$TI[ffiT&

rUDOR cAlrm ZARo;ANU,,ttlf;^*rRu MACOVEscu

&&

GUPRIlISIll ilMllIUGERT

IIIGIPUIURIlT$ililFr600i.iln.-r400 lr.lrR.

Eclipsele de soare potfi previzuteThales din Milet

Si fim atenfi, acum,la ridi-cina impitriti a totului!Empedocle

Misurarea circumferinteiPimintuluiEratostene

Omul se trage dinvietifileinferioareAI{usi

Un obiect plutitor dislociin lichid propriul volumArhimede

Soarele este ca focul, Lunaeste ca apaZhang Heng

Lumina cilitoreste spreochii nogtriin linii drepteAlhazen

26

54

RTUOlUIIAl-

SillIIITIGA,,1400-1r00

42

in centrul a tot este SoareleNicolaus Copernic

Orbita oricirei planeteeste o elipsiJohannes Kepler

Un corp in cidereaccelereazi uniformGalileo Galilei

Globul terestru esteunmagnetWilliam Gilbert

NuargumentAnd,ciincercindFrancis Bacon

Despre arcul aeruluiRobert Boyle

Lumina este particulisauundi?Christiaan Huygens

Prima observarea tranzitului lui VenusJeremiah Horrocks

Organismele se dezvoltiin etapeJan Swammerdam

Toate organismele vii suntformate din celuleRobert Hooke

45

46

5o

52

53

55

56

58

Straturile de roci se formeaziunul deasupra celuilaltNicolas Steno

Observarea microscopiciaanimalculilorAntonie van Leeuwenhoek

Misurarea vitezei luminiiOle R@mer

O specie nu risare niciodatidin siminfa alteiaJohn Ray

Gravitaf ia afecteazi totulin universIsaac Newton

0nE0ilruRtrt HrPAltslultt1100*{&{}$}

Natura nu progreseazirapidCarl Linnaeus

Cildura ce dispare princonversia apei in vaporinu se pierdeJoseph BIack

AerinflamabilHenry Cavendish

Vinturile devin esticepe misuri ce se apropiede ecuatorGeorge Hadley

Un curent puternic iesedin Golful EloridaBenjamin Franklin

Aer deflogisticatJoseph Priestley

in naturi, nimic nu secreeazi, nimic nu se pierde,totul se transformiAntoine Lavoisier

Greutatea unei plantee dati de aerJan Ingenhousz

Descoperirea unorplanete noiWilliam Herschel

Diminuarea vitezei luminiiJohn Michell

Punerea in migcare a fluidelorelectrice-:--essandro Volta

76

78

&,

t5

E8

g6 Niciunvestigiualinceputului9i nici o perspectivi asuprasfirqituluiJames Hutton

roz Atracfia exercitati de munfiNevii Maskeiyne

ro4 Misterul naturii in ceeace privegte structuragi fertilizarea florilorChristian Sprengel

ro5 Elementele se combini mereuin acelagi felJoseph Proust

ulr srG0l DtPROGRTS{&{}{}*{ss{}

uo Experimentele pot fi repetatemai ugor cind strilucegtesoareleThomas Young

uz Determinarea ponderilorrelative ale particulelorfundamentaleJohn Dalton

ft(( eKK D,,rril

&s

rr4 Efectele chimice produsede electricitateHumphry Davy

tr5 Cartografierea rocilorunei firiWilliam Smith

116 Ea gtie cirui trib ii aparfinoseminteleMary Anning

u8 Mostenirea caracteristicilordobinditeJean-Baptiste Lamarck

rr9 Orice compus chimicare doui pirfiJons Jakob Berzelius

rzo Gonflictul electric nu selimiteazi la firul conductorHans Christian @rsted

rzr intr-o zi, domnule,le vefi taxa!Michael Faraday

rzz Cildura pitrunde prin oricesubstanfi din universJoseph Fourier

r24 Productia artificiali desubstanfe organice dinsubstanfe anorganiceFriedrich Wohler

rz6 Vinturile nubat niciodatiin linie dreaptiGaspard-Gustavede Coriolis

rzz Despre lumina coloratia stelelor binareChristian Doppler

rz8 Ghefarul a fost mirefulplug al lui DumnezeuLouis Agassiz

l3o Natura poate fi reprezen-tati ca un mare totAlexandervon Humboldt

r3G Lumina circulimaiincetprin api decit prin aerL6on Foucault

r38 Eor+a vie poate fi trans-formatiin cilduriJames Joule

r3g Analiza statistici a misciriimoleculareLudwig Boltzmann

t4o Nu am vrut si inventezplasticul!Leo Baekeland

r42 Am numit acest principiuselecfie naturaliCharles Darwin

l5o PrognozameteoRobert FitzRoy

t56 Omnevivumexvivo-viafa provine dinviafiLouis Pasteur

160 Unul dintre gerpi gi-a apucatpropria coadiAugust Kekul6

166 Propor+ia medie de treila unu exprimati clarGregor Mendel

tz2 O legiturievolufionistiintre pisiri gi dinozauriThomas Henry Huxley

u4 O aparenti periodicitatea proprietifilorDmitri Mendeleev

t8o Lumina gi magnetismul suntefecte ale aceleiagi substanfeJames Clerk Maxwell

f$$AAt86 Iegeaurazedintub!

Wilhelm Rontgen

r88 InteriorulPimintuluiRichard Dixon OIdham

rso Radiafia este o proprietateatomici a elementelorMarie Curie

rg6 Un fluid viu gi contagiosMartinus Beijerinck

lI SGHITIIBARTIIT PARAIIIGIIIArs00-rs45

zoz Cuantele sunt pachetediscrete de energieMax Planck

2oo Acum gtiu cum arati atomul!Ernest Rutherford

zr+ Gravitalia este o distorsiunein continuumul spaf iu-timpAlbert Einstein

zzz Continentele in derivi suntpiese uriage dintr-un puzzlevegnic schimbitorAlfred Wegener

zz4 Cr omozomii j oaci un rolin ereditateThomas Hunt Morgan

zz6 Particulele au proprietifideundiErwin Schrodinger

234 Incertitudinea este inevi-tabiliWerner Heisenberg

236 Universul este mare...gi devine si mai mareEdwin Hubble

242 Raza spafiului a inceputcu zeroGeorges Lemaitre

246 Eiecare particuli de mate-rie are un corespondentin antimateriePaul Dirac

z+8 Existi o limiti superioaridincolo de care miezulunei stele in colaps devineinstabilSubrahmanyanChandrasekhar

249 Viafain sine este un procesde obfinere a cunoasteriiKonrad Lorenz

25o 95o/o dinunivers lipsegteEritzZwicky

252 Omaginiuniversalide calculAIan Turing

254 Natura legiturii chimiceLinus Pauling

260 Nucleul unui atom ascundeo putere uimitoareJ. Robert Oppenheimer

PltIRt Dt fft[Ellt19{5-PNHTilI

2?o Suntem ficufi din prafde steleFred Hoyle

?71 GenenestatorniceBarbara McClintock

rtz Straniateorie a luminiigi a materieiRichard Feynman

2174 Viafa nu e un miracolHarold Urey gi Stanley Miller

476 Vrem si propunem ostructuri pentru sareaacidului dezoxiribonu-cleic (ADN)James Watsongi Francis Crick

284 Tot ce se poate intimplaseintimpliHugh Everett III

rt6 Unjoc perfect de X gi ODonald Michie

?92 Unitatea forfelor funda-mentaleSheldon Glashow

294 Noi suntem cauzaincilzirii globale

Charles Keeling

zg6 Efectul-flutureEdward Lorenz

zg8 Vidul nu este chiar nimicPeter Higgs

3oo Simbioza este peste totLynn Margulis

3o2 Quarcurile se grupeazicite treiMurray Gell-Mann

3o8 Oteorieatotului?Gabriele Veneziano

3t4 Giurile negre se evaPoriStephen Hawking

3t5 Pimintul gi toate formelesale de viali constituieun singur organism viu,numitGaiaJames Lovelock

3t6 Un nor e format din onduleuripeste onduleuriBenoit Mandelbrot

3tz Un model cuantic de calculIuri Manin

3r8 Genelepottrecede la o specie la altaMichaei Syvanen

32o Mingea de fotbal poatesuporta o presiune mareHarry Kroto

3zz Introducerea de genein organism pentruavindecaboliWilliam French Anderson

324 Proiectarea de noi formede viafi pe un ecrande calculatorCraig Venter

gz6 OnouilegeanaturiiIanWilmut

322 Lumi dincolo de sistemulsolarGeoffrey Marcy

328 GAIAII|GA10l]rltllll0nDr $ilrilfl

340 GloSAR

344 llililG[

352 iluuuilml

EGLlPStltIIE SOARE PIIT]I PBEUAZUIETnnm$ uil mffir ffi24-546iiln.t

lulB;bilon,

ll I dscut intr-o colonie greacllll din Asia Micd. ThatesI! din Milet

"r,u, in general,

considerat fondatorul filosofieioccidentale, dar a fost, de aseme-nea, o figur5-cheie in dezvoltareatimpurie a gtiinfei. A fost recunos-cut, in timpul viefii, pentru gAndi-rea sa in materie de matematici,fizicl gi astronomie.

Realizarea lui cea mai faimoasdeste gi cea mai controversatS.Conform istoricului grec Herodot,care a scris Ia peste un secol despreeveniment, Thales ar fi prezis

J:...ziua a devenit noapte,iar milezianul Thales

prevestise aceastdschimbare a zilei...

Herodot

ww

o eclipsd solar5, datatl ulterior28 mai 585 i.Hr., care ar fi pus capdtunei bdtdlii intre lidieni gi mezi.

Istorie contestatiReugita lui Thales nu a mai fostrepetatd vreme de veacuri Eiistoricii au dezbitut indelungcum gi dacd era real5. Unii argu-menteazd cd relatarea lui Herodoteste inexactl gi vag5, dar faptalui Thales pare cI a devenit largcunoscutd si a fost luat5 de bunide cdtre autori ulteriori, care gtiausI trateze cuvintele lui Herodot cuprecaufie. PresupunAnd cd este unfapt adevdrat, probabil cd Thalesdescoperise un ciclu de rB ani inmigclrile Soarelui Ei ale Lunii,cunoscut drept ciclul Saros, carea fost folosit de astronomii grecide mai tArziu pentru a preziceeclipsele.

Orice metodl va fi folositThales, prezicerea sa a avut unefect uriag asupra bdtdliei de perAul Halys, azi in Turcia. Eclipsa aoprit nu doar bdtllia, ci gi rizboiulde t5 ani dintre mezi gi lidieni.

Vezi;i: Zhang Heng26-27 r Nicolaus Copernic a+-39 r Johannes Kepler 4o-4r rJeremiah Horrocks 52

ewffi&p&$Yx$exeffiwY$&ffiYffie 2t

- -::tPLINA-rumle

_'-\TTr..--.:-L\ l L.

::a 585 i.Hr. Thales sugereazl cd-:-:a intreagi e fScutd- - .;a.

::a 535 i.Hr. Anaximene crede,, :::ul e ficut din aer, din care

, , ::zultat apa gi apoi pietrele.* ---i--:A::a 4oo i.Hr. GAnditorui grec- .:-::rit afirmi c5 lumea este, : - -i. pdni la urmd, din. - . .:.iie mtcl sr rndtvrzrbrle -

.:;r . :. Iucrarea sa, Chrmistul: - --. Robert Boyle dd o defi-

-,= : elementelor chimice.

.i':8 -:orla atomici alui John' -:. susqine cd fiecare

: -.::-: are atomi d,emase

!€ 3 I ::itri Mendeleev propune- =. :eriodic, aranjAnd

- =.-:=-e in grupuri, dupd--::aiile 1or comune.

AGUM, lARAIIAGI]IA,\ ry !v

IMPAIRIIA A IOIUIUI!erwpem&&&K ees&*&&& &.ffi m"N

ry

SA]IMAITIITI,vl tv

atura materiei i-a preo- .

cupat pe muiqi gAnditorrantici greci. VIzAnd apa

lichidd, gheafa solidd 9i aburiigazogi, Thales din Milet a consi-derat ci totul era ficut din api.Aristotel a spus cd ,,hrana tuturoreste umedi gi chiar cdldura e

creatd din umiditate $i tr5ie$teprin ea". ConsemnAndu-gi ideilecu doud generalii dupi Thaies,Anaximene a afirmat cI lumea e

fdcutd din aer, pe motiv c5, atuncicAnd aerul se condenseaz5.,pro-duce umezealS, apoi ploaie si, pAndla urmd, grindinS.

N5scut Ia Agrigent, pe insulaSiciliei, fizicianul gi poetul Empe-docle a conceput o teorie maicomplex5: totul are patru rddicini -n-a folosit termenul ,,elemente" -,numite plmdnt, aer, foc Ei ap5. Com-binalia acestor surse ar producecalitSli precum cdldura gi umezeala,pentru a crea pdmAntul, pietrele gi

toate plantele Ei animaiele. Inifial,cele patru rddicini formau o sferdperfectS, menlinut5 intactl de

dragoste, forqa centripetS. Darconflictul gradual dintre ele, forfa

Empedocle vedea cele patru rlddcini alemateriei ca pe doud perechi de elementeopuse: foc/apd si aer/pdmAnt, care secombinS, pentru a produce tot ceeace vedem.

Foc

centrifugS, a inceput si Ie indepdr-teze. Pentru Empedocle, dragosteagi conflictul erau cele doul forlecapabile si modeleze universul. inlumea noastrS, conflictul tinde sd

fie predominant gi, de aceea, via(aeste atat de grea.

Aceastd teorie relativ simplia dominat gAndirea europeani -care vorbea de cele ,,patru umori" -,cu mici detalieri, pAni ia dezvolta-rea chimiei moderne, in sec. XVIL

Vezi gi: Robert Boyle 46-49 ) John Dalton 112-113 r Dmitri Mendeleev r74-r79

22

ry

TUIASURAREA

GINGUM]ERI]IITI

xmeT{}$rxilx {3?s-Is4 r.l|m.x

atematicianul si astrono-mul grec Eratostene estecunoscut indeosebi pen-

tru c5 a fost prima persoani care amlsurat dimensiunea PImAntului,dar si fondatorul geografiei -inventAnd atat termenul, dar gistabiiind multe dintre principiilede bazd folosite pentru a mdsuraIocuri de pe planeta noastre.Ndscut Ia Cyrene (in Libia de azi),Eratostene a cSl5torit mult prinIumea greacd, studiind Ia Atena gila Alexandria Ei devenind, in final,ingrijitorul marii bibliotecidin Alexandria.

in acest orag, la urechile luiEratostene ajunge relatarea cila Assuan, Ia sud de Alexandria,Soarele trece direct pe deasupracapului la solstiqiul de vari (cea mailung5 zi din an, cAnd astrul se inallicel mai sus pe cer). ConsiderAnd cdSoarele era atAt de departe, incAtrazele sale erau aproape paraleleintre ele cAnd atingeau pimdntul,el a folosit o tiji verticall, sau,,gnomon", pentru a proiecta umbrain acelagi moment, in Alexandria.Aici, a determinat el, Soarele era Ia

v ^a.

PAMAlIIUlUI,

7,2" sod de zenit - reprezentind r/Sodin circumferinla unui cerc. prinurmare, a dedus el, distanla dintrecele doui orase, de-a lungul unuimeridian nord-sud, trebuie sd fi fostr/5o din circumferinfa plmAntului.Asta i-a permis sI calculeze dimen-siunea planetei noastre ia z3o ooode stadii (SS OSo km) - o eroare maimicl de 2olo.

Lumina Soarelui a ajuns Ia Assuanperpendicular, dar a proiectat o umbrlIa Alexandria. Unghiul umbrei, mdsuratcu gnomonul, i-a permis lui Eratostenesh calculeze circumferin!a pimAntului.

Vezi gi: Nicolaus Copernic a4-39 r Johannes Kepler 4o-4r

lIilIUl SE-INAGEDI]I UITIAII1Erlrrrnr0ARr&[-rr,sx [{3{!1*1x7e}

imer

Mileta

GGT

!l avant persan niscut la Bagdad

I in rzor, in timpul epocii de

P ru, a Islamutui, Nazir al-Dinal-Tusi a fost poet, filosof, matema-tician Ei astronom si unul dintreprimii care a propus un sistemal evolufiei. El a sugerat cd, Ia unmoment dat, universul a fost com-pus din elemente identice, care s-auindepdrtat gradual, unele devenindminerale Ei altele, mai schimbitoare,devenind plante gi animale.

in Akhlaq-r.Nasri, opera luial-Tusi despre eticd, el a stabilit oierarhie a formelor de via1d, in careanimalele sunt mai presus decAtplantele gi oamenii, mai presusdecAt animalele. EI considera cIvoinla congtientl a animalelor eun pas spre congtiinta uman5. Ani-malele sunt in stare se se depla-seze conEtient, in cdutarea hranei,gi pot invdla lucruri noi. in aceastdabilitate de a invila, al-Tusi vedeaabilitatea de a rafiona: ,,Calulantrenat sau vulturul vAnitorocupd o poziqie superioarl indezvoltarea lumii animale", spuneae1, addugAnd: ,,De aici incep primiipagi ai perfecqiunii umane".

s6Organismele care pot dobAndi

mai repede trdsdturi noisunt mai schimbdtoare.

Drept rezultat, ele dobAndescavantaje in fala altor fipturi.

al-Tusi

ww

AI-Tusi credea cI organismeleau suferit schimbdri in timp,vl,zdnd in aceasta o progresiespre perfecfiune. El se gAndea laoameni ca situAndu-se ,,intr-unpunct de mijloc pe scara evolufiei",fiind capabili sI atingd un nivelsuperior de dezvoltare prin voinfa1or. A fost primul care a afirmat cIorganismele nu doar ci se modi-fici in timp, dar cd intreaga paletda vieqii a evoluat dintr-un punct incare nu exista viatd deloc.

aluisunt

cgrnenuin trec&avind

DUPA'r:7:7Ibn

speciilor.

rG8Alsi Cha: teorie 5

Vezi gi: Carl Linnaeus T4-75 . Jean-Baptise Lamarck tr8 r Charles Darwin 142-149r Barbara McClintock z7r