SISTEMUL NERVOS SENZITIVSISTEMUL NERVOS SENZITIV

CARACTERISTICI GENERALE ALE STIMULILOR ŞI CARACTERISTICI GENERALE ALE STIMULILOR ŞI RECEPTORILORRECEPTORILOR

CĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIALCĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIAL

DUREREA. NOCICEPŢIADUREREA. NOCICEPŢIA

PROIECŢIA CORTICALĂ A SENSIBILITĂŢII CORPULUIPROIECŢIA CORTICALĂ A SENSIBILITĂŢII CORPULUI

SISTEMUL SOMATOSENZORIALSISTEMUL SOMATOSENZORIAL culege informaţiile culege informaţiile ::

– din mediul externdin mediul extern → → exteroceptori exteroceptori (localizaţi la nivelul tegumentului) (localizaţi la nivelul tegumentului)

– de la aparatul locomotor de la aparatul locomotor →→ proprioceptoriproprioceptori (muşchi, tendoane şi (muşchi, tendoane şi articulaţii)articulaţii)

ffiecare nerv spinal inervează o zona a iecare nerv spinal inervează o zona a tegumentului tegumentului == dermatomdermatom →→ informaţiile ajung la segmentul informaţiile ajung la segmentul corespunzător al măduvei spinării corespunzător al măduvei spinării →→ distribuţie metamerică

ccunoaşterea dermatoamelor şi a unoaşterea dermatoamelor şi a segmentelor spinale corespunzătoare, segmentelor spinale corespunzătoare, are importanţă în neurologie pentru are importanţă în neurologie pentru localizarea proceselor patologicelocalizarea proceselor patologice

CARACTERISTICI GENERALE ALE CARACTERISTICI GENERALE ALE STIMULILOR ŞI RECEPTORILORSTIMULILOR ŞI RECEPTORILOR

STIMULIISTIMULII – variaţiile de energievariaţiile de energie– determină apariţia unor senzaţii subiective diferitedetermină apariţia unor senzaţii subiective diferite = = modalităţi modalităţi

senzorialesenzoriale (văz, auz, miros, etc) (văz, auz, miros, etc)– îîn cadrul aceleiaşi modalităţi senzoriale există mai multe n cadrul aceleiaşi modalităţi senzoriale există mai multe calităţicalităţi

senzorialesenzoriale (culoarea roşie, culoarea verde)(culoarea roşie, culoarea verde)

RECEPTORII SENZORIALI – structuri specializate care transformă (traduc) variaţii de structuri specializate care transformă (traduc) variaţii de

energie din mediu în potenţiale de acţiune neuronaleenergie din mediu în potenţiale de acţiune neuronale ((transducţietransducţie))

CLASIFICAREA RECEPTORILOR SENZORIALI

ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREÎN FUNCŢIE DE LOCALIZARE::– exteroceptoriexteroceptori →→ sensibili la stimuli din exteriorul organismului sensibili la stimuli din exteriorul organismului– interoceptori interoceptori →→ sensibili la stimuli de la viscere sensibili la stimuli de la viscere– proprioceptoriproprioceptori →→ sensibili la stimuli de la muşchi, tendoane, sensibili la stimuli de la muşchi, tendoane,

articulaţii, oasearticulaţii, oase

ÎN FUNCŢIE DE FORMA DE ENERGIE A STIMULULUI:ÎN FUNCŢIE DE FORMA DE ENERGIE A STIMULULUI:– mecanoreceptori mecanoreceptori →→ detectează modificări mecanice detectează modificări mecanice– termoreceptori termoreceptori → → detectează modificări de temperaturădetectează modificări de temperatură– chemoreceptori chemoreceptori →→ detectează modificări ale compoziţiei chimice a detectează modificări ale compoziţiei chimice a lichidelor organismuluilichidelor organismului– nociceptori nociceptori →→ detectează stimuli de intensitate mare, indiferent de detectează stimuli de intensitate mare, indiferent de naturanatura lor, care ar putea determina leziuni tisularelor, care ar putea determina leziuni tisulare– receptori electromagnetici receptori electromagnetici →→ detectează lumina (undă elec detectează lumina (undă electromag.tromag.))

!!!!!! rreceptorii senzoriali răspund la un seceptorii senzoriali răspund la un sing.ing. tip de stimuli tip de stimuli == stimuli adecvaţi stimuli adecvaţi

MECANORECEPTORIIMECANORECEPTORII

Tipul Tipul receptorului receptorului

LocalizareLocalizare AdaptareAdaptare Tipul de Tipul de stimulstimul

ObservaţiiObservaţii

Corpusculi Corpusculi PacciniPaccini

imediat sub tegument, în imediat sub tegument, în ţesuturile conjunctive profundeţesuturile conjunctive profunde

rapidărapidă atingere, atingere, vibraţiivibraţii

adaptare adaptare extrem de extrem de rapidărapidă

Corpusculi Corpusculi MeissnerMeissner

pielea glabră, zone cu pielea glabră, zone cu sensibilitate mare (degete, sensibilitate mare (degete, buze)buze)

rapidărapidă atingere atingere rapidărapidă

sensibilitate sensibilitate maremare

Terminaţii Terminaţii nervoase liberenervoase libere

generalizatăgeneralizată rapidărapidă atingere, atingere, presiunepresiune

sensibilitate sensibilitate maremare

Discuri MerkelDiscuri Merkel pielea glabră, zone cu pielea glabră, zone cu sensibilitate mare (degete, sensibilitate mare (degete, buze)buze)

lentălentă presiune presiune continuăcontinuă

Corpusculi Corpusculi RuffiniRuffini

dermul profund, în ţesuturi dermul profund, în ţesuturi conjunctive profundeconjunctive profunde

lentălentă presiunepresiune

Fusuri Fusuri neuromusculareneuromusculare

muşchii striaţimuşchii striaţi lentălentă tensiune, tensiune, prin prin întinderea întinderea muşchiuluimuşchiului

Organul GolgiOrganul Golgi tendoanetendoane lentălentă tensiunetensiune

MECANORECEPTORIIMECANORECEPTORII

CLASIFICARE Receptorii cu adaptare lentă

– transmit impulsuri atâta timp cât stimulul este prezent transmit impulsuri atâta timp cât stimulul este prezent – asigură informarea asupra stării corpului şi a relaţiei sale cu mediulasigură informarea asupra stării corpului şi a relaţiei sale cu mediul– ddacă stimulul rămâne absolut constant receptorii se pot adapta după acă stimulul rămâne absolut constant receptorii se pot adapta după

ore sau chiar zileore sau chiar zile

Receptorii cu adaptare rapidăReceptorii cu adaptare rapidă – reacţionează doar atunci când are loc efectiv o variaţie a stimulului reacţionează doar atunci când are loc efectiv o variaţie a stimulului – informează asupra ratei de modificare a stimululuiinformează asupra ratei de modificare a stimulului creierul poate creierul poate

prevedea cum va fi stimulul în viitor şi poate lua decizii în consecinţăprevedea cum va fi stimulul în viitor şi poate lua decizii în consecinţă– exempluexemplu: : când o persoană aleargă, receptorii din articulaţii şi când o persoană aleargă, receptorii din articulaţii şi

tendoane detectează rata de variaţie a stimulilor tendoane detectează rata de variaţie a stimulilor creierul poate să creierul poate să prevadă poziţia membrelor, cu câteva momente înainte ca acestea să prevadă poziţia membrelor, cu câteva momente înainte ca acestea să ajungă efectiv în poziţia respectivăajungă efectiv în poziţia respectivă corecţiile necesare pot fi făcute corecţiile necesare pot fi făcute în timp utilîn timp util

RECEPTORII MUSCULARIRECEPTORII MUSCULARI(PROPRIOCEPTORII) (PROPRIOCEPTORII)

DEFINIŢIE: DEFINIŢIE: − sunt receptori mecanici de întindere şi de sunt receptori mecanici de întindere şi de

tensiune care nu se adaptează la excitanttensiune care nu se adaptează la excitant

CLASIFICARE:CLASIFICARE:− fusul neuro-muscularfusul neuro-muscular− organul tendinos Golgiorganul tendinos Golgi

FUSUL NEURO-MUSCULARFUSUL NEURO-MUSCULAR

− STRUCTURA:STRUCTURA:

− 2-102-10 fibre musculare fibre musculare intrafusaleintrafusale care prezintă:care prezintă:• o porţiune centralăo porţiune centrală - bogată în nuclei şi terminaţii nervoase senzitive - bogată în nuclei şi terminaţii nervoase senzitive• două porţiuni perifericedouă porţiuni periferice - contractile - contractile

- cu terminaţii motorii proprii de tip - cu terminaţii motorii proprii de tip

− fibrele musculare fibrele musculare extrafusaleextrafusale dispuse “în paralel” cu fibrele musculare dispuse “în paralel” cu fibrele musculare intrafusale intrafusale

- capsulă conjunctivăcapsulă conjunctivă

FUSUL NEURO-MUSCULARFUSUL NEURO-MUSCULAR− CLASIFICARECLASIFICARE

1.1. FIBRE INTRAFUSALEFIBRE INTRAFUSALE (după modul de dispunere a nucleilor în (după modul de dispunere a nucleilor în porţ. centrală):porţ. centrală):

− fibre cu sac nuclearfibre cu sac nuclear - cu nucleii aglomeraţi în zona centrală - cu nucleii aglomeraţi în zona centrală− fibre cu lanţ nuclearfibre cu lanţ nuclear - cu nucleii dispuşi într-un singur rând - cu nucleii dispuşi într-un singur rând

2.2. FIBRELE SENZITIVEFIBRELE SENZITIVE - terminaţii dendritice mielinizate cu originea - terminaţii dendritice mielinizate cu originea în ganglionul spinalîn ganglionul spinal Fibrele senzitive primare Fibrele senzitive primare - - de tip Ia:de tip Ia:

− predomină la nivelul fibrelor cu sac nuclearpredomină la nivelul fibrelor cu sac nuclear− au o dispoziţie “spiralată”au o dispoziţie “spiralată”− conduc excitaţia cu viteză mare, de 80-120 m/secconduc excitaţia cu viteză mare, de 80-120 m/sec− asigură răspunsul asigură răspunsul dede tip dinamictip dinamic - descarcă impulsuri cu - descarcă impulsuri cu

o frecvenţă direct proporţională cu variaţia de lungime a o frecvenţă direct proporţională cu variaţia de lungime a porţiunii centrale pe unitatea de timpporţiunii centrale pe unitatea de timp

Fibrele senzitive secundareFibrele senzitive secundare - - de tip II:de tip II: − predomină la nivelul fibrelor cu lanţ nuclearpredomină la nivelul fibrelor cu lanţ nuclear− au o dispoziţie în “buchet”au o dispoziţie în “buchet”− conduce excitaţia cu viteză mai mică, de 30-70 m/secconduce excitaţia cu viteză mai mică, de 30-70 m/sec− asigură răspunsul asigură răspunsul de tip staticde tip static - descarcă impulsuri cu o - descarcă impulsuri cu o

frecvenţă direfrecvenţă dire

FUSUL NEURO-MUSCULARFUSUL NEURO-MUSCULAR

CLASIFICARECLASIFICARE 3.3. FIBRELE MOTORIIFIBRELE MOTORII - sunt axonii motoneuronilor spinali de tip - sunt axonii motoneuronilor spinali de tip

, determină contracţia porţiunilor periferice al fusului şi , determină contracţia porţiunilor periferice al fusului şi creşte sensibilitatea fibrelor senzitive la întinderea porţiunii creşte sensibilitatea fibrelor senzitive la întinderea porţiunii centrale: centrale:

Fibre motorii Fibre motorii dinamice dinamice− se distribuie exclusiv la nivelul fibrelor cu sac nuclearse distribuie exclusiv la nivelul fibrelor cu sac nuclear− asigură componenta fazică (dinamică) a reflexului asigură componenta fazică (dinamică) a reflexului

miotaticmiotatic− motoneuronii motoneuronii de origine se află sub controlul centrilor de origine se află sub controlul centrilor

nervoşi motori supramedulari nervoşi motori supramedulari Fibre motorii Fibre motorii statice statice

− se distribuie pe ambele tipuri de fibre intrafusalese distribuie pe ambele tipuri de fibre intrafusale− asigură componenta tonică (statică) a reflexului miotaticasigură componenta tonică (statică) a reflexului miotatic− motoneuronii motoneuronii de origine se află sub control strict de origine se află sub control strict

medularmedular

ORGANUL TENDINOS GOLGIORGANUL TENDINOS GOLGI

− este un receptor pasiv, dispus “în serie” faţă de fibrele este un receptor pasiv, dispus “în serie” faţă de fibrele tendinoasetendinoase

− are distribuite fibre senzitive de tip Ib, cu originea în are distribuite fibre senzitive de tip Ib, cu originea în ganglionul spinalganglionul spinal

− funcţionează ca dublu receptor mecanic - de întindere şi funcţionează ca dublu receptor mecanic - de întindere şi de tensiune: descarcă impulsuri la întinderea de tensiune: descarcă impulsuri la întinderea tendonului (percuţia tendonului) şi la punea în tensiune tendonului (percuţia tendonului) şi la punea în tensiune a tendonului ca urmare a contracţiei muscularea tendonului ca urmare a contracţiei musculare

TERMORECEPTORIITERMORECEPTORII

− CARACTERISTICI:

− inform. creierul asupra schimb. de temp. din mediul extern şi intern− localizaţi: - imediat sub tegument - răspândiţi în mod neuniform

- mai deşi la nivelul buzelor, degetelor - foarte rari la nivelul trunchiului− clasificare: - receptori pentru rece - receptori pentru cald− există de 3-10 ori mai mulţi receptori pentru rece decât pentru cald

TERMORECEPTORIITERMORECEPTORII

MECANISM DE ACŢIUNE:– la temperatura normală a corpului

ambele tipuri de receptori sunt activi, producând descărcarea de potenţiale de acţiune cu frecvenţă joasă

– dacă temperatura creşte receptorii pt. cald descarcă cu frecv. mai mare receptorii pt. rece descarcă cu frecv. mai mică

– senzaţia subiectivă de cald sau rece ia naştere prin analiza activităţii ambelor tipuri de receptori

– se adaptează iniţial destul de repede (în câteva secunde ulterior rămân într-o stare de uşoară activare timp

îndelungat

CĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIALCĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIAL

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:

– conduc informaţia de la receptorii senzoriali până la conduc informaţia de la receptorii senzoriali până la regiunile de proiecţie corticală regiunile de proiecţie corticală

– sunt formate din mai mulţi neuronisunt formate din mai mulţi neuroni

– ffiecare modalitate senzorială are o cale proprieiecare modalitate senzorială are o cale proprie

– ccăile tuturor modalităţilor senzoriale se incrucişeazăăile tuturor modalităţilor senzoriale se incrucişează informaţiile de la o parte a corpului se proiectează, informaţiile de la o parte a corpului se proiectează, întotdeauna, la nivelul scoarţei de partea opusăîntotdeauna, la nivelul scoarţei de partea opusă

CĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIALCĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIAL

STRUCTURĂ:STRUCTURĂ:– Primul neuronPrimul neuron → → neuronul primar senzitivneuronul primar senzitiv::

dendritele la periferie în contact cu receptoriidendritele la periferie în contact cu receptorii

corpul celular în ganglionii spinalicorpul celular în ganglionii spinali

axonii pătrund în SNC prin rădăcinile posterioare ale nervilor axonii pătrund în SNC prin rădăcinile posterioare ale nervilor spinali.spinali.

– Al doilea neuronAl doilea neuron →→ situat în măduva spinării sau în bulb situat în măduva spinării sau în bulb– AAl treileal treilea neuron neuron →→ localizat în talamuslocalizat în talamus

EXEMPLU: EXEMPLU: pt.pt. extremitatea cefalică informaţiile senzoriale sunt extremitatea cefalică informaţiile senzoriale sunt

transmise prin nervul trigementransmise prin nervul trigemen::– primul neuron primul neuron →→ în ganglionul Gasser în ganglionul Gasser– al doileaal doilea neuron neuron →→ în nucleul principal senzitiv al în nucleul principal senzitiv al n. Vn. V din bulb din bulb– al treilea neuron al treilea neuron → → în talamusîn talamus

CĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIALCĂILE SISTEMULUI SOMATOSENZORIAL

Sistemul coloanei dorsale şi a Sistemul coloanei dorsale şi a lemniscului mediallemniscului medial

Sistemul coloanei anterioare şi lateraleSistemul coloanei anterioare şi laterale

SISTEMUL COLOANEI DORSALE ŞI A LEMNISCULUI SISTEMUL COLOANEI DORSALE ŞI A LEMNISCULUI MEDIAL MEDIAL

conduce conduce informaţiile tactile şi proprioceptive fineinformaţiile tactile şi proprioceptive fine →→ necesită necesită::– llocalizareocalizare– gradare exactă gradare exactă – viteză mareviteză mare de transmitere de transmitere

eeste alcătuit din fibre nervoase mielinice groaseste alcătuit din fibre nervoase mielinice groase

aaxonii neuronilor primari ai acestor căi xonii neuronilor primari ai acestor căi – pătrund în măduvă prin porţiunea mediană a rădăcinii posterioarepătrund în măduvă prin porţiunea mediană a rădăcinii posterioare– trec în coloana posterioară medulară de aceeaşi parte trec în coloana posterioară medulară de aceeaşi parte – urcă spre bulb prin fasciculele Goll şi Burdachurcă spre bulb prin fasciculele Goll şi Burdach

dispunerea fibrelor nervoase în coloana dorsală este foarte riguroasădispunerea fibrelor nervoase în coloana dorsală este foarte riguroasă– fibrele din regiunile inferioare ale corpului sunt aşezate medialfibrele din regiunile inferioare ale corpului sunt aşezate medial– fibrele din regiunile superioare se adaugă, progresiv, spre lateralfibrele din regiunile superioare se adaugă, progresiv, spre lateral

SISTEMUL COLOANEI DORSALE ŞI A LEMNISCULUI SISTEMUL COLOANEI DORSALE ŞI A LEMNISCULUI MEDIAL MEDIAL

Al doilea neuron (neuronul secundar)Al doilea neuron (neuronul secundar) – se găseşte la nivelul nucleilor bulbari gracilis şi cuneatusse găseşte la nivelul nucleilor bulbari gracilis şi cuneatus– face sinapsă cu mai mulţi neuroni primari din aceeaşi regiune a face sinapsă cu mai mulţi neuroni primari din aceeaşi regiune a

corpului (sumaţie spaţială)corpului (sumaţie spaţială)– aaxonii se incrucişeaza şi apoi urcă spre talamus prin lemniscul xonii se incrucişeaza şi apoi urcă spre talamus prin lemniscul

medialmedial– lla acest nivel se alătură şi axonii de la nervii cranieni (trigemen)a acest nivel se alătură şi axonii de la nervii cranieni (trigemen)

→→ conduc aceleaşi modalităţi senzoriale de la nivelul conduc aceleaşi modalităţi senzoriale de la nivelul extremităţii cefaliceextremităţii cefalice

Al treilea neuronAl treilea neuron – se găseşte în talamus la nivelul complexului ventrobazalse găseşte în talamus la nivelul complexului ventrobazal– axonul său are proiecţie corticalăaxonul său are proiecţie corticală

SISTEMUL COLOANEI ANTERIOARE ŞI LATERALE

conduce conduce informaţiile extero şi proprioceptiveinformaţiile extero şi proprioceptive grosieregrosiere carecare::– nu necesită localizare, gradare precisă nu necesită localizare, gradare precisă – nu sunt transmise cu viteză marenu sunt transmise cu viteză mare

cuprinde: - cuprinde: - sensibilitatea mecanică grosierăsensibilitatea mecanică grosieră - - sensibilitatea termică sensibilitatea termică - sensibilitatea - sensibilitatea dureroasă dureroasă

este alcătuit din neuroni cu fibre mielinice subţirieste alcătuit din neuroni cu fibre mielinice subţiri

aaxonii neuronilor primari ai acestor căi xonii neuronilor primari ai acestor căi →→ pătrund în măduvă prin pătrund în măduvă prin porţiunea laterală a rădăcinii posterioare a nervilor spinaliporţiunea laterală a rădăcinii posterioare a nervilor spinali → → în în cornul posterior medularcornul posterior medular → → fac sinapsă cu neuronul secundar fac sinapsă cu neuronul secundar

SISTEMUL COLOANEI ANTERIOARE ŞI LATERALE

Al doilea neuronAl doilea neuron– se găseşte în cornul posterior medularse găseşte în cornul posterior medular– aaxonii trec în partea opusă şi apoi urcă spre talamus prin xonii trec în partea opusă şi apoi urcă spre talamus prin

coloanele antero-lateralecoloanele antero-laterale două tracturi: două tracturi: – tractul spino-talamic anterior tractul spino-talamic anterior – tractul spino-talamic lateraltractul spino-talamic lateral

– ffibrele nervoase au o dispoziţie difuză şi nu permit localizarea ibrele nervoase au o dispoziţie difuză şi nu permit localizarea exactă a câmpurilor receptoareexactă a câmpurilor receptoare

– ddin tractul spino-talamic pleacă şi fibre nervoase spre in tractul spino-talamic pleacă şi fibre nervoase spre formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral (tractul formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral (tractul spinoreticulat)spinoreticulat)

Al treilea neuronAl treilea neuron – se află în talamus (complexul ventrobazal), pentru sensibilitatea se află în talamus (complexul ventrobazal), pentru sensibilitatea

mecanică şi termicămecanică şi termică

CĂILE SENSIBILITĂŢII TACTILE, TERMICE ŞI CĂILE SENSIBILITĂŢII TACTILE, TERMICE ŞI PROPRIOCEPTIVEPROPRIOCEPTIVE

Modalitatea Modalitatea senzorialăsenzorială

Primul Primul neuronneuron

Al doilea neuronAl doilea neuron CăiCăi Al treilea neuronAl treilea neuron

Tactilă finăTactilă fină ganglion ganglion spinalspinal

nucleii Goll-nucleii Goll-Burdach (bulb)Burdach (bulb)

spino-bulbarespino-bulbare ventro-bazalventro-bazal

Tactilă Tactilă grosierăgrosieră

ganglion ganglion spinalspinal

corn posterior corn posterior medularmedular

spino-talamic ant. şi spino-talamic ant. şi lat.lat.

ventro-bazalventro-bazal

Termică, Termică, dureroasădureroasă

ganglion ganglion spinalspinal

corn posterior corn posterior medularmedular

spino-talamic ant. şi spino-talamic ant. şi lat.lat.

ventro-bazalventro-bazal

Proprioceptivă Proprioceptivă conştientăconştientă

ganglion ganglion spinalspinal

nucleii Goll-nucleii Goll-Burdach (bulb)Burdach (bulb)

spino-bulbarespino-bulbare ventro-postero-ventro-postero-laterallateral

Proprioceptivă Proprioceptivă inconştientăinconştientă

ganglion ganglion spinalspinal

corn posterior corn posterior medularmedular

-- spino-cerebelosspino-cerebelos

direct (Flechsing)direct (Flechsing)

-- spino-cerebelosspino-cerebelos încrucişat (Gowers)încrucişat (Gowers)

ventro-postero-ventro-postero-laterallateral

DUREREA. NOCICEPŢIADUREREA. NOCICEPŢIA

NOCICEPŢIA:NOCICEPŢIA:– reprezintă latura senzorială adureriireprezintă latura senzorială adurerii– cuprinde: cuprinde:

– fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la nivelul fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori)receptorilor periferici (nociceptori)

– transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă senzitivă senzitivă

– proiecţia corticală a acestoraproiecţia corticală a acestora– apariţia percepţiei stimulului dureros apariţia percepţiei stimulului dureros

– ModulareaModularea::– modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii senzaţiilor, în modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii senzaţiilor, în

funcţie de starea sistemului nervos şi a organismuluifuncţie de starea sistemului nervos şi a organismului– sse produce la toate nivelurile căii de conducere nociceptive, e produce la toate nivelurile căii de conducere nociceptive,

determinând fie reducerea, fie amplificarea senzaţieideterminând fie reducerea, fie amplificarea senzaţiei– AnalgeziaAnalgezia – neperceperea unui stimul dureros asociaT cu un stres – neperceperea unui stimul dureros asociaT cu un stres – HiperalgeziHiperalgeziaa - - stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex. stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex. stimulistimuli tactili) pot produce dureretactili) pot produce durere

DUREREA. NOCICEPŢIADUREREA. NOCICEPŢIA

EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ se însoţeşte:se însoţeşte:

– întotdeauna de manifestări afective, emoţionaleîntotdeauna de manifestări afective, emoţionale →→ sunt în sunt în majoritatea cazurilor negativemajoritatea cazurilor negative durerea este o senzaţie durerea este o senzaţie neplăcutăneplăcută trebuie evitată trebuie evitată

– în majoritatea cazurilor, de apariţia unor reacţii vegetativeîn majoritatea cazurilor, de apariţia unor reacţii vegetative− tahicardietahicardie− creşterea tensiunii arterialecreşterea tensiunii arteriale− creşterea secreţiei sudoralecreşterea secreţiei sudorale− modificarea respiraţieimodificarea respiraţiei

– fenomene motorii somatice:fenomene motorii somatice:− reflexe de apărarereflexe de apărare− adoptarea unor poziţii antalgiceadoptarea unor poziţii antalgice →→ evitarea amplificării evitarea amplificării

stimulului dureros.stimulului dureros.

NOCICEPTORIINOCICEPTORII

terminaţii nervoase libere, răspândite în toate structurile terminaţii nervoase libere, răspândite în toate structurile corpului corpului

nneuronii primari senzitivieuronii primari senzitivi– corpul celular situat în ganglionii spinali ai rădăcinii corpul celular situat în ganglionii spinali ai rădăcinii

posterioare a nervilor spinaliposterioare a nervilor spinali– ddendritele acestor neuroni formează receptorii senzoriali endritele acestor neuroni formează receptorii senzoriali

perifericiperiferici = = nociceptori nociceptori

îîn fn fcţ.cţ. de gradul de mielinizare al neuronilor primari de gradul de mielinizare al neuronilor primari →→ pot avea pot avea::

– fibre Aδfibre Aδ - - mielinizate mielinizate– fibre Cfibre C - - amielinice amielinice

NOCICEPTORIINOCICEPTORII

Fibrele AδFibrele Aδ – transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine localizată, transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine localizată,

care apare imediat după acţiunea stimululuicare apare imediat după acţiunea stimulului– InformaţiInformaţia -a - este transmisă rapid este transmisă rapid - - serveşte laserveşte la - - localizarea stimulului localizarea stimulului - - declanşarea reflexelor de apăraredeclanşarea reflexelor de apărare– se găsescse găsesc: -: - la nivelul tegumentului la nivelul tegumentului - - în toate structurile aparatului locomotorîn toate structurile aparatului locomotor

Fibrele CFibrele C – transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la

câteva secunde după acţiunea stimululuicâteva secunde după acţiunea stimulului– informaţiinformaţiaa este transmisă şi structurilor implicate în viaţa este transmisă şi structurilor implicate în viaţa

afectivăafectivă instalarea caracterului neplăcut al durerii instalarea caracterului neplăcut al durerii– se găsesc înse găsesc în: -: - tegument tegument - - aparatul locomotor aparatul locomotor - - viscereviscere

NOCICEPTORIINOCICEPTORII

STIMULIISTIMULII -- mecanici mecanici - - termici termici - - chimicichimici

ccea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate ea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimulicategoriile de stimuli = = receptori polimodal receptori polimodalii

rrestul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecaniciestul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau sau termici termici

TRANSDUCŢIATRANSDUCŢIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale: are loc prin depolarizarea membranei neuronale: – stimulii mecanici stimulii mecanici → → activează canale membranare de Naactivează canale membranare de Na++

– sstimulii termici (cald) timulii termici (cald) →→ activează un canal neselectiv pentru activează un canal neselectiv pentru cationi (în special Cacationi (în special Ca2+2+ şi Na şi Na++))– stimulii chimici stimulii chimici →→ acţionează prin mai multe mecanisme (canale acţionează prin mai multe mecanisme (canale ionice operate de ligand, activare prin ionice operate de ligand, activare prin mesager secund), specifice pmesager secund), specifice pt.t. fiecare subst fiecare subst..– stimularea nociceptorilor stimularea nociceptorilor →→ este produsă de bradikinină, H este produsă de bradikinină, H++, K, K++

REFLEXUL DE AXONREFLEXUL DE AXON

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:– este reacţia locală cutanată la un stimul dureros, punctiformeste reacţia locală cutanată la un stimul dureros, punctiform– sse desfăşoară în trei etape: e desfăşoară în trei etape: - - eritem localeritem local - - edem local edem local - - eritem inconjurătoreritem inconjurător– fenfen.. nu implică axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi nu implică axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi

MECANISM:MECANISM:– stimulstimulul ul →→ acţionează asupra unei dendrite acţionează asupra unei dendrite::

este transmis spre corpul celular al neuronuluieste transmis spre corpul celular al neuronului se propagă şi la celelalte dendritese propagă şi la celelalte dendrite elibelib.. de de neuromediatori: neuromediatori:

– substanţa P (SP) substanţa P (SP) - vasodilataţie - vasodilataţie– neurokinina A (NKA) neurokinina A (NKA) - - ↑ permeab. endot. vasc.↑ permeab. endot. vasc. - degran. mastocitelor - degran. mastocitelor - elib. de histamină- elib. de histamină– CGRP (calcitonin gene-related peptide –CGRP (calcitonin gene-related peptide – peptidul legat peptidul legat

genetic de calcitonină)genetic de calcitonină)↑↑NO elib. de endot. vasc. NO elib. de endot. vasc. vasodil. vasodil.– ATPATP– glutamatglutamat

REFLEXUL DE AXONREFLEXUL DE AXON

FUNCŢIILE REFLEXULUI DE AXONFUNCŢIILE REFLEXULUI DE AXON

– funcţie trofică: funcţie trofică: în condiţii normale stimulii nedureroşi care ajung la fibrele Cîn condiţii normale stimulii nedureroşi care ajung la fibrele C::

– nu determină apariţia unei senzaţii de durerenu determină apariţia unei senzaţii de durere

– produc eliberarea unor cantităţi mici de neuropeptideproduc eliberarea unor cantităţi mici de neuropeptide

vasodilataţie localăvasodilataţie locală →→ rol trofic pentru ţesuturi rol trofic pentru ţesuturi

un efect de stimulare de către neuropeptide a proliferării un efect de stimulare de către neuropeptide a proliferării

fibroblaştilor şi a angiogenezeifibroblaştilor şi a angiogenezei

– modularea periferică a nocicepţiei prin neuropeptidele eliberatemodularea periferică a nocicepţiei prin neuropeptidele eliberate

– participă la declanşarea şi întreţinerea inflamaţiei, dependent de măsura în care participă la declanşarea şi întreţinerea inflamaţiei, dependent de măsura în care sunt stimulate fibrele Csunt stimulate fibrele C

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVECALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVINEURONII PRIMARI SENZITIVI

– pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor spinali pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor spinali – se distribuie în laminele I, II şi V ale cornului posteriorse distribuie în laminele I, II şi V ale cornului posterior– fac sinapsă cu : fac sinapsă cu :

neuroni secundari nociceptivi specificineuroni secundari nociceptivi specifici

((fac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptorifac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptori)) neuroni secunneuroni secund.d. cu răsp cu răsp.. dinamic larg (wide dynamic range, dinamic larg (wide dynamic range,

WDR)WDR)– primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali şi de la primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali şi de la

mecanoreceptori care nu au legătură cu nocicepţia (fibre Aβ)mecanoreceptori care nu au legătură cu nocicepţia (fibre Aβ)– importantă convergenţă a aferenţelor importantă convergenţă a aferenţelor – integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor, într-un integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor, într-un

câmp receptor comun, mai întins;câmp receptor comun, mai întins; numeronumeroşi şi neuroni intercalarineuroni intercalari

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVECALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

NEURONINEURONIII SECUNDARI SECUNDARI – trec în cordoanele anterioare de partea opusă trec în cordoanele anterioare de partea opusă tractul spinotalamic tractul spinotalamic::

tractul neospinotalamictractul neospinotalamic – conduce informaţii de la fconduce informaţii de la fb.b. Aδ şi câteva din f Aδ şi câteva din fb.b. C, la talamusul lat C, la talamusul lat..→→porneşte fasciculul talamocorticalporneşte fasciculul talamocortical →→ se proiectează la nivelul ariilor se proiectează la nivelul ariilor

somestezice corticale primare şi secsomestezice corticale primare şi secund.und.– iinformaţiile provin de la fnformaţiile provin de la fb.b. rapide Aδ rapide Aδ apariţia imediată a senzaţiei apariţia imediată a senzaţiei

de durerede durere– împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se

proiectează în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi caracterizarea proiectează în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi caracterizarea senzorială a stimulului durerossenzorială a stimulului dureros

tractul paleospinotalamictractul paleospinotalamic – conduce infconduce inf.. de la f de la fb.b. C la talamusul med C la talamusul med.. şi formaţiunea reticulată şi formaţiunea reticulată– ddin talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale in talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale

extinseextinse şi şi spre structspre struct.. subcorticale (sist subcorticale (sist.. limbic, subst limbic, subst.. reticulată) reticulată)– iinformaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială redusă, nformaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială redusă,

dar determină apariţia modificărilor emoţionale şi a fenomenelor dar determină apariţia modificărilor emoţionale şi a fenomenelor vegetative ce însoţesc nocicepţia, pentru a produce senzaţia vegetative ce însoţesc nocicepţia, pentru a produce senzaţia complexă de durerecomplexă de durere

PROIECŢIA CORTICALĂ PROIECŢIA CORTICALĂ A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVEA INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

PROIECŢIA CORTICALĂ PROIECŢIA CORTICALĂ – lobul temporallobul temporal– lobul frontallobul frontal– ariile asociative ariile asociative – ariile integrative din rinencefal şi hipotalamusariile integrative din rinencefal şi hipotalamus

percepţia dureroasă percepţia dureroasă dependentă de personalitatea individuluidependentă de personalitatea individului componenta afectivă şi emoţională a dureriicomponenta afectivă şi emoţională a durerii

INTEGRAREA CORTICALĂINTEGRAREA CORTICALĂ − capacitatea de evaluare cantitativă a senzaţiei dureroase capacitatea de evaluare cantitativă a senzaţiei dureroase

(aspectul cognitiv al durerii)(aspectul cognitiv al durerii)− reacţia motivaţional-afectivă, realizată prin conexiunile reacţia motivaţional-afectivă, realizată prin conexiunile

cortexului cu rinencefalul şi hipotalamusulcortexului cu rinencefalul şi hipotalamusul− modificările vegetative asociate durerii (la care participă nuclei modificările vegetative asociate durerii (la care participă nuclei

din hipotalamus şi substanţa reticulată a trunchiului cerebral).din hipotalamus şi substanţa reticulată a trunchiului cerebral).

MODULAREA DURERIIMODULAREA DURERII − se produce prinse produce prin::

CREŞTEREA SENSIBILITĂŢII RECEPTORULUI FAŢĂ DE STIMUL:CREŞTEREA SENSIBILITĂŢII RECEPTORULUI FAŢĂ DE STIMUL:– exemple:exemple:

mişcările normale nu produc durere la nivelul articulaţiilor, dar după mişcările normale nu produc durere la nivelul articulaţiilor, dar după apariţia inflamaţiei (sensibilizare chimică) orice mişcare este dureroasă apariţia inflamaţiei (sensibilizare chimică) orice mişcare este dureroasă dupdupăă expunerea prelungită la soare (sensibilizare termică şi chimică), expunerea prelungită la soare (sensibilizare termică şi chimică), atingerea uşoară a pielii produce durereatingerea uşoară a pielii produce durere

– apare atunci cândapare atunci când: -: - se produce o leziune tisulară însoţită de inflamaţie se produce o leziune tisulară însoţită de inflamaţie - - un stimul dureros acţionează un timp mai îndelungatun stimul dureros acţionează un timp mai îndelungat– lla locul leziunii se eliberează:a locul leziunii se eliberează:

KK++, ATP şi diverse enzime litice intracelulare din celulele distruse, ATP şi diverse enzime litice intracelulare din celulele distruse acid arahidonic, transformat în acid arahidonic, transformat în PGPG, sub acţ, sub acţ.. ciclooxigenazelor ciclooxigenazelor kinine ( bradikinină ) din pereţii vaselor lezatekinine ( bradikinină ) din pereţii vaselor lezate histamină, histamină, PGPG şi citokine (IL-1, IL-6, TNFα) din leuc şi citokine (IL-1, IL-6, TNFα) din leuc.. de la nivelul leziunii de la nivelul leziunii neuropeptide proinflamneuropeptide proinflam.. de la nivelul term de la nivelul term.. nervoase libere ale fibrelor C nervoase libere ale fibrelor C

amplifică răspunsul nociceptoriloramplifică răspunsul nociceptorilor

REDUCEREA SENSIBILITĂŢII REDUCEREA SENSIBILITĂŢII RECEPTORULUI FAŢĂ DE STIMUL RECEPTORULUI FAŢĂ DE STIMUL − este mai rar întâlnită este mai rar întâlnită − se poate produce sub acţiunea locală a opiaţilor endogenise poate produce sub acţiunea locală a opiaţilor endogeni

MODULAREA DURERIIMODULAREA DURERII

lla nivelul sinapsei între primul şi al doilea neuron are loca nivelul sinapsei între primul şi al doilea neuron are loc::– transmiterea impulsului nervos transmiterea impulsului nervos – o importantă modulare a informaţiei nociceptive, în sensul amplificării o importantă modulare a informaţiei nociceptive, în sensul amplificării

(sensibilizării) sau inhibării ei(sensibilizării) sau inhibării ei

mediatori chimici mediatori chimici imp. -imp. - AAAA excitatori glutamat (Glu) şi aspartat excitatori glutamat (Glu) şi aspartat ((AspAsp))

trei categorii de rectrei categorii de rec. (. (denumiţi după cei mai importanţi liganzi sinteticidenumiţi după cei mai importanţi liganzi sintetici )): : – AMPAAMPA (α-amino-hidroxi-metil-izoxazol) (α-amino-hidroxi-metil-izoxazol)– NMDANMDA (N-metil-D-aspartat) (N-metil-D-aspartat) – KainatKainat

cotransmiţători şi modulatori: cotransmiţători şi modulatori: – neuropeptide (SP, NKA, CGRP)neuropeptide (SP, NKA, CGRP)– sistemul prostaglandinelor (PG)sistemul prostaglandinelor (PG)– sistemul oxidului nitric (NO)sistemul oxidului nitric (NO)– GABAGABA– opiaţii endogeniopiaţii endogeni

MODULAREA DURERIIMODULAREA DURERII

SENSIBILIZAREASENSIBILIZAREA– la nivel spinal se realizează prin:la nivel spinal se realizează prin:

mecanisme intracelulare la nivelul neuronului secundar mecanisme intracelulare la nivelul neuronului secundar mecanisme sinapticemecanisme sinaptice

stimul dureros de durată şi intensitate micăstimul dureros de durată şi intensitate mică– în fanta sinaptică se eliberează glutamatîn fanta sinaptică se eliberează glutamat– se fixează de receptorii specificise fixează de receptorii specifici– rreceptorii AMPA determină o depolarizare de scurtă duratăeceptorii AMPA determină o depolarizare de scurtă durată

transmiterea sinapticătransmiterea sinaptică– rreceptorii NMDA nu au nici un efect, deoarece necesită o eceptorii NMDA nu au nici un efect, deoarece necesită o

deploarizare prealabilă a celuleideploarizare prealabilă a celulei

stimul dureros de durată şi intensitate marestimul dureros de durată şi intensitate mare– se eliberează glutamatse eliberează glutamat– se eliberează neuropeptide (în special substanţa P) se eliberează neuropeptide (în special substanţa P) →→

receptori specifici (NK1) receptori specifici (NK1) depolarizare prelungită a depolarizare prelungită a neuronilor secundari neuronilor secundari se activează şi receptorii NMDA se activează şi receptorii NMDA

MODULAREA DURERIIMODULAREA DURERII

sistemului antinociceptiv descendentsistemului antinociceptiv descendent constituit din: constituit din: fascicule polisinaptice:fascicule polisinaptice:

− punct de plecare cortexul şi hipotalamusulpunct de plecare cortexul şi hipotalamusul− traiect descendent spre măduvătraiect descendent spre măduvă− coarnele posterioare medulare coarnele posterioare medulare →→ fac sinapsă cu n. intercalari inhibitori fac sinapsă cu n. intercalari inhibitori

sistem accesor:sistem accesor:− coboară prin substanţa reticulată spre neuronii intercalari medularicoboară prin substanţa reticulată spre neuronii intercalari medulari

neuroni intercalarineuroni intercalari – GABA-ergici GABA-ergici eliberează GABA eliberează GABA– opiat-ergiciopiat-ergici eliberează eliberează opiaţi endogeni (neuropeptide inhibitoare – endorfine, opiaţi endogeni (neuropeptide inhibitoare – endorfine,

enkefaline, dinorfină)enkefaline, dinorfină)– GABA şi opiaţii endogeniGABA şi opiaţii endogeni: -: - inhibă elib inhibă elib.. med med.. chim chim.. de la ni de la niv.v. primului n primului n.. - - hiperpolarizează membrhiperpolarizează membr.. sinaptică a n sinaptică a n. . secusecund.nd. - - ↓↓ transmiterea inftransmiterea inf.. nociceptive spre talamus nociceptive spre talamus– sunt activaţi desunt activaţi de: -: - sistemul descendent antinociceptiv sistemul descendent antinociceptiv -- aferenţe de la n aferenţe de la n.. primari senzitivi somatici (în special primari senzitivi somatici (în special tactili), care intră în coarnele posterioare medularetactili), care intră în coarnele posterioare medulare

inhibiţia durerii de către stimuli somaticiinhibiţia durerii de către stimuli somatici efectefectulul antalgic antalgic a masajului terapeutic a masajului terapeutic

MODULAREA DURERIIMODULAREA DURERII

NEURONII OPIAT-ERGICINEURONII OPIAT-ERGICI

− se găsesc lse găsesc la toate nivelurile a toate nivelurile supramedulare ale căii nociceptivesupramedulare ale căii nociceptive

− inhibă transmiterea nociceptivăinhibă transmiterea nociceptivă = = sistemsistemulul opiat-ergic inhibitor al durerii opiat-ergic inhibitor al durerii

− oopiaţii endogeni acţpiaţii endogeni acţ.. pe rec pe rec.. specifici: specifici:– receptori receptori (delta) (delta) p pt.t. enkefaline, enkefaline,

cuplaţi cu proteina Go inhibitoarecuplaţi cu proteina Go inhibitoare înînchiderea canalelor de Cachiderea canalelor de Ca2+2+

– receptori receptori (miu) (miu) p pt.t. endorfine endorfine creşterea conductanţei creşterea conductanţei

membranare pentru Kmembranare pentru K++ (eflux de K (eflux de K++)) hiperpolarizarea membr hiperpolarizarea membr.. neuronilor neuronilor ↓↓ excitabilităţiiexcitabilităţii

– receptori receptori (kappa) (kappa) pt. pt. dinorfinedinorfine închînch.. canalelor de Ca canalelor de Ca2+2+

− pprincipalul efect al opiaţilor endogeni rincipalul efect al opiaţilor endogeni este analgeziaeste analgezia

ReceptorReceptor LigandLigand EfecteEfecte

endorfine endorfine -- analgezieanalgezie

-- depresie depresie

respiratorierespiratorie

-- constipaţieconstipaţie

-- euforieeuforie-- miozămioză

-- dependenţădependenţă

dinorfine dinorfine -- analgezieanalgezie

-- diurezădiureză

-- sedaresedare

-- miozămioză

-- disforie disforie

enkefaline enkefaline -- analgezie analgezie

TIPURI SPECIALE DE DURERE, CU IMPORTANŢĂ TIPURI SPECIALE DE DURERE, CU IMPORTANŢĂ CLINICĂCLINICĂ

Hiperalgezia:Hiperalgezia:– senzaţia de durere de intensitate mult mai mare decât intensitatea senzaţia de durere de intensitate mult mai mare decât intensitatea

stimulului durerosstimulului dureros– sse poate explica prin fenomenele de sensibilizare periferică sau e poate explica prin fenomenele de sensibilizare periferică sau

centralăcentrală

Allodinia:Allodinia: – senzaţia de durere produsă de stimuli normal nedureroşi (mecanici senzaţia de durere produsă de stimuli normal nedureroşi (mecanici

sau termici)sau termici)– sse poate explica prin fenomenul de sensibilizare centrală e poate explica prin fenomenul de sensibilizare centrală

Durerea cronică:Durerea cronică: – stimularea nociceptivă prelungită şi de intensitate mare duce la stimularea nociceptivă prelungită şi de intensitate mare duce la

apariţia sensibilizării centrale şi perifericeapariţia sensibilizării centrale şi periferice →→ se menţine o perioadă se menţine o perioadă lungă de timp întreţinută nu numai de stimulii dureroşi ci şi de lungă de timp întreţinută nu numai de stimulii dureroşi ci şi de stimulii tactili sau termicistimulii tactili sau termici

– îîn timp pot să apară la nivelul neuronilor secundari şi descărcări n timp pot să apară la nivelul neuronilor secundari şi descărcări spontane în absenţa stimulilor de la periferiespontane în absenţa stimulilor de la periferie → → „memoria durerii”„memoria durerii”

TIPURI SPECIALE DE DURERE, CU TIPURI SPECIALE DE DURERE, CU IMPORTANŢĂ CLINICĂIMPORTANŢĂ CLINICĂ

Durerea referită:Durerea referită:– leziuni la nivelul viscerelor pot fi percepute ca durere tegumentară, leziuni la nivelul viscerelor pot fi percepute ca durere tegumentară,

muscularămusculară– fibrele de la nociceptorii vicerali fac sinapsă, în măduvă, cu aceiaşi fibrele de la nociceptorii vicerali fac sinapsă, în măduvă, cu aceiaşi

neuroni secundari ca şi nociceptorii somaticineuroni secundari ca şi nociceptorii somatici– la nivel central, nu se mai face corect localizarea stimululuila nivel central, nu se mai face corect localizarea stimulului– exempluexemplu - - durerea cardiacă pe partea internă a braţului stâng durerea cardiacă pe partea internă a braţului stâng

Durerea în membrul fantomă:Durerea în membrul fantomă: – reprezintă durerea apărută după amputaţii reprezintă durerea apărută după amputaţii – percepută de pacient ca fiind localizată la nivelul membrului amputatpercepută de pacient ca fiind localizată la nivelul membrului amputat– ooriginea riginea -- la nivel supraspinal la nivel supraspinal–

Hipoalgezia şi analgezia:Hipoalgezia şi analgezia:– reducerea sau abolirea senzaţiei de durere reducerea sau abolirea senzaţiei de durere – asociatasociatăă altor tulburări neurologice altor tulburări neurologice

DUREREA REFERITDUREREA REFERITĂĂ

PROIECŢIA CORTICALĂ A SENSIBILITĂŢII PROIECŢIA CORTICALĂ A SENSIBILITĂŢII CORPULUICORPULUI

TALAMUSULTALAMUSUL

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

CORTEXUL SENZORIALCORTEXUL SENZORIAL

TALAMUSULTALAMUSUL

FUNCŢIIFUNCŢII

1.1. transmiterea specifică a mesajelor senzorialetransmiterea specifică a mesajelor senzoriale

2.2. transmiterea specifică a mesajelor nesenzorialetransmiterea specifică a mesajelor nesenzoriale

3.3. transmiterea activităţii senzoriale asociativetransmiterea activităţii senzoriale asociative

4.4. reglarea activităţii corticalereglarea activităţii corticale

1. 1. TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR SENZORIALESENZORIALE

− FUNCŢIILE TALAMUSULUI − staţie de releu pentru toate căile senzitive care merg la

scoarţa cerebrală (excepţie sensibilitatea olfactivă)− sensibilitatea interoceptivă are releu talamic → după o

staţie sinaptică în hipotalamus− rol în starea de plăcere sau neplăcere, care însoţeşte

senzaţiile venite de la periferie

axonii neuronilor talamici proiectează strict somatotopic în aria somato-senzitivă principală, în funcţie de tipul informaţiilor conduse

neuronii talamici au câmpuri receptoare inhibitoare şi excitatoare

1. 1. TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR SENZORIALESENZORIALE

RELEELE SPECIFICE SENZORIALE pentru :

– sensibilitatea somatică → nucleul talamic ventral postero-lateral− aferenţe prin lemniscul medial− eferenţele sunt destinate scoarţei somestezice

– sensibilitatea facială şi gustativă → nucleul ventral postero-median − aferenţe prin lemniscul medial − eferenţe pentru scoarţa somestezică

– sensibilitatea vizuală → corpul geniculat lateral− aferenţe prin tractul optic − eferenţe destinate ariilor vizuale

– sensibilitatea auditivă → corpul geniculat median− aferenţe prin lemniscul median − eferenţele pentru ariile corticale acustice

2. 2. TRANSMITEREA SPECIFICĂ A ACTIVITĂŢII TRANSMITEREA SPECIFICĂ A ACTIVITĂŢII NESENZORIALENESENZORIALE

releu talamic releu talamic pt. cpt. căile specifice nesenzoriale, cu origine înăile specifice nesenzoriale, cu origine în::– cerebelcerebel– nucleii bazali nucleii bazali cu destinaţia scoarţa cerebralăcu destinaţia scoarţa cerebrală– hipotalamushipotalamus

nnucleul ventro-lateral îndeplineşte următoarele funcţii:ucleul ventro-lateral îndeplineşte următoarele funcţii:– de releu pentru informaţiile de la cerebel, pallidumde releu pentru informaţiile de la cerebel, pallidum– de amplificare şi multiplicare a acestor informaţiide amplificare şi multiplicare a acestor informaţii– de reglare a motilităţii şi tonusului muscularde reglare a motilităţii şi tonusului muscular

oo parte a aferenţelor pallidale ajung la nucleul ventral anterior parte a aferenţelor pallidale ajung la nucleul ventral anterior

o mică parte a aferenţelor cerebeloase o mică parte a aferenţelor cerebeloase ajung ajung la nucleul ventro-median, iar de aici la nucleul ventro-median, iar de aici la scoarţa frontalăla scoarţa frontală

aaferenţele din hipotalamus abordează nucleul anteriorferenţele din hipotalamus abordează nucleul anterior circuitul implicat în circuitul implicat în reacţii afectivo-emoţionale: calea hipocampo-mamilo-talamo-cingularăreacţii afectivo-emoţionale: calea hipocampo-mamilo-talamo-cingulară

controlul cortical asupra activităţii autonome şi primitive rinencefalice, controlul cortical asupra activităţii autonome şi primitive rinencefalice, transmisă hipotalamusuluitransmisă hipotalamusului

3. 3. TRANSMITEREA ACTIVITĂŢII SENZORIALE TRANSMITEREA ACTIVITĂŢII SENZORIALE ASOCIATIVEASOCIATIVE

uunele informaţii senzoriale, transmise prin substanţa nele informaţii senzoriale, transmise prin substanţa reticulată a trunchiului cerebral, ajung în nucleul reticulată a trunchiului cerebral, ajung în nucleul centro-median al talamusului centro-median al talamusului

proiecţia difuză, nespecifică pe scoarţa cerebrală proiecţia difuză, nespecifică pe scoarţa cerebrală

interconexiuni între nucleii talamici interconexiuni între nucleii talamici (( centru de centru de integrare intratalamică)integrare intratalamică)

4. 4. REGLAREA ACTIVITĂŢII CORTICALEREGLAREA ACTIVITĂŢII CORTICALE

intervine în reglarea activităţii corticale prin eferenţele saleintervine în reglarea activităţii corticale prin eferenţele sale::– specifice ale sensibilităţilorspecifice ale sensibilităţilor– nespecifice, cu proiecţie difuzănespecifice, cu proiecţie difuză

îîn talamusul medial n talamusul medial →→ două sisteme difuze de proiecţie, antagoniste două sisteme difuze de proiecţie, antagoniste →→ determinarea stării conştiente: determinarea stării conştiente:– facilitatorfacilitator - prelungirea talamică a sist- prelungirea talamică a sist.. reticulat activ reticulat activ.. ascendent ascendent induce starea de vegheinduce starea de veghe– inhibitorinhibitor - sistemul de recrutare talamic- sistemul de recrutare talamic - - deprimă tonusul cortical deprimă tonusul cortical - - induce starea de somninduce starea de somn

ssindromul talamic indromul talamic – se produce prin tulburări de irigaţie talamică se produce prin tulburări de irigaţie talamică – se caracterizează prinse caracterizează prin:: - - manifestări de tip anestezie (mai ales manifestări de tip anestezie (mai ales pentru sensibilitatea profundă)pentru sensibilitatea profundă) - - dureri paroxistice persistentedureri paroxistice persistente - - mişcări involuntare în jumătatea de mişcări involuntare în jumătatea de corp opusă leziuniicorp opusă leziunii

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

LOCALIZARELOCALIZARE– îîncepe în regiunea periependimară a măduveincepe în regiunea periependimară a măduvei– se întinde de-a lungul trunchiului cerebralse întinde de-a lungul trunchiului cerebral– în regiunea ventriculului IV în regiunea ventriculului IV – în jurul apeductului Sylviusîn jurul apeductului Sylvius– sese extiextinnddee până în până în: -: - hipotalamus (mai ales cel posterior) hipotalamus (mai ales cel posterior) -- subtalamus subtalamus - - nucleii talamici nespecifici, cu proiecţie difuzănucleii talamici nespecifici, cu proiecţie difuză

îîn mod curent, prin formaţiune reticulată se înţelege numai cea care se n mod curent, prin formaţiune reticulată se înţelege numai cea care se găseşte în regiunea trunchiului cerebral şi hipotalamus (bulbo-ponto-găseşte în regiunea trunchiului cerebral şi hipotalamus (bulbo-ponto-mezencefalică şi a hipotalamusului posterior)mezencefalică şi a hipotalamusului posterior)

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

STRUCTURASTRUCTURA– este formată din celule şi fibre nervoaseeste formată din celule şi fibre nervoase– constituită dintr-o constituită dintr-o multitudine de nucleimultitudine de nuclei →→ 5 grupe: 5 grupe:

nuclei cu conexiuni cerebeloasenuclei cu conexiuni cerebeloase nuclei ce formează ariile respiratorii bulbare, presoare şi nuclei ce formează ariile respiratorii bulbare, presoare şi

ariile de inhibiţie a reflexului miotaticariile de inhibiţie a reflexului miotatic nuclei cu rol receptor şi asociativnuclei cu rol receptor şi asociativ nucleii rafeului median din tegmentum mezencefalicnucleii rafeului median din tegmentum mezencefalic nuclei ce corespund ariei limbice a mezencefaluluinuclei ce corespund ariei limbice a mezencefalului

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

FUNCŢIIFUNCŢII1.1. intervine în controlul motricităţii somatice prin intermediul căilor reticulo-intervine în controlul motricităţii somatice prin intermediul căilor reticulo-

spinale:spinale: sistemul reticulat descendent facilitatorsistemul reticulat descendent facilitator

− se găseşte în regiunea dorsolaterală a trunchiului cerebralse găseşte în regiunea dorsolaterală a trunchiului cerebral− are tonus propriu are tonus propriu − are rol de întărire a reflectivităţii medulareare rol de întărire a reflectivităţii medulare

sistemul reticulat descendent inhibitorsistemul reticulat descendent inhibitor− se găseşte în se găseşte în regiunea ventromediană a trunchiului cerebralregiunea ventromediană a trunchiului cerebral− reduce excitabilitatea motoneuronilor medularireduce excitabilitatea motoneuronilor medulari− nu are tonus propriunu are tonus propriu− constituie o cale finală comună a centrilor inhibitori suprajacenţiconstituie o cale finală comună a centrilor inhibitori suprajacenţi

sistemul inhibitor cortico-cerebelo-reticulo-spinalsistemul inhibitor cortico-cerebelo-reticulo-spinal

ssistemele reticulate descendente controlează reflexele tonice şi posturale, istemele reticulate descendente controlează reflexele tonice şi posturale, prin intermediul motoneuronilor alfa şi gamaprin intermediul motoneuronilor alfa şi gama

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂFUNCŢIIFUNCŢII

2.2. influenţează funcţiile vegetativeinfluenţează funcţiile vegetative prin centrii reglatori de la acest nivel: prin centrii reglatori de la acest nivel: respiraţiarespiraţia vasomotricitateavasomotricitatea salivaţiasalivaţia vomavoma deglutiţiadeglutiţia secreţia şi motilitatea gastro-intestinalăsecreţia şi motilitatea gastro-intestinală termoreglareatermoreglarea metabolismulmetabolismul micţiuneamicţiunea

3.3. îîn reglarea stării vigile şi a comportamentului: n reglarea stării vigile şi a comportamentului: − constituie sistemul de alertare al scoarţei cerebrale, prin sistemul constituie sistemul de alertare al scoarţei cerebrale, prin sistemul

reticulat ascendent activatorreticulat ascendent activator− are două modalităţi de acţiune:are două modalităţi de acţiune: - - fazică (de trezire) fazică (de trezire) - - tonică (starea de veghe)tonică (starea de veghe)− asigură gradarea controlului stării vigile şi a conştienţeiasigură gradarea controlului stării vigile şi a conştienţei

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

ACTIVAREA FORMAŢIUNII RETICULATEACTIVAREA FORMAŢIUNII RETICULATE se se realizează prin:realizează prin:– mecanismul autonommecanismul autonom

determinat de determinat de proprietatea de pacemaker a structurilor proprietatea de pacemaker a structurilor constituienteconstituiente

întreţinută de întreţinută de - - aferenţele unor circuite locale aferenţele unor circuite locale - - influenţe umoraleinfluenţe umorale ( (este sensibilă la modificările este sensibilă la modificările pOpO2 2 ,, pCOpCO2 2 ,, [[HH++]],, substanţe biologic active substanţe biologic active endo- şi exogeneendo- şi exogene)) îîn întreţinerea activităţii autoritmice a neuronilor formaţiunii n întreţinerea activităţii autoritmice a neuronilor formaţiunii

reticulate intervin reticulate intervin : - : - mecanisme adrenergicemecanisme adrenergice ( (specifice specifice substanţei reticulatesubstanţei reticulate)) - mecanisme - mecanisme colinergicecolinergice

− căi ascendentcăi ascendente e →→ de la periferie de la periferie (prin colateralele aferenţelor (prin colateralele aferenţelor senzitivo-senzoriale) senzitivo-senzoriale) – căi căi descendentdescendente e →→ de la cortexul cerebral de la cortexul cerebral

FORMAŢIUNEA RETICULATĂFORMAŢIUNEA RETICULATĂ

EFERENŢELE FORMAŢIUNII RETICULATEEFERENŢELE FORMAŢIUNII RETICULATE care duc la scoarţa care duc la scoarţa cerebrală urmează două căi:cerebrală urmează două căi:– calea talamicăcalea talamică - - prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecţie difuză prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecţie difuză

- - reglează tonusul cortical prin reglează tonusul cortical prin 22 categ categ.. de aferenţe: de aferenţe:

sistemul talamic difuz desincronizatorsistemul talamic difuz desincronizator− cu efect de trezire şi menţinere a stării vigilecu efect de trezire şi menţinere a stării vigile− folosfoloseşteeşte mediaţia catecolaminergică mediaţia catecolaminergică

sistsistemulemul talamic difuz sincronizator talamic difuz sincronizator ( (sistsist.. de recrutare talamic de recrutare talamic))− cu efect hipnogen cu efect hipnogen − foloseştefoloseşte mediaţia serotoninergică mediaţia serotoninergică

– calea extratalamicăcalea extratalamică

influenţeazăinfluenţează toate aspectele activităţii nervoase superioare: toate aspectele activităţii nervoase superioare: − conştienţăconştienţă− atenţieatenţie− învăţareînvăţare

CORTEXUL SENZORIALCORTEXUL SENZORIAL− llocaliocalizzatat la nivelul lobului parietal la nivelul lobului parietal

CORTEXUL SENZORIALCORTEXUL SENZORIAL

ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ

ARIA SOMESTEZICĂ ARIA SOMESTEZICĂ SECUNDARĂ (II) SECUNDARĂ (II)

CORTEXUL PARIETAL CORTEXUL PARIETAL POSTERIOR POSTERIOR

ARIILE 39 ŞI 40 ARIILE 39 ŞI 40

LOBUL PARIETALLOBUL PARIETAL ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ (SI) (SI) – plasată la nivelul girusului postcentral plasată la nivelul girusului postcentral – este de fapt o arie senzitivo-motorie somato-vegetativă deoarece:este de fapt o arie senzitivo-motorie somato-vegetativă deoarece:

cuprinde ariile somestezice 3,1 şi 2 peste care se suprapune cuprinde ariile somestezice 3,1 şi 2 peste care se suprapune sensibilitatea viscerală corespunzătoaresensibilitatea viscerală corespunzătoare

cuprinde în porţiunea inferioară aria 43 - aria gustului cuprinde în porţiunea inferioară aria 43 - aria gustului stabileşte relaţii cu aria motorie 4, cu cortexul motor, în general, stabileşte relaţii cu aria motorie 4, cu cortexul motor, în general,

participând la constituirea căilor piramidale şi extrapiramidaleparticipând la constituirea căilor piramidale şi extrapiramidale− primeşte aferenţe de la talamus - nucleii posteriori latero-ventral primeşte aferenţe de la talamus - nucleii posteriori latero-ventral - nucleii posteriori latero-medial - nucleii posteriori latero-medial − stabileşte conexiuni cu: - aria SIIstabileşte conexiuni cu: - aria SII - cortexul parietal posterior - cortexul parietal posterior - aria 4 - aria 4 − la nivelul ariei 3 se proiectează exclusiv sensibilitatea tactilă epicriticăla nivelul ariei 3 se proiectează exclusiv sensibilitatea tactilă epicritică− la nivelul ariei 1 se proiectează în proporţie egală :la nivelul ariei 1 se proiectează în proporţie egală :

sensibilitatea exteroceptivă sensibilitatea exteroceptivă sensibilitatea proprioceptivă conştientă sensibilitatea proprioceptivă conştientă

− la nivelul ariei 2 se proiectează exclusiv sensibilitatea proprioceptivă la nivelul ariei 2 se proiectează exclusiv sensibilitatea proprioceptivă conştientăconştientă

LOBUL PARIETALLOBUL PARIETAL

ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ la nivelul ei se găseşte la nivelul ei se găseşte HOMUNCULUS SENZITIVHOMUNCULUS SENZITIV

− reprezentare corticală a tuturor segmentelor corpuluireprezentare corticală a tuturor segmentelor corpului− predominant contralateralăpredominant contralaterală− în funcţie de numărul de receptori senzitivi de la nivelul segmentelorîn funcţie de numărul de receptori senzitivi de la nivelul segmentelor

se descrie:se descrie:− aria segmentarăaria segmentară (de specialitate) (de specialitate)

ce corespunde reprezentării corticale a mâinii şi policeluice corespunde reprezentării corticale a mâinii şi policelui asociată cu motilitatea fină a extremităţii distaleasociată cu motilitatea fină a extremităţii distale

− aria aria de expresie senzitivăde expresie senzitivă − ce corespunde reprezentării corticale a feţei şi limbiice corespunde reprezentării corticale a feţei şi limbii− asociată cu limbajul articulat şi expresivitatea feţeiasociată cu limbajul articulat şi expresivitatea feţei

HOMUNCULUS SENZITIVHOMUNCULUS SENZITIV

LOBUL PARIETALLOBUL PARIETAL

ARIA SOMESTEZICĂ SECUNDARĂ (II)ARIA SOMESTEZICĂ SECUNDARĂ (II) – în peretele superior al şanţului lateral în peretele superior al şanţului lateral – este aria de proiecţie a sensibilităţii exteroceptive grosieră este aria de proiecţie a sensibilităţii exteroceptive grosieră

(protopatică) şi a sensibilităţii proprioceptive(protopatică) şi a sensibilităţii proprioceptive

CORTEXUL PARIETAL POSTERIORCORTEXUL PARIETAL POSTERIOR – ariile 5 şi 7 formează ariile 5 şi 7 formează aria somatopsihică aria somatopsihică – permite interpretarea discriminativă şi poliestezică a senzaţiilor permite interpretarea discriminativă şi poliestezică a senzaţiilor

elementare ce permite recunoaşterea obiectuluielementare ce permite recunoaşterea obiectului– aria somatopsihică compară senzaţiile produse de obiect cu aria somatopsihică compară senzaţiile produse de obiect cu

experienţele anterioare şi cu senzaţiile produse de alte obiecteexperienţele anterioare şi cu senzaţiile produse de alte obiecte

ARIILE 39 ŞI 40ARIILE 39 ŞI 40 – aria tactognosticăaria tactognostică în emisferul minor (nedominant) în emisferul minor (nedominant) – asigură integrarea complexă a informaţiilor primare care permit asigură integrarea complexă a informaţiilor primare care permit

recunoaşterea schemei corporalerecunoaşterea schemei corporale– aria 40 reprezintă aria ideomotoare la nivelul emisferului dominantaria 40 reprezintă aria ideomotoare la nivelul emisferului dominant