Download - Spioni,Rosia Montana

Transcript

Spioni, zcminte secrete si companii vandute pe nimic. Toat lumea rvnete Apuseniinotri!septembrie 25, 2013blackjack1 comentariu

De cteva sptmni, atmosfera e otrvit de scandalul Roia Montan i Romnia s-a mprit n dou. n toat aceast agitaie, am uitat s ne gndim ns la cum am ajuns aici.Timp de 15 ani, ne-am sabotat singuri, zcminte bogate au fost declarate epuizate, minele au fost nchise de-a valma, iar utilajele vndute la fier vechi.n studii i hri geologice, statul nu a mai investit un leu. Acum, nici nu mai are cu ce s-i exploateze resursele, nici ce s ofere ca s devin partener de afaceri.i, profitnd de slbiciunea noastr, spionii vin s scormoneasc dup informaii, iar marile companii s ia pe nimic i n secret zcminte importante.V reamintim de cel mai nou caz de spionaj, petrecut chiar sub nasul autoritilor din Romnia.Interesul ruilor pentru zcmntul de la Moldova Nou dateaz din 2011. Firma elveian cu sediul la Moscova, Mineco AG, inteniona s preia MOLDOMIN, intrat n faliment n 2010, unde urma s investeasc 150 de milioane de euro.Mineco este format dintr-un grup de companii i, la acel moment, avea mine n Serbia i Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are i o reprezentan la Moscova.Un cetean rus de 42 de ani a primit interdicia de a prsi Bucuretiul dup ce, pe aeroportul Otopeni, s-au gsit asupra lui documente clasificate referitoare la exploatrile din zona Moldova Nou.Informaiile i-ar fi fost furnizate de conducerea companiei IPROMIN, care neag orice implicare n acest caz.Zcmntul de la Moldova Nou a fost abandonat, dei era complet funcional n 2009, cnd Ministerul Economiei era condus de Adrian Videanu.Preul cuprului la burs:Motivnd c Moldomin este o companie n care statul nu merit s bage bani pentru c nu este rentabil, cifrele dovedesc contrariul: pe burs, datorit cererii mari de cupru din partea Chinei, metalul a ajuns s fie cotat i cu 10.000 de dolari, n 2011.n prezent, dei preul a cobort puin, tendina preului este n cretere confirm analitii.Cum s-a distrus MOLDOMINPentru c era considerat nerentabil, statul a decis s dea compania pe mna unui lichidator judiciar, care a vndut-o la fier vechi! Astfel, n trei ani de zile, colosul din Moldova Nou a ajuns un morman uria de beton, un schelet al afacerilor uriae pe care oamenii detepi le-au fcut fr drept de apel din partea naivilor.Din vnzarea companiei la fier vechi s-au fcut milioane de euro. Nu mai aveau facturi s acopere sumele de bani primite, declar pentru n Premier primarul din Moldova Nou.RIDICOLUL la care asistm mui:n anul 2011, cuprul a atins un maxim istoric pe burse, fiind cotat cu 10.000 de dolari. La noi, n Romnia, dup ce s-a vndut ntreaga companie la fier vechi, zcmntul de cupru din Moldova Nou este vndut i el. Pentru o sum RIDICOL de doar 4 milioane de euro, ctre compania MINECO din Serbia, care primete nefiresc de rapid licena de exploatare!Pentru c afacerea mirosea de la o pot, Administraia Financiar a luat atitudine i a adus n faa instanei cazul de la Moldova Nou. Dup acuzaii de mit, un flagrant care scoate la iveal un judector murdar din Timioara, serbii de la MINECO dispar imediat din peisaj.Fostul director de la Moldomin i amintete c acelai lucru s-ar fi dorit i n 2002. Atunci cnd omul de afaceri de origine romn, Frank Timi ar fi dorit s pun mna pe drepturile de exploatare de la Moldova Nou pe gratis.Iar situaia nu se oprete aici. Acelai scenariu, mut, grotesc, umilitor pentru ara noastr i batjocoritor n faa romnilor indifereni se petrece cu cele mai multe companii.Toat lumea rvnete Apusenii notri! De ce? Pentru c resursele care se afl aici, ignorate sau ascunse voit de autoritile noastre, sunt extrem de bogate!Sursa:Income / gandeste.org

Roia Montan: miza de contiin a unei generaii, puterea de a ne privi nochiseptembrie 25, 2013blackjackScrie un comentariu

Argumentele clasice:1. Patrimoniu. Rosia Montana este ca Voronetul, ca bisericile de lemn din Maramures sau ca Delta Dunarii. Locatii exceptionale, confirmate de UNESCO, prin care Romania contribuie la marea cultura a lumii. Elemente exceptionale de patrimoniu, adica ceea ce am primit de la parintii nostri si avem datoria sa transmitem copiilor nostri.2. Mediu. Un lac de cianuri si metale grele cu suprafata cat Sibiul, cu fundul nebetonat deci permeabil, sprijinit de un baraj de 185 de metri, constructie similara cu cele care au produs in lume mari dezastre de mediu. O lista aicihttp://silviacolfescu.blogspot.ro/2013/08/lista-accidentelor-cu-cianuri-la-minele.html3. Economic. Romania va castiga 1 miliard de euro. Adica cat au platit pe panselute primarii din Bucuresti in 6 ani. Sau 10% din fondurile europene pe care nu vom fi fost in stare sa le atragem in 2007-2013.4. Social. 600 de locuri de munca pentru 16 ani si nicio perspectiva la finalul acestei perioade. Supralicitarea acestor locuri de munca este o gluma. In comparatie, o stire banala de acum o luna: Draxlmaier mareste de la 5000 la 6000 numarul de angajati la firma din Satu Mare.Miza Rosiei Montane depaseste aceste planuri foarte grave.Vorbim de modul in care se configureaza relatia intre societate si clasa politica pentru ani buni de acum inainte. Un privat a venit in Romania si a cumparat oameni politici, institutii, presa, tot. Nu si justitia, respect pentru instantele care au respins proiectul, in special cele din Cluj. Si pentru ca privatul nu poate sa produca un proiect legal, vrea o lege prin care el sa nu mai respecte legile din Romania, iar clasa politica se pregateste sa i-o dea. E vorba de un atac la statul de drept si la suveranitatea nationala.Mai mult decat atat, vorbim de niste tarani din Rosia Montana care, de 15 ani, si-au pus in paranteza viata personala pentru a-si apara pamanturile, bisericile si cimitirele. Au devenit, fara voia lor, simbolul luptei pentru statul de drept in Romania. Lupta nu mai este a lor, este lupta de constiinta a unei generatii. Daca vom pierde, refuz sa imaginez aceasta perspectiva, ne vom duce in continuare la serviciu, ne vom face in continuare vacantele in Grecia sau in Vama Veche, vom protesta poate pentru o noua lege a salarizarii. Dar ne vom mai putea privi unul pe celalalt in ochi?Sursa:voxpublica.realitatea.net

Editorialistul Vocea Rusiei: Afacerea Rosia Montana, un razboi intre miliardari evrei din America, Israel siUngariaseptembrie 8, 2013blackjack3 comentarii

Militanta anticrestina pentru o Romanie murdara,Tatiana Alina Mungiu Pipidi,contestatoare vehementa a proiectului Rosia Montana, a primit numai dintr-un singur fond de premiere administrat si de fundatia miliardarului George Soros, suma de 345.000 USD (doveziaici,aici,aicisiaici).Terra Millenium III, un alt ONG pasionat de salvarea Rosiei Montane, a primit 280.000 USD (aici,aicisiaici).Mircea Toma si ai luiau primit doar vreo 120.000 USD din acest fond (aici,aicisiaici).Cristian Pirvulescu cu Pro Democratia si APADOR CH, organizatii si anticrestine si ecologiste, au primit mai multe sute de mii de dolari pentru diverse proiecte fanteziste (aici,aici,aici,aici,aici,aicisiaici).Centrul pentru Jurnalism Independent, ONG care militeaza pentru eliminarea religiei din scoli si pentru o Romanie curata, a primit si ea, prin manutele Ioanei Avadani, cateva sute de mii de dolari (aici,aicisiaici). Un alt ONG de mucava,CeRe, dar prezent prin doi postaci in Piata Universitatii, pentru salvarea Rosiei Montane, a primit pentru participare publica vreo 125.000 USD. Macar au fost corecti: au cerut bani pentru participare publica, participa la demonstratii (aicisiaici)!Militia Spirituala, organizatie extremista de stanga, declarat anticrestina, agitatoare in Piata Universitatii si infiltrata in organul guvernamental post-anticomunistIICCMERal lui Marius Oprea si Vladimir Tismaneanu, a primit, si ea, 105.000 USD de la Soros Fund (aicisiaici). Mai exista si olista de burse, cu dedicatie pentru minoritari secui si romi, mai putin consistenta. Adunarile le puteti face singuri aici, laCEETrust.org Grant-uri Romania. Evident, aceasta este numai una dintre surse. Cei numiti mai sus au zeci de alte surse similare de finantare, dintre care majoritatea firelor duc tot la miliardarul George Soros. Cand o afacere ca Rosia Montana promite un castig de peste 10 miliarde de euro, ce mai conteaza cateva milioane aruncate in ograda de oratanii civile? Mai ales cand acestea contribuie si la distrugerea unei natiuni, din temelii.Dar cine este George Soros si pentru cine lucreaza el, de fapt? Ne putem intreba cum un fost colaborator al SS-ului si Gestapo-ului in Ungaria horthysta evreu pe deasupra -, cel mai probabil preluat apoi de NKVD dupamodelul Dionis Patapievici, a ajuns miliardar in lumea capitalului? Desigur. Tot asa cum nu putem sa nu observam ca toate operatiunile lui in zona societatii civile au servit si s-au cuplat pe interesele Rusiei, continuatoarea directiilor geopolitice ale URSS dar si ale lui Petru cel Mare, cat si, evident, a metodelor distructive ex-sovietice, pentru intarirea propriului imperiu. In acest spatiu, si nu numai.Mihai Tociu(foto sus), cunoscut militant civic de dreapta, a scris o analiza pe aceasta tema:De ce Soro le-a dat ecologitilor Roia Montan.Valentin Mandrasescu, pseudonimul ales de redactiaVocea Rusieipentru Romania, s-a simtit lezat de unele referiri la mama Rusia si s-a burzuluit peFacebook: Unii nationalisti de dreapta sunt cu Sorosu in gura toata ziua. Cica cei care sunt impotriva jafului de la Rosia Montana sunt toti platiti de Soros. Perfect. Daca vreti sa mergem pe logica asta, atunci toti cei care sunt pentru jaful de la Rosia Montana sunt platiti de miliardarii israelieni Beny Steinmetz, Thomas Kaplan si John Paulson.Logica e falsa, desigur, dar il pune pe Valentin Mandrasescu intr-o stare de aporie: acum, daca el nu va scrie despre Soros si Reteaua lui, va insemna ca este platit de Soros. Sau poate de succesorul controlorului lui Soros, omul invizibil din Padure Stie dl Mandrasescu de unde. Recunoasteti ca daca nu-l aparati pe Soros cel putin il ignorati complet, ceea ce e tot aia. Se numeste, parca ceva prin omisiune. Unde e Soros in analiza Dvs? Sau nici ruble n-a mancat nici gura nu-i miroase?, a fost putin apostrofat pe aceeasi retea sociala editorialistul de la Vocea Rusiei.Pana la urma insa, acesta a fost obligat sa-si admita omisiunea, sintetizand esenta Afacerii Rosia Montana, intr-o viziune frusta: un razboi al miliardarilor evrei, intre ei. Valentin Mandrasescu:Situatia este simpla si banala. Astazi, o companie detinuta de Steinmetz, Kaplan, Paulson (etc) vrea sa fure aurul de la Rosia Montana. Numai la capitolul aur e un furt de cel putin 3,7 miliarde de dolari. Asta exceptand metalele rare si argintul. Soros este impotriva deoarece vrea sa-l exploateze (fure) chiar el. Eu sunt impotriva pentru ca nu vreau sa fie exploatat in detrimentul statului roman. Diferenta de pozitie o poate vedea oricine. Cand (daca) o companie controlata de Soros va inlocui RMGC, voi pune tunul pe ea si pe el. Rezumat: S&K&P vor ca aurul sa ajunga la ei, Soros vrea ca aurul sa ajunga la el, eu vreau ca aurul (daca se exploateaza) sa ajunga la statul roman. E foarte simplu.Si, totusi, (mai) lipseste ceva: de ce ar milita Ungaria pentru niste afaceristi evrei? Obsesia statului vecin cu Transilvania, intretinuta adeseori de Rusia (sa nu ne facem ca uitam declaratiile generalissimului Putin) unde este? Oricum, ne bucuram sa avem un patriot roman, cel putin dupa nume si din vorbe, la Vocea Rusiei, care ne promite, de altfel, si noi analize-bomba despre Rosia Montana. Speram sa nu-l uite pe marele mogul George Soros. Dar sa vedem la cine se refera Valentin Mandrasescu:John Paulson, un alt mogul mondial al aurului aflat intr-o oarecare cadere pe lista miliardarilor Forbes (de la locul 61 la 91, cu 11,2 miliarde doalri),conform Wikipediaprovine prin mama sa dintr-o familie de imigranti evrei originari din Lituania si Romania.Thomas Kaplan, un miliardar evreu american de 51 de ani, se autodescrie drept un evanghelist al aurului. El este cel carei-a convins pe John Paulson si George Soros, impreunacu un alt coleg de breasla, Stevan Cohen, sa cumpere actiuni laNovaGold, o companie miniera cu sediul in Vancouver, Canada, care exploreaza aur si cupru in Alaska.DespreBeny Steinmetzafaceristul cu diamante israelian si razboiul lui cuGeorge Soros care la randul luia investit in Rosia Montana Gold Corporation, prin Newmont Mining Corporation-, portalulZiaristi Onlinea scris inca din luna aprilie a acestui an. Nimeni din Romania n-a preluat stirea care circula deja in presa anglo-americana. O amintim, in incheierea acestui scurt excurs si in asteptarea dezvaluirilor promise de Valentin Mandrasescu:ROSIA MONTANA AFRICANA. George Soros implicat intr-un scandal mondial, cu arestari FBI, israelieni, lovituri de stat si lorzi britanici, pentru un munte de fier de 10 miliarde de dolari din Guineea.Si sa nu uitam ca toata agitatia lui Ponta si Basescu pentru Rosia Montana are ca punct de referinta ultima vizita a mogulului George Soros in Romania, cand, pentru cateva ore bune, a disparut complet din peisaj, cu ajutorul firmei sale de securitate. Vedeti:VIDEO Nasul Tv: Ce a cautat Soros in Romania? Scurtatura spre Rosia Montana cu salvamontistul Ponta si salvamarul Basescu sau tigania din Frumusani?Sursa :ziaristionline.ro

Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defriare, 5.coabitareseptembrie 9, 2013blackjack1 comentariu>Protestele fa de proiectul de la Roia Montan continu i luni sear, dei liderii USL au transmis c proiectul va fi respins. Cteva sute de oameni au venit din nou n Piaa Universitii. Numrul acestora a sczut simitor fa de noaptea trecut, ns acetia nu se las descurajai.Manifestanii scandeaz, printre altele, Unii, salvm Roia Montan! i au pancarte i bannerecu mesaje ce vizeaz i exploatarea gazelor de ist, pe care nu o doresc.Cteva dintre mesajele lor: Nu ne lsm amgii. Respingerea legii este doar punctul 1, Stop hoiei!,Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defriare, 5. coabitare, Romnia, spune nu fracturrii hidraulice, Nu vreau s spun copilului meu c cea mai mare resurs natural a Romniei este prostia, urmat de indiferen.Civa protestatari au pancarte cu poza Regelui Mihai. Un manifestant a declarat pentru HotNews.ro c salut poziia Casei Regale, care a spus c zona Roia Montan ar trebui prezervat. Conform sursei citate, un alt protestatar a spus la microfon c tovarul Iliescu ar fi n stare s cheme minerii de la Roia Montan.Pe pagina de Facebook UNII SALVM, se menioneaz c protestele n strad fa de proiectul de la Roia Montan vor continua pn n momentul n care:- Parlamentul, prin Senat i Camera Deputailor, va vota respingerea proiectului de lege;- Guvernul va respinge n procedur de urgen prin hotrre de guvern acordul de mediu;- Roia Montan va fi inclus pe lista tentativa a Romniei pentru UNESCO;- Cianura va fi interzis prin lege n activitile miniere din Romnia;- Cei patru iniiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan ova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) i directorul ANRM (Gheorghe Duu) vor fi demii.Asociaia Alburnus Maior, care se opune proiectului, afirm ntr-un comunicat transmis luni c mesaje de solidaritate au venit din toat lumea, din China pn n Canada i de la Gura Portiei pn la Bruxelles. Peste 15.000 de oameni la Bucureti i peste 10.000 de oameni la Cluj au cerut n strad respingerea de ctre parlamentari a legii speciale de distrugere a Roiei Montane, interzicerea cianurii i includerea localitii pe lista tentativ a Romniei pentru UNESCO.Presa internaional a acoperit pe larg subiectul mobilizrii de , numind evenimentele toamna romneasc, apreciind caracterul panic al manifestrilor ce se nscriu alturi de primvara arab i vara turceasc n lista protestelor importante ale lumii. Observm cu regret, ns, cum o mare parte a presei romneti continu politica favorabil companiei miniere de a ignora sau trata minimal protestele, transmind doar mesajele agreate de aceasta. Schema de comunicare este pus n practic i de posturile naionale de televiziune ce prefer s transmit publicitatea companiei n timp ce la porile instituiei mii de oameni scandau vineri seara presa romn, plin de minciun.La protestele de din Cluj-Napoca au participat alturi de miile de oameni i localnici din Roia Montan ce au transmis att celor prezeni, ct i autoritilor, dorina lor ferm de a-i apra dreptul la proprietate i convingerea ca nimeni nu va reui, nici mcar cu fora, s i scoat din casele lor. Eugen David, preedintele Alburnus Maior a atras atenia manifestanilor c foarte puin din ce vd la televizor reflect realitatea i c nici o instituie media nu a rspuns cerinei Alburnus Maior de a avea o dezbatere cu reprezentani ai autoritilor. Televiziunile, multe dintre ele aflate sub contract de publicitate cu compania minier, insist ca dezbaterile s aib ca invitai angajai ai companiei sau organizaii satelit ale acesteia, alturi de opozani ai proiectului minier. Au fost i cazuri n care, la acest tip de emisiuni, au fost prezentai drept opozani ai proiectului minier persoane chiar i din mediul politic ce nu sunt suficient de bine informate asupra subiectului i care nu transmit punctul de vedere al campaniei.Dorina localnicilor din Roia Montan ce se opun proiectului minier i doresc dezvoltarea durabil a localitii este ca dezbaterile ce au loc pe tema Roiei Montane s i aib ca invitai pe cei abilitai s transmit mesajul campaniei Salvai Roia Montan, alturi de reprezentani ai statului, actori cu rol de decizie n avizarea legii i proiectului minier. Totodat, Eugen David a transmis tuturor celor ce vor s sprijine campania s nu cad n capcana de comunicare a presei aservite intereselor companiei i s nu participe la emisiuni pe tema Roiei Montane alturi de reprezentani ai companiei. Sunt mai multe autoriti ce trebuie s rspund n faa cetenilor ncepnd cu ministrul mediului i terminnd cu cel al marilor proiecte. Rovana Plumb trebuie s rspund dezinformrilor sale conform crora proiectul de minerit ar fi unul nou i de data aceasta bun, dei nu a fost schimbat nimic notabil la standardele de mediu. n continuare nici una din observaiile depuse de specialiti n cadrul dezbaterilor publice de acum ase ani nu a primit un rspuns documentat i nu a generat nici o modificare la nivelul proiectului. Ministrul Dan ova trebuie s rspund cum poate fi de utilitate naional o cretere nesemnificativ a participaiei statului la un proiect ce folosete 240.000 de tone de cianur i pentru care statul i cedeaz suveranitatea unei companii private strine.Pagina de Facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage, alturi de multiple altele din mediile de socializare, anun o nou mobilizare general pentru data de 15 septembrie. Preedintele Alburnus Maior, Eugen David alturi de numeroi localnici ce doresc s i continue viaa n Roia Montan i-au anunat prezena la manifestrile din Bucureti de duminica viitoare. Toi cei ce sunt n strad i cer salvarea Roiei Montane sunt ceteni de onoare ai localitii noastre. Roia Montan este inima Romniei, a declarat la Cluj-Napoca Eugen David, preedintele asociaiei Alburnus Maior.Asociaia Alburnus Maior cere respingerea printr-un vot deschis a legii speciale de distrugere a Roiei Montane de ctre parlamentari i invit toi cetenii romni s i contacteze reprezentanii din Parlament pentru a le cere respingerea proiectului legislativ. Legea a ajuns deja la Senat din data de 3 septembrie 2013 pentru dezbatere i are numrul de nregistrare B560. Legea ncalc prevederi ale constituiei, drepturile omului, principiul separrii puterilor n stat i suveranitatea justiiei.Protestele n strad vor continua pn n momentul n care:- Parlamentul, prin Senat i Camera Deputailor, va vota respingerea proiectului de lege;- Guvernul va respinge n procedur de urgen prin hotrre de guvern acordul de mediu;- Roia Montan va fi inclus pe lista tentativa a Romniei pentru UNESCO;- Cianura va fi interzis prin lege n activitile miniere din Romnia;- Cei patru iniiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan ova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) i directorul ANRM (Gheorghe Duu) vor fi demii,se mai spune n comunicatul asociaiei.Sursa:cotidianul.ro

Documentarul pe care investitorii de la Rosia Montana n-ar vrea sa-l vada vreodata romaniiVIDEOseptembrie 12, 2013blackjack6 comentarii

Mina de aur Yanacocha se intinde pe o suprafata de 23.000 de metri patrati, unde sunt sapate cinci cariereTensiunile sociale, saracia, pierderea traditiilor locale, contaminarea apelor potabile si bolile reprezinta numitori comuni ai comunitatilor din apropierea exploatatiilor pe baza de cianura. Un documentar realizat de un grup de jurnalisti de investigatie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situata intr-o zona cu istorie bogata din Peru, surprinde prin asemanarile cu situatia de laRosia Montana. Poate materialul jurnalistic sa ofere indicii despre soarta comunitatii din Muntii Apuseni?Open Pit(Mina de suprafata) este un film documentar lansat in 2011, care isi propune sa ofere o imagine asupra impactului mineritului pe baza de cianura, dincolo de studiile corporatiste.Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.

Vedere de ansamblu a minei de aur Yanacocha, PeruMina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania.Mina de aur, promisiunea unei vieti mai buneDeschiderea exploatarii in 1993 a reprezentat pentru comunitatea locala, care practica in principal agricultura de subzistenta, o mare speranta pentru dezvoltare economica si cresterea nivelului de trai.Si intr-adevar, din punct de vedere economic, mina reprezinta un real succes conditiile geologice sunt favorabile, expertii locali spun ca implicarea companiei peruane asigura respectarea standardelor nationale, iar guvernul este incantat de incasarile generate de activitatea economica.Potrivit politicii de redevente, regiunea Cajamarca beneficiaza de jumatate din impozitul pe venit platit de Yanacocha, bani care contribuie la dezvoltarea unor proiecte economice si sociale, generatoare de locuri de munca, pentru promovarea educatiei, agriculturii si turismului.Potrivit datelor companiei, Yanacocha lucreaza cu 500 de furnizori locali, de unde cumpara totul, de la materiale de constructii, la echipamente si servicii de telefonie. Compania a construit sute de kilometri de drumuri in zona, inclusiv un drum pentru trafic greu, de 40 de milioane de dolari, care asigura accesul la mina.In total, valoarea investitiilor directe depaseste suma de doua miliarde de dolari, in timp ce profitul sare binisor de sapte miliarde de dolari.Totul, in schimbul unei exploatatii gigant, cu cinci cariere, care se intinde pe o suprafata de 23.000 de metri patrati. Circa 600.000 de tone de pamant sunt dislocate in fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o suta de tone de pamant, se obtine o singura uncie de aur, echivalentul unui inel.

Vedere din satelit a minei de aur Yanacocha, PeruPrea frumos ca sa fie adevaratAm putea spune ca regiunea Cajamarca a facut un pact avantajos cu diavolul, dar cat de avantajos este, de fapt, acest compromis?In apropiere de piata centrala din Cajamarca se afla o cladire din piatra numita Camera rascumpararii. In acea incapere a fost intemnitat, in 1532, regele incas Atahualpa. El a facut un pact cu colonialistii spanioli, promitandu-le ca va umple camera cu bijuterii din aur, in schimbul libertatii sale. Desi s-a tinut de cuvant, spaniolii tot l-au ucis. Iar de atunci, strainii continua sa fure aurul, se plang batranii locului.De 20 de ani, de cand a inceput exploatarea zacamantului aurifer, zeci de protestatari au murit in urma ciocnirilor violente cu fortele de ordine.

In timp ce mina se extinde tot mai mult, inghitand munte dupa munte, localnicii raman fara surse de apa potabila. Panza freatica este contaminata, specii intregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se imbolnavesc.Ocupatiile lor de baza, agricultura si pastoritul, sunt amenintate de noile conditii de mediu, in timp ce comunitati intregi care au fost stramutate, au pierdut contactul cu vechile traditii si obiceiuri locale.Bastinasii acuza inselatorieUn studiu de cazrealizat in anii 2000 de o organizatie internationala dezvaluie cum resimt bastinasii activitatea miniera. Oamenii si-au vandut pamananturile pe nimic, deoarece li s-a spus ca nu vor fi sapate decat cateva gauri, iar activitatile agricole vor putea continua in acel loc. Ei nici macar nu au inteles pe deplin conceptul de vanzare definitiva a pamantului, in conditiile in care, conform traditiilor milenare din comunitatile de pe culmile Anzilor, oamenii fac schimb de pamanturi de generatii intregi, insa continua sa il foloseasca la comun.Apele repezi de munte, pline de duhoareIn plus, oamenii se plang de duhoarea apei din rauri, care capata uneori nuante galbui sau maronii si care transporta de multe ori deseuri din zona de exploatare. Totusi, cateva comunitati se bazeaza exclusiv pe aceasta sursa de apa si au fost raportate multe cazuri de imbolnavire a oamenilor si a animalelor.

Rau care curge in apropierea exploatatiei miniere de la Yanacocha, PeruIntr-adevar, investigatii ale Organizatiei Mondiale de Sanatate arata ca apa este poluata cu diferite substante toxice, precum cuprul, a caror concentratie este si zeci de ori mai mare decat standardele internationale. De asemenea, rapoartele intocmite arata ca aciditatea apei este deosebit de crescuta. In astfel de conditii, pestii si broastele au disparut, desi reprezentau o sursa de hrana pentru locuitori.Un stil de viata milenar, care se stingeAlte comunitati au fost stramutate in intregime in Cajamarca, dar le este imposibil sa se adapteze vietii de oras. Traditii milenare sunt pe cale de disparitie, in timp ce oamenii nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca si traiesc din ajutoare sociale.De la inceperea exploatarii, s-a inregistrat o crestere de pana la 20% a numarului de copii abandonati, dar si amplificarea violentei domestice si a dificultatilor financiare.Intoxicatie cu mercurIn vara anului 2000, un camion incarcat cu mercur, care se indrepta catre Lima, s-a rasturnat in apropierea localitatii Choropampa, deversand pana la 150 de kg de substanta toxica. Localnicii au crezut ca este vorba despre un tip de metal pretios, au strans substanta si au depozitat-o in case. Simptomele intoxicatiei cu mercur au inceput sa apara in cateva zile si cateva persoane au fost spitalizate. Compania a fost acuzata ca nu a informat corect si la timp localnicii despre pericol. Pe de alta parte, incidentul a demonstrat ca accidente cu risc ridicat pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor pot avea loc in orice moment.http://www.youtube.com/watch?v=1oDoO5QpLv0

Sursa:business24.ro

Le Monde, despre distrugerea a patru muni i stnga-mprejur a luiPontaseptembrie 18, 2013blackjack1 comentariu

Proiectul minier de la Roia Montan presupune folosirea unei cantiti de cianuri de 12 ori mai mari dect totalul folosit n exploatrile miniere din UE. Cu toate acestea i n ciuda protestelor, premierul Ponta accept nfiinarea unei comisii care va amna decizia cu luni de zile. Motivul poate fi creterea aciunilor Gabriel Resources, scrie cotidianul Le Monde.Decizia privind un proiect canadian gigantic pentru o min de aur n Romnia care a fcut ca mii de protestatari s ias n strad de 15 zile nu va fi luat pn n noiembrie, a adecis Parlamentul Romniei, mari 17 septembrie.Aleii din majoritatea de centru-stnga au votat pentru nfiinarea unei comisii speciale dedicat acestui proiect, ignornd apelurile preedintelui Traian Bsescu i ale opozanilor pentru retragerea rapid a proiectului de lege controversat care deschide calea exploatrii acestei mine, scrie Le Monde n ediia sa de miercuri.Potrivit premierului Victor Ponta, aceast comisie va avea sarcina de a analiza documentele legate de proiectul minier ncepnd de la eliberarea licenei de exploatare, n 1999, pentru o societate a statului roman, transferat apoi unei companii private, Roia Montan Gold Corporation, deinut n majoritate de canadienii de la Gabriel Resources. Comisia va trebui s discute i cu cei care se opun proiectului, dar i cu sindicatul angajailor de la RMCG. Raportul va fi dezbtut la finalul lunii octombrie de ctre Senat, apoi de Camera Deputailor, la nceputul lunii noiembrie.Distrugerea a patru muniGabriel Resources prevede s exploateze 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint, utiliznd 12.000 de tone de cianur, de 12 ori mai mult dect cantitatea de cianur utilizat n ntreaga Uniune European pentru exploatarea minier. Societatea promite crearea a sute de locuri de munc i beneficii economice importante pentru Romnia.Dar, potrivit arheologilor, aceast min n aer liber va duce la dsitrugerea a patru muni i ameninta galeriile miniere din epoca roman.Schimbarea radical de poziie a premieruluiCu toate c a promis s blocheze exploatarea de aur de la Roia Montan n timp ce i fcea campanie, guvernul domnului Ponta a adoptat la sfritul lunii august un proiect de lege care faciliteaz exproprierile i obinerea permiselor necesare pentru aceast min controversat, continu cotidianul francez.n faa mobilizrii mpotriva proiectului, de o amploare fr precedent dupa 1990, cu manifestaii zilnice n marile orae, domnul Ponta a afirmat, sptmna trecut, ca Parlamentul va respinge rapid proiectul de lege contestat. A revenit asupra poziiei sale, acceptand s fie nfiinat o comisie, cu riscul ca dezbaterile s se prelungeasc sptmni sau chiar luni de zile.Duminic, ntre 20.000 i 25.000 de persoane au ieit n strad la Bucureti i n zece alte orae, fcnd apel pentru salvarea Roiei Montane i cernd demisia guvernului.Clin Capro, vicepresedinte al asociaiei Alburnus Maior, din care fac parte locuitorii Roiei Montane care se opun planurilor canadienilor, consider c este sarcina guvernului s decid dac exploatarea minei se va face sau nu, potrivit criteriilor economice i tehnice. Este in interesul companiei ca procesul s se prelungeasc, astfel nct preul aciunilor s creasc, a spus acesta pentru AFP, citat de Le Monde.Proiectul de lege al guvernului a fost deja criticat de ministrul Justiiei i de preedintele Bsescu, care a cerut, luni, guvernului s-l retrag.Sursa :cotidianul.ro

Der Spiegel: Roia Montan, butoiul cu pulbere alRomnieiseptembrie 21, 2013blackjack2 comentarii

The Guardian, Le Monde, Le Figaro sunt doar unele dintre publicaii de prestigiu care au abordat n ultimele sptmni problema Roiei Montane. Este acum rndul revistei Der Spiegel s publice, n ediia electronic de limb englez, un material dedicat unui proiect despre care scrie c ar urma s foloseasca o tehnic nvechit, s dea drepturi discreionare unei corporaii n faa cetenilor i s nceap o exploatare care, avnd n vedere dezastrul din 2000 de la Baia Mare, ar putea duce la un nou Cernobl n Europa.Dezbrcate de ciondnelile politice de la Bucureti, articolele aprute n presa strin sunt diferite de cele publicate in Romania, unde pdurea de la Roia Montan nu se vede din cauza copacilor de la Palatul Victoria, Cotroceni sau Toronto. Toate aceste publicaii dau un verdict foarte simplu: guvernul a semnat un acord secret cu un infractor, s-a trezit ntr-o hor n care nu are puterea s-i conduc partenerul, iar aceeai impoten i team l fac s emit proiecte de lege care ofer puteri dicreionare unei corporaii pe teritoriul rii. Iar cnd populaia iese n strad, aceeai team i neputin fac ca Guvernul s inventeze o comisie netransparent prin care se ncearc din nou s se dea ctig de cauz unei companii. Concluzia: n Estul nc slbatic al Europei, un proiect corporatist poate fi mai puternic dect democraia.Iat articolul publicat de Der Spiegel sub titlul Butoiul cu pulbere al Romniei:Mina de la Roia Montan, din Romnia, este a acum unul dintre cele mai controversate proiecte din Europa. Planurile Bucuretiului de a aproba acest proiect amplu, care ar distruge o ntreag localitate, a provocat proteste majore.n septembrie 1995, a fost semnat un acord secret prin care guvernul Romniei oferea drepturile de exploatare a celui mai mare zcmnt de aur din Europa unui infractor condamnat, Frank Timi. Mina se afl n localitatea Roia Montan, atestat din antichitate. La scurt timp dup aceasta, zcmntul a fost listat pe bursa canadian sub firma lui Timi, Gabriel Resources, o companie minier nou creat, nregistrat n paradisul fiscal din Jersey, fr vreo experien n domeniul mineritului i cu un cont bancar aproape nul.Acum, dupa 18 ani, creterea continu a preului aurului a mrit valoarea zcmntului cu aproape 400%, la peste 20 de miliarde de dolari, iar emiterea constant de aciuni de ctre Gabriel Resources a atras n proiect circa un miliard de euro.Restructurat i rebranduit n Roia Montan Gold Corporation, compania a lansat cea mai mare campanie de PR pe care Romnia a vzut-o vreodat. A cumparat cea mai mare parte a localitii Roia Montan i patru muni din mprejurime, care trebuie rai de pe faa pmntului pentru exploatare, a finanat mult ONG-uri, muzee i o documentaie tiinific care s i susin cauza.Cu toate acestea, mina nu s-a deschis.Compania nu a fost n stare s treac de opoziia public care a mobilizat zeci de mii de oameni n ntreaga ar, i nu a reuit s treac nici de prevederile legale care catalogheaz proiectul drept ilegal este vorba de legislaia de mediu, legislaia minier internaional i Convenia de la Arhus privind transparenta decizional.ns toate aceste piedici pot fi depite. La finalul lui august, premierul Victor Ponta a semnat un proiect de lege care ar anula barierele care stau n calea proiectului i ar duce la deschiderea minei n 2014. Proiectul, care acum ateapt un vot n parlament, ar da companiei puteri extraordinare. Sute de steni care au refuzat s i vnd casele vor fi expropriai forat, escortai de bodyguarzii firmei RMCG i vor primi compensaii stabilite la un curs ales discreionar de RMCG. Guvernul ar fi mandatat s elibereze permisele de contrucie i exploatare n termenii stabilii de companie, permind ca proiectul s nceap cu mult nainte de a putea fi contestat n faa Curii Europene de Justiie. Odat trecut, noua lege ar urma s se aplice i altor proiecte miniere din ar, iar aceasta creeaz temeri, avnd n vedere bogiile minerale din Transilvania, care se extind cu mult dincolo de Roia Montan.Naterea micrii de protestLa trei zile dup depunerea proiectului de lege, mii de oameni au ieit n strad pentru a protesta. n sptmnile care au urmat, protestele s-au nmulit, iar lumea a devenit mai numeroas. De la o duminic la alta, oamenii au ieit tot mai muli i n orae tot mai ndeprtate de locul minei din Transilvania. Au avut loc proteste i la Budapesta, Berlin, Washington, Singapore. n acest weekend, protestele par s fie i mai mari, cred organizatorii, iar ele vor continua pn cnd cererile noastre vor fi cunoscute.Amploarea protestelor reflect amploarea rsicurilor de mediu pe care le implic proiectul. Folosind tehnici depite, 13.000 de tone de cianur urmeaz s fie pompate n min n fiecare an. Este de 130 de ori mai mult dect cantitatea folosit la mina de aur de la Baia Mare n momentul accidentului catastrofal din 2000, cand scurgerea de cianur a provocat cel mai mare dezastru natural din Europa de dup explozia de la Cernobl. Amploarea protestelor a suprprins pe toata lumea, de la organizatori i pn la oficialii din guvern, iar acionarii de la Gabriel Resources au nceput s vnd aciunile, provocnd o prbuire a valorii lor.Semnificaia acestui caz merge dincolo de Roia Montan. Ramona Duminicioiu, o figur care apare constant n micarea Salvai Roia Montan n ultimul deceniu, vede micarea aceasta ca parte a unui proces ce include i protestele Occupy din America, dar i cele din Bulgaria, Grecia, Turcia i alte state. Este o situaie n care guvernul nostru ales pune interesele corporatiste n faa prioritilor publice i astfel blocheaz orice proces democratic prin msuri legislative, spune ea. Este un lucru care are rezonan dincolo de frontierele Romniei i este o criz a capitalismului i a guvernelor neputincioase.Gabriel Resources amenin cu un procesAciunile guvernului Romaniei din ultimele dou sptmni sugereaz existena unei anumite neputine n faa procedurilor legate de acest proiect. Preedintele Traian Bsescu, mereu un susintor fervent al proiectului, a condamnat de curand exploatarea folosind argumente de mediu i a spus c aceasta nu ar trebui demarat, avnd n vedere opoziia majoritii romnilor. La scurt timp dup aceste declaraii, premierul Victor Ponta a anunat o procedur de urgen care, spune el, ar opri proiectul o dat pentru totdeauna.Atunci, aciunile Gabriel Resources s-au prbuit, iar compania a ameninat c va da statul n judecat. Canadienii spun c, dac parlamentarii voteaza mpotriva proiectului, ei vor ncepe un proces pentru multiple nclcri ale tratatelor pentru investiii i vor reclama daune de 4 miliarde de dolari. Procedura de urgen a lui Ponta a fost imediat abandonat i a fost creata o noua comisie care pare s permit ocolirea de ctre legea controversat a Senatului i Camerei Deputailor. Oricum, cu o comisie care pare c nu se supune regulilor transparenei i avnd n vedere c guvernul refuz s comenteze, situaia rmne neclar, scrie Der Spiegel.Orice s-ar ntmpla, guvernul nu pare c va rezista n urmtoarele luni n actuala sa configuraie. Apelurile la indepartarea Uniunii Social-Liberale conduse de Ponta, care a ajuns la putere tocmai pentru c a promis c va opri proiectul de la Rosia Montana, devin tot mai frecvente in protestele de la Bucureti. ntre timp, coaliia ncepe s fie vizibil zguduit, acum declarnd caeste unit n abordarea proiectului minier, iar peste un minut ameninnd s se rup din cauza acestuia.Retorica blbit a partidelor politice a fost perceput mereu ca un interludiu comic pe firul epic al povetii de la Roia Montan. De un deceniu i jumtate, guvernul Romniei a s-a tot nvrtit, ba nainte, ba inapoi, n privina acestui proiect, dar nu a fost capabil s ia o decizie final.nc nu tim excat natura proiectului iniial semnat ntre guvern i Gabriel Resources, spune Duminicioiu, dar este clar c marea majoritate a romnilor se opun proiectului. Dac el va merge mai departe, nseamn c este mai puternic dect democraia.Ce se va ntmpla? Vom continua s luptm pn cnd vom avea un guvern care poate reprezenta naiunea, spune Duminicioiu, n ncheierea articolului din Der Spiegel. Sursa:cotidianul.ro