Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

1

a) INTRODUCERE - Planul de amenajare a teritoriului PATZIC „Păltiniş - Cindrel” este în relaţie cu planuri de amenajare, elaborate anterior, cum sunt: PATJ Sibiu, aprobat prin H.C.J. nr. 41/2007, reactualizat şi în curs de avizare şi aprobare, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Sibiu, cu alte Planuri Urbanistice Generale cum sunt: PUG şi Regulamente de urbanism aferente, al municipiului Sibiu, aprobat în anul 2011, PUG şi RLU al comunei Poplaca, elaborat şi în curs de avizare şi aprobare, PUG şi RLU al comunei Răşinari aprobat, precum şi documentaţiile PUZ şi RLU aprobate, pe zonele Vălari, Platoş, Poplaca II şi Valea Ştezii. - Elaborarea documentaţiei se va realiza în 3 etape după următorul program:

Nr. Denumire etapa Termen de prestare 1. Stadiul actual al dezvoltării, diagnostic, probleme şi priorităţi

Studii de fundamentare 60 zile de la semnarea contractului

2. Propuneri de amenajare urbanistica a zonei Păltiniş - Cindrel 45 zile de la recepţia etapei 1

3. Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi acordurilor şi completări propuneri de amenajare urbanistică

15 zile de la recepţia etapei 2

b) DATE GENERALE :

Scopul urmărit de Consiliul Judeţean Sibiu este să realizeze o infrastructur ă turistică în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate staţiunea Păltiniş, astfel încât în această zonă să se dezvolte un turism cu activităţi diverse în cele patru anotimpuri. Această dezvoltare se va face în concordanţă cu condiţiile şi necesităţile zonei de influenţă imediată a mun. Sibiu şi cu cele ale judeţului în general. O etapă în realizarea acestui scop o constituie elaborarea prezentei documentaţii a PATZIC „Păltiniş - Cindrel”.

- La baza întocmirii prezentului plan stau documentaţii elaborate în prealabil, care se înscriu atât în categoria planurilor de amenajare teritorială cât şi în cea a strategiilor sectoriale şi intersectoriale (masterplanuri pentru domeniile asistenţei sociale, infrastructurii rutiere, culturii, turismului, gestiunii deşeurilor, alimentării cu apa şi evacuării apelor uzate, extinderii şi reabilitării sistemelor de apă, precum şi „Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014-2020”. Cadrul legislativ care a stat la baza întocmirii planului de amenajare este prezentat în anexa 1.

- Studiile de fundamentare existente, pe care se bazează elaborarea prezentei documentaţii, sunt conţinute în masterplanurile enumerate mai sus şi mai ales în „Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniş – Cindrel”, elaborat de Alpin Concept şi aprobat prin hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr. 174/2011, care face o analiză detaliată a ariilor cu potenţial de dezvoltare turistică din munţii Cindrel, prezentând totodată o gamă de soluţii concrete de realizare. c) ANALIZA ELEMENTELOR CARE CONDI ŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

c.2. Factori exogeni - La nivel european (euroregional) Principalele tendinţe în privinţa turismului în ţările membre ale Uniunii Europene, în perioada actuală, indică anumite modificări ale comportamentului consumatorilor de servicii turistice (cauzate în principal de prelungirea crizei economice) în raport cu 2007, când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale.

- Tendinţa cu cel mai mare impact este diminuarea sau anularea cheltuielilor gospodăriilor alocate vacanţelor; diminuarea bugetelor de concediu având drept consecinţe alegerea unor destinaţii interne în defavoarea celor externe, tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacanţă (preponderent la cea de iarnă), diminuarea sejurului, reducerea bugetului de cumpărături sau călătorii în extra-sezon, etc. Totuşi, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun, mai degrabă decât asupra unui preţ scăzut sau „celui mai mic preţ”. Alte

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

2

elemente importante în alegerea unei destinaţii sunt siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător.

- Principalele elemente motivaţionale pentru vacanţe le reprezintă odihna şi recreerea, plaja şi vizitarea prietenilor sau a rudelor. Într-o măsură mai mică, interesele majore ale turiştilor includ vizitarea oraşelor, atracţiile culturale / ecumenice şi natura („Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”).

Destinaţiile cele mai populare în turismul extern din Europa sunt Spania, Italia, Franţa şi Grecia. Împărţirea destinaţiilor preferate de turişti în „tradiţionale” şi „non-convenţionale” indică Suedia, Danemarca şi Irlanda, urmate de Slovenia şi Germania, drept principalele ţări generatoare de turişti ce preferă zone non-conveţionale. Principala motivaţie a turiştilor care preferă destinaţii non-convenţionale este înţelegerea specificului local şi observarea pitorescului. România poate fi privită de turiştii străini în acest fel, nefiind o destinaţie consacrată.

Principalele surse de informare pe baza cărora se face planificarea vacanţei sunt recomandările unor alte persoane, internetul, experienţa personală şi în cele din urmă agenţiile de turism. Cei care aleg destinaţii de vacanţă non-convenţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată decât cei care aleg destinaţii consacrate. Cele mai importante considerente în alegerea unei destinaţii sunt mediul ambiant (atractivitatea generală a zonei), patrimoniul cultural, divertismentul şi gastronomia.

- În ceea ce priveşte modalitatea de organizare a vacanţei, mai mult de jumătate din turişti preferă să îşi planifice singuri activităţile, în timp ce doar un sfert utilizează serviciile unei agenţii de turism sau optează pentru o ofertă all-inclusive, rezervată direct. Principalele două modalităţi de transport utilizate sunt automobilul/motocicleta şi respectiv avionul.

Teritoriului studiat se înscrie în tendinţele generale ale dezvoltării spaţiale şi regionale prin oferta turistică variată şi bine conturată precum şi de calitatea crescândă a serviciilor. Din punctul de vedere al turiştilor din ţările europene, zona montană a judeţului Sibiu se înscrie în categoria destinaţiilor non-convenţionale, fiind frecventată de persoane rerlativ tinere care optează pentru drumeţii sau sporturile, precum şi de cei care preferă odihna şi recreerea în mediul natural. O categorie aparte de turişti străini o reprezintă cei care combină mai multe tipuri de turism (odihnă, cultural, afaceri, vizite la rude şi prieteni, evenimente) şi care schimbă, în decursul unui sejur, mai multe destinaţii şi locuri de cazare.

- Zonele turistice concurente din ţările vecine au o ofertă relativ modestă, fiind şi ele în prezent într-un proces de restructurare şi modernizare. Cele mai numeroase dintre aceste zone se află în Bulgaria, ţară cu care există o concurenţă permanentă în domeniul turismului. Staţiuni montane potenţial concurente din ţările vecine

Ţara Staţiune Nr. pârtii schi alpin

Lungimi p ârtii schi fond (km)

Bulgaria Bansko 14 5 Borovets 20 - Pamporovo 31 25 Chepelare 2 30 Vitosha 19 -

Ucraina Bukovel 42 - Dragobart 8 -

Serbia Kapaonik 23 20 Ungaria Bankut 8 11,5

Sursa datelor: Planul de amenajare turistică a zonei Păltini ş- Cindrel

Aportul turismului din ţara noastră la formarea produsului intern este încă redus în raport cu potenţialul existent şi în comparaţie cu ţări vecine.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

3

Comparaţii ale aportului cheltuielilor din turism ca % în P IB-ul ţărilor selectate, în perioada 2000 - 2004

Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 Bulgaria 10,8 9,0 9,4 10,6 11,3 Croaţia 15,6 17,4 17,3 22,8 21,0 Republica Cehă - - 4.6 4.5 4.6 Ungaria 8,2 8,1 5,8 5,0 4,1 Ucraina 1,8 2,0 2,4 2,4 2,3 ROMÂNIA 1,1 1,0 0,9 0,9 0,8

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului / Banca Naţională a României

În privinţa competitivităţii ţării noastre în materie de turism se remarcă o performanţă nesatisfăcătoare, aceasta situându-se pe locul 76 dintr-un clasament de 124 de ţări.

• Efecte cu caracter general, strategii; - Avantajele însemnate ale turismului montan în România sunt determinate de frumuseţea peisajelor, apropierea de marile centre urbane, ceea ce reduce considerabil timpul de deplasare şi preţurile totale mai scăzute în raport cu ofertele internaţionale. Aceste avantaje fundamentează însă, un dezavantaj major, acela al transformării turismului montan intr-un turism de week-end adresat pieţei interne, cu toate efectele negative asociate: concentrarea activităţii la sfârşit de săptămână, cu aglomeraţie şi servicii de calitate îndoielnică, perioade de inactivitate la mijlocul săptămânii, încasări incerte, incertitudini legate şi de acoperirea cheltuielilor fixe, inclusiv a celor de personal, ş.a. Situaţia generală a economiei influenţează în mod esenţial investiţiile menite a diversifica oferta de activităţi de turism montan şi petrecere a timpului liber.

- In privinţa divertismentului, pe perioada verii lipsesc sau sunt neîndestulătoare terenurile de sport, condiţiile de relaxare de genul piscinelor, ştrandurilor, lacurilor amenajate pentru scăldat (cu dotări adiţionale precum bărci, pontoane, ambarcaţiuni uşoare, etc.), excursiile turistice organizate pe trasee cu grade diferite de dificultate, cu ghizi însoţitori, parapantă, ascensiuni montane, oferta de programe de iniţiere în speologie, de cunoaştere a florei şi faunei specifice diferitelor areale montane, dezvoltarea activităţilor de pescui, lista enumerărilor putând continua. Toate aceste elemente evidenţiază diversitatea pieţelor de nişă care pot fi ţintite de către operatorii turistici din zonele montane.

România nu are nici o staţiune care să posede zeci de kilometri de pârtii de schi, aşa cum se găsesc în Franţa, Austria sau Italia, de exemplu. La nivel naţional, din 150 de pârtii amenajate, 90 de pârtii sunt omologate, majoritatea sunt în judeţele Braşov -19, Prahova -13 şi Harghita -12. în ceea ce priveşte structura pârtiilor pe grade de dificultate, există: 31 pârtii uşoare, 44 pârtii medii şi 15 pârtii dificile. Calitatea scăzută a ofertei montane este dependentă şi de întreţinerea necorespunzătoare a pârtiilor existente (corectarea defecţiunilor de traseu, nivelarea şi înierbarea acestora, organizarea scurgerii apei, fixarea şi consolidarea taluzelor care necesită investiţii însemnate). Aşa se explică faptul că unele pârtii nu asigură condiţiile normale practicării schiului.

- Strategia de dezvoltare a produsului turistic montan reprezintă, în acest context, o direcţie de urmat, ţinând cont, în primul rând, de rezultatele cercetării întreprinse care au demonstrat că principala lipsă a staţiunilor montane este cea a dezvoltării insuficiente, în cel mai bun caz, a serviciilor de agrement. În cazul turiştilor care nu schiază, dar şi pentru cei care practică aceste sport, petrecerea diversificată a timpului liber este o problemă constantă. ,,Noua Agendă Lisabona” (elaborată de Comisia Europeană, 2005) consideră competitivitatea ca principiu de bază al dezvoltării economice în Europa, aceasta constituind capacitatea sa de a produce bunuri şi servicii care să facă faţă testului pieţelor internaţionale, în condiţiile pieţei libere şi corecte.

Un alt principiu considerat ca esenţial în dezvoltarea UE este coeziunea teritorială îndreptată spre eliminarea disparităţilor regionale, manifestate în special între est şi vest.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

4

Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural constituie o direcţie principală în dezvoltarea generală a continentului. ,,Strategia Europa 2020” consideră de asemenea că sporirea competitivităţii sectorului turismului în Europa este o direcţie importantă în dezvoltarea unei baze economice puternice şi diversificate pe continentul european. • Analiza SWOT a factorilor exogeni de nivel internaţional Puncte tari Puncte slabe - elemente motivaţionale principale pentru vacanţe sunt odihna şi recreerea, plaja şi vizitarea prietenilor sau a rudelor, segmente în care turismul românesc poate deveni competitiv - zona montană a judeţului Sibiu se înscrie în destinaţiile non-convenţionale, fiind frecventată de persoane rerlativ tinere - considerente importante în alegerea destinaţiei fiind atractivitatea zonei, patrimoniul cultural, diversitatea ofertei şi gastronomia, calităţi pecare judeţul le posedă

- tendinţele negative în comportamentul consumatorilor, în principal din ţările UE, în privinţa serviciilor turistice, cauzate de prelungirea crizei economice - diminuarea bugetelor de concediu are drept consecinţe alegerea unor destinaţii interne în defavoarea celor externe - tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacanţă, preponderent la cea de iarnă - calitatea şi diversitatea relativ mai scăzută a structurilor turistice şi de agrement comparativ cu alte zone

Oportunit ăţi Riscuri - turiştii care aleg destinaţii de vacanţă non-convenţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată - zonele turistice concurente din ţările vecine au o ofertă relativ modestă, fiind şi ele în prezent într-un proces de restructurare şi modernizare - aderarea la UE poate aduce importante beneficii; aeroportul internaţional Sibiu constituie o infrastructură valoroasă în asigurarea unor fluxuri de turişti din UE

- concurenţa staţiunilor montane consacrate, care îşi diversifică şi adaptează permanent oferta, atrăgând segmentul de piaţă cel mai avantajos - continuarea procesului de încălzire globală diminuează sezonul de sporturi de iarnă, sporind activitatea instalaţiilor costisitoare de producere a zăpezii şi gheţii artificiale, afectând negativ şi eficienţa economică a instalaţiilor de ridicare pe cablu

La nivel naţional - Circulaţia turistică în zona montană din România a cunoscut o evoluţie relativ stabilă în intervalul analizat, numărul cel mai mare de turişti cazaţi în structurile de primire turistică fiind înregistrat în anul 1995, respectiv 1056 mii persoane, iar numărul cel mai mic de turişti a fost înregistrat în anul 2002, cu o valoare de 700 mii persoane. Pe fondul evoluţiei pozitive a numărului de turişti care au desfăşurat acţiuni turistice în ţara noastră, în zona montană evoluţia este asemănătoare. începând cu anul 2003 se remarcă o creştere constantă a numărului turiştilor din zonele montane, ajungându-se în anii 2007 şi 2008 la o cifră identică de 998 mii persoane, ceea ce evidenţiază o apropiere semnificativă de valoarea maximă înregistrată în anii 90.

Ritmul mediu anual de creştere în perioada 2003 - 2007 a fost de 3,5% la nivelul întregii ţări şi de 3,3% în zona turistică montană. În ceea ce priveşte numărul turiştilor străini care vizitează staţiunile montane, se semnalează ponderea scăzută a acestora în ansamblul circulaţiei turistice din zonă, media fiind de 9,2%, procentul cel mai ridicat al perioadei fiind de 13,9%, în anii 2001 şi 2003, precum şi 13,6% în anul 2004 (un an de referinţă pentru turismul romanesc, în general, apreciere realizată în funcţie de numărul sosirilor de turişti străini în ţara noastră, care a atins nivelul de 6600 mii persoane înregistrate la punctele de frontieră, cel mai ridicat din 1990 pană în prezent).

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

5

Referitor la situaţia înnoptărilor, evoluţia este asemănătoare, ponderea turismului montan fiind, prin prisma acestui indicator, de 11% la nivel naţional. Se consideră că factorii responsabili pentru slaba performanţă sunt cadrul legal, asociat reglementărilor guvernamentale, în special în domeniul mediului, al sănătăţii şi siguranţei, cei privind mediul de afaceri / infrastructura, aspectele slabe în ceea ce priveşte infrastructura transportului aerian şi rutier sunt considerate a fi responsabile pentru lipsa competitivităţii, aspectele slabe privind resursele umane şi percepţia publică a turismului.

- Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică cu specific bine conturat din România (alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turiştii români, cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, în mediul natural sau rural). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de personalitatea pe care o reprezintă în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele privite la nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate, sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului.

- Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activităţii turistice în special în mediul rural, în alimentaţie publică, la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial. Comparaţie între resurse ale staţiunilor montane din România

Staţiune Nr. pârtii de schi Lungime pârtii (m) Nr. locuri cazare Azuga 5 6.100 400 Băile Tuşnad 1 500 2.900 Buşteni 1 1.500 3.200 Câmpulung Moldovenesc 3 6.350 Gura Humorului 1 1.460 Poiana Braşov 9 14.400 3.200 Predeal 10 11.590 4.700 Sinaia 7 14.500 5.000 Sovata 2 1.200 3.900 Vatra Dornei 6 11.900 3.000 Păltiniş 2 1.600 595

Sursa datelor: Planul de amenajare turistică a zonei Păltini ş- Cindrel

Turismul rural a avut o dezvoltare puternică în prima jumătate a deceniului, numărul de pensiuni turistice rurale a crescut de 2,3 ori iar numărul de locuri s-a triplat. Evoluţia pensiunilor rurale înregistrate 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006 % crestere 2001-200

Pensiuni turistice rurale - unităţi

536 682 781 892 956 1.259 234

locuri 4.736 6.181 7.510 9.405 11.151 14.391 303 Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

• Strategii de dezvoltare naţionale, zonale, regionale ,,Master Planul pentru turismul naţional al României 2007-2026” adoptat de MRDT pentru dezvoltarea domeniului, identifică problemele şi arealele pe care se vor concentra resursele afectate turismului în următorii ani. Pe baza resurselor turistice, infrastructura de acces şi principiile analizei de piaţă, s-au identificat un număr de zone de dezvoltare potenţială a turismului. Zonele identificate sunt arii geografice întinse care trebuiesc considerate ca zone prioritare. Printre acestea

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

6

se numără şi centrul Transilvaniei, în care se vor dezvolta activităţi axate pe: cultură, natură, ecoturism, sănătate şi tratament, schi şi turism de aventură Alte puncte de concentrare a efortului din turism, determinate de Master Plan, sunt asigurarea personalului specializat necesar desfăşurării activităţilor la standarde internaţionale şi îmbunătăţirea managementului şi marketingului din turism.

,,Master Planul pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” constată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre piaţă; turiştii aleg pachetele sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact important şi în judeţ. Master Planul a stabilit o serie de direcţii strategice constând în principal din: asigurarea siguranţei turismului montan, realizarea de proiecte prioritare, coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale, dezvoltarea parteneriatelor, reglementare şi promovare.

Strategia de Dezvoltare Regională (SDRC) pentru Regiunea de Dezvoltare Centru remarcă incapacitatea domeniului de a valorifica pe deplin resursele turistice prin dezvoltarea serviciilor aferente la un nivel cantitativ şi calitativ adecvat, la nivel european. Se propune crearea oportunităţilor de investire în turism prin mijloace administrative, normative şi financiare.

• Efecte cu caracter general Aprofundarea efectelor negative ale crizei financiare mondiale şi prelungirea recesiunii economice duce la reducerea lichidităţilor financiare poate afecta serios sectoarele productive din economie (industrie, agricultură, construcţii), generând un declin continuu şi implicit venituri mai mici pentru populaţie şi bugetele locale şi de stat.

Aderarea României la UE a dus la o masivă migrare a forţei de muncă specializate spre ţările dezvoltate din vestul Europei, amplificată, în ultima perioadă de criza economică şi recesiune. Criza cantitativă de personal calificat din turism se suprapune pe „criza de personal” in ce priveşte calitatea. Se estimează că mai puţin de 20% din absolvenţii liceelor sau universităţilor specializate in turism cu programe turistice ajung in final să lucreze in sectorul ospitalităţii şi turismului. Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Nu există o pregătire continuă adecvată pentru a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent ţin sectorul ospitalităţii la diferite niveluri.

• Analiza SWOT a factorilor exogeni de nivel naţional Puncte tari Puncte slabe - pe plan naţional, oferta turistică din Sibiu este bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate ambele privite relativ la nivelul turismului românesc - popularitatea în creştere, pe plan naţional, a turismului montan şi veloturismului duce la o creştere a cererii de noi destinaţii

- circulaţia turistică în zona montană a României a avut o evoluţie relativ stagnantă, situându-se la cca. 1 milion de persoane anual - numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele în vigoare - lipsa personalului specializat din domeniu ca urmare a plecărilor în străinătate şi a lipsei de motivaţie şi pregătire pentru activităţile din turism

Oportunit ăţi Riscuri - Sibiul s-a impus ca destinaţie turistică cu specific bine individualizat alături de zone ca litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran - Moeciu

- concurenţa cu alte staţiuni montane (dotate la un nivel superior) care suprapusă pe efectele actualei crize economice poate bloca dezvoltarea zonei munţilor Cindrel - dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor, în special a celor de transport

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

7

c.1. Factori endogeni Evoluţia teritoriului (perioada interbelică, perioada economiei centralizate, perioada după 1990). Prima menţiune documentara referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care şi-a avut sediul la Sibiu. Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas.

Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă, marcată de activitatea breslelor. Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor, care mai târziu au susţinut profilul industrial dezvoltat al zonei.

Cu timpul prezenţa populaţiei româneşti în oraş a devenit tot mai importantă, Sibiul transformându-se spre mijlocul secolului al XIX-lea, în centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni. Din Sibiu activează Partidul Naţional Român din Transilvania, care declanşează cea mai ampla mişcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica şi sociala fără precedent în Sibiu. La început de secol XX, Sibiul este un oraş vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oraş din Imperiul Austro-ungar iluminat electric şi al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Staţiunea Păltiniş a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein), în 1894, fiind cea mai veche staţiune montană din România. Staţiunea este situată pe versantul de nord-est a munţilor Cindrel, la 32 km SV de Sibiu, fiind staţiunea montană amplasată la cea mai mare altitudine (1442 m) din ţară. Arhitectura primelor cabane construite aici fiind inspirată de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac. Din nucleul iniţial al staţiunii se păstrează Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi Schitul cu biserică de lemn, ridicată în deceniul trei al secolului XX, toate declarate monumente istorice. Dezvoltarea urbanistică, economică şi socială care a afectat Sibiul la începutul sec. XX, este frânată de izbucnirea primului război mondial. În 1919 denumirea oraşului se schimba oficial in Sibiu, iar străzile primesc denumiri româneşti. Sistemul comunist cu mici excepţii nu adus modificări în oraşul vechi, iar Sibiul devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume in 1968. Staţiunea Păltiniş are în aceeaşi perioadă o dezvoltare relativ redusă, aici construindu-se instalaţia de telescaun care deserveşte pârtia de schi şi alte obiective. La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, Sibiul fiind al doilea oraş, cronologic după Timişoara, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste. În perioada de după 1990 Sibiul a fost scena unor numeroase schimbări ce au avut loc în plan social şi economic. Un mare număr din populaţia de etnie germană din judeţ a emigrat, odată cu o parte a forţei de muncă ce activa în industria locală. Economia a fost restructurată prin închiderea a numeroase unităţi, dar s-a redresat prin înfiinţarea de noi întreprinderi şi sucursale ale unor firme străine. În prezent Sibiul este un centru dinamic, care polarizează energii din numeroase domenii: economic, financiar, cultural, educaţional, turistic, s.a. d) DIAGNOSTICAREA ST ĂRII ACTUALE A TERITORIULUI

d.1. Domeniul ţintă – Structura teritoriului

d.1.1. Localizare geografică, cadru administrativ-teritorial, regiunea de dezvoltare Situat în Regiunea de Dezvoltare Centru1, arealul Păltiniş - Cindrel este caracterizat de un relief preponderent montan, favorabil dezvoltării turismului care are aici vechi tradiţii şi un mare potenţial de dezvoltare. În Regiunea Centru există câteva zone în care predomină factori favorizanţi ai dezvoltării care sunt în general conferiţi de existenţa resurselor naturale, a vegetaţiei forestiere,

1Regiunea de Dezvoltare Centru a fost constituită în baza Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în Romania;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

8

potenţialului agricol ridicat şi de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltării se caracterizează printr-o slabă diversificare a activităţilor economice, dependenţa aproape exclusivă de agricultură, infrastructura socială deficitară, acces dificil la reţelele de transport.

De altfel, Regiunea Centru este prezentă în turismul montan, mai ales pentru sporturile de iarnă, prin staţiunile turistice Poiana Braşov, Predeal, Pârâul Rece, Păltiniş. Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă. Creşterea oilor, activitate tradiţională a locuitorilor din Munţii Cindrelului, Munţii Sebeşului şi zona Branului, se află în uşor declin în ultimul deceniu din cauza dificultăţilor privind valorificarea producţiei.

Regiunea turistică Păltiniş-Cindrel este situată în sudul judeţului Sibiu şi se conturează pe unităţile administrativ teritoriale Sibiu, Poplaca şi Răşinari, din punct de vedere teritorial aceasta gravitează spre un centru urban atractor major, respectiv municipiul Sibiu, faţă de care staţiunea Păltiniş este situată la 30km în SV. Totodată, staţiunea de interes naţional Păltiniş a fost amenajată la 1442m, iar prin condiţiile naturale prezintă un potenţial semnificativ de omologare internaţională, fiind o arie receptoare de turişti. În zona Sibiului, ca urmare a standardului de dezvoltare mai ridicat şi a societăţilor înfiinţate, s-au amenajat pârtii de schi, pe care se organizează multe competiţii de profil. Societatea Karpatina Transilvană (S.K.V.) a înfiinţat staţiunea Păltiniş în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, construindu-se şi o serie de vile; pârtiile sale au o lungime totală de 17490m2.

Localizarea staţiunii montane Păltiniş în cadrul arealului PATZIC Păltiniş-Cindrel

Vatra satului Răşinari este localizată la 573m, pe o suprafaţă de circa 2 km2, situată pe un teren cu o configuraţie variată; aşezarea se întinde de-a lungul râurilor Caselor şi Ştezii. Tipologic, Răşinariul prezintă caracterul unei aşezări puternic aglomerate şi cu extinderi tentaculare spre nord-est şi sud-vest, urmărind cursul râurilor. Vatra satului Poplaca este amplasată pe un teren care prezintă uşoare denivelări şi este situată la o altitudine de 505-550m. Ca structură internă, aşezarea este de tip îngrămădit, cu vatra de forma unui poligon neregulat, uşor alungit pe valea care străbate aşezarea3. d.1.2. Cadrul natural/mediul Cadrul de desfăşurare a activităţilor turistice, specifice regiunii Păltiniş-Cindrel este rezultatul acţiunii modelatoare a factorilor naturali, completaţi de influenţa antropică asupra mediului ambiant.

Caracteristicile geomorfologice şi geologice ale regiunii turistice Păltini ş-Cindrel Baza peisajului natural pe care se grefează elementele de culturalitate este reprezentat de treptele morfogenetice, pornind de la cele depresionare şi culminând cu cea montană care cuprinde Munţii

2Gingulescu, D.M., (2010) Potenţialul schiabil al României, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca; 3Irimie, C., Dunăre, N., Petrescu, P., (1985) Mărginenii Sibiului: civilizaţie şi cultură populară românească, Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Muzeul Brukenthal;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

9

Cindrelului. Analiza geomorfologică a arealului considerat s-a realizat pe baza hărţilor topografice, scara 1:50.000.

Fig.nr.2 Desfăşurarea altitudinală a regiunii Păltiniş-Cindrel în cadrul unităţilor geografice; sursa: Atlasul Geografic al Judeţului Sibiu, 2010

Zona montană a regiunii turistice Păltiniş-Cindrel se suprapune peste arealul rocilor metamorfice specifice seriei de Sebeş-Lotru, care alcătuiesc cea mai mare parte a Munţilor Cindrel. Sunt formaţi din şisturi ale pânzei getice, cu formaţiuni de micaşisturi, gnaise, micacee, paragnaise, amfibolite, cuarţite. Depozitele de sedimente badeniene se conturează în acest areal prin orizontul argilelor şistoase care aflorează la Răşinari, unde apare totodată şi ultimul orizont, al marnelor4.

Relieful regiunii Păltiniş-Cindrel este dispus în trepte, trecând de la arealul montan al Munţilor Cindrel, cu destinaţie predominant forestieră şi cu parţiale ochiuri de păşunat, la poduri piemontane slab degradate cu destinaţie pastorală şi pomicolă, la poduri piemontane slab înclinate cu destinaţie predominant pomicolă şi cerealieră. La exteriorul acestora se desfăşoară poduri de terasă cvasiorizontale cu destinaţie îndeosebi cerealieră, faţă de care Municipiul Sibiu este aplasat într-o zonă de luncă suspendată.

Principala resursă naturală pentru turismul regiunii analizate este reprezentată de Munţii Cindrelului care se desfăşoară la nord de văile Sadului şi Frumoasei şi aliniază cele mai mari înălţimi în Culmea Onceşti (1717m), Beşineul (1962m), Rozdeşti (1954m), Niculeşti (2036m), Cindrel (2244m), Şerbota Mare (2009m) şi Oaşa Mare (1734m). Cuprinde componente morfologice cu impact semnificativ din punct de vedere peisagistico-turistic care este valorificat îndeosebi prin complexul turistic Păltiniş care se conturează pe interfluviul format de văile Dăneasa şi Sentina, la o altitudine medie de 1400 m5. Munţii Cindrel nu prezintă abrupturi ori denivelări accentuate în spaţiul interfluvial. Interfluviile largi, cu aspect de platouri uşor rotunjite, coboară cu unele inflexiuni de la peste 2 000m până sub 900m, nivelul treptei deluroase şi al depresiunilor pre-montane. Caracterul rotunjit al formelor de relief (cupolare, netezite, înşeuări sau curmături largi) este o consecinţă directă a litologiei şi mişcărilor tectonice care au stimulat eroziunea fluvială şi crio-nivală. Sunt alcătuiţi din roci cristaline, etalând culmi înalte, masive şi puţin înclinate, şi păstrează urmele suprafeţelor de eroziune specifice Carpaţilor, etajate de la 800-900m până la peste 2000m: pediplena carpatică, situată la 1700-2000m, din care se ramifică periferic culmile medii (suprafaţa Râu-Şes) şi suprafaţa carpatică de bordură (Gornoviţa). Relieful glaciar al Cindrelului este reprezentat prin circuri şi văi glaciare care apar la obârşia văilor Cibin, Dobra şi Sebeş. Modelarea glaciară cuaternară nu a fost suficient de puternică, datorită altitudinii mai coborâte, astfel că singurele circuri, mai mult cu caracter nival ori nivo-glaciar sunt cele câteva căldări suspendate de sub Vf. Cindrel

4Ministerul Transporturilor Turismului şi Construcţiilor , (2007) Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii) hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean; 5Ciangă, N., (2009) Mărginimea Sibiului. Potenţial turistic, amenajare şi valorificare turistică, Geographia Napocensis, III, nr.2, pp. 39-59;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

10

(Iezerul Mare, Iezerul Mic şi Iujbea), care adăpostesc lacuri nivo-glaciare, cu denumiri identice cu circul sau căldarea în care s-au format.

Treapta deluroasă piemontană este reprezentată de Piemontul Cibinului (piemont de acumulare) care se desfăşoară între Valea Servişului şi Valea Lupului. Suprafaţa piemontană se desprinde de munte la altitudinea de 590m şi coboară spre nord-est până la 470m, rămânând suspendată deasupra albiei Cibinului. Lăţimea suprafeţei interfluviale Serviş-Valea Lupului este de 0,5-2,2km şi este puternic fragmentată de afluenţii secundari, de dreapta, ai văii Poplăcii şi cei de stânga ai văii Servişului. Contactul morfologic al piemontului cu treapta de vale se realizează printr-o suprafaţă continuă, de glacis, cu o pantă medie de 2-50/00, iar grosimea depozitelor piemontane variază între 5-30m.

Treapta depresionară include Depresiunea Sibiu, inclusiv formele morfologice de contact (glacisurile) dintre dealurile piemontane şi depresiune ori dintre componentele văilor (terase, lunci). Depresiunea Sibiului (333km2) este drenată de Cibin şi afluenţii săi şi dezvoltată asimetric, fiind mai extinsă spre culoarul Vişei. Racordarea vetrei depresiunii cu structurile montane se realizează treptat prin intermediul teraselor, glacisurilor şi a suprafeţelor piemontane. Întreaga arie depresionară apare dominată dinspre sud şi sud-vest de un adevărat abrupt (structural), modelat şi fragmentat de numeroase văi înguste dar accesibile. Glacisurile de bordură din Depresiunea Sibiului ocupă spaţiile dintre Poplaca şi Orlat. Ele sunt prezente ca suprafeţe de racord, slab înclinate, între munte şi câmpia piemontană. Terasele Cibinului, în număr de trei (de la 5-10m, cu altitudine absolută de 405-415m până la de 40-50m sau 70m, cu o altitudine absolută de 450-475m), însoţesc râul pe partea dreaptă.

Analiza contextului hidroclimatic Hidrologia-apele de suprafaţă din regiunea Păltiniş-Cindrel Regiunea este drenată de afluenţii râului Cibin (Valea Săpunului, Valea Serviş, Sadu şi afluenţii acestora), al cărui bazin hidrografic are, în cei 2237km2 pe care se desfăşoară, o diferenţă de nivel de peste 1700m între izvor şi vărsare (zona de confluenţă Sadu-Hârtibaciu-Cibin-Olt).

Fig.nr.3.Bazinele hidrografice din zona Păltiniş-Cindrel

Râul Cibin izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Cindrel, prin unirea a două râuri cu obârşia în lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic. În zona montană prezintă un profil longitudinal în trepte, cu praguri, cu pantă medie ridicată. Debitul mediu multianual la confluenţa cu Oltul este de 15,5m³/s, aportul cel mai important avându-l Sadu cu 4,4m³/s şi Hârtibaciu cu 3,3m³/s. Variaţia debitelor medii anuale indică pentru anii ploioşi valori de 2,1 ori mai mari, iar pentru anii secetoşi de 0,4 din debitul mediu multianual. În timpul anului, scurgerea cea mai ridicată se face în intervalul mai-iulie, iar cea mai scăzută

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

11

în noiembrie-ianuarie. Debitul mediu multianual de suspensii al râului Cibin este de 4,85kg/s, aportul cel mai important fiind al râului Hârtibaciu de 1,5 kg/s, care are bazinul în depozite sedimentare neogene. Bazinul hidrografic al Cibinului este un sistem dinamic, particularitatea sa derivând din conexiunea unor elemente caracteristice precum: 1)suprapunerea sistemului hidrografic al Cibinului peste trei unităţi de relief distincte, respectiv munte, podiş şi depresiune, fapt ce se reflectă direct în regimul precipitaţiilor; 2) varietatea deosebită a reliefului (în funcţie de litologie, de structură, de tectonică), ce se reflectă în acţiunea diferenţiată a precipitaţiilor, ca agent exogen de modelare; 3) topoclimatele specifice ce caracterizează diferitele unităţi ale bazinului Cibinului ce se regăsesc în variaţia parametrilor climatici în general şi a celor pluviometrici în special.

Pe teritoriul u.a.t. Răşinari apar acumulările artificiale de apă Negovanu, în lungul pârâului Negovanu Mare, folosit în producerea energiei electrice şi o serie de lacuri naturale pe Izvorul Sunani, iar în u.a.t. Sibiu, pe Valea Aurie şi Rusciori.

Clima regiunii Păltiniş-Cindrel Dintre factorii geografici, relieful are rol determinant în regimul precipitaţiilor, impunându-se prin altitudine, expoziţia versanţilor, pantă şi configuraţia formelor sale. Altitudinea determină modificarea pe verticală a tuturor elementelor climatice. Precipitaţiile atmosferice cresc pe măsura creşterii altitudinii, până la o anumită înălţime, numită optim pluviometric, dincolo de care încep să scadă. Expoziţia versanţilor imprimă diferenţieri între versanţii sudici, care primesc cantităţi mai reduse de precipitaţii, comparativ cu cei nordici, unde cantităţile de precipitaţii sunt mai mari. Versanţii adăpostiţi faţă de circulaţia generală a atmosferei (versanţii estici) primesc cantităţi mai mici de precipitaţii, comparativ cu cei vestici. Înclinarea versanţilor are rol important în încălzirea diferenţiată a suprafeţelor cu diferite pante, de aici decurgând şi rolul în repartiţia cantităţii de precipitaţii. Configuraţia reliefului determină modificarea elementelor climatice. În formele concave (depresiune, culoare de vale) apar frecvent inversiuni de temperatură, persistă îngheţul, vântul este mai redus, iar precipitaţiile mai puţine. În formele convexe (creste, vârfuri), creşte viteza vântului dar şi convecţia orografică, cu implicaţii semnificative în sporirea cantităţii de precipitaţii 6.

Zona montană are un climat specific cu temperaturi medii anuale mai scăzute, în acest caz fiind caracteristice verile răcoroase cu precipitaţii abundente şi iernile cu temperaturi scăzute, cu ninsori abundente şi strat de zăpadă mai îndelungat. În zona de dealuri verile sunt calde, precipitaţiile relativ frecvente, ca şi intervalele mai calde. În sezonul rece, în depresiunea Sibiu sunt frecvente inversiuni termice cu ierni mai reci decât zonele cu altitudini mijlocii ale munţilor. Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată de frecvenţa mare a aportului de aer temperat oceanic din vest, mai ales în sezonul cald şi frecvenţa scăzută a aerului temperat continental dinspre nord-est şi est.

Temperatura aerului este influenţată mult de altitudinea reliefului. Datele meteorologice colectate de staţia meteo Păltiniş (1453m) şi cea din Sibiu (443m) indică o temperatură medie anuală care oscilează în jurul valorii de 9°C. În zona mediană montană temperatura coboară sub 5°C. Temperatura medie a lunii iulie este de 20°C la Sibiu, 13,4°C la Păltiniş şi 7-8° în zona de creastă. Maximele absolute au depăşit 37°C în partea joasă a judeţului, 30°C la Păltiniş şi 22°C pe culmile cele mai înalte.

Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 123,8 la Sibiu, 155,2 la Păltiniş şi de peste 200, în zona de creastă a munţilor. Precipitaţiile sunt în general mai mari cu cât altitudinea este mai mare. Cantitatea medie anuală este de 906,1mm la Păltiniş, 652,9 mm la Sibiu şi peste 1200 mm pe culmile cele mai înalte. Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în iunie şi sunt de 153mm la Păltiniş, 111,6 mm la Sibiu şi în jur de 150 mm la peste 2000 m. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie, în partea joasă a judeţului, respectiv 26,1 mm la Sibiu, în noiembrie, 41,5mm, la Păltiniş şi în zona montană înaltă, în septembrie, de 50 mm. Cele mai mari precipitaţii cad în

6Alecu, S., (2008) Regimul pluviometric din bazinul hidrografic Cibin şi efectele induse asupra mediului geografic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

12

sezonul cald şi sunt însoţite de descărcări electrice frecvente. Cantităţile maxime căzute în 24 de ore sunt de 92 mm la Sibiu şi 88,3 mm la Păltiniş.

Pentru activităţile turistice, atât în regiunile joase, cât şi în cele înalte, precipitaţiile sub formă solidă au un efect de potenţare a acestora. Astfel, pentru practicarea sporturilor de iarnă în regiunile înalte şi a agroturismului în regiunile joase existenţa unui strat de zăpadă consistent, respectiv a precipitaţiilor sub formă de ninsoare sunt elemente mai mult sau mai puţin „obligatorii”. Precipitaţiile solide din perioada rece a anului, cel mai adesea, se acumulează şi formează stratul de zăpadă. Importanţa acestuia derivă din faptul că activităţile socio-economice sunt afectate în funcţie de grosimea şi persistenţa acestuia. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 54 de zile la Sibiu, 120 de zile la Păltiniş şi peste 200 de zile pe culmile cele mai înalte.

Vânturile sunt influenţate mult de relief. La Sibiu predomină vânturile dinspre NV şi SE, la Păltiniş cele din V, SV şi E, iar pe culmile cele mai înalte domină vânturile din V şi NV. Frecvenţa medie anuală de calm este mai mare în zonele depresionare, 57,5% la Sibiu şi mică în sectorul montan de 18,3% la Păltiniş. Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5m/s la Sibiu şi între 1,5 şi 6,5m/s la Păltiniş. La sfârşitul iernii şi începutul primăverii dinspre zona montană bate „Vântul Mare”, mai cald, care provoacă încălziri accentuate şi topirea bruscă a stratului de zăpadă.

Elemente biogeografice-vegetaţia şi fauna, habitatele Configuraţia reliefului şi diferenţele de altitudine au imprimat o etajare clară a vegetaţiei în partea de sud a judeţului. Zonalitatea verticală a regiunii Păltiniş-Cindrel, în două trepte majore ale reliefului (Munţii Cindrel şi Depresiunea Sibiu), se reflectă inclusiv în componenta fitogeografică. Vegetaţia dealurilor şi podişurilor include: subetajul gorunetelor, zona nemorală, având o răspândire restrânsă în depresiunile submontane. Subetajul gorunetelor cuprinde, aproape peste tot, două fâşii zonale: a alternanţei de fag şi gorun şi a gorunetelor. Prima este formată în zona de interferenţă a făgetelor şi a gorunetelor (caracterizată prin alternanţa, relativ regulată, a celor două formaţii), iar cea de-a doua, întâlnită la altitudinile cele mai joase ale etajului nemoral, este caracterizată prin dominarea exclusivă a gorunetelor. Zona nemorală (stejăretele), ca şi etajul nemoral, se caracterizează prin păduri de foioase, predominant din specii de stejar la care se adaugă, în proporţie redusă, gorunii (la limita superioară), carpenul, teii, frasinii, ulmii, paltinii, plopul tremurător, mărul şi părul pădureţ.

Zona pădurilor de munte este reprezentată prin două etaje: etajul boreal (al molidişurilor) şi etajul nemoral (al pădurilor de foioase). Etajul boreal al molidişurilor se localizează exclusiv în regiunea muntoasă, formând partea superioară a domeniului forestier. Constituie formaţiunea zonală a etajului boreal, la altitudini medii de 1000-1600 m (în Munţii Cindrel). Vegetaţia este dominată de vastele păduri de molid, fiind săracă în specii. Pe lângă molid, specie absolut dominantă în toate ecositemele formaţiunii, mai pot apărea sporadic paltinul de munte, scoruşul, bradul şi fagul. Arbuştii sunt foarte slab reprezentaţi, iar pajiştile secundare, instalate pe locul pădurilor de molid, sunt dominate de păiuşul roşu, ţăpoşică şi târsa. Etajul nemoral se caracterizează prin păduri de foioase mezofile de tip central-european, fiind situat între limite foarte variabile – limita superioară fiind de 800-1200 (1300m), iar cea inferioară de 400 (300)-500m. În cadrul etajului nemoral se disting două subetaje: subetajul pădurilor amestecate de răşinoase şi fag şi subetajul pădurilor de fag (al făgetelor). Pădurile amestecate de răşinoase şi fag au în componenţă trei specii principale: fagul, bradul, molidul. Alături de ele se întâlnesc, în exemplare rare, paltinul şi alunul de munte, scoruşul, frasinul, teiul pucios. Pajiştile secundare sunt dominate de speciile mezofile şi o serie de alte graminee. Făgetele sunt mult mai larg răspândite în cadrul spaţiului montan al Cândrelului. Fagul, specia principală, este specia dominantă căruia i se adaugă specii de amestec diseminate, paltinul, ulmul de munte, teii, gorunul, carpenul. Dintre arbuşti sunt puţin frecvenţi alunul, păducelul, slaba moale, socul. Pajiştile secundare ce se găsesc pe locul fostelor păduri de fag defrişate sunt de foarte bună calitate fiind compuse din păiuşcă, piptănăriţă, păiuşul de livadă, tremurătoarea, trifoi.

În Munţii Cindrel lăţimea zonei împădurite este mai compactă şi mai extinsă în bazinele superioare ale Cibinului, Sadului şi Sebeşului, unde domină molidul. Etajul subalpin se dezvoltă între 1600 şi 2000m şi este alcătuit din jneapăn, ienupăr, smârdar, merişor, afin şi pajişti de păruşcă. Pe

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

13

numeroşi versanţi despăduriţi s-au produs eroziuni care au degradat covorul vegetal, favorizând extinderea pajiştilor cu specii vegetale de valoare furajeră redusă. Totodată, tăierea pădurilor pe suprafeţe mari favorizează declanşarea în masă a alunecărilor de teren. Zona alpină este localizată în golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetaţiei arborescente. Din cauza condiţiilor de mediu relativ diferite între partea superioară şi cea inferioară (din apropierea zonei forestiere) a zonei alpine, de obicei, vegetaţia culmilor alpine se subîmparte în două etaje de vegetaţie: etajul alpin şi etajul subalpin. Etajul alpin este reprezentat prin pajişti alpine, se întâlneşte la altitudinile cele mai mari, la peste 2200m, în Munţii Cândrel. Se caracterizează prin asociaţii de ierburi scunde, adaptate la frig, uscăciune şi vânturi puternice. Plantele lemnoase sunt reprezentate prin arbuşti târâtori: Loiseleuria procumbens, Dryas octopetala, Salix herbacea, Salix retusa. Etajul subalpin este mult mai bine reprezentat, fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse între 1600 (1700m) şi 2000-2200m. Caracteristica principală o constituie prezenţa întinselor suprafeţe de tufărişuri, singure sau în alternanţă cu pajiştile7.

Fauna este variată şi adaptată în cea mai mare parte domeniului forestier, multe din specii având valoare cinegetică deosebită. Dintre mamiferele de interes vânătoresc se remarcă ursul, cerbul, căpriorul, jderul, râsul, mistreţul, iepurele şi altele. Acestora li se adaugă nenumărate specii de păsări, printre care ierunca, cocoşul de munte, ciocârlia de munte. Crestele munţilor înalţi reprezintă domeniul favorit al caprei negre, declarată monument al naturii, fiind ocrotită de lege, iar apele râurilor şi lacurilor sunt populate cu păstrăv, biban, clean, crap, ştiucă.

d.1.3 Resursele naturale Resursele de apă. Localităţile beneficiază de apă brută din zona montană a cărei calitate este bună, cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Datorită reliefului muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare. În localitatea Poplaca, lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor de distribuţie a apei sunt în execuţie8.

Apele freatice din regiunea muntoasă sunt cantonate îndeosebi în scoarţa de alterare, ceea ce nu poate asigura rezerve momentane mari, deşi umiditatea este ridicată, precipitaţiile depăşind valoarea evaporabilităţii de 1,5-5,0 ori. Precipitaţiile bogate şi frecvente completează rapid rezervele scurse, determinând o circulaţie intensă a apelor freatice. Apele freatice aparţin în cea mai mare parte subregiunii corespunzătoare şisturilor cristaline. Circulaţia apelor freatice este intensă. Mineralizarea apelor freatice este, în general redusă (sub 200 mg/l), dominând apele carbonatate. În regiunea submontană cantităţi însemnate de ape freatice sunt cantonate la adâncimi mai mari în depozitele piemontane. Bogăţia lor este pusă în evidenţă prin linia de izvoare ce apar la contactul cu depresiunile submontane. Apele de adâncime cu caracter ascensional lipsesc aproape cu totul în zonele cu roci compacte. În regiunile şisturilor cristaline ele pot apărea izolat pe unele falii. Apele de adâncime sunt prezente în regiunea submontană, unde predomină depozite sedimentare friabile9.

Destinaţia şi folosinţa solurilor. Regiunea Păltiniş-Cindrel se remarcă prin prezenţa în arealul montan a protisolurilor, aflate în stadiul incipient de formare şi care au o fertilitate naturală redusă şi o gamă limitată de folosinţe, în general pajişti şi păduri, ele apărând pe suprafeţe reduse, disjuncte, predominant în regiunile cu relief accidentat (montane şi, mai rar, deluroase), fie în luncile râurilor sau acolo unde substratul litologic este format din depozite grosiere. În regiunea montană, în care domină şisturile cristaline, se etajează soluri brune acide, soluri brune podzolice (feriiluviale), podzoluri şi soluri 7Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, (2008) „Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – Mărginimea Sibiului, Faza I-a – Situaţia existentă. Analiza SWOT”; 8Starea mediului în Judeţul Sibiu, 2011; 9Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, (2008) „Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – Mărginimea Sibiului, Faza I-a – Situaţia existentă. Analiza SWOT”;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

14

humicosilicatice, ultimele în zona pajiştilor alpine. În luncile râurilor principale şi ale afluenţilor lor apar soluri aluviale în diferite stadii de evoluţie. Folosirea intensivă a resurselor de sol menţine în actualitate efectuarea lucrărilor ameliorative, dintre care mai importante sunt: amenajarea complexă antierozională a bazinelor hidrografice, pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solurilor; fertilizarea raţională a solurilor acide; eliminarea excesului temporar de apă de pe solurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune.

Cea mai mare parte a teritoriului cuprins în regiunea Păltiniş-Cindrel se suprapune spaţiilor montane, astfel că din punct de vedere al condiţiilor orografice şi pedoclimatice se fac resimţite anumite condiţii de restrictivitate. Diferenţierile condiţiilor pedologice şi climatice se reflectă şi la nivelul structurii terenurilor agricole, atât din punct de vedere al folosinţelor, cât şi al fertilităţii solurilor. În acest context, cea mai mare parte a activităţilor economice sunt agricole şi forestiere ori au o strânsă legătură cu acestea.

Zone naturale protejate cuprind, în cadrul reţelei Natura 2000, situl ROSCI0085 şi ROSPA0043 Frumoasa. Pe teritoriul localităţii Răşinari, Parcul Natural Cindrel, iar în sudul municipiului Sibiu, Parcul Natural Dumbrava Sibiului si pe teritoriul localitatilor Sura Mica, Slimnic situl ROSCI 0093 Insulele Stepice Sura Mica- Slimnic

Parcul Natural Cindrel reprezintă o zonă complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică cuprinzând culmi netede şi circuri glaciare. Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţu

lui Sibiu, având o suprafaţă de 9.043ha. Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Albă (2178m) în sud, Vf. Iujbiţa (1989m) în est, Vf. Rozdeşti (1954m) în nord-est până în Vf. Foltea (1963m) continuând cu Vf. Şerbota Mare (2016m) înspre vest. Parcul este încadrat administrativ comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina. Accesul se face din Sibiu DJ 106A-Răşinari-Păltiniş-Poiana Găujoara-Şaua Bătrâna-Cindrel.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului este o zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală, Pădurea Dumbrava, situată la limita sud-vestică a municipiului Sibiu, spre Răşinari şi având o suprafaţă de 993 de hectare, face parte din categoria parcurilor naturale. Complexul natural reuneşte Pădurea Dumbrava, Grădina Zoologică, lacurile de agrement, sediul Romsilva Sibiu şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA.

Referitor la reţeaua ecologică NATURA 2000, arealul analizat adăposteşte Aria Specială de Protecţie Avifaunistică (SPA) Frumoasa care corespunde unei regiuni de munte cu păduri de conifere, mai puţin mixte şi cu zone descoperite-alpine. Este o zonă valoroasă din punct de vedere

Fig.nr.4. Categorii de folosinţă a terenului în anul 2010; sursa: INSSE, baza Tempo Online; Corine Land Cover 2000

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

15

peisagistic, cu un impact antropic nesemnificativ. În pădurile întinse de conifere se găsesc efective importante la cocoşul de munte şi la ciocănitoarea de munte. În număr mai mic se întâlnesc şi specii ca ierunca (Bonasa bonasia), minuniţa (Aegolius funereus) şi ciuvica (Glaucidium passerinum). Vulnerabilitatea sitului este reprezentată de defrişări şi lucrări silvice, turismul necontrolat, vânătoarea în timpul cuibăritului, practicarea sporturilor extreme etc. Aproximativ 45% din suprafaţa SPA-ului se află în proprietate privată, iar restul în proprietatea statului.

În cadrul Sitului de Importanţă Comunitară (SCI) Frumoasa, au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoperă peste 80% din suprafaţa totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine, jnepenişurile şi păşunile alpine şi subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizând o mare diversitate biologică terestră, constituind o avuţie naţională inestimabilă. Multe dintre pădurile existente, pure sau în amestec, au vârste medii de peste 120 şi chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populaţii viabile de urs, lup şi râs. Vulnerabilitatea arealului este dată de presiunea semnificativă datorată exploatărilor forestiere care nu respectă întocmai normele silvice în vigoare. Păşunile alpine sunt afectate de păşunatul excesiv şi de turismul necontrolat. Jnepenişurile au fost şi mai sunt (în prezent mai rar) incendiate în vederea creşterii suprafeţelor de păşune alpină. Populaţiile de carnivore mari de importanţă comunitară (urs, râs, lup) şi populaţia de capră neagră sunt vulnerabile datorită vânătorii, braconajului, deteriorării habitatelor şi perturbării lini ştii. Pe lângă cele amintite anterior, o presiune semnificativă asupra populaţiei de capră neagră este exercitată şi de păşunatul excesiv în zona alpină (degradarea păşunilor alpine, gonirea şi atacarea de către câini şi epizotiile transmise de animalele domestice. 69% din suprafaţa sitului propus se află în proprietatea statului român şi 31% în proprietate privată.

d.1.4. Riscurile naturale şi antropice Expunerea la hazarde naturale-alunecări de teren

Ierarhizarea arealelor care prezintă riscuri naturale a fost elaborată în conformitate cu prevederile contractului „Regiunea 7 (centru) judeţele Mureş, Harghita, Covasna Braşov, Sibiu, Alba–Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (alunecări de teren), pe baza datelor existente. Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean” din anul 2007. Caracteristicile litologiei şi structurii formaţiunilor geologice care aflorează pe teritoriul Păltiniş-Cindrel, la care se adaugă cele de ordin morfologic şi particularităţile climatice, în principal regimul precipitaţiilor, induc o serie de probabilităţi de declanşare a alunecărilor de teren, astfel încât se pot încadra în categoria zonelor expuse hazardului.

Versanţii cu pante de 15-200/00 prezintă un risc geomorfic moderat, având o adâncime a fragmentării de 50-80m, cu expoziţie predominant sudică şi estică, cu o densitate a fragmentării de 2,0-2,5km/km2, afectaţi de procese de ravenare asociate cu eroziune intensă în suprafaţă. În depresiunea Sibiu se întâlnesc ceva mai des, la contactul cu muntele (aşa cum se întâmplă la Răşinari), ele fiind totuşi nesemnificative. Unitatea administrativ teritorială Răşinari este cuprinsă în lista localităţilor afectate de hazardurile naturale, cuprinse în legea 575, în categoria alunecărilor de teren primare. Versanţii cu pante de 2-150/00 prezintă un risc redus de producere a alunecărilor de teren, având în vedere adâncimea fragmentării de 10-40m şi densitatea fragmentării de 0,6-0,9km/km2, cu eroziune slabă în suprafaţă şi reactivarea efemeră a obârşiilor unor ogaşe şi ravene. Zone fără risc sunt considerate suprafeţele de nivelare şi spaţiile interfluviale montane, luncile râurilor, dar care pot fi afectate de procese hidrice şi de sărăturare secundară.

Studiul “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, care a stat la baza elaborării secţiunii PATN „Zone de risc natural” evidenţiază tipurile de teren, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări:

• terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele);

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

16

• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze freatice, torente sau izvoare de coastă; Alunecări de teren active au fost înregistrate in timp in special in zona comunei Răşinari. Despăduririle în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, fâneţe şi diverse culturi au determinat expunerea versanţilor proceselor de eroziune şi alunecări de teren. Degradarea terenurilor afectează păşunile, sărăcite şi din cauza păşunatului excesiv precum şi drumurile, potecile sau alte construcţii prin alunecări de teren.

Expunerea la hazarde naturale-inundaţii Unitatea administrativ teritorială Sibiu figurează pe lista localităţilor afectate de inundaţii, produse pe cursul râului Cibinului şi a pârâurilor Rusciori, Şurii Mari, Valea Rece, Valea Săpunului, Thinkbach. Bazinul hidrografic Cibin este un areal expus viiturilor şi inundaţiilor ca urmare a excesului de precipitaţii. Viiturile cele mai mari se produc primăvara, când pe fondul creşterii cantităţii de precipitaţii intervine şi creşterea temperaturii care declanşează topirea stratului de zăpadă. Cele mai multe viituri se produc însă la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Bazinul hidrografic Cibin nu este ferit de viituri şi inundaţii nici iarna, acestea fiind determinate de amplificarea circulaţiei maselor de aer ciclonice de natură oceanică şi mediteraneeană. Exceptând lunile de toamnă, când circulaţia aerului este predominant anticiclonică, în tot restul anului sunt posibile viituri şi inundaţii generate de excesul de precipitaţii 10.

Expunerea la hazarde naturale-cutremure

Distanţa relativ mare faţă de focarul seismic vrâncean, de liniile tectonice pasibile de transferuri de energie şi echilibrul dintre aria de dezvoltare a rocilor coezive şi a celor mai puţin coezive din regiune, conferă teritoriului Păltiniş-Cindrel, situat în judeţul Sibiu, un grad scăzut de seismicitate. Culoarul depresionar, de natură tectonică (falia sud-transilvană) dintre oraşele Sibiu şi Victoria situat între masivele Cibin, Făgăraş şi Depresiunea Transilvaniei este mai sensibil la mişcările seismice.

Riscuri antropice - poluarea accidentală a apei, solului şi a subsolului Poluarea apei conform Raportului de mediu pe anul 2011 în anul 2011 au fost monitorizate în judeţul Sibiu – Bazin Hidrografic Olt – 46 de surse de poluare. S-a efectuat supravegherea calitativă şi cantitativă atât a apelor uzate epurate cât şi a celor neepurate, evacuate în sursele naturale de apă cu sau fără o prealabilă epurare. S-a acordat o atenţie deosebită apelor uzate evacuate în emisari naturali. În tabelul de mai jos sunt enumeraţi poluatorii din zona de studiu. Surse de poluare

Surse de poluare Receptor Profil de activitate Cauza poluării S.C. Apa Canal SA Sibiu Cibin Colectarea şi epurarea

apelor uzate Ape uzate insuficient epurate

S.C. Apa Canal SA Sibiu Păltinis

Dăneasa Colectarea şi epurarea apelor uzate

S.C. Mânzat Prod SRL Poplaca

Valea Poplăcii Prelucrarea cărnii Ape insuficient epurate

S.C. Izabel Prod SRL Sibiu

Cibin Prelucrarea cărnii

Cauza poluării apelor de suprafaţă, din punct de vedere microbiologic, se datorează lipsei igienei zonelor riverane, a lipsei dezinfecţiei apelor uzate fecaloid-menajere ce trec prin staţii de epurare şi a celor deversate fără epurare.

Riscuri tehnologice Accidentele industriale care implică substanţe periculoase sunt reglementate la nivel european prin directiva Seveso II 96/82/EC. În acest cadru sunt reglementate unitar activităţile legate de producţia,

10Alecu, S., (2008) Regimul pluviometric din bazinul hidrografic Cibin şi efectele induse asupra mediului geografic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

17

depozitarea, transportul, utilizarea sau deversarea unor substanţe periculoase, în vederea limitării consecinţelor pentru om şi mediu. Integrarea României în UE implică respectarea Directivei 96/82 CE Seveso II privind gestiunea accidentelor majore implicând substanţe periculoase şi a Directivei IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ambele transpuse în legislaţia românească.

În zona de studiu există un amplasament cu risc de accident major în lista obiectivelor SEVESO conform H.G. 804/2007 elaborată de A.P.M. pentru judeţul Sibiu. S.C. APA-CANAL SA Sibiu având ca obiect de activitate captarea, tratarea şi distribuţia apei potabile prezintă următoarele caracteristici:

- o instalaţie relevantă pentru securitate - denumirea substanţei : clor gazos - frazele de risc asociate : R 23; R 36/37; R 37; R 38 - cantitatea totală de substanţă posibil a fi prezentă pe amplasament: 14t - număr de rezervoare: 14 - stadiul autorizării: AM nr. SB 25 din 14.01.2008.

SC Apă-Canal SA se supune prevederilor HG nr. 804/ 2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, neexistând posibilitatea manifestării efectului ”Domino”.

Operatorul are obligaţia să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate. De asemenea, operatorul este obligat să asigure informaţiile necesare autorităţilor publice competente, la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară, în jurul amplasamentelor existente.

Conform art. 13. al HG nr. 804/ 2007, autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora.

Poluarea solurilor Solul este locul de întâlnire a populaţiilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie impregnează solul cu poluanţi antrenându-i spre adâncime, râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întâmplare pe sol. În anilor 2010 şi 2011 la nivelul judeţului Sibiu nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluări accidentale cu impact major asupra mediului.

APM Sibiu a realizat inventarul preliminar al siturilor potenţial contaminate la nivelul judeţului. În zona studiată se află situl contaminat PECO Sibiu cu suprafaţa de 4.4 ha al S.C. Petrom S.A. Bucureşti, având ca activitate poluantă comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor. In zona de studiu nu există zone critice sub aspectul deteriorării solului.

d.1.5. Starea factorilor de mediu Calitatea aerului Zona studiată în acest Plan de Amenajare a Teritoriului este puţin poluată, problemele cauzate de poluarea aerului fiind legate de zona oraşului Sibiu, datorită aglomerării surselor de emisii poluante (încălzirea locuinţelor, transport, industrie) şi accentuate de condiţiile climatice şi geografice.

Conform Raportului anual privind starea mediului in judeţul Sibiu pe 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limita anuale ale emisiilor de dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon. Valorile măsurate în anii 2010 şi 2011, se situează mult sub valoarea limită. Nu s-au

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

18

înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la nici una dinte cele doua staţii de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Sibiu.

Monitorizarea benzenului efectuată în cele două staţii din Municipiul Sibiu şi anume SB 1-Fond urban şi SB 2-Industrial arată că în anul 2010 şi 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane =5 µg/m3. Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă, în urma arderilor incomplete (trafic auto), dar şi din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer, din arderea lemnului şi din unele procese industriale.

Depăşiri ale valorilor s-au înregistrat în 2010 şi 2011 pentru pulberile în suspensie fiind vorba însă de depăşiri zilnice, valorile medii anuale situându-se sub valoarea limită anuală admisa. Depăşirile valorilor limită zilnice s-au înregistrat mai ales în lunile reci ale anului, respectiv ianuarie-martie şi octombrie – decembrie. Aceste depăşiri se pot explica prin resuspensia particulelor de pe sol (ridicarea prafului de la sol datorată acţiunii vântului şi traficului rutier) mai ales în lunile octombrie-decembrie 2011, când s-a înregistrat fenomenul de secetă prelungită. De asemenea, o posibilă explicaţie o constituie folosirea sistemelor de încălzire cu combustibil solid (ex. lemn) ale populaţiei în lunile reci şi împrăştierea materialului antiderapant (nisip) pe şosele.

În ceea ce priveşte concentraţia e ozon nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare şi ale pragului de alertă, însă ar fi de menţionat cele 9 depăşiri ale valorii - ţintă la staţia SB1, în perioada 13 martie - 15 mai 2011 datorate valorilor ridicate ale intensităţii solare care favorizează creşterii concentraţiei de ozon atmosferic la sfârşitul iernii - începutul primăverii. Pe parcursul ultimilor doi ani nu s-au înregistrat poluări accidentale sau accidente de mediu de natură să afecteze calitatea atmosferei.

Tendinţe. Concentraţia de dioxid de azot şi de dioxid de sulf în aerul atmosferic este în scădere în ultimii ani. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorându-se în special traficului rutier intens, Sibiul făcând legătura între zona de sud a ţării cu centrul ţării şi de aici mai departe către Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81. La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei construcţiilor de maşini şi utilaje, industria uşoară şi industria alimentară.

Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane În anul 2011, activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelului Bazinului Hidrografic Olt - judeţul Sibiu a fost realizată in conformitate cu HG 53/2009. Pentru evaluarea stării ecologice/potenţial ecologic pentru corpurile de apă naturale/ puternic modificate s-au luat în considerare elementele de calitate biologice, elementele de calitate fizico-chimice generale, poluanţii specifici, precum şi elementele de calitate hidro-morfologice.

Elementele biologice sunt luate în considerare în definirea celor cinci clase de calitate: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici pentru care s-au elaborat limite s-au stabilit trei clase de calitate: foarte bună, bună şi moderată. Calitatea corpurilor de apă naturale (monitorizate de către LCA-SGA Sibiu) pentru zona delimitată este prezentată în tabelul e mai jos. Calitatea corpurilor de apă în zona de studiu

Curs de apă Denumire corp de apă Stare ecologică Cibin Amonte acumulare Gura Râului bună Cibin aval Sibiu (Mohu)/aval V.Lupului-amonte

confluenţă Olt moderată

Rusciori Amonte confluenţă Cibin/ Rusciori şi afluenţii Valea Salcii, Pârâul Stramb, Valea Şerpuita, Valea Popilor

moderată

Sadu amonte confluenţa Cibin bună Sursa: Tabel 3.2.1.1 Raportul privind starea mediului in judeţul Sibiu 2011

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

19

Astfel starea ecologica a râurilor din zona delimitată este bună în cazul râului Sadu până la confluenţa cu Cibinul şi al Cibinului până în aval de municipiul Sibiu pentru ca apoi să-şi schimbe starea ecologică într-una moderată, datorită confluenţei cu râul Rusciori, acesta având stare ecologică moderată.

După regimul nutrienţilor râurile Sadu, Cibin şi Rusciori au un potenţial ecologic moderat în zona delimitată de studiu conform analizei corpurilor de apă. Din punctul de vedere al amoniului şi regimului oxigenului rezultatele au fost următoarele:

Calitatea corpurilor de apă în zona de studiu Curs de apă Sector Stare ecologică Cibin aval confluenţa Valea Lupului-amonte confluenţă Olt moderată Rusciori Rusciori şi afluentii Valea Salcii,Paraul Strâmb, Valea

Şerpuită, Valea Popilor bună

Sadu aval acumulare Negovanu- confluenţa Cibin moderată Sursa: Tabel 3.3.1.1 Raportul privind starea mediului in judeţul Sibiu 2011

Încadrarea corpurilor de apă subterană s-a făcut conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană a fost stabilită în urma forajelor din zona de nord-vest municipiului Sibiu şi în zona Cristian pentru corpul de apa Depresiunea Sibiului rezultatul fiind o stare chimică bună a apelor freatice.

Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din subteran au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidro-edilitare. Aceasta se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală.

Calitatea solului Calitatea terenurilor agricole, exprimată prin notele de bonitare ale acestora, deşi nu exprimă în totalitate cantitatea de humus din sol reflectând şi alţi factori de mediu (în special clima) ce influenţează cultura plantelor, reprezintă un bun indicator al solurilor cu cantităţi ridicate de humus. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte până la clasa a V-a – 1-20 puncte).

La nivel de judeţ solurile cu utilizarea de fâneţe sunt repartizate în proporţie de 0.3% sunt soluri de clasa I, 3.3% soluri de clasa II, 15.4 % sunt soluri de clasa III, cea mai mare parte în proporţie de 49.4% sunt din clasa IV, iar 31.5% din clasa V. In ceea ce priveşte păşunile clasa de calitate I nu este reprezentată, clasa II este reprezentată în proporţie de 2.6% din total folosinţă, clasa III în proporţie de 14.8%, iar clasele IV şi V în proporţie de 55.9% şi respectiv 26.7 %.

Din totalul terenurilor arabile 3% sunt soluri aparţinând clasei II, 15.5% sunt soluri de clasa III, ce mai mare pondere reprezentând-o clasa IV de calitate – 58.3 % şi 23.2 % sunt soluri aparţinând clasei V de calitate.

Repartizarea solurilor pe clase de calitate în judeţul Sibiu Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

ha % din total

ha % din total

ha % din total

ha % din total

Arabil - - 3550

3.0 18105 15,5 68120 58,3 27165 23,2 Păşuni - - 281

0 2,6 15940 14,8 60240 55,9 28728 26,7

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

20

Fâneţe 215 0,3 2410

3,3 11240 15,4 36030 49.4 22990 31,5 Vii - - 18 0,7 325 12,0 965 35,8 1385 48,5 Livezi - - - - 347 6,9 2010 39,9 2687 53,2

Sursa: Tabel 4.1.2.1. Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Sibiu 2011)

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Sibiu în 2010 şi în 2011 pentru zona studiată nu au fost înregistrate presiuni asupra stării de calitate a solurilor, creşterea animalelor şi stocarea şi utilizarea rezidiurilor rezultate din aceste activităţi nu au afectat mediul înconjurător. Modul de gestionarea a deşeurilor nu a generat probleme astfel încât calitatea solurilor sa fie afectată.

Poluarea cu deşeuri In judeţul Sibiu există un singur depozit ecologic de deşeuri menajere comunal Cristian, judeţul Sibiu, operatorul depozitului fiind S.C. TRACON S.R.L. Brăila. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2030. Depozitul deserveşte un număr de 18 localităţi printre care municipiul Sibiu, comunele Poplaca şi Răşinari. Există şi un punct funcţional de colectarea a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, înfiinţate conform legislaţiei în vigoare în Sibiu, punct administrat de către SC Schuster & CO Ecologic SR.

În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile – staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent. La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens autorităţile publice locale din judeţul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 şi două prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere.

Există în prezent în derulare proiectul ,,Sistem de gestiune integrată a deşeurilor solide municipale în judeţul Sibiu ” finanţat prin POS Mediu şi promovat prin campania „Sibiul recicează” care îşi propune: achiziţia echipamentelor de colectare, cuprinzând containere şi unităţi de compostare în gospodării; construirea unei linii de sortare cu o capacitate de 20.000 t/an la Şura Mică; construirea a două staţii de compostare cu capacităţi de 15.000 t/an şi 7.000 t/an la Sura Mica şi Medias, închiderea şi reabilitarea a 5 depozite urbane neconforme ( Sibiu-Remetea, Cisnadie, Agnita , Avrig, Tălmaciu), măsuri de creştere a gradului de conştientizare a publicului în vederea reducerii cantităţii de deşeuri, separarea materialelor reciclabile la sursă. In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională.

d.1.6. Patrimoniul natural şi cultural Patrimoniul natural Biodiversitatea Judeţul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice datorită cadrului natural variat, acesta având o biodiversitate peste media pe ţară. Evaluarea biodiversităţii la nivelul judeţului Sibiu a fost realizată în cea mai mare parte pe baza a numeroase studii de specialitate, care s-au focalizat însă în general pe zona montană a judeţului.

Flora inventariată a judeţului Sibiu include 2.455 specii de cormofite dintre care un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi, printre care amintim: romaniţa de munte (Achillea schurii), căldăruşa (Aquilegia transsilvanica), cornuţul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum transsilvanicum) etc. Dintre speciile extrem de rare la nivel naţional pot fi amintite: pătlagina uriaşă (Plantago maxima), amăreala siberiană (Polygala sibirica), angelica de

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

21

baltă (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), ţelina sălbatică (Apium nodiflorum) şi alte 10 specii de interes comunitar declarate protejate prin instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara.

Fauna de vertebrate inventariată cuprinde 60 specii de mamifere, 258 specii de păsări, 34 specii de peşti, 15 specii de amfibieni şi 12 specii de reptile şi numeroase specii de nevertebrate. Judeţul Sibiu conservă 46 specii de interes comunitar şi alte 22 specii de interes naţional şi deţine pe teritoriul său administrativ un număr de 36 de tipuri de habitate de interes comunitar dintre care 16 sunt reprezentative pentru situl Frumoasa şi detaliate mai jos in tabelul care enumera caracteristicile sitului Frumoasa - cod RO SCI 0085.

Activităţile de monitorizare realizate în ariile naturale protejate din judeţul Sibiu relevă o stare bună de conservare a speciilor şi habitatelor prezente. Principalele cauze ale diminuării biodiversităţii sunt supraexploatarea speciilor şi habitatelor, deteriorarea ecosistemelor şi poluarea. Astfel se încearcă menţinerea biodiversităţii şi prin reglementarea activităţii de exploatare a speciilor de floră şi faună sălbatică respectându-se prevederile Ordinului nr. 410/2000. Aşadar pe parcursul anului 2011 au fost autorizate pentru recoltare resurse naturale, de tipul ciupercilor, fructelor de pădure, plante medicinale, melci şi brazi şi molizi pentru sărbătorile de Crăciun.

Totodată activitatea de vânătoare are o importanţă semnificativă în conservarea habitatelor. Această activitate se practică pe baza autorizaţiei pentru recoltare/capturare specii de interes cinegetic din fauna sălbatică şi în limita cotelor aprobate de autoritatea publică centrală din domeniul cinegetic pentru un sezon de vânătoare. În ceea ce priveşte speciile de interes CITES (specii protejate) se constată o creştere (între 50-64%) a numărului de exemplare aprobat pentru recoltă în sezonul de vânătoare 2010-2011 faţă de sezonul anterior, mai puţin la râs unde se menţine scăderea efectivelor aprobate pentru vânat.

Zone protejate În zona delimitată de acest plan de amenajare a teritoriului se află doua arii protejate: Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi Parcul Natural Cindrel. De menţionat este faptul că aceste parcuri naturale sunt încadrate drept rezervaţii naturale în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate. În acest sens, aceste arii protejate sunt private de o administraţie proprie şi de aplicarea unui management de calitate. Arii naturale protejate

Nr. crit.

Denumire Tipul rezervaţiei (categorie UICN)

Suprafaţa (ha.) Actul de declarare

Administrator

1. Cindrel Rezervaţie mixtă (IV-m)

9873.0 L5/2000 CJ Alba

2. Dumbrava Sibiului

Rezervaţie mixtă (IV-m)

993.0 L5/2000 R.A. Romsilva D.S Sibiu

Parcul Natural Cindrel se suprapune sitului de importanţă comunitară ROSCI 0085 Frumoasa şi ariei speciale de protecţie avi-faunistică ROSPA 0043, declarate prin Ord.1964/2007 privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară şi prin H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.2387/2011 pentru modificarea Ord.nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrată reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, 42% din suprafaţa comunei Răşinari se suprapune sitului Frumoasa având codul RO SCI 0085 şi caracteristicile prezentate în următorul tabel.

Caracteristicile sitului Frumoasa - codul RO SCI 0085 Tipuri de habitate 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix spp. 40A0 Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

22

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicioase 6230 Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substrate

silicioase 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-

argiloase 6430 Comunităţi de liziera cu ierburi înalte higrofile 6520 Fâneţe montane 7110 Turbării active 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chamofitică pe roci silicioase 9110 Păduri de fag tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag tip Asperulo Fagetum 91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior 91V0 Păduri dacice de fag 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană Specii de mamifere 1352-lup, 1355-vidra, lutra, 1361-ras, 1354-urs brun Specii de amfibieni şi reptile

1193- guhai de baltă cu burta galbena; 1166-triton cu creastă

Specii de peşti 1138-moioaga; 1163-zglavog; 4123-cicar Specii de nevertebrate

1085-gandacul auriu; 1088-croitor mare, gornicul; 4046-calul dracului; 4054-cocoşatul transilvanean; 4024-coritor; 1087-croitor de fag

Specii de plante 1386-Buxbaumia viridis; 4070-clopotel; 1381-Dicranum viride; 1393-Drepanocladus vernicosus; 1389-Meesia longiseta; 4116-iarba gatului.

Starea ariilor naturale protejate

Parcul natural Cindrel Zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică, localizată în munţii Cindrelului corespunde etajului alpin şi subalpin al vârfurilor, Cindrelul (2244m), Stefleşti (2285 m) şi Conţu Mare. Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina. Situat la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, Parcul Natural Cindrel cuprinde culmi de o netezime surprinzătoare din arealele a doi masivi montani, Cindrel şi Lotru (Ştefleşti), unde îşi au obârşia numeroase văi, unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea şi sub nivelul suprafeţelor superioare. Peisajul este completat de reţeaua hidrografică care îşi are obârşia în spaţiul Parcului Natural Cindrel, de sub şeaua Ştefleşti izvorând Sadu, care curge spre est şi Frumoasa (vest) cu fermecătoarele ei poieni de altitudine. Apoi, în cele două Iezere se formează în aval Cibinul, care parcurge mai bine de 70 de km teritoriul judeţului Sibiu.

Un punct de atracţie inedit îl constituie turbăria dezvoltată pe Platoul Diavolului (dintre vârfurile Cindrel şi Frumoasa) la peste 2100 m altitudine, ca şi flora şi fauna acestui spaţiu. În limita nordică a Parcului Natural se află Rezervaţia Iezerele Cindrelului, iar sub 1800 de m, peste tot în arealul ocrotit, se întinde vegetaţia forestieră care îmbracă într-un mod compact clina versanţilor, ca o continuare a covoarelor de jneapăn, afin, smârdar de pe coamele înalte şi uşor rotunjite ale Cindrelului, Frumoasei, Şerbotei, Cristeştiului, Ştefleştiului şi Iujbi ţei Lotrului. În arealul protejat se găsesc numeroase stâne, iar păşunatul ovinelor este intens.

În perimetrul parcului au fost identificate în jur de 500 de specii de plante, aparţinând tuturor încrengăturilor regnului vegetal (alge, ciuperci, muşchi, licheni, ferigi, gimnosperme şi angiosperme). Printre rarităţile floristice se pot enumera: muşchiul, lichenul, zâmbrul, căldăruşa, bulbucii, angelica, zmeoaia, bujorul de munte, genţienele, volovaticul, şopârliţele, clopoţeii, capul călugărului, etc. Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost păsările şi mamiferele. Cea mai importantă specie de mamifer prezentă în parc este capra neagră, iar dintre păsări interesante de amintit sunt: prundăraşul de munte - relict glaciar aflat la marginea sudică a arealului său, cocoşul de munte, pasărea omătului - pasăre foarte rară pentru ornitofauna României şi ciocârlia urechiată balcanică.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

23

Starea de conservare a acestui ecosistem este bună, însă păşunatul excesiv, practicarea unui turism neecologic, precum braconajul reprezenta surse de presiune antropică asupra ariei protejate.

Parcul Natural Dumbrava Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală, Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă în care vegetează foarte bine carpenul, cireşul pădureţ,ulmul şi teiul, sporadic apare şi gorunul, frasinul, arţarii şi scoruşul. Stratul arbustiv este compus din lemnul câinelui, păducel, porumbar, sânger, măceş, salbă moale, cruşin, călin. În stratul ierbos al pădurii au fost inventariate peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt: opaiţa, brânduşa, lăcrămiţa, iarba albastră, salata iepurelui, orhidee, etc.

În Pădurea Dumbrava trăiesc următoarele mamiferele: căpriorul, veveriţa, ariciul, mistreţul, pârşi, vulpea şi următoarele păsări: piţigoiul mare, mierla, presura, ciocănitoarea mare, gaiţa, turtureaua, bufniţa, pupăza, cucul, cinteza, sticletele etc.

Starea de conservare este bună, mici probleme datorându-se turismului de week-end şi a depozitării necontrolate a deşeurilor de tip menajer. Pe lângă acestea, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tăierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizaţi.

Managementul ariilor protejate Prin POS Mediu - Axa prioritară 4, Sectorul protecţia naturii, pentru un mai bun management al ariilor naturale protejate din judeţul Sibiu au fost iniţiate o serie de proiecte printre care şi „Managementul integrat al siturilor ROSCI0085 Frumoasa şi ROSPA0043 Frumoasa” care a fost şi aprobat. Parcul Natural Dumbrava Sibiului beneficiază de asemenea de un plan de management elaborat care însa nu a atins pragul minim de calitate şi nu a fost aprobat de către autoritatea centrală competentă pentru protecţia mediului.

Procesul de atribuire a custodiei pentru ariile protejate este îngreunată datorită faptului ca încă nu s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), autoritatea responsabilă de aceste atribuiri conform Ordinul MMDD 1533/2008.

Peisajul România este printre primele tari care a ratificat, prin legea 451 din 8 iulie 2002, Convenţia Europeană a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. În înţelesul acestei convenţii peisajul şi diversitatea formelor sale sunt rezultatul acţiunii a doi factori principali: factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie şi clima) reprezentând deci factorii de modelare a peisajului şi factorii antropici (tipul şi modul de răspândire a aşezărilor şi specificul, activităţilor desfăşurate în cadrul acestor aşezări), contribuit şi acestea la modelarea peisajelor.

Modificarea antropică a peisajului prezintă aspecte foarte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificări şi cadrul complexului teritorial, punându-se astfel accentul pe modificările antropice. În funcţie de aceste modificări în acest areal se pot identifica trei tipuri de peisaje:

Peisajul slab antropizat al munţilor Cindrel, peisaj montan care se caracterizează prin masivitate şi culmi domoale acoperite de pajişti alpine la peste 2000 m altitudine, pajişti subalpine cu tufărişuri (jneapăn şi ienupăr) între 1800-2000 şi păduri extinse de răşinoase între 1400-1800m, păduri în amestec de foioase cu răşinoase între 1000-1400m ce alternează cu păşuni şi fâneţe. Prin dispunerea şi înălţimea lor, versanţii permit amenajarea unor puncte de perspectivă asupra masivului (Vf. Cindrel, Frumoasa, Şteflesti) şi asupra întregii zone, peisajul fiind valorificat turistic îndeosebi în zona staţiunii Păltiniş, staţiunea montană situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel în mijlocul unei păduri de conifere, la cea mai mare altitudine din ţară (1442m), fiind legata de Sibiu printr-o şosea modernizată.

Văile râurilor Sadu, Cibin şi Steaza sunt largi cu vegetaţia azonală cu zăvoaie de salcie, de anin negru, precum şi mici areale cu plante de baltă (papură, pipirig etc.).

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

24

Păşunile întinse, pădurile bogate şi izvoarele din Cindrel au dus la apariţia a numeroase stâne activităţile pastorale având tradiţie in zona Sibiului. Principalele forme de presiune antropică asupra biodiversităţii sunt reprezentate de păşunatul excesiv, tăierile ilegale de arbori, turismul neecologic şi braconajul.

Aceste peisaje sunt valoroase din punct de vedere geografic, găzduind o varietate de habitate naturale de interes comunitar şi specii de mamifere, reptile şi peşti de interes naţional şi comunitar care pentru menţinerea specificului regiunii şi valorificării turistice, necesita protecţie.

Peisajul moderat antropizat este reprezentat de treapta deluroasă piemontană cu poduri piemontane slab înclinate cu destinaţia predominant pomicolă cerealieră şi pastorală şi păduri de fag cu gorun, gorunete şi stejărete. Ponderea terenurilor agricole este mică 1,4% din totalul fondului funciar al localităţii Răşinari şi 7,95% în cazul u.a.t. Poplaca, fâneţele deţin 8,5% în Răşinari, 4% în Poplaca iar păşunile aproximativ 12% în Poplaca, şi 8,7% în Răşinari. Pădurile deţin suprafeţele cele mai ridicate în localităţile Răşinari (39,7% din fondul funciar) iar în Poplaca (35,7%).

Aşezările sunt dispuse la poalele munţilor la altitudini de 550-575 m aparţinând de comunele Răşinari şi Poplaca cu o densitate a populaţiei mica între 40-60 loc/ km2. Localitatea Poplaca situată la 12 km sud-vest de municipiul Sibiu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, având aspectul tipic al aşezărilor româneşti de sub munte este o aşezare de tip îngrămădit cu vatra de forma unui poligon neregulat, uşor alungit pe Valea Poplăcii care străbate aşezarea. Localitatea Răşinari situată pe un teren cu o configuraţie variată având caracterul unei aşezări puternic aglomerate se întinde de-a lungul a doua văi, Raul Ştezii şi afluentului, pe care se află străzile cele mai importante ale satului.

Peisajul puternic antropizat ce caracterizează zona municipiului Sibiu, este reprezentat de treapta depresionară, Depresiunea Cibinului, constituind un peisaj de culoar depresionar aglomerat cu păşuni, fâneţe şi păduri ce penetrează spaţiul urban al Sibiului în care diferenţiem podurile de terasă cvasiorizontale cu destinaţie îndeosebi cerealieră şi lunca puternic aglomerată a Cibinului.

În acest caz peisajul geomorfologic nu se mai recunoaşte ca peisaj natural, devenind subsidiar peisajului urban datorită modificărilor configuraţiei formelor şi supraîncărcării cu construcţii şi căi de comunicaţii. De asemenea, în interiorul ariei construite se pot diferenţia subtipuri de peisaje: peisajul construit (peisajul cartierelor cu vile, peisajul cartierelor cu blocuri, peisajul unităţilor industriale), peisajul spaţiilor verzi (parcuri, culoare stradale verzi, grădini personale sau instituţionale), Sibiul căpătând şi renumele de ,,oraş verde’’. Legat de peisajul aşezării urbane a Sibiului, trebuie să menţionăm faptul că unele cartiere au un profund caracter rural prin structura gospodăriilor şi natura relaţiilor sociale.

Peisajul urban, conţine şi elemente naturale de valoare care de fapt au constituit cadrul de susţinere şi dirijare a structurii urbane. Aceste elemente penetrează spaţiul urban şi sunt rezultatul unei evoluţii în timp geologic a spaţiului depresionar în care este situat Sibiul: cursuri de apă - Cibinul şi afluenţii săi şi culoarele naturale definite de acestea, suprafeţe lacustre adiacente, forme de relief – terasele şi lunca Cibinului, glacisul deluvio-coluvial de la baza cuestei Hârtibaciului, suprafeţe forestiere – pădurea de stejar Dumbrava prelungită cu Parcul Sub Arini sau păşuni şi fâneţe în şesurile aluviale din lungul Cibinului şi afluenţilor.

Densitatea populaţiei în unitatea administrativ teritorială a Sibiului este de 1126 loc/ km2 iar între activităţile economice agricultura deţine o pondere mai puţin semnificativă în comparaţie cu activităţile industriale: industria alimentară, industria mijloacelor de transport rutier, fabricarea produselor textile, industria pielăriei şi a produselor din piele, industria de maşini şi echipamente, fabricarea produselor din cauciuc şi a maselor plastice, fabricarea produselor din lemn, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

Localitatea Sibiu fiind situată în Depresiunea Cibinului, s-a extins în parte pe terasa interioară - pe partea dreaptă a Râului Cibin, cunoscută sub numele de Terasa Sibiului - constituind Oraşul de Sus şi în parte pe Lunca Sibiului, ce constituie Oraşul de Jos. Oraşul Sibiu este considerat unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe istorice din România şi Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe 101 hectare la care se adaugă împrejurimile Sibiului, zonă de mare

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

25

valoare culturală cunoscută sub numele de Mărginimea Sibiului, precum şi staţiunea Păltiniş, care contribuie la reputaţia Sibiului ca un centru de importantă destinaţie turistică din România.

Patrimoniul cultural Situaţia patrimoniului construit din zona studiată, clasificat în patru grupe: monumente şi situri arheologice (I ), monumente şi ansambluri de arhitectură (II ), clădiri memoriale (III ) şi monumente de artă plastică şi cu valoare memorială (IV ) – conform Legii nr. 422/2001 şi Listei M.C.P.N stabilită prin OM 2361 din 12- 07-2010 – era următoarea:

Numărul monumentelor istorice pe tipuri şi categorii de importanţă Categorii de monumente

total

Unităţi administrativ- teritoriale I a I b II a II b III b IV a IV b Sibiu 5 103 99 8 2 11 228 Poplaca 4 4 Rasinari 1 1 12 1 4 19

Sursa: Lista monumentelor M.C.P.N, reactualizată 12-07-2010

Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – Zone protejate – prezintă amplasarea teritorială a patrimoniului cultural construit de interes naţional, instituind modul de delimitare provizoriu al zonelor de protecţie al acestora. Din punct de vedere istoric monumentele şi ansamblurile construite din zonă aparţin tuturor epocilor şi perioadelor civilizaţiei umane, fiind reprezentat de construcţii aflate în diverse stadii de conservare. Bogăţia şi valoarea istorică a vestigiilor din perioadele dacică şi daco-romană stau mărturie pentru nivelul civilizaţiei comunităţilor de pe teritoriul zonei din preajma municipiului Sibiu. Epoca feudală este marcată de stăpânirea maghiară (sec. IX), care în scopul întăririi structurilor sociale şi apărării colonizează sudul Transilvaniei cu saşi. Această colonizare a atras densitatea cea mai mare în zona Sibiului, care devine cu timpul un teritoriu administrativ district, comitat şi apoi provincie, cu populaţie mixtă română şi săsească. Atacurile turceşti din sec. XV au pus problema, în numeroase comunităţi, a ridicării unor fortifica ţii de apărare a bunurilor şi locuitorilor zonelor afectate, aşa cum sunt cele din Sibiu, Cisnădie şi Cristian, situate în zone cu relief mai plat şi astfel mai expuse. Comunele Poplaca şi Răşinari au fost mai puţin afectate de aceste conflicte, nefiind nevoite să-şi dezvolte astfel de structuri. La sfârşitul epocii feudale şi în epoca modernă rolul Sibiului se amplifică; odată cu trecerea Transilvaniei în stăpânire habsburgică (1688), acesta devine capitala principatului . În această perioadă, cu precădere în a doua jumătate a sec. XIX, Sibiu a exercitat o influenţă culturală şi ştiinţifică, fiinţând un centru important al emancipării românilor din Ardeal. După actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiu devine capitala Transilvaniei, prin instalarea aici a guvernului provizoriu (Consiliul dirigent) care administra provincia ca parte integrantă a statului unitar român. În epoca modernă, pe teritoriul zonei s-au construit cele mai numeroase imobile – cu funcţii administrative şi culturale - cărora li se conferă în prezent o valoare istorică şi culturală, fiind păstrate într-o formă completă, nealterată. În localităţile din zonă există de asemenea ansambluri istorice, urbane şi rurale, care se află în principal în centrele localităţilor, fapt ce amplifică problemele protecţiei şi valorificării nedistructive a acestora.

Localitatea cu numărul cel mai mare de monumente este mun. Sibiu – 288 conform Lista M.C.P.N 2010 – constituit în majoritate din ansambluri cu valoare urbanistică şi arhitectural ă. Categoria cea mai numeroasă, a monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură (cat. II a şi b), pune şi cele mai multe probleme de conservare şi valorificare, întrucât acestea se află în fluxul activităţilor umane, fără a mai vorbi de acţiunea factorilor naturali şi sociali.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

26

Zona mun. Sibiu, în care predomină ansamblurile istorice, urbane şi rurale, bisericile, ansamblurile mânăstireşti şi fortificaţiile, este puternic marcată de prezenţa patrimoniului construit, care, în asociere cu mediul natural de excepţie, o califică pentru dezvoltarea durabilă a turismului. Ulterior publicării Listei Monumentelor Istorice au fost clasate sau au primit avizul de clasare, urmând a fi emis OMC, următoarele imobile din municipiul Sibiu: - casă, str. Hegel nr. 7 – grupa B; - Rectoratul Universităţii “Lucian Blaga”, bd. Victoriei nr. 8-10 – grupa B; - Casa “Partenie Cosma”, bd. Victoriei 25 – grupa B; - Fosta Mănăstire a Măicuţelor Franciscane, str. Dealului nr. 4-6 – grupa B; - Tribunalul Sibiu, bd. Victoriei nr. 11 – grupa A; - Casa “Anastasiu Boiu”, str. Zaharia Boiu nr. 27 – grupa B; - Spitalul CFR, str. Constantin Noica nr. 20 – grupa B; - Linia ferată îngustă Sibiu-Agnita-Brădeni, cu ramificaţia Cornăţel-Vurpăr – grupa B; - Ansamblul urban delimitat de străzile Andrei Şaguna – Dealului – Banatului – bd. Victoriei.

Patrimoniul mobil al zonei este de asemenea un domeniu de atracţie şi studiu, valoros, care formează colecţii adăpostite într-un număr de muzee, dintre care cele mai importante sunt: Muzeul Naţional Brukenthal, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Bisericii Evanghelice, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, Casa Albastra, Casa Artelor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ”Cindrelul – Junii Sibiului”, Muzeul de locomotive cu aburi (Sibiu), Muzeul Etnografic, Casa memorială Octavian Goga (Răşinari),

Patrimoniul imaterial al zonei constă într-un număr mare de evenimente şi manifestări culturale şi etnografice, cu un puternic specific local, care atrag un mare număr de vizitatori. Dintre acestea evenimente se pot aminti următoarele: - în luna septembrie a fiecărui an, cele 50 de state semnatare ale Convenţiei Culturale Europene celebrează Zilele Europene ale Patrimoniului – o acţiune comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene aducând în atenţia publicului noile realizări precum şi deschiderea unor clădiri de patrimoniu, închise în mod normal. - Sibiul este un centru al festivalurilor, aici existând o vasta oferta de manifestări muzicale în rock, jazz sau pop, festivaluri medievale, festivaluri de film sau teatru. - Astra Film Festival Sibiu, care se desfăşoară între 15 şi 21 octombrie 2012, este cel mai important eveniment din lumea filmului documentar din Europa Centrală și de Est. - târguri mixte au loc în zonă de sărbătorile religioase importante, oferind vizitatorilor un amestec de imagini pitoreşti şi produse tradiţionale locale. - Festivalul brânzei şi al ţuicii din Răşinari, îşi propune să promoveze produsele tradiţionale româneşti din Mărginimea Sibiului. - în Păltiniş are loc festivalul Artfest în perioada august – septembrie. - în Răşinari sunt celebrate zilele Emil Cioran, Octavian Goga, Andrei Şaguna, care omagiază aceste importante personalităţi originare din zonă. La aceste evenimente contribuie un mare număr de asociaţii şi ONG-uri care activează în zonă (anexa 2)

d.1.7. Reţeaua de localităţi - structură, ierarhizare, funcţiuni, centre polarizatoare Zona planului de amenajare conţine trei unităţi administrative de bază: municipiul Sibiu şi comunele Poplaca şi Răşinari. Localităţile cuprinse în această zonă au, conform împărţirii administrative în vigoare, următoarea structură şi mărime a populaţiei rezidente: Structura şi funcţiunile administrative ale localităţilor zonei

Unitate administrativ teritorial ă

Localităţi Statut administrativ Populaţie

Mun. Sibiu Sibiu municipiu reşedinţă de 154.841

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

27

judeţ Păltiniş localitate aparţinătoare 51

Com. Poplaca Poplaca sat reşedinţă de comună 1754 Com. Răşinari Răşinari sat reşedinţă de comună 5645

Prislop sat aparţinător 243 Cătun Trainei

sat aparţinător -

Sursa: INSSE baza Tempo

Din punct de vedere al rangului localităţilor, stabilit prin legea nr. 351/2001, unităţile administrativ-teritoriale din zonă se înscriu în următoarea structură:

Localităţi Statut administrativ Rang Sibiu municipiu II Păltiniş loc. aparţinând municipiilor V Poplaca sat reşedinţă de comună IV Răşinari sat reşedinţă de comună IV Prislop, sat aparţinător V Cătun Trainei sat aparţinător V

Polarizarea localităţilor din zonă este exercitată în principal de mun. Sibiu, care exercită o influenţă care depăşeşte aria sa de vecinătate şi chiar limitele judeţului. Această influenţă este partajată de municipiu cu o serie de oraşe şi comune din imediata sa proximitate, care îşi dezvoltă funcţii specializate, extinse din centrul principal. Localitatea Păltiniş este şi ea una dintre aceste aşezări, cu funcţii preponderent turistice, a cărei importanţă va trebui amplificată în viitor.

- satisfacerea indicatorilor minimali de definire pentru localităţile din zona studiată este în general realizată prin faptul că mun. Sibiu are o dezvoltare de excepţie, ca reşedinţă de judeţ şi centru regional de polarizare, specializat în activităţi de vârf ale economiei şi cu importanţă culturală majoră. Problemele celorlalte localităţi din zonă se remarcă în domeniul echipării edilitare cu reţele de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi în asigurarea reţelelor stradale moderne şi a locurilor de parcare.

Principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localit ăţilor urbane Localitate/ statut

Indicatori minimali Valoare min.

Valoare existent

Sibiu, municipiu

Număr de locuitori 50.000 154841 Populaţia ocupată în activităţi neagricole 85 % 92% Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă 80 % 83 Dotarea locuinţelor cu baie şi WC 75% 80 Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori 10 13,7 Număr de medici care revin la 1.000 de locuitori 2,3 4,4 Unităţi de învăţământ liceal, postliceal Da 20 Dotări culturale şi sportive săli de spectacol, eventual teatre, instituţii muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport

Da 45

Locuri în hoteluri 100 3613 Străzi modernizate 60 % 70 Străzi cu reţele de distribuţie a apei 70 % 75 Străzi cu conducte de canalizare 60 % 60 Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor

70 % 65

Spaţii verzi mp/loc. 15 16,4

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

28

Depozit controlat de deşeuri, cu acces asigurat Da Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rang IV (reşedinţă de comună) Poplaca, Răşinari, reşedinţe comunale

grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială x dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic x poştă, servicii telefonice x sediu de poliţie şi de jandarmerie x cămin cultural, bibliotecă x magazin general, spaţii pentru servicii x teren de sport amenajat x cimitir x parohie x staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto x dispensar veterinar x sediu al serviciului de pompieri puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor alimentare cu apă prin cişmele stradale x

Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rang V (dotările minime obligatorii în satele având peste 200 de locuitori) Păltiniş Prislop Cătun Trăinei

şcoală primară x punct sanitar x magazine pentru comerţ alimentar şi nealimentar x

Sursa: INSSE baza Tempo

Comunele Poplaca şi Răşinari nu se ridică în general la nivelul de echipare al localităţilor urbane din judeţ, acestea având carenţe în special în domeniul echipării edilitare şi a asigurării serviciilor publice.

- accesibilitatea zonei este asigurată în primul rând de reţeaua de drumuri naţionale, din care cele mai importante sunt traseele europene care converg în mun. Sibiu: - E 68 - frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov - E 81 - frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca- Satu Mare- P. Frontiera Halmeu - Coridorul IV Pan-European - frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti Cel mai important drum naţional, din care se realizează accesul în localitatea Păltiniş, este DN1, care se ramifică prin DJ 106A, din Cisnădie, sau prin Dj 106 D, din Orlat. Din mun. Sibiu se accede la Păltiniş prin axa longitudinală a localităţii, B-dul Coposu, şi Dj 106A care străbate Poiana Sibiului şi localitatea Răşinari. Transportul public spre Sibiu şi Păltiniş poate fi realizat pe prin:

• magistrala de cale ferată 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici - parţial dublă neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos

• Aeroportul Interna ţional Sibiu amplasat pe drumul DN1, la 6 km vest de centrul Sibiului, care asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia

• Linia de autobuze Tursib asigură de 3 ori pe zi legătura Sibiului cu Păltinişul prin traseul 22.

- infrastructura socio-culturală a zonei este numeroasă prin prezenţa mun. Sibiu, care deţine o mare capacitate în acest domeniu, dimensionată la scara întregului judeţ.

Infrastructura pentru educaţie de nivel zonal este prezentă numai în mun. Sibiu, unde funcţionează 18 licee şi 2 şcoli postliceale. În municipiu mai funcţionează un număr de 4 universităţi (Lucian Blaga, Alma Mater, Româno-Germană, Dimitrie Cantemir) care polarizează cca. 20 de mii de studenţi din ţară şi străinătate. Unităţile şcolare pe niveluri de educaţie (2010)

Niveluri de instruire Localit ăţi Nr. unit ăţi

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

29

Primar şi gimnazial (inclusiv special) Total 87 M. Sibiu 17 Poplaca 1 Răşinari 2

Licee

Total 18 M. Sibiu 18

Şcoli postliceale

Total 2 M. Sibiu 1

Sursa: INSSE baza Tempo

Săli de clasă şi cabinete şcolare

Localităţi Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Total 3056 2967 2912 M Sibiu 1190 1142 1164 Poplaca 11 11 8 Răşinari 27 28 28

Sursa: INSSE baza Tempo

Evoluţia populaţiei şcolare din zonă a cunoscut un trend descendent, datorat scăderii generale a populaţiei din anii 90. În învăţământul primar, gimnazial şi preuniversitar s-au înregistrat scăderi pe ansamblul zonei cu până la 50%. În învăţământul liceal numărul de elevi a rămas constant, iar în formale de învăţământ profesional s-a înregistrat acelaşi trend descrescător. Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie

Niveluri de instruire, elevi înscrişi in învăţământul: Localităţi

Anul 1992

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

preuniversitar

Total 83608 71239 60460 52708 M Sibiu 39523 29922 24477 21755 Poplaca 197 163 167 183 Rasinari 716 605 559 534

primar şi gimnazial (inclusiv special)

Total 55572 48991 38190 34145 M Sibiu 21794 16041 10800 10194 Poplaca 197 163 167 183 Răşinari 716 605 559 534

liceal

Total 15189 13695 14523 15735 M Sibiu 9903 8943 9437 9812

profesional şi de ucenici

Total 9868 6634 6631 1500 M Sibiu 5626 3818 3624 928

postliceal

Total 2102 1725 1056 1183 M Sibiu 1702 1120 616 821

de maiştri

Total 877 194 60 145 M Sibiu 498 : : :

Sursa: INSSE baza Tempo

În domeniul serviciilor medicale, unităţile de capacitate redusă (dispensare, cabinete, farmacii) prezente în zonă sunt distribuite în toate localităţile. Spitalele şi policlinicile sunt concentrate numai în mun. Sibiu în care funcţionează şi cel mai mare număr de medici şi cadre medicale medii.

Unităţi sanitare pe categorii şi forme de proprietate Categorii de unităţi Forme proprietate Localităţi 1995 2010 Spitale

publica M. Sibiu 4 6 privata M. Sibiu : 1

Unităţi medico-sociale publica M. Sibiu : 1 Policlinici

publica M. Sibiu 6 : privata M. Sibiu : 25

Dispensare medicale publica M. Sibiu 42 2

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

30

- Poplaca 1 : - Răşinari 1 :

Cabinete stomatologice

publica M. Sibiu : 14 privata M. Sibiu : 197 - Poplaca : 2

Laboratoare medicale

publica M. Sibiu : 20 privata M. Sibiu : 3

Centre medicale de specialitate publica M. Sibiu : 1 Cabinete de medicina generala privata M. Sibiu : 30 Centre de diagnostic şi tratament publica M. Sibiu : 1 Ambulatorii de specialitate publica M. Sibiu : 2 Ambulatorii integrate spitalului publica M. Sibiu : 5

Cabinete medicale de specialitate

publica M. Sibiu : 4

privata M. Sibiu : 118 Sursa: INSSE baza Tempo

Necesitatea asistenţei medicale în staţiunea Păltiniş, situată la 32 de km de mun. Sibiu, este o problemă stringentă în condiţiile dezvoltării acestei localităţi ca centru turistic de importanţă regională. Infrastructura culturală, formată în principal din instituţiile pentru spectacole şi muzeale este bine reprezentată în zonă. În mun. Sibiu există 6 instituţii de spectacole şi concerte, având un total de 1212 locuri, care constituie un corolar al activităţilor turistice posibil a se dezvolta în Păltiniş.

Institu ţii de spectacole şi concerte

Localităţi Anul 1990

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

M. Sibiu 6 5 6 6 Sursa: INSSE baza Tempo

Locuri in sălile de spectacole şi concerte Localităţi 2005 2010 M. Sibiu 957 1212

Sursa: INSSE baza Tempo În zonă funcţionează 9 muzee şi colecţii publice, în majoritate situate în mun. Sibiu, dar potenţialul activităţilor legate de vizitarea patrimoniului mobil şi imobil din zonă este mult mai mare, acesta cuprinzând toate localităţile din Mărginimea Sibiului (conform AJTS, turismul cultural reprezintă 21% ca importanţă în activităţile turistice din judeţ). Muzee şi colecţii publice

Localităţi 2005 2010 M. Sibiu 8 8 Răşinari 1 1

Sursa: INSSE baza Tempo

Se conturează astfel o reală oportunitate în asocierea formelor de turism montan (8% ca importanţă în judeţ) cu alte activităţile turistice, ca de exemplu turismul de afaceri (30%), de odihnă şi recreere (29%) şi cultural (21%).

- infrastructura edilitară este şi ea disproporţionat distribuită în zonă având în vedere mărimea şi importanţa municipiului reşedinţă de judeţ, care atrage cele mai numeroase proiecte de investiţii din domeniul edilitar. Spre exemplu comuna Poplaca are instalaţia de distribuţie a apei potabile şi de canalizare în construcţie, în timp ce în mun. Sibiu aceasta acoperă aproape toată cererea (o excepţie făcând cart. Turnişor).

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

31

Evoluţia infrastructurii tehnico-edilitare este prezentată în continuare în unităţile administrative componente ale zonei. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile (mc/zi)

Localităţi 2000 2005 2010 M. Sibiu 168075 157215 134670 Răşinari 1000 1000 2000

Sursa: INSSE baza Tempo

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (Km)

Localităţi Anul 1990

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

M. Sibiu 311,9 324,7 324,7 335,1 Răşinari - 15,1 15,1 20

Sursa: INSSE baza Tempo

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (Km)

Localităţi 1990 2000 2005 2010 M. Sibiu 233,3 250,5 257,2 360,3 Răşinari : : : 8

Sursa: INSSE baza Tempo

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor (Km) Localităţi 2000 2005 2010 M. Sibiu 283,1 291,2 347,2

Sursa: INSSE baza Tempo

Una dintre problemele dezvoltării ulterioare a staţiunii Păltiniş este alimentarea cu gaze, mai ales în cazul amplificării activităţilor în general şi a celor din timpul iernii în special.

- infrastructura pentru turism este una dintre cele mai importante categorii de dotări din localităţile zonei, având în vedere resursele naturale şi antropice de excepţie prezente aici. Din situaţia prezentată în raportul Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu reiese că o mare parte a locurilor de cazare din zonă sunt în hoteluri şi moteluri (cca. 60%). O altă categorie importantă a structurilor de cazare o reprezintă pensiunile şi vilele turistice care în mun. Sibiu totalizează cca. 30 % din totalul localităţii, iar în Mărginimea Sibiului, mediu preponderent rural, acestea reprezintă peste 70%.

În staţiunea Păltiniş majoritatea locurilor de cazare sunt în hoteluri, cca. 20% funcţionează în pensiuni iar restul în cabane.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

32

Această situaţie este relativ defavorabilă pentru o staţiune montană frecventată în mare măsură de persoane tinere (44% din turiştii pe plan judeţean sunt între 26 şi 45 de ani), ale căror venituri şi interese nu sunt în concordanţă cu oferta de cazare şi masă din staţiune. Oferta de cazare în hoteluri şi de masă la restaurant este mai adecvată turiştilor străini, care reprezintă însă doar 30% din vizitatori din judeţ şi care, având o slabă ofertă de activităţi, au şi o durată medie de şedere mai scurtă decât cei autohtoni (2,67 zile pentru străini faţă de 3,28 zile pentru români).

Estimarea potenţialului primire şi de dezvoltare a fondului construit a localităţii Păltini ş O sarcină importantă a prezentului studiu este estimarea potenţialului de dezvoltare a localităţii Păltiniş, care se poate exprima pentru început prin numărul de locuri în unităţi de cazare (hoteluri, hosteluri, pensiuni, vile, etc.) şi în reşedinţe secundare private. Pe lângă aceste capacităţi mai trebuie avut în vedere numărul de personalului angajat în activităţile staţiunii, din care o parte vor avea o reşedinţă în cadrul localităţii, restul făcând naveta în localităţile limitrofe. Teritoriul administrativ al staţiunii Păltiniş are o suprafaţă de 296 ha, care are un potenţial de dezvoltare de minim 3000 persoane (calculat cu o densitate medie a populaţiei în zona efectiv construită de 20 pers/ha, specifică unor localităţi din zonă şi considerând că aceasta reprezintă 1/2 din suprafaţa totală a staţiunii), adică de cca. 6 ori capacitatea sa actuală de primire. Capacitatea maximă a unităţilor de cazare este de ordinul a 5000 de locuri, estimată în raport cu domeniul schiabil, evaluată la o capacitate totală de cca. 7000 de schiori şi cu piaţa de turism prezumată (anexa 3).

Capacitate domeniu schiabil: 7.000 schiori Capacitate totală a staţiunii: 10.000 persoane

Ipoteza luată în calcul este cea a cazării în staţiune la 50 % din capacitatea totală de primire a zonei (10.000 persoane), şi o cotă de ocupare în unităţi de cazare de maxim de 70%. Cealaltă jumătate se presupune a fi formată din turişti cazaţi în localităţile din apropiere, precum şi din clientela de o zi a staţiunii.

Estimarea capacităţi potenţiale maxime de primire a localităţii Păltini ş (nr. locuri) Capacitate primire Total staţiune montană Necesar primire 50% în staţiune 5000 Reşedinţe secundare 0,3 1500 Unităţi de cazare 0.7 3500

Sursa: prelucrare ,,Plan de amenajare a turistică a zonei Păltini ş – Cindrel” - Alpin Concept

- locuirea este prezentă în zonă prin toate tipurile de rezidenţă (individuală, colectivă, secundară) şi de proprietate: privată şi publică. Numărul total al locuinţelor din zonă era la sfârşitul anului 2011 de 65871 de unităţi, fiind în majoritate în proprietate privată. Evoluţia numărului de locuinţe în zonă, între 1990 şi 2011, a fost în general crescătoare, deşi în anii 90 trendul a fost descrescător, din anul 2000 stocul de locuinţe a început să crească. Principalul motor al acestei creşteri a fost dezvoltarea economică a mun. Sibiu care a avut în ultimul deceniu o creştere constantă, inclusiv în domeniul locuirii. Celelalte unităţi administrative din zonă au avut, în aceeaşi perioadă, o creştere mult mai redusă a numărului de locuinţe. Locuinţe existente la sfârşitul anului pe forme de proprietate

Forme proprietate Localităţi

Anul 1990

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2011

Total 61005 59342 61587 68609 M. Sibiu 58408 56653 58937 65871 - Poplaca 735 802 722 783 - Răşinari 1862 1887 1928 1955 Prop. publică M. Sibiu : 3467 1502 3041 - Poplaca : 1 : : - Răşinari : 16 4 4

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

33

Prop. privată M. Sibiu : 53186 57435 62830 - Poplaca : 801 722 783 - Răşinari : 1871 1924 1951

Sursa: INSSE baza Tempo

Marea majoritate a locuinţelor din zonă este în proprietate privată, fapt ce pune condiţii suplimentare în procesul de restructurare şi actualizare a fondului de locuinţe.

Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului pe forme de proprietate Forme de proprietate Localităţi

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2011

S loc./ pers

Total M. Sibiu 2126294 2440278 2807805 18,13

- Poplaca 23884 26538 34731 19,80

- Răşinari 69460 75659 78104 13,26

Prop. publică M. Sibiu 90137 43614 106917 - - Poplaca 32 - - - - Răşinari 440 255 255 - Prop. privată M. Sibiu 2036157 2396664 2700888 - - Poplaca 23852 26538 34731 - - Răşinari 69020 75404 77849 -

Sursa: INSSE baza Tempo

Suprafaţa locuibilă pe locuitor este corespunzătoare standardelor spre care se tinde în actuala perioadă, dar aceste cifre nu sunt de luat în considerare în lipsa unor date privind segmentul de locuinţe vacante şi secundare existente în prezent în totalul locuinţelor din zonă. Locuinţe terminate in cursul anului pe surse de finanţare

Surse de finanţare Localităţi Anul 2000

Anul 2005

Anul 2011

Total M. Sibiu 126 368 617 - Poplaca 10 5 11 - Răşinari 6 1 3 Din fonduri publice M. Sibiu : : 96 Din fonduri private M. Sibiu 126 368 521 - Poplaca 10 5 11 - Răşinari 6 1 3 Din fondurile populaţiei M. Sibiu 126 368 521 - Poplaca 10 5 11 - Răşinari 6 1 3

Sursa: INSSE baza Tempo

Efortul constructiv în domeniul locuirii a fost relativ modest în zonă; cu excepţia mun. Sibiu în care în perioada 200 -2011, au fost construite peste 1000 unităţi. Evoluţia numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri de locuit este semnificativă pentru trendul volumului unităţilor locative din zonă; de la începutul anilor 2000 construcţia de locuinţe a luat amploare până în anul 2008, când trendul devine scăzător până în perioada actuală.

Autoriza ţii de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcţii Categorii de construcţii Localit ăţi 2002 2005 2011

Nr. Metri pătraţi suprafaţă utilă

Nr. Metri pătraţi suprafaţa utilă

Nr. Metri pătraţi suprafaţa utilă

Clădiri rezidenţiale (exclusiv cele pentru colectivităţi)

M. Sibiu 102 24244 234 63482 55 14263 Poplaca 1 58 18 2493 7 1126 Răşinari 9 1148 8 1070 1 170

Clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi, din care: M. Sibiu 3 9587 3 21929 7 27324

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

34

Clădiri administrative -

M. Sibiu 6 5255 3 1053 6 3883 Poplaca 1 132 : : : :

Alte clădiri (hoteluri şi clădiri similare, clădiri pentru comerţ, etc.), din care:

M. Sibiu 73 12155 112 116928 : : Poplaca 7 1379 2 79 : :

Răşinari : : 2 150 : : Hoteluri şi clădiri similare -

M. Sibiu : : : : 4 2468 Poplaca : : : : 1 633

Clădiri pentru comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

M. Sibiu : : : : 1 167 Poplaca : : : : 1 770

Alte clădiri M. Sibiu : : : : 62 95029 Sursa: INSSE baza Tempo

În comune au fost construite, în aceeaşi perioadă, un număr redus de locuinţe, dintre care probabil o mare parte sunt locuinţe secundare situate în zona montană.

Datele de suprafaţă şi gospodării ale unităţilor administrative din zonă sunt următoarele:

Unitatea administrativă Suprafaţă (ha), nr. unit ăţi Mun. Sibiu

Suprafaţa administrată: 11.884,10 Intravilan: 4.031,079 Extravilan: 7.853,02 Nr. Gospodarii: 54272 Nr. locuinte: 57625 Poplaca Suprafaţa administrată: 3449,5 ha Intravilan: 124,47 ha Extravilan: 3325,03 ha Nr. Gospodarii: 650 Nr. locuinte: 724 Răşinari Suprafaţa administrată: 12787 ha Intravilan: 283,30 ha Extravilan: 12503,70 ha Nr. Gospodarii: 2310 Nr. locuinte: 1680

Sursa: Date Primării Teritoriul administrativ al Municipiul Sibiu este compus din trupul principal şi din cel al localităţii componente Păltiniş, precum şi dintr-un număr de alte 10 trupuri, după cum urmează: Viile Sibiului, Sitex Dumbrava, fostul depozit de muniţie, locuinţă zona drumul Cisnădioarei, zonă riverană DN14, Liceul agroindustrial, zonă riverană Calea Şurii Mici (1) şi (2), zonă riverană Calea Şurii Mici, zonă riverană str. Salzburg (1) şi (2). Municipiul Sibiu are intravilanul cel mai intens utilizat, acesta având o densitate de cca. 14 gospodării / ha, comunele Poplaca şi Răşinari având densităţi de 5,22 şi respectiv 8,15 gospodării / ha, specifice mediului rural, densitatea locuinţelor în intravilan fiind de 7,33 loc/ha, 5,81 loc/ha şi respectiv 5,93 loc/ha. Densitatea populaţiei în intravilanul mun. Sibiu este de 44,65 locuitori la ha, în Poplaca de 14,09 loc/ha, iar în Răşinari de 19,9 loc/ha.

d.1.8. Infrastructuri tehnice

1.8.1-Reţele de transport

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

35

Căile de comunicaţie din zonă se caracterizează prin lipsa inter-operativităţii; nu există accesibilitate la transportul feroviar, cea mai apropiată gară aflându-se la Sibiu, la distanţa de 8 km de Răşinari, 11 km de Poplaca şi 32 km de Păltiniş.

Datorită slabei întreţineri, infrastructura existentă rutieră necesită investiţii importante atât pentru recondiţionare, dar mai ales pentru modernizare, având în vedere creşterea de perspectivă a volumului traficului, cât şi cerinţele regionale.

Densitatea medie a drumurilor publice este de 25,6 km/100 kmp în teritoriul zonal, valoare situată sub media pe ţară (de 33,5 km/100 kmp) şi sub cea pe judeţ (de 29,4 km/100 kmp).

Reţeaua de căi de comunicaţie rutieră este relativ bine reprezentată în teritoriu prin drumurile de interes regional (judeţene):

- DJ 106A (Sibiu – Răşinari – Şanta - Păltiniş), - DJ 106D (Orlat – Poplaca - Răşinari – DN 1), - DJ 106J (Gura Râului – Curmătura – DJ 106A), - DJ 106R (Sibiu – Poplaca), - DJ 106N (Păltiniş – Sadu - jud. Vâlcea).

În schimb, doar un drum de comunal, DC 62, asigură legătura Răşinariului cu Prislopul.

DJ 106A, având lungimea de 33 km, este parţial reabilitat dar deja degradat în proporţie de 20 – 30% (conform fişei drumului), cu îmbrăcăminte asfaltică (porţiunea dintre Curmătura şi DJ 106J este pavată, pe lungimea de aprox. 4 km, iar varianta Şanta – Păltiniş este pietruită, necesitând modernizare).

DJ 106D, în lungime de 26 km, este de asemeni asfaltat în cea mai mare parte, fiind de pământ doar între Răşinari şi Poplaca (aprox. 3 km) şi pietruit între Poplaca şi Gura Râului (6 km). Nemodernizate (pietruite) sunt drumurile judeţene DJ 106 J (intersecţia DJ 106A – Gura Râului) şi DJ 106N (Păltiniş – Sadu), necesitând nu doar reabilitare, ci modernizare (amenajări de profil, corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare noilor norme tehnice, aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere).

Şase din cele şapte poduri de pe traseul drumului judeţean DJ 106A (Răşinari) necesită reparaţii, ca şi cel de pe traseul DJ 106R (Poplaca).

Starea de viabilitate a drumurilor judeţene din zona studiată poate fi caracterizată ca fiind rea, degradările cele mai frecvente fiind faianţările, gropile, făgaşele, crăpăturile multiple (transversale şi longitudinale), fisurile, ciupiturile, suprafeţele exudate. Drumul comunal DC 62, cu îmbrăcăminte asfaltică dar aflat în stare rea şi cu lăţimea părţii carosabile de 3.00 m, trebuie şi el modernizat conform STAS 10144/1 - ”Caracteristici ale arterelor de circulaţie din localităţile urbane şi rurale”.

Principala disfuncţie în privinţa transportului constă din neadaptarea infrastructurii rutiere la trafic pe drumurile judeţene şi în special pe drumul care tranzitează zona, DJ 106A. Variantele A1 (Răşinari inters. DJ 106A) şi A2 Păltiniş – Schit – Şanta) ale drumului de legătură în zonă (DJ 106A), ca şi DJ 106D, DJ 106J şi DJ 106N se remarcă prin îngustimea părţii carosabile (4.00 – 5.00 m), necesitând lărgiri.

Volumul de trafic estimat de INCERTRANS relevă valori apropiate de media pe drumurile judeţene: pe DJ 106A, 2233 vt/zi pe segmentele Răşinari – Păltiniş şi Răşinari – Gura Râului şi 2683 vt/zi între Gura Râului şi Păltiniş, traficul fiind dublu ca intensitate doar pe porţiunea Sibiu – Răşinari (4786 vt/zi); pe DJ 106D în zona Poplaca – Răşinari traficul actual este de 1628 vt/zi, sub media pe ţară, diminuându-se şi mai mult după Răşinari, iar pe DJ 106R s-au estimat valori şi mai scăzute (1073 vt/zi).

Identificarea, fundamentarea şi stabilirea priorităţilor (din punct de vedere al cerinţelor) au la bază strategiile sectoriale şi studiile: Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Programul Operaţional Sectorial Transport, Programul Operaţional Regional 2007-2013, Programul Operaţional Sectorial-

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

36

Mediu, Planul de Dezvoltare Regională Regiunea Centru, Planul Naţional de Dezvoltare 2007–2013, Master Plan infrastructură rutieră jud. Sibiu, PATJ Sibiu, PATZ Periurban Sibiu.

Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătăţirea confortului calatorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului de marfă; totodată se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global şi local pe care activităţile de transport le generează, şi sunt axate, în general, pe:

- stoparea degradării infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului de transport; - aducerea in parametrii de funcţionare şi valorificarea capacităţilor existente prin repararea şi modernizarea infrastructurilor; - prevenirea sau înlăturarea apariţiei restricţiilor de circulaţie şi eliminarea aglomerărilor şi blocajelor; - creşterea capacităţii pe anumite secţiuni ale drumurilor judeţene - integrarea drumurilor de interes local în reţeaua naţională; - dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii pe reţelele de transport.

1.8.2 Gospodărirea apelor 1. Resursele de apă Zona studiată se află în bazinul hidrografic Olt şi cuprinde municipiul Sibiu şi comunele Poplaca şi Răşinari. Principalele cursuri de apă care străbat zona sunt Cibin şi Sadu - cursul superior. Râul Cibin este afluent pe partea dreaptă al Oltului. Are o lungime de 78,0 km şi o suprafaţă de bazin hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual la confluenţa cu Olt este de 15,5 m3/s. Râul Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă, având lungimea de 43,0 km şi suprafaţa de bazin hidrografic de 280 km2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m3/s.

2. Amenajarea bazinului hidrografic Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări hidrotehnice cu următoarea destinaţie:

� lacuri de acumulare din care se asigură necesarul de apă pentru nevoi publice şi gospodăreşti, industrie, irigaţii, producere de energie electrică, agrement, atenuarea viiturilor; � aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de vedere; � regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri sunt lucrări specifice apărării împotriva inundaţiilor. Lucrările hidrotehnice existente în zona studiată sunt: • acumularea Negovanu ( Gâtu Berbecului ) situată pe râul Sadu, are un volum de 6,4 mil. m3, este destinată pentru producerea de energie electrică; • aducţiunea Gura Râului – mun. Sibiu aducţiune de apă brută ; • aducţiunea mun. Sibiu – or. Ocna Sibiului aducţiune de apă tratată; • aducţiunea Păltini ş – Răşinari – mun. Sibiu aducţiune de apă tratată; • regularizări şi îndiguiri ale râului Cibin pe teritoriul municipiului Sibiu.

Inundaţiile au afectat numai teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, prin revărsarea pâraielor Fărmăndoala, Rusciori şi Valea Săpunului. Principalele cauze au fost ploile abundente, suprapuse pe existenţa în teritoriu a unor sectoare de râu cu secţiunea de curgere depăşită, a secţiunilor de scurgere a apei pe sub poduri şi podeţe subdimensionate, precum şi a blocării acestora cu diverşi plutitori. Inundaţiile s-au produs în zonele cu lucrări de apărare, prin depăşirea acestora. Au fost afectate gospodării, reţele edilitare, terenuri intravilane, precum şi lucrările de apărare existente (peree, ziduri de sprijin, apărări de maluri, diguri).

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

37

Pe r. Cibin în comuna Gura Râului, există acumularea Gura Râului, cu volum util de 15,5 mil. m3, care are ca folosinţă principală alimentarea cu apă a municipiului Sibiu, dar şi atenuarea undelor de viitură. Prin această acumulare municipiul Sibiu este apărat de inundaţiile produse de râul Cibin. Pe pârâul Trinkbach, afluent pe partea stângă al r. Cibin, în intravilanul municipiul Sibiu, există lacuri de acumulare care preiau debitele suplimentare din perioada de ape mari şi le descarcă controlat în aval. Fenomenul de inundaţii apare pe acest pârâu datorită neutilizării acestor acumulări la parametrii proiectaţi, a canalizării cursului de apă cu secţiune de curgere subdimensionată. Celelalte cursuri de apă din zona studiată nu prezintă pericol de inundaţii.

Echiparea hidroedilitară Unităţile administrativ teritoriale care intră în componenţa zonei studiate sunt: municipiul Sibiu, comunele Poplaca şi Răşinari. Echiparea hidroedilitară a acestora este următoarea:

Municipiului Sibiu Alimentarea cu apă se realizează prin sistem centralizat, sistem care deserveşte aproximativ 99% din populaţia oraşului. Sistemul de apă are mai multe surse de apă, şi anume:

1. sursa Păltiniş, care captează 277 de izvoare, situate în munţii Cibinului între cotele 1023 -1658. Sistemul de captare este realizat în perioada 1909-1927, capacitatea proiectată este de 75 l/s, din care se exploatează un debit de 10-30 l/s. Apa captată este transportată gravitaţional către staţia de tratare a apei Calea Cisnădioarei, printr-o conductă de fontă şi oţel cu Dn=175-250mm, cu L=29km, având capacitatea de transport de 100 l/s. Staţiunea Păltiniş se alimentează cu apă din această aducţiune printr-o conductă de racord, realizată din oţel, cu Dn=150mm; 2. sursa Şteaza, sursă de apă de suprafaţă, priza de apă se află în aval de localitatea Răşinari, are capacitatea proiectată de150 l/s. Apa captată este pompată în staţia de tratare Dumbrava printr-o conductă de oţel şi azbociment cu Dn=400 mm, pe o lungime de 3,2km. Sursa nu este utilizată din anii ”80, din cauza turbidităţii mari a apei şi a poluării acestei, ca urmare a amplasamentului prizei; 3. sursa ac. Gura Râului, situată pe r. Cibin, are un volum util de 15,5 mil. m3, având ca folosinţă principală alimentarea cu apă a municipiului Sibiu. În aval de acumulare există un lac compensator, cu volumul de 70 mii m3, din care se tranzitează gravitaţional apă brută către staţia de tratare Dumbrava, prin două conducte de aducţiune. O conductă este din fontă şi oţel, cu Dn=600 mm, L=14 km şi debit tranzitat de 500 l/s, iar cea de a doua conductă este din oţel şi PREMO, cu Dn=1000 mm, L=15km şi un debit tranzitat de 1.400 l/s; 4. sursa Sadu II - captarea apei se realizează dintr-un rezervor redresor cu capacitatea de 2x5.000m3, amplasat în aval de centrala hidroelectrică Sadu II. Apa este tranzitată către staţiile de tratare Sibiu-Sud şi Dumbrava printr-o conductă de oţel, cu Dn=1000-12000 mm, L=24,0km şi debit proiectat de 750 l/s. Aducţiunea către staţia Sibiu Sud este din conductă de oţel, cu Dn=1000-1200 mm şi L=16,6 km, iar conducta de aducţiune dintre cele două staţii de tratare are Dn=1000 mm şi L=7,4 km; 5. sursa de apă subterană Şteaza, captează apa din lunca r. Şteaza, la cca. 2,0 km aval de localitatea Răşinari. Frontul de captare are 16 puţuri săpate, din care funcţionează numai 6 puţuri. Debitul total al puţurilor este de 30 l/s variind funcţie de anotimp şi precipitaţii. De la frontul de puţuri apa este pompată către staţia de tratare Calea Cisnădioarei printr-o conductă de fontă cu Dn=350 mm, L=2,0km şi un debit de tranzit de 100 l/s.

Staţiile de tratare a apei din municipiu sunt:

1. staţia de tratare Calea Cisnădioarei în care se tratează, prin clorinare, apele brute subterane de la sursele Păltiniş şi Şteaza. În prezent staţia funcţionează în condiţii bune; apa tratată este furnizată municipiului Sibiu şi localităţilor: Ocna Sibiului, Şura Mică, Şelimbăr, iar după terminarea lucrărilor de extindere şi în localitatea Şura Mare;

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

38

2. staţia Dumbrava este reabilitată prin programul ISPA 2002/RO/16/P/PE/002-05 (perioada 2006-2010). Lucrările au constat în: reabilitare tuturor clădirilor staţiei, reabilitarea şi modernizarea filtrelor de apă şi a rezervoarelor de înmagazinare a apei tratate şi a decantoarelor radiale, construirea camerei de amestec apă brută, bazin de coagulare şi camera de distribuire a apei către filtre, construirea decantoarelor longitudinale, implementarea unui sistem de monitorizare a procesului de tratare a apei, împrejmuire nouă a staţiei cu sistem video de supraveghere a zonei protejate. Capacitatea staţiei este de 1.250 l/s, asigurând necesarul de apă potabilă pentru 200.000 locuitori echivalenţi. Calitate apei tratate se înscrie în prevederile Directivei 98/83/CE; 3. staţia Sibiu Sud, în prezent nu este în funcţiune. A fost iniţial proiectată pentru a susţine cererea de apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor învecinate; staţia ar fi trebuit să trateze apa prelevată din râul Sadu, dar lucrările de construcţie au fost oprite în anul 2004 pe măsură ce a scăzut cererea de apă potabilă; totuşi 55% din lucrările realizate sunt păstrate în condiţii bune; 4. staţia Păltiniş asigură tratarea apei prin clorinare necesară staţiunii. Apa dezinfectată este înmagazinată într-un rezervor de 200 m3 şi patru rezervoare de POLSTIF de 80 m3 fiecare.

Rezerva de apă potabilă a municipiului este înmagazinată în rezervoare, distribuite astfel: - în staţia de tratare Dumbrava sunt şase rezervoare: R1 şi R2 cu capacitatea de 2x5.000 m3 care alimentează reţeaua de apă a oraşului şi rezervoarele R3 şi R4, aflate în afara staţiei, la intrarea în oraş. Din R3 şi R4 se alimentează reţeaua de apă din zona joasă a oraşului. Rezervoarele R5 şi R6 cu capacitatea de 6.500 m3 fiecare alimentează reţeaua de distribuţie aflată în zona înaltă a oraşului; - în staţia de tratare Calea Cisnădioarei sunt două rezervoare având capacităţi de: 1x1225 m3 şi 2 x 2000 m3, acest rezervor nu funcţionează în prezent; - în staţia de tratare Sibiu Sud sunt două rezervoare cu capacitatea de 10.000 m3 fiecare. Un rezervor este în funcţiune, al doilea va intra în funcţiune o dată cu finalizarea staţiei de tratare.

Apa potabilă se distribuie către consumatori printr-o reţea de tip inelar, cu conducte din oţel, fontă, azbociment, beton, fontă ductilă şi PEHD. Lungimea totală de 325 km cu diametre cuprinse între 50-1000 mm. Gradul de acoperire al tramei stradale este de 99%. Pierderile de apă din reţea sunt estimate la 36,7 % din apa potabilă introdusă în reţea. Branşamentele de apă au o lungime totală de 208 km, au diametre între 20-150 mm şi sunt realizate din plumb, fontă, PVC, PE. Starea reţelei de distribuţie este necorespunzătoare, având în vedere vechimea ei de peste 20 de ani şi materialele din care este executată. Prin POS Mediu sunt prevăzute măsuri de reabilitare şi modernizare.

Canalizarea apelor uzate din municipiul Sibiu se face în sistem unitar, în zone relativ restrânse realizându-se şi în sistem divizor. Canalele sunt din beton, excepţie fac tronsoanele executate în ultima perioadă realizate din materiale conforme normelor europene (PVC, polietilenă), cu diametre cuprinse între 200-1200 mm, cu forme circulare, ovoide şi clopot, cu lungimea totală de 315 km. Reţeaua acoperă trama stradală în proporţie de 96,5%. Reţeaua de canalizare menajeră are cca. 10km lungime şi diametru de 350 mm. Apele uzate canalizate sunt deversate în colectoarele unitare principale ale reţelei. Starea reţelei este bună pe sectoarele realizate din materiale plastice (lungime de 5,0 km), pe sectoarele realizate din beton (lungime de 5,0 km) cca. 2,0 km sunt în stare proastă.

Reţeaua de canalizare pluvială are o lungime totală de 30 km. Apele canalizate sunt deversate în cursurile de apă care traversează oraşul: Cibin, Trinkbach, Rusciori. Pe reţea există trei bazine de retenţie a apei cu volum total de 14.300m3, amplasate în zonele Solidarităţii, Vasile Aron şi Voinţa. Bazinul din zona Voinţa este colmatat, iar bazinul din Vasile Aron este utilizat şi ca bazin de descărcare a vidanjelor. În prezent reţeaua se extinde, pe o lungime de 65,0 km, în zonele lipsite de reţele de canalizare, cartierele Guşteriţa şi Turnişor.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

39

Reţeaua de canalizare unitară este cea mai întinsă, având o lungime de 275 km. Apele uzate canalizate sunt descărcate în staţia de epurare a oraşului, aflată în satul Mohu din comuna Şelimbăr. Staţia de epurare a apelor uzate are capacitatea maximă de 1.276 l/s şi funcţionează cu două trepte de epurare: mecanică şi biologică. Staţia are o suprafaţă de 7,8 ha, din care 3,2ha este suprafaţă construită. Efluentul este deversat în râul Cibin. Staţiunea Păltiniş are o instalaţie de epurare a apelor uzate cu capacitatea maximă 7,0 l/s, evacuarea efluentului se face în pr. Izvorul de la Degnaza.

Comuna Poplaca Alimentarea cu apă a satului Poplaca se realizează prin drenarea pâraielor din apropiere. Apa captată este transportată gravitaţional prin două conducte din fontă, cu Dn=90 mm şi L=2 km, într-un rezervor cu două cuve, având capacitatea de 2x10 m3. Reţeaua de distribuţie a apei este din oţel cu diametre de 25,50,80 mm şi are 15,4 km lungime. Satul nu are reţea pentru ape uzate.

Comuna Răşinari Alimentarea cu apă a celor două sate din comună, Răşinari şi Prislop, se face din sursă de suprafaţă, prin captarea directă a pâraielor învecinate. Debitul captat este de 1,15 l/s. Apa este adusă în două bazine de apă cu capacitatea de 10m3 fiecare printr-o conductă din polietilenă, cu 110mm diametru şi cu o lungime de 1,5 km. Reţeaua de distribuţie a apei are 20 km, este din oţel, PEHD şi azbest, cu diametre de 40-100 mm. Pierderile de apă din sistemul de apă sunt apreciate la cca. 40%. Canalizarea apelor uzate se face numai pentru apele pluviale, printr-o conductă din beton şi PVC, cu 4km lungime şi diametrul de 250-500 mm.

Amenajari pentru agricultura - Amenaj ări pentru îmbun ătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului Ca urmare a fragmentării şi a diversităţii reliefului, fondul funciar este afectat, pe suprafeţe întinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecări de teren şi exces de umiditate. Pentru eliminarea şi ameliorarea factorilor de degradare, înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special desecări şi combaterea eroziunii solului.

Conform datelor din Studiile ISPIF - Institutului de Studii si Proiecte pentru Imbunatatiri funciare – 1998 si a HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) – privind sistemele de îmbunătăţiri funciare de utilitate publica care se administrează de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare au fost executate înainte de 1990 lucrări de îmbunătăţiri funciare pe următoarele suprafeţe:

Amenajări Suprafeţe mai mari de 1000 ha

Amenajări locale

Irigaţii - - Desecări 4.789 ha - Combaterea eroziunii solului

- 602 ha

Amenajări de desecare Cele mai importante amenajări de desecare din zona studiata sunt executate la:

- Cristian – Poplaca - 2.158 ha - Cristian – Sibiu - Şura Mare - 2.631 ha - Dealul Ocnei – Rusciori – Sibiu- 2.368 ha

Amenajări de combaterea eroziunii solului In zona de studiu exista amenajări de locale de combaterea eroziunii solului pe urmatoarele suprafeţe din sistemul:

- B.h. Cristian – Şura Mare - Poplaca – 496 ha

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

40

Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare. Datorită lipsei de fonduri şi a personalului insuficient în amenajările de combaterea eroziunii solului se degradează, apar probleme legate de alunecările de teren, degradări ale taluzelor şi colmatare a canalelor, degradări ale plantaţiilor silvice. - echiparea cu reţele de transport al energiei electrice şi termice Alimentare cu energie electrică În zona studiată prin prezentul proiect, care cuprinde teritoriile administrative ale municipiului Sibiu, comunelor Răşinari şi Poplaca, există surse de producere a energiei electrice prin hidrocentralele amplasate pe râul Sadu:

a) Sadu V, Pinst = 27,4 MW, Emed = 54,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 2P x 7,7 + 1F x 12, Lac de acumulare – Negovonu – Vtot = 6,4 mil. m.c. Vutil = 5,8 mil. m.c. P.I.F. – 1955; 1963

b) Sadu I, Pinst = 2,9 MW, Emed = 4,8 Gwh/an, Nr. grupuri – 3F x 0,63 + 1F x 1 Lac de acumulare – Sadu I – Vtot = 0,1 mil. m.c. P.I.F. – 1986; 1987

c) Sadu II, Pinst = 1,54 MW, Emed = 5,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 4F x 0,385 Lac de acumulare – Sadu II –Vtot = 0,4 mil. m.c. Vutil = 0,2 mil. m.c. P.I.F. – 1906

Reţele electrice de transport Zona studiată este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional prin staţia de transformare şi conexiune Sibiu Sud, având 4 nivele de tensiune, 400/220/110/20 kV. Magistralele de transport racordate la staţia Sibiu Sud sunt următoarele linii de înaltă tensiune:

- LEA 400 kV, Mintia – Sibiu Sud, Ţânţăreni – Sibiu Sud, Sibiu Sud – Braşov, Sibiu Sud – Iernut simplu circuit;

- LEA 220 kV Lotru – Sibiu Sud dublu circuit; - LEA 110 kV Sibiu Nord – Orlat, Sibiu Nord– CHE Sadu – CHE Lotru, Sibiu Sud – Ucea,

Sibiu Sud – Cisnădie-Marsa, Sibiu Sibiu – Sibiu Nord, Aeroport – Dumbrava. Staţia de conexiuni şi transformare Sibiu Sud are în componenţă: staţia 400 kV, staţia 220

kV, staţia 110 kV si staţia 20 kV, cu următoarele unităţi de transformare: - 1 TRAFO 400/110 kV - 250 MVA - 2 AUTOTRAFO 220/400 kV - 2 x 400 MVA - 2 TRAFO 110/20 kV – 2 x 25 MVA Atât staţia Sibiu Sud cât şi liniile de transport (reprezentate pe planşa “Infrastructuri tehnice – Alimentare cu energie, telecomunicaţii şi gospodărirea deşeurilor”) se află în gestiunea CNTEE Transelectrica SA, care este operatorul de transport şi de sistem din România. De asemenea, în dotarea Transelectrica există o reţea de fibră optică, de importanţă naţională, care asigură suportul fizic pentru comunicaţii necesare desfaşurării activităţii companiei, infrastructura acesteia fiind realizată pe infrastructura de transport a energiei electrice. Cablurile de fibră optică sunt instalate în conductoarele de protecţie ale liniilor electrice, nodul de reţea fiind reprezentat de staţia electrică. În ultimii ani s-au efectuat atât retehnologizarea staţiei Sibiu Sud cât şi lucrări de reparaţii ale liniilor de transport în vederea creşterii siguranţei la exploatare a acestor linii, astfel că, în prezent, reţeaua electrică de transport funcţionează corespunzător.

Reţele electrice de distribuţie Localităţile cuprinse în perimetrul studiat sunt alimentate cu energie electrică prin intermediul staţiilor 110/20 kV Sibiu Sud, Sibiu Nord, Aeroport, Dumbrava, care sunt racordate între ele prin linii electrice de înaltă tensiune de 110 kV.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

41

Staţiile sunt de tip aerian, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi control, în regim de un nivel. Staţiile asigură la un grad de siguranţă ridicat conexiunea între liniile de transport, repartiţie şi cele de distribuţie, permiţând legătura între surse şi consumatorii zonali.

Reţelele de distribuţie a energiei electrice realizate înainte de 1990 nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale, iar majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de transformare au un grad destul de ridicat de uzură fizică şi morală. În prezent, datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente electrice, se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este satisfăcătoare.

Energia electrică este livrată de către Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Sibiu. Municipiul Sibiu este alimentat cu energie electrică din staţiile de transformare 110/20 kV Sibiu Sud, Sibiu Nord, Aeroport, Dumbrava, iar comunele Poplaca şi Răşinari sunt alimentate din Sibiu, staţia Dumbrava, prin LEA de 20 kV.

Reţele de distribuţie publică de medie tensiune sunt, preponderent, de 20 kV, atât în municipiul Sibiu cât şi în comunele Răşinari şi Poplaca. Ele sunt destinate alimentării cu energie electrică (prin intermediul posturilor de transformare) a reţelelor de joasă tensiune ce deservesc consumatorii casnici, terţiari şi pentru iluminat public. Posturile de transformare sunt racordate în majoritate în sistem intrare-ieşire. Unităţile administrativ – teritoriale componente sunt alimentate prin liniile aeriene de 20 kV după cum urmează: - LEA 20 kV Orlat – Păltiniş - Staţiunea Păltiniş - LEA 20 kV Sibiu – Păltiniş : localităţile Răşinari, Poplaca şi Staţiunea Păltiniş cu punct de reanclanşare la Răşinari

În interiorul localităţilor, consumatorii sunt alimentaţi cu energie electrică la tensiunea de 0,4 kV prin linii electrice aeriene racordate la posturi de transformare 20 / 0,4 kV. Reţelele urbane din municipiul Sibiu sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele periferice. În comunele Răşinari si Poplaca sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton.

Posturile de transformare care alimentează reţelele de joasă tensiune sunt în cabină de zidărie (sau înglobate în construcţii) în municipiul Sibiu si de tip aerian în zona rurală.

Există disfuncţionalităţi legate de existenţa unor gospodării neelectrificate în comunele Poplaca şi Răşinari. Reţelele electrice existente de 0,4 kV nu pot asigura necesarul de energie electrică pentru dezvoltarea ulterioara a localităţilor, in special a infrastructurii turistice. Cu excepţia zonei Staţiunii Turistice Păltiniş, LEA de 20 kV nu pot deservi zona montană a Munţilor Cibinului.

Energie regenerabilă Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile din judeţul Sibiu arată că, în perimetrul studiat, există surse regenerabile de energie care pot fi valorificate, semnificativ fiind potenţialul hidroenergetic, fiind realizate deja hidrocentrale şi microhidrocentrale pe râul Sadu, energia electrică produsă fiind distribuită în Sistemul Energetic Naţional. Zona prezintă interes pentru aplicaţii ale energiei solare în scopul producerii energiei electrice şi, mai ales, termice (prepararea apei calde), în special în zona municipiului Sibiu. Conform hărţii potenţialului solar al României, intensitatea radiaţiei solare în judeţul Sibiu are valori cuprinse între 1250 kWh/m2 şi 1450 kWh/m2. În ceea ce priveşte valorificarea energiei eoliene, potenţialul eolian în zona studiată poate fi exploatat, în mod rentabil, doar la altitudini mari, totodată trebuie avut în vedere că valoarea minimă a vitezei vântului la care funcţionează un generator eolian este de 3,5-5 m/s. Pentru teritoriul cuprins în acest studiu există proiecte propuse pentru exploatarea potenţialului solar, prin realizarea de parcuri fotovoltaice în zona municipiului Sibiu, dar şi a potenţialului eolian prin amplasarea unei centrale eoliene pe teritoriile comunelor Cristian şi Răşinari (în vecinătatea staţiunii Păltiniş), aceste proiecte fiind în procedură de avizare.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

42

Zona este bine echipată în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, aceasta realizându-se la parametrii optimi. În zonă există linii de transport de înaltă tensiune, de 400kV, 220kV, şi 110 kV şi LEA de medie tensiune care asigură distribuţia de energie electrică spre consumatorii din municipiul Sibiu şi localităţile componente din comunele Poplaca şi Răşinari. Principalele probleme sunt ridicate de gradul de uzură a reţelelor de medie tensiune, echipamentele care intră în componenţa acesteia necesitând modernizare, iar o parte a liniilor electrice trebuie înlocuite, pentru a se reduce pierderile de energie din reţea şi pentru asigurarea distribuţiei energiei electrice de calitate. Deasemenea, prin dezvoltarea infrastructurii turistice din zona Păltiniş, prin creşterea numărului de locuri de cazare, va creşte consumul de energie electrică, acesta nemaiputând fi, în continuare, asigurat de aceleaşi posturi de transformare. Zona deţine potenţial semnificativ pentru producerea hidroenergiei şi pentru utilizarea energiei solare şi biomasei ca surse regenerabile de energie. Având în vedere disfuncţionalităţile puse în evidenţă cât şi extinderea zonelor construite, care necesită alimentare cu energie electrică, se impune luarea unor măsuri atât pentru asigurarea distribuţiei de energie, în parametrii corespunzători, ai consumatorilor existenţi cât şi în perspectivă pentru viitoarele obiective din zonă, rezultă următoarele priorităţi: - modernizarea sistemului de distribuţie a energiei electrice; - racordarea tuturor gospodăriilor rămase neelectrificate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice; - extinderea reţelei de distribuţie de energie electrică pentru zonele în dezvoltare, în special pentru infrastructura turistică propusă; - dezvoltarea surselor de producere a energiei care să utilizeze resurse locale, regenerabile, care să reducă dependenţa de reţelele de transport şi să îşi aducă aportul la echilibrarea proceselor de mediu, în plan regional; - respectarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente reţelelor electrice de transport, şi reţelelor electrice de distribuţie, prevăzute în “Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, Revizia I, text actualizat”, aprobată prin Ordinul nr.4/2007 al ANRE, si modificata prin Ordinul 49/2007 al ANRE. Alimentare cu energie termică Teritoriul studiat este amplasat în zonele climatice III (Sibiu) şi VI (Păltiniş), temperatura exterioară de calcul, conform SR 1907-1 / 1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, fiind cuprinsă între te = – 18oC pentru zona climatică III şi te = – 21oC pentru zona climatică VI. Conform aceluiaşi standard, judeţul se aflǎ în zona eolianǎ VI, viteza convenţionalǎ a vântului de calcul în localităţi fiind v = 4,0 m/s. Conform hărţii potenţialului solar al României se constată faptul că intensitatea radiaţiei solare în zona studiată are valori cuprinse între 1250 kWh/m2 şi 1450 kWh/m2, valori anuale fiind cuprinse între 4840 MJ/m2/an - în zona Sibiu şi aprox. 4570 MJ/m2/an - în zona Păltiniş.

În prezent alimentarea cu energie termică a zonei studiate se realizează astfel: - prin sistemul de alimentare centralizat cu energie termică (SACET) – în municipiul Sibiu; - în sistem local, prin:

� microcentrale murale, ce funcţionează cu gaze naturale – în municipiul Sibiu pentru consumatorii racordaţi la reţeaua de distribuţie gaze naturale;

� centrale termice cu funcţionare pe combustibil solid – lemne, în localităţile Răşinari, Poplaca, Păltiniş;

� sobe de teracotă folosind combustibil lemnul – în localităţile Răşinari, Poplaca, Păltiniş, Prislop, cătun Trainei.

În municipiul Sibiu alimentarea cu energie termică în sistem centralizat era asigurată în luna aprilie, conform A.N.R.S.C., de S.C. ENERGOSIB S.R.L. şi S.C. ENERGIE TERMICA S.A. (Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.) este instituţie publica de interes naţional, cu personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei si Internelor si are ca scop reglementarea si monitorizarea la

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

43

nivel central a activităţilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în atribuţiile sale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51 din 2006, cu modificările şi completările ulterioare). La nivelul anului 2011 se înregistrau următoarele valori ale lungimii reţelelor de distribuţie energie termică:

Denumirea operatorului Localitate Lungimea reţelelor, km transport distribuţie total

S.C. Energie Termică S.A. Sibiu 2,27 2,27 S.C. ENERGOSIB S.R.L. SIBIU

Sibiu 4,77 4,77

SC Energie Termică SA înfiinţată în data de 1 septembrie 1998, era singura societate care asigura în acel an apa caldă de consum menajer şi căldura pentru întreg municipiul Sibiu. În aprilie 2012 SC Energie Termică SA mai avea în concesiune trei centrale termice în cartierul Reşiţa şi asigura apa caldă şi căldură pentru doar 216 apartamente ANL şi sociale. Societatea are ca unic acţionar statul român, reprezentat de Consiliul Local Sibiu.

S.C. ENERGOSIB S.R.L. SIBIU, societate al cărei unic asociat este Consiliul Local Sibiu asigura în anul 2011 căldură şi apă caldă pentru cca. 1000 consumatori În planurile Consiliului Local de la începutul acestei veri (anul 2012), se are în vedere desfiinţarea SC Energie Termică SA şi transferarea centralelor termice, cu tot cu abonaţi, la SC Energosib SA (fostul Nuonsib, preluat acum integral de Consiliul Local Sibiu).

La nivelul municipiului Sibiu, energia termică distribuită a variat conform tabelului:

Energia termica distribuita, în Gigacalorii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total judeţ 620285 543906 328813 182443 91835 49109 23826 16938 39969 9792 7294 9060

Mun. Sibiu 480977 426927 284949 179249 89732 48571 23392 16938 34590 9792 7294 8523

% din total 77,54 78,49 86,66 98,25 97,71 98,90 98,18 100 86,54 100 100 94,07 (Sursa I.N.S.)

Din tabel se observă: - scăderea continuă a energiei termice distribuite consumatorilor din judeţ şi din municipiul Sibiu

(excepţie anul 2008); - municipiul Sibiu este principalul distribuitor de energie termică în sistem centralizat din judeţ,

în anii 2007, 2009 şi 2010 fiind singurul care mai asigura distribuţia centralizată a energiei termice din judeţ.

În comuna Răşinari încălzirea spaţiilor se realizează în principal cu sobe de teracotă şi centrale termice ce funcţionează cu lemne, în principal. În localitate există în prezent câteva pensiuni încălzite cu centrale electrice sau cu peleţi. Deşi reţeaua de distribuţie gaze naturale a fost executată în localitatea Răşinari (începând cu 1998 până în 2007) în proporţie de peste 75% , în anul 2005 fiind montat si SRM (staţia de reglare măsurare gaze naturale) cu capacitatea de 5424 Nmc/h, totuşi această reţea nu funcţionează în prezent deoarece operatorul E-ON GAZ a constat în anul 2009 că reţeaua are deficienţe, fiind identificate: rugină sub izolaţia conductelor din oţel, conducte cu izolaţie prost executată, conducte din PEHD montate la adâncime mai mică faţă de cea prevăzută în normativele în vigoare. Alimentarea cu gaze naturale a SRM din localitatea Răşinari se face din conducta de presiune înaltă de la Cisnădie.

O situaţia asemănătoare există şi în comuna Poplaca, unde reţeaua de distribuţia realizată între anii 1997 şi 2000, în lungime aproximativă de 11200 ml este în prezent în conservare, nefuncţionând deoarece operatorul E-ON GAZ a refuzat punerea în funcţiune a acestei reţele. Alimentarea cu gaze naturale a SRM Poplaca se realizează prin racordul cu Dn 150 mm la conducta de înaltă presiune Vinţi – Sibiu, ce alimentează SRM III Sibiu.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

44

În prezent în comuna Poplaca încălzirea spaţiilor se realizează în principal cu sobe de teracotă şi centrale termice ce funcţionează cu combustibil solid – lemne.

Estimativ, necesarul de combustibil pentru încălzire şi prepararea hranei în localităţile teritoriului studiat, considerându-se un consum de 10 tone lemne de foc /gospodărie. an şi 12 butelii de gaz petrolier lichefiat (aragaz) / gospodărie .an, se prezintă conform tabelului:

Localitate Nr. gospodării

Cantitate lemn de foc (tone/an)

Nr. butelii/an Cantitate gaze naturale preparare hrană (litri GPL/an)

Răşinari 2310 23100 27720 332640* Poplaca 650 6500 7800 93600* Total 29600 35520 426240*

*) S-a considerat un conţinut de 12 litri GPL / butelie. Se observă din tabel cantitatea mare de lemn de foc necesară încălzirii gospodăriilor; această cantitate de lemn ar putea fi salvată dacă s-ar utiliza gazele naturale în condiţii de eficienţă şi siguranţă în funcţionare a instalaţiilor aferente. În domeniul alimentării cu energie termică a localităţilor din zonă se constată următoarele disfuncţionalităţi: - lipsa programelor şi măsurilor de reabilitare, modernizare, eficientizare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în municipiul Sibiu a dus în timp la parametri necorespunzători ai agentului termic, confort insuficient în spaţiile de locuit, creşterea preţului gigacaloriei, urmate de debranşări masive ale consumatorilor.

- randamentul scăzut al utilizării combustibililor solizi – lemne (mari cantităţi care trebuie achiziţionate, transportate şi depozitate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea preparării apei calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip tradiţional (care au randament mult inferior sistemului de încălzire cu centrale termice). Obligativitatea amenajării spaţiilor de depozitare a combustibilului lemnos constituie un alt dezavantaj în utilizarea combustibililor solizi.

- costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.

- distanţele de la sursele de aprovizionare cu lemne şi butelii de aragaz la locul de utilizare, precum şi existenţa intermediarilor conduc şi acestea la creşterea suplimentară a costurilor combustibililor.

- neutilizarea surselor regenerabile de energie din teritoriu, respectiv solară, biomasă, etc. constituie de asemenea o disfuncţionalitate, în condiţiile în care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi protejarea mediului ambiant. La nivelul judeţului există agenţi economici care au ca obiect de activitate exploatarea masei lemnoase ce ar putea fi utilizată ca biomasă sau transformată în peleţi pentru obţinerea energiei termice;

O disfuncţionalitate particulară este izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor care conduce la inconfort termic, consum mare de energie necesară pentru încălzire, apariţia condensului – ce duce în timp la deteriorarea construcţiilor prin fenomenul de îngheţ-dezgheţ a masei de vapori în interiorul structurii anvelopei. Se recomandă ca gazele naturale de la aragaz să nu fie utilizate pentru încălzirea spaţiilor, fapt ce duce la un confort termic insuficient şi la apariţia condensului în spaţiile respective, inclusiv în pereţii exteriori, având în vedere faptul că 1 mc gaz metan care arde degajă aproximativ 2 litri apă (vapori).

Alimentare cu gaze naturale Judeţul Sibiu beneficiază de rezerve de gaze naturale situate în jumătatea de nord a judeţului. Deşi judeţul Sibiu are o reţea de distribuţie a gazelor naturale amplă şi bine dezvoltată, totuşi în prezent,

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

45

în zona studiată doar municipiul Sibiu are reţea de distribuţie gaze naturale ce acoperă toate străzile localităţii.

Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune, aparţinând sistemului naţional de transport gaze, traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est / nord-vest /nord. Teritoriul studiat este alimentat cu gaze naturale din conductele de presiune înaltă:

- Conducta ø 20” (în partea de NV), care vine de la Staţia de comprimare Tăuni şi alimentează SRMP 1 Sibiu;

- Conducta ø 16 - 12”, care vine de la Copşa Mică, alimentează SRMP 1 şi SRMP 2 Sibiu şi continuă spre Ilimbav;

- Conducta ø 16” (în partea de Vest) , care vine de la Vinţu, alimentează SRMP 3 Sibiu cu derivaţie spre Orlat.

În teritoriul studiat doar municipiul Sibiu beneficiază de reţea de distribuţie gaze naturale în funcţiune, localităţile Răşinari şi Poplaca deşi au realizat reţele de distribuţie gaze naturale încă din anii 1997, acestea nu sunt funcţionale conform E-ON GAZ Distribuţie, operator care nu a dispus punerea în funcţiune a acestor reţele. În municipiul Sibiu distribuţia gazelor naturale este asigurată de operatorul E-ON Gaz Distribuţie S.A. Regiunea Sud-Sucursala Sibiu. Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Sibiu se realizează prin intermediul a patru staţii de reglare măsurare predare gaze naturale astfel:

SRMP 1 Sibiu amplasat în apropierea drumului Sibiu – Mediaş şi a centurii ocolitoare a Sibiului, este conectat la conducta magistrală de transport 20”, Pn 50 bar care vine de la staţia de comprimare Tăuni şi pompează gaz în conducta de repartiţie a oraşului Dn 24” (inelul de repartiţie). Acesta a fost modernizat la data reamplasării lui, în anul 2009. SRMP 1 Sibiu are o capacitate de 35000 Nmc/h.

SRMP 2 Sibiu amplasat în apropierea drumului Sibiu – Agnita, în Dealul Dăii, este conectat la conducta magistrală de transport 16 - 12”, Pn 25 bar racordată la sistemul de transport Copşa Mică – Ilimbav şi pompează gaz în conducta de repartiţie a oraşului Dn 24” (inelul de repartiţie). SRMP 2 Sibiu are o capacitate de 30000 Nmc/h.

SRMP 3 Sibiu amplasat în sudul oraşului, în cartierul Ştrand, este conectat la conducta magistrală de transport 16”, care vine dinspre Vinţu şi pompează gaz în conducta de repartiţie a oraşului Dn 24” (inelul de repartiţie). În prezent SRMP 3 este în conservare şi are o capacitate de 30000 Nmc/h.

SRMP 4 Sibiu amplasat în nordul oraşului, în cartierul Viile Sibiului, este conectat la conducta magistrală de transport 16 - 12”, Pn 25 bar racordată la sistemul de transport Copşa Mică – Ilimbav şi pompează gaz în conducta de distribuţie a cartierului Viile Sibiului.

Între SRMP 1 şi SRMP 2 există două conducte de legătură având Ø 12” fiecare, una dintre ele fiind scoasă din funcţiune parţial.

Din conductele de transport se alimentează în prezent cele 4 SRMP-uri prin care se face trecerea din sistemul de transport al gazelor în sistemul de distribuţie şi de livrare către consumatorii industriali şi SRS-urile, SRZ-urile (Staţiile de reglarea a gazelor de sector şi de zonă). Gradul încărcare a reţelei de repartiţie a oraşului era de 38% în anul 2010. Cantitatea de gaze naturale distribuite, după destinaţie, pe total judeţ Sibiu şi în municipiul Sibiu (în mii mc) a variat conform tabelului: Cantitatea de gaze naturale distribuite, după destinaţie

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 Total -

Total 351235 322919 330647 305880 244661 Mun. Sibiu 184008 174633 162382 158908 139965

din care: pentru uz casnic

Total 186733 175437 141377 148923 136443 Mun. Sibiu 112986 103624 73576 78252 73719

Anii 2007 2008 2009 2010 2011 Total Total 224426 230548 193443 200467 208310

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

46

- Mun. Sibiu 127389 127801 107117 113280 119442 din care: pentru uz casnic

Total 126005 132744 121769 121904 129728 Mun. Sibiu 68348 69661 65566 65857 71187

Din tabel se constată o scădere continuă până în anul 2007 a cantităţii de gaze naturale consumate la nivelul judeţului şi al municipiului Sibiu, după care, a urmat o stabilizare a cantităţii de gaze consumate în jurul valorii de 200.000 mii mc pe total judeţ, respectiv 122000 mii mc pe total municipiu Sibiu. Reducerea în timp a acestor valori se datorează pe de o parte desfiinţării unor consumatori industriali, utilizării centralelor termice şi echipamentelor moderne, cu randamente ridicate (peste 90%), dar şi creşterii preţurilor gazelor naturale, fapt care a condus la economii în utilizarea acestui combustibil. Lungimea totala a conductelor de distribuţie a gazelor, pe total judeţ şi în municipiul Sibiu a variat până în anul 2011conform tabelului: (UM: Km)

Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total judeţ 1120,1 1143,3 1189,6 1220 1274,4 1264,6 Mun. SIBIU 283,1 283,6 285 287,5 290 291,2

Localitati 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total judeţ 1377,9 1365,2 1374,9 1401,1 1418,2 1448,7 Mun. SIBIU 335,9 321 337,5 339,6 347,2 353

Din tabel se observă că lungimea conductelor de distribuţie gaze a crescut la nivelul judeţului odată cu înfiinţarea noilor distribuţii, iar în municipiul Sibiu creşterea este uşoară, odată cu extinderea reţelei către noile zone de dezvoltare a localităţii.

În municipiul Sibiu, datorită vechimii conductelor şi armăturilor reţelei de distribuţie gaze naturale sunt necesare lucrări permanente de întreţinere şi reparaţii pentru menţinerea siguranţei în exploatare şi a unor condiţii optime de funcţionare a acestei reţele.

Nefuncţionarea reţelelor de distribuţie gaze naturale în localităţile Răşinari şi Poplaca, deşi aceste reţele au fost realizate începând cu anul 1997; vechimea conductelor acestor reţele, ca şi deficienţele constate de E-ON Gaz Distribuţie impun măsuri de reparaţii şi înlocuiri a acestora pentru punerea lor în funcţiune în condiţii de siguranţă în exploatare. - echiparea cu reţele de telecomunicaţii Telecomunicaţii Toate unităţile administrativ-teritoriale incluse în zona studiată prin PATZIC Păltiniş-Cindrel sunt conectate la reţeaua de telecomunicaţii prin centrale telefonice automate de tip digital, cu funcţionare automată (fără personal operator). În perimetrul analizat, reţeaua de telefonie este realizată în cablu pozat în pământ sau aparent pe stâlpi. Reţelele de telecomunicaţii fixe sunt administrate de doi operatori principali: Romtelecom şi RDS. Accesul la telefonia mobilă este asigurat, prin acoperire adecvată, în toate localităţile componente ale zonei, prin existenţa antenelor GSM atât în municipiul Sibiu, comuna Poplaca cât şi în staţiunea Păltiniş. De asemenea sunt asigurate legături prin radiorelee TV în Sibiu şi Păltiniş. Reţelele de telecomunicaţii mobile sunt administrate de patru operatori principali: Orange, Vodafone, Cosmote şi Zapp. Sistemele utilizate sunt de tip GSM cu acoperire 3G în municipiul Sibiu, respectiv EV-DO (pentru Zapp). Municipiul Sibiu este nod regional în reţeaua magistralei de fibră optică, traseele cablurilor de fibră optică la care este conectat fiind:

- Deva – Simeria - Sibiu - Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov - Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Târgu Mureş

Municipiul Sibiu este conectat la reţeaua de telecomunicaţii şi prin cabluri coaxiale, principalele magistrale fiind pe traseul Sibiu – Copşa Mică, Tălmaciu – Sibiu – Sebeş şi Râmnicu Vâlcea – Sibiu. Principalii furnizori de servicii internet sunt:

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

47

- Romtelecom - reţele de fibră optică şi reţele telefonice în sistem ADSL; - RDS - reţele de fibră optică, şi cupru în sistem CATV; - Orange, Vodafone, Zapp - reţele wireless.

La ora actuală s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile componente în care sunt instalate centrale digitale. Exista însă, in continuare, discrepanţe între municipiul Sibiu şi zona rurală reprezentată de comunele Poplaca şi Răşinari în ceea ce priveşte accesul gospodăriilor la serviciile internet broadband. Televiziunea prin cablu este asigurată de către RCS-RDS utilizând reţele de fibră optică şi din cupru, dispuse aerian şi subteran. Zona studiată beneficiază de o bună acoperire cu reţele de telecomunicaţii atât în ce priveşte telefonia fixă cât şi sistemele de telefonie mobilă, acestea din urmă fiind bine reprezentate. Principalele disfuncţionalităţi pentru domeniul telecomunicaţiilor sunt legate de: - întreţinerea şi modernizarea echipamentelor; telefonizarea judeţului fiind asigurată majoritar în sistem mobil - prezenţa liniilor aeriene de telecomunicaţii - acces mai redus la internet broadband al gospodăriilor din comunele Poplaca şi Răşinari Ca prioritate, pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi, este necesară stimularea investiţiilor în sectorul de telecomunicaţii, atât telefonie fixă cât şi servicii de transmisii de date şi asigurarea accesului la aceste servicii tuturor locuitorilor din zonă.

d.1.9 Analiza S.W.O.T. - diagnosticul stării actuale a teritoriului

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Mediul Cadrul natural şi mediul - zona montană ca resursă complexă: păduri, ape, fond cinegetic, peisaje „sălbatice”, calitatea mediului - fond funciar agricol valoros în zona depresionară a Sibiului - prezenţa unui patrimoniu natural bogat (parc natural, monumente ale naturii, rezervaţii naturale)

- zone cu deficit de vegetaţie forestieră - starea de degradare a unora din elementele de patrimoniu - neclarităţi în privinţa posibilităţilor de valorificare a patrimoniului - lipsa fondurilor necesare protejării şi gestiunii durabile a patrimoniului

Starea factorilor de mediu - nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie. - există 2 staţii de monitorizare automată a aerului în zonă şi un autolaborator mobil pentru supravegherea poluării atmosferice - concentraţia de dioxid de azot şi de dioxid de sulf în aerul atmosferic este în scădere în ultimii ani. - stare chimică bună a apelor freatice - nu există zone critice sub aspectul deteriorării solului sau poluării apelor.

- circulaţia auto vehiculelor devine mai intensă în aria mun. Sibiu punând probleme de poluare a aerului - deversări de ape uzate insuficient epurate în receptorii Cibin, Dăneasa, Valea Poplăcii, care contribuie la poluarea cursurilor de apă pe sectoarele din aval de Sibiu. - deprecierea calităţii apei din subteran - în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. - în zona studiată se află situl contaminat PECO Sibiu cu suprafaţă de 4.4 ha.

Zone de risc natural - existenta lucrărilor de combatere a eroziunii solului pe terenuri afectate de alunecări de teren şi eroziuni

- terenuri afectate de eroziune moderat–puternică, cu risc ridicat de activare a alunecărilor de teren - terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; - zone cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren (localitatea Răşinari)

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

48

- zone cu risc de inundaţii (pe râul Cibin) Patrimoniul natural - zona dispune de o diversitate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice datorită cadrului natural valoros, de unde rezultă şi peisajele naturale valoroase - activitatea de vânătoare se practică pe baza autorizaţiei pentru recoltare/capturare specii de interes cinegetic - arii naturale protejate prin legi naţionale şi directive europene - stare generală bună de conservare a ecosistemelor protejate: Parcurile Naturale Cindrel şi Dumbrava Sibiului

- păşunatul excesiv, practicarea unui turism neecologic în aria protejată Cindrel - arii protejate sunt private de o administraţie proprie şi de aplicarea unui management de calitate. - procesul de atribuire a custodiei pentru ariile protejate este îngreunată datorită faptului ca încă nu s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), autoritatea responsabilă de aceste atribuiri conform Ordinul MMDD 1533/2008.

Patrimoniul cultural - existenţa în localităţile din zonă a numeroase monumente, ansambluri istorice, urbane şi rurale, ce fac parte din patrimoniul construit clasificat (conform Legii nr. 422/2001 şi Lista M.C.P.N) - patrimoniul mobil constituie un domeniu de atracţie şi studiu, valoros, care formează colecţiile unor muzee situate în zonă. - patrimoniul imaterial constă într-un număr mare de evenimente şi manifestări, cu puternică specificitate, care atrag un mare număr de vizitatori în zonă.

- în general, majoritatea patrimoniului construit din zonă (cat. II a şi b în Lista M.C.P.N) se află în centrele localităţilor, fapt ce amplifică problemele protecţiei şi valorificării acestora, aflându-se în fluxul cel mai intens al activităţilor umane. - ritmul scăzut al acţiunilor de restaurare a patrimoniului construit aflat în mare număr, acesta constituind o resursă turistică şi ambientală majoră a zonei. - valorificarea încă insuficientă a patrimoniului mobil şi imobil din zonă.

Reţeaua de localităţi - staţiunea Păltiniş, complementară zonei mun. Sibiu, cu un potenţial de primire estimat la cca. 3000-5000 locuri, a cărei importanţă poate fi amplificată în viitor - existenţa a 4 universităţi cu cca. 20 de mii de studenţi, care pot constitui o nişă în piaţa turismului din zonă - existenţa a numeroase dotări în mun. Sibiu în care funcţionează şi cel mai mare număr de cadre specializate - infrastructură culturală este bine reprezentată în zonă ca număr şi diversitate a dotărilor - fond de locuinţe satisfăcător ca număr şi calitate, care contribuie la formarea ambianţei urbanistice a localităţilor şi la peisajul cultural al zonei.

- necesitatea creşterii importanţei turismului montan prin asocierea cu cel cultural care reprezintă 52% din activităţile turistice din judeţ şi cu alte forme de turism. - structurile de cazare şi divertisment din Păltiniş sunt încă inadecvate atragerii pieţelor turistice actuale - reţeaua de acces în staţiunea Păltiniş este încă neadecvată unor fluxuri importante de turişti - alimentarea cu gaze a staţiunii Păltiniş devine necesară în cazul amplificării activităţilor pe timpul iernii - necesitatea asistenţei medicale specializate în staţiunea Păltiniş, situată la 32 km de Sibiu.

Infrastructura rutier ă - amplasarea localităţilor Răşinari şi Poplaca în proximitatea reşedinţei judeţene, important nod rutier şi feroviar - legături directe ale zonei cu mun. Sibiu, prin intermediul drumurilor de interes judeţean - potenţial turistic dezvoltat accesibil prin numeroase trasee de drumuri judeţene şi comunale

- starea precară a infrastructurii rutiere locale -drumurile judeţene şi comunale - trasee sinuoase (specifice reliefului) şi platforme reduse ale drumurilor - timpi mari de parcurs rutier datorită stării de viabilitate a drumurilor - lipsa spaţiilor de parcare pentru turişti în Păltiniş - lipsa unei alternative la transportul rutier; - transportul în comun neadecvat dezvoltării localităţii Păltiniş ca staţiune montană - parc redus de vehicule ecologice pentru transportul public;

Gospodărirea Apelor - resursele de apă provin din zona montană, au - apă cu turbiditate crescută în perioadele ploioase,

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

49

debit suficient, iar calitatea apei este bună, cu toate că nu este în totalitate conformă cu normele UE; - amenajările hidrotehnice existente (ac. Negoveanu şi ac. Gura Râului) limitează producerea inundaţiilor prin atenuarea undelor de viitură şi regularizarea debitelor pe cursurile de apă.

ce face costisitoare potabilizarea ei; - cursurile de apă din intravilanul municipiului Sibiu produc inundaţii în perioadele cu precipitaţii mari, cauza fiind subdimensionarea lucrărilor de apărare existente (pr. Trinkbach), depozitarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor din construcţii (r. Cibin, amonte de Turnişor), secţiuni de poduri subdimensionate (r. Cibin).

Infrastructura edilitar ă - asigurarea alimentării cu apă prin sistem centralizat în toate localităţile din arealul studiat; - implementarea, aflată în curs, a lucrărilor prevăzute în programul ISPA – măsuri în domeniul infrastructurilor edilitare.

- sursele de apă potabilă în localităţile rurale sunt neconforme legislaţiei actuale; - existenţa materialelor neconforme cu normele actuale la reţelele de alimentare cu apă (conducte din fontă, oţel, azbest); - pierderi mari de apă potabilă în reţeaua de distribuţie (cca. 40%).

Îmbunătăţiri funciare - existenţa unor suprafeţe amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare: desecare şi drenaj -4.789 ha; combaterea eroziunii solurilor - 500 ha; - amenajările de IF sunt în stare de funcţionare parţială.

- în ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a sistemelor de îmbunătăţiri funciare. - procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă a amenajărilor. - lipsa fondurilor pentru realizarea lucrărilor de ameliorare; - dotare tehnică scăzută si de slaba calitate în exploataţiile mai mic

Alimentarea cu energie electrică - existenţa reţelelor electrice de transport de înaltă tensiune - reţea de alimentare cu energie electrică existentă în toate localităţile componente ale zonei studiate - existenţa amenajărilor hidroenergetice pe râul Sadu

- grad ridicat de uzură fizică şi morală al reţelelor electrice de distribuţie realizate înainte de 1990

Alimentarea cu energie termică - existenţa sistemului de alimentare centralizată în municipiul Sibiu - existenţa echipamentelor moderne a permis instalarea sistemelor de încălzire de apartament corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al siguranţei în funcţionare.

- numărul mare de apartamente debranşate de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică arată că acest sistem livrează energie termică cu parametri sub cei corespunzători şi la preţuri ridicate. - utilizarea lemnului de foc implică tăieri masive uz dificil, degradarea mediului natural - uzura fizică şi morală a reţelelor, precum şi a instalaţiilor interioare,duce la creşterea pierderilor şi a costului Gcal. - izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la inconfort termic, consum mare de energie

Alimentarea cu gaze naturale - existenţa conductelor de transport gaze naturale în teritoriul studiat. - existenţa reţelei de distribuţie gaze în municipiul Sibiu şi realizarea sa în Răşinari şi Poplaca - posibilitatea utilizării polietilenei de înaltă densitate (PEID) pentru reţelele de gaze de medie şi redusă presiune montate îngropat. PEID permite un montaj mai rapid şi nu se corodează ca în cazul

- nefuncţionarea reţelelor de distribuţie gaze naturale în localităţile Răşinari şi Poplaca. - vechimea reţelelor de gaze naturale necesită lucrări permanente de întreţinere şi reparaţii pentru menţinerea siguranţei în exploatare. - lipsa alimentării cu gaze naturale în zona Păltiniş - costul ridicat al investiţiei de realizare - necesitatea amplasării reţelelor de transport pe

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

50

conductelor din oţel. trasee neparalele cu căile de comunicaţie Telecomunicaţii - existenţa reţelelor de fibră optică - centrale telefonice şi echipamente digitale existente în toate localităţile din zonă

- gospodăriile din zona rurală au acces scăzut la internet broadband - pozarea aeriană a reţelelor de telecomunicaţii

Gospodărirea deşeurilor - existenţa pe teritoriul comunei Cristian a unui depozit ecologic de deşeuri municipale care deserveşte si localităţile aflate in zonă - existenţa serviciilor de salubritate care deservesc zona de studiu - cinci proiecte iniţiate, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 şi două prin Programul PHARE CES 2005 pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale.

- amplasamentele fostelor rampe de deşeuri închise nu au fost ecologizate şi redate circuitului natural. - în judeţ nu există încă o infrastructură pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să asigure îndeplinirea ţintelor şi obligaţiilor faţă de UE. - în judeţ nu există staţii de compostare sau de tratare mecano - biologică - nu există colectare selectivă la nivelul judeţului

Structura socio-demografică - tendinţa de stagnare sau creştere uşoară a volumului populaţiei - natalitate de peste 13‰ în comuna Poplaca - mortalitate sub media judeţeană (10.3‰ faţă de 10,6‰) - spor natural pozitiv - spor migrator pozitiv

- populaţie îmbătrânită la nivelul zonei de studiu (aflată în cea mai mare parte în mun. Sibiu) - tendinţa de creştere a raportului de dependenţă demografică; - tendinţa de scădere a procentului populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) - structură pe sexe a populaţiei relativ uşor dezechilibrată (47% bărbaţi şi 53% femei)

Resurse umane - creşterea populaţiei în vârstă de muncă în cele două comune Poplaca şi Răşinari - populaţie activă peste media naţională, având un nivel de instruire mediu şi o forţa de muncă relativ bine educată /instruită; - uşoară creştere a numărului total de salariaţi în ultimii 5 ani de analiză - rată redusă a şomajului - ofertă diversificată de pregătire profesională a forţei de muncă - infrastructură educaţională

- scăderea populaţiei în vârstă de muncă, la nivelul zonei de studiu (datorată municipiului Sibiu) - scăderea ponderii de populaţie activă; - scăderea ratei de ocupare - scăderea numărului de salariaţi din industria prelucrătoare şi construcţii în perioada de criză economică; - o rată mare de ocupare în activităţi agricole de subzistenţă, în special la nivelul comunei Poplaca

Structura activit ăţilor economice - evoluţia economică pozitivă pe ansamblul zonei prin rezultatelor obţinute în economie - fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru păşuni şi fâneţe (60,9%) şi dezvoltarea sectorului zootehnic - utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor - obţinerea produselor biologice - resurse forestiere bogate (46,34 % din fondul funciar) cu o consistenţă şi conformaţie favorabilă a pădurilor - produse secundare abundente – plante, ciuperci, fructe de pădure, vânat - existenţa ocoalelor silvice private ceea ce duce la o mai buna administrare a fondului forestier - ocupaţiile tradiţionale secundare cum sunt culesul din natură şi albinăritul - tendinţă de dezvoltare a sectorului industrial privat în zonă - tendinţă de dezvoltare a sectorului comercial în Răşinari şi a sectorului industrial şi de artizanat în

- creşterea suprafeţelor de teren neexploatate sau ineficient exploatate - grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor; menţinerea agriculturii la nivelul activităţii de subzistenţă - scăderea numărului de animale în sectorul zootehnic - mecanizare insuficientă a agriculturii - insuficienţa acţiunii de înregistrare a mărcilor produselor locale şi necertificarea produselor - valorificarea slaba a fructelor de pădure. - produse tradiţionale şi ecologice nevalorificate (desfacere inexistentă ca produse ecologice) - importante restructurări în industria prelucrătoare şi industria energetică în municipiul Sibiu - concentrare mare a numărului de salariaţi de la nivel judeţean în economia municipiului Sibiu - evoluţia negativă a serviciilor financiare din municipiul Sibiu - scăderea cifrei de afaceri din turism în comuna Răşinari

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

51

Poplaca (ind. alimentară) - diversificarea activităţilor economice în comuna Poplaca prin servicii pentru turism, de transport şi financiare

- scăderea rezultatelor economice din activităţile de construcţii în comunele Poplaca şi Răşinari - existenţa efectivă a unei singure pârtii de schi la Păltiniş, ne valorificarea integrală a potenţialului staţiunii

Contextul supra - teritorial - judeţul ca poartă de acces la intersecţia unor axe, care leagă Transilvania cu Banatul şi cu Muntenia. - coridorul transeuropean IV este cea mai importantă axă ce străbate teritoriul regional şi judeţean - axe importante ce traversează zona selectate pentru autostrăzile Bucureşti – Borş (în execuţie) şi Bucureşti – Nădlac şi drumuri expres.

- lipsa proiectelor realizate prin cooperare public-public (intercomunală, interorăşenească, etc.)

OPORTUNITĂŢI RISCURI Mediul Cadrul natural şi mediul - posibilitatea apelării la fonduri Phare şi ISPA pentru proiecte de îmbunătăţire a calităţii mediului - posibilitatea apelării la fonduri extraregionale pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului

- slaba educaţie ecologică şi lipsa conştientizării importanţei considerentelor de mediu - dificultatea gestionării în comun a zonelor protejate cu teritorii din alte unităţi administrative

Starea factorilor de mediu - tehnologii noi, ecologice pentru fermele zootehnice - disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de a reîmpăduri terenurile defrişate - implicarea ONG-urilor în problemele de mediu

- lipsa suportului financiar de întreţinere al aparaturii de monitorizare a aerului - existenţa unui amplasament cu risc de accident major în lista obiectivelor SEVESO conform H.G. 804/2007 elaborată de A.P.M. Sibiu.

Zone de risc natural - Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural; - studiul „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale, hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean.” elaborat de Sc. Primul Meridian - 2010

- încălzirea globală, declanşatoare de fenomene naturale de risc: alunecări de teren - despăduriri cu implicaţii in producerea de alunecări de teren;

Patrimoniul natural - existenţa POS Mediu - Axa prioritară 4, Sectorul protecţia naturii - înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), autoritatea responsabilă de atribuire a custodiei pentru ariile protejate.

- interesul crescut pentru vânătoarea speciilor de interes CITES (specii protejate) şi creşterea (între 50-64%) a numărului de exemplare aprobat pentru recoltă în sezonul de vânătoare 2010-2011 faţă de sezonul anterior. - intensificarea practicilor neecologice în domeniul turismului, depozitarea necontrolată a deşeurilor de tip menajer, braconajul.

Patrimoniul cultural - zona este puternic marcată de prezenţa patrimoniului construit, şi a mediul natural de excepţie, care o califică pentru dezvoltarea durabilă a turismului - Sibiul este un centru al festivalurilor, în care există o vasta ofertă de manifestări artistice moderne şi de epocă.

- concurenţa făcută de alte zone culturale din judeţ şi din afara lui în ceea ce priveşte exploatarea patrimoniului cultural - prelungirea crizei financiare poate afecta grav integritatea unor obiective de patrimoniu prin dirijarea resurselor către alte domenii cu probleme stringente

Reţeaua de localităţi - structura localităţilor conţine un centru de rang II (legea nr. 351/2001) cu polarizare complexă în zona sa de proximitate şi în cea îndepărtată. - atracţia exercitată de judeţul şi mun. Sibiu

- competiţia mare la nivel regional în accesarea fondurilor europene pentru infrastructuri este în detrimentul reabilitării patrimoniul cultural imobiliar şi al activităţilor locale specifice.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

52

constituie un avantaj pentru dezvoltarea staţiunii Păltiniş, aflată în zona sa de influenţă. - importanţa crescândă a interesului pentru turismul montan.

- pierderea identităţii locale şi zonale prin intensificarea fenomenului îmbătrânirii, migraţiei şi depopulării satelor şi prin marile proiecte imobiliare sau de infrastructură.

Infrastructura rutier ă - situarea zonei în regiunea Centru, cu perspective bune de dezvoltare a infrastructurii de transport - prevederi ale modernizării infrastructurii rutiere în strategia de dezvoltare a judeţului - programe integrate în pregătire la nivel judeţean şi regional - dezvoltarea generală a turismului montan prin amenajarea domeniului schiabil

- întârzieri în realizarea proiectelor - buget insuficient şi alocare redusă de fonduri pentru modernizarea drumurilor, în special a celor comunale - capacitate redusă de atragere şi utilizare a fondurilor europene - cadru legislativ şi instrumente regulatorii instabile

Gospodărirea Apelor - legislaţia existentă care impune protejarea surselor de apă prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitară; - schema de management şi amenajarea bazinului hidrografic Olt, asigură dezvoltare durabilă a domeniului apelor şi în teritoriul analizat.

- gestionarea deficitară a resurselor de apă este unul dintre factorii care influenţează scăderea interesului socio-economic asupra zonei; - gestionarea defectuoasă a vulnerabilităţii zonei la fenomene hidrologice favorizează în continuare excesul de umiditate din lunci şi producerea inundaţiilor.

Infrastructura edilitar ă - serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, asigură locuri de muncă pentru un număr mare de salariaţi şi mai ales asigură populaţiei condiţii optime de trai.

- risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare;

Îmbunătăţiri funciare - implementarea Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi accesarea Fondului European pentru Dezvoltare Rurală. - monitorizarea si realizarea masurilor cuprinse in Programul Naţional de prevenire si combatere a eroziunii solului, Legea nr. 84 /1996 a îmbunătăţirilor funciare. - refacerea şi întreţinerea amenajărilor hidroameliorative cu sprijinul fondurilor nerambursabile,

- agricultorii risca pierderea subvenţiilor pentru irigaţii, problema fiind legată de cota din tariful anual care trebuie plătită către ANIF, condiţie fără de care agricultorii nu vor primi subvenţii din partea statului atunci când solicită irigarea suprafeţelor agricole. - stadiul actual nesatisfăcător de modernizare a agriculturii si gradului redus de asociere în vederea exploatării terenurilor agricole

Alimentarea cu energie electrică - posibilităţi de dezvoltare a infrastructurii energetice cu finanţare europeană (ISPA, FEDR, SAPARD) - potenţial pentru utilizarea surselor regenerabile de energie în scopul producerii energiei electrice

- costuri ridicate ale extinderilor reţelelor în zona montan - nerespectarea zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă de către clădiri şi alte obiective construite între acestea şi liniile electrice de transport şi de distribuţie

Alimentarea cu energie termică - reabilitarea termică a anvelopei clădirilor, pentru creşterea randamentului termic - potenţial pentru utilizarea biomasei ca sursă regenerabilă de încălzire - montarea unor sisteme moderne de racordare la SACET, mult mai performante

- montarea de instalaţii de încălzire centrale sau locale improvizate, precum şi lipsa întreţinerii corecte a lor poate conduce la intoxicaţii, incendii sau explozii.

Alimentarea cu gaze naturale - existenţa a 21 câmpuri de gaze naturale pe teritoriul judeţului Sibiu. - introducerea alimentării cu gaze naturale în localităţi poate duce la creşterea confortului utilizării şi exploatării

- creşterea consumului de gaze naturale şi a dependenţei de acest tip de combustibil în locinţe prin montarea de centrale individuale. - lipsa spaţiilor pentru amplasarea conductelor de gaze de-a lungul drumurilor

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

53

Telecomunicaţii - posibilităţi de extindere a reţelelor de telefonie fixă prin centralele telefonice digitale existente

- diminuarea cererii de conectare la reţeaua de telecomunicaţii fix ă datorită extinderii serviciilor de telefonie mobilă

Gospodărirea deşeurilor - existenţa Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor (PJGD).

- nivelul scăzut de conştientizare al publicului privind deşeurile şi problemele legate de reciclarea deşeurilor

Structura socio-demografică - creşterea efectivelor de populaţie tânără poate fi un factor de revigorare demografică şi de atenuare a procesului de îmbătrânire - susţinerea unor politici pro– nataliste ar favoriza creşterea natalităţii.

- creştere a raportului de dependenţă demografică - scăderea nivelului de trai prin diminuarea resurselor de muncă;

Resurse umane - aplicarea unor politici de stimulare a ocupării - atragerea de fonduri structurale pentru crearea de locuri de muncă şi specializarea forţei de muncă locale (POS DRU) - proiecte destinate dezvoltării turistice şi reconversia profesională a forţei de muncă spre activităţi turistice

- diminuarea resurselor de muncă prin migrarea forţei de muncă în străinătate - utilizarea ineficientă a potenţialului turistic - creşterea generală a şomajului pe plan regional şi naţional

Structura activit ăţilor economice - cererea crescânda pentru produsele alimentare ecologice pe piaţa UE- cu marca zonei (DOC - promovarea şi susţinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea de noi tehnologii - tendinţa de păstrare a integrităţii fondului forestier public şi privat - programele de finanţare nerambursabilă din fondurile structurale şi de coeziune destinate dezvoltării rurale, turismului, creşterii competitivităţii economice - dezvoltarea generală domeniului schiabil din pe plan naţional - diversificarea generală a ofertei de servicii de conexe turismului

- întârzierea adoptării standardelor de calitate în privinţa produselor agricole - legislaţie incoerenta şi concurenta neloiala poate determina dispariţia produselor tradiţionale - integrarea in U E implică obligaţii in cadrul PAC ceea ce afectează piaţa de desfacere a produselor agricole romaneşti - dispariţia unor mici întreprinzători de pe piaţă datorita globalizării şi dificultăţilor de integrarea pe piaţa UE. - fluctuaţiile defavorabile ale cererii de produse industriale - dinamica slabă a economiei naţionale şi a celei internaţionale

Contextul supra - teritorial - existenţa traseelor ce facilitează colaborarea dintre regiunile de dezvoltare - posibilitatea apelării la fonduri europene pentru proiecte întreprinse în cooperare

- întârzierea intrării în practica obişnuită a dezvoltării prin cooperare datorită informării insuficiente a personalului din administraţia locală

d.1.10. Zonificarea teritoriului Zonificarea teritoriului Din punct de vedere al utilizării teritoriului zonal se remarcă o predominanţă a terenurilor cu vegetaţie forestieră şi a celor neagricole, aşa cum reiese şi din următoarea structură a bilanţului teritorial: Repartiţia fondului funciar pe tipuri majore de folosinţă (2010)

Categoria de folosinţă Total zonă % Suprafaţa totală, din care: 28218 100 Suprafa agricola 11665 41,3

3 Paduri şi altă vegetaţie forestieră 13077 46,3

4 Ape, bălţi 187 0,66

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

54

Construcţii 2424 8,59 Căi de comunicaţie şi căi ferate 640 2,26 Terenuri degradate şi neproductive 225 0,79 Terenuri neagricole total 16553 58,6

6 Sursa datelor:INSSE

Se constată pe lângă ponderea mare a suprafeţelor cu vegetaţie forestiera, suprafaţa agricolă de 11665 ha (41,33% din suprafaţa totală) cu ponderea terenurilor arabile 36,46% din suprafaţa agricolă a teritoriului zonal. Terenurile neagricole totalizează 58,66% din suprafaţa totală a teritoriului din care fac parte terenuri cu construcţii 8,59% şi terenuri cu ape şi bălti 0,66%.

În ceea ce priveşte structura terenurilor libere, în ansamblul zonei, pădurile deţin suprafeţele cele mai ridicate în localităţile Răşinari (39,7% din fondul funciar) şi Poplaca (35,7%) urmate de păşuni (12% în Poplaca, 9,7% în Sibiu şi 8,7% în Răşinari) şi fâneţe (8,5% în Răşinari, 4% în Poplaca şi Sibiu), în timp ce terenurile arabile deţin doar 1,4% din totalul fondului funciar al localităţii Răşinari şi 7,95% în cazul u.a.t. Poplaca. Astfel, cu excepţia unităţii administrativ teritoriale Sibiu, în care ponderea terenurilor arabile în fondul funciar reprezintă 20,3%, fondul funciar al celorlalte unităţi administrative este constituit în proporţie mai mare din păduri, fâneţe şi păşuni. Lipsa amplorii unor suprafeţe agricole cu culturi alternative celor cerealiere, diminuează diversitatea zonării agricole ce are ca rezultat o economie agrară neflexibilă.

La nivelul unităţilor administrativ teritoriale, cele mai extinse suprafeţe de fond forestier sunt prezente în comunele Jina (72%), Răşinari (65%) şi Boiţa (62%). Fondul forestier de pe teritoriul administrativ al localităţii Răşinari este organizat în două unităţi de bază care însumează 7730,3 ha.

Categoriile de păduri de pe teritoriul administrativ R ăşinari Categoria funcţională Total Gr. I Gr. II Pădure 7730,3 5585,5 2126,6

Terenuri acoperite cu pădure 7690,1 5568,8 2121,3

Terenuri care servesc nevoilor de cultură 2,5 0,0 0,0

Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 12,8 0,0 0,0

Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră

2,2 0,0 0,0

Terenuri afectate împăduririi 22,0 16,7 5,3

Terenuri neproductive 0,7 0,0 0,0 *sursa datelor: Ocolul Silvic Răşinari, http://www.osrasinarira.ro/

Diagnostic prospectiv Elaborarea diagnosticului prospectiv a constat în prognozarea principalelor domenii ale planului cu relevanţă spaţială: populaţie, ocupare, trafic de vehicule, pe care se sprijină formularea viziunii strategice a planului. Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; şi gradul de atractivitate al localităţii ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.

Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială etc). În elaborarea proiectării demografice a populaţiei zonei Păltiniş - Cindrel s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2001, 2005, 2008 şi 2010.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

55

Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. În vederea obţinerii unei analize mai detaliate care să stea la baza formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoza în trei variante (pesimistă, optimistă şi medie). Estimarea populaţiei zonei de studiu în varianta medie porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată.

Prognoza demografică realizată în cele trei variante pentru zona studiată este redată în tabelul de mai jos: Evoluţia proiectată a populaţiei zonei Păltini ş - Cindrel

Varianta medie Varianta optimista Varianta pesimista 2010 2015 2025 2015 2025 2015 2025

Zona Păltini ş - Cindrel 161.680 161.796 162.086 163.408 167.728 156.009 141.831 jud. Sibiu 421.600 416.000 394.100 - - - -

După cum se observă, în varianta medie de proiecţie, populaţia totală a zonei urmează un trend de menţinere constantă a efectivelor populaţiei, înregistrând o creştere de aproximativ 0,3% (406 persoane) până în 2025.

Această stagnare corelată cu efectivele în creştere de populaţie tânără cu vârsta cuprinsă între 0–4 ani şi 5–9 ani indică o posibilă revigorare demografică a zonei în următorii ani. De aceea se impune necesitatea luării unor măsuri care să menţină această tendinţă de creştere a natalităţii (facilit ăţi privind locuirea şi facilităţi de ordin socio - economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere), precum şi măsuri pentru creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii for ţei de muncă (inclusiv conversie profesională). Evoluţia proiectată a locurilor de muncă Domeniile economice majore în care activează în prezent populaţia ocupată a zonei sunt: industria – cca. 25000 pers., comerţ şi servicii – cca. 20000 pers., servicii publice – cca. 14000 pers, construcţii – cca. 4000 pers. Din totalul de cca. 68000 persoane ocupate, cel mai mare efectiv de activi este angajat în industrie 38%, domeniul cumulat al serviciilor oferă cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din oraş, iar construcţiile cca. 5%. În turism/alimentaţie publică şi sectorul primar activează cel mai mic număr de persoane 3% şi respectiv 2%.

Structura ocupaţională a municipiului este îndreptată actualmente spre o economie a serviciilor şi a activităţilor de ospitalitate/turism, trend care se va menţine şi în perioada următoare, afectând întreaga zonă.

Dinamica pozitivă a economiei s-a manifestat, în perioada actuală, în mod special în sectorul industrial, din mun. Sibiu, prin transport şi turism, astfel:

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

56

- sectorul industrial s-a dezvoltat în principal prin intermediul parcurilor industriale, între 2003-2004, odată cu apariţia Zonei Industriale Vest, ramura industrială devenind un element de competitivitate regională. - dezvoltarea turismului s-a manifestat datorită renumelui internaţional obţinut în urma statutului de CCE 2007. - s-a dezvoltat în continuu infrastructura de transport . Aceasta este modernizată sau în curs de modernizare (autostradă, aeroport, cale ferată, tren orbital), fiind oportună dezvoltării economice a zonei.

Deşi reprezentat printr-un procent redus în structura ocupării din zonă, turismul a fost un sector dinamic în ultima perioadă. Programul cultural Sibiu CCE 2007 a reprezentat un prilej de relansare a turismului din Sibiu, unde s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti (cca. 1.000.000 de turişti au vizitat Sibiul şi împrejurimile); 95% din hoteluri şi pensiuni au raportat un impact semnificativ şi mare asupra afacerilor. Înainte de declanşarea crizei economice, şomajul în oraşul Sibiu era printre cele mai scăzute din România, cu mult sub media pe ţară, dinamica economiei şi potenţialul de dezvoltare existent au condus la o scădere a ratei şomajului la nivelul oraşului Sibiu de la 20% în anul 2000, la 4% în anul 2006. În contextul crizei economice, din 2009 rata şomajului a crescut la 5,7%.

Având în vedere cele arătate mai sus şi prognoza populaţiei pentru orizontul de timp 2025, se poate realiza o estimare a ocupării în economia zonei: Estimarea procentului de activi ocupaţi în economia zonei 2008 - 2025 Activitatea economică 2008 2010 2015 2020 2025 Comerţ şi servicii, din care: 49 48,7 49 49,1 49 servicii publice (administraţie, învăţământ, sănătate) 21,5 21 21,5 21,7 21,3 Industrie total 38,5 38,2 38,5 38,7 39 Construcţii 6 5,7 5 5 5 Activităţi primare 4 4,4 4 3,5 3 Turism şi alimentaţie publică 2,50 3,0 3,5 3,7 4

Numărul estimat de locuri de muncă în unităţile administrative ale zonei 2010 - 2025

Unitatea administrativă 2010 2015 2025 Mun Sibiu 67.330 65055 66000 Com. Poplaca 58 145 200 Com. Răşinari 307 300 300 Total zonă 67787 65500 66500

Ţinând cont de procentul prognozat pentru ocuparea în activitatea de turism din zonă, se poate estima că în acest sector pot funcţiona un număr de cca. 2300 activi în 2015 şi cca. 2700 – 3000 activi în 2025.

În localitatea Păltini ş se poate estima, pe baza potenţialului de dezvoltare a funcţiilor acestei staţiuni, crearea a maxim 1600 de locuri de muncă salariale, până în anul 2025 când se va încheia a doua fază de dezvoltare preconizată. Repartiţia locurilor de muncă pe activităţi şi faze de dezvoltare ale staţiunii sunt prezentate în cele ce urmează, în funcţie şi de capacităţile unităţilor preconizate. Necesar personal - faza 1

Activităţi ospitalitate Locuri Nr. locuri muncă

Hotel 3* 1000 300 Hotel 1-2*/Motel/Hostel 1000 200 Loc. secundare/pensiuni 500 50 Total cazare 2500 550

Alte activităţi Supr. Nr. locuri muncă

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

57

Al. Publică 850 75 Sport 650 100 Divertisment 200 25 Comerţ/ Depozitare 850 100 Servicii/ întreţinere 650 25 Total locuri muncă 800

Necesar personal – faza 2

Activităţi ospitalitate Locuri Nr. locuri muncă

Hotel 4* 500 200 Hotel 3* 1500 500 Hotel 2*/Motel/Hostel 1500 400 Loc. secundare/pensiuni 1500 150 Total cazare 5000 1250

Alte activităţi Supr. desf.

Nr. locuri muncă

Alimentaţie publică 2500 150 Sport 1600 50 Divertisment 500 50 Comerţ 2500 50 Servicii/ întreţinere 1150 50 Total locuri muncă 1600

Comparând aceste valori cu cele estimate pentru sectorul turistic şi de alimentaţie publică din întreaga zonă se poate observa că Păltinişul poate crea cca. 60% din locurile de muncă din domeniu. Principala pondere a locurilor de muncă din turism se va afla în activităţile de cazare şi alimentaţie publică, care însă vor depinde în cea mai mare măsură şi de activităţile conexe posibil de dezvoltat în staţiune. Acest fapt este susţinut prin numărul mare de locuri prevăzut în Păltiniş care este apropiat de cel al capacităţii actuale a mun. Sibiu (3613 locuri) şi de dublul locurilor existente în Mărginimea Sibiului (1447 locuri).

Estimarea traficului de vehicule în zona Păltini ş - Cindrel În ceea ce priveşte traficul de vehicule, prognoza realizată pe drumurile judeţene care leagă localităţile din zona studiată, în cadrul Master Planul-ui pentru Infrastructuri Rutiere în judeţul Sibiu, considera că acesta va creşte simţitor în următorul deceniu. Evoluţia prognozată pentru aceste trasee de drum este următoarea: Traficul prognozat pe drumurile judeţene între localităţile zonei

Drumul judeţean

Tronson Nr. vehicule etalon 2015 2020 2025

106A Sibiu – int. Dj 106D 5182 6039 7632 int. Dj 106D - Răşinari 4120 4716 5996 Răşinari - Păltini ş 2368 2659 3297 106D DN1 - Cisnădioara - Dj106A 1556 1786 2255 Orlat - Poplaca 398 458 575 Poplaca- Răşinari 470 591 674 106R Sibiu – Poplaca 1170 1366 1699

Sursa: MP pentru Infrastructuri Rutiere în judeţul Sibiu

Se remarcă traficul important prognozat pentru axa principală DJ 106 A, Sibiu – Răşinari, în raport cu care traficul pe drumurile judeţene ce leagă DN1, din Orlat şi Şelimbăr, cu Răşinari. O altă remarcă a acestei situaţii este că o mică parte a traficului de pe Dn1 şi din vecinătatea Sibiului ajunge în Răşinari şi Păltiniş, pe Dj 106A. În lipsa unor atracţii (locuri de muncă, turism, reşedinţă secundară) ale traficului situaţia traficului din zonă va evolua aşa cum este prezentată în tabelul de mai sus.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

58

În cazul unor evoluţii ale atracţiilor pentru activităţi sportive, turistice şi locuri de muncă, în Păltiniş se pot estima următoarele valori ale traficului pe ramura Dj 106A, în trei variante de dezvoltare – minimă, medie şi maximă - pentru orizontul de timp 2020 - 2025: Estimarea traficului în localitatea Păltini ş (vt/zi)

Tronson Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 106A Răşinari – Păltiniş 1800 7200 12000

Variantele estimate au fost calculate pentru capacităţi ale staţiunii cuprinse între 500 şi 5000 locuri de cazare. Din această estimare rezultă că infrastructura rutieră actuală nu poate face faţă dezvoltării staţiunii în cazul în care se va mări capacitatea structurilor de cazare şi recreative din localitate. Sarcini suplimentare de trafic vor trebui luate în considerare şi pe ramurile Dj 106A care fac legătura cu Dn1 – Dj 106 D – deoarece o parte din vizitatorii staţiunii vor veni din zonele limitrofe. Diagnostic general Formularea diagnosticului general pentru zona studiată se bazează pe analiza decalajului dintre situaţia actuală şi cea necesar a fi atinsă, prin implementarea planului, în ceea ce privesc activităţile economice şi bunăstarea populaţiei, cu efectele previzibile ale acestor schimbări în structura teritoriului. Diagnosticul general face analiza scenariilor de dezvoltare bazate pe datele diagnosticului prospectiv, selectând varianta cea mai convenabilă pentru comunitate şi pentru mediu. Planul propus în etapa următoare a PATZIC trebuie sa demonstreze ca reprezintă cea mai bună dintre alternativele posibile. Pentru aceasta trebuie luate în calcul minimum trei scenarii / opţiuni:

1 - Scenariul a nu face nimic– tendinţe curente - (reprezintă evoluţia situaţiei actuale). În astfel de cazuri, potenţialul existent este lăsat să se evolueze chiar până la eşec structural. Scenariul a nu face nimic reprezintă zona este aşa cum ar putea deveni dacă planul nu ar fi implementat. 2 - Scenariul a face minimum - dezvoltare restrânsă - include, prin urmare, un nivel realist de investiţii şi un volum minim de îmbunătăţiri acolo unde este absolut necesar pentru a evita modificări importante ale structurii teritoriale existente. Acest scenariu este în general luat drept referinţă pentru evaluarea economica a planului. 3 - Scenariul a face maximum - dezvoltare accelerată - în care propunerile de amenajare (sau opţiunile de obiective strategice) au o amploare maximă, urmărindu-se ca potenţialul identificat să fie utilizat în întregime.

Prin implementarea planului este de aşteptat obţinerea unor beneficii socio-economice şi de mediu mai ales prin efectele pozitive generate de dezvoltarea turismului. Principalele beneficii rezultate din dezvoltarea turismului, prin implementarea planului, se vor regăsi în dezvoltarea economică a zonei, în creşterea veniturilor populaţiei, creşterea calităţii vieţii, punerea în valoare şi protejarea patrimoniului natural construit şi a valorilor culturale pe principiile dezvoltării durabile.

Scenariul 1 presupune dezvoltarea localităţii Păltiniş în trendul actual, adică realizarea unor investiţii aleatorii, necoordonate şi în consecinţă fără un impact socio-economic important pentru zona studiată.

Pentru scenariile 2 şi 3, care presupun o dezvoltare coordonată de planuri de urbanism şi o strategie adecvată, au fost estimate următoarele capacităţi de primire în staţiunea Păltiniş: Capacităţi staţiune scenariul 2:

Capacitate domeniu schiabil 3000 schiori Capacitate totală a sitului 4000 persoane Capacitate totală cazare 2500 – 3000 locuri Suprafeţe desfăşurate 37.500 mp Suprafeţe teren 10 ha

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

59

Capacităţi staţiune scenariul 2:

Capacitate domeniu schiabil 9000 schiori Capacitate totală a sitului 11000 persoane Capacitate totală cazare 5000 locuri Suprafeţe desfăşurate 65.000 mp Suprafeţe teren 18 - 20 ha

Sumarul scenariilor de dezvoltare

Scenariul Caracteristici 1 – Tendinţe curente

2 – Dezvoltare restrânsă

3 - Dezvoltare accelerată

Funcţiuni Număr locuri 500 - 1000 2500 - 3000 5000 Suprafaţă (ha) 50 60 70 Ocupare Număr l. muncă 100 - 300 800 1900 Trafic/utilit ăţi Număr vehicule

etalon / zi 3000 7200 12000

Suprafaţă aferentă infrastructuri (ha)

10 13 16,5

Descrierea scenariilor de dezvoltare 1. Scenariul dezvoltării în trendul actual – tendinţe curente - este cel mai imprevizibil din punct de vedere al stadiului la care localitatea Păltiniş va ajunge în următorul deceniu. Este de aşteptat ca în acest scenariu să se dezvolte în continuare activităţile de ospitalitate şi alimentaţie publică în măsura în care vor exista investitori disponibili în acest domeniu. În lipsa unui plan de amenajare a localităţii, funcţiunile acesteia se vor dezvolta necoordonat, neexistând o relaţionare între partea de cazare, infrastructură / utilităţi şi alte funcţii economice. Lipsa unei administraţii unice, profilate pe managementul staţiunii şi având ca ţel dezvoltarea durabilă a acesteia, nu se va putea obţine un progres real în atingerea scopului propus de administraţia judeţului de ,,realizare a unei infrastructuri turistice competitive în zona munţilor Cindrel”.

Structura de proprietate este de asemenea un impediment în realizarea unei dezvoltări coerente a staţiunii, prin existenţa a numeroase suprafeţe deţinute de diverşi proprietari, care ocupă poziţii în interiorul ariei de dezvoltare a localităţii. Aceste aspecte vor crea în continuare disfuncţii la nivelul dezvoltării urbanistice a staţiunii, ducând la o amplasare necoordonată a obiectivelor, o dimensionare disproporţionată şi o relaţionare redusă a funcţiilor localităţii, precum şi o dezvoltare neraţională a infrastructurilor.

Dezvoltarea infrastructurilor, în special cele de transport şi de evacuare a apelor uzate şi deşeurilor, este esenţială pentru crearea unui ansamblu armonios, bine integrat în mediul natural, care să ducă la atingerea scopului propus de autorităţi. Efectele de mediu ale acestui scenariu sunt dificil de evaluat, deşi în condiţiile unei dezvoltări frânate de factori spaţiali şi economici, se poate estima că acesta va produce cele mai reduse efecte în mediul natural, printr-o ocupare redusă a terenului şi un trafic relativ scăzut.

Efectele economice ale scenariului sunt cele mai reduse datorită lipsei relaţionării între funcţiile rezidenţiale, de cazare şi celelalte funcţii care pun în valoare potenţialul natural şi antropic al zonei. Crearea de locuri de muncă este dependentă în mare măsură de funcţiile de divertisment şi antrenare în activităţi diverse care să dureze pe parcursul celor patru anotimpuri. În acest sens se consideră că acest scenariu va produce cel mai redus număr de locuri de muncă în staţiune – cca. 100 - 150 – în mare măsură sezoniere, având cea mai redusă influenţă economică în comunele limitrofe.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

60

Din punct de vedere social, acest scenariu are un efect redus datorită dezvoltării economice neadaptate potenţialului existent. Efectul economic este de aşteptat a se resimţi în special în comunele limitrofe ale staţiunii, astfel încât resursele materiale şi de muncă din aceste localităţi să fie utilizate mai complet şi în consecinţă, să producă o emancipare socială a acestor comunităţi.

2. Scenariul dezvoltării restrânse se întemeiază pe evoluţia localităţii după o strategie determinată şi adoptată de comunităţile implicate din zonă. Această evoluţie a fost considerată a se finaliza la un nivel minim de utilizare a potenţialului localităţii, atât în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare – 5000 loc. – cât şi dezvoltarea funcţiilor conexe care să poată susţine activitatea staţiunii pe tot parcursul anului. În concepţia dezvoltării planificate a staţiunii, este necesară rezolvarea problemei formei de proprietate asupra terenurilor şi a formei de management al acestei unităţi, care să ducă la o implementare adecvată a măsurilor de dezvoltare.

În ceea ce priveşte efectul spaţial, scenariul se întemeiază pe o ocupare raţională a terenurilor, propunându-se un regim de înălţime mediu şi mare – 6-8 etaje - pentru funcţiile de cazare cu confort mai mare şi un regim de înălţime redus pentru pensiuni şi reşedinţe secundare – 1- 2 etaje. Acest concept poate avea efecte benefice în ceea ce priveşte protecţia mediului prin crearea unor infrastructuri adecvate pentru utilităţi (alimentarea cu apă, canalizare/epurare, colectarea deşeurilor, încălzire centralizată) şi combaterea riscurilor naturale. Aspectul staţiunii poate avea de asemenea de câştigat din aplicarea unui plan coerent, prin construcţii care să se înscrie în urbanismul compact şi formele arhitecturale tradiţionale specifice zonei. Efectele economice sunt evident mai importante faţă de scenariul precedent, nivelul investiţiilor fiind şi el mult mai important. Acest efect poate avea o influenţă pozitivă asupra patrimoniului din zonă, prin numărul sporit de vizitatori al acestor obiective şi evenimente, rezultat ca urmare a asocierii turismului montan cu cel cultural.

Crearea de locuri de muncă poate avea un efect major în ameliorarea situaţiei sociale a zonei, în special în comunele limitrofe, a căror forţă de muncă este încă neutilizată corespunzător. În acest context, economia staţiunii poate avea un efect de antrenare a unor activităţi din aceste comune mai ales în domeniul aprovizionării cu alimente şi produse ale economiei rurale. Se presupune astfel că efectele în plan social ale acestui scenariu vor fi sensibil mai mari decât în cazul dezvoltării aleatoare a localităţii. Impactul traficului auto în acest scenariu şi implicit al poluării aerului, va fi important; acesta fiind generat de fluxul de vizitatori ai staţiunii cât şi de cel al aprovizionării şi navetismului din zonă. În aceste condiţii este evident că infrastructura de transport va necesita modificări, fiind necesare şi măsuri de limitare a accesului auto în staţiune şi abordarea altor moduri de transport.

3. Scenariul dezvoltării accelerate este o variantă a scenariului precedent în care potenţialul staţiunii este valorificat la maximum printr-un efort investiţional specific unei perioade de avânt economic. Evoluţia capacităţii de primire a localităţii se consideră a ajunge la un nivel de 5000 locuri, fiind distribuită în unităţi cu confort ridicat, mediu şi redus precum şi în locuinţe secundare. Efectele de mediu ale unei astfel de evoluţii sunt mai importante datorită unei ocupări mai intense a terenurilor, necesitatea creării mai multor pârtii de schi şi a altor echipări pentru divertisment şi utilităţi. Măsurile de protecţie a mediului sunt mai extinse faţă de scenariul precedent, necesitând investiţii mai mari, care diminuează profitul realizat.

Aspectul şi atractivitatea localităţii pot fi îmbunătăţite în această variantă, datorită complexităţii funcţionale şi nivelului calitativ al construcţiilor şi echipărilor staţiunii. Gradul de ocupare a solului se consideră că trebuie să rămână apropiat de cel al scenariului precedent, mărindu-se corespunzător regimul de înălţime, în principal în categoria structurilor de cazare cu confort mare.

Efectele economice sunt mai mari prin numărul mare de firme, locuri de muncă şi investiţii create în localitate. Acest efect având şi o latură calitativă prin ridicarea nivelului de educaţie şi

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

61

specializare a personalului ce activează în unităţile economice prezente aici. În acest sens, se pot crea activităţi durabile de formare şi specializare în turism şi activităţi conexe în unităţile din zonă, în special în mun. Sibiu. Efectele de antrenare a economiilor din comunele limitrofe sunt maxime în acest caz, prin integrarea unui mare număr de firme şi persoane fizice în activităţile staţiunii – aprovizionare, construcţii, reciclare, întreţinere, transport s.a. În domeniul social se pot înregistra efecte majore în comunele limitrofe prin numărul mare de locuri de muncă create şi printr-o specializare mai accentuată a forţei de muncă, cu şanse mai mari de angajare pe piaţa muncii. În domeniul transportului acest scenariu pune cele mai mari probleme dezvoltării reţelei de infrastructuri rutiere din zonă, fiind necesare abordarea unor scheme de limitare drastică a accesului auto în staţiune şi de creştere a utilizării transportului public.

Evaluarea scenariilor de dezvoltare Selecţia scenariului optim se face în principal pe baza criteriilor din anexa 4, grupate în trei categorii: mediu, economie şi social. Impactul transportului este rezultatul dezvoltării staţiunii. Evaluarea scenariilor după domeniu

Domeniu Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3 Mediu slab f. bun bun Economie slab bun f. bun Social slab mediu bun Transport bun mediu slab

Din analiză reiese că primul scenariu este cel mai defavorabil din punct de vedere al impactului în cele trei domenii mai sus amintite. Lipsa de atractivitate a staţiunii, rezultată dintr-o dezvoltare aleatoare, are o influenţă negativă asupra fluxului de vizitatori şi implicit asupra economiei şi traficului. Deşi impactul asupra mediului în cazul primului scenariu este minim, s-a considerat că deşi în lipsa unei concepţii de protecţie, monitorizare şi a măsurilor în domeniu, poate avea efecte favorabile. În analiza impactului asupra mediului au fost luate în considerare şi efectele asupra patrimoniului construit, care în lipsa unui flux important de vizitatori are o viabilitate redusă. Scenariul dezvoltării restrânse pare a fi, conform evaluării, cel mai potrivit dezvoltării localităţii Păltiniş, care poate fi extinsă moderat, până la o capacitate care să nu impună rezolvarea unor probleme dificile de construcţie, protecţie a mediului sau costuri exagerate.

Priorit ăţi de intervenţie Priorităţile de intervenţie rezultă cerinţa atingerii Scopului documentaţiei şi din conceptul de dezvoltare al staţiunii, determinat prin diagnosticul pe domenii şi prin cel general; acestea se vor eşalona în următoarele etape şi faze:

1. Etapa pregătitoare – prioritatea I – cu fazele: 1. Aprobarea PATZIC Păltini ş – Cindrel, document de bază pentru elaborarea altor studii şi planuri de urbanism. 2.Crearea structurii publice - purtător public al proiectului - asociaţia dintre CJ, municipiul Sibiu şi comunele implicate în dezvoltarea staţiunii. - În contextul dezvoltării staţiunii este necesar ca partenerii privaţi sa dispună de un interlocutor public unic şi prin urmare, ca autorităţile publice, care în momentul actual sunt proprietari sau gestionari ai terenurilor şi infrastructurilor staţiunii, să reuşească să creeze o entitate, care sa înţeleagă funcţionarea şi aşteptările investitorilor privaţi, astfel încât, dacă este necesar, să poată atrage investiţii şi negocia parteneriate. 3.Crearea structurii tehnice - viitorul operator al staţiunii 4. Stabilirea conceptului şi modalităţilor de gestiune a terenurilor - Ridicarea topografică la scara 1: 5000 pe teritoriul necesar planurilor urbanistice - Realizarea PUZ(uri) aferent staţiunii în vederea reglementării acţiunilor de dezvoltare

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

62

- Dobândirea (prin achiziţie, schimb, expropriere) terenurilor private necesare realizării conceptului spaţial stabilit. Proceduri pentru scoaterea terenurilor necesare din fondul forestier.

B. Etapa de studiu a realizării investi ţiilor – prioritatea II – cu fazele: 1. Studii de fundamentare a detaliilor urbanistice - Validarea condiţiilor de proprietate a terenurilor. - Studii tehnice adiţionale pentru validarea studiului de fezabilitate: geotehnice şi hidrotehnice - Validarea conţinutului fazei 1si bugetului investiţiei 2. Studii tehnice necesare planurilor urbanistice - Ridicarea topografica la scara 1:1000 pe teritoriul necesar fazei 1 - Studiu de fezabilitate etapa 2 - Studii tehnice adiţionale geotehnice şi hidrotehnice aferente stabilirii mărimii lucrărilor - Proceduri de achiziţie a terenurilor 3. Conceptul de amenajare urbanistică de detaliu – PUD

C. Etapa de realizare a investiţiilor – prioritatea III – cu fazele: 1. Lucrări de realizare a structurilor propuse - Demararea realizării infrastructurilor de transport şi utilit ăţi (alimentare/evacuare, gestionare deşeuri) - Realizarea primei tranşe de capacităţi de cazare (1*- 2* şi case de vacanţă / pensiuni) 2. Lucrări de realizare a echipamentelor şi amenajărilor - Achiziţia şi montajul echipamentelor pentru mărirea capacităţilor de transport pe cablu - Lucrări de protecţie a mediului şi peisagistice – reducerea poluării şi protejarea ariilor naturale

D. Etapa de începere a operării şi continuare a dezvoltării – cu fazele: 1. Proceduri de marketing şi management al relaţiilor cu clienţii 2. Operarea şi extinderea staţiunii în concordanţă cu cererea turistică - Demararea operării şi monitorizarea funcţionării staţiunii - Continuarea realizării infrastructurilor de transport şi utilit ăţi 3. Completarea capacităţilor de cazare cu dotări de 3* şi 4* 4. Completarea dotărilor pentru agrement şi reţele utilitare - Creşterea capacităţii dotărilor de agrement cu unităţi specifice unei cliente exigente - Extinderea reţelelor de tratare şi eliminare a deşeurilor, canalizare - epurare - management al dejecţiilor

E. Etapa de finalizare şi atingere a scopului propus – prioritatea III – cu fazele: 1. Finalizarea capacităţilor de cazare, a dotărilor de agrement şi utilitare în conformitate planul urbanistic şi cu feed-back - ul monitorizării 2. Finalizarea amenajărilor pentru protec ţia mediului şi peisagistice - Finalizarea sistemelor de epurare a apelor uzate şi colectare/sortare/reciclare deşeuri - Finalizarea zonelor de promenadă şi parc - Finalizarea zonelor de picnic şi evenimente în aer liber 3. Dezvoltarea şi modernizarea în continuare a capacităţilor până la nivelul propus 4. Dezvoltare transportului ecologic şi managementul mediului d.2. Domeniul ţintă – Structura socio-demografică

d.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic din zona Păltiniş - Cindrel s-a realizat folosind datele furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992 şi 2002, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare, Institutul Naţional de Statistică prin baza de date TEMPO - Online – serii de timp, şi Fişa Localităţii 2005 - 2010. Motivaţia comparaţiei cu populaţia judeţeană constă în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea profilului demografic al zonei.

Analizând datele de la recensămintele din 1992 până în 2011 constatăm că populaţia zonei de studiu a avut o evoluţie descendentă, similară celei înregistrate la nivelul judeţean.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

63

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992 şi 2002, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Dintre cele trei localităţii componente, cea mai mare pierdere de populaţie se înregistrează în municipiul Sibiu (19,8%), în timp în comuna Poplaca populaţia creşte cu 1,2 procente.

Dinamica populaţiei localităţilor din zona Păltini ş - Cindrel între 1992 şi 2011

u.a.t. 1992 2011 Dinamica populaţiei (1992 = 100)

Mun. Sibiu 169656 137026 80,8 Poplaca 1734 1754 101,2 Raşinari 5645 5280 93,5 Total Zonă 177035 144060 81,4

Sursa: Fişa localităţii 1990 - 2010

La nivelul întregii zone de studiu populaţia cunoaşte între cele două recensăminte o pierdere totală de 32.975 persoane, adică 18,6 %

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Evoluţia detaliată pe ani consecutivi, după anul 1990, arată că au existat două puncte critice în dinamica populaţiei zonei de studiu, unul 1992-1993 şi altul în 2001-2002, primul pentru că a marcat instalarea trendului pozitiv (0,1%), iar cel de-al doilea fiindcă a reprezentat momentul celei mai accentuate scăderi (-6,3%) pentru ani consecutivi, din ultimii 20 de ani

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

64

Sursa: Fişa localităţii 1990 - 2010

După aceste momente trendul întregii perioade analizate a fost unul de menţinere constantă a numărului populaţiei atât în interiorul zonei de studiu cât şi la nivel suprateritorial.

Sursa: Fişa localităţii 2005 - 2010

La nivel de unitate administrativ – teritorială, comuna Poplaca a înregistrat în această perioadă o creştere a efectivului populaţiei cu 4 procente.

Dinamica populaţiei zonei Păltini ş - Cindrel între 2005 şi 2010

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Dinamica populaţiei 2005 = 100

Municipiul Sibiu 154201 154452 154458 153406 154871 154220 100,0

Poplaca 1700 1693 1729 1750 1749 1768 104,0

Rasinari 5634 5640 5648 5660 5692 5692 101,0

Total Zona 161535 161785 161835 160816 162312 161680 100,1 Jud. Sibiu 422259 423119 423156 423606 425134 425322 100,7

Sursa: Fişa localităţii 2005 - 2010

Densitatea populaţiei Densitatea populaţiei în zona Păltiniş - Cindrel este de 511 locuitori/km², valoare mai ridicată decât cea de la nivel judeţean (69 locuitori / km2 – date preliminare Recensământ 2011). Comparativ cu anul 2002, densitatea populaţiei a înregistrat o uşoară scădere, excepţie făcând comuna Poplaca unde s-a menţinut constantă. Densitatea populaţiei (locuitor/km²):

2002 2011

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

65

Muni. Sibiu 1273 1126 Poplaca 54 54 Rasinari 43 41 Total Zona 575 511 Jud. Sibiu 78 69

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Structura gospodăriei La recensământul din 2002 populaţia zonei Păltiniş - Cindrel era distribuită în 56604 gospodării, cu o medie de 2,9 persoane/gospodărie, valoare apropiată de media pe judeţ.

Distribu ţia populaţiei pe gospodării - 2002

Anul 2002 Volumul populaţiei Număr de gospodării Număr mediu de persoane pe gospodărie

Zona Păltiniş - Cindrel 162200 56604 2,87 Judeţul Sibiu 421724 140765 2,95

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Structura gospodăriilor populaţiei este dominată de gospodăriile alcătuite din 2 (26,2%) şi 3 persoane (26,1%). Urmează ca pondere aproape egală gospodăriile constituite dintr-o singură persoană şi cea constituită din 4 persoane (19,4 şi respectiv 19,6%) cele cu 5 persoane reprezentând 5,6%. Mărimea medie a gospodăriei se diminuează până în anul 2011 în toate localităţile studiate, dar şi la nivel judeţean.

Distribu ţia populaţiei pe gospodării - 2011

Anul 2011 Volumul populaţiei Număr de gospodării Număr mediu de persoane pe gospodărie

Zona Păltiniş - Cindrel 144060 56345 2,56 Judeţul Sibiu 375992 137503 2,71

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Structura populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă Zona Păltiniş – Cindrel înregistra în 2011 o populaţie totală de 144060 locuitori, a căror distribuţie pe medii este prezentată mai jos.

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei zonei studiate aceasta diferă de cea înregistrată la nivelul judeţului Realizând o analiză a structurii pe sexe a populaţiei pe localităţile studiate se observă că ponderea femeilor este mai ridicată în municipiul Sibiu, fiind de 53,2%, faţă de comuna Poplaca unde atinge doar valoarea de 48,2%.

Distribu ţia populaţiei pe sexe (2010) % Bărbaţi % Femei

Municipiul Sibiu 46,8 53,2

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

66

Poplaca 51,8 48,2 Raşinari 49,8 50,2

TOTAL ZONA 47,0 53,0 Jud. Sibiu 48,6 51,4

Sursa: INSSE, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp, Fişa localităţii 2006

Pentru a analiza evoluţia populaţiei este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii.

În ultimii 5 ani populaţia zonei Păltiniş - Cindrel a cunoscut un uşor proces de revigorare, în sensul că dacă ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) a crescut de la 12,5% în 2005 la 13,1% în 2010, concomitent, ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o creştere de la 12,3% la 12,8%. Acest fapt este determinat în primul rând de creşterea natalităţii datorată politicilor pronataliste implementate activ în această perioadă. Totuşi, comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel judeţean, la nivelul zonei de studiu avem de-a face cu o populaţie mai îmbătrânită.

Sursa: INSSE, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp - prelucrat

Comparativ cu situaţia pe judeţ, la nivelul zonei Păltiniş - Cindrel se constată o pondere mai mică a populaţiei tinere (12,8% faţă de 15,8%). Diferenţe semnificative se înregistrează şi în cazul populaţiei vârstnice care la nivelul zonei studiate reprezintă 13,1%, valoare aflată peste cea înregistrată la nivel de judeţ (12,9%).

Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anul 2010 (%) faţă de anul 2005 (cifre absolute)

Grupe principale de vârstă 0 –14 ani 15 – 64 ani 65 ani şi peste 2005 2010 2005 2010 2005 2010

Bărbaţi 10260(100%) 3,8 57935(100%) -1,4 7790(100%) 4,6 Femei 9665(100%) 3,6 63487(100%) -1,2 12407(100%) 4,8 Total 19925(100%) 3,7 121413(100%) -1,3 20197(100%) 4,7

Sursa primară de date: INSSE

După cum se poate observa în tabelul de mai jos, cea mai dezavantajată categorie de vârstă este cea în vârstă de muncă, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de anul 2005. Diminuarea efectivului de adulţi cu 1,3% în 2010 faţă de 2005 are loc în mai mare măsură pe seama reprezentanţilor masculini ai grupei 15 - 64 ani. Distribuţia populaţiei pe grupe mici de vârstă reflectată de datele din 2005 comparativ cu 2010 este prezentată în tabelul următor:

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

67

Structura populaţiei pe principale grupe de vârstă

Grupe de vârstă

2005 2010 Evoluţie procente

frecvenţe absolute procente

frecvenţe absolute procente

0-4 ani 6595 4,1 8072 5,0 0,9 5-9 ani 6225 3,9 6477 4,0 0,2 10-14 ani 7105 4,4 6116 3,8 -0,6 15-19 ani 12156 7,5 7362 4,6 -3,0 20-24 ani 14567 9,0 13052 8,1 -0,9 25-29 ani 15128 9,4 14871 9,2 -0,2 30-34 ani 12551 7,8 15137 9,4 1,6 35-39 ani 12859 8,0 12265 7,6 -0,4 40-44 ani 10140 6,3 12526 7,7 1,5 45-49 ani 13487 8,3 9802 6,1 -2,3 50-54 ani 13857 8,6 12846 7,9 -0,6 55-59 ani 9777 6,1 13007 8,0 2,0 60-64 ani 6891 4,3 9004 5,6 1,3 65-69 ani 7100 4,4 6171 3,8 -0,6 70-74 ani 5447 3,4 6063 3,8 0,4 75-79 ani 4140 2,6 4351 2,7 0,1 80-84 ani 2489 1,5 2862 1,8 0,2 85 şi peste 1021 0,6 1696 1,0 0,4

Sursa: INSSE

Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată grafic prin piramida vârstelor Este de menţionat faptul că tendinţa de creştere a efectivelor populaţiei de 0-14 ani şi de scădere a celor din grupa de vârstă 15-64 ani înregistrate la nivel de zonă între 2005 şi 2010 nu se regăsesc şi la nivel de judeţ.

Sursa: INSSE, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp - prelucrat

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

68

Piramida vârstelor pentru zona de studiu comparativ între anii 2005 şi 2010 evidenţiază o creştere semnificativă a populaţiei tinere de 0 – 10 ani de la 7,9% la 9 %.

Segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 30 şi 34 de ani, urmat fiind de cele între 25 şi 29 de ani. Tendinţa de mărire a bazei piramidei indică un început de revigorare a natalităţii în ultimii 15 ani.

Cel mai mare procent de populaţie tânără se înregistrează în comuna Răşinari (18,9%), urmată fiind de Poplaca (18%) şi municipiul Sibiu cu 12,5%.

Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.

Pentru zona de studiu acest indicator are valoarea de 349‰ (anul 2010) valoare aflată sub media pe judeţ – 403‰, ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă susţin 349 de persoane inactive, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată este mai mică decât cea pe care o suportă populaţia judeţului din aceeaşi categorie.

La nivelul zonei Păltiniş - Cindrel în 2010 faţă de 2005, raportul de dependenţă a crescut. Astfel dacă în 2005, 1000 de persoane de vârstă activă „suportau” 330 de persoane de vârstă inactivă, în 2010 raportul a ajuns de 349 la 1000.

La nivel de localitate cele mai mari valori ale raportului de dependenţă se înregistrează în comuna Poplaca (454‰), Localitatea cu cea mai mică valoare a raportului de dependenţă este evident municipiul Sibiu cu 345‰.

Evoluţia raportului de dependenţă după vârstă: 2005 - 2010

Raportul de dependenţă 2005 2010

Mun. Sibiu 325,4‰ 344,6‰ Poplaca 461,7‰ 453,9‰ Rasinari 440,9‰ 438,8‰

Total Zona 330,5‰ 348,8‰ Jud. Sibiu 406,0‰ 403,2‰

Sursa: :Direcţia Regională de Statistică Sibiu – prelucrat; INSSE, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp - prelucrat

Indicele de îmbătrânire, calculat ca raport între populaţia vârstnică şi cea tânără, evidenţiază o populaţie îmbătrânită la nivelul zonei de studiu (datorată în cea mai mare parte municipiului Sibiu), dar aflată într-un proces de revigorare demografică, în special în localităţile rurale unde acesta a scăzut semnificativ între anii 2005 şi 2010, astfel: de la 79% la 73% în comuna Poplaca şi de la 63,7% la 61,8% în comuna Răşinari.

1. Populaţia după etnii Din punct de vedere etnic populaţia zonei Păltiniş – Cindrel este mai puţin eterogenă decât cea la nivel de judeţ unde proporţia celor de altă etnie ajunge, după datele preliminare de la recensământul din 2011, până aproape de 10 procente.

Majoritatea locuitorilor zonei de studiu (95,8%) s-au declarat la ultimul recensământ ca fiind români (138069), 0,6% romi (890), 1,5% maghiari (2137), 1,0% germani (1484) şi 1,0% alte etnii (1468).

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

69

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Analizând distribuţia etnică a populaţiei pe localităţi componente trebuie menţionat că localitatea cea mai eterogenă din punct de vedere etnic este comuna Răşinari, cu un procent de romăni de 93,8%, iar cea mai omogenă este comuna Poplaca cu numai 2.7% cetăţeni de altă etnie.

Distribu ţia pe etnii a populaţiei zonei Păltini ş - Cindrel – 2011 (nr. şi %) Români Maghiari Romi Germani Alte etnii

Municipiul Sibiu 131414 2131 534 1481 1458

95,9 1,6 0,4 1,1 1,1

Poplaca 1705 0 47 0 0

97,2 0,0 2,7 0,0 0,0

Raşinari 4950 6 309 3 10

93,8 0,1 5,9 0,1 0,2

Total zonă 138069 2137 890 1484 1468

95,8 1,5 0,6 1,0 1,0

Judeţ Sibiu

340836 10893 17901 4117 2243

90,6 2,9 4,8 1,1 0,6 Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Populaţia după religie Din punct de vedere al religiei, la recensământul din anul 2011 91,5% din populaţia zonei era ortodoxă, 1,6% greco – catolică, 1,3% romano-catolică şi 0,8% penticostală şi 4,1% de altă religie.

Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – rezultate preliminare (http://www.recensamantromania.ro)

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

70

În localităţile rurale studiate, numai 3,5% din populaţie aparţine unei alte religii decât cea ortodoxă, în timp ce municipiul Sibiu numărul acestora se apropie de 10 procente.

Mi şcarea naturală şi migratorie Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie .

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2010 în zona Păltiniş - Cindrel rata natalităţii avea valoarea de 10,9‰, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată în comuna Poplaca (13,0‰ ).

Comparativ cu anul 2005 rata natalităţii în zona de studiu a crescut, mai puţin la nivelul comunei Răşinari. Rata brută a natalităţii

2005 2010 Mun. Sibiu 9,4‰ 10,8‰

Poplaca 10,6‰ 13,0‰ Rasinari 12,6‰ 10,9‰

Total Zona 9,6‰ 10,9‰ Jud. Sibiu 10,9‰ 10,9‰

Sursa: INSSE, Fişa localităţii 2005 – 2010, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind influenţată de factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie dar şi de factori ecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută a mortalităţii, care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Rata mortalităţii avea în 2010 în zona analizată valoarea de 10,3‰ valoare inferioară celei înregistrate pentru judeţul Sibiu (10,6 ‰). Cea mai mare valoare a ratei mortalităţii (11,3‰) se înregistrează în comuna Poplaca.

Mi şcarea naturală a populaţiei - 2010 Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii Spor natural

Mun. Sibiu 10,8‰ 10,3‰ 0,6‰ Poplaca 13,0‰ 11,3‰ 1,7‰ Rasinari 10,9‰ 10,9‰ 0,0‰

Total Zonă 10,9‰ 10,3‰ 0,6‰ Jud. Sibiu 10,9‰ 10,6‰ 0,2‰

Sursa: INSSE, Fişa localităţii 2000 – 2006, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei, volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii Astfel calculat, sporul natural pentru zona de referinţă înregistrează o valoare pozitivă: 0,6‰.

În zona Păltiniş - Cindrel acest spor natural pozitiv în 2010 înseamnă că neluând în considerare migraţia, populaţia zonei a înregistrat o uşoară creştere. De fapt, valorile foarte mici ale sporului natural înregistrate atât la nivelul zonei Păltiniş – Cindrel, cât şi la nivel judeţean indică mai degrabă o stagnare a numărului populaţiei, datorită asigurarării prin natalitate a înlocuirii generaţiilor.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia internă, la nivel zonal, chiar dacă nu influenţează volumul total al populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, în primul rând pe cele două medii sociale: urban şi rural şi, apoi, în profil teritorial-administrativ. La nivelul

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

71

zonei de studiu a fost cuprinsă în analiza atât migraţia interna, cât şi cea externă. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate, iar datele care reflectă acest fenomen demografic sunt prezentate în următorul tabel:

Mi şcarea migratorie a populaţiei zonei studiate (2009) Nr. Persoane stabilite plecate Sold migrator Spor migrator

Mun. Sibiu 2152 2065 Poplaca 36 19 17 9,7‰ Rasinari 69 52 17 3,0‰

Total Zona 2257 2136 121 0,7‰ Jud. Sibiu 6791 6429 362 0,9‰

Sursa: INSSE, Fişa localităţii 2009 - prelucrat

În zona supusă analizei demografice sporul migrator înregistra în 2009 o valoare pozitivă de -0,7‰, cea mai atractivă localitate pentru migranţi fiind comuna Poplaca cu o rată netă a migraţiei de 9,7‰.

Sporul anual al populaţiei zonei supuse analizei a fost în 2009 de 0,8‰. Sporul anual al unei populaţii se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Din această perspectivă toate localităţile incluse în zona de studiu au înregistrat sporuri absolut pozitive, datorită în principal numărului mare de migranţi, dar şi creşterii pe cale naturală a populaţiei. Cel mai mare spor anual s-a înregistrat în comuna Poplaca (9,7‰)

Resursele umane Structura şi dinamica forţei de muncă La nivelul zonei de studiu, populaţia în vârstă de muncă totalizează 120 mii persoane, care reprezintă 74% din populaţia totală cu domiciliul stabil în cele trei unităţi administrative componente. În perioada 2005 – 2010 ponderea populaţiei în vârstă de muncă creşte în cele două comune Poplaca şi Răşinari, înregistrând uşoare diferenţe la sfârşitul intervalului faţă de începutul său. Chiar dacă în municipiul Sibiu ponderea populaţiei în vârstă de muncă scade, ea rămâne superioară ca valoare în comparaţie cu ponderile înregistrate în mediul rural al zonei (74% în 2010 în Sibiu, faţă de aprox. 70% în comunele componente, vezi tabelul de mai jos). Evoluţia populaţiei în vârstă de muncă, exprimată ca pondere în total populaţie, în perioada 2005-2010

UAT 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Mun. Sibiu 75.4% 75.4 75.3 75.1 74.9 74.4 Com. Poplaca 68.4% 68.3 68.9 68.3 69.0 68.8 Com. Răşinari 69.4% 69.6 69.9 69.6 69.4 69.5

Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online

Creşterea ponderii populaţiei în vârstă de muncă este evidentă în cele două comune, mai ales în comuna Poplaca, dacă o raportăm la un an reper 2005, în timp ce municipiul Sibiu înregistrează evoluţie negativă, în aceeaşi perioadă. Evoluţia populaţiei în vârstă de muncă în perioada 2006-2010, faţă de anul reper 2005 (100%)

Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

72

Dat fiind faptul că din totalul populaţiei urbane în vârstă de muncă din judeţul Sibiu 55% sunt concentraţi în Municipiul Sibiu, ratele de activitate ale resurselor de muncă la nivel de judeţ pot fi considerate apropiate ca valoare de cele ale Municipiului Sibiu. Inferenţa se face datorită lipsei datelor recente privind forţa de muncă la nivelul municipiului şi datorită disponibilităţii în statistici doar a datelor referitoare la întregul judeţ.

Evoluţia ratei de activitate a resurselor de muncă în judeţul Sibiu, în context suprateritorial, în perioada 2007 – 2010 (%)

Populaţia activă pe sectoare principale ale economiei, în cele două comune, în perioada 2006-2009 (număr persoane)

Anul Populaţia activă

Sector agricol

Sector industrial şi de artizanat

Sector de comerţ

Sector servicii

2006 Poplaca 798 143 391 63 158

Răşinari 2249 353 891 216 429

2007 Poplaca 805 152 402 69 159

Răşinari 2256 364 904 225 430

2008 Poplaca 797 147 397 63 158

Răşinari 2248 359 892 218 429

2009 Poplaca 770 138 382 61 157

Răşinari 2230 352 879 214 428 Dinamica 2009/2006 (%) Poplaca -3.5 -3.5 -2.3 -3.2 -0.6

Răşinari -0.8 -0.3 -1.3 -0.9 -0.2 Sursa: http://www.galmarginimeasibiului.ro/economie_locala.html

Se poate observa (vezi figura) că în perioada 2007 – 2010 rata de activitate a resurselor de muncă scade la nivelul întregii ţări, însă cu un ritm mai lent în judeţul Sibiu, care-şi menţine valoarea la peste 66% în anul 2010, valoare superioară mediei regionale şi naţionale. Acest fapt se traduce prin existenţa unei resurse de muncă mai active la nivelul judeţului, implicit la nivelul municipiului Sibiu, care în 2006, de exemplu, avea un procent de 57,2% salariaţi (66552 persoane) în totalul populaţiei în vârstă de muncă. Structura salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2006

Ramuri de activitate 2006 % Total salariati 66552 100 Agricultura 514 0.77

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

73

Industria 27242 40.93

Industria extractiva 37 0.06

Industria prelucratoare 24986 37.54 Energie electrica termica, gaze şi apa 2219 3.33 Constructii 6102 9.17

Comert 9378 14.09

Transport şi depozitare 5215 7.84 Activitati financiar-bancare şi de asigurari 1389 2.09 Administratie publica şi aparare 1395 2.10

Invatamant 4217 6.34 Sanatate şi asistenta sociala 4434 6.66

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Sibiu, 2007

Cei mai mulţi salariaţi în municipiul Sibiu activau în industrie (vezi tabelul), în special în industria prelucrătoare (37,54%), urmaţi de sectorul comerţ (14,09%) şi construcţii (9,17%), însă toate cele trei sectoare înregistrează un recul până în anul 2010, în special industria prelucrătoare şi construcţiile. Acest trend este unul manifestat la nivel naţional, pe fondul crizei economice instalate după 2008, ale cărei consecinţe devin mai vizibile în anul 2010. Cea mai mare scădere a numărului total de salariaţi în municipiul Sibiu are loc în anul 2010, de aprox. 7% faţă de anul anterior (vezi tabelul). În perioada anilor 2005-2010 numărul salariaţilor creşte uşor în Municipiul Sibiu, chiar dacă fluctuaţiile de creştere şi scădere bruscă sunt mari în anul 2008 şi, respectiv, 2010. La sfârşitul anului 2010, numărul de salariaţi înregistrat este cam acelaşi din anul 2006, atât în municipiu, cât şi în cele două comune, Poplaca şi Răşinari.

Evoluţia salariaţilor în perioada 2006-2010, faţă de anul reper 2005 (100%) UAT 2006 2007 2008 2009 2010 Mun. Sibiu 2.3 6.0 12.8 11.2 3.5 Poplaca 17.0 23.4 189.4 1025.5 23.4 Răşinari -15.4 -0.6 51.7 -12.6 -5.5

Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online

În comunele zonei de studiu procesul diminuării forţei de muncă are loc în trepte şi cu trenduri diferenţiate în fiecare dintre ele. În comuna Răşinari, anul 2008 marchează maximul de salariaţi înregistrat în cei 5 ani de analiză (493 persoane, 12,5% din totalul populaţiei în vârstă de muncă). Media ponderii de salariaţi în totalul populaţiei în vârstă de muncă se situează undeva în jurul valorii de 8% pentru această comună. La sfârşitul anului 2010 numărul salariaţilor era aici mai mic cu 5,5% faţă de anul 2005. Este unitatea administrativă (UAT) cea mai afectată, dintre cele trei analizate, de efectele crizei economice asupra forţei de muncă disponibile la nivelul comunei. În comuna Poplaca, media ponderii de salariaţi în totalul populaţiei în vârstă de muncă se situează în jurul valorii de 5%. Comparativ cu Răşinari, locuitorii din comuna Poplaca au avut mereu un dezavantaj privind ocuparea şi oportunităţile de a găsi un loc de muncă în comună. Acest lucru se întâmpla până în anul 2008, când are loc o explozie a ofertei de muncă, marcată de creşterea cu 189% a numărului de salariaţi, conform datelor statisticii oficiale.

În fapt, o dată cu intrarea României în UE, are loc o intensificare a deplasării forţei de muncă în spaţiul comunitar, fenomen cunoscut ca migraţie temporară a forţei de muncă în străinătate. În Poplaca are loc o dezvoltare a economiei private, prin înfiinţarea unor firme ce s-au dezvoltat în ultimii trei ani, care, deşi au suferit pierderi economice în perioada de criză, nu au falimentat, cum s-a întâmplat cu alte firme din judeţ. Cea mai mare dintre acestea este firma Mânzat Prod srl. cu sediul în comuna Poplaca, firmă care în 2009 avea aproximativ 470 salariaţi, din mai multe judeţe ale ţării. Avem aşadar o creştere bruscă în statistici a salariaţilor din Poplaca (cu 1025% faţă de anul

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

74

2005, vezi tabelul), pe fondul metodologiei de raportare a salariaţilor, care se face după sediul firmei angajatoare. Distribu ţia populaţiei active din comunele zonei de studiu, pe activităţi principale ale economiei naţionale, în anul 2009

Sursa: http://www.galmarginimeasibiului.ro/economie_locala.html

În anul 2010, deşi numărul salariaţilor firmei Mânzat Prod srl. creşte la 650, în statistici comuna Poplaca nu are mai mult de 58 salariaţi, deoarece peste 65% dintre salariaţii firmei Mânzat Prod srl. sunt detaşaţi la un punct de lucru din Germania. Metodologia de raportare a salariaţilor prevede ca salariaţii detaşaţi să nu mai fie raportaţi, dacă şi-au schimbat locul de muncă, chiar dacă rămân salariaţii aceleiaşi firme. Aşa se explică diminuarea accentuată a numărului de salariaţi în 2010 faţă de 2009.

Cu toate acestea, la sfârşitul anului 2010 numărul salariaţilor era în comuna Poplaca mai mare cu 23% faţă de anul 2005. Distribuţia populaţiei active din comunele zonei de studiu, pe activităţi principale ale economiei naţionale, arată că diferenţele repartizării populaţiei pe principalele sectoare de activitate sunt nesemnificative în cele două comune în 2009. Astfel 19% dintre activi sunt antrenaţi în activităţi agricole şi în jur de 22% în sectorul de servicii. Comerţul pare mai dezvoltat în Răşinari, în timp ce în Poplaca sectorul industrial şi de artizanat este mai bine reprezentat, având o pondere de peste 50% dintre activi.

De altfel evoluţia populaţiei active pe sectoare principale ale economiei în perioada 2006-2009, relevă că diminuarea sa are loc cu precădere în agricultură şi comerţ pentru comuna Poplaca (-3,5%) şi în sectorul industrial şi de artizanat pentru comuna Răşinari (-1,3%, vezi tabelul). Sibiul este considerat un judeţ cu o forţă de muncă bine pregătită şi calificată. Se observă că judeţul Sibiu are în aproape fiecare an cea mai mică rată de şomaj, comparativ cu media pe ţară, precum şi cu celelalte judeţe componente ale Regiunii Centru, chiar dacă în 2009 creşte semnificativ (la 8,3%). Evoluţia şomajului în judeţul Sibiu, în context suprateritorial, în perioada 2005 – 2010 (%)

Rată şomaj 2005 2006 2007 2008 2009 2010 România 5,9 5,2 4 4,4 7,8 7 Reg. Centru 7,3 6,1 4,8 5,2 9,5 8 Sibiu 6 5,1 3,1 3,1 8,3 5,8

Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online

Este bine de precizat că la jumătatea anului 2012 judeţul Sibiu înregistra o rată de şomaj de 4%, în timp ce România avea o medie de 7%, iar UE de 10%. Anul 2011 este cel care marchează o scădere bruscă a şomerilor în zona noastră de studiu, moment după care se înregistrează o creştere uşoară până în ianuarie 2012, mai accentuată în comuna Răşinari. La jumătatea anului 2012 are din nou loc un recul al numărului de şomeri sau o stagnare a acestuia (com. Poplaca, vezi fig.)

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

75

În timp ce rata şomajului este mică în judeţ, un dezavantaj ar fi că rata de ocupare rămâne şi ea mică în comparaţie cu alte judeţe, la nivelul anului 2010, de 62,4%. In acelaşi timp ocuparea la nivelul ţării era de 62,8%, iar la nivelul UE27 era de 68,6%. Mai mult, trebuie reţinut că ţinta de ocupare în strategia Europa 2020 este de 70% pentru România şi de 75% pentru Uniunea Europeană, de aceea stimularea ocupării în zona de studiu ar fi o prioritate din această perspectivă.

Evoluţia numărului de şomeri în perioada 2010 – 2012 la nivelul zonei de studiu, pe unităţi administrative componente

Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu, http://www.sibiu.anofm.ro/

La nivelul AJOFM Sibiu, în punctul de lucru de care aparţin unităţile administrative teritoriale din prezenta analiză, numărul de şomeri neindemnizaţi este uşor superior celor beneficiari de indemnizaţie, ceea ce demonstrează că sunt mai mulţi şomeri în situaţia critică de a nu beneficia de niciun fel de venit. Este foarte probabil ca numărul lor să fie în realitate mult mai mare, deoarece cei neindemnizaţi trebuie să declare că sunt în căutarea unui loc de muncă. Situaţia şomerilor în profil teritorial la 30.07.2012

Agentie AJOFM

Total şomeri beneficiari de indemnizaţie

din care femei

Total şomeri neindemnizaţi

din care femei

Total şomeri

din care femei

Sibiu 1348 745 1512 712 2.860 1.457

Total Judeţ 2.548 1.392 4.746 2.038 7.294 3.430 Sursa: AJOFM Sibiu, http://www.sibiu.anofm.ro/

Nivelul de instruire al forţei de muncă Nivelul de pregătire şcolară este valorificat în domeniul profesional şi ocupaţional de către populaţia municipiului Sibiu. Procentul mare de populaţie cu studii superioare din municipiul Sibiu (14%, vezi tabelul de mai sos) demonstrează importanţa infrastructurii educaţionale pentru calificări superioare, indiferent dacă perioada de pregătire este de lungă sau scurtă durată. Cea mai mare pondere după nivelul de instruire este dată de populaţia cu liceu absolvit, peste 32% din populaţia de peste 10 ani a municipiului de la acea dată. Probabil că Recensământul Populaţiei din 2011 va releva ponderi mult mai crescute de populaţie cu studii superioare, deoarece oferta educaţională pentru acest nivel de instruire s-a diversificat în ultimii 10 ani. Unul dintre cele mai importante stabilimente pentru formare şi calificare superioară este Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, o instituţie publică de învăţământ superior componenta a sistemului educaţional din România, cu atribuţii în domeniul formarii iniţiale şi continue a adulţilor, precum şi în domeniul cercetării ştiinţifice. Structura Universităţii “Lucian Blaga” conţine atât învăţământ de lunga durată, cât şi de scurtă durată.

Universităţile care, pe lângă specializările oferite, desfăşoară şi activitate de cercetare ştiinţifică sunt: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Universitatea Româno – Germană din Sibiu şi Facultatea de Geografia Turismului Sibiu. Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

76

este unul dintre factorii care poate potenţa competitivitatea la nivelul zonei de studiu şi al întregului judeţ. Necesitatea întăririi legăturii dintre mediul economic şi cel de afaceri ar trebui să aibă drept consecinţă dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de transfer tehnologic. Populaţia ocupată după nivelul şcolii absolvite, la Recensământul Populaţiei din 2002

UAT

Populaţia de 10 ani şi peste

Studii superioare

Postliceale şi de maiştri

Studii liceale

Profesionale şi de ucenici

Studii gimnaziale

Studii primare

Fără şcoala absolvita

Alte situaţii

Mun. Sibiu 143215 20390 7627 46660 25572 27455 13152 2224 135 100.0% 14.1% 5.3% 32.6% 17.9% 19.2% 9.2% 1.6% 0.1%

Poplaca 1567 17 10 146 417 722 183 72 0 100.0% 1.1% 0.6% 9.3% 26.6% 46.1% 11.7% 4.6% 0.0%

Răşinari 4840 98 51 704 978 1762 1062 180 5 100.0% 2.0% 1.1% 14.5% 20.2% 36.5% 21.9% 3.7% 0.1%

Sursa: AJOFM Sibiu

Ţinând cont de nivelul de instruire comparativ, în cele două comune ale zonei de studiu, se poate afirma că populaţia de 10 ani şi peste a comunei Răşinari era mai instruită în 2002 deoarece avea o pondere de populaţie cu studii superioare cu aprox. 1 pp. faţă de comuna Poplaca şi cu 5 pp. o pondere mai mare de populaţie cu liceul absolvit.

Colegiile naţionale, colegiile tehnice, liceele teoretice şi grupurile şcolare sunt instituţiile care asigura învăţământul pentru absolvenţii de gimnaziu conform structurii din Legea 84/1995 – Legea învăţământului. În Municipiul Sibiu, funcţionează un număr de 22 de instituţii de învăţământ liceal teoretic, liceal tehnologic, liceal vocaţional şi profesional prin scoli de arta şi meserii, de stat şi private. Din cele 22 de licee şi colegii existente aproximativ jumătate asigură calificări în ocupaţii tehnice sau servicii, prin organizarea de şcoli de arte şi meserii, dintre care amintim câteva, importante în dezvoltarea sectorului turistic al zonei: Grup Şcolar Construcţii şi Arhitectura “ CAROL I”, Colegiul Tehnic Textil Sibiu - profil tehnic şi servicii, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Terezianum”, Grup Şcolar de Cooperaţie Centrocoop - alimentaţie publică, Grup Şcolar ,,Avram Iancu”- şcoală de arte şi meserii.

În ceea ce priveşte măsurile de reducere a şomajului în zonă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu este principalul actor ce are stabilit ca obiectiv Asigurarea competenţelor profesionale necesare şomerilor in vederea încadrării şi reîncadrării lor şi creşterea numărului de persoane aflate in căutarea unui loc de muncă. Raportul activităţii agenţiei pe anul 2011 arată că la nivelul agenţiei, prin Planul naţional de formare profesională, s-a prevăzut cuprinderea în programe de formare profesională a unui număr de 800 persoane beneficiare de servicii de formare profesională gratuite.

Cele 800 de persoane beneficiare de servicii de formare profesionale gratuite, prevăzute în plan, sunt şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor teritoriale judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. Pe parcursul anului 2011, în programele de formare profesională, organizate de agenţie, au fost cuprinse 845 persoane, din care 841 şomeri, persoane din rândul beneficiarilor de servicii gratuite de formare profesională, iar 4 persoane din rândul celor care nu beneficiază de gratuitate. Din totalul de 841 şomeri care au beneficiat de servicii gratuite de formare profesionala, un număr de 688 şomeri provin din mediul urban (82 %) şi un număr de 153 şomeri provin din rural (18 %).

d.3. Domeniul ţintă – Structura activităţilor

Economia locală Perimetrul teritoriului zonal Păltiniş - Cindrel este polarizat economic de activităţile localizate la nivelul municipiului Sibiu. Din cele 7264 de firme active în zona de studiu în anul 2010, 7174 sunt situate în municipiul Sibiu. Comunele Poplaca şi Răşinari localizează 20 şi, respectiv, 70 agenţi economici.

Gradul de ocupare a populaţiei salariate a unităţilor teritorial-administrative din Zona Păltiniş-Cindrel evidenţiază în perioada 2006-2010 fluctuaţii, înregistrând o perioadă de creştere 2006-2008, apoi o perioadă de scădere 2009-2010, model ce urmează îndeaproape fluctuaţiile din

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

77

economia globală. La nivelul anului 2010 din cei 109062 salariaţi ai judeţului Sibiu, 62% sunt localizaţi pe teritoriul Zonei Păltiniş - Cindrel, şi în principal în municipiul Sibiu.

Tabelul de mai jos, surprinde în mod comparativ trendul ocupării salariaţilor la nivel de judeţ şi pentru localităţile componente ale zonei Păltiniş - Cindrel. Este de remarcat în situaţia prezentată în tabel, scăderea brusă a numărului de salariaţi în cazul comunei Poplaca. Situaţia identificată este explicată prin metodologia utilizată de Institutul Naţional de Statistică care nu raportează salariaţii detaşaţi în altă ţară, lucru întâmplat în perioada 2009-2010, când o mare parte din salariaţii agentului economic MÂNZAR PROD din comuna Poplaca au fost detaşaţi la un punct de lucru în Germania. Din punct de vedere economic, aceşti salariaţi apar în bilanţul contabil al firmei respective, iar contribuţiile către bugetul de stat revin statului român.

Dinamica numărului mediu de salariaţi în perioada 2006-2010 la nivel de judeţ şi zonă U.A.T. 2006 2007 2008 2009 2010 Dinamica numărului

mediu de salariaţi 2006-2010 (%)

Judeţul Sibiu 109529 116266 122491 115929 109062 99.6

Mun. Sibiu 66552 68951 73395 72352 67330 101.2

Poplaca 55 58 136 529 58 105.5

Răşinari 275 323 493 284 307 111.6 Sursa – Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo on line, 2012

Evoluţia salariaţilor din mediul economic privat în perioada recentă înregistrează o dinamică pozitivă şi uşor superioară numărului mediu de salariaţi raportat de statistica oficială, raportare ce include şi salariaţii din sistemul public. Se remarcă, o creştere spectaculoasă a salariaţilor din comuna Poplaca pe seama agentului economic precizat anterior, a cărui activitate s-a extins şi dezvoltat într-un ritm accelerat, punându-şi astfel amprenta asupra economiei locale şi a evoluţiei sale în ultimii ani.

Dinamica salariaţilor din mediul economic privat în perioada 2006-2010 U.A.T. 2006 2010 Dinamica

salariaţilor 2006-2010

Poplaca 49 675 1377.6 Rasinari 164 224 136.6 Sibiu 45647 53361 116.9 Total 45860 54260 118.3

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Profilul ocupaţional în Zona Păltiniş-Cindrel diferă pentru cele trei localităţi componente astfel: municipiul Sibiu este caracterizat de un profil ocupaţional de tip terţiar-secundar, comuna Poplaca are un profil de tip secundar dominant, iar comuna Răşinari un profil de tip secundar-terţiar. În municipiul Sibiu cea mai mare parte a locurilor de muncă sunt în domeniul serviciilor, urmate îndeaproape de cele din industrie; împreună aceste două tipuri de activităţi formează amprenta profilului ocupaţional al localităţii, dar şi al Zonei Păltiniş-Cindrel, având în vedere proporţia municipiului în cadrul zonei.

Profilul ocupaţional al u.a.t.-urilor din Zona Păltini ş-Cindrel Mun. SIBIU POPLACA RAŞINARI Sector primar 0.7 0 12.5 Sector secundar 45.6 98.8 44.6 Sector terţiar 53.7 1.2 42.9

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Dinamica firmelor în relaţie cu clasa de mărime a salariaţilor identifică o preponderenţă a microîntreprinderilor, cu până la 10 salariaţi pentru toate localităţile din Zona Păltiniş-Cindrel. Cea mai importantă dinamică în valori relative o au firmele din această categorie în comuna Poplaca, după cum se poate observa şi în tabelul următor. Pe de altă parte, ies din categoria firmelor mari şi

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

78

foarte mari, 17 agenţi economici localizaţi în municipiul Sibiu, acest fenomen fiind corelat cu restructurările ce au loc în activităţile industriale afectate de perioada de criză şi recesiune economică instaurată după anul 2008 şi care s-a manifestat printr-o contracţie accentuată pe pieţele de profil, afectând cererea agregată.

Dinamica firmelor pe clase de mărime ale salariaţilor în perioada 2006-2010 U.A.T. Clase de mărime

ale salariaţilor Firme 2006

Firme 2010

Dinamica firmelor pe clase de mărime

Poplaca 1-1011 8 13 162.5 Poplaca >501 0 1 100.0 Rasinari 1-10 35 49 140.0 Rasinari 11-50 3 4 133.3 Sibiu 1-10 3001 4028 134.2 Sibiu 11-50 411 499 121.4 Sibiu 51-100 79 63 79.7 Sibiu 101-500 60 70 116.7 Sibiu >501 11 10 90.9 Total 3609 4737 131.3

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Rezultatele economiei Zonei Păltiniş-Cindrel aparţin într-o proporţie covârşitoare de peste 99% în ambii ani de referinţă, 2006 şi 2010, municipiului Sibiu. Este evidentă în acest sens, o polarizare a tuturor activităţilor economice şi a fluxurilor de schimburi către şi dinspre municipiul Sibiu. În tabelul de mai jos sunt evidenţiate în valori absolute, dar şi relative de dinamică, mărimi ale indicatorului cifra de afaceri pentru fiecare din localităţile din teritoriul Zonei Păltiniş-Cindrel. Dinamica totală a Zonei evidenţiază un trend crescător evident de 81,5 procente. La nivel de localităţi, dinamica cea mai importantă o are comuna Poplaca, pentru care indicatorul cifra de afaceri se multiplică de cca. 8,5 ori în perioada 2006-2010. Acest trend spectaculos al economiei comunei Poplaca îşi are explicaţia, aşa cum am menţionat anterior în evoluţia foarte bună a agentului economic MÂNZAT PROD.

Dinamica cifrei de afaceri în Zona Păltini ş-Cindrel în perioada 2006-2010 U.A.T. Cifra de afaceri

2006 Cifra de afaceri 2010

Dinamica cifrei de afaceri in perioada 2006-2010

Poplaca 7555748 63726756 843.4 Rasinari 8417953 19211570 228.2 Sibiu 5919917234 10689253822 180.6 Total 5935890935 10772192148 181.5

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Profilul economic al localităţilor din Zona Păltiniş-Cindrel este stabilit pe baza cifrei de afaceri raportată de agenţii economici pentru anul 2010. Rezultatele obţinute identifică un profil economic de tip terţiar-secundar pentru municipiul Sibiu, în condiţiile în care cele două sectoare de activitate participă în proporţii aproximativ egale la formarea rezultatelor din economia locală.

Comuna Poplaca este caracterizată printr-un profil economic predominant secundar, cifra de afaceri rezultată din activităţile industriale şi de construcţii, cu accent clar pe activităţile industriale, reprezentând 98,9% din cifra totală de afaceri a comunei. Este de remarcat faptul că în comuna Poplaca nu există activităţi specifice sectorului primar.

Profilul economic al u.a.t.-urilor din Zona Păltini ş-Cindrel (%) Sectoarele de activitate 2010 Sibiu Poplaca Rasinari Sector primar 0.5 0 13.1

11 Clasele de mărime sunt generate de softul utilizat şi diferă cu un salariat pe fiecare grupă faţă de clasificarea recomandată prin Legea 346/2004 privind înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

79

Sector secundar 48.1 98.9 45.3 Sector terţiar 51.4 1.1 41.6

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Comuna Răşinari are un tip de profil economic secundar-terţiar, dominat de activităţile din industrie şi construcţii şi într-o măsură mai mare de industria prelucrătoare. Comuna Răşinari evidenţiază un procent mai mare al activităţilor primare comparativ cu celelalte două localităţi din Zona Păltiniş-Cindrel. Domeniul activ al sectorului primar este silvicultura, domeniu susţinut potenţialul natural local al suprafeţelor extinse de pădure al comunei (39,7% din fondul funciar, peste 7700 ha). d.3.1. Agricultura, silvicultura, zootehnie Structura agriculturii este adaptată specificului local şi formelor de relief existente. Suprafaţa agricolă de 11665 ha reprezintă 41,33% din suprafaţa totală a teritoriului zonal. Păşunile şi fâneţele din teritoriul zonal studiat reprezintă 60,93% din suprafaţa agricolă, terenul arabil ocupând 15,48 % din suprafaţa totală a teritoriului zonal. Viile şi pepinierele viticole sunt inexistente, iar pentru livezi şi pepiniere pomicole s-au păstrat câteva reminiscenţe din perioada socialistă (1,62%), conform datelor de la DJS Sibiu: Suprafaţa terenurilor agricole în teritoriul zonal în anul (2010) era următoarea

Categoria de folosinţă Teritoriu zonal

%

Suprafaţa totală, din care: 28218 100 Supraf. agricolă, din care: 11665 41,33 % din supr. totală Arabil 4370 37,46 % din supr. agricolă Păşuni 4290 36,77,% din supr.agricolă Fâneţe 2818 24,15% din supr. agricolă Vii - - Livezi 190 1,62 % din supr. agricolă

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Sibiu;

Structura culturilor agricole în teritoriul zonal, în anul 2010, a fost următoarea - ha Localitati Supr. arabila Grâu şi secara Ovăz Porum

b Cartofi Legume

Sibiu - - - - - - Poplaca 436 50 - 95 75 1 Răşinari 310 - 20 95 90 15 Total 786 50 20 190 165 16

Sursa: Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Sibiu/Fişa localităţii 2010

Structura suprafeţei cultivate cu principalele culturi în teritoriul zonal (2010) - ha Localităţi Supr. arabila Grâu şi secara Ovăz Porum

b Cartofi Legume

Sibiu - - - - - - Poplaca 436 50 - 95 75 1 Răşinari 310 - 20 95 90 15 Total 786 50 20 190 165 16

Sursa: Direcţia pentru Agricultura Sibiu; şi Dezvoltare Rurala Sibiu/Fisa localităţii 2010 Producţia agricolă vegetală în teritoriul zonal (2010) - tone

Localităţi Grâu Porumb

Cartofi Legume

Sibiu - - - - Poplaca 125 570 750 1 Rasinari - 570 900 150 Total 125 1140 1650 160

Sursa: Direcţia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu/Fisa localitatii 2010

Agricultura ecologica

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

80

Produsele ecologice comercializate înregistrează o cerere crescândă. Astfel, pot fi încurajate acele forme de producţie agricolă care să se adapteze standardelor specifice, putând astfel transforma dezavantajul unei chimizări precare a agriculturii din unele areale, în avantaj. Astfel de specializări pot fi realizate atât în domeniul agricol vegetal (legumicultură, pomicultură), cât şi în domeniul agricol animalier (carne şi preparate din carne, ouă, lactate, apicultură). Trebuie luată în considerare şi posibilitatea diversificarea producţiei agricole cum ar fi cultivarea ciupercilor şi apicultura.

Zootehnia Preponderentă este creşterea animalelor (ovine, porcine, bovine şi păsări) datorită reliefului în general colinar şi prin prezenţa munţilor Cindrel care au favorizat transhumanţa din cele mai vechi timpuri, satele de la poalele lor fiind vechi sate de oieri mărgineni.

Situaţia gospodăriilor din teritoriul zonal 2010 Localităţi

Total gospodarii

din care gospodarii: cu teren agricol nr/ha

cu bovine nr/cap

cu ovine nr/cap

cu familii de albine

Poplaca 652 99/650 58/258 6/460 2/60 Răşinari 1765 614/4048 76/265 240/18000 4/150 Total 2417 413/4698 134/513 246/18460 6/210

Sursa: Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Sibiu

Majoritatea animalelor sunt crescute în sistem privat, în gospodăriile populaţiei.

Numărul de animale în gospodăriile populaţiei din teritoriul zonal -2010 (mii) Unitatea administrativ teritoriala

Bovine (capete)

Porcine (capete)

Ovine (capete)

Păsări (capete)

Familii de albine

Poplaca 258 100 460 4100 60 Rasinari 265 800 18000 7500 73 Total 533 900 18460 11600 133

Sursa : Direcţia pentru Agricultura Sibiu; şi Dezvoltare Rurala / Fişa localităţilor 2010

Producţia agricolă animală în gospodăriile populaţiei din teritoriul zonal (2010) Unitatea administrativ teritorial ă

Carne tone

Lapte mii l.

Oua mii buc

Miere tone

Lână tone

Sibiu - - - - -

Poplaca 295 5,3 0,7 1,7 2,7 Răşinari 447 19,5 1,43 4,7 9,9 Total 742 24,8 2,13 6,4 12,6

Sursa : Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Sibiu

În teritoriul zonal, la nivelul unităţilor administrative, funcţionează 2 tipuri de exploataţii agricole clasificate în funcţie de natura terenului, astfel se identifică următoarele: - exploataţii agricole private de subzistenţă îşi cultivă produsele agricole necesare întreţinerii gospodăriei, produsele destinate pieţei fiind un obiectiv secundar şi destul de puţin rentabil - exploataţii rezultate din arendarea terenurilor, dar aceasta se face pe termen scurt (1 an) şi in aceste cazuri de obicei terenul este vândut in scurt timp. În teritoriul studiat este înfiinţată Asociaţia Proprietarilor de terenuri şi animale Răşinari – Scopul organizaţiei este de a apăra şi de a promova interesele proprietarilor de terenuri şi animale din Răşinari.

Silvicultura Teritoriul forestier cu componentele principale (păduri de producţie şi protecţie, alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră) reprezintă una din resursele importante ale economiei din teritoriul studiat. Fondul forestier are o pondere de 46,34% din suprafaţa totală. Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului – Sălişte...-

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

81

Suprafaţa fondului forestier în teritoriul zonal studiat 2010 - mii ha Suprafaţa 2010 Fond forestier total din care: 130,77 Mun. Sibiu 2648 Poplaca 1871 Răşinari 8558 din care: sector privat 12,207 Mun Sibiu 2068 Poplaca 1836 Răşinari 830

Sursa datelor:INSSE

O parte din păduri este în proprietate privată, ceea ce înlătură posibilitatea intervenţiei în cazul unor amenajamente silvice. Pădurile pot fi incluse în areale de protecţie, menite a conserva mediul natural, dar pot fi investite ca suprafeţe experimentale, de cercetare ştiinţifică sau ca furnizor de o serie de produse valoroase, precum fond cinegetic, producţie salmonicolă, fructe de pădure, ciuperci, masă lemnoasă,.

Potenţialul economic al fondului forestier este dat de valorificarea următoarelor materii prime: - Masa lemnoasă posibil a fi exploatată în condiţiile de respectare a regimului de tăiere impus prin criteriile de regenerare a pădurilor; - Fructele de pădure: zmeură, afine, mure, fragi de pădure ; - Ciupercile

Materiile prime procurate din zona cu vegetaţie forestieră (2010)

Unitatea administrativ teritorială

Material lemnos Fructe de pădure Ciuperci

1000 m3 Afine Zmeura Mure Fragi de pădure

Poplaca 4,95 182 125 77 12 174 Răşinari 12,12 265 208 167 33 333 Total 17,07 457 333 44 45 507

Sursa : Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Sibiu

d.3.2 Industria şi construcţiile Industria reprezintă una din cele mai importante activităţi generatoare de venituri în Zona Păltiniş-Cindrel. Ea formează mai bine de o treime din rezultatele economice înregistrate aici în anul 2006 şi este dominată la nivelul zonei de activităţile industriale localizate în municipiul Sibiu. Cea mai importantă ramură a industriei o reprezintă industria mijloacelor de transport şi cea producătoare de subansamble şi componente auto. Forţa de muncă locală bine calificată, legăturile culturale tradiţionale cu ţările germanofone, infrastructura de transport în plină dezvoltare (inclusiv aeroport internaţional) au constituit premisele atragerii unor investiţii străine semnificative, îndeosebi ale firmelor germane. Către anul 2010 industria sibiană evoluează către o pondere de 40% din cifra de afaceri totală a zonei.

Tabele următoare prezintă structura şi dinamica numărului de salariaţi şi a cifrei de afaceri obţinută de mediul economic privat din industrie, cel ce adaugă valoare efectiv în economia zonei. Cele trei unităţi administrativ-teritoriale au în perioada 2006-2010 o dinamică diferită în ceea ce priveşte activităţile industriale. Contextul economic general marcat de perioada de criză şi depresiune economică de după anul 2008 a afectat pieţele de desfacere şi în consecinţă cererea pentru produse industriale. Contracţia cererii a necesitat măsuri de restructurare economică concretizate în diminuarea numărului de salariaţi. În cazul municipiului Sibiu, este evidentă redimensionarea structurii salariaţilor la nivelul producţiei cerute de piaţă.

Structura şi dinamica salariaţilor din industrie în perioada 2006-2010

SIBIU Salariaţi 2006 Salariaţi 2010 Dinamica salariaţilor 2006-2010

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

82

Industria extractiva 108 33 30.5 Industria prelucrătoare 19657 17973 91.4 Producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 185 34 18.4 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deş eurilor, activităţi de decontaminare 874 1094 125.2 TOTAL 20824 19134 91.9

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Cea mai afectată ramură a industriei este, în cazul municipiului Sibiu industria energetică caracterizată prin producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, ramură în care sunt desfiinţate 151 de locuri de muncă. Industria extractivă, de asemenea „pierde” un număr important de locuri de muncă (75). Singura ramură a industriei ce-şi extinde activitatea este cea a distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare (+220). Se observă în acest caz importanţa din ce în ce mai mare acordată de către comunităţi componentei de mediu şi extinderea reţelelor de apă potabilă în sistem centralizat. Comunele Poplaca şi Răşinari au o componentă minoră în ansamblul activităţilor industriale ale Zonei Păltiniş-Cindrel, însă, după cum o arată creşterea numărului salariaţilor şi mai ales dinamica deosebită a cifrei de afaceri, aceste activităţi se situează într-un evident progres.

Dinamica salariaţilor din industrie în perioada 2006-2010

Industria prelucrătoare Salariaţi 2006 Salariaţi 2010 Dinamica salariaţilor 2006-2010

Poplaca 42 666 1585,7 Rasinari 51 88 172.5

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Comuna Poplaca, are din acest punct de vedere o situaţie aparte, dinamica salariaţilor din industrie înregistrând în perioada 2006-2010 o creştere spectaculoasă în condiţiile în care numărul lor se multiplică de peste 15 ori. Această situaţie se datorează, aşa cum am menţionat anterior, angajărilor efectuate de firma MÂNZAT PROD, firmă cu activitate în producţia şi conservarea cărnii.

În comuna Răşinari sunt create în activităţile industriale un număr de 37 de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte structura şi dinamica cifrei de afaceri din industrie, se poate observa din datele tabelelor următoare, o dinamică importantă a ramurii industriei prelucrătoare pentru toate cele trei localităţi componente Zonei Păltiniş-Cindrel. Cea mai mare creştere este înregistrată şi în acest caz de către comuna Poplaca.

Structura şi dinamica cifrei de afaceri din industrie în perioada 2006-2010

SIBIU Cifra de afaceri 2006

Cifra de afaceri 2010

Dinamica cifrei de afaceri 2006-2010

Industria extractiva 4951906 10399234 210.0 Industria prelucrătoare 1906546222 4046536654 212.2 Producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 30743784 22400244 72.9 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 57344722 85796288 149.6 TOTAL 1999586634 4165132420 208.3

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Dinamica rezultatelor firmelor din municipiul Sibiu se caracterizează printr-o evoluţie de ansamblu pozitivă, demonstrată printr-o creştere de 108,3% a cifrei de afaceri totale din industrie în perioada 2006-2010. Acest lucru dovedeşte faptul că restructurările, în ceea ce priveşte salariaţii şi sporul în productivitatea muncii, au avut un efect pozitiv. Nu acelaşi lucru se poate spune despre industria energetică, al cărei evoluţie a determinat un sold negativ şi cifra de afaceri rezultată.

Dinamica cifrei de afaceri din industrie în perioada 2006-2010 Industrie prelucrătoare Cifra de afaceri Cifra de afaceri Dinamica cifrei de

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

83

2006 2010 afaceri 2006-2010 Poplaca 7043857 62672723 889.8 Rasinari 2054631 8067558 392.7

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Principalii agenţi economici din industrie la nivelul anului 2010 sunt în Zona Păltiniş-Cindrel firmele CONTINENTAL AUTOMOTIVE Comp S.A şi THZSSENKRUPP BILSEIN COMP S.A., ambele localizate în municipiul Sibiu.

d.3.3. Turismul Parte componentă a Mărginimii Sibiului, zona Păltiniş-Cindrel se caracterizează printr-o mare varietate şi complexitate turistică, atât din punct de vedere al potenţialului natural cât şi al celui antropic.

Structuri de primire a turiştilor Zona Păltiniş-Cindrel deţine o paletă diversificată şi numeroasă de unităţi de primire turişti clasificate. În septembrie 2012 numărul spaţiilor de cazare în cele trei unităţi administrativ-teritoriale ce formează această zonă erau de 2458 şi totalizau o capacitate de cazare de 4940 locuri în cadrul a 144 de unităţi turistice. Cele mai multe din unităţile de cazare sunt localizate în municipiul Sibiu (115). Comuna Poplaca are doar 7 structuri de cazare cu 45 de spaţii de cazare şi 87 de locuri, iar comuna Răşinari deţine 22 structuri de cazare cu 203 spaţii şi 460 locuri capacitate. Din cele 144 de structuri de cazare 81 sunt de tipul pensiune turistică. Mai mult de jumătate din locurile de cazare sunt oferite însă în cadrul hotelurilor (2651).

Structuri de primire turi şti cu funcţiuni de cazare clasificate în septembrie 2012 Localitate Tip unit ăţi Nr. unit ăţi Categorie Număr spaţii Număr locuri Sibiu hotel, pensiune 108 1*- 5* 2025 4065 Poplaca pensiune, vilă 7 2* - 3* 45 87 Răşinari pensiune, vilă 22 2* - 3* 203 373 Păltiniş hotel, pensiune, vilă 7 1*- 4* 185 415

Sursa – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Zona Păltiniş-Cindrel deţine 62 de structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică clasificate la momentul septembrie 2012. Cele 62 de structuri au o capacitate maximă de 8804 locuri şi sunt localizate în marea lor majoritate în municipiul Sibiu, din care 4 în zona Păltiniş, iar alte 4 în comuna Răşinari.

Structuri de primire turistic ă cu funcţiuni de alimentaţie publică clasificate în 09-2012 Localitate Tip structura Categoria Nr. unit ăţi Numar locuri Sibiu restaurant, bar 1*- 5* 54 7714 Răşinari restaurant, bar 4 500 Păltiniş restaurant, bar 2*- 3* 4 590

Sursa – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Comuna Poplaca nu are structuri de primire turistică clasificate pentru funcţia de alimentaţie publică. Zona Păltiniş-Cindrel mai dispune de asemenea de cinci centre de informare turistică, patru dintre ele sunt localizate în municipiul Sibiu (la Primărie, la aeroport, la gară, la muzeul în aer liber din cadrul CNM Astra) şi unul în comuna Răşinari. d.3.4 Servicii economice şi sociale Comerţul Activităţile comerciale asigură în perioada 2006-2010 o pondere de cca. 15 şi respectiv 16 procente în numărul total al slariaţilor Zonei Păltiniş - Cindrel. Productivitatea muncii obţinută de activităţile comerciale este deosebită, iar rezultatele economice sunt caracterizate de eficienţă şi sunt viabile prin flexibilitate şi dinamica schimburilor de produse. Această situaţie este evidenţiată de indicatorul cifra de afaceri din activităţile comerciale ce

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

84

înregistrează o pondere de cca. 42 procente în anul 2006 şi 35% în anul 2010 în cifra de afaceri totală a zonei. Dinamica salariaţilor din comerţ în perioada 2006-2010

Comert Salariaţi 2006 Salariaţi 2010 Dinamica salariaţilor 2006-2010

Sibiu 7143 8514 119.2 Poplaca 3 3 100,0 Rasinari 38 64 168.4

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Dinamica cifrei de afaceri din comerţ în perioada 2006-2010

Comerţ Cifra de afaceri 2006 Cifra de afaceri 2010

Dinamica c.a. 2006-2010

Sibiu 2469259324 3651872571 147.9 Poplaca 93124 472813 507.7 Rasinari 2476914 6854822 276.7

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Serviciile Activităţile de servicii prestate în Zona Păltiniş-Cindrel sunt diverse şi sunt localizate în principal în municipiul Sibiu. Agenţii economici din comunele Poplaca şi Răşinari oferă servicii numai în domeniul transportului, al turismului şi foarte restrâns servicii financiare, de tipul asigurărilor. Serviciile asigură în zona Păltiniş-Cindrel în anul 2010 cel mai mare număr de locuri de muncă şi are în perioada 2006-2010 şi cea mai importantă dinamică a numărului de salariaţi (+8274 salariaţi).

Dinamica salariaţilor din servicii în perioada 2006-2010

Servicii Salariati 2006 Salariati 2010

Dinamica salariaţilor 2006-2010

SIBIU – total servicii 11935 20167 169,0 Servicii de transport 2809 4891 174,1 Servicii pentru turism 1729 3641 210,6 Servicii de informaţii şi comunicaţii 892 1124 126,0 Servicii financiare 1945 193 9,9 Servicii profesionale 1468 2894 197,1 Servicii administrative 1974 5545 280,9 Servicii sociale 1118 1879 168,1 POPLACA – total servicii 1 4 400,0 Servicii penrtru turism 1 3 300,0 Servicii financiare 0 1 100,0 RAŞINARI– total servicii 25 32 128,0 Servicii de transport 3 8 266,7 Servicii pentru turism 19 22 115,8 Servicii profesionale 3 2 66,7

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

Cele mai numeroase locuri de muncă sunt create în perioada 2006-2010 în serviciile de transport, peste 3500 şi în serviciile aministrative (2091). În ceea ce priveşte dinamica cifrei de afeceri a activităţilor de servicii se constată o creştere de ansamblu pentru toate cele trei unităţi administrativ-teritoriale ale Zonei Păltiniş-Cindrel, cea mai importantă evoluţie având-o însă municipiul Sibiu.

Dinamica cifrei de afaceri din servicii în perioada 2006-2010 Servicii Cifra de Cifra de Dinamica cifrei de

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

85

afaceri 2006 afaceri 2010 afaceri 2006-2010 SIBIU - total servicii 907905046 1762681193 194.1 Servicii de transport 275185692 548840246 199.4 Servicii pentru turism 118513859 454635715 383.6 Servicii de informaţii şi comunicaţii 51570394 117966875 228.7 Servicii financiare 58954319 12544820 21.3 Servicii profesionale 269940946 220484096 81.7 Servicii administrative 54806629 194154092 354.3 Servicii sociale 78933207 214055349 271.2 POPLACA- total servicii - 254546 - Servicii de transport - 105799 - Servicii pentru turism - 86774 - Servicii financiare - 61973 - RAŞINARI- total servicii 1318280 1742985 132.2 Servicii de transport 191154 708865 370.8 Servicii pentru turism 845112 750986 88.9 Servicii profesionale 282014 283134 100.4

Sursa – Prelucrări după baza de date BorgDesign, 2011

În topul firmelor din zona de Păltiniş-Cindrel se situează companiile AMBIENT S.A şi POLISANO S.R.L având ca domenii de activitate comerţul cu material lemnos şi respectiv cu comerţul cu produse farmaceutice. d.4. Domeniu ţintă – Cooperarea intercomunală Potenţialul turistic renumit al zonei limitrofe municipiului Sibiu, patrimoniul natural valoros (rezervaţii şi parcuri naturale), cu peisaje şi ecosisteme montane valoroase, precum şi unităţile de cazare variate, existente în această zonă, creează un cadru deosebit din punct de vedere turistic.

Un factor deosebit de important, cât şi un centru de interes, privind dezvoltarea turistică atât a zonei de sud-vest, cât şi a întregii zone periurbane propuse (oraşele Avrig, Cisnădie, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu – şi comunele – Cristian, Orlat, Poplaca, Răşinari , Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică), îl constituie localitatea Păltiniş. Această staţiune montană este în prezent de mare interes atât pentru zona periurbană, cât şi pentru judeţul Sibiu.

Obiectivul acestui PATZ îl constituie dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, desfăşurate în cele patru anotimpuri, în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate în staţiunea Păltiniş, prin crearea unei infrastructuri adecvate acestor activităţi, având ca prioritate cele privind dezvoltarea domeniului schiabil. Unităţile Administrativ Teritoriale componente ale zonei trebuie să adopte o serie de politici de dezvoltare comune, programe sau proiecte derulate în comun prin cooperarea autorităţilor locale. Una din căile de a adopta un set de politici comune privitoare la dezvoltarea zonei şi a localităţii Păltiniş este elaborarea planului urbanistic zonal al staţiunii şi a strategiei aferente acestuia. Documentaţia PUZ – Păltiniş se va elabora cu respectarea PATZIC Păltiniş – Cindrel, cu avizul Arhitectului Şef al judeţului.

Potenţialul economic din comunele componente este reprezentat de zone viticole, pomicole (Poplaca, Răşinari) sau cerealiere, care furnizează produse pentru consum şi pentru prelucrare in industria locală; zone sau puncte situate in teritoriu având resurse naturale valoroase destinate altor activităţi economice ale oraşului de exemplu: fond forestier exploatabil, zone de exploatare a unor materii prime care se prelucrează in cadrul oraşului şi care oferă avantajul proximităţii (fondul forestier există mai ales de pe teritoriul administrativ al comunei Răşinari; creştere a ovinelor la Răşinari, valorificate mai ales in cadrul industriei cu profil alimentar).

Fondul cinegetic şi piscicol asociat fondului forestier este de asemenea o resursă importantă care printr-o gestionare raţională va contribui la dezvoltarea economică a localităţilor componente ale zonei.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

86

Transportul intercomunal existent asigură legătura între municipiul Sibiu şi zonele limitrofe. Astfel din municipiul Sibiu, transportul de călători intercomunal este asigurat pe trasee spre principalele localităţi din zona: autobuze pe direcţiile Sibiu – Poplaca si Sibiu – Păltiniş. De asemenea există şi o linie de tramvai, ce face legătura între municipiul Sibiu şi comuna Răşinari. Acest tip de transport este benefic atât pentru deplasarea localnicilor înspre şi spre Sibiu, cât şi pentru turişti, deoarece linia de tramvai are un parcurs atrăgător din punct de vedere al peisajului.

Elementele de patrimoniu natural, cultural, urbanistic din zona pot defini trasee scurte de vizitare sau înscrise într-un sistem turistic mai larg: este cazul tuturor localităţilor limitrofe municipiului Sibiu (inclusiv), care beneficiază de un bogat şi valoros patrimoniu arhitectural-istoric, Răşinari, Poplaca.

d.5. Domeniul ţintă – Contextul supra-teritorial Teritoriul de referinţă pentru analiza încadrării zonei care face obiectul acestui PATZ în contextul supra - teritorial include judeţul Sibiu, judeţele componente ale Regiunii Centru căreia îi aparţine judeţul, precum şi regiunile învecinate.

Arealul studiat, polarizat de zona turistică Păltiniş - Cindrel, se înscrie în limita teritorială a judeţului Sibiu şi cuprinde trei unităţi administrativ-teritoriale: Municipiul Sibiu (reşedinţă de judeţ), Comunele Poplaca şi Răşinari.

Judeţul Sibiu este amplasat în partea de sud-vest a Regiunii de Dezvoltare Centru care se învecinează cu toate celelalte regiuni de dezvoltare, cu excepţia Bucureşti-ului. Regiunea beneficiază de resurse economice variate, ceea ce îi conferă potenţial pentru dezvoltarea unor activităţi diversificate. Poziţia sa favorabilă, cu o reţea de drumuri publice bine reprezentată, îi asigură o deschidere internă şi internaţională.

Această regiunea are o suprafaţă totală de 34,100 km (14,31% din România), cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu şi însumează o populaţie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populaţia totală a ţării). 59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban – cuprinsă în reţeaua de 57 de oraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) şi Sibiu (67,6%), în timp ce în Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%).

Unul din elementele principale ale contextului suprateritorial este reţeaua de axe majore de transport care se materializează prin drumuri naţionale, expres, autostrăzi şi căi ferate principale.

Coridorul transeuropean IV este cea mai importantă axă ce străbate teritoriul zonal, regional şi judeţean, făcând legătura dintre sud-estul continentului şi ţările din vestul Europei. Cele două ramuri ale acestui coridor, rutier şi feroviar, traversează judeţul Sibiu prin partea de sud-vest – ramura rutieră – şi prin nord – ramura feroviară, ieşind din ţară prin judeţul Arad.

Următoarea categorie de axe importante ce traversează judeţul este cea a marilor fluxuri naţionale şi internaţionale, care sunt reprezentate prin traseele selectate pentru autostrăzile Bucureşti – Borş (în execuţie) şi Bucureşti – Nădlac şi drumurile expres. Prima traversează judeţul în partea de nord, în apropierea oraşelor Agnita şi Dumbrăveni, afectând o zonă redusă din teritoriul judeţean. Cea de a doua, trece prin proximitatea municipiului Sibiu, urmând ca influenţa sa asupra judeţului să fie majoră.

De o importanţă majoră este şi traseul Sibiu – Mediaş – Miercurea Ciuc, propus a se dezvolta ca traseu de drum expres, asigurând legătura cu zonele N-E a regiunii Centru.

Regiunea Centru beneficiază de localităţi urbane care pot fi considerate “oraşe porţi” având în vedere posibilitatea stabilirii unor legături naţionale/internaţionale directe prin reţelele de transport existente (autostrăzi, aeroporturi, terminale intermodale etc.). Este cazul municipiilor Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca, Tg. Mureş.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

87

Municipiul Sibiu beneficiază de existenţa unui aeroport internaţional care polarizează traficul aerian din zona de SV a Ardealului şi care necesită a se constitui într-o “poartă” pentru relaţiile pe distanţe mari, în interiorul ţării şi în afara ei.

Un alt element principal în dinamica regională este centrul cu influenţă extrajudeţeană, sau poli de dezvoltare, care exercită o atracţie deosebită faţă de celelalte centre urbane din spaţiul regional.

Principalele centre urbane prezente în context supra - teritorial care pot fi identificate ca poli urbani de dezvoltare, situaţi pe niveluri ierarhice diferite, se consideră a fi următorii:

- poli naţionali – municipiul Cluj – Napoca, centru reprezentative la nivel naţional, care poate dezvolta servicii terţiare de nivel metropolitan, cu nivel economic ridicat, centru cultural şi universitar cu identitate recunoscută, sediu al unor instituţii teritoriale cu rol regional şi arie de influenţă extinsă;

- poli supraregionali - Sibiu, Oradea, Braşov, Târgu Mureş, centre regionale cu premise favorabile de afirmare (aeroport, situare pe coridoare trans-europene de transport, cu învăţământ universitar şi anumite funcţiuni specializate “de excelenţă”), care se fac remarcate şi prin amploarea zonei de influenţă; Municipiul Sibiu are funcţii de nivel extrajudeţean în domenii cum sunt: învăţământul universitar, cultură şi patrimoniu cultural, industrie şi tehnologie, servicii economice, fiind şi centrul unei zone turistice importante la nivel naţional.

- poli regionali – municipiile reşedinţă de judeţ Reşiţa, Deva, Alba Iulia, Zalău, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Piatra Neamţ, Miercurea Ciuc, centre economice şi administrative importante cu influenţă la nivel regional, bine relaţionate în teritoriu, conectate la reţeaua naţională sau europeană de transport.

- poli subregionali – municipiile Mediaş, Turda, Făgăraş, Odorheiul Secuiesc, Petroşani, Hunedoara, Orăştie, Brad, Sebeş, Blaj, Aiud, centre urbane cu rol de echilibru la nivel judeţean, parte dintre acestea cu dezvoltare economică deosebită şi poziţionare favorabilă. Mun. Mediaş se dezvoltă ca un pol de echilibru în raport cu mun. Sibiu, care se impune ca centru coordonator şi nod pe căile de transport, situat pe coridorul transeuropean IV.

- poli locali - localităţi urbane, în mare majoritate oraşe mici cu rol de servire în spaţiul rural, cu nivel de dezvoltare şi dotare foarte diferit.

În spaţiul regional, identificarea polilor de dezvoltare constituie elementul principal pentru o dezvoltarea spaţială echilibrată. Strategiile de dezvoltare spaţială vor urmări în special formarea, consolidarea şi distribuţia echilibrată a acestor poli.

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

88

Anexe Anexa 1 Bibliografie A.D.R.Centru, (2011) Aspecte privind dezvoltarea turismului în Regiunea Centru; Alecu, S., (2008) Regimul pluviometric din bazinul hidrografic Cibin şi efectele induse asupra mediului geografic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca; Atlasul Geografic al Judeţului Sibiu, 2010 Ciangă, N., (2009) Mărginimea Sibiului. Potenţial turistic, amenajare şi valorificare turistică, Geographia Napocensis, III, nr.2, pp. 39-59; Gingulescu, D.M., (2010) Potenţialul schiabil al României, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca; Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională, (2008) Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – Mărginimea Sibiului, Faza I-a – Situaţia existentă. Analiza SWOT; Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor, (2012) Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu; Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Sibiu, 2012, Raport de activitate pentru 2011

INS, 2012, Baza de date TEMPO online, Metodologii de calcul al indicatorilor INS, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2002 http://www.sibiu.anofm.ro/ http://www.galmarginimeasibiului.ro/economie_locala.html Legea nr. 82 / 1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; Legea 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; Legea 315 / 2004 privind dezvoltarea regională în România; HGR 540/2000 privind încadrarea în categorii funcţionale a drumurilor publice. Anexa 2 Asociaţii şi ONG-uri în func ţie de domeniu în care activează: - ANAT – Patronatul Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism - AER – Asociaţia de Ecoturism din România - ANGT – Asociaţia Naţională a Ghizilor Turistici - AGMR – Asociaţia Ghizilor Montani din România - ANSMR – Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România - B&B – Asociaţia Română pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast - FIHR – Federaţia Industriei Hoteliere din România - FPTR – Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - OPTBR – Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România - RCB – Asociaţia Naţională a Organizatorilor de Conferinţe şi Expoziţii din România - (Romanian Convention Bureau) - ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultura - ANBCT – Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism - FRSB – Federaţia Română de Schi Biatlon - Organizații Non Guvernamentale:

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

89

• Domeniul cultural şi turistic Asociatia Reuniunea Marginenilor Ecomuzeul Regional Sibiu Asociaţia Sibiel 2000 Asociaţia Fiii Satului Răşinari Asociaţia Pensiunilor Agroturistice Răşinari Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu Fundaţia Lobbyart Asociaţia Turismul Sibian

• Domeniul dezvoltare durabila, comunitara şi educatie Asociaţia GAL Marginimea Sibiului Asociaţia de Înfrumuseţare a comunei Gura Raului Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte ONG Orlat – Saint Gregoire (Franta) Asociaţia Mărginimea Sibiului în Dezvoltare, Sălişte Asociatia Vicentius Umanita, Saliste Asociaţia Un Sat pentru Un Sat Tilişca-Aubais Fundaţia Comunităţii Sibiu (filială la Răşinari) Asociaţia de Prietenie Ille et Villaine Sibiu Asociatia Răşinari Confluente Europene Anexa 3 Piaţa de turism a staţiunii a fost estimată în funcţie de numărul populaţiei judeţelor limitrofe jud. Sibiu, fără a se lua în calcul sosirile turiştilor străini sau din alte regiuni ale ţării. Această ipoteză s-a bazat pe durata (facilitatea) accesului în zonă, mai ales pe perioada iernii şi pe atractivitatea încă scăzută a staţiunii pentru vizitatorii (pieţele) cu nivel ridicat de venituri. Au fost considerate următoarele judeţe:

u.a.t. Populaţie 2011 (mii loc.)

Sibiu 425 Alba 372 Braşov 598 Hunedoara 461 Mureş 580 Vâlcea 406 Total 2842

Pentru calculul capacităţii staţiunii au fost considerate 3 variante de calcul bazate pe procentul reprezentat de turismul montan din judeţ, ca număr de persoane, de cca. 10 % - varianta minimă – şi pe o valoare maximă de 20 %, obţinută printr-o atractivitate mai mare, obţinută prin dezvoltare şi asocierea tipurilor de turism – recreere, cultural, afaceri, s.a. Au fost luate în considerare 2 variante de cazare: în hotel, în sistem de pensiune parţială sau completă şi în pensiuni şi vile cu masa asigurată prin alte modalităţi. Variante de calcul număr locuri cazare în hotel

Variante (%)

Procent din nr. populaţie

Nr. locuri/1000 pers.

Nr. locuri hotel (rotund)

1 (10%) 284,2 6 1700 2 (15%) 426,3 5,5 2300 3 (20%) 568,5 5 2800

Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltini ş – Cindrel

90

Variante de calcul număr locuri în pensiuni şi vile Variante (%)

Procent din nr. populaţie

Nr. locuri/1000 pers.

Nr. locuri pensiuni, vile (rotund)

1 (10%) 284,2 4 1200 2 (15%) 426,3 4 1700 3 (20%) 568,5 4 2200

Variante capacitate totală staţiune - număr locuri Variante (%) Nr. locuri

hotel Nr. locuri pensiuni, vile

Total locuri

1 (10%) 1700 1200 2900 2 (15%) 2300 1700 4000 3 (20%) 2800 2200 5000

Anexa 4

Evaluarea scenariilor de dezvoltare s-a făcut după impactul asupra componentelor principalelor domenii: Evaluarea scenariilor după domeniu

Teme Subiecte de evaluare S1 S2 S3 Mediu Biodiversitate + - --

Terenuri şi peisaje + +/- - Încălzirea globală şi poluarea aerului

+ - --

Gospodărirea apelor 0 + + Resurse naturale / Riscuri 0 +/- - Gospodărirea deşeurilor - +/- + Moduri de transport eficient energetic

- + +

Calitatea spaţiului urban - + ++ Patrimoniu cultural - +/- +

Economie Ocupare +/- + ++ Investiţii +/- + ++

Social Grupuri defavorizate ? ? ? Infracţionalitate - +/- + Educaţie - + ++ Sărăcie - + + Participare - + + Acces public - + +

Scor total - 5 10,5 10

Categorii de impact ++ puternic pozitiv + uşor pozitiv 0 nul - uşor negativ -- puternic negativ +/- pozitiv şi negativ ? necunoscut, dependent de

circumstanţe