FONDUL RURAL AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALAPROGRAM FEADR

MASURA 141SPRIJINIREA FERMELOR AGRICOLE DE SEMISUBZISTENTA

SOLICITANT OPRICA THEODORA PERSOANA FIZICAADRESA COMUNA SIMBURESTI SAT TONESTI JUDETUL OLTIntroducere

Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha. Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri intre ei, astfel incat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc. Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de cooperativa acestuia i se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea proprietarul terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor. Datorita rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice de organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a impiedicat dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte necesar un astfel de sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea legiuitorul a incercat sa diminueze rezonanta negativa numind-o asociatie agricola sau asociatie cooperatista. Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii si modernizarii, preturile ridicate ale ingrasamintelor, semintelor si substantelor chimice necesare conduc producatorul in situatia de a acoperii costuri de productie pe care nu si le permite. Din acest motiv multi dintre producatori au renuntat sa produca pentru piata, preferand sa produca pentru autoconsum.

Program FEADR

Msura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzisten se ncadreaz n Axa I Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier i are ca obiectiv general creterea competitivitii exploataiilor agricole n curs de restructurare pentru facilitarea rezolvrii problemelor legate de tranziie, avnd n vedere faptul c sectorul agricol i economia rural sunt expuse presiunii concureniale a pieei unice.Obiectivele specifice ale msurii se refer la: Creterea volumului produciei destinate comercializrii pentru ca fermele de semi-subzisten s devin viabile economic; Diversificarea produciei n funcie de cerinele pieei i introducerea de noi produse.

Obiectivele operaionale se refer la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare n perioada de restructurare a fermelor de semi-subzisten pentru o mai bun utilizare a resurselor umane i a factorilor de producie, prin: stimularea spiritului antreprenorial; diversificarea activitilor i veniturilor.

Contribuia public aferent Msurii 141 este de: 476.077.390 Euro, din care: 20% - contribuia Guvernului Romniei; 80% - contribuia Uniunii Europene.

Sprijinul acordat n cadrul msurii este n totalitate nerambursabil i are ca scop dezvoltarea exploataiilor agricole care produc n principal produse agricole vegetale i animale (materie prim) pentru consum uman i hrana animalelor.

Descrierea activitatii curente

Locul de implementareComuna Simburesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 62 km de Municipiul Slatina, resedinta judetului si 25 km de orasul Dragasani cu, cunoscutele sale podgorii.Este compusa din satele: Simburesti de resedinta, Cerbeni, Ionicesti, Launele, Manulesti, Stanuleasca si Ionesti. Vestigiile arheologice descoperite pe un areal mai mare din aceasta parte a tarii atesta prezenta populatiei autohtone din cele mai vechi timpuri.Denumirea satului Simburesti si a comunei de mai tarziu este legata de numele unei vai si a dealului Simburul cultivat cu simburoase, in special cu pruni.Acest sat este cel mai vechi atestat documentar din timpul lui Mihai Viteazul cand in anii 1597-1598 este dat de catre domnitor capitanului sau Armas Marcu, drept recompensa pentru apararea Giurgiului contra turcilor.Nu putem trece totusi, nici in aceste putine randuri despre comuna noastra fara sa amintim harnicia si priceperea simburestenilor, un manunchi de oameni veseli, dar neintrecuti in arta taierii prunilor. Vestea lor s-a raspandit nu numai in judetul Olt, ci in toate judetele tarii. In perioada comunista exista aici o mare ferma de stat, cu sute de hectare de pruni crescuti pentru ca fructele sa fie uscate si vandute la export. Azi oamenii din partea locului incearca pe cont propriu sa reinvie acest produs traditional romanesc, prunele uscate. Anul acesta s-a obtinut de la Ministerul Agriculturii si atestatul de produs traditional.

Domeniul de activitate in care se realizeaza investitiaPrunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor. De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate. Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de 2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate.Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe uscate, compot, dulceata, marmelada etc., avand o compozitie chimica foarte complexa.Cercetrile demonstreaz foarte convingtor c prunele uscate sunt un aliment delicios, cu efecte curative de valoare pentru mai multe maladii. Prunele uscate sunt i o surs bogat de vitamine: A, C, grupul B i substane minerale, precum calciu, magneziu, potasiu, seleniu i fier. De asemenea, prunele uscate ofer organismului o doz considerabil de fibre, care potolesc foamea i o amn pentru mai multe ore. Ca majoritatea fructelor de culoare nchis, intermediar ntre indigo, negru i viiniu nchis, prunele au n compoziia lor resveratrol, considerat drept cel mai puternic antioxidant natural, cunoscut pn acum. Resveratrolul este o substan antitumoral, care micoreaz cu pn la 50 la sut nmulirea celulelor cancerigene sau poate chiar stopa acest proces, stimuleaz nmulirea celulelor sntoase, sporind capacitatea lor de regenerare, scade nivelul colesterolului. Consumul de prune asigur o digestie sntoas i detoxific organismul. Adevaratele prune uscate nu au voie sa aiba E-uri, aditivi sau conservanti. Prunele de Simburesti nu au nevoie de conservanti, fiindca procedeul traditional, specifici zonei, e mult mai eficient decat chimicalele moderne si fereste fructele de mucegai fara sa distruga vitaminele si mineralele.

Istoricul activitatiiOprica Theodora Persoana Fizica, isi desfasoara activitatea in exploatatia agricola incepand cu anul 2012, prin cultivarea de fructe si cereale. Productiile agricole sunt consummate o parte in gospodaria proprie, iar restul sunt vandute pe piata libera. In fiecare an sunt cultivate cele 3.82 ha cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si 0.04 ha vie.

Bazele de productie ale solicitantuluiTerenuri agricole (ha) in anul 0Nr. crt.Localitate/Judet

Suprafata AgricolaDin care:

In folosintaProprietatearabilpasunifanetepomivieAlte categorii

1.Sat Tonesti, Com. Simburesti/ Olt3.820.78--3.000.04-

TOTAL3.820.78--3.000.04-

Dotarile fermeiNr. crt.Masini si utilaje agricoleValoarelei

1Tractor U4457000 LEI

2Combina

3Semanatoare

4Motosapa

5Atomizor

6Instalatie picurare

7Disc2000

8Plug1000

TOTAL10000

Obiectivele restructurarii si detalierea investitiilor propuse pentru atingerea acestora

Oprica Theodora isi propune sa-si mareasca dimensiunea fermei si sa diversifice productiile astfel: fata de anul 0 cand suprafata de 3.82 ha este cultivata cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si 0.04 ha vie, in anul 3 va creste suprafata cultivata cu prun cu 0.82 ha, astfel ca in anul 3 suprafata cultivata cu prun sa fie de 3.82 ha si va cumpara 18 stupi (familii de albine). In anul 3 doreste sa achizitioneze un atomizer si un uscator de prune. Aceste investitii propuse vor fi realizate din surse proprii si surse atrase (sprijin nerambursabil public).Totodata se va schimba tehnologia aplicata pentru toate culturiile infiintate, achizitionand seminte de calitate, certificate, ingrasaminte chimice, pesticide. Prin cresterea suprafetei de prun si diversificarea productiei va creste si dimensiunea economica a fermei cu peste 3 UDE si productia comercializata creste cu peste 20 %. Platile directe la hectar si subventiile de care Oprica Theodora va beneficia in conformitate cu legislatia nationala in vigoare vor fi utilizate de asemenea in vederea cresterii competivitatii fermei agricole de semi-subzistenta. obiectiv general: cresterea competivitatii exploatatiei agricole in curs de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, avand in vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concuresntiale a pietei unice obiectiv specific: cresterea volumului productiei destinate comercializarii si diversificarea productiei pentru ca ferma de semi-subzistenta sa devina viabila economic obiectivele operationale se refera la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare in perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenta pentru o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, prin: stimularea spiritului antreprenorial: solicitantul va urma un curs de specializare in domeniul managementul firmei.

Management si pregatirea profesionala vizata

Se va avea in vedere:Imbunatatirea abilitatilor organizatorice ale responsabilului exploatatiei agricole pentru cresterea productivitatii muncii si scaderea cheltuielilor.Reprezentantul legal al fermei prin masurile pe care le ia in desfasurarea proceselor de productie, poate influenta marirea marjei brute prin: masurile agro-fitotehnice aplicate solului si plantei, prin marirea volumului factorilor de productie ce participa la realizarea procesului tehnologic, prin modul in care sunt combinati factorii de productie si de vanzare a productiei.Desfasurarea eficienta a activitatilor in fermele agricole necesita ca asigurarea cu resurse de productie, combinarea si alocarea lor sa fie astfel facuta incat sa duca la: valorificarea integrala a capacitatii de productie a exploatatiei obtinerea unor cantitati sporite de produse la hectar cu cheltuieli cat mai reduse pe unitatea de produs cresterea continua a randamentului resurselor utilizate prin aplicare tehnologiilor moderene, a mijloacelor tehnice perfectionate si a nepoluarii mediului folosirea de soiuri si hibrizi corespunzatori zonei de cultura, a ingrasamintelor si pesticidelor in cantitati corespunzatoare pentru fiecare cultura imbunatatirea sistemului contabil printr-o evident clara a veniturilor si cheltuielilor pregatirea profesionala vizeaza urmarea unui curs de formare profesionala prin masura 111 Formarea profesionala, informare si difuzare de cunostiinte in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc. Pentru imbunatatirea abilitatilor organizatorice seful exploatatiei, fermierul Oprica Theodora, va urma un curs de formare profesionala prin masura 111Formarea profesionala, informare si difuzare de cunostiinte in domeniul managementul exploatatiei agricole.

Demonstrarea viitoarei viabilitati economice

Viabilitatea economica este exprimata de asigurarea unei oferte competitive de produse agricole, obtinute in cantitati omogene, de producerea unor sortimente de produse agricole si agroalimentare de calitate, obtinute cu costuri care pot sa asigure competivitatea pe piata. Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza si o parte din productia realizata.

VENITURI OBTINUTE IN EXPLOATATIEVEGETALEAN 0AN 3

Nr. crt.Denumirea produsuluiCantitatekgPretlei/kgValoareRONCantitatekgPretlei/kgValoareRON

1PRUN150001.522500270001.335100

2PORUMB20000.61200---

3VIE10001.01000---

TOTAL18000-2470027000-35100

ZOOTEHNICE SI MIXTE

5MIERE---18020360

SUBVENTIE---18 FAMILII20360

TOTAL---180-720

TOTAL GENERAL18000-2470036180-35820

CHELTUIELI TOTALENr. crt.Cheltuieli vegetaleAnul 0PRODUCTIEAnul 3PRODUCTIE

1PRUN1770017700+

2INFIINTARE 0.82 HA PRUN-8529

3PORUMB1497-

4VIE356-

TOTAL1955326229

ZOOTEHNICE SI MIXTE

5Furaje (protofil si zahar)-180

6Medicamente-180

7Alte cheltuieli-180

TOTAL-540

TOTAL GENERAL1955326769

REZULTAT FINANCIARANUL 0PRODUCTIEANUL 3 PRODUCTIE

PROFIT (V-C)51479051

TOTAL51479051

Cresterea cu 20% a productiei destinate comercializarii anul 3 fata de anul 0Fata de anul 0 cand productia comercializata este de 1,50 tone, in anul 3 productia destinata comercializarii va fi de 8 tone, din care 2 tone prune uscate si 6 tone prune proaspete.Scopul acestei masuri este formarea unor exploatatii agricole de dimensiuni optime eficiente din punct de vedere economic prin investitii si excluderea exploatatiilor marginale.

Evaluarea principalelor riscuri

Procesul de aprovizionare - scumpiare input-urilorBuna desfasurare a activitatii unor ferme agricole presupune asigurarea cu materii prime (samanta), materiale consumabile (ingrasaminte, furaje, erbicide, insecticide, material seminal, medicamente), piese de schimb, apa pentru irigatii, energie, servicii (transport, tratamente tehnologice). Pentru fiecare din aceste elemente intereseaza cantitatile, calitatea, termenele de procurare, preturile cat mai scazute, avand in vedere posibilitatile financiare ale fermierului.Aprovizionarea este o problema deosebit de importanta in activitatea unei ferme. In alegerea furnizorilor de la care se vor cumpara materiile prime si consumabile, fermierul trebuie sa aiba in vedere si formele de risc care pot afecta eficienta actiunilor de aprovizionare. Unul din riscurile care poate influenta cheltuielile firmei este riscul financiar datorat instabilitatii preturilor, scumpirii produselor.Pentru a avea garantia cumpararii la un pret stabil fermierul trebuie sa incheie contracte de furnizare in care trebuie sa stipuleze toate aspectele care il intereseaza: cantitatea, conditii de calitate, pret, termen de livrare, conditii de plata etc.

Situatia financiara dificila a industriilor din amonte si aval de agricultura cu efecte deosebite de grave asupra productiei agricole.

Piata de desfacere: Interes si preturi scazute pe piata pentru anumite produse obtinute in ferma Lipsa unor contracte de valorificare a productiei, etc.Piata produselor agricole pune in evidenta raporturile dintre productie si consum. Pe piata fiecare producator (ofertant), si cumparator (consumator) se afla intr-o relatie mai mult sau mai putin stransa cu ceilalti ofertanti si, respectiv, consumatori ai aceluiasi produs. Reiese ca este necesara o prospectare a pietei. Calitatea managementului: neadaptarea managementului la cerintele si oportunitatile de pe piata (lucrari agro-fitotehnice necorespunzatoare, folosirea de samanta de slaba calitate, nivelul scazut al factorilor de productie). Intr-o economie de piata scopul productiei il constituie valorificarea cat mai profitabila a acesteia.Concluzii

Anul 2013 a fost anul n care absorbia fondurilor europene chiar s-a simit n Romnia. Astzi, n Romnia, Ministerul Agriculturii a contractat toate fondurile pe care le aveam pe Dezvoltare rural. Zece miliarde de euro sunt contractate i vor ajunge n investiii n agricultur.Potrivit acestuia, din cele 10,2 miliarde de euro, circa 70% reprezint investiii n proiecte deja implementate, diferena de bani urmnd s fie utilizat pn la sfritul anului 2015 n alte proiecte de agricultur.Agricultura reprezint un domeniu de cretere economic n care pot fi dezvoltate foarte multe locuri de munc. Astfel, la nivel naional, n perioada 2007-2013 aproape 10.000 de tineri au beneficiat de fonduri pentru deschiderea unei afaceri n agricultur. Ali 7.000 de tineri vor putea s nceap o afacere n agricultur, n anii care vor urma.