Download - Sistemul de indicatori de dezvoltare durabilă - pilonul social

Transcript

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Masa rotundăSistem de indicatori ai dezvoltării durabile.

Nivel şi tendinţe în România comparativ cu alte ţări ale U.E.

Sistemul de indicatori de dezvoltare durabilă - pilonul social

DirecDirecţţia generalia generalăă de demografie de demografie şşi statistici statisticăă social socialăă

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂINSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Conţinutul prezentării

• Surse de date• Cadrul legal• Congruenţa sistemului de indicatori sociali

de dezvoltare durabilă EU-RO • Principalii indicatori statistici ai pilonului

social al dezvoltării durabile:– Definiţie– Evoluţie

• Impact

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Surse de date (I)

La nivel european (Eurostat)

La nivel naţional(INS)

EU-LFS (EU Labour Force Survey)

AMIGO (Ancheta Forţei de Muncă

în Gospodării)

EU-SILC (EU Statistics on Income and Living Conditions)

ACAV (Ancheta asupra Calităţii

Vieţii)

Surse de date (II)

Sursa: INS, Ancheta asupra Calităţii Vieţii şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării

  ACAV AMIGO

Periodicitate anuală; rezultatele se prezintă anual trimestrială; rezultatele se prezintă trimestrial şi anual

ObiectivePrincipala sursă de date pentru construirea indicatorilor de sărăcie (metoda relativă) şi excluziune socială

Principala sursă de date pentru măsurarea dimensiunilor fenomenelor de ocupare, şomaj şi inactivitate

Sfera de cuprindere

Gospodăriile individuale din locuinţele permanente

Toate persoanele rezidente, inclusiv persoanele plecate pentru mai puţin de 6 luni.

Toate persoanele rezidente, inclusiv persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată (de peste 6 luni).

Unitatea de observare

Locuinţa, cu toate gospodăriile individuale componentePersoane membre ale gospodăriilor individuale

Metode de înregistrare

Interviu faţă-în-faţă;Metoda PAPI (Paper and Pencil Interviewing)

Surse de date (III)

Sursa: INS, Ancheta asupra Calităţii Vieţii şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării

  ACAV AMIGO

Perioade de referinţă

săptămâna dinaintea interviului (săptămâna de referinţă)

•ultimele 12 luni•anul calendaristic precedent

•ultimile 4 săptămâni; ultimul an•următoarele două săptămâni•perioada corespunzătoare din anul precedent

Perioada de înregistrare

A doua lună din trimestrul II al anului 52 de săptămâni de înregistrare pe întregul an calendaristic

Eşantionul anchetei

aproximativ 10000 locuinţe până în 2014: 28080 locuinţe/trimestru; 112320 locuinţe/an

începând cu anul 2015: 28512 locuinţe pe trimestru; 114048 locuinţe pe an

Planul de sondaj Eşantion rotaţional împărţit în fiecare an în 4 sub-eşantioane aprox. egale.

- cercetare statistică de tip panel, pe 4 ani.

Eşantionul este construit pe baza schemei rotaţionale 2-2-2.

- cercetare statistică de tip panel, pe 1 an.Publicaţiile anchetei

•Conditiile de viaţă ale populaţiei din România, în anul…•Dimensiuni ale incluziunii sociale în România

•Forţa de muncă în România – Ocupare şi şomaj in anul…

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Cadrul legal

• ACAV:– Regulamentul Consiliului şi Parlamentului

European nr. 1177/2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă;

• AMIGO: – Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului

privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forţei de muncă din Comunitate;

• ACAV şi AMIGO: – Programul Statistic Naţional Anual

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Congruenţa sistemului de indicatori sociali de dezvoltare durabilă EU-RO

• Eurostat: Strategia de dezvoltare durabilă + Strategia

Europa 2020

• Indicatorii din domeniul social:– Eurostat: 51 indicatori– România – naţional: 31 indicatori– România – teritorial: 13 indicatori

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Principalii indicatori statistici ai pilonului social al dezvoltării durabile

• Rata de ocupare

• Rata şomajului

• Rata sărăciei

• Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului

• Rata totală de fertilitate

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani

= ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă 20-64 ani în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă 20-64 ani.

• Populaţia ocupată: toate persoanele de 15 ani+ care au desfăşurat o activitate economică de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani în România în perioada 2004-2013, total şi sexe

Sursa: INS, Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării

- % -

Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani, la nivelul UE-27

Sursa: Eurostat, online data code tsdec420Datele pentru RO: INS, Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării

- % -

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata şomajului

= ponderea şomerilor BIM în populaţia activă

• Şomerii = persoanele în vârstă de 15-74 ani, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

Rata şomajului în România în perioada 2004-2013, total şi sexe

- % -

Sursa: INS, Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării

Rata şomajului, la nivelul UE-27

- % -

Sursa: Eurostat, online data code tsdec450

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata sărăciei

= ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de estimare) în totalul populaţiei

• Sunt sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent < nivelul pragului de sărăcie (60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent).

• Se mai numeşte şi rata riscului de sărăcie.

Rata sărăciei în România în perioada 2007-2013, total şi grupe de vârstă

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc230

- % -

Rata sărăciei, la nivelul UE-27

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc230

- % -

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului

= Ponderea persoanelor de 16-74 ani, după nivelul competenţelor (scăzute, medii sau ridicate) în utilizarea computerului, în total persoane de 16-74 ani care utilizează computerul.

• copierea sau mutarea fişierelor sau directoarelor;• operaţiuni de copiere/ mutare a textelor sau obiectelor într-un fişier;• utilizarea formulelor aritmetice de bază pentru operaţii într-o foaie de calcul;

• comprimarea/ arhivarea fişierelor;• conectarea şi instalarea de noi aparate;• scrierea de programe de calculator utilizând limbaje de programare specializate.

Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului în România

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc460

Total persoane care utilizează computerul în România în 2014: 9.654 mii persoane

- % -

Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului, la nivelul UE-27

Nivel scăzut de competenţe - % -

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc460

Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului, la nivelul UE-27

Nivel mediu de competenţe

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc460

- % -

Ponderea persoanelor după competenţele în utilizarea computerului, la nivelul UE-27

Nivel ridicat de competenţe

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdsc460

- % -

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata totală de fertilitate (I)

= numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în decursul perioadei fertile dacă la fiecare vârstă ar avea fertilitatea specifică a contingentului fertil observat în anul de calcul.

• Se însumează ratele specifice de fertilitate (fx) pe vârste:

RTF= Σ fx, unde x=15...49

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata totală de fertilitate în România, 1960-2013

Sursa: INS, Anuarul statistic al României

- număr mediu de copii -

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Rata totală de fertilitate la nivelul UE-27, 2000 şi 2012

Sursa: Eurostat, on-line data code tsdde220 Datele pentru RO: INS, Anuarul Statistic al României

- număr mediu de copii -

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

Discuţii

Orice incidenţă din economie şi mediu are efecte în social

23 Martie 2015 Masa rotundă INS-IEN

VĂ MULŢUMIM!