8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

1/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

2/36

Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea

senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstientaa viscerelor.

Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)

- Maduva spinarii Bulb rahidian

- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio

Cerebel Mezencefal

Diencefal Talamus

Hipotalamus

Metatalamus

SubtalamusEpitalamus

Emisferele cerebrale

Sistemul nervos periferic

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

3/36

-Nervi Cranieni Senzitivi

Motori

Micsti

Spinali Micsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieniVegetativi Laterovertebrali

Previscerali

Intramurali

Sistemul nervos somatic

vegetativ simpatic

parasimpatic

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

4/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

5/36

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos

integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea

functionala a acestuia.

Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente aleorganismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii

nervosi din substanta cenusie.

Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este

arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin

care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai

lungi ascendente si descendente si cai scurte.

Stimul

Receptor

Cale aferenta senzitiva

Centru de comanda

Cale eferenta motoare

Efector

Conexiunedirecta

Conexiuneinversa(feed

back)

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

6/36

Proprietatile Neuronului. Sinapsa

Neuronul, unitatea de structura si de functiune a

sistemului nervos, prezinta urmatoareleproprietati:

- generarea influxului nervos (excitbilitatea)

- Conducerea influxului nervos(conductibilitatea)

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

7/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

8/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

9/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

10/36

Nevroglia

La mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile canumar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann,astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele

satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu continneurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, deprotectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de

ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.

Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adicapoate genera un potential de actiune care se propaga si este condus.

Conducerea impulsului nervosAparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale

determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar,aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membraneiaxonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelulaxonului respectiv.

Conducerea la nivelul axonilor amieliniciIn acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei.

Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiuniloradiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie,deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiuneanterior, membrana este in stare refractara absoluta.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

11/36

Conducerea la nivelul axonilor

mielinizati

In acest caz, datorita proprietatilor

izolatoare ale mielinei, potentialul de

actiune apare la nivelul nodurilorRanvier si sare de la un nod la altul

intr-un tip de conducere numita

saltatorie. Acest tip de conducere

permite viteze mult mai mari. Aceasta

explica aparitia mai rapida a unor

reflexe decat altele.Sinapsa este conexiunea

functionala intre un neuron si o alta

celula. In SNC, a doua celula este tot

un neuron, dar in SNP ea poate fi o

celula efectoare, musculara sau

secretorie. Desi similara cu ceaneuroneurala, sinapsa

neuromusculara se numeste placa

motorie sau jonctiune

neuromusculara.

La nivelul sinapselor,

transmiterea se face intr-un singursens.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

12/36

ReflexulMecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul

reflex.

Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea uneizone receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si

filozoful Rene Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci

componente anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea

eferenta si efectorul.Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii

de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea

receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule

senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti receptori din organism sunt

corpusculii senzitivi.La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

13/36

CLASIFICAREA RECEPTORILOR SENZORIALI

N FUNCIE DE LOCALIZARE:

exteroceptori sensibili la stimuli din exteriorul organismului interoceptori sensibili la stimuli de la viscere proprioceptori sensibili la stimuli de la muchi, tendoane,

articulaii, oase

N FUNCIE DE FORMA DE ENERGIE A STIMULULUI: mecanoreceptori detecteaz modificri mecanice termoreceptori detecteaz modificri de temperatur chemoreceptori detecteaz modificri ale compoziiei chimice a

lichidelor organismului

nociceptori detecteaz stimuli de intensitate mare, indiferent de

natura lor, care ar putea determina leziuni tisulare receptori electromagnetici detecteaz lumina (und electromag.)

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

14/36

Calea aferenta.Receptorii vin in contact sinaptic cuterminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din

ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervicranieni.

Prin centrii unui reflexse intelege totalitateastructurilor din sistemul nervos central care participala actul reflex respectiv.Sistemul nervos central aretrei nivele majore,cu atribute functionalespecifice:nivelul maduvei spinarii,nivelul subcorticalsi nivelul cortical.

Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori

somatici si vegetativi prin care se transmitecomanda catre organul efector.

Efectorii.Principalii efectori sunt muschiistriati,muschii netezi si glandele exocrine.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

15/36

PROTECIA SNC

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

16/36

MENINGELE

este un sistem format din 3 membrane/foiee:PIAMATERla interior,n contact cu organele nervoaseARAHNOIDA (pnz de pianjen)

DURAMATERla exterior, n contact cu pereii osoi, are rol deproteciesi rol trofic

ntre a doua foisi a treia se afl LICHIDUL CEFALORAHIDIANLCR- cu rol de hrniresiprotecie mecanic (amortizarea ocurilor/loviturilor)

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

17/36

STRUCTURA SNCSNC - este alctuit din 2 tipuri de substan nervoas:1. Substan cenuie alctuit din corpii neuronilor2.Substan alb alctuit din prelungirile neuronilor (fibre n.)

B. SISTEMUL NERVOS PERIFERICeste alctuit dinNervi (cranieni i spinali)

Ganglioni nervoi

NERVIISunt mnunchiuri/fascicule de fibre nervoasempnzesc corpul realiznd legtura dintre

SNC i toate organele corpuluiDup tipul fibrelor componente suntsenzitivi,motori i micti

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

18/36

STRUCTURA UNUI NERV

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

19/36

NERVII SENZITIVIsunt alctuii din fibre nervoase senzitive care conduc informaiile de laperiferia corpului (de la receptorii din organele de sim sau din organele interne)

spre organele nervoase centrale.

NERVII MOTORIsunt alctuii din fibre nervoase motorii care conduc comenzi de la organelenervoase spre organele efectoare (muchi i glande).

NERVII MICTIsunt alctuii din f.n. senzitive i f.n. motorii

GANGLIONII NERVOIsunt alctuii din corpii neuronilorsunt situai pe traiectul nervilor n apropierea mduvei spinrii i a encefaluluisau n alte regiuni ale corpului

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

20/36

MADUVA SPINARII

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

21/36

Maduva spinar i i

Se gaseste situata in canalul vertebral,fomat din suprapunerea orificiilorvertebrale,pe care nu il ocupa in intregime.Limita superioara a maduveicorespunde gaurii occipitale,iar limita inferioara se afla in dreptul vertebreiL2.Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele trei membrane alemeningelor vertebrale care asigura protectia si nutritia maduvei.

Sub vertebra L2,maduva se prelungeste cu conul medular,iar acesta cu filumterminal.De o parte si de alta a conului medular si a filumului terminal,nerviilombari si sacral formeaza "coada de cal".

Aspectul exterior al maduvei

In dreptul regiunilor lombara si cervicala,maduva prezinta doua regiuni maivoluminoase,intumescentele cervicala si lombara,care corespund membrelor.

Meningele spinaleSunt alcatuite din trei membrane de protectie care invelesc maduva.Membrana

exterioara se numeste dura mater.Are o structura fibroasa,rezistenta si esteseparata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural.

Arahnoida are o structura conjunctiva si este separata si de pia mater printr-unspatiu care contine lichidul cefalorahidian.

Pia mater este o membrana conjunctivo-vasculara,cu rol nutritiv,care invelestemaduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri.In grosimea ei se gasescvase arteriale.

Maduva este formata din substanta cenusie dispusa in centru,sub forma decoloane,avand aspectul literei H,si substanta alba sub forma de cordoane.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

22/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

23/36

Substanta cenusie

Este formata din corpul neuronilor.Bara transversala a H-ului formeazacomisura cenusie a maduvei,iar portiunile laterale ale H-ului suntsubdivizate in coarne:anterioare,laterale,posterioare.

Comisura cenusie prezinta in centru,canalul ependimar care contine LCR.

Coarnele anterioare contin dispozitivul somatomotor,care e mai binedezvoltat in zona dilatarilor.Coarnele anterioare sunt mai late si mai scurtedecat cele posterioare si contin doua tipuri de neuroni somatomotori aicaror axoni formeaza radacina ventrala a nervilor spinali.

Coarnele posterioare contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatiade deutoneuron protoneuron fiind situat in ganglionii spinali.

Coarnele laterale sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara,in regiuneatoracala si lombara superioara.Contin neuroni vegetativi simpaticipreganglionari ai caror axoni parasesc maduva pe calea radacinii ventralea nervului spinal si formeaza fibrele preganglionare ale sistemuluisimpatic.

Substanta alba.Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de

cordoane in care gasim fascicule ascendente situate spre interior fata deprecedentele,si fascicule de asociatie,situate profund,in imediatavecinatate a substantei cenusii.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

24/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

25/36

Nervi i sp inal i

Nervii spinali conecteaza maduva

cu receptorii si efectorii (somatici si

vegetativi) sunt in numar de 31 deperechi .In regiunea cervicala exista 8

nervi cervicali (primul iese intre osul

occipital si prima vertebra cervicala ),

in regiunea toracala sunt 12 nervi apoi

5 in regiunea lombara, 5 in sacrala si

unul in regiunea cocigiana .Nervii spinali sunt formati din 2

radacini:

Anterioara (ventrala),motorie

Posterioara (dorsala)senzitiva care

prezinta pe traiectul ei ganglionul

spinal.fiecare nerv spinal inerveaz ozona a tegumentului

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

26/36

Maduva are 2 functi: reflexa si de conducere1.Functia reflexa a maduvei spinarii este indeplinita de catre neuronii

somatici si vegetativi

Reflexele spinale somatice.Principalele reflexe spinale somatice suntreflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers.

Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi ,caraspuns la intnderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind ca unciocan de cauciuc tendonul muschiului.In mod curent,aceste reflexe secerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul Ahilian) si la tendonul deinsertie a muschiului cvadriceps pe gamba(reflexul rotulian)

Reflexele miotatice sunt monosinaptice .Receptorii sunt reprezentati depropioceptorii musculari-fusurile neomusculare .Calea aferenta este asigurata

de primul neuron senzitiv propioceptiv din ganglionul spinal si de prelunigirileacestuia.Prelunigirea dendritica lunga merge la periferie si se termina la nivelulreceptorului .Prelungirea axonala scurta patrunde in maduva prin radacinileposterioare si se bifurca .

calea aferent 3

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

27/36

neuron motor

efector

ARCREFLEX

MDUVA

SPINRII

sinapsareceptor

calea aferent1

3

4

STIMUL

RSPUNS

calea eferent

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

28/36

Functia de conducere a maduvei spinarii

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

29/36

Calea sensibilitatii termice si dureroase

Receptoriii se gasesc in piele.Pentru sensibilitatea dureroasa,ca si pentru ceatermica,receptorii sunt terminatiile nervoase libere.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita este lunga si ajunge lareceptori,iar axonul patrunde in maduva.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul psterior al maduvei.Axonul luitrece in cordonul lateral opus,unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral,care,in traiectulsau ascendent,strabate maduva si trunchiul cerebral,indreptandu-se spre talamus.

Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala,inaria somestezica I din lobul parietal.

Calea sensibilitatii tactile grosiere(protopatica)

In piele,receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si de discurile tactileMerkel.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal.Dendrita acestui neuron,lunga,ajunge lanivelul receptorilor,iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior.Axonul acestor neuronitrece in cordonul anterior opus,alcatuind fasciculul spinotatalamic

anterior care,in traiectul sau ascendent,strabate maduva,trunchiul cerebral so ajunge lataltamus.

Al III-lea neuron se afla in talamus.Axonul lui se proiecteaza in scoarta cerebrala,inaria somestezica I.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

30/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

31/36

Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice)

Utilizeaza calea cordoanelor posterioare,impreuna cu calea proprioceptivakinestezica,cu care va fi descrisa.

Caile sensibilitatii proprioceptive

Calea sensibilitatii kinestezice

Sensibilitatea kinestezica(simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) utilizeaza caleacordoanelor posterioare,impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica.

Recetorii: pentru sensibilitatea tactila epicritica,sunt aceeasi ca si pentru sensibilitatea

tactila protopatica,insa cu camp receptor mai mic;

Pentru sensibilitatea kinestezica,receptorii sunt corpusculii neurotendiosi ai luiGolgi si corpusculii Ruffini.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,a carui dendrita,lunga,ajunge la

receptori.Axonul,de asemenea lung,patrunde in cordonul posterior,formand laacest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat.Mentionam ca fasciculul cuneatapare numai in maduva toracala superioara si in maduva cervicala.Aceste douafascicule,numite si fascicule spinobulbare,urca spre bulb.

Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb.Axonul celui deal II-leaneuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva,dupa care devinascendenti si formeaza lemniscul medeial,care se indreapta spre talamus.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

32/36

Al III-lea neuron se afla in taltamus.Axonul celui de al III-lea neuron se proiecteazain arai somestezica I.

Calea sensibilitatii proprioceptive de control al miscarii

Aceasta cale este constituita din doua tracturi: Tractul spinocerebelos dorsal(direct);

Tractul spinocerebelos ventral(incrucisat).

Protoneuronul este lcoalizat in ganglionul spinal;dendrita ajunge la receptori,iaraxonul,pe calea radacinii posterioare,intra in maduva,in substanta cenusie.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei.Axonul

celui deal doilea neuron se poate comporta in doua moduri: Fie se duce in cordonul lateral de aceasi parte,formand fasciculul

spinocerebelos dorsal(direct);

Fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa,deci se incruciseaza so formeazafasciculul spinocerebelos ventral(incrucisat).

Ambele fascicule au un traiect ascendent,strabat maduva s iajung in trunchiulcerebral,unde se comporta in mod diferit;

Fasciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul si apoi,pe caleapedunculului cerebelos inferior,ajunge la cerebel;

Fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul,puntea si mezencefalul siapoi,mergand de-a lungul pedunculului cerebelos superior,ajunge la cerebel

C il ibilit tii i t ti

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

33/36

Caile sensibilitatii interoceptive

In conditii normale,viscerele nu reactioneaza la stimulimecanici,termici,chimici,iar influxurile nervoase interoceptivenu devin constiente.Numai in conditii anormale viscerele potfi punctul de plecare al senzatiei dureroase.

Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor,subforma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.

Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal;dendrita luiajunge la receptori,iar axonul patrunde in maduva.

Deutoneuronul se afla in maduva;axonii acestuia intra inalcatuirea unui fascicul si,din aproape in aproape,ajung lataltamus.Aceasta cale este multisinaptica.

Al III-lea neuron se afla in taltamus.Zona de proiectiecorticala este difuza.

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

34/36

Calea sistemu lui p iramidal

Isi are origine in cortexul cerebral si controleza motrilitatea voluntara.

Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:aria motorie,ariapremotorie,aria motorie suplimentara si aria motorie secundara ,suprapuse arieisenzitive secundare..Dintre cele aproximativ 1 000 000 de fibre ale fascicululi

piramidal circa 700 000 sunt mielinizate .Fibrele fasciculului piramidal strabat,in directia lor descendenta,toate cele etajeale trunchiului cerebral si ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit:

1. in jur de 75% din fibre se incrucisaza la nivelul bulbului (decusatiapiramidala),formanad fasciculul piramidal incrucisat sau cortispinal lateral careajunge in cordonul lateral al maduvei ;

2. in jur de 25 5 din fibrele fasiccului priamidal nu se incrucisaza si formeaza

fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior),care ajunge in cordonul anteriorde acceasi parte ,fiind situat lanaga fisura mediana .In dreptul fiecarui segment,o parte din fibre parasesc acest fascicul ,se incrucisaja si trec in cordonulanterior opus.

In traiectul lui prin trunchiul cerebral ,din fibrele fasciculului piramidal se desprindfibre corticonucleare care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similaricornului anterior ai maduvei)

In concluzie.calea sistemului piramidal are 2 neuroni : un neuron cortical central ,de comanda

un neuron inferiar ,perferic sau de executie care poate fi situat in maduva sau innucleii motori ai nervilor cranieni

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

35/36

8/13/2019 Sn, Maduva Spinarii

36/36

Calea sistemu lui extrapiramidal

Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleazamotilitatea involuntara automata si semiautomata .Caile extrapiramidalecorticale ajung la nucleii bazali (corpii striati) .De la nucleii bazali prineferentele acestora (fibre strionilice,striorubice si strioreticulate),ajung la

nucleii din mezencefal)nucleul rosu,substanta alba si formatiareticulata),continuandu-se spre maduva prin fasciculele nigrospinalerubrospinale si reticulospinale;de la nivelul nucleilor bulbariolivari sivestibulari-se continua cu fasciculele olivospinale si vestibulospinale

Toate aceste fascicule extrapiramidaleajung,in final,la neuronii motori dincornul anterior al maduvei .

Prin caile descendente piramidale si extrapiramidale centrii encefaliciexercita controlul motor voluntar (calea piramidala )si automat(caileextrapiramidale)asupra musculaturii scheletice.In acest mod sunt reglatetonusul muscular si activitatea motorie fiind mentinute postura siechilibrul corpului.