peste 250 salariaţi

20082012

Fig. 11. Evoluţia unităţilor economice active

Sursa: Baza de date Borg Design

Analizând cifra de afaceri a unităţilor economice active în perioada 2012-2014 se

remarcă importanţa comerţului (cu ridicată şi cu amănuntul) şi a fabricarea unor produse de mare

rulaj (produse din cauciuc, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, a construcţiilor metalice etc.).

Printre cele mai reprezentative companii industriale care-şi desfăşoară activitatea pe teritoriul

municipiul Carei putem aminti:

Tabelul 1. Clasificarea celor mai importanţi agenţi economici după cifra de afaceri din anul 2014

DenumireCifră de

afaceriProfit Net

Nr.

salariaţiDomeniu de activitate

CONTITECH FLUIDAUTOMOTIVE RO9 669.273.558 68.561.600 1376 Fabricarea altor produse din

cauciuc

ARDEALUL SA 228.562.055 13.274.783 280 Fabricarea uleiurilor şigrăsimilor

9 Contitech Fluid Automotive este cea mai importantă unitate economică din Carei. Şi-a început activitateaîn 2001, cu o singură hală de producţie pentru furtunuri de încălzire/răcire apă. Ulterior, s-a introdus linia deproducţie pentru furtunuri turbo. În 2005, Continental AG a achiziţionat Phoenix AG şi ulterior unitatea deproducţie a devenit parte a diviziei ContiTech Fluid. În 2006 au demarat activităţile de construcţie la a doua hală deproducţie, finalizată la începutul anului 2007. În anul 2009 a fost construită noua hală de producţie pentrufurtunuri de încălzire/răcire, în valoare de 15 milioane euro, iar în anul 2013 nouă secție de sculărie cu o investițiede 1,5 milioane de euro (www.transilvaniareporter.ro)

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

31

ARDEALULTRADING SRL 203.821.649 1.429.855 107 Comerţ cu ridicată al cerealelor

AGROTEX SRL 195.955.519 21.252.427 60 Comerţ cu ridicată alproduselor chimice

ALCONORCOMPANY SRL 68.973.256 1.556.728 221 Producţia de băuturi răcoritoare

nealcooliceFLUID GROUPHAGEN SRL 53.311.363 6.408.578 175 Comert cu ridicata al altor

masini si echipamente

SAT AN SRL 21.022.735 143.771 35 Comerţ cu amănuntul înmagazine nespecializate

MW TRADE SRL 24.487.622 722.084 54 Transportul rutiere de mărfuriATLANTIC IMPEXSRL 22.311.630 749.018 63 Comerţ cu amănuntul în

magazine nespecializateVARGA QUATTROSRL 20.362.791 453.175 243 Fabricarea pâinii

BEVERAGE DRINKSRL 20.136.448 6.929 80 Comerţ cu ridicată nespecializat

de produse alimentareAGROINDUSTRIALA CAREI SA 19.919.422 2.336 27 Cultivarea cerealelor

MEM BAU SRL 13.810.536 794.788 30 Comerţ cu ridicată almaterialului lemnos

AGRO PATAKI SRL 13.368.566 980.581 38 Irigatii si horticulturaSursa: Baza de date Borg Design

Analizând evoluţia cifrei de afaceri totale în perioada 2008-2014, se poate observa că

după o scurtă perioadă de stagnare – generată de perioada crizei economice – aceasta a urmat un

trend ascendent, înregistrând chiar o dublare faţă de anul 2008. Conform datelor financiare

depuse, firmele inregistreaza cresteri semnificative de la an la an, astfel, comparativ cu anul 2012

avem o crestere de semnificativa de peste 10%, alternata cu o migratie a firmelor in clasament;

toate acestea se datoreaza unui mediu economic in plina dezvoltare.

Dacă în anul 2008 întreprinderile mijlocii (49-250 salariaţi) şi mari (peste 250 de

salariaţi) contribuiau cu 21,4% respectiv 37% la realizarea cifrei de afaceri totale, până în anul

2014 aceştia şi-au mărit importanţa, ajungând la 35% respectiv la 39,2%. Toate acestea rezultă

din existenţa a două întreprinderi mari (Contitech Fluid Automotive RO şi Ardealul SA), unde se

concentrează în total 1656 de angajaţi.

1.2.3. Analiza sectoriala

Din punct de vedere al analizei privind sectoarele de activitate, putem găsi o varietate de

firme importante care contribuie la susţinerea mediul de afaceri din municipiul Carei. În prezent

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

32

în municipiu funcţionează 594 agenţi economici, din care: 28 în agricultură, 189 în industrie, 2 în

domeniul energiei, 33 în construcţii, 199 în comerţ, 38 în transport şi depozitare, 36 în hoteluri şi

restaurante iar 7 în informaţii şi comunicaţii. Structura agenţilor economici se pot clasifica astfel:

Obiect de activitate Nr. defirme

Cifra de afaceritotală (lei)

Nr. desalariaţi

Agricultură şi silvicultură 28 49 198 518 114Industria prelucrătoare 189 1 006 019 346 3055Producţia şi furnizarea de energie electrică,termică, gaze, distribuţia apei, salubritate,gestiunea deşeurilor 2 3 951 807 5Construcţii 33 2 2442508 180Comerţ cu amănuntul şi ridicata 199 821 940 634 1244Transport şi depozitare 38 48 315 605 210Hoteluri şi restaurante 36 4 382 822 107Informaţii şi comunicaţii 7 799 355 8Alte servicii 62 3 049 537 82

Tabelul 2. Principalii indicatori economici pe activități economice, în anul 2012

Sursa: Baza de date Borg Design

Cele mai multe firme din municipiul Carei îşi desfăşoară activitatea în sectorul

comerţului, cei mai mulţi salariaţi regăsindu-se însă în industria prelucrătoare, care deţine de

altfel şi cea mai ridicată cifră de afaceri. Din cadrul celor două ramuri principale (industrie şi

comerţ) cele mai multe firme îşi desfăşoară activitatea în cadrul industriei alimentare, a celei

chimice, precum şi în comerţul cu ridicată a cerealelor şi a produselor chimice.

Dacă avem în vedere evoluţia cifrei de afaceri în principalele sectoare ale economiei

naţionale, se poate observa o creştere însemnată în aproape toate domeniile, chiar dacă cele mai

vizibile schimbări au avut loc in comerţ, industrie şi transport. Însă dacă ne raportăm la cifra de

afaceri totală realizată în anii 2008 şi 2012, se observă o scădere de 0,9% a cifrei de afaceri din

domeniul agriculturii şi cel al industriei prelucrătoare, o scădere de 0,2% în anul 2012 faţă de

anul 2008 la hoteluri şi restaurante, precum şi o creştere de 3,5% în cazul comerţului.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

33

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2008 2012

Hoteluri şi restaurante

Construcţii

Agricultură şisilviculturăComerţ cu amănuntulşi ridicataIndustria prelucrătoare

Fig. 12. Repartiţia principalelor sectoare ale economiei naţionale în anii 2008 şi 2012

Sursa: Baza de date Borg Design

1.2.3.1. Sectorul agricol

Suprafaţa agricolă poate fi caracterizată printr-o utilizare complexă, reflectând

diversitatea condiţiilor naturale dar şi specificităţile la nivel local. Suprafaţa agricolă a

municipiului Carei (10 230 ha în anul 2012, respectiv 10 231 ha în 2013 și 2014) este formată în

proporţie de 69,4% din teren arabil, urmată de păşuni (9,7%) şi fâneţe (2,5%) iar viile ocupă o

suprafaţă mai restrânsă de numai 2,1%.

În perioada analizată nu se observă o creştere însemnată a suprafeţei agricole (de numai

0,1% între 2007-2014), însă acest lucru devine tot mai vizibil în cazul terenurilor neagricole,

datorită creşterii de aproape 3 ori a suprafeţelor ocupate de construcţii (ajungând în 2012 la

1389,2 ha) dar şi a creşterii fondului forestier cu 11,7% (de la 17 ha la 19 ha).

Astfel, din totalul terenurilor neagricole (1671 ha), terenurile construite ocupă 1389 ha

(13,5%) iar terenurile destinate căilor de comunicaţii de 198,8 ha (1,9%).

In 2014 asistam la o scadere a terenurilor aferente cailor de comunicatii/ cai ferate,

respectiv de 190 ha, concomitenta cu o crestere dubla a terenurilor ocupate de constructii, in

suprafata de 705 ha.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

34

Tabelul 3. Structura fondului funciar din principalele subdiviziuni ale municipiului Carei

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo Online

Ponderea ridicată a terenurilor arabile din totalul suprafeţei agricole determină şi

structura activităţii agricole a oraşului: fermele din zonă sunt specializate mai degrabă pe

producţie la scară largă, conferind oraşului un profil preponderent agricol. Acest lucru este

confirmat şi prin faptul că în domeniul cultivării cerealelor şi legumelor îşi desfăşurau

activitatea 3 societăţi comerciale, cu o cifră de afaceri totală de aproape 60 milioane lei.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

terenuriarabile

pășuninaturale

fânețenaturale

vii șipepiniereviticole

terenurineagricole

201220132014

Fig.13. Structura fondului funciar din principalele subdiviziuni ale municipiului Carei

Suprafaţă pe ani

2012 2013 2014

Categorii de folosinţă

(ha) % (ha) % (ha) %Terenuri arabile 7099 69,3 7539 85,72 7149 80,73Păşuni naturale 988 9,6 899 10,22 899 10,15

Fânaţe naturale 258 2,5 289 3,28 528 5,96Vii şi pepiniere viticole 217,1 2,1 59 0,67 81 0,91Total terenuri agricole 8559 83,4 8794 85,95 8855 86,55Terenuri neagricole 1671 16,6 1437 14,05 1376 13,45Total 10230 100 10231 100 10231 100

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

35

Se observa, comparativ cu anul 2012, in sectorul terenurilor arabile nu exista schimbari

majore. Putem spune ca anul 2014 este anul in care schimbarile isi fac simtita aparenta, cel mai

mult crescand marimea fanetelor, respective a viilor si pepinierelor viticole, precum si a livezilor

si pepinierelor pomicole, celelalte elemente pastrandu-si valoarea aproximativ neschimbata,

respective modificata cu mici procente.

Rezultatele Recensământul General Agricol relevă faptul că la nivelul municipiului Carei

în anul 2010 existau 1482 exploataţii agricole, cu o suprafaţă de 7931,34 ha, care se pot fi

grupate astfel: 1429 exploataţii sunt utilizate ca şi teren arabil, grădini familiale, păşuni şi fâneţe

sau culturi permanente (7630,74 ha), 61 exploataţii sunt neutilizate (61,68 ha), 8 exploataţii sunt

împădurite (27,45 ha), 1229 exploataţii reprezintă suprafeţe ocupate cu clădiri, curţi, drumuri

etc. (151,47 ha) şi o singură exploataţie cu 60 de ha este ocupată de un heleşteu. Din totalul

exploataţiilor agricole, 801 sunt specializate atât pe cultivarea plantelor, cât şi pe creşterea

animalelor, 628 reprezintă exploataţiile exclusiv agricole şi 53 cele pentru animale. Având în

vedere suprafaţa ce revine în medie unei exploataţii agricole, de 5,15 hectare, municipiul Carei

se situează atât peste media judeţeană (4 ha), cât şi peste media naţională (3,45 ha).

În privinţa modernizării exploataţiilor agricole, o situaţie destul de avantajoasă rezultă

din faptul că la nivelul municipiului Carei au existat două exploataţii care au utilizat

echipamente pentru producerea de energie regenerabilă, una de energie eoliană şi una de

biomasă (biometan), ceea ce poate contribui treptat – chiar dacă într-un ritm mai lent – la

creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a

factorilor de producţie, precum şi la îndeplinirea standardelor naţionale şi a celor comunitare.

Din nefericire, datele RGA 2010 relevă faptul că dintre suprafeţele agricole utilizate niciuna nu

a fost certificată ca fiind ecologică sau aflată în conversie şi nici una dintre suprafeţele

menţionate nu a fost irigată.

Referitor la exploataţiile agricole cu personalitate juridică, cu titlu de proprietate asupra

terenului sau cu suprafaţă agricolă arendată, trebuie să amintim că există 8 spaţii autorizate

pentru depozitarea produselor agricole10, şi anume:

SC. Ardealul SA, un siloz cu o capacitate de 9600 tone

SC Comcereal SA, o magazie cu o capacitate de 16000 tone

10 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Satu Mare

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

36

SC Agroindustriala SA, o magazie cu o capacitate de 3400 tone la Carei şi un siloz cu o

capacitate de 2000 tone la Ferma Ianculeşti

SC Ro-Comix SRL, o magazie cu o capacitate de 1000 tone

SC H&M Company, un siloz cu o capacitate de 7000 tone şi o magazie cu o capacitate

de 8000 tone

SC Agroinvest SRL, o magazie cu o capacitate de 500 tone

SC Mobipan SA, un siloz cu o capacitate de 260 tone şi o magazie cu o capacitate de 900

tone

SC Agro Seucan SRL, o magazie cu o capacitate de 300 tone (Ferma zootehnică)

Creşterea animalelor este o activitate mai puţin reprezentativă la nivelul municipiului, în

special datorită suprafeţelor mici de păşuni existente. Totuşi, analizând efectivele de animale se

poate observa faptul că din totalul speciilor de animale o majoritate absolută o deţin efectivele

de păsări (13739), urmate de ovine (6175) şi porcine (4401), alături de o apicultură bine

dezvoltată şi un număr mare al familiilor de albine (1293). De fapt la nivelul judeţului,

municipiul Carei deţine primul loc în privinţa apiculturii.

Efective de animale (capete)

pe specii2013

Bovine 793

Ovine 6175

Caprine 86

Porcine 4401

Păsări 13739

Cabaline 71

Măguri şi catârii 7

Iepure de casă 294

Familii de albine 1293

Tabelul 4. Efectivele de animale în anul 2013

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Rezultate finale ale RGA 2010

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

37

Cu toate acestea, o comparaţie cu datele recensământului general agricol din 2002 relevă

o scădere accentuată în privinţa efectivelor de animale: numărul bovinelor reducându-se cu

16%, numărul ovinelor cu 22%, a numărul păsărilor s-a înjumătăţit, şi doar numărul porcinelor

arată o dublare faţă de cel din 2002.

La nivelul Recensământului General Agricol din 2010, parcul agricol conţinea 475

maşini şi echipamente agricole (dintre care: 89 tractoare, 44 motocultoare, 61 pluguri pentru

tractoare, 24 cultivatoare mecanice, 21 combinatoare, 44 grape mecanice, 49 semănători cu

tracţiune mecanică, 25 maşini pentru împrăstiat îngrăţăminte, 29 maşini pentru erbicidat şi

executat tratamente, 25 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 1 combină

autopropulsată pentru recoltat furaje, 10 motocositoare, 53 alte maşini şi echipamente agricole)

ceea ce denotă mai mult o distribuţie la nivel de gospodărie individuală.

1.2.3.2. Sectorul industrial

Din punct de vedere a resurselor primare existente, industria municipiului Carei se

remarcă printr-o concentrare ridicată, atenuată în ultimul timp de restructurarea activităţilor

secundare, dominanţa lor fiind preluată de comerţ şi serviciile în creştere. Structura industrială

este diversificată, dar rămân dominate câteva sectoare de activitate precum: industria chimică

(59%), industria alimentară (31%), industria metalurgică (6%) şi industria textilă (2%).Sursa: Baza de date Borg Design

3%

15%9%9%

9%

17%

7%8%

23%

industria alimentară

fabricarea băuturilor

industria textilă

fabricarea produselor dincauciuc, material plasticindustria de prelucrare alemnuluiindustria chimică

industria metalurgică

industria de fabricare aechipamentelor electricealte activități industriale

Fig. 14. Repartiţia unităţilor economice active în industria prelucrătoare

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

38

În anul 2012 în industria prelucrătoare activau în total 89 unităţi economice, asigurând

un număr de 3055 locuri de muncă. Faţă de 2008, numărul întreprinderilor a crescut cu 12%, însă

numărul salariaţilor a scăzut cu 2,7% din cauza restructurărilor şi a concedierilor din perioada

anilor de criză. In anul 2013, respectiv 2014 numarul firmelor a crescut cu 11%, ajungand la un

numar de 98-99 firme active.

Industria alimentară este reprezentată de 25 firme cu 847 salariaţi, însumând o cifră de

afaceri ce reprezintă 6,7% din totalul industriei. Faţă de anul 2008 numărul firmelor din acest

sub-sector a crescut cu 47,1% iar numărul salariaţilor cu 5,3%. Comparativ cu anul 2012, in 2014

avem un numar de 22 de firme active, dintre care după cifra de afaceri, cele mai importante firme

din domeniu sunt:

ARDEALUL SA

ALCONOR COMPANY SRL

VARGA QUATTRO SRL.

În anul 2012 în industria textilă activau 17 firme, înregistrând o creştere de 6,3% în

comparaţie cu anul 2008, însă numărul locurilor de muncă din acest sector s-a redus cu 10,7%,

de la 542 la 847. În prezent industria textilă asigură 2,1% din totalul cifrei de afaceri din

industrie, iar numarul lor a scazut la 15; unităţile economice mai reprezentative fiind:

CONTRIC ALEX SRL

LEONEX SRL

URBANODASIC Tex SRL,

În ceea ce priveşte prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei, numărul unităţilor

economice active a rămas constant la 12, cu toate că numărul salariaţilor s-a înjumătăţit, scăzând

de la 413 (în anul 2008) la 187 (până în anul 2012). Activitatea respectivă reprezintă un sub-

sector cu o contribuţie relativ redusă la cifra de afaceri totală a industriei, de numai 1,1%.

RADU MOB SRL

POLAK MOB SRL ,

ERGO CLASS

De remarcat aici este și prezența în zonă a companiei S.C. POLIPOL MOBILA S.R.L.,

cu sediul social în comuna Foeni, cu facilități de producție în imediata proximitate a municipiului

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

39

Carei. Aceasta este una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din partea de vest a țării, cu un

număr mediu de 705 de salariați în 2014 si o cifra de afaceri in valoare de 96.566.904 lei.

O schimbare spectaculoasă se poate observa în cazul industriei chimice, având în vedere

oscilatie a numărului unităţilor economice active cu 10% (de la 10 la 12 apoi la 9), a cresterii

numărului salariaţilor cu cel putin 40% (de la 988 la peste 1400) precum şi triplarea cifrei de

afaceri a acestui sub-domeniu. Totodată industria chimică contribuie cu cea mai mare parte la

realizarea cifrei de afaceri din industrie, cu o cotă de 58,5% în anul 2012. Acest lucru se

datorează faptului că în acest sub-sector activează cea mai importantă firmă din zonă, atât din

punct de vedere al numărului de salariaţi, cât şi conform cifrei de afaceri totale:

CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMANIA SRL

SUFLI GLASS SRL,

DOOR PANELS,

sector comercial

industriaprelucrătoare

construcții

instituții financiare

transport șidepozitare

hotel și restaurant telecomunicații

Fig..15. repartitia unitatilor economice pe categorii de industrie in 2014

Sursa: Baza de date Borgo Design

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

40

În cadrul industriei metalurgice îşi desfăşoară activitatea un număr de 14 unităţi

economice cu un număr total de 259 salariaţi, însă în decursul ultimilor ani se poate observa

scăderea locurilor de muncă cu 19,1% (de la 320 în anul 2008), în ciuda dublării cifrei de afaceri.

În urma acestei creşteri, în anul 2012 industria metalurgică reprezenta 5,7% din cifra de afaceri a

sectorului industrie, cele mai importante societăţi fiind:

STAHLBAU HERMANN SRL,

STEIGER SRL,

TAYGAN METAL PRESS SRL,

În sub-sectorul fabricării echipamentelor electrice regăsim 6 firme cu un total de 53

salariaţi, înregistrând o contribuţie de 1,2% din cifra de afaceri totală a sectorului industrie. De

asemenea, faţă de anul 2008, se poate observa o creştere a numărului agenţilor economici cu

25% şi a numărului locurilor de muncă cu 10,4%. De asemenea şi cifra de afaceri este în

creştere, în perioada 2008-2012 putându-se observa o triplare a acestuia. În cadrul acestui

domeniu cele mai importante firme sunt:

SMSS REITLER,

CALORSET,

1.2.3.3. Sectorul construcţiilor

Acest sector cuprinde atât lucrările de construcţii legate de clădirile rezidenţiale şi

nerezidenţiale, dezvoltarea (promovarea) imobiliară dar şi construcţiile industriale. Conform

bazei de date din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în municipiul Carei în anul

2012 au fost prezente 33 unităţi economice cu activităţi în acest domeniu, asigurând locuri de

muncă pentru un număr de 180 persoane.

În comparaţie cu anul 2008, atât numărul firmelor, cât şi numărul salariaţilor a înregistrat

o creştere uşoară, urcând de la 30 unităţi în anul 2008 la 33 unităţi până în anul 2012, respectiv

de la 146 la 180., ajungand in anul 2014 la un numar de 41 de firme active in acest domeniu.

Intreprinderile din acest sector sunt de obicei întreprinderi micro şi mici distribuite relativ egal:

cele micro ocupând 49% din salariaţi, pe când cele mici un procent de 51.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

41

În privinţa evoluţiei întreprinderilor din acest domeniu, perioada analizată se

caracterizează prin dublarea numărului firmelor mici dar şi prin creşterea numărului

întreprinderilor micro cu 3,6%.

Conform evoluţiei cifrei de afaceri, aceasta a inregistrat o scadere destul de accentuata in

perioada 2012-2014, de pana la 35%. Cele mai importante firme sunt specializate în lucrări de

construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale şi se prezintă astfel:

NORD CONSTRUCTII SA,

SIRA CONS SRL,

1.2.3.4. Sectorul serviciilor

Chiar dacă sectorul serviciilor de regulă este dominat de o gamă largă de activităţi în

domeniul financiar-bancar, asigurări, transport, tranzacţii imobiliare, telecomunicaţii, în

municipiul Carei cel mai dezvoltat sub-sector al serviciilor este cel al comerţului. Importanţa

serviciilor se desprinde şi din faptul că această activitate înregistrează 45% din totalul cifrei de

afaceri a municipiului Carei.

Dezvoltarea activităţilor din sectorul comercial se poate atribui în mare măsură

procesului de privatizare şi investiţiilor din sectorul privat.

Bazat pe aceste procese, reţeaua comercială a continuat să se dezvolte, determinând

îmbunătăţirea distribuţiei teritoriale a unităţilor aparţinând comerţului cu amănuntul, mărirea

suprafeţei comerciale şi utilizarea mai eficientă a spaţiilor existente. La acestea se adaugă şi

asigurarea flexibilităţii relaţiilor cu furnizorii industriali, creşterea concurenţei între comercianţi

şi ameliorarea calităţii produselor oferite populaţiei.

Importanţa comerţului în cadrul sectorului serviciilor reiese şi din faptul că în anul 2012

aceasta contribuia cu 92,4% la totalul cifrei de afaceri realizate. Numărul unităţilor economice

active prezente în comerţ a crescut de la 169 în anul 2008 la 199 până în anul 2012, respectiv 242

in anul 2014, atingand o crestere de pana la 21%.

Numărul salariaţilor de la 779 la 1244, iar cifra de afaceri a crescut cu mai mult de 500%

pana in anul 2012, inregistrand apoi scaderi, dar si mici cresteri.

Clasificarea întreprinderilor după mărime relevă faptul că 85,4% dintre societățile active

din comerţ sunt microîntreprinderi; 12,6% sunt întreprinderi mici şi 4 unităţi sunt întreprinderi

mijlocii, reprezentând 2% din totalul întreprinderilor din domeniu.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

42

13%2%

85%

0-9 salariaţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

Fig. 16. Clasificarea după mărime a întreprinderilor din sectorul comerţului

Sursa: Baza de date Borg Design

Dacă luăm în considerare cifra de afaceri totală realizată de întreprinderile din sectorul

comerţului, putem observa ca aceasta a scazut semnificativ in marea majoritatea firmelor.

Astfel, cele mai importante firme sunt:

ARDEALUL TRADING SRL,

AGROTEX SRL

FLUID GROUP HAGEN,

În ceea ce priveşte domeniul transporturilor şi depozitării, în municipiul Carei în anul

2012 activau 36 societăţi (cu 7 mai mult decât în anul 2008) cu un total de 210 salariaţi, 78% mai

mult în comparaţie cu valoarea de 118 din anul 2008. In anul 2014, asistam la o crestere a

numarului societatilor active in acest domeniu, un numar de 57 firme active, o crestere de 58%.

Cele mai importante firme cu activităţi în transporturile rutiere de mărfuri sunt, după cum

urmează:

MW TRADE SRL,

AGROPATAKI SRL,

CALUGER SRL,

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

43

Domeniul hotelurilor şi restaurantelor a avut o evoluţie mai lentă: numărul unităţilor

active a crescut de la 23 în anul 2008 la 26 în anul 2012, respectiv la 44 societati in 2014. Insă

numărul salariaţilor, cât şi cifra de afaceri au urmat un trend descendent (numărul salariaţilor

scăzând de la 109 la 41, iar cifra de afaceri de la 4,1 milioane de lei la 1 milion de lei). Toate

acestea sunt ilustrate şi prin contribuţia mai redusă a acestui domeniu la totalul cifrei de afaceri

realizate (0,5%) de către sectorul serviciilor. Conform acestui indice, cele mai importante

societăţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul restaurantelor sunt după cum urmează:

ALI BABA CDH,

BEST CONSULTING SRL

TAVERNA SRL,

În ceea ce priveşte sub-sectorul telecomunicaţiilor şi informaţiilor, evoluţia acestuia a

urmat un trend asemănător hotelurilor şi restaurantelor, numărul societăţilor active crescând de la

7 la 9 între 2008 şi 2014.

Numărul salariaţilor a suferit un declin de la 10 la 9, precum şi cifra de afaceri, aceasta

scăzând de la 808 mii de lei la 123 mii de lei, ceea ce reprezenta doar 0,1% din totalul cifrei de

afaceri realizate în sectorul serviciilor.

În sectorul serviciilor de intermedieri financiare sunt prezente în total 17 societăţi, al

căror număr de angajaţi s-a dublat în perioada 2008-2014 (crescând de la 12 la 25), iar cifra de

afaceri a crescut cu 27,7%. Cele mai multe unităţi de profil activează în domeniul asigurărilor,

având în vedere că în ultimii ani aceste societăţi au cunoscut o dezvoltare importantă atât ca

volum de asigurări cât şi ca gamă de servicii oferite.

În prezent cele mai importanţe unităţi de acest gen sunt: Astra, Uniqua, Carpatica,

Allianz-Tiriac şi Asirom. De asemenea, principalele bănci româneşti şi străine prezente în

România au sucursale, filiale, reprezentanţe sau agenţii deschise în municipiul Carei (Banca

Carpatica, Banca Transilvania, BCR, BRD, Unicredit, etc.) oferind persoanelor fizice şi juridice

produse şi servicii specifice.

În celelalte domenii sunt prezente un număr mai redus de unităţi economice active, a

căror contribuţie la cifra de afaceri totală este aproape nesemnificativă.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

44

1.2.4. Functiile Municipiului Carei in sectorul energetic local

Având în vedere necesitatea utilizării eficiente a energiei primăria Municipiului Carei

acţionează în mod direct şi indirect pentru realizarea acestui deziderat ţinând seama de

următoarele funcţii:

- Produce energie;

- Consumă energie;

- Iniţiază şi propune, iar Consiliul Local aprobă proiectele de hotărâri conform

atribuţiilor prevăzute de lege;

- Motivează simţul civic şi implicarea cetăţenilor.

Funcţia de producător de energie se manifestă prin:

- Realizarea de sisteme de co-generare pentru alimentarea cu energie electrică şi

termică;

- Sistemele individuale de încălzire şi preparare a apei calde de consum în clădirile

publice;

- Instalaţiile ce utilizează energii regenerabile montate în spaţii ale domeniului public.

Funcţia de consumator de energie se manifestă prin utilizarea energiei în:

- Clădirile publice: clădiri administrative, unităţi de învăţământ, unităţi sanitare, muzee,

cladiri tertiare etc.;

- Iluminatul public;

- Transportul public de călători;

- Semnalizări rutiere.

Ca iniţiator de reglementări locale se manifestă prin:

- Regulamente locale care încurajează implementarea măsurilor de eficienţă energetică

în clădiri;

- Reglementări privind evaluarea proiectelor municipale ţinând seama de eficienţa

energetică şi de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru achiziţii verzi;

- Planificarea urbană (plan de mobilitate urbană durabilă, plan de dezvoltare a spaţiilor

verzi, realizarea pistelor pentru biciclişti, reglementări locale în sprijinul realizării

construcţiilor durabile);

- Introducerea de zone pietonale, zone cu acces limitat pentru trafic, zone cu restricţii

de viteză, zone cu parcări cu plată etc. şi încurajarea folosirii transportului în comun

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

45

prin îmbunătăţirea serviciilor şi tarife rezonabile, determinând populaţia să reducă

utilizarea autoturismului personal.

Municipalitatea se manifestă ca factor motivator prin:

- Aplicarea politicilor fiscale pentru încurajarea investiţiilor în măsuri de eficienţă

energetică în condiţiile legii (de ex. la reabilitarea termică a locuinţelor de domiciliu);

- Organizarea de campanii de informare pe teme de energie şi mediu; Seminarii,

conferinţe pe teme de energie şi mediu; Promovarea rezultatelor la nivel local, naţional şi

European.

- Realizarea de proiecte pentru accesare de fonduri europene in domeniul eficientei

energetice

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

46

Capitolul 3. INVENTAR DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

3.1. Introducere

Inventarul de Referinţă a Emisiilor (IRE) cuantifică volumul emisiilor de CO2 datorat

consumului de energie pe teritoriul Municipiului Carei. La realizarea inventarului emisiilor de

CO2 s-au identificat sursele antropogene principale de emisii CO2 ceea ce a permis ierarhizarea

corespunzătoare a măsurilor de reducere.

Având în vedere că SED urmăreşte eficienţa energetică în sfera de responsabilitate

directă a administraţiei locale, precum şi în sectoarele care pot fi influenţate prin decizii politice

şi măsuri administrative, IRE se realizează pe baza consumului final de energie pe teritoriul

Municipiului Carei. IRE cuantifică emisiile directe de CO2 rezultate în urma arderii

combustibililor pe teritoriul Municipiului :

- în clădirile municipale, rezidenţiale şi a celor din sectorul servicii;

- în echipamentele/instalaţiile de transport

- emisiile indirecte de CO2 rezultate la producerea de energie electrică şi termică

necesară acoperirii consumului de energie electrică, şi a celui pentru încălzire/răcire.

IRE se bazează în principal pe datele privind consumul final de energie pentru diferiţi

consumatori finali aflaţi pe teritoriul Municipiului Carei.

Nu au fost analizate consumurile energetice din industrie, deoarece acest sector nu a fost

considerat ca o ţină a acţiunilor cuprinse în SED.

Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a însemnat iniţierea unui

proiect de realizare a unei baze de date electronice în domeniul energetic care urmează să se

implementeze la nivelul administraţiei publice locale a Municipiului Carei. Această bază de date

se va actualiza permanent fiind o măsură a SED de realizare a managementului energetic. De

asemenea această bază de date va servi ca instrument de bază în faza de monitorizare a

implementării SED.

Prin management energetic se monitorizează consumurile de energie:gaz natural, energie

electrică .energie termică şi apă pentru fiecare clădire/instituţie în parte. În acest scop baza de

date trebuie să cuprindă :

- Descrierea detaliată a anvelopei fiecărei clădiri;

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

47

- Descrierea detaliată a echipamentelor sursei de energie termică pentru încălzire şi a

instalaţiei aferente;

- Descrierea detaliată a echipamentelor sursei de energie termică pentru prepararea apei

calde menajere şi a instalaţiei aferente;

- Aprecierea stării tehnice a celorlalte instalaţii şi echipamente din clădire;

- Inventarierea măsurilor de eficienţă energetică implementate pe fiecare clădire;

- Tipul si gradul de ocupare al clădirii şi numărul de consumatori finali.

Deoarece la nivelul primariei Municipiului Carei nu au fost realizate in timp statistici care

tin de managementul energetic la colectarea datelor s-au întâmpinat dificultăţi privind

indentificarea unor consumatori si a tipului de combustibili folositi, dar care prin implementarea

bazei de date din SED vor fi indepartate.

3.2 Statistica consumurilor de energie

Principalii consumatori de energie ai municipiul Carei sunt structuraţi astfel:

a. 10 grădiniţe din care 7 cu program normal, 3 cu program prelungit şi o creșă de copii;

b. 4 şcoli generale;

c. 4 colegii naţionale, licee şi grupuri şcolare;

d. 6 instituţii de cultură şi artă;

e. 4 clădiri administrative;

f. 3 obiective locale de sport si agrement;

g. o policlinică;

h. un spital

i. o cantină socială;

j. un centru social;

k. iluminatul public

Rezultatele analizei datelor de consumuri energetice pentru anul de referință 2015 sunt

prezentate în continuare.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

48

Tabel 5. Consumuri de energie

Domeniul de activitate Consum Carei (MWh)

Clădiri, echipamente/instalații municipale 1.068,12

Clădiri, echipamente/instalații terțiare 7.401,98

Clădiri rezidențiale 66.569,02

Iluminatul public municipal 815,23

Transportul public 0

Transportul privat și comercial 14.144,43

Total 89.998,78

Câteva considerații se impun din analiza acestor date:

- principalul consum energetic se înregistrează în domeniul clădirilor rezidențiale și din

sectorul terțiar , și anume aproximativ 73,96%;

- sectorul de transport privat și comercial prezintă un consum de aproximativ 15,7% din

totalul consumurilor inventariate;

- gazul natural este principala sursă de energie, 74 %, fiind utilizat în principal pentru

încălzirea spațiilor de locuit

Consumul de energie în sectoarele avute în vedere în SED în anul de referinţă 2015 a fost

de 1.684.557 MWh având structura prezentată în tabel..

Tabel 6 Structura consumului de energie în anul 2015

Categoria Consumul [MWh]

Energie electrică 19.981,83

Gaze naturale 55.872,52

Motorină Benzină 14.144,43

TOTAL 89.998,78

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

49

Figura 17. Grafic consum energie

Consum Carei (MWh)

0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,00

Clă

diri,

echi

pam

ente

/inst

alaț

iim

unic

ipal

e

Clă

diri,

echi

pam

ente

/inst

alaț

iite

rția

re

Clă

diri

rezi

denț

iale

Ilum

inat

ul p

ublic

mun

icip

al

Tran

spor

tul p

ublic

Tran

spor

tul p

rivat

șico

mer

cial

Consum Carei (MWh)

Rezultă că din consumul final de energie consumul de combustibil reprezintă circa

15,7%, restul de 84,3 % fiind gaz 62,3% respectiv energia electrică 22 % distribuită

consumatorilor din Municipiu Carei.

Din total combustibili utilizaţi în Municipiul Carei, circa 8,9% sunt necesari pentru

realizarea mobilităţii pe teritoriul municipiului.

Gazul natural este utilizat pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi prepararea

hranei. Consumul de motorină şi benzină a fost stabilit ţinând seama de datele de Primăria

Municipiului pentru parcul auto propriu şi din estimările făcute pentru transportul privat şi

comercial. Datele utilizate în evaluarea consumului pentru transportul privat şi comercial s-au

bazat pe informaţiile privind numărul de vehicule înmatriculate .

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

50

Consumul [MWh]

Energie electrică

Gaze naturale

Motorină Benzină

Figura 20 Ponderea combustibililor pe categorii în consumul de energie

3.2.1 Consumul de energie electrică

Consumul de energie electrică a anului 2015 de 19.981,83 MWh a fost realizat de

următorii consumatori:

- populaţie 18.011,4 MWh

- administratie publica si servicii (1154,40 MWh)

- iluminat public (815,23 MWh)

În cadrul sectorului servicii sunt cuprinse ca activităţi învăţământul, sănătatea, etc.

conform documentului INS ”Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, Anul 2012”.

În conformitate cu ordinul ANRE nr. 69/2009 energia electrică furnizată de SC. Electrica

SA pentru acoperirea consumului de energie electrică a Municipiului a fost produsă din

următoarele surse de energie primară:

35,44% din cărbune;

30,69% din nuclear;

14,71% din gaze naturale;

0,72 % din păcură

18,44% din surse regenerabile ( energie hidroelectrică).

Sistemul de iluminat public ce deserveşte un număr de aproximativ 152 străzi, totalizând

1780 corpuri de iluminat cu un consum anual de aproximativ 815,23 MWh. Reţeaua de

alimentare este în proporţie de 93,82 % reţea aeriană şi 6,18 % reţea subterană. Aparatele de

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

51

iluminat sunt fixate pe stâlpi stradali (2353 buc) şi pe stâlpi de tip lampadar în parcuri şi pe alei

pietonale (144 buc).

Tabel 7. Consumul de energie electrică în clădiri municipale în anul 2014

Tipul Consumatorului Consumul de energie electrică [MWh]Cladirile Primăriei 122,94

Spital 504,63Colegii şi Licee 244,72Şcoli gimnaziale 152,24

Grădiniţe 56,178Instituţii de cultură 73,69

Total 1154,398

Având în vedere structura energiei electrice furnizată de SC Electrica SA a rezultat

emisia de CO2 în valoare de 485 g/kWh. Rezultă ca în anul 2015 pentru acoperirea consumului

de energie electrică a Municipiului Carei s-au produs 9691,19 tone de CO2.

Consumul de energie electrică [MWh]

Cladirile PrimărieiSpitalColegii şi LiceeŞcoli gimnazialeGrădiniţeInstituţii de cultură

Figura 21 Consumul de energie electrica defalcat pe consumatori

Pentru reducerea emisiilor indirecte de CO2 se impune în primul rând utilizarea mai

eficientă a energiei electrice prin reducerea pierderilor de energie în instalaţiile de distribuţie,

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

52

utilizarea unor echipamente şi aparate performante, îmbunătăţirea sistemului de iluminat public

şi în clădiri din sectorul servicii.

3.2.2 Consumul de gaze naturale

Consumul de gaze naturale din anul 2015 a fost de 55.872,52 MWh din care 48556,82

MWh pentru consumatori casnici şi 7.315,7 MWh pentru ceilalţi consumatori.

Consumul de gaze naturale din anul 2015 în clădirile municipale a fost de 945,18 MWh

reprezentând circa 3,8% din cantitatea totală de gaze naturale consumată în Municipiu

Consumul de gaze naturale din anul 2015 în clădirile din sectorul servicii (fără clădirile

municipale) a fost de 6.370,52 MWh, reprezentând circa 25,7 din cantitatea totală de gaz

consumată în Municipiu.

Tabel 8. Consumul de energie electrică în clădiri municipale în anul 2014

Tipul Consumatorului Consumul de gaze naturale [MWh]Cladirile Primăriei 945,18

Spital 2.197,71Colegii şi Licee 2.008,16Şcoli gimnaziale 1.192,93

Grădiniţe 445,32Instituţii de cultură 526,40

Total 7.315,7

În conformitate cu Inventarul Naţional al Gazelor cu Efect de Seră transmis de România

în 2013, factorul de emisie de CO2 rezultat din arderea gazului natural pentru producerea

energiei termine este de 0,200 t/MWh.

În anul 2014 ca urmare a utilizării gazului natural în procese de ardere emisiile de CO2

rezultate au fost de 11.174,5 tone.

Pentru reducerea emisiilor de CO2 se impun adoptarea unor măsuri de reducere a

necesarului de energie termică prin creşterea izolaţiei termice la clădiri, înlocuirea sistemelor de

încălzire ineficiente şi utilizarea sistemelor de cogenerare de înaltă eficienţă. O solutie viabila

pentru un oras cu ape termale asa cum este Careiul este utilizarea acestor ape in instalatii pentru

incalzirea cladirilor publice.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

53

3.2.3 Consumul de carburanti pentru transport

În anul 2014 s-au utilizat pentru transport carburanţi totalizând 14.144,43 MWh după

structura din tabel.

Tabel 9

Categoria Motorina BenzinaTransport public 0 0Transport privat si comercial 9180,48 4963,95Total 9180,48 4963,95

În conformitate cu anexele (CRF) la Inventarul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de

Seră transmis de România în 2013, factorii de emisie utilizaţi în sectorul transport sunt : 0,257

t/MWh pentru benzină; 0,267 t/MWh pentru motorină .

Având în vedere consumul de carburanţi ai anului 2014 rezultă că emisiile de CO2

datorate sectorului de transport în municipiul Carei au fost de 3726,92 tone.

Pentru reducerea emisiilor de CO2 datorate sectorului de transport s-ar impune realizarea unui

nou plan privind transportul în Municipiu sau actualizarea celui existent, pentru a se încuraja un

transport în comun eficient, transportul nemotorizat, conducerea economică a vehiculelor,etc. Se

impune de asemenea îmbunătăţirea infrastructurii de transport a oraşului pentru a se evita

blocajele în circulaţie şi pentru reducerea consumului de carburanţi la folosirea autovehiculelor

în oraş.

3.3 Statistica emisiilor de CO2

Emisiile de CO2 în Municipiul Carei în anul 2014 au fost 24.597,11 tone conform cu

structura de mai jos.

Tabel 10 Structura emisiilor de CO2

Sursa de emisii Cantitate (Tone)

Producere de energie electrică 9.691,19

Utilizarea gazelor naturale 11.174.5

Utilizarea carburanţilor 3.726,92

TOTAL 24.597,11

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

54

Structura emisiilor de CO2 în anul 2014 în sectoarele în care se acţionează pentru

reducerea acestor emisii este prezentată detaliat in continuare. La stabilirea structurii emisiilor s-

au avut în vedere consumurile de energie electrică şi de gaze naturale din anul 2014 în clădiri,

echipamente/instalaţii municipale şi aferente sectorului servicii (fără cele municipale) precum şi

în clădirile rezidenţiale .

.

Tabel 11 Structura emisiilor de CO2 în funcţie de sectorul de activitate în anul 2015

Sectorul Valoare emisii de CO2, în:

tone %

Clădiri, echipamente/instalații municipale 291,9225 1,19%Clădiri, echipamente/instalații terțiare 2022,998 8,22%

Clădiri rezidențiale 18193,64 73,97%Iluminatul public municipal 222,8064 0,91%

Transportul public 0 0,00%Transportul privat și comercial 3865,742 15,72%

Total 24.597,11

Emisii CO2

Clădiri, echipamente/instalațiimunicipaleClădiri, echipamente/instalațiiterțiareClădiri rezidențiale

Iluminatul public municipal

Transportul public

Transportul privat și comercial

Figura 22 Emisiile de CO2 defalcate pe consumatori

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

55

Rezultă că, atat consumul de energie în clădirile rezidenţiale cat şi în sectorul servicii este

important, ceea ce impune o politică în domeniul reabilitărilor clădirilor şi a surselor de energie

termică precum şi a utilizării de energii regenerabile pentru scăderea emisiilor de gaze cu efect

de seră.

De asemenea la achiziţionarea echipamentelor şi instalaţiilor trebuie să se ţină seama de

Directiva 2009/125/CE ce are în vedere cerinţele de proiectare ecologică (eco design) din punct

de vedere energetic a produselor.

Din cantitatea totală de emisii de CO2 de 24.597,11 tone estimate pentru Municipiul

Carei pentru anul 2015 au fost eliminate emisiile datorate sectoarelor industrie şi construcţii care

nu sunt avute în vedere în strategia de acţiune privind dezvoltarea durabilă.

Asadar rezultă că valoarea de referinţă a emisiilor de CO2 în anul 2015 este 24.597,11

tone.

3.4 Situatie infrastructura

O analiză a situaţiei actuale ne indică următoarele probleme la nivelul municipiului, in

institutiile subordonate UAT Carei, probleme regasite in special la scoli si gradinite (cu exceptia

Liceului Teoretic recent reabilitat si modernizat din fonduri europene):

- nu există contoare performante de energie, cu posibilitatea de transmitere la distanţă a

consumurilor în timp real, ca atare nu se pot întocmi bilanţuri energetice;

- în multe dintre clădiri îşi desfăşoară activitatea mai multe instituţii, neexistând o separaţie între

reţelele acestor consumatori, ceea ce conduce la imposibilitatea monitorizării consumului de

energiei electrică/consumator;

- reglarea furnizării de căldură este inexistentă sau redusă şi, ca urmare, nu poate fi realizată

optimizarea consumului energetic;

- în unele încăperi, datorită lipsei dispozitivelor de reglaj a temperaturii, se înregistrează

temperaturi excesive (24-28°C) creind disconfort termic;

- nu exista o preocupare pozitiva pentru gestionarea consumurilor energetice

- nu există o cultură adecvată a economisirii energiei ceea ce duce la utilizarea iluminatului

interior şi pe perioada zilei, când nu este necesar, iar temperaturile excessive în încăperi se

„rezolvă" prin deschiderea ferestrelor;

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

56

- exista instalaţii electrice care sunt neverificate sau improvizate din punctul de vedere al

siguranţei şi continuităţii în funcţionare, existând pericolul real de incendiu sau electrocutare;

- cu excepţia iluminatului public, unde există o preocupare constantă în ultimii ani pentru

eficientizarea utilizării energiei electrice, în celelalte servicii si departamente nu există o

abordare coerentă privind gestionarea consumurilor, respectiv mentenanţa instalaţiilor existente;

- multe clădiri au tâmplărie veche, deformată şi neetanşă, cu pierderi de căldură sau absorbţii de

aer rece;

- nu există surse alternative de producere a energiei electrice sau termice care să scadă

semnificativ efortul financiar al municipiului în funcţie de anotimp.

In aceste conditii ponderea importantă a reducerilor de costuri energetice poate proveni

din eficientizarea energetică, dar şi din modernizarea sau schimbarea surselor tradiţionale de

energie consumată şi posibilitatea de cuplare la surse alternative. Aceste deziderate se pot împlini

prin implementarea unor programe de eficientizare energetică în cazul consumatorilor aflaţi în

subordinea municipiului, ceea ce ar conduce la înregistrarea unei creşteri semnificative a

randamentului acestor consumatori concomitent cu reducerea consumului de energie şi fără

reducerea confortului consumatorilor.

În paralel cu investiţiile realizate pentru reabilitarea reţelelor de apă şi apă uzată, sunt

necesare lucrări de înlocuire a reţelelor exterioare şi interioare de energie electrică, utilizarea

eficientă a infrastructurii de energie termică reabilitată, dar şi valorificarea celei existente.

Cap. 4 – VIZIUNE SI STRATEGIE IN DOMENIUL ENERGIEI DURABILE

4.1 Obiectivul general al strategiei nationale

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului

de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un pret cât mai scăzut, adecvat unei

economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, in conditii de calitate, siguranţă in

alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Având în vedere rolul energiei pentru

societate precum şi pentru toate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizează sub

supravegherea statului, prin elaborarea şi transpunerea în practică a unei strategii sectoriale, iar

pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu Documentul strategic.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

57

4.2 Obiective strategice nationale

Într-un context din ce în ce mai globalizat, politica energetică a României se Realizează

în cadrul schimbărilor şi evoluţiilor ce au loc pe plan naţional şi european. În acest context

politica energetică a României trebuie să fie corelată cu documentele similare existente la nivel

european pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în

domeniu.

Strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici

energie – mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România.

4.2.1. Siguranta energetică

Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice

si limitarea dependentei de resursele energetice de import;

Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport

a acestora;

Cresterea nivelului de adecvanţă a reţelelor nationale de transport a energiei

electrice, gazelor naturale şi petrol;

Protectia infrastructurii critice;

4.2.2. Dezvoltare durabilă

Cresterea eficienţei energetice;

Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in

special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta;

Susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile;

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

58

4.2.3. Competitivitate

Dezvolaterea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu,

certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice.

Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesulu permanent si

nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie si

interconexiunile internationale

Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele

energiei electrice, termice si gazelor naturale;

Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit in vederea cresterii

profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

4.3 OBIECTIVELE STRATEGIEI PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI

CAREI 2016-2020

4.3.1 Obiectivul general al strategiei pentru energie durabila a Municipiului Carei pentru

perioada 2016-2020

Obiectivul general sau Scopul Strategiei pentru energie durabila a municipiului Carei

2016– 2020, este de a implementa integrat masuri de reducere a emisiilor de CO2, de a

eficientiza consumurile de energie şi de a oferi o alternativă de producere si utilizare a

energiei din surse regenerabile existente la nivelul municipiului.

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunțat de municipalitatea Carei este

de 20% până în 2020 în raport cu cantitatea de emisii evaluată pentru anul de referintă 2008.

4.3.2 Obiective strategice specifice ale managementului energetic la nivelul Municipiului

Carei

Strategia energetică a municipiului Carei, are la bază Strategia energetică a României

pentru perioada 2007 - 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 2020, care se bazează pe

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

59

politicile Uniunii Europene în domeniu. Ca urmare, obiectivele strategice/specifice ale

managementului energetic la nivelul Municipiului Carei sunt:

4.3.2.1. Utilizarea raţională şi eficientă a resurselor primare neregenerabile şi scăderea

progresivă a ponderii acestora în consumul final la consumatorii din municipiu:

- Montarea de echipamente pentru reducerea intensităţii luminoase a corpurilor de iluminat

public.

- Eficientizarea consumului de energie în cadrul locaţiilor aparţinând Municipiului Carei.

- Achizitionarea de mijloace de transport în comun(pentru un proiect pilot de introducere a

transportului in comun) eficiente energetic si nepoluante(electrice) si instalarea de statii de

incarcare.

- Monitorizarea consumatorilor de energie prin implementarea de programe pe termen scurt,

mediu şi lung în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto,

- Asigurarea mentenanţei echipamentelor şi a dotărilor energetice în vederea asigurării

prognozei de consum necesară participării la sursele internaţionale de energie.

- Informarea cetăţenilor privind utilizarea raţională a energiei.

- Instruirea profesională pentru management energetic a personalului propriu al administraţiei

locale, precum şi a cadrelor didactice şi elevilor.

- Promovarea avantajelor tehnologiilor de producerea energiei verzi (panouri solare,

celule/panouri fotovoltaice, pompe de căldură, centrale termice cu peleţi etc.).

4.3.2.2. Oferirea de alternative marilor şi micilor consumatori de energie

- Realizarea de capacităţi de producţie, pentru producerea de energie termică şi electrică

prin cogenerare cu ardere a biocombustibililor sau ardere a deşeurilor şi livrarea energiei

astfel obţinute către instituţii pentru acoperirea necesităţii de căldură a acestora (încălzire,

respectiv climatizare).

- Utilizarea energiei geotermale, sursa de energie existenta la nivelul municipiului Carei

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

60

- Identificarea, proiectarea şi avizarea implementării proiectelor privind obţinerea

energiei verzi.

4.3.2.3. Retehnologizarea şi utilizarea eficientă a diferitelor surse de energii regenerabile,

existente la nivelul municipiului

- Implementarea proiectului de modernizare a iluminatului public stradal utilizând surse

alternative.

- Creşterea proporţiei de utilizare a energiei solare în sistemul de iluminat public.

- Creşterea proporţiei de utilizare a energiei verzi în clădirile Municipiului Carei.

- Valorificarea energetică a biomasei atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi al

posibilităţilor de utilizare (Municipiul Carei, prin administrarea suprafeţelor şi spaţiilor

verzi pe care le deţine, poate să beneficieze de acest potenţial).

- Crearea unui sistem informatic integrat interconectat pentru managementul activităţilor

în Municipiul Carei, care să cuprindă societăţile, regiile şi unităţile aflate în subordinea

Consiliului Local Municipal.

- Implementarea unui sistem de reacţie rapidă, alarmare şi supraveghere municipală în

caz de dezastre.

4.3.2.4. Crearea de locuri de muncă

Implementarea măsurilor de eficientizare a consumului de energie (anveloparea

clădirilor), a montării de panouri fotovoltaice, a panourilor solare etc. va conduce la crearea de

noi locuri de muncă pe perioada realizării investiţiilor.

Etapele necesare a fi întreprinse pentru atingerea unor parametri corespunzători de

eficienţă energetică pentru consumatorii aflaţi în subordinea municipiului sunt:

a. Inventarierea consumatorilor energetici,

b. Monitorizarea consumurilor acestora,

c. Auditul energetic: diagnosticarea situaţiei actuale a locaţiilor şi instalaţiilor, precum şi

a consumului care este obiectul studiului, stabilirea bilanţului energetic de pornire, pentru

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

61

consumatori principali care ocupă o pondere mare în consum, încadrarea consumatorilor

pe grupe de consum, precum şi pentru sistemul actual de iluminat public,

d. Gestiunea furnizării de energie termică pe tipuri şi grupe de consumatori,

e. Investiţii în instalaţii, echipamente şi punere în funcţiune necesare pentru creşterea

eficienţei şi economisirea energiei.

f. Mentenanţă şi exploatare a instalaţiilor: ce includ operaţiunile de întreţinere preventivă,

operaţiunile de corectare şi toate sistemele de control şi de urmărire a instalaţiilor. Prin

realizarea mentenanţei se asigură continuitatea consumului şi deci, implicit, creşterea

predictibilităţii. Din punct de vedere electric este necesar a se asigura mentenanţa,

întreţinerea curentă şi exploatarea instalaţiilor electrice în vederea continuităţii serviciului

şi pentru menţinerea securităţii instalaţiilor şi persoanelor.

g. Acţiuni de reducere ale pierderilor în zona de transfer/măsură şi în zona de transport

intern, precum şi de reducere direct la consumator

Pentru buna desfăşurare a activităţii de management energetic:

- este obligatorie instalarea de contoare performante cu telecitire (căldură, gaze naturale,

energie electrică),

- este necesară realizarea identificării şi actualizării configuraţiei reţelei de iluminat

public, stabilirea punctelor de pierderi şi a modalităţii optime de realizare a reducerii

consumului de energie, prin montarea de economizoare centralizate în punctele de

aprindere/comandă a iluminatului, sau prin înlocuirea aparatelor de iluminat cu aparate

noi cu posibilitate de dimming local, sau soluţii mixte, precum şi evaluarea posibilităţilor

de utilizare a resurselor locale de energie regenerabila. Aceste investiţii vor permite

obţinerea de economii considerabile de energie.

.

Proiectele de diversificare a surselor energetice vor trebui să ţină cont de particularităţile

geografice ale oraşului, punându-se în balanţă efortul investiţional, programele naţionale de

implementare a resurselor regenerabile şi penalităţile impuse de tratatele internaţionale pe

probleme de mediu, în cazul în care România nu atinge nivelul impus.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

62

4.4 Amaliza strategica

4.4.1 Analiza SWOT energetica a municipiului Carei

Analiza SWOT ia în considerare atât factori interni (puctele tari şi punctele slabe), cât şi factoriexterni (oportunităţi şi ameninţări).

STRENGHT/PUNCTE FORTE WEAKNESSES /PUNCTE SLABE

Municipiul Carei are un potenţial important dinpunctul de vedere al energiei geotermale (Figura2). Municipiul Carei are un potenţial moderat dinpunctul de vedere al energiei solare (Figura3)-zonade radiatie solara III 1250-1300kWh/mp/an. Municipiul Carei are un potenţial important dinpunctul de vedere al energiei obţinută din biomasă(Figura 4). Municipiul Carei deţine un număr mare de clădiri(sedii administrative, şcoli şi grădiniţe, etc.). Municipiul Carei are experienţă în implementareade proiecte mari şi inovative. Reţea relativ mare de iluminat stradal.

Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult maimic, datorită limitărilor tehnologice. Rezistenţa la nou a cetăţenilor. Lipsa de informare a cetăţenilor. Instalaţiile de producere, transport şi distribuţie aenergiei sunt învechite şi depăşite tehnologic, cuconsumuri şi costuri de exploatare mari. Ponderea semnificativă a populaţiei care prezintăun grad de vulnerabilitate ridicat, în condiţiilepracticării unor preţuri la energie apropiate denivelul mediu european.

OPPORTUNITIES /OPORTUNITĂŢI THREATS /AMENINŢĂRI

Politicile Uniunii Europene şi naţionale,favorabile eficientizării consumului şi producerii deenergie verde Deschiderea şi diversificarea pieţelor interne şiinternaţionale Expertiză tehnică şi resurse umane calificatepentru activităţile din sectorul energetic; Cadru instituţional şi legislativ adaptat laprincipiile pieţei interne din Uniunea Europeană; Potenţial important de resurse regenerabileexploatabile, susţinut de o piaţă funcţională deCertificate Verzi; Oportunităţi crescute de investiţii în domeniuleficienţei energetice şi al resurselor energeticeregenerabile; Posibilitatea accesării de fonduri externe pentruproiecte în domeniul energiei

Costurile de producere a energiei electrice înunităţi ce utilizează surse regenerabile (cu excepţiahidrocentralelor mari şi a celor nucleare) sunt înprezent superioare celor aferente utilizăriicombustibililor clasici. Stimularea utilizării surselor alternative şiatragerea investiţiilor în unităţi energetice ceutilizează surse regenerabile se realizează prinmecanisme de susţinere, în conformitate cu practicaeuropeană, mecanisme ce duc şi la creşterea preţuluienergiei electrice la consumatorul final. Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentrususţinerea programelor de investiţii în eficienţăenergetică şi dezvoltarea serviciilor energetice.

4.4.2 Analiza PESTEL pentru energie durabila a municipiului Carei

Analiza PESTEL arată impactul şi tendinţele generale a şase categorii de factori externi cu careoperează: politici, economici, socio –culturali, tehnologici, ecologici şi de mediu şi legislativi.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

63

FACTORI DE INFLUENŢĂ POLITICI Descriere a impactuluiLipsa unor instrumente necesare pentru desfăşurareacu eficacitate a activităţii

Trecerea de la o centralizare excesivă la odescentralizare efectivă a generat probleme defuncţionare la nivelul administraţiei publice.

Schimbări legislative la nivel naţional şi european Influenţează implementarea programelor/proiectelor.

Dificultăţi în coerenţa şi implementarea programelormultianuale.

Influenţează implementarea programelor.

Întârzieri în adoptarea actelor normative Întârzieri în ceea ce priveşte finalizarea saudefinitivarea acelor documentelor specifice.

Reforma administrativă (regionalizarea) Incertitudinea privind competenţele, distribuireafondurilor etc.

FACTORI DE INFLUENŢĂ ECONOMICI Descrierea impactuluiNivelul salarizării descurajează specialiştii sălucreze în administraţia publică

Salariile nu sunt atractive pentru specialişti

Bugete neechilibrate Neasigurarea surselor de finanţare necesare derulăriiprogramelor multianuale înseamnă sistări alelucrărilor/nerealizareala capacitatea programată.

Politicile economice Politicile economice sunt influenţate de politicilemonetare, existenţa şi dimensiunea fonduriloreuropene, cursul valutar leu – euro, inflaţia etc.

FACTORI DE INFLUENŢĂ SOCIALI Descrierea impactuluiElemente care ţin de structura socială şi demografie Modificarea strategiilor / programelor funcţie de

structura socială/dinamica demografică.Migraţia forţei de muncă către alte ţări/zone ale ţăriiinfluenţează activitatea locală.

Lucrul într-un mediu social şi cultural divers Proiecteleadministraţiei publice locale trebuie sărespecte diversitatea elementelor culturale locale.

Rolul şi evoluţia anumitor profesii (arhitect şiurbanist,personal tehnic)

Administraţia publică locală încă nu reuşeşte săatragă un număr suficient de specialişti.

Grad scăzut de conştientizare a potenţialilorparteneri în identificarea/crearea de parteneriate

Efectele proiectelor nu se pot multiplica/replica înmod corespunzător.

FACTORI DE INFLUENŢĂ TEHNOLOGICI Descrierea impactuluiNoile tehnologii de producere şi eficientizare aconsumului de energie

Necesitatea de instruire a personalului dinadministraţie/ainformării populaţiei cu privire lanoile tehnologii.

Calitatea tehnologiei Are implicaţii directe în eficientizarea consumuluide energie şi a producerii de energie verde.

Preţurile tehnologiei Introducerea tehnologiilor noi precum şi ridicareacalitativă a celor deja existente implică creşteracosturilor în investiţii/pregătirea personalului.

Apariţia de noi tehnologii aplicabile în realizareaclădirilor

Redefinirea indicatorilor de calitate impuşiexecutanţilor.

FACTORI DE INFLUENŢĂ ECOLOGICI ŞI DEMEDIU

Descrierea impactului

Cantitatea, calitatea şi structura resurselor de energieregenerabilă (geotermala, soare, biomasă)

Creşterea probabilităţii ca proiectele de eficientizarea consumului de energie/producere a energiei verzisă fie finalizate cu succes

Politicile de mediu Politicile naţionale/europene/internaţionaleînfluenţează programele/proiectele administraţieipublice locale

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

64

Catastrofe naturale Municipiul Carei va acorda o importanţă mult maimare activităţilor de prevenire a efectelor acestora.

FACTORI DE INFLUENŢĂ LEGISLATIVI Descriere a impactuluiLegislaţia naţională, europeană şi internaţională înprivinţa energiei

Această legislaţie este în favoarea eficientizăriiconsumului de energie şi a producerii energiei verzi,ceea ce ar trebui să ducă la finanţarea acestordomenii

Legislaţia privind achiziţiile publice Achiziţiile publice, dacă legislaţia este clară şi uşorde aplicat, se defăşoară în termenele stabilite.

Legislaţia privind finanţarea unor proiecte îndomeniul energiei, atât pentru persoane fizice, cât şipentru persoane juridice

La mijloacele de eficientizarea consumului deenergie şi producerea energiei verzi trebuie să aibăacces atât instituţiile publice, întreprinzătorii privaţi,cât şi cetăţenii.

Documentele programatice pentru exerciţiul bugetar2014 – 2020

Publicarea la timp ar însemna creşterea ratei deabsorbţie a fondurilor europene.

Legislaţia în domeniul concurenţei Dacă nu încurajează concurenţa loială, preţurileproiectelor/materialelor, vor fi ridicate fără aconduce la creşterea calităţii.

Legislaţia în domeniul fiscalităţii Ar trebui să încurajeze eficientizarea consumului deenergie şi producerea/consumul de energie verde latoate nivelurile (instituţii publice, intreprinderiprivate, cetăţeni etc.)

Legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor Ar trebui să protejeze consumatorii de energie depreţuri incorecte.

Legislaţia privind salarizarea Specialiştii nu sunt motivaţi să activeze în cadruladministraţiei publice datorită salarizării scăzutecomparativ cu alte domenii.

5. PREZENTAREA DIRECTIILOR DE ACTIUNE DIN CADRUL SED CAREI

Conform rezultatelor Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul

2011, populaţia stabilă a municipiului Carei la momentul respectiv a fost de 21.112 persoane,

reprezentând 6,1% din totalul populaţiei judeţului. Astfel, oraşul Carei ocupă al doilea loc în

clasament după municipiul Satu Mare. Judetul Satu Mare face parte din Regiunea de Dezvoltare

Nord –Vest alături de Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Salaj.

Municipiul Carei –preocupat permanent de contribuţia la dezvoltarea judeţului, de consumul

raţional şi eficient de resurse, de protecţia mediului înconjurător – propune pentru perioada 2014 –

2020 o strategie energetică bazată pe măsuri de reducere a consumurilor energetice şi trecerea

treptată la folosirea surselor de energie regenerabilă.

Principalele direcţii pentru creşterea eficienţei energetice sunt:

A. Realizarea managementului energetic la nivelul întregii municipalităţi;

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

65

B. Realizarea de investiţii în instalaţiile existente de consum cu scopul reabilitării şi

modernizării lor în vederea reducerii consumurilor actuale de energie fără a afecta însă

confortul utilizatorilor.

C. Producerea energiei din surse regenerabile de energie.

Municipiul Carei dispune de o multitudine de resurse energetice pentru producerea

“energiei verzi” (geotermală, solară, biomasă, provenită din producerea combustibilului biodiesel

şi procesarea deşeurilor menajere), pe care municipalitatea:

- le promovează la întâlnirile cu investitorii privaţi (români şi străini),

- le ia în considerare la scrierea de proiecte finanţate din fonduri europene/ guvernamentale.

Pentru realizarea obiectivelor propuse prin SED se au in vedere 3 variante :

- Gestionarea directa a problematicilor energetice de catre autoritatea locala

- Parteneriatele public – private

- Accesarea de fonduri europene

Parteneriatele public –privat

Unul din mijloacele legale prin care pot fi atinse obiectivele propuse sau impuse prin

strategia energetică a municipiului Carei este încheierea de parteneriate public –privat.

Principiile care stau la baza unui parteneriat public –privat sunt:

- nediscriminarea –asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca

orice operator economic, indiferent de naţionalitate, să poată participa la procedura de încheiere a

contractului de parteneriat public-privat şi să aibă şansa de a deveni contractant;

- tratamentul egal –stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de încheiere a

contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi operatorii

economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a participa la procedura de

atribuire şi de a deveni contractant;

- transparenţa –aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la

aplicarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat;

- proporţionalitatea –asigurarea corelaţiei juste între scopul urmărit de partenerul public,

obiectul contractului de parteneriat public-privat şi cerinţele solicitate, în sensul existenţei

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

66

echilibrului între obiectivul urmărit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat şi

cerinţele reale, între cerinţele reale şi condiţiile impuse investitorului privat, precum şi între

criteriile de selecţie şi clauzele contractuale;

- eficienţa utilizării fondurilor –aplicarea procedurilor de încheiere a contractelor de

parteneriat public-privat şi utilizarea de criterii trebuie să reflecte avantajele de natură economică

ale ofertelor în vederea obţinerii rezultatului urmărit, luând în considerare şi efectele concrete

preconizate a se obţine în domeniul social şi în cel al protecţiei mediului şi promovării

dezvoltării durabile;

- asumarea răspunderii –determinarea clară a sarcinilor, responsabilităţilor părţilor

implicate în procesul de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmărindu-se asigurarea

profesionalismului, imparţialităţii, independentţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui

proces.

Proiectul de parteneriat public-privat are în vedere următoarele aspecte:

- cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat;

- modul de finanţare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;

- în cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanţa şi de a pune în

aplicare obiectivele de interes public, precum şi de a respecta prevederile contractului de

parteneriat;

- alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face în mod proporţional

şi echitabil între partenerul public şi cel privat.

Componentele unui parteneriat public-privat sunt reprezentate de:

a. Autoritate publică locală - organismul de decizie publică constituit şi funcţionând,

după caz, la nivelul judeţului, municipiului, oraşului sau comunei, responsabil pentru proiectele

de parteneriat public-privat de interes local;

b. Investitor privat - orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română

sau străină, care este dispusă să asigure finanţarea pentru una sau mai multe dintre etapele unui

proiect de parteneriat public-privat;

c. Companie de proiect - societatea comercială rezidentă în România, având ca asociaţi

sau acţionari atât partenerul public, cât şi pe cel privat, care sunt reprezentaţi în mod proporţional

în funcţie de participarea la proiectul de parteneriat public-privat, partenerul public participând

cu aport în natură.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

67

Rezultatele implementării proiectului de parteneriat public vor fi următoarele:

- optimizarea consumului energetic pentru consumatorii aflaţi în subordinea Municipiului

- gospodărirea eficientă a energiei sub toate formele ei;

- dezvoltarea strategiei specifice de optimizare a consumului;

- prognozarea cererilor viitoare de energie;

- creşterea gradului de siguranţăîn alimentare pentru consumatorii municipiului;

- diminuarea pierderilor pe fluxul de producţie - transport - distribuţie - consum ;

- diminuarea emisiilor de CO2.

Principalele părţi interesate de realizarea proiectului de management energetic sunt:

- Municipiul Carei care se va implica în proiect ca partener public. Aceasta va asigura accesul

la instalaţiile energetice proprii în vederea monitorizării, gestionării şi modernizării acestora.

- Partenerul privat care va veni în cadrul parteneriatului cu experienţa sa în realizarea

proiectelor de eficientizare şi management energetic

- Consumatorii energetici aflaţi în subordinea municipiului vor fi principalii beneficiari ai

unor servicii de calitate la standarde înalte.

- Cetăţenii oraşului vor beneficia de servicii de calitate (ex: instituţii de învăţământ mai bine

încălzite, iluminate). Scăderea consumurilor energetice.

- Furnizorii de fluide şi echipamente energetice vor avea interese pozitive furnizând toate informaţiile

şi echipamentele necesare îndeplinirii obiectivelor parteneriatului.

- Durata PPP-ului trebuie să fie în concordanţă cu etapele necesare de normalizare a situaţiei

energetice a acestor instituţii.

În situaţia managementului energetic, având în vedere numărul mare al locaţiilor şi

complexitatea lucrărilor care se vor întreprinde se impune un contract pe termen lung, din

următoarele motive:

a. se va trece la organizarea activităţilor de către compania de proiect, în comparaţie cu

situaţia actuală în care activităţile de întreţinere energetică şi de exploatare a instalaţiilor este

realizată de autoritatea publică în calitate de proprietar şi operator. Se vor realiza schimbări

complexe, care se referă nu numai la modul de mentenanţă a instalaţiilor şi echipamentelor, cât mai

ales la comportamentul uman al personalului de întreţinere şi a celui care utilizează serviciile

energetice,

b. activităţile de monitorizare, evaluare, mentenanţă şi investiţii care se vor desfăşura impun

etape de cunoaştere a instalaţiilor electroenergetice în toate locaţiile, identificarea primelor măsuri de

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

68

reducere a pierderilor energetice, identificarea măsurilor imediate de creştere a siguranţei în

funcţiune şi înlocuirea echipamentelor defecte, modernizarea treptată a instalaţiilor în funcţie de

sumele disponibile;

c. serviciile energetice sunt activităţi complexe şi necesită adaptarea continuă la schimbările

de legislaţie şi ale mediului economic,

d. în domeniul energetic, la nivel international, contractele de parteneriat public –privat se

încheie pe perioade îndelungate (25-30 de ani) cu posibilităţi de extindere.

Decizia implementării PPP-ului cât mai rapid va conduce la evitarea unor incidente care pot

perturba funcţionarea instituţiilor, cu efecte economice negative majore.

Parteneriatele public-privat sunt generatoare de locuri de muncă datorită desfăşurării pe o

perioada mare de timp (20-30 ani) şi a complexităţii lucrărilor care implică personal bine specializat.

Se apreciază că proiectul propus nu va avea impact negativ asupra condiţiilor economice

locale şi nici nu va genera motive pentru nemulţumirea segmentului de public local.

Gestionarea directă a problematicilor energetice de către autoritatea locală

O a doua variantă pentru implementarea strategiei energetice este gestionarea directă a

problematicilor energetice de către autoritatea locală, ceea ce ar presupune:

- mărirea structurii administrative şi de personal la nivelul aparatului administrativ al

municipiului, cu preocupări active în domeniul energetic.

- cuprinderea lucrărilor de reabilitare, respectiv a investiţiilor necesare în cadrul bugetului

local.

- angajarea de personal calificat şi cu experienţăîn domeniul energetic.

- contractarea directă a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate a proiectelor tehnice, precum

şi a execuţiei proiectelor noi.

- contractarea unor servicii de consultanţă permanentă în domeniul energetic cu privire la

implementarea etapizată a fazelor de eficientizare energetică cuprinse în prezenta strategie.

Având în vedere:

1. resursele financiare limitate cuprinse în bugetul local;

2. personalul propriu lipsit de calificare şi experienţă în proiectare, dezvoltare, exploatare a

sistemelor energetice;

3. grilele salariale fixe, nestimulative;

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

69

4. structura de personal numeroasă, care nu mai permite crearea de noi departamente, apreciem

că este de dorit combinarea celor două variante.

Accesarea fondurilor europene pentru eficientizarea energetica

Accesarea fondurilor uniunii europene constituie o a treia metoda prin care se pot atinge

obiectivele propuse si are avantajul componentei nerambursabile a finantarilor.

Proiectele care se pot realiza pe aceasta cale acopera o arie larga de domenii si pot fi un

factor important în strategia de protecţie a mediului prin:

- eficientizarea consumului de energie sub toate formele sale (electrică, termică etc.) a

consumatorilor aflaţi în subordinea Municipiului Carei;

- reducerea pierderilor de energie pe reţele de distribuţie spre consumator;

- propunerea de soluţii moderne de alimentare a consumatorilor, inclusiv alimentarea din

surse alternative de energie curată (energie verde).

- previzionarea consumurilor viitoare de energie coroborată cu dezvoltarea economică;

- încurajarea folosirii mijloacelor de transport nepoluante şi care să nu fie consumatoare de

energie, în acest sens trebuie redescoperit mersul pe jos, care deşi este un lucru natural şi

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

70

accesibil oricui, tinde să fie eliminat din activitatea cotidiană, pentru că,în secolul vitezei,

multă lume preferă autoturismul sau mijloacele de transport în comun.

Experienta ne-a demostrat ca cele 3 variante pot fi combinate cu succes iar rezultatele ar

aparea mai repede si costurile ar fi diminuate.

5.1 Planul de actiune

In acest capitol sunt prezentate pe scurt actiunile planificate in Strategia pentru Energie

Durabila; ele sunt enumerate pe sectoare de interventie si sunt cu un orizont de realizare pana in

anul 2020.

5.1.1 Iluminatul public

1.Modernizarea și eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public din municipiul

Carei

Justificare/nevoie : In municipiul Carei, inclusiv in zona centrală a municipiului rețelele de

iluminat public și arhitectural sunt uzate fizic și moral, fiind dotate cu corpuri de iluminat

ineficiente energetic, care generează emisii de CO2 și costuri ridicate pentru municipalitate. De

asemenea, rețeaua densă de cabluri aeriene este incompatibilă cu funcția turistică și de

promenadă a zonei centrale.

Scurta descriere: Proiectul are în vedere modernizarea rețelei de iluminat ( schimbarea

corpurilor de iluminat) pe strada 1 Decembrie 1918, pe arterele principale ale orasului, precum și

în Parcul Dendrologic din jurul Castelului Karoly, instalarea sistemelor de telegestiune.

Obiective: Reducerea consumurilor de energie electrica cu pana la 40% si a emisiilor de CO2 cu

pana la 41%

Buget estimat: 2.500.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

2.Extinderea/eficientizarea sistemului de iluminat public, incluzand sisteme de telegestiune

Justificare/nevoie : Zona Viile Careiului cunoaște o dinamică imobiliară semnificativă în ultimii

ani, însă noile locuințe construite în zonă au un acces deficitar la infrastructură urbană, printre

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

71

care și cele legate de lipsa iluminatului public stradal. Extinderea sistemului de iluminat existent

este o prioritate pentru municipiul Carei.

Scurta descriere: Proiectul prevede extinderea sistemului de iluminat public, pe o lungime de

circa 1 km, pe str. Tireamului, din zona Viile Careiului, respectiv în zona Viile Noi, utilizand

corpuri de iluminat care au o eficienta energetica sporita.

Obiective: Reducerea consumurilor de energie electrica cu pana la 14% si a emisiilor de CO2 cu

pana la 14%

Buget estimat: 2.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.1.2 Sectorul cladirilor

3.Cresterea eficientei energetice a Scolii Gimnaziale Nr. 1 Carei

Justificare/nevoie : In special cladirea principala a scolii necesită lucrări de reabilitare si

introducerea de masuri care sa contribuie la creasterea eficientei energetice. De asemenea, scoala

are nevoie de spatii noi, cu destinatie speciala; in ceea ce priveste serviciile sociale pentru

grupuri dezavantajate care vor functiona pe principiul eficientei energetice.

Scurta descriere: Cladirea principala va fi reabilitata si modernizata, se vor realiza lucrari de

reabilitare termica a fatadei, a planseului, terasei , a sistemului de incalzire si furnizarea apei,

instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei(solar),etc iar corpul B va primi

destinatia de centru social pentru copiii defavorizati care invata in aceasta scoala.

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 32% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 32%

Buget estimat: 1.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

4.Cresterea eficientei energetice a Scolii Gimnaziale Vasile Lucaciu Carei

Justificare/nevoie : Atat cladirea principala (4637 mp) a scolii dar si anexele si sala de sport

necesită lucrări de reabilitare si introducerea de masuri care sa creasca eficienta energetica.

Scurta descriere: Cladirile vor fi reabilitate si modernizate, se vor realiza lucrari de reabilitare

termica a fatadei, a planseului, terasei , a sistemului de incalzire si furnizarea apei, instalarea

unor sisteme alternative de producere a energiei (solar), eficientizarea instalatiilor electrice,etc .

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

72

Buget estimat: 1.500.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.Cresterea eficientei energetice a Grupului Scolar Iuliu Maniu Carei

Justificare/nevoie : Grupul Scolar Iuliu Maniu functioneaza intr-o cladire monument categorie B,

fiind o unitate de invatamant cu o suprafata desfasurata considerabila, care necesita interventii

ata din punct de vedere energetic dar si structural.

Scurta descriere: Lucrarile vizeaza cresterea eficientei energetice a cladirii , reabilitarea termica

a fatadei, a planseului, terasei , a sistemului de incalzire si furnizarea apei, instalarea unor

sisteme alternative de producere a energiei (solar), inlocuirea corpurilor de iluminat cu unele care

au eficienta energetica ridicata,etc .

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 35% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 35%

Buget estimat: 4.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

6.Cresterea eficientei energetice a Liceului Tehnologic “Simion Bărnuțiu”

Justificare/nevoie : liceul functioneaza intr-un complex de cladiri ,fiind o unitate de invatamant

cu o suprafata desfasurata de 7606 mp; cladirea necesita interventii din punct de vedere al

eficientei energetice dar si structural.

Scurta descriere: Lucrarile vizeaza cresterea eficientei energetice a cladirii , reabilitarea termica

a fatadei, a planseului, a sistemului de incalzire si furnizarea apei, instalarea unor sisteme

alternative de producere a energiei (solar), inlocuirea corpurilor de iluminat cu unele care au

eficienta energetica ridicata,etc .

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 65% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 65%

Buget estimat:4.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

7.Cresterea eficientei energetice, inclusiv asigurarea necesarului de energie din resurse

alternative pentru Centrul Social Carei

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

73

Justificare/nevoie : Centrul Social Carei este o cladire cu o suprafata desfasurata de 4260 mp.

Chiar daca in ultima perioada, prin atragerea unor fonduri europene s-au facut interventii

importante , utilizarea energiilor neconventionale este o masura care ar sprijini cresterea

eficientei energetice a cladirii.

Scurta descriere: producerea de energie electrica si apa calda din resurse solare precum si

utilizarea becurilor eficiente combinate cu alte masuri pot duce la o considerabila crestere a

eficientei energetice.

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 48% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 48%

Buget estimat: 200.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

8.Cresterea eficientei energetice, inclusiv asigurarea necesarului de energie din resurse

alternative a Spitalului Municipal si a Ambulatoriului de specialitate

Justificare/nevoie :complexul de cladiri poate fi clasificat ca fiind energofag. Resursele

necesare adesfasurarii activitatilor specifice creaza costuri ridicate.

Scurta descriere: eficientizare energetica a sistemului de iluminat, se are in vedere utilizarea

apei termale, ca resursa regenerabila pentru incalzire si tratament, si solare

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 33% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 33%

Buget estimat: 2.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

9.Cresterea eficientei energetice, inclusiv asigurarea necesarului de energie din resurse

alternative a sediului Primăriei (clădirea Hanului „Cerbul de Aur”)

Justificare/nevoie : cladirea care este sediul primariei a fost recent reabilitata ,utilizarea

energiilor neconventionale este o masura care ar sprijini cresterea eficientei energetice a cladirii.

Scurta descriere: producerea de energie electrica si apa calda din resurse solare precum si

utilizarea becurilor eficiente combinate cu alte masuri pot duce la o considerabila crestere a

eficientei energetice

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 40% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 40%

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

74

Buget estimat: 200.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

10.Cresterea eficientei energetice, inclusiv asigurarea necesarului de energie din resurse

alternative a Castelului Karoly și eficienta energetica in Parcul Dendrologic

Justificare/nevoie : Castelul Karolyi este un monument categorie A, restaurat printr-un proiect

finantat in cadrul POR 2007-2013. In prima etapa a restaurarii nu s-au prevazut r masuri

care,prin utilizarea energiilor regenerabile, ar putea conduce la o crestere a eficientei energetice.

Scurta descriere: producerea de energie electrica si apa calda din resurse solare (posibil a fi

montate intr-o zona care nu este vizibila-terasa Salii Cavalerilor), precum si utilizarea becurilor

eficiente combinate cu alte masuri pot duce la o considerabila crestere a eficientei energetice

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 14% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 14%

Buget estimat: 3.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

11.Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe cu 10 etaje din municipiul Carei

Justificare/nevoie : Cea mai mare parte a locuitorilor municipiului locuiește în blocuri construite

în perioada comunistă, unele cu prefabricate din beton, o tehnologie învechită și cu eficiență

energetică redusă, la care se adaugă și aspectul foarte deteriorat al fațadelor, cu un impact estetic

negativ. În plus, acestea generează emisii ridicate de CO2 și costuri ridicate de întreținere pentru

locatari.

Scurta descriere: Proiectul are în vedere intr-o prima etapa, cresterea eficientei energetice a

celor 4 blocuri cu zece etaje din municipiul Carei, în parteneriat cu asociațiile de proprietari

constituite la nivelul acestor ansambluri.

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 20% si a emisiilor de CO2 cu pana

la 20%

Buget estimat: 4.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

12.Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiul Carei- etapa II

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

75

Justificare/nevoie : Cea mai mare parte a locuitorilor municipiului locuiește în blocuri construite

în perioada comunistă, din prefabricate din beton, o tehnologie învechită și cu eficiență

energetică redusă, la care se adaugă și aspectul foarte deteriorat al fațadelor, cu un impact estetic

negativ. În plus, acestea generează emisii ridicate de CO2 și costuri ridicate cu întreținerea

pentru locatari.

Scurta descriere: Proiectul are in vedere reabilitarea termică a altor blocuri de locuinte situate

in cartierele din municipiul Carei, una din conditiile de eligibilitate fiind existenta asociatiilor de

proprietari.

Obiective: Reducerea consumurilor de energetice cu pana la 20%si a emisiilor de CO2 cu pana la

20%

Buget estimat: 5.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.1.3 Sectorul transporturi si infrastructura de transport

13.Modernizarea axei est-vest: Bd. 25 Octombrie – Piața Avram Iancu – Calea Mihai Viteazu

Justificare/nevoie :Spatiul delimitat este axa centrala est-vest a orasului, caracterizandu-se –in

special in zona estica- prin spatii verzi deteriorate, lipsa parcarilor si a unui trafic nesistematizat.

Stationarea in trafic sau timpul redus de calatorie produc cresterea emisiilor de noxe.

Scurta descriere: Se propun lucrari de reabilitare a carosabilului, resistematizare a parcarilor si

a intersectiilor pentru reducerea timpului in trafic, dar si reconstructia spatiilor verzi, a

aliniamentelor stradale, a squarurilor, realizarea pistelor pentru biciclete, aliniamente perdele

verzi pentru protejarea mediului.

Obiective: Reducerea emisiilor de CO2 cu pana la 20%

Buget estimat: 5.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

14.Construcția Variantei de ocolire Nord a Municipiului Carei

Justificare/nevoie : Eliminarea tranzitului de transport marfa din oras, reducerea poluarii si

amelioraea spatiului urban central.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

76

Descriere scurta: Proiectul prevede construcția unei șosele de centură care să lege DN 19 de DC

49 și de DJ 108M, în zona platformei industriale nord.

Obiective: Reducerea emisiilor de CO2 cu pana la 20%

Buget estimat: 1.200.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

15.Cresterea mobilitatii in interiorul municipiului inclusiv introducerea unui transport public

pilot

Justificare/nevoie : Se constata ca numarul crescut si in crestere de masini afecteaza derularea

unui trafic in conditii de siguranta, afecteaza conditiile de mediu, crescand volumul noxelor din

atmosfera. Se impune identificarea si promovarea unor mijloace de transport nepoluate ca

varianta la transportul motorizat.

Scurta descriere: Proiectul cuprinde realizarea de piste pentru biciclete si realizarea unui

transport public pilot in prima etapa pentru elevi si turisti urmand a fi generalizat intr-o etapa

ulterioara. Transportul public va folosi mijloace de transport exclusiv electrice.

Obiective: Reducerea emisiilor de CO2 cu pana la 22%

Buget estimat: 7.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.1.4 Sectorul producerii locale de energie

16.Realizare statie de compost si peleti din deseuri biodegradabile

Justificare / nevoie: Necesitatea identificarii unor solutii economice pentru inlocuirea

combustibilului gaz natural

Descriere scurtă: In acest sens aceasta propunere are ca obiectiv utilizarea deseurilor

biodegradabile (frunze, crengi), provenite din spatiile verzi ale orasului, in scopul fabricarii

peletilor ce vor deveni o a doaua sursa de incalzire pentru cladirile publice.

Obiective: Utilizarea deseurilor biodegradabile

Buget estimat: 1.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.1.5 Sectorul : lucrul cu cetatenii si partile interesate

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

77

17.Implicarea administatiei publice in activitati de constientizare privind rolul cresterii

eficientei energetice

Justificare / nevoie: nevoia constientizarii in randul populatiei a importantei reducerii

consumului de carburant, utilizarea si implementarea solutiilor de crestere a eficientei energetice,

reducerea CO2,etc

Descriere scurtă: realizarea de actiuni de informare specifice in scoli si mass-media, atragerea

cetatenilor in derularea si implementarea actiunilor SED

Obiective: Reducerea consumurilor de energie si carburanti prin economii realizate de populatie

Buget estimat: 100.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local

5.1.6 Sectorul planificarea teritoriului

18.Implementarea masurilor aditionale de protejare a mediului

Justificare / nevoie: zone pietonale reduse, necesitatea cresterii zonelor verzi

Descriere scurtă: plantarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de

retenţie a CO2), realizare zone verzi, crearea de zone pietonale in detrimentul circulatiei auto in

zona central istorica, regenerarea zonelor degradate,etc

Obiective: Retentia de CO2

Buget estimat: 1.000.000 Euro

Posibile surse de finantare: FEDR, fonduri guvernamentale, buget local.

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

78

5.2 Indicatori de rezultat

Sunt principalii indicatori urmariti in cadrul proiectului si fac obiectul monitorizării

implementării și performanței investiției propuse prin proiect.

Indicator proiect(în funcție de ce se realizează prin proiect)

Valoarea indicatorului lainceputul implementarii

proiectului

Valoarea indicatorului lafinalul implementării

proiectului (de output)

Consumul anual de energie primară insectorul rezidential (kwh/an)Consumul anual specific de energie pentruîncălzire in sector rezidential (kwh/m2/an)Consumul anual specific de energie insectorul rezidential (kwh/m2/an)Consumul anual de energie primară insectorul rezidential (kwh/an)Consumul anual specific de energie pentruîncălzire in sector rezidential (kwh/m2/an)Consumul anual specific de energie insectorul rezidential (kwh/m2/an)Consumul de energie in iluminatul public(kwh)Numarul gospodariilor cu o clasificare maibuna a consumuluiNumarul cladirilor publice cu o clasificaremai buna a consumuluiPasageri transportati in sistem de transportpublic(nr.)Traseu realizat transport public(km)Masuri implementate pentru transport publicsi cel nemotorizat(operatiuni)Spatii reabilitate in zone urbane (mp)Cai de rulare reabilitate/nou construite (km)Cai de rulare nou construite (km)Operatiuni ale administratiei privindreducerea poluarii (operatiuni)Masuri de utilizare energie regenerabila(masuri)

Tabel 11 Indicatorii de rezultat

STRATEGIA PENTRU ENERGIE DURABILA A MUNICIPIULUI CAREI 2016-2020

79

Monitorizare si implementare

Monitorizarea si implementarea SED si a proiectelor prevazute in cadrul acestuia vor fi

realizate de o echipa de implementare stabilita prin Dispozitia Primarului.

5.3 Concluzii

Actiunile prezentate in cadrul SED au fost identificate dupa analizele rezultate din

evaluarea inventarul emisiilor de baza/consumurilor energetice, pentru anul de referinta 2014.

Ele au incercat sa acopere toate sectoarele de importanta in consumurile de energie/

emisii si prin estimarea efectelor produse de implementarea lor sa duca la economiile de energie

si deci reducerea de emisii de 20% pana in 2020 in perimetrul orasului.

Implementarea SED in practica va ridica numeroase probleme legate de identificare

solutii tehnice, accesul la finantarea necesara, mentinerea deciziei politice de realizare a lor.

Se impune monitorizarea continua a implementarii actiunilor SED si a rezultatelor

obtinute in urma lor.

Evaluarea periodica va trebui sa duca la regandirea unor actiuni deci la actualizarea si

ajustarea SED, deoarece este posibil unele actiuni sa nu mai fie actuale, necesare sau fezabile si

sa apara altele noi de mai mare impact.

Ceea ce trebuie sa ramana neschimbat este decizia autoritatilor de a-si indeplini

angajamentul asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel putin 20% pana in 2020 contribuind

astfel de o maniera decisiva la dezvoltarea durabila a municipiului Carei si a zonei .