Download - Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

Transcript
Page 1: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SIC COGITOCE E NIA? CE E !HARTER? CE E OMUL?

DE

B. P. , HASDEU

Ceea ce s'a nascut din came, cameeste i ceea ce se nasce din spirit, spiriteste. Nu te mira dare cand iti spun : trebulsa ye renasceti...

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Eti, NEMURIREA SI DESTAINUIREA SOMNUL

SI SUFLETUL. TELEGRAFIA IUBIBIL IPROTISMUL IN SPIRITISM.MATERIALISMUL IN SPIRITISM. EXCELSIOR.

EDITIDITEA

BUCURESCIEditura LIBRARIEI SOCECO & Comp.

21, - CATEA VICTORIEI, 21.

1895.

Pretul Ln. 2.50.

;

.

ti

UI

www.dacoromanica.ro

Page 2: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

HASDEU

SIC COGITO

1

www.dacoromanica.ro

Page 3: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

BUCURESCIStabilimentul grafic I. V. SOCECC, Strada BerzeT, 59

www.dacoromanica.ro

Page 4: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SIC COGITOE VIATA?- GE E MOARTEA? CE E OMUL?

DE

B. P. HASDEU

Ceea ce s'a niscut din came, cameeste ; si ceea ce se nasce din spirit, spiriteste. Ilu te mira dari cand It! spun : trebulsi va renascetL..

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Et, NEMURIREA §I DESTAINUIREA SOMNUL

PFLETUL. TELEGRAFIA TUBIRII. IPNOTISMUL IN SPIRITISM.MATERIALISMUL iN SPIRITISM. EXCELSIOR.

,..,.........---...-----..

ED ITIDNEA III

BUCURESCIEditura LIBRARIEI SOCECO. & Comp.

21, .- CALEA VIC FORIEI, 21.

1895.

-

www.dacoromanica.ro

Page 5: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

Et nous dévoilerons soudainL'eternel et profond mystereQue 1inftnj s'obstirte k taireA l'homme qui le cherche en vain ;Et nous sourirons de déclainAux veins systemes de la terre

L'oeil de ?esprit découvriraLe veritable aspect des choses

Et pra male metamorphosesTout l'univers nous livreraLe secret que l'esprit lira,Le secret des fins et des causes !...

JULIE HASDEU.

I

www.dacoromanica.ro

Page 6: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

AD ROMAN OS.

AD CORINTHIOS.

AD GALATA S.

AD EPHESJOS.

AD HEBR2E0S.

AD PHILIPPENSES.A D COLOSSENSES.

AD THESSALONICENSES.AD TIMOTHEUM. . . .

Servus JESU.

www.dacoromanica.ro

Page 7: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

Prefata la a 3-ea editiune

Prima editiune a acestel carti aparuse in Revista-noua,incepend dela Martie 1891. A doua editiune, e0ta lalumina in 1893 intr'un nume'r mic de exemplare, estede mult deja istovita, de0 era forte scumpa din causaluxulul de executiune. A trela editiune, pe care o scOteacuma Libraria Socec, este menita a fi curat poporana,la indeming pentru ori-cine, purtareta i eftena.

In text nu s'a facut absolut nicI o schimbare ,t nuse va schimba nemic nici o data. Ceea ce lipsesce in Siccogito, tr eb u aI sa lipsesca acolo, de vreme ce va ayesa: '0 alba locul in alte doue opere ulterióre : de'ntaIuin Pa sensum, apol in Virtus rediviva, una cuprindende x p e rime n te fisice asupra Spiritulta, cea-lalta des-voltând i demonstrand teoria Rei near natiu ni T.

Sint acum patru anT, cand publicasem cel de'ntAiu ca-pitol din Sic cogito, in România nu exista nici un spi-ritist p e fa t à. ChIar cel mai convinsT «invirtitori demesa» de pe atunci,

Rani nantes in gurgite vasto,

se ascundeaii, se pitulati, temendu-se de a nu fi luati in ris.Era mare indrasnéla mea de a infrunta rinjirea nenurne-ratilor gura-casca. Unit' credeati, aliT diceati, ba unul Ore-

www.dacoromanica.ro

Page 8: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

8

cine a si tiparit ea' eti sint nebun. Astacii, cel putinclecea parte din Românii cei mai cultiprofesori, medici,cler, armata, magistraturd nu se sfiesc a spune fard.sovaela ca ei sint spiritisti i nemine nu mai ride. Ipo-tesa nebuniei mele este inlaturatd cu desavirsire, immul-tindu-se peste m6surd numerul celor nebuni intocmai casi mine. Pentru noi tiTa toti la un loc n'ar mai ajungeun Balamuc cat domeniul Coránei. Inca doi-trei ani si...dar sa asteptam pind atunce. Nu e departe. Va veni

Ai, cand nu vor fi spiritisti numal Evreii i sbcialistii.

B. P. HASDEU.

o

www.dacoromanica.ro

Page 9: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

www.dacoromanica.ro

Page 10: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

PROLOG

Trecuse sese luni dupA mOrtea fircei mele.Era in IVIartie: Tema plecase; prima-véra nu sosia Inca.Intr'o sera, umeda i posomoritA, sedearn singur in odae

lingal mesa mea de lucru.De'nainte'mi, ca tot d'a-una, era o testea de hArtia

si mai multe craiOne.Cum? nu sciti, nu sciti, nu scii1; dar fara ca s'o

mâna mea lua un craion si'i raclemâ virful de luciul

Incepui a simti la thnpla stângd batai scurte i inde-sate, intocmai ca si cand ar fi fost lAgat intr'insa unaparat telegrafic.

De o data mâna mea se puse in miscare fara astimper.Vr'o cinci secunde cel mutt.CAnd bratul se opri i craionul cacIU dintre degete,

me simtii desteptat dintr'un somn, desi eram sigur eanu adormisem.

Aruncai privirea pe hartia si cetii acolo forte limpede

ye suis Ileureuse; je aime ; nous nous reverrons;cela doit te suffire.

Yulie Hasdeu.

Era scris si iscalit cu slova fiicei mele.Ce sa fie?0 va spune acesta carte.

lusirtieT.

:

www.dacoromanica.ro

Page 11: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

.1 A

)I 4

SCIINTA SUFLETULUI

I.

DUMNEIDEt, NEMURIREA, DESTAINUIREA

al intaiti de tote, sa larnurim bine titlul pus in frunteaacestei scrieri.

Cand nof clicem «Sciinta sufletului/), nu intelegem sciintadespre suflet a celor invtatl, ci sciinta cuprinsä in su-fletul fie-carui om, orl"-ca de nenvelat: religiunea. Sicand clicem «religiuneD, nu intelegem vre-o religiune deo-sebita, ci intreitul simbure al tuturor religiunilor cAte ail'fiintat vre-o dat sail fiinteza' pe fata pamintulul: 1) u rn-nede ii, Nemurirea, Destainuirea.

Unica religiune, care se intemeiaza intréga nurnai peaceste trel" principie, fara nici un alt amestec, este S p i-rit i smul.

Spiritismul dara, cuprinsul ,i tinta cercethrii de fatal,nu alcdtuesce o credinta nouà si nu este o credinta a-parte;nu e noua, cad dogmele sale sint sadite in inimi decand omenirea, si nu este a-parte de vreme ce acestedogme sint irnparta,ite de ori-care aka religiune.

Spiritismul trece cu tacerea peste tot ce nu se ga-sesce decat in cultul religios cutare sail cutare, si im-bratiséza tot ce ne intimpina de o potriva in fie-care dinacele culturi, adeca tot ce nu este cult, tot ce nu este

1.

A

.

www.dacoromanica.ro

Page 12: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

12 SCIINTA BDFLETIILDi

nit, tot ce nu este particular, tote ate le recunOsce sicrestinul i mahometanul i evreul i selbatecul ; insa peunele le Inlàturéz fr despret si fara ura, far pe celelalte, fAra fanatism saU bigotism, le supune judecatiiispitef.

Prin universalitatea principielor sale si prin lipsa depatima, Spiritismul este, sail cel putin Rote sal devinatinde a deveni, singura credinà.sciinä.t

Am aratat destul de verde i, bagati bine de sama,am spus frà nici o sfiala c sint Spiritist.

Dar cni vorbesc ell 6re ca sa me 'ntelegra? i cinesint euu, ca sa am dreptul de a fi ascultat ?

CuT vorbesc? Astadi Spiritistii se numera o suta demif numai in Paris, Tar in America ei trec peste clecemiliOne numai in StateleUnite, dintre cari forte multi

2 nu sint prosti si forte putini sint nebuni. in acesta starede lucrurf, cand gluma nu mai incape, acefa cari maipun pedeci in mersul Spiritismului si cu carl, prin ur-mare, el se vede silit a da pept, se pot imparti in urrMi-t6rele opt tagme :

10. Sint o soma' de 6meni carf rid tot-d'a-una, de tolffsi de tote. Pentru ei risul este o datoria, pe care si-oimplinesc cu fericire. In privinta acestora, cu cari e pe-cat si chiar o necuviinta de a fi cine-va posac, ell totd'a-una am ris cu dinsii, ridend de dinsii. Asa voiu facesi de acurn inainte.

20. Sint unif, carturari sail necarturari, carT all vorbit,ati strigat i mai ales ail scris vre-o data contra Spiri-tismului, fall fi cercetat cu staruintä sall third a fiavut mijl6ce de a'l petrunde cum se cade. De atunci,ingamfarea, desertalciunea mintii si a inimei, un amorpropriti reII inteles, if impedecd nu numal de a'si spo-vedi gresela, dar nici macar de a fi sguduiti in cerbicia.In zadar le vei da dovedi pest dovedi. De nu vor putécum-va sàT inchida ochii i urechile ca sa incungl6re

si

si

sat

www.dacoromanica.ro

Page 13: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMNEW, NEHIIIRIREA, DESTAINMREA.

un fapt pré pipait, ei sint gata al restalmaci in chipu-rile cele mai ciudate, cele mai incurcate, cele mai Was-dravanesci, numai i numai ca sal nu se contradica. Camtot de felul acesta sint :

30 . Toti acea, cam multi, carora nu le place nici o-noutate, nemic i nemic afara din cate se invétä in scOla.Lenesl, ei Il inchipuesc cal sciinta, pe care o ail dinsiile ajunge; pizmasi, le pare mil de nisce descoperiri, lacari ei n'aq luat nici o parte. Daca sint cum-va invetati,acesti lenesi-pizmasi nascocesc une-ori contra noutatilorargumente forte istete. Iata, buna-óra, cum un doctordela Sorbonna numit Besian Arroy sfa'rima pe nemuri-torul Copernic: «sOrele e facut ca sa lumineze pamintul;noi scim insà ca tortele se misca pentru a lumina maibine o casa, far casele nu se misca pentru a fi luminateprin torte ; deci, nu pamintul se misca impregiurul sO-relui, ci se misca scirele impregiurul pamintului.» $i catigura-casca nu se vor fi minunat la o asemenea logica !

Apoi sint multi cu musca pe caciula. Ori-ce re-ligiune are o morala; ori-ce morala are o sanctiune, adecaun canon, o pedéps a. in perspectival; deci, ei nu vor pe-depsd, nu vor morala, nu vor religiune. Dinsii nu sintSpiritisti nu de alt ce-va, ci numal fiind-ca nu pot iiaid crestini, nici pagani, aid chiar mormoni I Ei sintib eri cugetator 1, in acelasi sens in care un bandit,

un Cartouche sail un Simeon Licinski, este li b e r fa-ce' to r. Cu acestia sa nu amestecasn la un loc pe:

5°. Unii baeti nevinovati cu gargauni in cap, baetltineri saii batrani, cari vor cu ori-ce pret sa fie ,Tic sail.p,dut la ide, dacal nu si la manusi. Un Moleschott, unBuchner, un Carl Vogt, tin Lombroso trec printr'un felde modä ca si un Zola, trec de se tree pina ce lute seinvechesc, intocmai dupa curn s'au invechit un Hobbes,un Gassendi, un Aretino. Sarmanii copilasi, in loc de aurma acestor fericiti trecelori petrecaori, pe cari pOtenici nu cetit macar, ar face mult mai bine sa cautein istoria sciinte, a literature, a artei, numile tuturoracelora cari nu se invechesc nici o data. Pentru onOrea

13

4°.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

BCIINTA BUFLETIILIII

omenirii, acesti luceferi sint multi, si totl, totl ping launul, ei scieati cg pOrta o scanteig de nemu-rire, pe care pe de aid, din vieta pgmintescg, o atitg.deja din când in cand cu putere insufletirea de sus.

6°. Cei mai multi habar n'ati ce este Spiritismul. Dupgdinsii, el se cuprinde si se mgrginesce in in vir tiream es e 1 o r, adecd intr'un punct de unde ping la Spiri-tism e tot asa de departe ca dela apa, care ferbe pentru

s. supg in bucgtgrig, ping la trenul Fulger. Eli unul mar-turisesc in cuget curat di n'am invirtit nici o data omésà, si nu simtesc nici o plgcere de a o invirti vre-odata.

7°. Unii se tern si se feresc de Spiritism din pricinacaor-va sarlatani prinsi, cum se dice, cu ocaua mica saticu mana in sac, dupg cum altil se fac ate din pricinap8catosieT unor popi. Dar atunci o mai mare cotcgrigar fi Medicina intrégg, in care sarlatanismul e ce-va detote qilele. S'apoi 6re numai Medicina? Nu se aflä nicio sciintg, nici o meserig, nici o ramurd de tralu, in caresg nu se fi strecurat si sg nu se aclueze Omeni de reacredintg, tot asa precum nu este nici un fel de monetacare sg nu fi avut pe calpuzani ai sei. Feriti-v8 dardde bani, dacài v8 dal mana I

8°. In sfirsit, sint forte numerosi cei n edumeri t I.El nu cred incg, dar nu mai rid. El aü ajuns a cantärilucrul cu luare a-minte si lasä timpului sarcina de a a-duce mai multg luming. De cativa ani incOce, tonulorganelor celor marl de publicitate din Occident in pri-vinta Spiritismului este din ce in ce mai cumpaat. Rin-jetul de alta data despre pretinsii visgtori de ai lui AllanKardec s'a inlocuit treptat, aprOpe pe nesimtite, prinnesce cuvinte adesea bine-voitOre, mai tot-d'a-una plincde reserve, cam in felul celor scrise nu de mult de EmileGautier sub titlul (Au pays des fees» in fruntea luiFigaro. Cele do8 marl Enciclopedie din Lipsca, a lulBrockhaus i mai ales a lui Meyer din 1889, ambeleoglindind starea cea mai prOspag a sciintel germane,adastal cu sange rece cercetgrile viitorului. Ne pare bine

14

intr'insif

si

www.dacoromanica.ro

Page 15: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIIMNEWII, NEMORIREA, DESTAINUIREA 15

de a recunOsce cg acestg apucgtur g. nepgrtenitOre, sericisg,adeVerat sciintifia, plea tocmal dela genialul Schopen-hauer, a aruf incercare asupra «Visiunii» (Versuch iiberGeistersehn und was damit zusammenhangt), desi pu-blicatd la 1851, adea cu mult inainte de experimentareafenomenelor celor mai insemnate, totusi pOte chiar as-tgdi, cu ate-va forte mid schimbäri, a servi ca primapaging la o lucrare temeinia asupra Spiritismului.

Din cele opt tagme de mai sus, este invederat cànumai ultimele trel ne vor intelege, cgci numai ele sintdoritOre si primitóre de intelegere ; pOte c ne vor maiintelege si bgetii cei nevinovati cu gairgduni in cap, darnegresit mai tArdiil, când se vor mai cerne si se vorcOce.

90. Mai pe d'asupra, am aye nevoe de a ne intelegechiar cu unii dintre Spiritisti, ba incg cam multisori,cari nu sint petrunsf de ideea cea de cgpetenig : orT-ce religiune trebue s aibd in vedere nurnal binele ome-nirii, Tar nici decum propria nOstrg piele sati o secgneastimperatg curiositate, cu atit i mai putin reul altula.;

Acuma sciii cui vorbesc. Dar cine Ore sint eiI insumi?

Cel mai noti lucrgtor forte harnic pe câmpul Spiri-tismului, doctorul Paul Gibier, in ultima sa carte: «Ana-lyse des choses2, publicata sint acum abia cate-va Juni,a credut de cuviintg a'si face urmgtOrea auto-biografig:

«Rog pe cititori a crede, cà el nu spufu aci decat«ceea ce scii prin observatiune sail experimentatiune.«Am Ore-care drept de a pretinde c nici observatiunea,«nici experimentatiunea nu'inI sint strgine. Ca medic,«adecg observator v.end-nevrend, imi intrebuintez facul.«tgtile mele de observatiune de doe-deci de ani, din call<.cea mai mare parte petrecuti in spitalele din Paris. Ca

4. «experimentator, am fost de fapt in timp de mai multi«ani in capul laborateriului de patologia experimentalg«si cornparativg al Muzeului de istoria naturalg din Paris ;

printre alte multe cercetgri, lost dat mie de a<=.si mi-a

www.dacoromanica.ro

Page 16: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

16 solINTA SUFLETIILIII

«dovedi, prin nesce experience delicate, cum-ca animalii«cu singe rece, scutiti in genere de unele bole d'ale«animalilor cu sange cald, le pot totusi capeta, daca« vom ridica temperatura lor la un grad apropiat de a«mamiferilor, tinendu-i in apa calda. Am dovedit de a-«semenea faptul interesant ca paserile, gaine si altele,«pot turba i, transmitend turbarea mamiferilor cu mai«multe septemâni in urma altoirii, pot apoi sal se vin-«dece dela sine. Cu aceiasi ocasiune am aratat cà tur«barea, o data vindecata, nu se mai re'noesce, caci«paserile cele altoite intr'un rind nu mai turbéza, când«le altoirn a doua Ora. Tot eir cel de'ntalii am fa:cut«cunoscuti germenii sail microbii pemfigului acut si acei«al turbaril, si mernoriul pe care l'am publicat asupra«totalitatii lucrarilor mele despre turbare i tratamentul«a' a capetat dela Facultatea de Medicinal cea mai inaltä«resplata ce se pOte da unei disertatiuni. In sfirsit, cei«dela putere aü veclut cu ochi buni, de sigur, apucatu-« rile mele de observator si de experimentator, de Ora-ce, in cinci rinduri diferite, guvernul Republica francesemi-a incredintat mie sarcina de a studia, in Franta sin

<strain-tate, doe epidemie de cholera asiatica, doe epi-demie de friguri galbene i metOdele cele experimentale

«ale invetatflorSi de ce ore le spune doctorul Gibier tote acestea ?

Fiind-ca de! a cuteclat sà scrie o carte, prin care in-taresce Spiritismul, i deci se temea ca nu cum-va lumeasal Tea peste picior, daca dinsul nu'i va spune, mai de'nainte, cu cine anume are a face.

Vrea sa icä chiar astacli, dupa ce Spiritimu1 numeraldeja de-mult in sinul seii o multime de fruntasi curatsciintificl, astronomi, matematici, chimisti, fisiciani, na-turalisti, antropologisti, filosofi: pe un William Crookes,un Russel Wallace, Fichte, Zoliner, Fechner, Ostrogradski,Butlerov, Hare, De Morgan, Barret, Huggins, R. Cham-bers, Gladstone, Oxon, Varley, Edison, etc. etc., afarade capetenii literare ca Victor Hugo, Georges Sand,Thakeray, Trollope, Lytton Bulwer, Arsene Houssay,

«

straini...v

.

www.dacoromanica.ro

Page 17: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIIIINEpEiff, NEMDRIREA, DESTATITUIREA 17

Théophile Gautier, Longfellow, Victorien Sardou si altii,chiar astadf indraznesce cine-va numaT cu rusinea peobraz a scrie despre acésta c r e di n tä -s ciinta, acestasingura religiune experimentala. If este Tertat orT-si-culfa tipari cu slove marl, ca geniul e o nebunia i Dum-nede5 o epidemia; iT este Tertat a ne asigura, dupa Ca-banis, ca ccugetarea este urina creerulta» ; IT este Tertata improsca pe fata cu clabucT de noroTu in avinturilecele mai inalte, cele mai adeverat omenesci ale omuluT;if este iertat a ride de Tubire, de prietenia, de rnila, dejertfire de sine, de cate altele; IT este fertat, fard a i secere dela dinsul, dela acela care batjocoresce, sa do-vedesca cel putin cd este cine-va, cal lucreza si a lucratmult si bine, cd nu e un netrebnic trantor in roTul celmuncitor al albinelor. Da! Irish.' cand vreT sà scriT deDumnede5 si de suflet, cand cautT a lamuri legamintulintre ceT plecatT deja i ceT remasi inca, o 1 atunci ceTfara suflet si Para Dumnedeil, cei cu Nana itT arata diniisi'tT cer

DecT, sa le &II i e5 pe ale meletDar ce sal le spufu ? Sal le spuTu ca's profesor de u-

niversitate ? Nu 'T mare treba ! Cat! profesorT universitarfin Europa intrega nu sint ca un fel de irnperceptibilimicrobT, prin carT ofticéza i studiul i studentul ! SA' lespuTu c sint membru al AcademieT i chiar al mai mul-tor Academie ? Iarals1 nu'T mare tréba I Tote Academieledin lume, daca le Tel cu toptanul, sta5 pe loc si nu vorsal se misce; Tar luate in arnarunt, ele adapostesc vecfnicin sinul lor multe venerabile mustre de rugina intelec-tuala, puse la pastrare de vremea rea. Sal le spufu calmuncesc fara intrerupere de trel-decf i maT bine de anTla ogorul sciinteT si al literaturei? ca am dat la luminavr'o doe'-deci i atatea volume? ca am fost mult lau-dat de cutare i cutare i inca cutare ? ca am fost deatatea on premiat ? ca.... tot nu 'I mare trébal 0 munch'ori-cat de indelungata pOte sa fie sterpa sai1 minciundsa;volumele ori-cat de numerOse pot fi un namol de seca-turY, fara traTu, dupa gustul momentuluT ; laudele cat de

2

titluri...

.

www.dacoromanica.ro

Page 18: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

18 SCIINTA SUFLETITLIII

sgomotOse pot fi cerite, mijlocite sati cumperate ; pre-miele pot fi de card.4ia Ce sa le spuTu dara? VoTu dicenumal atAta cal: in istoria, in filologia, in orT-ce sfera acunoscineT eI am fost tot-d'a-una scep ti c, respingendautoritarismul de sus ca i popularitatea de jos §i cro-indu'mT pretutindenea singur, prin propriele mele cerce-tarT dupd isvcire, o cale noua., build saU rea, cum metaia capul, dar din inima curata, fard frica de nimeni,fara folos personal, fara fatarnicia, fara reclamd.

Am spus ca Spiritismul este credinta-sciinta, ceeace insemnézd cal pe de o parte, el cuprinde in sinemiedul tuturor religiunilor far deosebire ; Tar pe dealta, nu numaT se impaca cu sciinta aa numita

dar Inca o §i intregesce, infigendu'O' radacineleadânc in Biologia.

Intrebarea, daca se afla unde-va sail nu se afla nicairTnisce némurT omenesci atat de uitate de Dumnedeil in-cat sä nu alba nicT o adulmecare de Dumnedeil, acestaintrebare este, negre§it, de o insemnatate ore-care pen-tru Antropologia i pentru Etnologia, dar aci ne ingri-jesce pre putin, i Tata de ce. Una din doe : se afla sailnu se afla. Daca se afla asemenea némurl, ceea ce estecu putinta, atunci urmeza cä religiositatea s'a desvoltatin omenire, §i numaT in omenire, de o data cu o treptaOre-,are de cultura, i decT, ca i insa,1 cultura, alcatu-esce o inaintare firesca a specieT omenesci. Dacal insa,din potriva, asemenea nemurT nu se afla nicairY, ceTa ceéra§i este cu putinta, atuncT inceputul religiosit'atiT tre-bue cautat deja la maimuta, la elefant, la caine, in stra-turile animale inferiOre omuluT. OrT-cum ar fi dara, inarnbele casurl religiositatea este o prop4ire necesara pescara urcariT organismuluT, i acesta ne ajunge ca punctde plecare; adica ne ajunge ca punct de plecare de asci ca : este tot aa in firea omuluf de a crede in Dum-nedeil dup a. cum in firea omuluT este de a sta drept pedoe picidre, Tar nu de a umbla de.abuiIea, dei cutaresaü cutare póte sa umble de-abuOlea i póte sa nu credal

posi-tiva,

www.dacoromanica.ro

Page 19: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIIMNEDEt, NEMDRIREA, DESTAINIIIREA 19

in Dumnedeg, fie de bung voe prin fantasia, fie de nevoeprin slabiciune organicg.

Felurite forme si reforme, prin cari atl trecut si trecereligiositatea : fetisism, politeism, monoteism, apoi sa-beistn, buddhism, brahmanism, mahometism, crestinism,apoi ortodoxism, catolicism, protestantism etc., nu neprivesc nici mai mult nici mai putin decal intrebareade mai sus despre epoca nascerii religiositil4iT, adeca neprivesc numai ca nesce trepte de propgsire ale unuia siaceluiasi principiii. Care anume trépta e superióra si care

3. este inferiOra? alegg ori-cine cum ii place ; destul ca unelenu pot a nu fi mai sus, altele mai jos, altele mai lamijloc. Fie-care tréptg se deosebesce de t6te cele-lalteprin cult si prin arngrunte, Tar noue' nu ne pasg aicenici de cult, nici de arnärunte. Fie-care se aseme'nd cutote cele-laite prin recun6scerea lui Dumnedeg, a unuiDumnedeii inteles mai bine sail mai reii, dar recunos-cut d'o potriva in religiunea lui Cetivayo ca 'n reli-criunea lui Descartes sail a lui Kant. Cel mai adanc cer-cetator al religiositatii la popOre primitive Eduard Tylorne spune cg: «se pote dice cal nici un trib selbatec nu«este panteist in sensul cel strins al cuvintului; doctrina,,xpe care triburile selbatece o imbratiséza obicinuit, doc-etrina mijlocig intre monoteism i panteism, este un«politeism avend in culme o singura deitate su-«premg». Ei bine, selbatece sail neselbatece, ast-fel sinttote religiunile, t6te ping la una. Din religiune in reli-giune se schimba numai dOra numile proprii ale deilor dea doua mama, numai etichetele. Ce este Mercurill daca,nu un Arhanghel? Cate-o-odata chiar numele proprig sepastreza pe furis, buna-Ora : trecend dela Romani la Ro-mani, strabuna Venere se resfrange in sfânta Vineri dinbasmurile poporului. Insusi mosaismul, socotit cu dreptcuvint ca monoteismul cel mai curat, ne vorbesce to-tusi de ingeri, adeca pune la mijloc intre om si intreDumnedeii o cetg de fiinte aprOpe dumnedeesci. Cheme-seo asemenea fiintg Rafail, sati cheme-se Marte, sati che-me-se san-George, este in forma un politeism, desi in

§i

www.dacoromanica.ro

Page 20: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

20 SOIINTA StITLETTILIA

fond Dumnecleil remâne unu I, unul in tUte religiunilefdra deosebire, incungiurat de Om e ni-d umne qei, denisce mijlocitori intre cer i pdmint, din pricina cdroraori-ce teologid se aluneca pe nesimtite in mitologia,n'are ce face : trebui sa se alunece.

Cela ce ne isbesce dela cea de 'ntaiii vedere in totereligiunile, este stdruinta de a'si da sarna de obArsianenumeratelor rele carl bAntue lumea. Pretutindeni s'ainchipuit o cleitate rea, una sail mai multe, luptând im-protiva binelui. La Egipteni Tifon contra lui Osiris, laInch Siva contra lui Brahma, la Evrei Satan contra luiIehova etc. Cea mai desvoltatd, cea mai amdruntitaicOn d. a acestui resboiii ni se infatisézd in zorbastrismulpersian, trecut apoi in manicheism si la urma in bogo-milism. De unde vine reul? se intreba merell si se totintrebd sdrmana omenire, respunclendu-si ea insasi : catàisä fie si draci, nu numai ingeri. In tote reiigiunile insane intimpina, dacd nu ca un element cu totul mai pesus de acestd luptd, cel putin ca cel menit a o sfirsiprin infringerea reului, un Dumnecled u n u I.

Si omul se mAngie cu nedejdea acelei biruinte delaurma urmelor, fiind sigur c o sal guste i el din rOdele

o sal le guste nu ca ném omenesc, ci anume ca per-sonalitate cutare sari cutare. Nu s'a gdsit inch' nici o se-mintid ornenéscd, ori-cat de josorith, care sd nu créclain nemurirea sufletului. Si pentru ce Ore crede ? nu cum-va cd se teme de mOrte i ar vré sdi se amdgéscasali sd se ametéscd. ? Dar tocmai pentru ca crede in ne-murire, selbatecul nu se teme de mOrte. Fatalist la culme,el infrunth primejdia mai cu hothrire cleat ori-cine. Fa-talism si fricd sint doe poluri opuse ; din fatalism isvo-resce ne-frica ; unde este fatalism, frica nu pOte sd fie ;unde e fried, nu pOte fi fatalism. Dela Lucretiii incOce,.se mai trasnbitéza mereU c i in Dumnecleii omul credenumai de fricd. Dar pentru ce Ore omul manâncd? Ne-gresit, de fOme. Mâncarea existh ea sad nu ? De n'ar

7. exista mancare, omul n'ar puté aye fórne. Inchipuésca'sicine-va o omenire pururea fldmândà, trdind i immultin-

si

www.dacoromanica.ro

Page 21: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIJMNEpga, NEMIIRIREA, DESTAINUIREA 21

du-se vecurl peste vécuri fara rnâncare ! Dupd cum fómea,ca o trebuinta organica, presupune cà este ce-va care s'opóta inclestula, tot asa credinta in Dumnedeii, credinta innemurirea sufletului, intru cat aceste credinte sint impar-tasite de omenirea intregai din toti timph si din tote te-rile, facend parte din or ganismul oinenesc, nu se potintemeia decat pe putinta und indestulari. Se 'nt'ampla,vedi bine, a crecle cine-va si de frica, burial-Ora mai totiateh in ajunul morth sali cand furtuna pe Mare incepea inneca barca ; tot asa se 'ntarnpla unora a mânca si

d'a-sila ; dar val" de o asemenea rnâncare si de o a-semenea credinta!

Frica saii ne-frica, ori-care ar fi isvorul credintei tu-turor Omenilor in nemurirea sufletulM, faptul in sine afost urmarit, cercetat, adeverit de catra etnologi, si acapaat in istoria comparativa a religiunilor numele ca-racteristic de a ni m ism. Cum este sufletul cel nemuritor,ce face el si uncle petrece dup esire din trup, care esteraportul luf de adoua-di cu ccl remas1 pe pamint, toteacestea sint niste maruntisurY, intocmite de fie-care po-por, de fie-care vita de Ornenf dupa un alt tipic ; insäin tOte tipicurile, cel crestin, cel brahmanic, cel chine-sesc, cel selbatec, sufletul are o fo r m a, adeca un in-

un fel de corp streveçli sai aburos,deosebit _de corpul cel pamintesc. Multumita acesteiforme, sufletele se pot recunOsce si nu se amesteca Iao-lalta. Multumita acester forme, sufletele cele clestrupate

incetézA de a ft in legAtura cu cele intrupate, de ase viri in treburile omenesci, de a se destainui noue,cand o cred ele de cuviinta. Sufletele cele rele satI ne-norocite se fac s t rigo I sati nail) e. Sufletele cele marl"si curate, s fi nti I crestinismului, inaltiindu-se pina laDumnedeti, devin acei mijlocitori intre cer si intre pa-mint, acei Omen T-d umn e e I, pe carl tote religiunileajung al pre-apropia de Fiinta Suprema. Impartasireatuturor acestor suflete, fericite sari nefericite, prin vise,prin vraji, prin oracule, prin prorod, prin cite altele,alcatuesce una i acela0 credinta. omenesca.

cu

material,.yAlis

eat

s1

www.dacoromanica.ro

Page 22: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

22 SGTTITA SUFLETIIL13/

In sfirsit, in tote religiunile, fie ele pe off-ce tréptg aculture, dupg cum binele universal se luptg cu reul uni-versal si ajunge a'l birui la adecg, de asemenea bineleindividual trebui sd se lupte cu reul individual, pe careprin stgruintg pOte sal biruéscg. De aci urmézg resplatgpentru cel biruitor, pedépsg pentru cel biruit: r a Yu sagI a d, respunderea fie-cul pentru faptele sale.

Religiunea darg luatg peste tot, desbracata de oti-ceparticularism, de ori-ce impestritare dupg vreme si dupdloc, ni se infgtisézg cuprinslend tref, numai tre dogme :

DUMNEpEl.NEMURIREA.

DESTAINUIREA.

Prin aceste tre, numal tre dogme, caff sint legfneclintite ale firif ornenesci in tdtg putcrea cuvintului,teologia este sciintg fara a inceta de a fi credintg,adecg ea induplecg cugetarea cea rece si cantgritóre,miscând in acelasi timp ping intr'adânc cOrdele cele maigingase ale inime.

Insg ori-ce sciintg, dacg in adever este sciintg, trebuineaperat sà fie impacata cu cele-lalte sciinte, sg nu fiein zizanig cu nici una din ele, cad tote sciintele inchi-puesc la o-laltg un intreg, un acord armonios, o singurgenciclopedig. Orr care teologig speciala, fie protestanta,

8. fie catolicg, fie mahometang sag' brahmanicg, se pOteprivi cel mult ca flora unef teri, o florg une-orf forteciudata ; nicl una insd din ele nu este Botanicg, desitate se intemeazg pe Botanicg, care numai ea, genera-litate a tuturora, este o adeveraet sciintg.

Din punctul de vedere curat sciintific, adec g. aseclatpe esciinta mareluh Astronomia i pe Isciinta mi-culuf) Chimia, daca ne intrébg cine-va : ce este Dum-neclei ? singurul respuns care ni se pare a fi apropiatde adever, intru cat IT e dat omului de a sci ce-va instarea de astacli, catà sg fie: Dumneclei este i n fin i t.'1

www.dacoromanica.ro

Page 23: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMNEW, EEMURIREA, DESTAtNUIREA 23

Noi ne intcircem ast-fel la batranul Voltaire, carele di-cea in Dictionarul Filosofic : ceTa ce se p6te incredintafara tenth', este cal Dumnedell e infinit, Tar mintea orne-nesca e forte marginita». Bietul Voltaire, osandif de--ochiat ca ateu de catra abbatT si cardinalT I Nu volurata nici odata cele doe' cesuri, pe carT le-am petrecutcu fiTca-mea la Ferney, in parcul si 'n casa, in oclaitade lucru a nemuritoruluT cugetator ; la stanga dela pOrtase 'nalta o bisericuta, d'asupra cariTa se citesce : Deoerexit Voltaire «Voltaire a ridicat'o luf Dumneclegz.

acest cap atat de anti-bigot, atat de sceptic si atatde sanatos, atilt de limpede tot-o-data, vedea forte bine

cea mai nemerita caracteristica a luT Dumnedeg este:infin it, in contrast cu marginirea mintiT omenesci, caretotusT voesce si e dathre sa '1 cunOsca.

Astronomia clovedesce cà orT-cat de multe ar fi lumileori-ca de mare ar fi universul cel cuprincletor de a-

ceste lumT, ele tote se aflä intr'un infinit. Infinitul insa,in care e cuprins universul, nu este egal sag identiccu totalitatea partilor acestuT univers, adeca cu lumilea+b+c+z, cad ele sint tote marginite, fie-care avendhotare, si deci are hotare i totalitatea lor. Matematicesce,negresit, la orT-ce nurner concret se póte acialoga un altnumer concret, i altul, i érasT altul, si tot asa inainte larda mai sfirsi vre-o-data, ca si cand s'ar puté inchipui uninfinit dintr'un sir de numere concrete ; dar acestfie orT-cat de lung, nu va fi totalitatea acelor nurnereconcrete. de vreme ce o tot,ilitate este o summa, Tarsumma nu se pOte trage decat atunci cand se oprescesocotela, cand incetéza lucrarea, ca.nd se pune o mar-gine. Lumile din univers intocmesc in fie care momento summà totala, i deci totalitatea lor a+b-l-c+z estemarginita ca si fie-care din ele in parte: a, b, c, z. Uni-versul, prin urmare, se cuprinde in infinit, totusT nu esteinfinit. Mai mult decat atata ; sciinta nu pOte pricepeuniversul fara a ajunge ne'nlaturat i neaperat la notiu-nea infinituluT; dar ajunsa acolo, universul i se infatisézaca o simpla intamplare, precum este o intamplare, buna-

cg

y

si

i

sir,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

24 scIINTA sUPLETULut

Org, graiul românesc pentru acela care, plecand delastudiul acestui graiu, se urcg treptat la limba omenescgin deobste, adecg la darul de a vorbi, la isvorul tuturorgralurilor realisate, realisabile sail pe cale de a se rea-lisa : el vede atunci cà acel dar de a vorbi este un prin-cipia fundamental, din care s'a ngscut graiul cutare sailcutare, insg putea sg nu se nascg.

In acest chip, not toy, pgmintul nostru, sórele nostru,milióne de milióne de alti sort cu alte pâminturi si cuaIi not, cu alte intunerece de fiinte simptóre, voitóre

cugetgtOre, 4trgim, ne miscam si sintem in eh, dupddisa apostolului Pavel: sintem in acel infinit, dar nusintem el. Dui:4 cum globul pgmintesc este o besicg desgpun.invirtindu-se intr'o sistemg solarg, tot asa universul

9- intreg, tote corpurile ceresci la un loc, sint un fel debesica: de sgpun invirtindu-se in acel infinit, care le lin-brätisézal si le strgbate de pretutindent. Numai el estetot, cgci numai afarg dintr'insul nu pOte fi nemic. Numaipentru el, timp si spa;iii nu existg, fiind nemarginit intimp si in spatiii. Nurnat el scie tot, de Org-ce '1 ajungea se sci pe neavend pentru acésta vre-o trebu-intg de a cerceta raportul intre Dacg omul,culmea desvoltgrii organice pe pgmint, scie atat de putin,aprOpe nemic, este cg, din legen ping la cosciug, pe mi-cutul seü e till mgrginesce necontenit spgimintgtorul n u-e

Prima margine, un fel de zid despArtind pe om deceea ce nu este el-insusl, e corpul cel grosolan, de carespiritul e legat ca printr'un larg elastic, putend a sedel:Arta ping la un punct, dar silit 'lute a se intórce.Apoi in lguntrul acestul corp, fie din pricina lui, fie dinpricina altor spirite tot asa de inlgntuite, cu cart spi-ritul cel inlgntuit are a face, se gramadesc mgrginipeste mgrgini. Intunerecul e marginea luminet, reul emarginea binelui, uritul e marginea frumosului, minciunae marginea adeverului, strimbgtatea e marginea drep-

prostia e marginea mintii, o margine mai ingustgsail mai larga dupg impregiurari, dar ort-ce nu h esteo margine pIn la care pOte sg inainteze da», nu este

si

sine'sT,

tatiT,

eh si nuied.

www.dacoromanica.ro

Page 25: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMITEpEt, NEMIIRIREA, DESTAINDIREA 25

deca o margi ne, o nevoe a firii celei mgrginite a lu-milor si a fiintelor din univers, si dispare acolo undenu sint mgrgini. Prin natura cea marginita a graiuluiomenesc, când noi clicem «binele», efrumosul», oade-verul», cdreptatea», clumina», and facem adeca o deo-sebire intre aceste notiuni, este deja o marginire, cacia deosebi insernneza a margini, pe când ele nu se deo-sebesc, nu se mgrginesc, ci alcatuesc un singnr ida» inAcela frä margini.

Astronomul, cu ochii radicati spre intinderea ceruri-lor, dal peste infinit. Tot de infinit se isbesce chimistul,and Il pogOr g. ochii in tarina. Voind sa intelega ceeste un corp, el il desface in parti, apoi partile in par-tecele, apoi pärtecelele in partecelute, in partecelutelepartecelutelor si asa mai inainte, ping ce ajunge la mo-lecule si alte molecule, mai departe de cari nu póte samai bucgtéscg, desi sciinta if clice ca trebui sa mérgacu. gAndul ping la atom, Tar atomul remâne cu totul afarddin lucrarea puterilor chimice satI fisice, sirnplu, indivi-sibil, fgra margini, adeca infinit.

Infinitul chimistului dincolo de moleculg, pOte ore sgnu fie acelasi cu infinitul pe care'l aflg astronornul din-colo de univers? A clice ca atomul, pe care nu trebui

amesteam cu nici un fel de molecula, e «nemAr-ginit mic», este o absurditate, cgcl ori-ce mesurg, demicime ca si de mgrirne, se potrivesce numai acolo undesint margini. Pluralul «atomi» e tot asa de absurd, devreme ce aceea ce n'are margini nu póte fi cleat u n a : dindata ce ar fi d o 6' sag t r ei, ele s'ar ungrgini neaperatuna printr'alta si, prin urmare, ar fi mgrginite. Atomul,adeveratul atom, nu pOte fi nici doe, nici trei; nu pOtefi nicl mic, nici mare ; atomul este unul infinit.

Infinitul astronomului i infinitul chimistului sint daraacelasi infinit, in cuprinsul carula plutesce, cu tote alelui, universul cel mgrginit; ata.' t de mgrginit si resmar-ginit inat, dela corpul ceresc cel mai mare ping la punctulmaterial cel mai rnic, a t in gere intre märgini nu exista

.nicairi in naturg. Dupd cum soril se despart intre el prin

cab

www.dacoromanica.ro

Page 26: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

26 s On NTA FLET 'nut

spatiuri calculabile sati necalculabile, de asemenea orT-ce molecula cat de ultra-microscopica este despartita demolecula cea mai invecinata printr'un spatiti calculabil

10.sati-necalculabil. Ceea ce ni se pare none' a fi unit, nueste unit decat in parerea nOstra, unit in realitate fiindnumai infinitul, cad numai el este unul. In acest infinit,sórele cel mai colosal i molecula cea mai impercepti-bila rotesc, rotesc mereii si se atrag de o potriva, soli-dare intre ei i intre ele, dar nu se ating nici o dataprin marginile lor. Acest infinit urdesce de o potriva,dupa aceiasi norma, u n a cum e si el unul, microcos-mul i macrocosmul.

Pentru om, a urdi, a face, este a termuri, a pune innisce margini mai marl' sail mai mid ce-va pe care '1scOtem din noi si din afara. tot-o-datd. Cu catmintea e mai Inaiti, cu atat mai mare este partea ceatrasa din ea insasi, insa in ori-ce cas ea trebui sa seamestece cu o parte din gall. Architectul, care cladesce,Tea din afara materialul si cat va din ideile planului, 'farremasi;a din propria sa minte, imbinand unele i altelepentru a urdi un ediflciü, adica pentru a le laptui inmarginea cutare. Asa urdesce poetul i cisrnarul, tot-d'a-una in margini, tot-d'a-una cu calapod. i e, canddie acum emargine>5, ieati din afara o vorba gata, fa-cuta, urdita, in care o cugetare este marginita prin so-nurile m, a, r, g, i, n, e. Numai infinitul, fiind singur,nu pote lua nemic din afara, ci urdesce tote din sine'si,le urdesce insa in acelasi chip, adeca termuresce, punein nisce margini, ma'rgini prin cari faptura nu se pOteconfunda cu el; mai curind s'ar puté confunda un ce-sornic cu césornicarul care'l face, caci cesornicarul sicesornicul sint ori-si-cum marginiti unul i altul, pe candopera infinitului este o marginire urdita de cel nemar-ginit, o marginire si ea, dar o marginire cu pecetea ne-marginitului

L'arne est tout, c'est le doigt de Dieu sur la nature...(Julie Hasdeu).

inai-ne

www.dacoromanica.ro

Page 27: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIIMNpEti, NEMORIREA, DESTAhlIIIREA 27

Luand ca punct de plecare i n fi nitul astronomului0 al chimistulta, al celor doe sciiqe cari s'ar puté numicalla si omega), una suita cat e cu putinta mal sus 0cea-lalta coborita cat e cu putintä mai' jos, nol am veclut

acel infinit, unul i acelasT

neavend marginT, cuprinde in sine universul, dar nue univers ;

neavend marginT, fiinOzal de sine'0, chTar daca n'arfiinta. universul ;

neavend marginT, nu pOte aye nicT o. insu0re restrin-&lore, nici un atribut negativ ;

neavend marginT, intrunesce t6te atributele positive:binelel,, g frurnosuh, eadeverulh, dreptateaa.,

gsciit4a», intr'o siligura afirmaOune;

neavend margini, urclesce totul numaT din sine prinimpunerea marginilor la ceea ce voesce ;

neavend marginl, nu pOte fi identlficat sag macar con-fundat cu laptura cea marginita ; §i totu§T

neavend marginT, urclind prin urmare numai din sine,este cuprins in ori-ce faptuire a vointei sale.

Numiti'l cum ye place. Numele nu schimba nemic.Dar fiind-ca numele nu schimba nemic i cal putet1 in0-vea'l numi cum ye place, lasqi-ne §i pe noT aT clice

DUMNEpEt.

Si acuma, in marginea cea ingustai a mintii nOstre-sciind ce este Dumneeti i cum se resfrange el inoil-care din plasmuirile sale, sa trecem dela urclitor la fa p-t u r

<lumina,

a.

ca

www.dacoromanica.ro

Page 28: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

28 801INTA surumuf

Aci nici Astronomia cu stelele, nici Chimia cu mole-culele, nu ne mai calauzesc, ci ne póte ajutori numaiBiologia, sciinta in care vom da érasi peste infinit, darde asta data nu ca o tinta a cercetdrii, ci ca un racientpentru a pasi inainte pe o cale deja asigurata.

fläckel... Si de ce ore sa nu citez pe Häckel ? In atreia prelegere din «Istoria Creatiunii, el clice c im-pärtasesce pe deplin urrnatOrea cugetare a lui GiordanoBruno, a spiritistului Giordano Bruno: «este un spi-«nit in tote; nu se aft' nici un corp, fie ori-cat de mic,eunde sa nu fie cuprinsa o partecica din substanta dum-«necleesca care '1 insufletescep. 0 impartasesc si eil acestacugetare, dupal cum o impartasia si apostolul Pavel:etraim, ne miscam i sintem in elp ; ba rnerg chiar maideparte, clicend el fara o partecica din acea substantadumnecleesca nu se afla nici o molecula. Fläckel dardeta cum incepe prima sa prelegere : «Miscarea intelec-«tuala cariia naturalistul engles Charles Darwin a dat«cel nascere prin vestita'i carte despre Ori-«ginea speciilor, acésta miscare a dobandit intr'un scurt«timp un resunet atat de mare, inca't trebui sa interesezepe ori-cine. Si totusi teoria, numitä obicinuit darwi-

«nianal sail darwinism, nu este deca't o mica parte dintr'o<kdoctrina cu mult mai intinsa de o insemnatate fara«seme'n, adeca din teoria universala a evolutiunii, care«imbratiséza peste tot intréga sfera a cunoscintelor ome-«nesci. Dar chipul, cum a sciut Darwin sl doveelesca< acésta din urinal teoria prin acea mica parte din ea, e«ata't de temeinic, atat de induplecator, si incheerea fa-«tala la care duce acea teoria a sguduit ata de adânc«vederile despre univers ale tuturor cugetatorilor, incat«valOrea darwinismului este mai pe sus de orT-ce inchi-«puire. Da; printre progresele cele nurnerOse si insetn-«nate ale istoriei naturale contimporane, acésta nespusa«largire a conceptiunil nOstre omenesci trebui privita caacea mai roditóre in urmari, ca cea mai mareta...2

Asa, adeca aprOpe asa. Dreptatea cere totusl, fara amai vorbi despre inaintasi in trécet ai teoriei evolutio-

it.

de 'ntaili

www.dacoromanica.ro

Page 29: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIIMNEUII, NEMORIREA, DESTAINUIREA 29-

niste, ca Lamarck sail ca Goethe, sa nu uTtam ca 'nacelasT timp cu Darwin, la 1858, un alt mare naturalistengles, lucrand tocmaT in Australia, facuse aceiasT des-coperire : Alfred Russel Wallace, al caruTa nume ne-a in-timpinat mai sus intre sustinetorii cel mai hotgriti aiSpiritismulu 1.

Dupà doctrina luT Darwin, desvoltata de o scOla in-tréga de biologi, otnul pe parnint este ultima veriga aunuT lant de transformatiunT. Incepend dela planta, basi maT inclarit, trecend apoT prin zoofitT, apoT prin sirulvietatilor din ce in ce mai-mai desavirsite, acelasT ger-mene, am pute clice maT bine acelasT plod, ajunge cuincetul a fi om. Precum ii face cine-va o genealogiaca Mu a luT Ion, nepot al luT Petru, stranepot al la Stefanetc., tot ast-fel Hackel croesce pentru speciea o m o ge-nealogia cam asa : fiTu al maimutei din epoca tertiara,nepot al brOscei din epoca secundara, stranepot al so-Wei din epoca primara', restränepot al until neverte-brat din epoca archeolitica...

Cusurul cel mare al darwinismului, daca e in adeve'run cusur si nu alt ce-va, este lipsa treptelor interme-diare intre speciT. 011-cat de multe ar fi asemènarilecurat anatomice i embriologice, totusi dela om pina lamaimuta, fie goril, fie cimpanze, e pré departel In locde un arbore genealogic, in care totl suitoriT si pogo-ritoriT sint legati printr'o mostenire necurmata, s'ar putéclice mai curand Ca evolutiunea darwiniana este o in-tocmire armonica, prin care speciile se suprapun unapeste alta din ce in ce mai supericire, fie-care specie in-

2, chipuind totusT un ce cu marginile sale proprie, o mo-lecula fara atingere cu cele-lalte, cam asa dupà cum sinttote moleculele din univers.

Lipsind dara intre om si maimutà o trépta interme-diarä a-liar strict anatomica, necum fisica si psichica inacelasi timp, presupusa spita a némuluT remine indoel-nica ; i primind'o a'o-cam-data, noT o facem numaT pentrua nu incurca desbaterea prin ce-va de o insemnätate se-cundarä. Fie acea spita a némuluT orT-cum ar fi, mTeul

www.dacoromanica.ro

Page 30: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

30 sMINT& BUFLETIILUI

darwinismuluT e sangtos, e adeve'rat, e plin de lumina'.El asedd principiul evolutiunir progresive intre fiinte, siacest principiti e de ajuns ; e de ajuns adecg a se sci cutoptanul, fgrg amdrunte, cg fiinta omenéscg se desfgOrgdin alte fiinte din ce in ce mai putin inferiOre, de 'ntaiiiorganice, apoT neorganice, apol... apoi ce? Ca si Astro-nomia, ca si Chimia, Biologia ne duce la i n fi n i t, laceTa ce'T mai sigur decat tote, fiind-ca cuprinde pe tOtesi se cuprinde in tote.

a rife bucur, earl omul o treptaPe suisul cel ftra de-apus

martirul mat cuget asteptt,Teri un vi er me si maini un I s u s,Cale lunga

s'ajungamai sus

Acest m aT sus este o urmare neaperatg, o nestrg-mutata logicg a darwinismuluT. Evolutiunea, care mergein jos pinà la asa numita protoplasmg, nu se pOte opriin sus la om, ca si cand intre orn si intre Dumnedetin'ar fi nemica la mijloc. Dupg cum scara ne pogOrg.ping la infinit, de asemenea ping la infinit ea trebuTsg ne urce. Fiinta neorganicg devine fiintg o r g a-ni cg, fiinta or gan icg catg sg deving fiintd sup r a-organic à, si tot inainte, inainte ping la infinit. Nu-mai infinitg ea nu va fi nici o data, Tar neputend fi in-finitg, totd'a-una va ave o margine, o margine din cein ce mai find', maT mlAdiOsg, dar totusT o margine, prinurmare o materig, un fel de corp : giaste trup vi e-tuitoriu si Taste trupti sufletescih, «corpus spin--

<0105,tta zpvxtxdvD, dice apostolul Pavel, si apol a-dauge intocmai in sensul evolutiuniT : gsufletescul nu'Ide intaTu, ce vietuitoriul, dupa acéTa. celti sufietescux.,«non prius quod spiritale est, sed quod animale, deindequod spiritale» (I Corinth., XV, 44, 76). MaT darwi-nism p6te sg fie?

Intru cat orl-ce corp, ca sà revenirn la vorba luT Hackel,cuprinde go partecica din substanta durnnedeescgz, ori-

1...

tale',

www.dacoromanica.ro

Page 31: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMNEE, NEMIIRIREA, DESTLNDIREA 31

ce metamorfosä este o m e te m psi co s tot.o,clatà; ne-gresit, nu metempsicos g. capricios-regresivg ca la cei vechi,dupg care ornul se putea preface intr'o brciscg, ci ometempsicosa treptat-progresivg, prin care brósca, tre.cend intréga insiruire mijlocig., se pcite preface in om.Nu vom cerceta, ealci nu sintem in stare de a cerceta,sand altora acesta gingasg sarcing, evolupunea lui eadecg a elernentului psichic, in straturile organice sahneorganice antericire omului. La caine, de sigur, se aratgdeja acea duiósai jertfire de sine insusi, acea inrfinare aegoismului, acel avint altruistic, care pintre órneni chlaralege pe cei mai aleT. Prin altruism incepe a se iviadeveratul e h, «substanta cea durnnedeesca), pecetea.infinitului, care se desmgrginesce si tinde la nemdrginireping si 'n marginea unui corp.

Altruism algturat cu eli, acésta se pare a fi ciudatla cea vedere, fiind-ca nu altruismul, ci tocmaiegoismul insemnezg Etimologicesce asa este, nueste asa logicesce, ceea-ce se intampla adesea. Egoisrnulse póte asemena cu zorul calgtorului la restaurantul unei

3. ggri, când impinge fgrg milg cu cotul pe cel lalti dru-masi ca sal resbésca mai lute la masa cea cu bucate,unde apuca i imbucà cat pOte si cum póte, de temereca sg nu pérda trenul. Egoistul e egoist, cad' viéta deaci e pré scurtg, pré grabita, si el nu vrea sg scie deo altg vietà. Pentru dinsul e 5 nu existg &cat ca o clipade indestulat trebuintele de adi ping maine, nu ca o «pgr-tecicg din substanta dumnedeescgo, adecg nu exista aprópede loc. Acea p irtecicg, adeveratul eli, se dg pe fatalmai ales in altruism, ori-care i-ar fi numele. Altruistulse jertfesce pentru altul, pentru terg, pentru omenire,pentru o idee ; se jertfesce linistit si bland ca Isus pecruce, se jertfesce zimbind i fericit, fiind bine incre-dintat ca e u 1 nu !Ate sg perg, cà nici o mcirte nu'lpóte nirnici, ca. el stgruesce, se conserva ; altruistul ma-nânc mOrtea; dupg vorba lui Shakspeare, a celui mareintre ccl mai marl: cvei manca mórtea cea rnâncgtóre

la-

de'ntninJets.

www.dacoromanica.ro

Page 32: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

32 SmINTA SUFLETIILIII

(de OmenT si, mOrtea o-datg mOrtg, nu veT mai murionicT o data).

So shalt thou feed on death, that feeds on men,And, death once dead, there's no more dying then...

0 lege universalg a fgptureT, una din cele mai stg-panitOre, aceia din care Darwin a tras vestita duptg.pentru existentg», este conservarea : a fi. 0 abatere delaacésta lege e peste putintg, sai cel putin, not' nu ni-o-putem inchipui. Sinuciderea, departe de a o resturna, omai intaresce, cad or-I-cat ne-ar striga cel arnarit i ne-cajit c vrea sa nu mai fie, ca dincolo de mornnint nu enemic, cg nemicul e incetarea suferintei, orT-cat s'ostrige, el nu s'ar omori, dacg n'ar ave o incredintarede care nu's'i dg samg, incredintarea cg e u 1 omOrä su-ferinta, dar e u 1 remane. Ornul decT scie cg e nemuritor,o scie chiar cand crede ca n'o scie; el scie cg e nemu-ritor anume ca e ii, ca personalitatea care cugetg. sivoesce ; el scie cg. mOrtea nu este decal un ye! streveditidupa care se ascunde:

NEMURIREA.

Se pare cg deja unele dobitóce simtesc ceea ce numirrtnoT nemurirea su fl etulu T. Un caTne credincTos in-sotesce ping la mormint lesul stgpanuluT ; privesce cum

bagg in grOpg, fgrg a se repedi la docli, desi el serepedia inainte la ori-cine s'ar fi incercat a se atingede stapan ; apoT nuyvrea sg se intOred a-casg, ci remaneculcat pe mormint ; fC) di, doe, treT respinge ori-ce hrang,dar nu mused pe nimeni i, ntocmaT ca un mucenic,mOre jertfä a ItibiriT. A cest caTne nu este ore forte sigur,a prin mórte el isT va recgpeta stapanul ? Cat timp re-posatul trgia, i se intampla adesea a pleca in cglgtorigpe mai rnulte lunT, lgsamd pe Azor a-casg. Azor era trist,tamjitor, dar totusT mahca din mana slugilor si astepta

ca i cand ar fi dis stgpanulul : la revedere. Dece ore acuma Azor, atat de rebduriti alta data, nu mg-

il

www.dacoromanica.ro

Page 33: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMNEW, NEMURIRPA, DESTAINUIREA 33

nanca pe rnormint, in asteptare ca stapanul sà ésa dingrópa peste ate va chile sail peste cate-va lunf ? El scie,prin urmare, cd mOrtea este o altfel de calatorid ; darpare a fi asigurat ca prin sinucidere póte revédasta.pa.nul, caci numal pentru a '1 revede se onuird, nudintr'o obicinuita intristare. Un asernenea caine, daanu e om, este candidat la omenia, dupa cum aspus'o nu'mf aduc a-minte cine. Ca sa fie ona deplin, iflipsesce numai clOra organul pentru a manui revolverul.

Sciindu'si nemurirea i putend s'o scie, negresit, mai4. cu temehu de cum o scie cainele Azor, omul aflai acurn

din doctrina evolutionista cal sufletul set] fusese dre-andintr'un corp de maimuta, aka data inti 'un corp de brdsca,ba inca i o buruén sail un muschfu intr'o vreme ore-care ; el afla ca in trecutul cel intins pina la infinit, a-cest suflet n'a facut nici o data un pas inclarir, ci tot.d'a-una a pasit inainte din mai bine in mai bine ; elafid ci regresul nu exista in naturd; i decf, multumitàJO Darwin, omul are acurn dreptul sciinti fi c de a 'sfdice : lepedat corpul de bri5sca pentru a imbraca peal maimuteI, am lepedat corpul maimutei pentru a irn-braca pe al omulta ; lepedand corpul de om, ce fel decorp voiu imbraca 61 Ore maine ?

Intrebarea nu e bine pusa, adeca nu se potrivesce pcdeplin cu legea evolutiunii. La Darwin transformatiuneanu urinéza nemijlocit din specie in specie, buna-Ord delamaimuta la om, ci se faptuesce mai intaiu in sinul fie-canT de pilda dela Buseman sati Hotentot hiRoman sail la Grec; si nici ca se póte sa fie altmin-trelea, de vreme ce Busemanul, nici decum un Pericle,infatiséza mai multe trasurf de asemenare cu maimuta.Asa dara, numai atunci and omul a ajuns la culmeaputincidsä a desvoltariT curat omenesci, numai atunciand egoismul a scadut la minimum si altruismul s'aurcat la maximum, numai a tunci and avinturile celemarinimOse .si ajutatóre au covirsit poftele cele josnice,,ati cel putin s'ati equilibrat cu ele, numai atunci, avend

3

sa

speciT,

'ar

ant

www.dacoromanica.ro

Page 34: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

34 sOTINTA SIITLETIILIII

temem de a crede ca 'n rna-ginea ornenirit el si-a im-plinit intrega soliä, omul are dreptul de a'sT pune in-trebarea : sufletul mcii, lepe'dând corpul de om, ce felde corp va imbraca ore maine ?

La acestal intrebare darwinismul nu póte respunde d'a-dreptul, dar nu pOte érasT a nu respunde prin analogia.Nu pote respunde d'a-dreptul, cad el se intemeeza aprOpeexclusiv pe anatomiä, cel mult pe ernbriologia, fiind detot sovaitor de cate-ori s'abate piezis in sfera psichica.'Sfera psichica par'ca i-ar pune pedeci in cale, nu pentruca aceste pedeci ar fi adeverate, ci pentru cä ele nu seterg decat printr'o InaItI sintesa asa clicend supra dar-

winista. Ast-fel, buna-óra, prn inteligenta rnaimuta sepropia maT putin de om decum se apropial de el ele-

fantul i cainele ; Tar prin firea cea cantareta, caracte-ristica mai ales la s'61batecT, adeca anurne in stratul celmaT primitiv, noT sintem maT aprópe de unele paseri,mai cu samal de acelea carl, forte destepte, imitéza chiarglasul ornenesc. ApoT, clacal vom socoti elernentul fisio-nomic, ce-va pe jumaate sufletesc saritor in ochT, vomvedé ca omul nu e o m, ci ó m e ni, Omeni in earl seoglindesc mai-maT tote vietuitórele de pe pamint: cu-tare semen a. a boil, cutare a cal, cutare a porc, cutarea pisica, cutare a vultur, cutare a brosca, cutare altulnu numai aduce cu castor, dar se'ntarnpla a fi si archi-tect tot-o-data. In darwinism, ca doctrinal nurnai ana-tomico-embriologica, Tar prin acésta o doctrina neispra-vita, elementul spiritual, <partecica din substanta dum-necleesca, sufletul este lasat la o parte, sufletul omuluiIon ca si sufletul câneld Azor. La intrebarea data : le-pecland corpul de om, ce corp voiu imbraca eu Oremaine ? darwinismul, dupa cum am spus'o mai sus, nupOte respunde d'a dreptul ; dar nu pOte érasi a nu respunde prin analogia.

Prin analogia, vrend-nevrend, darwinismul treb ut sillrespunda omuluT : ovel fi de o specie irnmediat supe-aiora, din care te vei urca intr'o aka irnmediat si mai

i5. <superi&X. Prin analogia, vrend-nevrend, darwinismul

www.dacoromanica.ro

Page 35: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DEJMNEpEt, NEMURIRLA, DESTAWITIRFA 35

trebui sal adauge : «in speciea cea imrnediat supericird<ye cdpeta o sarnd de noue insusia, pe langd cart vet<pdstra pe cele mai multe din insusirile tale de astddt,,puse in armonid cu insusirile cele din nod cdpetate ;ba altar din insusirile perdute, adecd cele ne mai tre-

«buincióse in noua ta intrupare, iT ior reinâne uncle urrnerudirnentared> Ce-va mai mult decat atata. In analogid

cu asa numita «selectiune artificiald», mai romanesce4 crescerea vitelor», care este insusi punctul de plecare

teoriei hut D Irwin ;.>i care dovedesce cal oinul, prinamestecul seii, prin lucrarea sa, prin chibzuelele sale, areo mare inriurire asupra animalilor inferiorl JuT, aducendpe cal, pe boil, pe Oid, pe cattle etc. la o stare putin-cros cea mai desdvirsitd; in analogil cu acestà cselec-Oune artificiald», care este de altrnintrelea forte firescd,nici decum o minune impotriva legilor nature, darwi-nismul, vrend nevrend, treb tit dicd omulut : (ininoua ta transformatiune, devenind superior sernenilortei de astddi, tu vet dobandi putinta, prin amestecul

.r tea, prin lucrarea ta, prin chibzuelele tale, de al'velui, de al indemna, de a'T indrepta, de al imbund-

«tAti, de al face mai de soiu.r

In scurt, dupg cum Astronornia si Chirnia ne-ad ardtatpe Dumnedeti urdind universul prin punerea mg r gnilor la o sferd din propria sa substanta infinità, totasa Biologia, prin marea lege a evoiutiunii, ne aratdcurn acestal substantd, care nu incetézd si nu [Ate incetade a fi din Dumnedeti, urrnézd a se urdi apoidar pe o cale inversd, adeca.' tinclend mered a se d e s-mdrgini mai mult i érdsT mai mult ; tinclend meredsa ajungd a fi nu numai ce-va din Durnneded cum este,ci di-far Durnneded ; tindend mered a subtith mdrginile,a le face tot mil putin si mai putin tart sad grele, maiputin tepene si popritóre ; tinclend merei.i...

Pentru a fi pe deplin limpede, inlRurand tot felul dene'ntelegere sad de rea intelegere, catd sd putu punctulpe i in privinta celor dise aci despre chipul cum aim-

po-

ea-insasi,

al

sdif

i-

.

www.dacoromanica.ro

Page 36: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

36 SCIINTA SUFLETIILIII

nedeil urdesce firea, «Deus mnturans», si cum se uidesceapoi firea ea-insgsi, «natura naturans». Numai Dunmededexistg: un a si sin gu r substantg.Existand, Dum-nedeil face. Ori-ce facere, ori-ce urdire, presupune mar-gini. Durnnedeti data, prin mgrginire din infinit, facedin sine universul cu tote ale lui. Insg ori-ce mgrginirea substantei celei dumnedeesci este o imputinare, o scg-dere, o perdere, de unde in univers tote acele rele carTnu pot fi in Dumnedell. 0 data urditg, fgptura se sbu-ciumg a inlgtura aceste rele spre a ajunge la o deplindfericire. i c;um Ore s'o facg, dinsa marginitg, dacg nutindend ne'ncetat a se desmAr gi n i ? Acestg desmgr-ginire, acest dor de re'ntOrcere la nemgrginirea lui Durn-nedeil, acest avint cgtrg ideTal, acéstà fericire de a cgutafericirea, cine ore dintre noi n'o simte? cine n'o scie ?

Universala tindere spre infinit, intru cat ea se pciteurmgri in noi i pe globul nostru, s'a numit bine-ret1ev olutiune. Peripepile concrete ale evoluOunii sintmai mult sa mai ptqin alt-fel decum le aseda darwi-nismul ; totusi principiul desvoltdrii progresive a orga-nismelor remine castigat sciinteT. Prin evolutiune, fgrdsg mai vorbim de peri6de anteriOre, fiirqa neorganica,trecend din verigg in verigg uriasul lant al fiintelor or-ganice, a ajuns suis treptat-treptat a se intrupa in om,care este, negresit, fara alaturare mai dumnedeesc, adecd

16. mai desmarginit decat t6te viquitOrele ping la dinsul,este atat de desmgrginit incat el cel dentâiti, intocmaica un fel de pedagog, incepe opera crescerii celor-laltevietuitóre : selecti u nea artificialg .

Asupra acestui punct ai eselecOunii» catg sg ne oprimacuma cu tot-dinadinsul, aci el stà chiar in temelia dar-winismului temelia Spiri t is rn ului in acelasi timp.Dupg cum in tralul seti de astgdi omul pOte face Zo-otechnig, ecrescerea vitelor», adecd a strgbunilor sei inordinea zoologicg, tot asa, in transformatiunea sa ulte-riOrg, devenind supra-om, el pOte face Antropotechnia,gcrescerea Omenilor». Pic cg omul «pcite» sa facd Zo-

si'n

.

www.dacoromanica.ro

Page 37: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DUMITEpEt, NEMIIRIREA., DESrAniIIIREA 37

otechnial, caci nu fie-care om o face ; si'n acelasi chipsupra-omul «pOte» sal faca Antropotechnia, desi «póte)erasi a n'o face. Vitei putin IT pasa, daca omul o crescesaü n'o cresce; ar trebui insg forte mult sal le pese a-celor Omeni, pe cart supra-Omenii ii socote4c a fi ne-vrednici de o crescere de sus. In ori-ce cas, Antropo-technia, ca i Zootechnia, nu e un tniracol, si nici macarce-va metafisic. Inteun cas, ca si'n cela-lalt, este o legea naturei. Daca un boil de rind ar puté sa filosofeze sis'ar apuca a argumenta c boul din vita Durham asacum este el, dand adeca de doe oil atata carne ca boil'cei de rind, nu se datoresce lucrarii omenesci a luiCharles Collins, sub cuvint ca lucrarea ornenesca asupraboului este suprabovind, un asemenea boil-filosof ar filaudat, pOte, de multi boi ca dinsul, dar Omenii ar ridede el si de laudatorii set. i totusi, cat'i boi-filosofi desolul acesta nu sint printre ómeni, strigand merea contraori-carui amestec supra-omenesc in treburile omenirii !sa'i iertam insa, si chiar sa le dam un fel de dreptatecand omul cresce vita, vita se cresce fara a pricepe dece si cum omul o cresc.4.

0 deosebire forte insetnnata intre Zootechnia si intreAntropotechnia se cuprinde in scopul crescerii. Omulcresce vita nu pentru binele vitei, ci pentru ;slurp su-pra-omul, cu totul dinpotriva, cresce pe ow nu pentrusine'sT, ci pentru binele omului. Noi am veclut mai sus,cal nurnai prin lepedarea putinciósa a egoismului i pu-tinciOsa desvoltare a pornirilor altruistice, a leca a jert-firii de sine pentru alti, sufletul se face vrednic de a seintrupa d'a dreptul intr'o specie superióra. Nu multi,neape'rat, póte numai Janna d'Arc, se pot apropia dealtruisrnul lui Isus, care ni se infatiséza ca supra-omdeja pe pamint. Si daca pun pe Janna d'Arc alaturi cu!sus, este nu numai pentru ca amindoi a11 esit din popor,amindoi implinit soha in restimp de cite trei ani,amindol ati stralucit prin fecioria, amindoi aii murit ti-neri, amindol se scieaii insufletiti de sus, amindoi aü

snail

www.dacoromanica.ro

Page 38: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

38 SCIINTA SUFLETULUT

infruntat mucenicia, amindoi ati faptuit minuni rn in tariacredintei, amindoi au iubit pe aprdpele mai mult decatpe sine'si; nu, pe Janna d'Arc o pun alaturea cufiind-ca si Ea a scapat ornenirea : Para dinsa Europa, inloc de a fi franusésct ar fi asta-di englesésca, adecg inlocul ideilor celor mai altruistice ar domni quintescentaegoismului. Un Isus, o Janng d'Arc, am mal spus'o,sint supra Omeni deja pe pgmint. A fi ca dinsii. e matpe sus de firea omenéscg. Oricum insa, intr'o sferg de:-.ctivitate sati intr'o altg sferg si'n impregiurarile propriefie-earn sfere, un Washington, un Garibaldi, un Mazzini,un Schiller, un Victor Hugo, ne pot servi ca mustre inmarginea sail aprópe in marginea putintei omenesci.

17. Inteo cli vorbiam despre altruism cu un vladica forte deisprava. (Vedi, imi spunea el, asa trebui sg fie, cactla noi, buna-Ora, santul cel mai lubit i slävit de popornu este altul decat sfântul cel mai darnic, cel mai mi-lostiv, cel mai ajutator : sfintul Nicolae). Asemenea fi-inte, and se 'nalta la speciea de supra-Omenf, mai la-murindu-se prin noua transformatiune, ele nu'.si pot re-versa lucrarea asupra omenirn pgmintesci decat numafin valuri de lubire.

0 alta deosebire nu mai putin caracteristica intre Zoo-technia i intre Antropotechnia isvoresce din insasi deo-sebirea de fire intre dobitOce. Dobitocul o m este Paraasemenare mai anevoe de stgpanit cleat dobitocul b otisail dobitocul óia. Pentru a ajunge la scopul seil ego-istic in crescerea vitelor, un Charles Collins nu's'f fra-minta capul de a sci, daca ele primesc de bung voe satinu primesc cutare sati cutare mesura, si nu se sfiescecatusi de putin de a intrebuinta ori-ce mesura if vinelui la socotélg. Sublimul altruism al supra-omului nu'llasà nici de a se gAndi mgcar la biciu, la silg, la asu-prire. Fatal cu speciea cea superiora, omul IT pastréza.intregimea vointei sale, deplinatatea acelui liber arbitnilpe care nu'l perde fatal chfar cu Durnnedeii, de vretrie-ce,urdit de Dumnedell prin marginire din infinit, nu numaise urdesce apoi la rindul setI prin desmarginireel-insusi

El

www.dacoromanica.ro

Page 39: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DIJMNEpEtT, NEMIIRIREA, DESTAINIIIREA 33_

spre infinit, dar se urdesce anume sciind eh se urdesce,nu pe nesciute ca fiintele cele inferióre, ci avend eugetul

respunderea propriei sale urdiri, adcca ceia ce ince-telegem noi prin Fatal cu speciea cea su-periOra, ornul este crescut prin in sp i ratiune.

De altnnintrelea, cele doe' deosebiri intre Zootecbniasi Antropotechnig sint marl numai atunci and e vorbade supra-oru, adeca de o specie ajunsd prin evolu-tiune la o adeverata inalta superioritate. Noi an) vedutinsa ca acésta aju»gere nu se castiga d'a-dreptul, prin-tr'o singura trépta, ci prin maT multe trepte mijlocii dinmai jos in mai sus chiar in sinul omenirii. Ce se facedara., in tot restirnpul dintr'o destrupare trecuta ping lao intrupare viit6re, cu sufletele cele remase o in ? Ele atIapr6pe intrega lor fire individuala de mai nainte, aprOpeaceleasi neajunsuri morale sail intelectuale, aprópe acelasiegoism. Aceste suflete slot ex-O m eni, nu inca su pr a-Omen T. Cand ele darä se apnea de Antropotechnia, adecgatunci când liberul arbitriti al omului se pleca a fi sta-Omit de dinsele, o asemenea crescere abia se mai pOtedeosebi de Zootechnia. In loc de inspiratiune, este ob-sesiune.

Dar inca o data, in Zootechnig si'n Antropotechniaprincipiul este acelasi, astfel ca ori-cine Il primesce in-tr'una din ele, nu pOte sal tagaduesca in cea-lalta, cad'in ambele de o potrivà el este lucrarea consciinte dinpartea unei specii mai mult sail mai putin superiOreasupra unei specii inferiOre. Daca o asemenea inriurirenu e miraculOsa in Zootechnia, atunci nici in Antropo-technia miraculOsa ea nu este. llaci in cea de'ntaiii DUse calca asa numitele legi ale naturel, in priceperea ea-rora mintea cea marginita a omului a ajuns la o brumade abc, apoi nici in cea-lalta ele nu se calcg. In acestchip darwinismul ne duce drept la recunOscerea impar-tgsirilor de sus, adeca la :

DESTAINUIREA.

Alaturând acuma ceea ce ne-a dat Teologia si ceea

liber-arbitriO.si

www.dacoromanica.ro

Page 40: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

40 SCIINTA SIIPLETIILIII

ce ne dal o analisai curat sciintifica, noi vedern fatg '11

fatg:

18. I, DUMNEOECT INFLNIT

1. Urrlirea2. Binde3, Real

Narginirea universulni din ircfinit.Partea infinitulni in fabinra.Nascerea neger(irrnii nreirginire.

II. NEMURIREA EVOLUTIUNEA

4. 1.n.Ata en Satan5. Rain l *lad6 Om Drannedea.

Tinderea fattnrel a se desurdegini.Liberal arbitriii.

HI. DESTAINUIREA ANTROPOTECHNIA

7. Farmer sirfielului _Vic! an sfilril fard inateria4. Snuff, ing ri etc. Sufira-erm ci inlirafignea.6. Drerci, strip, etc. si absesinnea.

Dupg Dumnedeil i dupg nemurire, destaf-nuirea, adeca revelatiunea in gralul tecnic al Teolo-gief, este inchefarea mgretef poeme in tref canturi despreCreatiune, o poemg in intelesul propriti al cuvintulul,7roivue, 2laceree : Dumnedeil fdcend si fdptura lacendde asemenea, urditorf si Durnnedeil si fgptura, dar Dum-nedeti urdind prin marginire din infinit, far fdptura ur-dind prin desmarginire spre infinit. Ajungend la acestginchefare, la revelatiune, ne intrebArn firesce: cum anutnese petrece ea? earl cu amgruntul if sint mijlócele? pinaunde se pOte intinde? carf sint pedecele? carel" deo-sebirea intre agentf ? care)" ierarchia lor ? carf sintdrepturile i datoriile ornuluf fatal cu acei agentf? carislat urmdrile pentru societate, pentru sciintd, pentruarta?... La tote aceste intrebdr1 aid Astronornia, nicfChirnia, aid chiar Biologia nu ne mai pot repunde,adecg nu ne pot respunde acele sciinte prin earl', pasla pas, nof ne-am urcat ping la punctut uncle ne afldmacuma.

Aci este locul de a reproduce cuvintele lui Littré dincartea sa fundarnentald: Auguste Comte et la Philo-sophie positive> . Intr'o bucata fárte lumindsg (p. 304),

jjn

Aitedisin.

1.1c-oni

www.dacoromanica.ro

Page 41: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

DuninpEti, NEWURIREA, DESTANIIIREA 41

acest mare necredincTos, care la mOrte a chigmat unpopg., ceea ce fac maT totT necredincTosiT, cad orT-ce ne-credinta este o rea credintg ; intr'o bucata forte lumi-n6sa' el dice : «Fie-care sciinta superiOra se intocmesceprintr'o remasitg, pe care o lasa sciintele inferiOre si pecare ele n'o pot larnuri. Acoio, in acea remasitg, sintmaterialurT pentru viitOrea intocmire a sciintel care vinemaY tardiii. Cand Fisica a isprgvit cu acele proprietatia caror cercetare este tréba reman necercetate pro-prietatile de afinitate molecularg ; insa, ping la acea is-pravire, nimine nu putea incg ci scie, dacà afinitateamolecularg este sad nu este vre-o proprietate fisica necu-noscuta sa reü cunoscutg; numai dupa acea isprgvire,indoiala incetéza, si Tata cä se nasce Chimia. De ase-menea in privinta Biologie : cand Chimia ispravesce dea se intemeTa, atuncT se arata pe fatg fenomenele vitale,pe cart ea nu putea sal le limpedésca ; aceste fenoinenesint o remasita a ChimieT, dupg cum insasT Chimia erao remasitg a FisiceT..,»

Mergend maT departe pe aceTasl cale, atat de binetrasg de Littré, se pOte dice cu tot dreptul cà o rema-sita a Biologie, ca sciinta a vietel in evolutiune, estespeciea s up r a- orrY,' fa care Darwin ajunge fang .a'sT da

Nama, pe care tovarasul sell Russel Wallace o recunOsce.11;n capul dar care intocmesce o noug. sciintaOita cu Biologia, tot asa cum fäcuse Biologia tap cuChimia i Chimia fatg. cu Fisica. Acestei noue sciinte, cucare Antropologia i Sociologia, remasite si ele de ase-inenea din Biologia, sint surori, i s'ar puté dice i i seva dice p6te cu timpul Spiritologia ; de o cam data eapOrta third a se supera numele de S pi r i t is m, privin-du-se nurnasi ca o sistemg in pregatire.

Sa nu uTtatn insa, cä genealogia asedata de Littreeste adeverata numai intru cat se atinge de sciinte,

3. Tar nu de acele lucrarT asa dicen I premerg6tOre, caripentru orT-ce sciinta a-parte se incep de cand secepe omul si nu se maT precuimg Mei o data. Une-oriaceste lucrarT premergetOre sint de tot usuratece sad

ef,

in-

ioculta,

www.dacoromanica.ro

Page 42: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

42 BOIINTA SIIPLETOLIII

apucg nisce cai gresite, batend carnpiT. Póte ore cine-vasg nu recunOsca, ca Astrononnia luT Herschell si a luTLaplace este inruditg cu Astrologia si cu cautarea instele a cTobanilor din timpii cei maT lard pornenire ? PciteOre cine-va sa tagaduesca inceputurile ChirnieT in Al-chimia ? De acelasT soTu este leggtura Spiritismulta cuasa numita Magia de altà data, cu acea Magià desprecare pgrintele filosofieT experimentale rnarele Bacon (No-vum organum, II, 9) dicea: «bine intelesg, ea va des-< teleni un camp uria i va face pe om stapan asupra«nature'''. Dar ca sciintd, ca urrnarire metodica i cla-sificare sistematicg a unor fenomene firescy, Chimia senasce nu din Alchimia, ci din Fisica, Tar Spiritologia

in care se cuprind tot-o data, ca o parte Ore-cum in-troductivg, Ipnologia, Somnambulismul si Ipnotisrnulnu se desfasOrg din Magia, ci din Biologia. Ca sciintg,inainte de Darwin Spiritologia nu putea sa se nascg...

In acest capitol noT am pus o temelig, i numai atata.Daca ternelia e trainica, ea va tiné mult si bine cladirea,care urmeza a se rgdica d'asupra'T. Cel de'ntaTii pas defacut de acum inainte este de a vgdi ca sufletul e unorganism, un organism care ig pastreza autonomiachiar cand se afla incg in leggtura trecetOre cu cela1 alt, adeca cu organismul semifida7- tmIttesc. Acest pas de capeteA dela care atirna mntrdesvaluire curat sciinircrA- a doctrineT. ne vom incercaal face maT--departe.

10 Martie 1891.

1-

www.dacoromanica.ro

Page 43: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNUL SI SUFLETUL

n primul capitol, prin care ni s'a deschis intrarea a;-,aclicend pe o pórtä mare in cSciinta Sufletulul», not

am veclut ca nu numal" Dumnesleii urclesce faptura, darinc i faptura ea-insasT, o data urclita, se urclesce apoipe sine ',T. Acésta a doua urclire este o neaperata ur-mare a celel cea fiind o marginiredin infinit, cea a &ma trebui sa fie desmarginire spreinfinit, adeca una alcatuind un fel de plecare, cea-laltainfatisezal un fel de int6rcere.

Aschiata din substanta cea dumnecle6sca, despartitadin acea substanta, stirbita prin marginire, faptura setot muncesce a se desmargini, ca d6ra-d6ra sa ajungaérasi la dumnecleire : sal se re'ndumnecleésca. Este omuncal necurmata, incependu-se chiar din momentul incare faptura e urclita prin punerea marginilor la ceeace'T nemarginit, chiar din acea clipa in care o partecica.din Dumnecleil se pomenesce cal nu mai e decat o par-tecica in loc de a fi tot.

DOmna de Sevigne a spus: eDieu nous donne uneimpulsion a l'aimerp. In acésta sublima vorba: « Dum-neçleii (IA un avint de a'l Tubi» se prescurtéza intregulmecanism al universuliff. Dumnecleil nasce lurra caaiba ce iubi El; faptura, copil al acestui altruism, se re-nasce, 6rasi se renasce, ne'ncetat se renasce pentru afi tot mai apr6pe si mai apr6pe de numnecleil, pe care'llubesce, cu scire sa fara scire, prin saminta de iubirecea sadita intr'insa.

de'ntaiil

nesit

II-

t

dentaih:

www.dacoromanica.ro

Page 44: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

44 SOMNITL I MUM,

Iubirea este unicul raport intre faiptura si intre Duni-nedeti; mdrginire de o parte, desmairginire de cea-laltA,actiune si reactiune, intregul mecanism al universului,mecanisrn asa de simplu in sublimitatea sa, se cuprindein principiul iubirii.

La om, prin sciintä, prin poesig, prin ideial, necur-mata munca de a se desmArgini spre infinit este dejaatat de inaintatd, incdt isbutesce, pin g. la un punct,se cunesce pe da samd de propria sa mg-rime sati micirne, a fi o co n sciin tA ; insg omul nefiindalt ce-va cleat un resultat al evolutiunii anteriere, catasi aci, ca si 'n altele, sd se pdstreze la dinsul, de o datacu forma cea din urmd a propAsirii, sub-formele cele demai nainte, sub-forme animale si vegetale, sub-forme alepopasurilor celor ante omenesci. Când cine-va urea oscary, e lucru firesc sal se uite tinta in sus la trepteleincotro il duce dorul; dar e nu mai putin adeverat caceea ce 'I tine i ceea ce dd putinta de a pasi inaintesint treptele cele de jos, la call el nu se pre ultd.

21. din cari nici una totusi nu 'I' póte lipsi fdrà ca sd. seprgbusesca scara.

Ore ce este somnul?

Jumnatea sail aprOpe o jumdtate a vietei organice sepetrece in ceea ce ni se pare noue a fi un repaos,desi in fapta repaosul nu se afld nicAiri in natura. Omulderme, tigrul derrne, musca derme, rima clef-me, buru-éna derme. Den-me o buruenà ca i omul. Sà luati dinDarwin acest indoit port r et al trifoiului, sub No. Itrifoiul destept, sub No. II acelasi trifoiu dormind :

a'si

si

www.dacoromanica.ro

Page 45: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIM I SUFLETIIL 45-

z Sub No. I ai dice o coconitä gata sal danteze; subNo. II aceiasi coconita motaind intr'un jet.

Pentru plantg, ca i pentru animal, exista perindareade veghere si de dormire, farg ca somnul totusi sa fiece-va inteo legatura nedeslipita cu nóptea, nici veghereacu diva, nici ambele cu temperatura cutare sati cutare..De Cando Ile impedecând o planta prin mijlOce mestesu-gite de a'si face somnul nóptea pe recOre, ea II strinsetoitele i atipi pe caldura peste di. Nu e nici oca. unele impregiurari se potrivesc mai bine cu stareade veghe i altele cu starea de somn; dar este o maregreséla de a crede ca anume in acele impregiurari, irn-pregiurari de mai multd sail mai puting indernanare, secuprinde insgsi pricina fenomenului.

Fie di, fie ruipte, fie cald, fie rece, o fiinta organicanu perte sa nu adórma in urma vegherii. Negresit, plantase misca altfel decat anirnalul; respird, se nutresce,d6rme altfel; insa ori-cine nu taggcluesce evolutiuneaorganicA i evolutiunea peste tot, nu p6te sä taga-duesca, in planta ca si 'n animal, cal principiul micriTral respiratiunii, al nutririi, al dormirii, este unul si ace-

feliurindu-se numai prin deosebirea marginilor, carisint altele la animal, altele la planta, ba altele chiarintre feliurite plante i intre feliuriti animali, intre cu-tare si Cutare.

A sganclari taina somnului prin observatiuni d'a-drep-tul asupra creerului, dupa cum s'aii incercat a face asama de medic!, unif despicand cgpetina bietelor dobi-trice, aliT folosindu-se chiar la out de vre-o IAA' caregäuresce si lasa deschisa o parte a craniuluT, este o lu-crare... nu dicem putin seriósa, ceea ce nu se sfiTa de adice Cuvier despre vivisectiunT in deobste, despre orT-cetdiare in came viug, dar in casul cel mai bun este alucrare... care nu aruncA lumina nici asupra &if som-nuluT, nici asupra isvorulul.

Sà primim fArA cértA, ca ce-va ne'ndoios, tot ce nise spune despre <anemia, creerului saü casfixial, cre-

indoelg,

lasi,

www.dacoromanica.ro

Page 46: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

41i SOMNUL SI SUFLETUL

erului in timpul dormirii. El bine, ce urrnézA de aci2Cand eu voesc a opri o birjA, de 'ntaig cuget ; apoistrig birjarului «sal Iv si 'n acelasi timp IT fac cu mama.Cuvintul estal» si gestul de oprire sint in privinta cuge-tArii ce le cid nascere intocmai in acelas raport in carese aft' anemia sag asfixia creerului, dacd in adevèr vafi o asfixia; sag o anemiA, cAtrà fenomenul somnului:anemia sag asfixia insotesce somnul, precum cuvintul sigestul insotesc cugetarea, o insotire i nemic mai mult,o insotire bunA de studiat, fie I dar totusi numai o in-sotire. Dacal n'ar fi numai o insotire, atunci i plantaar trebul sA albA creer, cad' si ea dOrme.

22. AfarA de acésta, creerul cel pus intr'o stare nenormala,adeca desgolit prin gäurirea capelinei, pOte el ore sAlucreze tot asa din punct in punct ca un creer lArà nicio metéhna? Este aprOpe de mintea omului, cal un picior, fieorr-cat de sanAtos, schiopetezA dacA '1 stringe incal-tAmintea sag dacA 'I sgarie la talpa vr'o tandara. Cercetatifenomenele asupra unui om, sail fie si asupra unui caine,care nu schiopetéza ; dar pe cei bolnavi sal 'I vindecati maiintaiu, pentru ca sA. puteti cerceta mai la urrnA.

Somnul este mult i forte mult mai trebuincios decatceea ce numim noi mancare. Un Succi, Lin Merlatti, unTanner nu mAnâncA nemic cate patru-cleci de dile. SAincerce cine-va a nu dormi de loc numai o septalmang.

0 nedormire prelungita peste cinci-sése clile aduce laideia sinuciderii, la un fel de dorinta invapaiata de ascapa cu ori-ce pret din acest trup pAmintesc, a cdruiagreOe stApanire numal atunci noi o simtim pe deplin,fiind-ca numai atunci ea nu se intrerumpe din cand incand macar printr'un puiu de atipire.

A dorrni, din potrivA, se pOte mult, de tot mult, maimult cleat ni-o inchipuirn noi insine. Asa çliiT animalihibernanti," dela urs ping la muscd, dorm o parte dintOmnA si érna intregA, desteptandu-se numal prim/à-vet-a;Tar altii, de pilda crocodilul american, dorm intrega verb;cat tine seceta, Se scie ca yoghii din India ne-o in-

I

www.dacoromanica.ro

Page 47: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL 1 SUFLETIIL 47

credintézd Haeckel, Dr. Preyer, Dr. Honigberger (LeTemps 1885, 31 oct.) se ingrOpd de bund voe pecAte patru lunT i mai bine, la sfirsitul cdrora, uscatica o mOste, sint desteptatT si reTeati cursul obicinuital traiului. Ce-va analog ne intimpind la Tardigradealte animalcule, Tar intre plante la «Anastatica hiero-chuntica», carT asisderea re'nviud dupd ce zac mult timpuscandu-se fàrä nicT un semn de vietd.

Un sornn atAt de indelungat faird mâncare dovedesceinsusT somnul este un fel de nutrimint, si la o ase-

menea incheere ajunge chTar fisiologia medicald, cândcla in laturl zddarnicele vivisectiunT, bune si ele pótepentru alt ceva, i adâncesce fenomenele fdrd a le vd-tdrna sad a le struncina.

Colegul meti Dr. A. Vitu rni-a impdrtalsit cea mainoudi intinsd scriere asupra somnuluT, tractatul in doetomurT marl al profesoruluT Serguéyeff: «Physiolop:ie dela veille et du sommeil) (Paris, 1890). Am cetit'o cumultd. luare a-minte. Autorul ne asigurd c'd prin somnorT-ce plantd si ori-ce animal se hrdnesc cu et er, nucu asa numitul geter) acetic sill sulfuric al doftorilor,ci cu acel fluid extra-fin si extra-elastic prin care sciintaexplicd lumina, clIdura, electricitatea; un fluid care 'strd-bate universul intreg si care alcdtuesce pentru tote fiin-tele organice dice profesorul Sergueyeff o hrandimponderabild: «aliment imponderable). NoT lasam lao parte eterul. Voim numal a face sd se intelegd bineinsemnatatea cea mare a sornnuluT, si tot o-datal greutateasati aprópe neputinta de a se respunde pe o cale curatfisiologic d. la intrebarea : de ce Ore organismul trebuenegresit sd ddrmd? de ce, dormind, el se nutresce, bainca se nutresce maT cu spor deca.t maincând ? de ce?...fisiologicesce acésta nu se scie, dar totusT invederat este.ca. se nutresce, si se nutresce cu ce-va imponder a b

A dormi este a vi s a.De giaba se bAnuesce cd pcite fi somn fdral vis. Faird

vis este o pregAtire la somn sail este o incetare de

cq

si

if.

www.dacoromanica.ro

Page 48: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

48 SOMNUL I SUFLETOL

somn, una din doe, dar scnin nu este, judecandu-seneaperat dupà ceea ce se petrece la om, de unde prinanalogia ne pogoriin la fiinte inferiOre.

POte sge se intarnple, si 'n fapta se inta.mpla adesea,cg noi de loc nu ne aducem a-minte ceea ce am visat;dar acésta vine tocmai din aceea c visul cel mai" ca-racteristic se aflg la mijloc intre o pregatire la somnsi o incetare de somn, adeca intre doe' restimpuri rantvis. Oa-and desteptati pe cine-va din somn in pripg,pe neasteptate, el IT amintesce cg a visat ce-va, desipOte sal nu si'-o amintesca atund and se destépta sin-gur printr'o trecere incétg dela dorrnire la nedormire.Une-ori vccletT cum omul se mic i vorbesce pe 'nsomn; mai tarcliti insa, desteptandu-se, II intrebatl devis; el respunde cu siguranta ca n'a visat nemic. Pestenópte omul se destepta ate o data din pricina unuIsgomot; in acea clipa el scie cg s'a intrerupt din visulcutare ; apoi érasi adOrme, si deminéta, dupg o destep-tare depling, iT aduce a-minte nurnaT atata ca avusesecutare vis peste nópte. In scurt, intre somn si intre vislegatura e atat de strinsa, inclt unul din ele trage dupasine sail presupune pe cela-lalt.

Tote dobitOcele, and dorm-, viseza ca si omul. Launele din ele noT putern observa insine in tote clileletenomenul visului. Canele, care clórrne acum I I piciórelemele, viseza etal ca gerne prin somn, eta cg harae,vrea sa latre, arata dintii, vede ce-va supèrator, se lini-stesce apol si, tot prin somn, se gudura miscand codade bucuria.

Fiind-ca planta dórme si ea, e sigur cg i planta vi-sezd: viseza o al-a:mita de vis. Si orTcat de fargmitlar fi acel vis, el este deja un avint la desm rgi nire

De de-rnult s'a bagat de samg si s'a spus intr'una,cg visatorul adesea cladesce o drama intréga dintr'oimpregiurare adeveratg de tot micutg, care se intampla

atinge in somn vre o parte a trupului. Un purice,bung-óra, pisca pe Descartes, si ei se viséza strapuns de

23.

de1

www.dacoromanica.ro

Page 49: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL I SITLETUL 49

o sabik. Un scriitor forte insemnat, Alfred Maury, s'asupus cu precugetare la un sir de intipariri de acestsofu; de pada', el a pus pe altul incetisor intimpul dormirii cu o penitk pe obraz, i a visat ca estetorturat intr'un chip ingrozitor.

Voind sa dovedéscd umaktura visului, observatorif aiumflat'o si mai mult fark a visa. Sint putiniOmeni, chiar printre impe'rati, pe cari din and in ands. nu'i pisce in somn ate un purice ; ar urrnh dark auntil din visele cele mai obicfnuite ale omenirii trebufsk fie strapungerea cu sàbii, cu land, cu cine mai sciece 1 Fantasia unor invelati asa numiti posi ti vi, al a-rora positivism nu este alt ce-va deat neputinta de avedé mai departe de virful nasului, fantasia lor and vorsd restälmdcesa. cu ori-ce pret prin chitibusuri nesce fe-nomene de o ordine forte superiOra, intrece i lask de-parte in coda fantasia visktorilor.

Toti puricif, tOte penitele, tOte acestea si asemeneasecaturi, intrebuintate cu o comia poskcia pentru aparunde in firea visului, mesOrk marea cu degetul: Luatela serios, ele dovedesc nurnal i numal a in vis piticulse face urias, cà sufletul visAnd nu se pOte multumi cumkrginile carf if sint impuse, ca visul este pentru orga-nism o de s m krgi n i re; insa pentru a dovedi acesta,

. puricif si penitele sint de prisos, de Ord ce faptul se ade-veresce nu din experimentatiuni sporadice, nu din ceeace s'a intamplat in somn cutdrufa sati cutdruia dintremiT peste miT. ci faptul resare din fie-care vis la fie-careom, fara purici i far penite. Pentru a dovedi ca fla-Cara arde, poznasul experimentator ne spune cà o santeedin chibrit Fa besicat la mând; si's1 (la ifosul de a nefi spus ce.va nal !

Oprindu-ne in specie asupra visului omenesc, singurulpe care '1 cunOscem mai binisor si care, tot-o- data, in-chipuesce trépta cea mai inalta a evolutiunii visului pepkmint, noi toT atf sintem vedem in el din capul lo-cului doe' trdsuri mai generale :

43',796. 4

sd'l gâdile

elnsisT

www.dacoromanica.ro

Page 50: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

50 MINIM I SUFLETUL

i. Desmgrginire in privinta spatiului;2. Desmgrginire in privinta timpului.Adormit in Bucuresci, ell me visez la Calcutta sag la

New-York, unde nu me straimut printr'o incolorg cuge-tare ca in stare tle veghere, ci unde me simtesc §ived eil intreg, ca §i cand a§ fi acolo trupesce. In visdarg spatiul pentru mine se pOte clice cg aprcipe nu existg.Visandu-me la New-York sail la Calcutta, eg Teati acoloparte la o rescólg; tovarg§ii mei fiind biruiti, e fugintr'o pgdure; retgcesc mai multe dile, ornor un erpesag un tigru care vrea sg me stg§ie, dupg aceea sintprins de gonag, adus in tirg, bggat in pu§cgrig, jude-cat §i osi.ndit la mcirte... tOta acestea in intervalul unuisomn cine scie cat de scurt. In vis darfl timpul, ca §ispatiul, pentru mine se póte clice cg aprOpe nu existg.

Este faimos visul cel de trei minute al la De Lava-lette, povestit de Taine (De l'intelligence, I3., 400). Dardin ale mi s'a intamplat mie a aucli sail a citi, nu cu-nose nici un vis mai desm g rgi nit cleat acela ce'l avu-sese fiica mea cand era de 14 ani §i pe care ea l'a de-scris chiar a doua-cli pe larg:

(La 23 Decembre 1883 me culcaY de vreme, dupg. o cli petrecutitin liniste i destul de vesell. Adorm)nd indatd, %TA. ce visaY1).

z) Acest vis, descris frantusesce, fiind inedit, ii reproducem aci in original :ge me couchai le 23 decembre 1883 de bonne heure, apres avoir passe une jour-

née tranquille et assez gaie. Je m'endormis aussitet, et voici ce que je revai :"J'etais dans une immense grotte, la meme ott l'archange Gabriel vint, dit-on, en-

seigner è Mahomet les lois de Dieu. Cette grotte etait remplie par des fideles, por-tant des torches de resine ; ils etaient vetus des plus riches costumes de l'Orient ; ony voyait des Turcs dans des habit" de satin et de borangic (gaze), brodes d'or et depierreries ; des Arabes et des Persans portant la ceinture et le turban ; des Algeriensconverts de longs chiles et chausses de babouches. La lumiere rougeatre des torchesdonnait a ces etres des formes bizarres et fantastiques. Tout d'un coup, un des Mu-sulmans, mieux vetu que les autres, fit un signe; aussitôt la foule se mit a genoux,se prosterna la face contre terre et entonna une hymne a Allah et a son prophete.Bientat, me sentant étouffer au milieu de cette cohue et de la fumee des torches, jevoulus sortir de la grotte ; mais il n'y avait point d'ouverture. II y en avait cepen-dant une au-dessus de ma tete : c'etait un trou fait dans le roc. Je tachai d'y arriveren grimpant sur les parois de la grotte ; au moment oft je sortais ma tete du trou,j'entendis une voix terrible dans la grotte, la voix du pretre qui criait : 'Malheur al'impie qui quitte la sainte grotte au moment du service divin l Effraye-, je me his-sai, je sortis enfin completement du trou et je me trouvai sur un rocher eleve ; je nevoyais autour de moi que l'immense étendue de la mer. La mer, d'un bleu d'argent,semblait n'avoir point de fin; elle entourait le rocher de tous catés. Aussitôt, je m'elancedans les airs: je me su;s sentic toute petite, j'avais des ailes blanches et je volais, j6

me

www.dacoromanica.ro

Page 51: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

BORINIIL I SUFLETIIL 51

.Eram intr'o f6rte mare pesterä, aceTasT in care, du0 cum se po-.vestesce, arhanghelul Gavriil venise a imp.Irt6si luY Mahomet legile luY

Acestä pes.erd era plira de credinciosT purtând fade de.resin6, EY erad ImbrAcatI in cele bogate porturY orientale: vedee.acolo Turd cu haine de atlas si de borangic, impodobite cu aur si.cu petre scumpe ; apoT Arabs( si PersanT, cu cingetorT si cu turbane;«apoi AlgerienT, acoperitT cu lungY salurT si Ina Itati cu papuct Lu-. mina cea rosietea a faclelor dedea acestor fiinte nesce chipurT clu-.date si fantastice. De o datl. unul din musulmanT. maT bine Imbrlcat

leat fact' tin semn, si pe loc glota se puse in genunchT, cii-cu fata la plmint i Incepend a anta un imn luY Allah si pro-

. roculuY. Peste putin, simtindu-me nabusita de imbuldélK si de fumul,faclelor, eu me hotitrIT a esi din pesterS, dar nu gssIam nicT o des-. chidetuel, Ba era una tocmaT d'asupra capuluT meil : o gaur6 ticutltsin stina. Me incercaT a me urca Ora acolo, alSrAndu-me de paretiTcpestereT ; Ins! In momentul and scoseY capul prin gaurS, audiT dinISuntrul un gins ingrozitor, glasul preutuluT strigand : vaY de nele-

(gTuitul care pArisesce santa pestera In timpul InchinN.cTuniT dumnecleescT SperiatS, me opintiY st am isbutit a esi de tot, pomenindu-mepe o sand. InaltA, de unde vedeam In gYurul meg numai nemArginita

nintindere a Mari!. Marea, de un albastru argintitI, Orea fIrl sfirsit,

volais d ms l'espace avec la rapidite di l'oiseau. J'etais en effet devenue oiseau. Mainle mechant pretre Petait devenu aussi, et me poursuivait. Cependant j'invoquai leDieu des Chretiens ; aussitet le pretre sous sa nouvelle forme tomba dans les flots.Pour moi, j'arrivais sur un nuage d'or et de pourpre ; la, je vis un palais d'azur, dontles colonnes de neige blanche semblaient n'avoir pas de fin, tant elles etaient hautes.Le palais etait rempli d'une clarte eblouissante, mais donee et divine. Arrivee la, je mesentis redevenir jeune flue ; j'etais toute vetue de blanc, d'or nt d'azur. Mes cheveuxrepandaient une odour délicieuse autour de moi ; j'avais de grandes ailes blanches quim'enveloppaient d'une lumiere celeste. De milliers d'oiseaux, tons dores, pourprés etazures, vinrent vers moi en chantant et en gazouillant. Bs me montrerent au milieudu palais une nappe d'eau plus pure que le cristal, et me demanderent dans leur Ian-gage si je voulais me baigner. Non, leur dis-je, je voudrais dormir, Aussitôt Ds memenerent dans tine chambre dont les parois etaient des guirlandes de fleurs entrela-cees ; le plafond etait le ciel oit brillait la lune dont la douce dune remplissait lachambre et invitait au sommeil. Je me couchai sur un lit de lys et de roses ; mes pe-tits oiseaux s'envolerent deux rossignols seuls resthrent, et me bercereat de chantsmelodieux jusqu'a Ce que je fus endormie. Alms je thvai dans mon sommeil que j'etaisavec maman en Allemagne, aux environs de Munich, dans une campagne delicieuse.Nous habitions un village aux pieds des montagnes, sur une colline. Notre maisonetait entouree de jardins et d'arbres, et couverte de fleurs entrelacees. Notre fenetreetait remplie de pots de fleurs. Nous anions faire une promenade dans la campagne,maman et moi, et, au milieu d'une prairie emaillee de fleurs, au bord d'une route,nous nous assimes stir l'herbe. Tout a coup nous apercames au loin une grande ca-leche trainee par quatre beaux chevaux au galop, qui arrivait au milieu d'un tour-billon de poussiere. Des paysans qui travaillaient aux champs Otirent leurs chapeauxen criant : Hourra ! c'est M. de Bismarck ! c'est M. de Bismarck!. Je restai assisesur l'herbe, et comme un paysan me conseillait de me lever et de saluer M. de Bis-marck, je mial, au moment col la voiture passait en face de moi A bas le Bismarck !Au diable le Bismarck! La race latine se moque de lui, car son royaume est en enfer,et la race latine est filth du ciel I.

En ce moment je me revellai..j. Hasdeu.(Caietul No. 61 intre rnanuscriptele autografe pistrate de sotia mea).

Dumnecleg.maY

ceT-laltl,pnd

;

www.dacoromanica.ro

Page 52: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

52 SOMNIIL §T STIPLETUL

cincuneurand stanca din tote 'Agile. lute mit avintez in aer: me sim-ctiam mititicit, aveam nesce aripTore albe si sburam, sburam in spathiccu repediclunea uneT ptsert. In adever, me ftcusem chTar pasere. Darcreuttdosul preut se facuse si el pasere si porni dupt mine In Ont.cAtunct eti chemat in ajutor pe Dumnedeul crestinilor, si pe datt preu-ctul cel prefkut in pasere se prtvtli in talazurile Mara. Cat pentrusmine, tatt-me pe un nor de cur si de purpura, unde vedul tin palatc de azur, ale ctruia colOne de ztpacItt albit. ptreati fara capet, de naltece erati. Palatul era plin de o strtlucire ce te utinta, Insit dulce si

cdumnedeesct. Sosind aci, eli me simii ertst fatt. Eram imbrkatit nu-cmat in alb, in aur si'n azur. Perul meti respandia In gittru'mt un

miros desfetttor. Aveam mart aripe albe, cart me inftsati Inter) lu-cmint ceresct. MiT si mit de ptsert, t6te aurite, purpurate si azurate,avenirt cltre mine cantand si ciripind. Ele ImT arttard In mijlocul pa-clatuld un luciti de apt, mai limpede decat cristalul, si me intrebartgin graTul lor dad. poftesc sit me scald. Le-am respuns: nu, as vre st(dorm. Pe datt ele me dusert Inteo odae, unde ptreta craft impletittcdin curfune de fort, Tar tavanul era cerul, unde strtlucta luna, a arilacdulce luminit. umplea odaea si te indemna la scrim Me culcat pe uncpat de crint si de trandafirt ; ptseruTcele mele ati sburat; numat doecprivighetort alt remas, legenandu-me cu melodiOsele lor canturt pinitcce am adormit. acest somn al meti me visez cu mama in Ger-«mania, In préjma Miinchenulut, intr'o tent minunatt. Not locuYamcIntr'un sat la pictOrelc muntilor, pe o cant. Casa n6strt era Impre-gYurata de grtdine si de arborT, acoperitt de florT Impletecite. Ferestra

«nOstrit era plint de vase cu fort Ne dusertm, ell si mama, a face ocplimbare pe camp si ne asedargm pe érbit in mijlocul tine liveçltsmMtate de fort, pe marginea unuY drum. De-o dad. znim In depitr-ta re viind o mare carett trast in fugt de patru frumosi telegart In

cmijlocul unfit Ville] de pulbere. Teranil, cart lucrati la catnp, all rt.-adicat ptltriile, strigand : St trgesca ! este d. de Bismarck ! este d. decBismarck!Ett remaset jos pe erbt ; dar cand un Oran me sittui deca mit scula si a saluta pe d. de Bismarck, atunci, chtar In momentulacand trifsura trecea pe dinainte, eti strigat: Jos cel Bismarck I la dracuccel Bismarck I Gintea latinit Ist bate joc de dinsul, act imperttia hitceste In Tad, pe cand gintea latint e fitca cerulut I

cSi strigand asa, me desteptat...a

In acest vis, tot ce póte fi mai plastic, mai colorat,mai %/it'', nu este o desmärginire, nu sint doe desmdr-giniri, ci sint desmArginiri peste desmdrginiri. Spatiulsi timpul se sterg aprOpe cu desdvirsire : corpul dormindin Paris, anume in true de Cond6, sufletul trece de'ntdiu in Arabia, de aci sbOrd peste ocean, de aci seinaltd pe 0 aka' planetd, de aci se pogórd in Bavaria.

in

www.dacoromanica.ro

Page 53: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL I SITLETIIL 53

26. In acelasT somn, materialicesce frà intrerupere, se su-prapun doe vise deosebite, unul plecand de pe pamintcatra stele, cela-lalt intorcendu-se din stele catra parnint.Desmarginindu-se din acelasT corp, adâncit in somn pemalurile SeineT, sufletul de'ntaTu se vede cu forma 'T ceaparnintésca, apoT 'fatal o paserica, apoT se preface intr'uninger, apoT din noil isT reTea haina cea trupesca pe careo parasise. AcelasT suflet vorbesce omenesce cu Arabiisi cu BavaresiT, dar intelege färà nicT o impedecare graTulpaserelelor, cu cati petrece intr'un palat supra-parnintesc.

Ce-va mai eteric, mai i m p o lid e r a bil, pOte Oresa fie?

Si cu asemenea «imponderabih organismul fie om,fie buruéna, cacT in principiil sintem siliT a crede Ca' siburuéna sbOrd in vis cu asemenea «imponderabih or-ganismul se hranesce, se hranesce in tOta puterea cu-vintuluT, nu o di sail doe, ci o jumatate din cat traescesub scOrta trupuluT pe scOrta pamintuluT.

Ce-va mult mult ; acéstä hran i da omului tocmaiceea ce el cauta ahtiTat cand nu clOrme : fericir e.

Negresit, sint unele vise forte superatOre, ba chTar gro-zave, imbinate cu apesare, cu innecaciune, cu sbuclumarT,cu forT, cu tipete ; dar ele sint atat de rare si atat deafara din calea cea obicinuita, Inca sint privite mai multca prevestire sat ca urmare a unel bole trupesci sailsufletesci, nicT decum ca o stare normald. Starea ceanormala a visului se caracteriséza printeun molatec sim-timint de usurare si de Indestulare, care se mar resfrangeca-va timp si dupa desteptare.

Acest element de fericire este atat de mult in insasifirea visuluT in deobste, incat numaT el se desfasóra siajunge la culme atunci cand noT ne adormim insi-ne prinmijlOce mestesugite : prin betia, prin afion, prin hasis,adeca atunci cand se umflä simburele visuluT, cand seexageréza principiul. Nemic nu e bun peste mesura, dartocmaT in trecerea niesureT se accentéza caracterul celadeverat al unuT lucru, se larnuresce culOrea luT : culOreavisuluT e fericir ea.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

54 SONNUL I SUFLETIIL

Fenomenul cel mai isbitor in acesta privinta, un fe-nomen care îT radic a. pe'rul maciuca, este cand, sguduitde compdtimire, privesci la un nenorocit pe care dof-torul ii adOrme prin cloroform, apoi ii taia, 11 spinteca,II sfasia, ca i cAnd bietul trup ar fi o papusa, o ma-rionetà. In timpul acestei selbatece cazniri a invelisuluicelui trupesc, cand lucrarea organelor nervOse este cudesavirsire intrerupt5, sufletul habar n'are: eul nostru nu

27. numai nu simte nici o neplacere, dar Inca este feri c it.Vestitul Dr. Velpeau impartasia la 1850, in sedinta

dela 4 Martie, colegilor sel din Academia de Sciintedela Paris despre cloroformisarea unei dOmne, cariiafacuse o operatia forte durerOsa. Desteptata, ea zimbi sis'a apucat a povesti cu un ton glumet ca, atunci cândo ciopartia doftorul, ea visa ca petrece cu o prietena.

Ori-ce s'ar cfice dara, pentru om, 'far prin urmare sipentru fiirqe organice inferiOre lui, neapO.rat cu deose-birea de graduri si cu inlaturarea de accidente, visul esteo desmarginire prin care sufletul Ii dobandesce o starede fericire.

alt ce-va Inca; ce-va de cea mai mare insemna-tate si cunoscut tuturora, dar pe care toci 11 scapa dinvedere, tocmai pentru Ca nemine nu l'a pus vre-o datala indoélà. In vis, ca i aievea, omul se póte speria. Nunumai amenintarea saü primejdia, ci ori-ce lucru la carenu ne astepta'm de loc si care ni se pare a fi cu totuipeste putinta, atird in noi o spaima. Astfel in stare deveghere, daca ne pomenim de o data in fata unui orncare sernena pré-mult cu vre-un mort dintre cunoscutifnostri, noi ne speriem, ba Inca lesinâm, pentrune astepta'm de loc i credem a fi cu totul peste putin;ade a ne intalni cu un mort. Cine Ore n'a audit desprepazitori de cadavre de pe la spitaluri murind de spaima

când Ii s'a parut ca mortul se misca ? Cind unom credut molt se destépta din 1etargi5, toti din giurul

némurile, prietenii, voinicii ori cat de voinici, seimprastia ca patirnichile mancand pamintul. Mai pe scurt,

'1

Si

cd nu

sett',

ei-inaial

www.dacoromanica.ro

Page 55: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL 1 SUFLETIIL 55

in stare de veghere ivirea unul mort ne inspgimintg.mai mult, póte, decat cutitul unui ucigas, fiind-cg in starede veghere ne este strging si ne lipsesce cu desgvirsiresocietatea mortilor. In vis, cu totul din potriva, cutitulucigasului ne sperig ca i aievea, ne sperie un seri); untigru, ne pOte speria o pisicg, insg societatea mortilordeparte de a ne infioth catu'si de putin, mai adesea neaduce cea mai mare plAcere.

5i sg se bage bine de samg, cg noi scim apt-613e tot-d'a-una chiar in vis ca cel morti sint morti', adecg scirncg asa if crede lumea ; si totusi Inca o data simtimin fata lor nu o miscare de grOza, ci miscarea opusgde multumire.

SA ne restglmgcescg acest fapt, dacg le clA mina,cei cu puricele lui Descartes si penitele lui

Alfred Maury, cu anemia si asfixia creerului, cu (cellu-les encephaliques» si cu mai cate altele I

Marele Pasteur, bine-fgcetorul omenirii, de'nainteacAruia sg se tupile top' Moleschotii, toti BLichnerii sitoti Lombrosii, marele Pasteur, in discursul seti deintrare la Academia Francesg, 27 aprile 1882, a sfarg-mat acest inchipuit positivism prin doe cuvinte : «el nu«tine sama de cea mai de cgpetenig din tote notiunile(positive, notiunea infinituluip. Numai acest infinit lim-peclesce fenomenele visului, adecg ale desmArginirii im-pulsive a capturei spre infinit.

Eram amic i coleg cu reposatul Dr. Davila; pesteun an si mai bine dupg mOrtea lui, 11 visez intr'o nOpteprintre mai multi alp' cunoscuti i necunoscuti. Bravo,domnule doctor! if clic eu gluniind; d-ta ce mai cautfpe aice ? nu'ti' mai vine la socotélg lumea cea-laltg ?Ba da, imi respunse doctorul zimbind si cu un accentfrantusesc, aidoma acelasi pe care '1 avea pe pgmint ;

imi place, dar am aice nesce afaceri de regulat, si peurmg me voiu intOrce... Dacg acéstg intglnire mi seintgmpa in stare de veghere, cleil nu sal de nu me

?8. apucati alte alea I in vis insg lucrul mi se pgrea tot cepóte fi mai firesc, si tot asa s'ar 11 pgrut ori-cui.

po-sitivistiT

www.dacoromanica.ro

Page 56: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

56 SOMNITL §I SIIIIETIM

De ce?Fiind-ca in vis nu sint morti, ci sint suflete, cu carr

sufletul celul adormit traesce in impartasire.In acésta privinta, un positivist, daca va vré cum-va

sa stea la vorba si sa se judece cu mine,se pré poteca sa n'o primesca, dupa, cum Hartmann, desi fulgeracontra Spiritismului, totusT n'a vrut nicT o data, darnici o data in ruptul capuluT sa fie fata la o singurasedinta, spiritista, asemenea acelor salhastri call isT pas-trail fecToria numai dóra fugend din lume, cad altfel elsciead bine a n'or fi in stare sa nu se poticnescaun positivist, daca va vre sa schimba'm impreuna doe-treT cuvinte, atuncT se va incinge intre noT cam urma-torul dialog :

Positivistul : Visul este un fel de representatiune tea-trala, si tocmaT de aceea mortul cel visat nu me speria,de óra ce eh il privesc ca pe un simplu actor.

Eh: Dar tot o representatiune teatrala, tot un simpluactor este si tigrul pe care'l visezT ; de ce dara el tesperia?

Positivistul : Hm 1 Daca vorn cerceta mai adânc, d-tate'nselT ca.nd clid ca aTevea mortul me speria. Un mortaseqat in cosciug nu me tulbura de loc, ci numaT cânds'ar rnisca.

Eh : Cum asa ?Positivistul : Fiind-ca afara din cosciug si miscându-se

el este o alucinatiune, o fantoina, nu o realitate, nuce-va positiv ca un mort in cosciug.

EU: Prin urmare, recunosci insuy ca mortul, care semisca, dar nu te speria, este in vis chiar pentru d-ta oreali tate, ce va positiv, nicT decum o alucinatiune sailo fantoma.

Positivistul: Hm! Firesce, Somnul si vegherea nu sinttot una. Logica somnulul nu se potrivesce cu logicave <The riT.b

Eh : Si totusT tigrul, incà o data, te speria de o po-triva in logica somnuluT ca si'n logica vegheriT.

Positivistul : Hm !...

www.dacoromanica.ro

Page 57: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL I SUFLETUL 57

Sal lasam pe positivist a'0 rumega incurcatura, TarnoT s pa0m inainte.

Acésta trasura forte caracteristica a omului in starede vis de a nu se teme de eel' morti (IA pe fata, mailimpede decat lungi tractate de Metafisica, natura ceanemuritOre a sufletului, o natura ne'nveluita atuncisail mai putin inveluita and dOrme trupul celtesc, care trup fiind el muritor, numai din pricina luisufletul, in stare de nedormire trupésca, se teme de ceimorti.

Dar a dice ca sufletul e nemuritor fata cu trupul pecare '1 pOrta pe pamint, nu este a dice ca el este ne-material. Pentru noT remane ca axiorna vorba lui Schel-ling : gori-ce lume spirituala trebue sa. fie in felul citot pe atata de fisica, pe cat lumea 'Astral cea fisica

gin felul ei este spirituala*. ELI am vedut in vis i amaudit pe Dr. Davila, care avea ochi i urechi, Tar nuera ce-va fara nici o forma ; l'am vedut §i l'arn auditet' prin ochiT i urechile sufletului, de0 ochii trupuluimeti eraii inchii i urechile trupului puteaii sa fie astu-pate. Intrevederea si convorbirea nóstra a fost ce-vaimponderabil, da; nematerial, nu.

Sufletul meti, despartit de ochii 0 de urechile trupu-lui, despartit de gura, era un organism, un organismcare vedea, audia §i vorbia prin altfel de ochi, altfelde urechi, altfel de guru.

Acest organism este o enigma in sfera visuluT propritidis, dar devine un fapt mai pe sus de ori-ce indoelacand trecem la o categoria particulara a somnului, nu-

29. mita Somnambulism.

Mai intaiu Ins, cata sä ghemuim in putine cuvintemiedul cugetarilor de maT sus. Nu ne putem atinge deevolutiunea cea cristalica a mineralului, care totwi este0 ea o evolutiune in felul sea. Restringendu-ne darain lumea cea disä organica, ne incredintam ca ea in-tréga, incepend dela planta §i pina la om, incepend delaorn §i pina la planta, i§i petrece 0 jumatate a traiului

Writs-

www.dacoromanica.ro

Page 58: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

58 SOMNIIL FA 8171FLETUL

in somn, care 'I slujesce ca o hrand imponderabild, maTne'nlaturatd cleat hrana cea ponderabila a celenaltejumatdti a traiului. Acesta hrand imponderabila, cuprinsäin somn, o alcatuesce visul, in cursul dirufa sufletul sedesmarginesce sub raportul spatiuluf, sub raportul timpu-lin"; sub raportul forme individuale, sub raportul umble-tului, sub raportul graiului, sub tote raporturile,. si sesimte forte fericit in desmArginire, fericit chiar atuncicand sufere in acelasi timp trupul cel pdmintesc. 0 par-ticularitate psicologica fundamentald a visuluf, prin careel se deosebesce cu totulta tot de chipul nostru de acugeta si de a simti cand sintem in stare de veghere,este cd visand noi nu numai nu ne ingrozim de ceimorti, dar incd if intimpinam cu multumire, if imbrd-tisarn cu dragoste, vorbim cu diniT, jucam, glumim,desi ne aducern a-minte chfar in vis ca ei sint mortftrupesce : trupesce, nu sufletesce.

Positivistul cel maT incdp'6tinat, care tóta cliulica strigala drepta si la stanga cä sufletul more d'o-data cu hof-tul, peste nOpte visézd pe un tata mort, pe o mama, peun prieten, i fdra: nici o spa:find if stringe in brate,cad in vis, adecd in desmarginire din trup, el scie calsufletul nu pOte sä mOrd, o scie atunci, apof se des-tepta si reintrat in inarginea pelif celef grosolane --erasf stria strigl si mai cu inviersunare, cum-cal su-fletul more d'o.datà cu hoitul. Cu alte cuvinte, el ttigd-duesce prin gura trupului ceea ce'T mdrturisesce luiIgura sufletuluf, surd prin urechile trupesci la ceea ce'iaude urechea cea sufletésed.

Urechea 'fi nu'l ureche I Tu nu scil c'ai in tine,Ascuns in fundul mintii, pitit in duhulUn alt aud ce-aude din sferele seninePe spirite, pe ingeri, pe frisusi Dumnedeill

Tu nu scii, eaci tArina te'nlânfue 'n 61110.,CkT sufletu 'fi robesce robia cea mai grea,Cad lutu'l puscAri5., din care n'al vr'o us5,Silit a sparge zidul de vrei sS esi din ea

Sufletul are o gura a sa, ochi aT sel, urechi ale sale,un organism sufletesc imponderabil, deosebit de orga-

I...

www.dacoromanica.ro

Page 59: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNUL FA SUFLETTIL 59,

nisinul cel ponderabil al forma parnintesci, macar caambele organisme, materiale ambele, dar unul ponderabil

cela-lalt imponderabil, unul secundar si celalalt primar,unul trecetor i cela-lalt vecinic, se 'mbind la o-lalta inrestimpul cat le este dat a fi legate. Autonomia acestuideosebit organism, dupa cum an-i spus'o mai sus, neisbesce mai cu samä in ceea ce se chiama Somna mbulism.

Ca si somnul proprid is, somnambulisinul e un vis,dar un vis in care trupul nu remâne pe loc, nemiscat,saü aprOpe nemiscat, ci este silit a se tari, asa dicend,grdpis dupa suflet. Negresit, e o desmarginire si acicad altfel n'ar fi vis, insa o desmarginire impedecataprintr'un ce de prisos : pe cand sufletul viseza, trupulumbla tara a simti nemic, ca si cand a: fi remas in pat,desi in pat n'a putut sa remand.

Somnambulul, cel clunatecb dupa cum se dice maTobicinuit, se sal din asternut, ese din odae, strabate-afara, se urca pe casa, fie ea orT cat de nalta, si seplimba linistit i fara nici o sfiala pe 'ntunerec pemarginea acoperisuluT, acolo unde la lumina dile, necum

30. neptea, n'ar cuteda sa pasésca un pompier. In acésta_primejdiOsa plimbare, somnambulul pote fi cu ochif in-chisi saü cu ochif deschisT, tot una: chiar ca.nd if aredeschisT, totusi eT sint sticlosi si laird via0, fára nici oclipela, perdutl in atintire, astfel ca, orf-ce s'ar pretinde,el veie, vede minunat de bine tot ce 'T trebuT sä veda,dar vede nu cu ochiT trupului, ci cu alt ce-va.

Pina si picfórele somnambululuT nu se misca asa cain stare de veghere, ci mai mult se aluneca intrun chipde tot ciudat, Inca s'ar puté dice ca in lduntrul loreste un resort care le impinge sa se radice de pe pamint

sbOre, dar greutatea trupului impedecd. Acelasiautomatism in miscarea manilor.

Si tocmal de aceTa in somnambulism, desmarginireafiind ingreuiata, lipsesce acel element de fericire prim

sg

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 60: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

60 SWIM §1 SUPLETITL

care se caracteriseza visul cel ordinar: somnambululsufere.

Intre somn si intre somnambulism sint unele starinici tocmai somn, nici tocmai somnambulism. In

boc de a umbla, buna-Ora, sornnambulul musicant sta pe'Joe i cânta din vióra, er somnambulul literat se asedala mesa i scrie. Nu umblarea dara, nu «ambulismul,este ce-va caracteristic in somnambulism, ci acea des-marginire imp edecata a sufletului, bagaV bine desama: impedecata.

Si o dovada despre acesta este somnambulisrnul celartificial, asa numitul «magnetism», ebraidism,, dpno-tism,, and asa i and altmintrelea dupa cum le placedoftorilor, dar in temeiu unul si acelasi lucru.

Soinnambulismul provocat, ca i somnul cel meste-sugit prin hai satI prin cloroform, maresce caracterelefenomenului celui firesc, si multumita unei asemenea

aceste caractere se ve'd mai chiar, se despicamai larnurit, se arnaruntesc ca printr'un fel de micro,scop. Somnul artificial, hasisismul i cloroformismul maiales, imping desmarginirea sufletului atat de departe,incat el se face aprópe cu desavirsire strain trupului,simlindu-se fericit chiar in momentul in care lucrézafara mila asupra carnii bricegul chirurgului. Somnam-bulismul cel artificial, din protiva, opresce desmarginireaatat de mult, incat sufletul, de 'mpreuna cu trupul, de-vine o jucaria in voea magnetisorului, ceea ce n'ar putésI fie daca somnarnbulismul prin insT firea sa, diferitain acesta privin0 de firea somnului, n'ar fi o desmar-ginire supusa la impedecar e.

0 data stapAn pe intrega fiinta a somnambulului,magnetisorul este pus in stare de a'l suci in tote chipu-rile, de a face din el tot ce'i place, tot ce se cere adecapentru ca sal póta studia mai sigur, mai indernanatic,mai sciinpfic. Nu mai este un om, ci'i un rob, un «ju-matate suflet, dupa vorba batranului Homer. Si'n acestrob ce se observa Ore ?...

mij-locif

mgriri

o

www.dacoromanica.ro

Page 61: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNI1L I SUFLETUL 61

In scrierea de fatà, ca §i'n tot ce am scris vre-o datg,,nu me tern cAtu'i negru supt unghig de a supera

cat de tare pe cutare sag pe cutare, fie acel cutare cu§epte stele in frunte; me tern insg forte mult de unsingur lucru, i anume ca nu cum-va sg se crécig cg incercetgrile mele m'am intemeiat cu u§urintal pe nesceisvóre indoiOse. Despre somnambulism s'a scris de veoscinci-cleci de ani o multime de minungtii, pintre cari seva fi strecurat i nu putea sal nu se strecOre o samg defapte mai mult sati mai putin bgnuite. A cerne neghingdin grail in cele scrise de Eschenmayer, de Ennemoser,

31. de Kerner, Du Potet, Cahagnet etc., e cam anevoe.Me voiu cglguzi, prin urmare, numai i numai de acelecgrti, a cgror autoritate este adeverita intr'un glas detoti invetatii cei çlil oficiali, chiar de positivi0ii cei cuouricele lui Descartes i cu penitele lui Alfred Maury.Intre aceste putine cgrti, unul din locurile cele mai defrunte II tine, fgra indoiald: «Etude scientifique sur lesomnambulisme, Paris, 188o», de doctorul Despine, cucare volt' merge dara ming in mind in cele ce urméza.mai jos.

Dupg acéstg parentesg privitOre la metodg, me intorcacurn la intrebarea: in omul devenit rob al ipnotisorului,ce se observg. Ore?

Sub numele sforgitor de ehyperesthesig,> ce de mainurni sforgitOre de soiul acesta nu croesce Medicinapentru tot felul de fenomene pe cari nu le pré intelege

sub nurnele de «hyperesthesig se descrie la somnarn-bull ascutirne supra-trupésca a simturilor, mai ales aveclului 0 a auclului. Somnambulul aude la o forte maredepgrtare ceea ce abia se optesce cgtrg el, §i pe cei ceyin la dinsul II recunOsce dupg pa0i lor pe scarg saüin strada, pe cand ace pa.0' nu se resfrâng incg de loc .in urechile cele trupesci ale altora. El vede printr'oscandurg, citesce intr'o carte acoperitg, ne spune césul

minutul dupg un césornic inchis intr'o cutig, descrie

et'

1

o

pi

www.dacoromanica.ro

Page 62: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MIMI, $1 SUFLETITL

figura si descifrag veletul pe o monetà ascunsa intr'o-pungg.

lntru cat timp somnambulul le face tote acestea culata intOrsa spre acea scandurg, spre acea carte, spreacea cutig sail spre acea pungg, Toma-necredindosulmai pOte 'Inca sa bgnuésca ca este un ném de vederecurat trupésca, desi ea se petrece cu ochil finetaa pleOpelor 1 extra-sensibilitate a refine ! idiosincrasiaorganica! etc. etc. etc. Dar vine un moment cand o et-caetera» nu ajunge si cand ping. si Toma-necredinciosulnu mal.' scie ce sa çlicà, multumindu-se atund a nascoci.dupg obicelu vre-un noil termen tecnic, prin care vrea

ne'nsele i sg se'nsele: transpositiunea simt u-r il or.

In ce Ore se cuprinde acésta nostima sthanspositionjcles sense ? Se cuprinde in aceea ca somnambulul aude

vede printr'o parte a trupulta pe unde nu sint nicinici urechi, adecg pe unde nu se aflä nici un or-

gan trupesc al veclului sail al audului.Dar ce fel de otranspositiune) sa fie aceia, de vreme

ce ochiT si urechile nu se otranspun», remanend intregiIdea clintire la locul lor?

Doctorul Despine a urmarit fenomenul la mal' multesomnambule, dintre carT una vedea, audia si arnirosiaprin degetele dela mini.' si dela picidre. La o altasomnambulg, nurnitg Eugenia, doctorul Despine a invelit,capul cu o carpa négra, apol' T-a pus supt picidre unpetec de hartial pe care s'a scris acésta frasa destul delunga si destul de intortochiatg, adeca destul de medi-cala: «Si la guériion des malades était en raison directe«de Pinter& qu'elles inspirent, la vOtre serait aussi prom-epte que la pensée» ; el' bine, Eugenia a miscat cu pi-

.ciorul petecul ping ce l'a asedat bine sub talpa la loculunde ea avea o mica pata rosig, i prin acea path' rosia,ca i cand ar fi fost acolo un ochiu forte ager, dinsaa citit din cuvint in cuvint si a reprodus intréga frasa.

Cum vedi d-ta ? intreba doctorul Despine pe una dinsomnambulele sale.

2

inchisT;

sailodic,

na

www.dacoromanica.ro

Page 63: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MINIM I SUFLETIIL 63

Organul vedului, respunse ea, par'ca s'ar pogori,mi se pare ca.' este un fluid : (C'est comme si l'organe

2. de la vue descendait, il me sernble que c'est unfluide,.

NicY pOte sa fie alt ce-va deca un fl u i d, un fluidimponderabil, un imponderabil care vede, care aude, careamirósi, care simte, care este un organism deosebit deorganismul cel ponderabil, de organismul cel nefluidical trupului pamintesc.

Nefiind nici o etranspositiune a simturilorp celor tru-pesci, call nu se pot transpune fAra a se transpune tot-o.data organele cele proprie fie-caruia din ele, este odes marginire a organismului celui fluidic, miscandu'si

cu o ne'nchipuita rapediciune tote moleculele unelepeste altele, de Ord-ce este fluidic. Somnambula docto-rului Despine iT dedea sama ea-insa'si de acel organismfluidic, acelasi pe care Schopenhauer II numia ((organal visului", acelasi caruia Hellenbach (Geburt und Tod,89) i-a dis cmeta-organism acelasi pe care altii maide de-mult sail mai de curând it botéza cutot felul de epitete. Noue, cel puOn de o cam data, nune pasa de nume. Numele fie cum va fi, lucrul in sineeste : organism al su 11 et u 1 uT, un organism fluidicimponderabil, neatarnat de celule encefalice, de cart din-sul se slujesce ca de o simpla uneltd specialisata in starede marginire trupésca, pe când in stare de desmar-ginire el pote specialiseze tot atat de practic bu-ricul, degetele, ba pina si acea mica pata rosia de petalpa somnambulei Eugenia, de unde pina la creer e hatdeparte.

Acest organism fluidic, dovedit prin somnambulism,completeza de minune golul cel psicologic lasat in teoriadarwinista a organismelor anatomice; un gol, peste carenoir creduram de cuviinta a trece repede in capitoluldespre eSciinta sufletuluiv. In adever, numai un ase-menea organism primar fluidic, de vreme ce este tot cepóte fi mai elastic, mai cu gtranspositiune» dupa. ter-

-sa's1

ci

bine.red

www.dacoromanica.ro

Page 64: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

64 SOMNIIL I BUFLETIIL

minologia medicalg, ne face a intelege, cum unul si ace-iaT a putut fi pe rind sopirla, brOseg, maimutal siom ; ne face adecg a intelege cum, in mersul cel evo-lutiv din jos in sus, el a lost in stare a'si potrivi treptatfel de fel de organisme secundare. $i nu numai atata.Din data ce aceste organisme secundare, singurele cucari îi bate capul Darwin si scOla lui, asegiat intr'osuprapunere armonicg prin indelungata lucrare de pro-pasire a organismelor celor fluidice, suprapunerea cea ar-monica sta in picióre, bung pentru un Haeckel ca s'aintocméscà la indelete in chip de arbore genealogic, darremane nu mai putin adeverata putinta pentru orga-nismul cel fluidic, când ajunge la o trépta psichicg aprOpeomenésca, de a trece dinteun caine sae dintr'un elefantsag dinteo pasere intr'un om, nu neaperat dintr'o

Evolutiunea anatomical cea secundarg si evolu-tiunea psicologica cea primarg, organice ambele, se fin-paca astfel si se intregesc la o.laltä prin existenta odata constatata a organismului celui fluidic ; o irnpacare

o intregire asupra cgrora noi vom mai reveni din candin cand, cgci am spus'o si nu vom inceta de a ospune Spiritismul este cea mai hotaritare verificare ateoriei darwiniste.

Fara un organism fluidic imponderabil, ori-ce talma-cire i restalmacire a m em oriel prin lucrarea .cree-rului celui pgmintesc este incurcata, silitg, aprOpe o ga-limatia, fiind-cg in acest creer parnintesc, ca i 'n trupulintreg, totul se re'noesce, se preschimba, se inlocuesce

33 necurrnat ; se modified necurmat nu numai elementelecele gingase ale creerului, dar ping si celulele osase,cele mai tari din tate, dupg cum a dovedit'o Flourensprin experimente asupra dobitacelor. Daca darg nemicnu se pastraza neatins in materia cerebrala, cum oreatunci sa se pastreze acolo neatins pentru ani indelun-gap' namolul de intipäriri numit memorig ? nesce inti-pariri atAt de mgruntele, inegt David Hartley le botezaforte bine tvibratiunculae», românesce osbirnaituritex..

s'aii

arils

smut.

--

www.dacoromanica.ro

Page 65: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIM c3I BUFLETIIL

Si sa nu perdem din vedere ca nu este vorba de o sin-gurd metnoria, precum se crede obicinuit, ci sint in joctrei categorii de memoria, tref forme evolutive ale unuia§i acelula§i principii, astfel ca unul i acela§i apentru-cestrebui sa le lamurésca pe cate-trele, un cpentru-cel.care sa nu alba de loc firea cea schimbaciOsa a celu-lelor trupesci. Cele trei forme evolutive ale memorieisint anume :

°. Memoria cea curat impulsiva, o memoria pe carecugetarea ar aye dreptul s'o urmarésca ping §i'n tafnamineralogica a simetriei cristalice, dar care restrin-gendu-ne in sfera lumif organice face ca ori-ce faptura,fie planta, fie animal, cat cresce §i traesce pe parnint,i§1 mantine in desvoltarea sa acela§i norma tipica, de§imoleculele cele constitutive ale trupului la fie-care inter-val nu mai sint acelea§i. In privinta acestei memorietipice, cand ne intimpina cite o monstruositate, cite oabatere dela aspectul cel specific, este intocmai ca ouitare intamplatOre, un fel de c<amnesia», prin care nu sesgudue norma. Apoi chiar daca vom taia sail vom ni-mici o parte a unui organ trupesc, acest organ tindedupa putinta, pe temeiul acestei memorie tipice, a sereface la loc nu altfel deal tot a§a curn lusese mai'nainte. Numaf un organism fluidic irnponderabil, scutitde ori-ce nimicire, adeca tot-d'a-una acela§T, ne pOte dacheea acestui fenomen.

2°. Memoria cea instinctivg a intregimii individualelasam pe inedici s'o explice ori-cum le place, rugandu'inumai atka : sa ne spuna ce-va care sa se potrivesca nucu una, ci cu tote formele evolutiunii memoria ceainstinctivä a intregimii individuale, o memoria in putereacariia noi ne simtim intregi trupesce chiar atunci andne lipsesce cu desavir§ire o parte a trupului; ne simtitnintregi, fiind-ca organismul cel fluidic imponderabil, is-vorul memoriei peste tot, este pururea intreg, purureaneciuntit in totimea sa. Osta§ul, care §i-a perdut piciorulstang intr'o bataliä, peste un an se vaieta, cal dOre de-getul cutare dela piciorul stang. Solidaritatea intre or-

43,796. 5

65

www.dacoromanica.ro

Page 66: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

66 SOMNIIL Eft SITFLETOL

ganismul cel fluidic imponderabil i intre organismulcel pamintesc, simpatia dintre dinsele in restimpul catambele sint unite, pOte sa merga si mai departe, dacg.vor fi adeverate cele povestite in acésta privinta de JulesLermina (Science occulte, 202) ; noI ne multumim insaa nu iesi din cercul faptelor bine cunoscute i nedes-mintite.

30. In sfirsit, ajungend acum la trépta evolutivg ceamai inalta a memoriei memoria starilor de consciinta,noi ne putem re'ntórce la somnambulism, cerénd un res-puns si capetând o marturia dela insusi sufletul ome-nesc in stare de desmgrginire.

Ce-va comun tuturor forinelor somnambulismului esteuitare a. Dar sa ne intelegem bine asupra vorbei. Ceeace se chiama aci uitare este, dupä cum ne vom incre-dinta indatg, tome o memoria la culme.

In momentul in care se destépta, sornnambulul uita34, tot, cu desävirsire tot ce facuse el in stare de adormire;

insa sa adOrma &AO', i etal Ca', in intervalul vi-sulul somnambulic, el isi aduce a-minte tot, cu desa-virsire tot ce facuse in tote starile sale anteri6re, in celede adormire ca si'n cele de veghere ; privinta sta-rilor celor de veghere in specie, el si-le aduce a-mintemai limpede, mai sigur de cum le sciea atunci cândveahea

Acest fapt Ii constata ori-cati aü scris vre-o-data despresomnambulism, fie somnambulism firesc, fie cel meste-sugit satI ipnotism. Cel ipnotisat clice profesorulBeaunis (Le somnambulisme, 2.117) iT amintesce«nu numai cele petrecute in somnul ipnotic, ci Inca tot«ce s'a petrecut atat in starea de veghere precumcsomnul obicinuit, buna-Ora visele sale; ba chlar amin-4tirea celor petrecute in traiul obicinuit este la dinsul«atunci inal exacta si precisdp.

Dacä e dara uitare din punctul de vedere trupesc,din punctul de vedere al sufletului celui desmarginit dintrup este, din potriva, o memoria uriasa ; o memoriacare imbratiséza nu numai cele traite in doe star! ana-

ltsati'l

1lt

tic

www.dacoromanica.ro

Page 67: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

ZONNITL L SUFLETTIL 67

lóge, adecal veghere si veghere sag' somn si somn, ciimbratiseza cu o minunatal arnaruntime tote starile, fieele ori-cat de neasemenate. Si claca sufletul, desmargi-nindu-se din trupul cel parnintesc pe o clip i intr'omica parte, capeta totusi o asemenea memoria a vieteisale din trecut, apoi cu cat mai intinsal si mai puternicaltrebui sa fie acésta memoria cand desmarginirea sufle-tului se indeplinesce prin rnOrtea trupului, adeca atuncicând remâne pe deplin neatarnat organismul cel fluidicimponderabil 1

Este o memoria integrala a fiintalriT inte-gr ale, in opositiune cu memoria cea franta sag buca-tita a starii de veghere.

0 individualitate, un cell', se intemeiaza pe memoria,cad numai printr'insa póte afla cine-va ca este unulacelasi intr'un lung sir de momente, pe cari dinsa leléga intr'o singurd unitate. Fara' meinoria, eul meg n'arsci ca. el, unul si acelasi, a scris pe cSatyrub, apoi

Archiva istoricaD, apoi pe acRazvan i Vidra», apoi<cIstoria critica», apoi cCuvente den baltrani, apoi (Ety-mologicum magnuma, ; i Mel ar fi fost in stare de ascrie pe vre-una din acestea, ba nici macar o pagina,de vreme ce ori-ce alcatuire este o asociatiune de idei,Tar ori-ce asociatiune de idei este un resultat al memo-tie. In sciinta, in literatura, in arta, dela memorial plécatotul; i vechii Greci aveati o deplina dreptate de a dice

cele noe Muze sint fiice ale eMnemosynei», adecalale aMemoriel).

La om, prin evolutiune, rnernoria este fara alaturaremai forte si mai cuprincletOre decat la vietuitórele maide jos ; dar si la om, dupal cum ne-am incredintat prinsomnambulism, ea este fara alaturare mai cuprindetóresi mai fOrte atunci cand sufletul isbutesce, macar pinala un punct, a se desmargini din trup. De aci urmezacà inteo stare de desmarginire desavirsital, parasind detot trupul cel pamintesc, sufletul devine o individualitate,repetam inca o data': 0 individualitate fara semen

Ca

www.dacoromanica.ro

Page 68: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

68 SOMNUL 1 SUFLETIIL

mai bine inzestrata pentru orT-ce indeletnicire a minrif,daca... sint doe «daca) :

T ° Mintea omuluT, ca orl-ce in univers, resultand dinevolurinne, nu 1)4:Ste fi pré-mare in desmarginire din trup,daca nu se urcase destul de sus, prin capitalisarea muncei,deja in starea cea anterióra a marginiriT trupesci, adeca

35. in cele mai multe viere parnintesci perindate;20. Mintea omuluT, multa sa5 purina, se indeletnicesce

numaT daca vo es c e.

Am ajuns la intrebarea despre voinr a, pe careintru cat se atinge de suflet in stare de desmarginiretrebui s'o despicam tot cu ajutorul somnambulismuluT.

In sonmul propri5 clis, voinra este une orT fOrte ener-gica sint adesea lupte crancene, in earl' visItorul in-frunta primejdia si biruesce ; sint ispite, din earl' el eseinvingetor ; sint certe, in carT el IsT apera cu taria cre-dinra impotriva altora, i asa mai incolo. 0 copila de

anT, care in vis nu se sfiesce, singurd in fara luiBismarck si a uneT glóte de Germani, a striga cu in-dirjire : Jos Bismarck!, arata prin acésta, in desmar-ginirea somnuluT, un grad inalt de voinra. Dar sa luamce-va mai ciudat i forte infiorator tot-o-data, o intim-plane adeverata, a cariia jertfa platit visul prin anTde muncä silnica si care a fost descrisä de doT poey aTnostri, de Cesar Bollac sub titlul «Ocna, si de GrigorieAlexandrescu sub acela de «Ucigasul fb.Ya; voek.

Un drier reran adcirme linga nevasta so intr'o vie ;

Dar somnul cate-o data: aduce grele vise ;Inteinsul necuratul 41 jeica cOcla sa ISe vede ci 'nnorase si nimeni nu simtise,Cad plema nu 'ncepuse, dar trasnetul isbiseOn nuc batran n pi-6mA, i caneleMie 'mi parit de-o data. Maria speriataCa striga, si la dinsa se di un lup turbat :Apuc in zapacire securea rezcmatiDe capetalul nostru, isbesc pe biata fataCare dormia in pace... o data a tipat I

Visand a omOra un lup, nenorocitul isT asasinéza aTeveape iubita.

14

sT-a

www.dacoromanica.ro

Page 69: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIM t SUPLETUL 69

In acest vis, mijlociü intre somn si intre somnambu-lism, energia ajunge la selbgtgcig. Dar in somnambu-lismul propriti dis, maT ales in cel provocat, lipsesceore vointa, dupg cum s'ar pgré la cea de'nfaiu vedere ?

NoT am spus mai- sus, cg ipnotisatul se supune or-besce ipnotisorului; da, insg numaT dupg ce i se supu-sese o-datg d e bung vo e. Intemeetorul ipnotismulul,Englesul Braid (Neurhypnologie, 18) dice lgmurit NicT

'«o-datg nu pcite cine-va sg fie ipnotisat, dacg n'o voesceel-insu0. Negresit, dupg ce a voit o datg, dupg ce a

voit de doe', de treT orT, cu fie.care noug incercare ip-notisatul din ce in ce mai mult a instrginat dela sinevointa sa, intocmaT dupg cum nescine sT-o instrginézgtreptat când se apucg de betig sail de morfinism.

Acésta este o perdere v o it a a vointeT, Tar prin ur-mare tot o vointg la mijloc.

LgsArn la o parte numercise casurT, povestite de ipnotisori despre o viug impotrivire, chTar din partea celoripnotisati in maT multe rindurT, când li se poruncescece-va care nu le place.

In acest chip, ping §i'n ipnotism vointa sufletuluT nuse sterge, ci numaT clOrg se mlAdiaza; cu ata maT putinin somnambulismul cel firesc, in care omul re"mâne stg.-pan pe sine ; cu atat i mai putin inteo desmgrginirea sufletuluT.

SI nu se perch insg d n vedere o particularitate fOrtesi forte importantg a vointeT la suflet in desmarginire,si anume un amestec atAt de strins intre voin tgc redin g, inc51 se póte dice cd ambele inchipuesc unsin gur act.

In .stare de veghere vointa este pentru noT ce-va caren'are a face nicT cu credinta, nicT cu ne-credinta, sailare a face cu una si cu cea-laltg de o potrivg.: credde aceea voesc, nu cred si de aceea érgsT voesc;tocrnaT din pricina acestuT divort intre voin i credintg,in stare de veghere vointa nOstrg este obiclnuit o ju-

36. mgtate de vointg, dind nascere unor fapte sarbedesp6lacite. asa cand sufletul se desmgrginesce. El

si

si

Nu'i

si

www.dacoromanica.ro

Page 70: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

70 SOMNIIL :51 SIIPLETIIL

atunci nu pcite voi dacg nu crede, voesce nurnaT intrucat crede, crede i voesce in acelasi timp, si 'Tata' de ce

prin nedeslipire intre voin i credin/g sufletulatunci face minuni, adecg face ceea ce noue in stare deveghere nu ne este cu putin/g de a face.

Somnambulul cel firesc pOte sg umble pe o framghigtinsg in aer, nu numai pentru cà voesce, ci pentru cgvoin/a este insotitg de tgria credintei cum-cd o póteface. Pe trupul ipnotisatuluT ese din nemica beicT, dacg.i se suggerézg Ca i s'a pus acolo o vesicatOre, nu nu-mai pentru cg el crede in ceea ce i s'a spus, ci pentrucal credinta'T, care ea singurg nu ajunge, se preface in-tr'o puternicg vointg de a vedé pe trupul sal lucrareacea obicinuita a unef vesicatorT.

Despre fakirii din India se asigurg cg, intr'o stare deauto-ipnotisare, adânc adormiti, ei /in mainile intinsepeste un grgunte pus in pgmint, si'n interval de doe cé-surl grguntele prinde rgdgcing, incoltesce i cresce, cresceatata cat n'ar puté sg créscg dela sine'si in doe septe-mâni, cad fakirul crede i voesce acésta, adecd crede-voesce, un singur verb fgrg nici un csi) la mijloc.

Neputend a voi fgrg a crede, sufletul in desmgrginirenu pOte min/ i, de vreme ce a minti este a nu crede.

Acest fenomen se va pgré forte ciudat sufletelor celornedesmgrginite, Omenilor celor intrupgi Inca i desteptfin intruparea lor, dintre carT muD,T s'ati deprins a min/i odata pe fie-care jumgtate de Org, ca i and ar lua pentrusgngtate o lingurita de doftorig ; dar ori-cat de ciudats'ar Ore, este un fapt, un fapt dovedit, un faRt de carear trebui sg se bucure mai cu samg cei mincinosi, cad'

de I ei se vor indrepta cel putin dupg mOrte.

In studiul seil despre Lady Macbeth, fiicg-tnea (Thea-tre *p. 230) clice : tIn restimp de somnambulism, LadytMacbeth destginuesce tot. Ping atunci noi ne-am fiputut inchipui cä dinsa n'a luat parte decat la ornorul

dui Duncan. In privinta lui Banquo, e sigur cg ea n'aesciut momentul anume cand fusese omorit, dar vorbele

'T

www.dacoromanica.ro

Page 71: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIM §I SIMETIM 71

dui Macbeth ne fac a intrevedé a insgsT fapta a fost«sfatuitg sail indemnatg de dinsa, cgci sotul eT IT clice :a 0 vel aplaudh. Cat se atinge insä de omorul Ladyei«Macduff, numaT prin scena somnambulisniuluT noT aflamg cg el apesh de asemenea pe consciinta Ladyei Mac-«beth, care isi clice atuncT, cu tóta gróza remuscgriT de«cuget : cel de Fife avea o nevastg; ce s'a fgcut cu«dinsa?... Ea se invinovgtesce, dar se invinovgtesce dor-«mind; si chTar dormind, adecg lipsit1 de infiorgtóreaRsa vointg, ea ride cu receld de temerile lui Macbeth :«uf, bgrbate I e rusine... Numal un Shakspeare putea«s g. apuce astfel sintesa integralg a fie-cgrui tip. Forma«somnambulicg a remuscgril de cuget este o urmare ne-k'nlaturata a caracteruluT Ladyei Macbeth. 0 altg urmare«tot atat de neaperatg a aceluT somnambulism al el esteIca el o sfgramg, cad' pentru Lady Macbeth aievea re-g muscarea remâne tot ascunsä, ea crede cg nemine n'o«scie, ea o ingrópa, o nitesce, o indésg in fundul ini-«mei' sale si lipsindu-1 o resuflare isbucnirea o«ucide...» NunnaT in somnambulism cumplita femee nuera in stare de a se preface, dupd cum se preaceatot-d'a.una in timpul cat veghea ; numal in somnambu-lism ea nu avea incotro : trebdia cu ori-ce pret sg spung

37. adeverul, cgcT somnambulul n'a re voi nt a de a minti.Acelasi fenomen din punct in punct ne intimping in

somnambulismul cel artificial, 0 sciii totT magnetisoril.Sg. ipnotisatI pe un ucigas, pe un fur, pe un otrAvitor,si el ye va spune cu cele maT mici amgrunte : cuma ucis, cum a furat, cum a otravit, fgrg a tginui nernic,fgrg a pute sg minta. Fie cine-va oti-cat de cboTer Min-clung», in stare de somnambulism il yeti' vedé schim-bat de o data in c boier Adever».

Negresit, dacal ipnotisorul ii va insufla celuf ipnotisata spune o minciung, el o va spune, dar o va spune incuget curat, tocmai pentru cg o crede cu tgrig a fi celmal sfint adever, mincTunos intr'un asemenea cas fiindnumaT ipnotisorul.

Cu alte cuvinte, mincTuna este afa clicend un produs

www.dacoromanica.ro

Page 72: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

72 SOMNIIL t SIIELETIIL

quasi-chimic, un fel de precipitat care se nasce din in-sotirea sufletului cu trupul cel pamintesc; cu cat sufle-tul se desmgrginesce din acest ttup, cu cat mai multel IY scuturg marginea cea trupéscg, cu atata minciunascapetg i adeverul precumpgnesce.

Si'n traiul nostru de tote ilele rninciuna nu este deasemenea alt ce-va decat un efect al marginiril. Ore cumincepe coplul a se face rninciunos? cand II pré-margi-nesce neghiobul autoritarism al crescetorilor. Dar Ora-nul? pe teran cine Ore nu'l mai marginesce, dela vataselsi ping la ispravnic 1 Ori-cat de minciunosi ar fi insg,copilul i teranul, culmea ininciunei se resfata pretutin-deni la piclOrele unul scaun domnesc, caci acolo se adg-postesce culmea mgrginirii, fie-care simtindu-se incatusatprin cuvintul, prin gestul, printr'o interjectiune sail ocautgturg a stapanului. Se barfesce cg. partea femeéscae mai minciunOsa decat bgrbatul. Vorba sl fie 1 dacg ece-va de mirare, apoi numai dOra ca femeea este maiputin minciunOsa de cum ar trebui sa fie fatal cu nenu-merate rngrginiri peste marginiri, cari o impresOra dintOte pgrtile.

On dit qu'un cmur de femme est une &range chose,Que c'est un labyrinthe on la raison se perd:C'est quand on le emit plein qu'il est le plus desert,C'est quand il est heureux qu'il semble plus morose.

Mais, hélas I c'est qu'il veut toujours parler, et n'ose.C'est a tort qu'on le dit trompeur cornme la mer:II veut crier, alms que son mal est amer,Mais sans cesse une main sur sa bouche se pose.

II souffre le premier a cacher sa douleurEt saigne abondamment sous son masque tieur:La nature l'a fait ferme et pourtant timide.

te faut done mentir toujours, Ct pauvre cceur !Va, ne sois pas honteux s'ils t'appellent perfide:Ta perfidie est un tribut Ct la pudeur.

(Julie Hasdeu).

Numai intru cat se pOte desmargini din tot felul deobecV, sufletul alungg dela sine straturi-straturi céta min-ciunei i ajunge, in sfirsit, a nu mai ave vointa de aminti.

www.dacoromanica.ro

Page 73: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMNIIL I SIFFLETIIL 73

Destrupat, un suflet p6te sg ne amggéscg., fiind amägitel insusi; pcite sg fie reti, prost, vulgar sail trivial, dacginnaintase pre putin in evolutiune ; dar minciunos nupóte sg fie....

Ne opritn aci de astg datg.Din cercetarea deosebitelor forme ale Somnului noi

am inlaurat intr'adins o samg de fenomene forte insem-nate, precum vise profetice, aparitiuni in césul mortii,al doilea ve'd (second sight), pe alter-ego (Doppelganger),diagnosa i terapeutica pe'n vis, cun6scerea somnambu-licg a unor lirnbi sad sciinte i arte ne'nvétate in statede veghere, etc.; dar, pe de o parte, tote acestea ITvor ggsi un loc mai potrivit in urmarea cercetgrilor n6stre;pe de alta, in studiul de fata ele n'ar fi decat dovedi pestedovedi, asa dicend colac peste pupgza, despre organul cel

38. nemuritor odatg dovedit al sufletului; sin fine, nu e reti,ping mai incolo, a lgsa pe cititor sg mai caute, sg maicugete calci o convingere depling in ori-ce sfergse dobandesce mai temeinic printr'o lucrare proprig', catse p6te mai proprig, decat printr'un aparat strgin d'a-gata. De ast g. data ne grgbim darg a trage o incheeredin cele dise mai sus.

Ori-ce fapturg este o bucgticg desprinsg din Dumne-ce-va din Dumnedeti, dar in mgrgini; ce-va in mar-

gini, dar din Dumnedeti.hi mgrginirea sa pururea presinte, ori-ce fgptura, ple-

catg in trecut din Dumnedeil, IT lucrezd re'ntOrcerea saviit6re la Dumnedeti, desmgrginindu-se prin progres, pro-gres i érgsi progres : evolutiunea.

In orice fapturg, dorul infinitului se clg pe fatg. de'ntaiu itnpulsiv, apoi impulsiv-instinctiv, apoi impulsiv-instinctiv-consciinte, adecg: pe fie-care trepta a evoluOunii,pe lingg caractere speciale proprie acelei trepte, fie in.stinctiv, fie consciinte, fie altfel, se pgstreza oaracterulcel primordial impulsiv al tuturora.

In plantg, in animal, in om, dorul cel primordial im-

el-insusT,

der,

www.dacoromanica.ro

Page 74: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

74 SOMNIIL §II SIIIIETIM

pillsiv de a se desmdrgini cuprinde aprOpe o jumdtatedin traiul intreg, nuindu-se somn in antitesä cu jumä-tatea cea-laltà numità veghere ; doe jumdtdti de o po-trivd necesare, cdci fdrà veghere fdptura n'ar fi marginita,fara somn ea n'ar fi din infinit.

La om, bucdtica cea din Dumnedeii se desmdrgineFcenu numai impulsiv ca la plantd, nu nurnai impulsiv siinstinctiv ca la animal, ci incd se consciintéza prinporniri idealiste ale mintil si ale inimel in stare de ve-ghere; dar numai asupra somnului, fiind o generalitate,adecd o impulsiune primordiald a vietei organice pestetot, nu in parte, acea desmarginire pOte fi experimen-tata cu sigurantd, fard sovdire, inteun chip curat sciintific.

Somnul este de doe feluri: somn propriil dis si somn-ambulism; apol fie-care din aceste doe feluri se im-parte la rindul set in doe : somn obicinuit si cel mes-tesugit, somnambulism firesc i cel provocat, lard a maipomeni aci unele varietdti mai putin insemnate ; dar intote felurile si varietdtile somnului, desmdrginirea sufle-tului spre infinit se faptuesce de o potrivä prin ceea cese chiamd v i s.

Prin vis sufletul se desmdrginesce in timp, traind aniintr'un cés ; se desmarginesce in spatiil, cutrierând intr'onOpte o lume ; se desmdrginesce in forma, urdindu-sidupd plac o altd ori-si-care; se desmarginesce in umblet,putend sa sbOre ca o pasere ; se desmarginesce in graiu,intelegend ori-ce limbA, pina i a animalelor; se maidesmArginesce din desmarginire, and viséza in somnun al doilea somn cu un noil vis.

Acésta desmdrginire fiind o miscare de re'ntOrcere lainfinit, adecd de implinirea dorului celui primordial im-pulsiv al fdpturei in deobste, ea se caracterisezd printr'unsinntimint de nespusd multumire i chiar fericire, careincetezd sail se intuneca numai atunci când trupul sta-vilézd desmarginirea sufletului sail i se impotrivesce, dupd.cum se intampla in unele bele si mai ales in somnam-bulism.

In acesta desmdrginire sufletul simtindu-se i sciindu-se

www.dacoromanica.ro

Page 75: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

D.

BOMNIIL I SUFLETIM 75

nemuritor, omul in vis se desfeteza in societatea mor-Olor, care este pentru dinsul atunci nu o gróza, ca instare de veghere, ci o simpatica imparta0re similara cualte suflete tot atat de nemuritóre.

Somnambulismul, in care desrnarginirea sufletuluT, re-tinuta Ore-cum din sbor, se pOte studia cu multa inies-nire, dovedesce, intr'un chip mai pe sus de orl-ce

pe de o parte, deosebirea intre organismul sufletescintre organismul cel trupesc, Tar pe de alta natura

fluidica imponderabild a celui de 'ntaTu, o natura care'ft' permute nu numai a vede, a aucli, a amirosi fara aju-torul organelor trupesci, dar Inca a vedé, a aucli, a ami-rosi printr'o parte a trupului unde nu sint nici ochi,nici urechT, nici narT.

Acest organism sufletesc primar, a caruTa fluiditate seincovOe cu uprinta, in ori-ce organism trupesc secundar,astfel ca, dupa trépta urcata pe scara evolutiuniT, astadie opIr1a, maine brOsca, maimuta sari cainesaü elefant §i aa inainte, de0 rernane pururea acela0"Ceti)), acest organism sufletesc primar, cand ajungela trépta de om, ne infati§éza in stare de desmarginire,intru cat o putem urrnari prin studiul somnuluT propriiiçlis §i mai cu sama al somnambulismuluT, urmatOreledo sail treT insu0ri:

1°. 0 minunata putere de mernoria, prin care sufletulimbrati§éza la o-lalta totalitatea starilor sale de con-sciinta din trecut, intregirnea individualitatiT sale;

20. 0 surprinclaOre energia resultand dintr'un a§afel de innodare a vointe T cu cr edint a, incat am-bele devin o singura nedesparlita voi nta-credint à,de unde urméza apoi:

30. Imposibilitatea de a minO, adeca de a face sailde a spune ceea ce sufletul nu crede, fie acésta credinta.buna sail rea, fie ea intemelata pe scire sail pe nescire.

Dacal dara sufletul nostru este un deosebit organism,pentru care mOrtea trupuluT, departe de a fi un epilog,

car-télg :

poi-mkne

si

www.dacoromanica.ro

Page 76: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

76 SOMNIIL kit SUFLETIM

alcatuesce numaT un inalt grad de desmarginire, un soTude scapare dintr'o temnita;

daca acest organism sufletesc nemuritor vede, aude,simte, simte fara alaturare maT cu agerime decal atuncTand este intrupat;

daca el se bucurh de culmea memorieT individuale,care nu 'I lasa a u'ita nemic din cate ve'duse, audise,simtise, lucrase in restimpul treceril sale pe pamint;

daca pentru dinsul a crede si a voi este tot una, pu-tend mutt, forte mutt prin acesta incle,tata imbinare avointeT cu credinta ;

dac5, pe linga acestea, fie spirit inferior, fie spirit su-perior, el nu e in stare de a minti;

daca, in fine, studiul sciintific at sotnnuluT, din punc-tul de vedere al evolutiuniT universale i pe terneTul ob-servatiunilor celor maT ne'ndoTOse, adeveresce acéstaneperitOre autonomia a sufletuluT individual in treptatadest4urare a transformatiunilor celor treatOre ale tru-puluT;

atunci Spiritisrnul, doctrina comunicatiunif intre ceTdu0 i cel rema0 inca, intre cei intrupatT i ceT des-trupatT deja, se intemeTaza nu pe fenomene problema-tice, nicT pe fenomene posibile, ci pe fenomene n e-c esare: nu pOte sa fie altfel, cacT daca n'ar fiatuncT i numaT atuncT s'ar calca legile nature'.

De aci, neapserat, nu urméza ea ei sa5 domnul Ix §idomnul Igrec ne-am puté aecla tam-nisam la taifas cusufletul luT Socrat sa5 al Jul Traian.

Cate o data, in viata asta de jos pamintésca, ni seintampla ca vre-un om de frunte ne intórce spatele sa5ca nu vrea sà ne primesca; ce sa'i facem ? s strigam

40. Ore ca el nu exista? sati nu cum-va sa ne 'nchipuim caar fi supra-firesc ca el sa ne bage in sama ?

Nu i nu.El nu ne baga in sama pentru ea' nu tine a ne cu.

nO3ce, saü pentru ca ne cunOsce pré-bine ca nu sintem

asa,

1

www.dacoromanica.ro

Page 77: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SOMITUL §I 131IFLETIIL 77

Omeni de omeniä, sail nu simpatisézA cu nof, nu ne po-trivim una cu altii, nu ne Tubi rn .

Iu bire a, iubire adeve'rat omenescA, nu dobitocesa,cAcT dobitOcele nu sint spiritiste, ci forte positiviste; I u-b ir e a, pe care in vecii vecilor n'o vor intelege aceiacarT maimutéza definitiunea btaguitA de Littré i Robin:camorul este totalitatea fenomenelor cerebrale cad con-estituesc instinctul sexual) ; l'u birea sufletelor, iubirede tatà, de mama, de copil, de frati sail prietenT, 'fatalcheea Spiritismulta, singura chee a comunicatiuna intrespirite.

8 Aprile 1891.

www.dacoromanica.ro

Page 78: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IUBIRII

41. n capitolul din urmg noi am pomenit deja in trécelpe omul cel mai de sciinta din diva de astgdi : Louis

Pasteur, omul cel mai de sciinta, da, intru cat culmeasZinffel; mal pe sus de adeve'r, mai pe sus de frumos,este binele, si pré-putine fiinte din top' timpil au adusprin sciintg mai mult bine otneniril.

Vorbisem anume despre intrarea lui Pasteur in Aca-demia Francesg, unde el yenta sg inlocuescal pe Littrési unde, la cuvintarea sa de primire, trebuia sg'i res-punda Renan.

Littre i Renan I... Materialisti? Nu. Mai materialistsint eti, de vreme ce dela granit i. ping la eter, dela«materig solidg» si ping la cmateria radiantg», nu cu-nosc nemic si nu sint in stare de a cuncisce ce-va fa'rgmaterig. Littré i Renan nu sint materialisti, ci hemio-pist I, adecg vederea lor cea jumagtitg cerne numalstgrile cele grosolane ale materiel si taggcluesce cu in-dgritnicia insgsi putinta altor stan. Littré i Renan : celde'ntaiU' hemiopist ftirte metodic, descriind mgiestrescetote cate d mâna sg le veda i pe earl se silesce ale vedé larnurit ; cel-lalt hemiopist fraseolog, clandu-sepe ghiatg cu o usurintg pling de haz, dar fgrà a o spargevre-o-data sg ajunga la apa cea vie, de fricg de a nucade, i maI ales de grijä de a nu perde desinvolturamiscgrilor. Un alunecgtor ca Renan, ca.nd cu capul ina-inte i cu un picior in vgsduh, cand cu cela-lalt picior

RI.

'I t

www.dacoromanica.ro

Page 79: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IA3BIRfi 79

in vesduh i cu capul asvirlit pe spate, cand inlàdiân-du-se la drepta, cand legenându-se la stanga, cand invir-tindu-se rOta, pururea nurliü, pururea cu zimbet pebuze, e ce-va de minune I Vorbiti-i de Dumnedeil, buna-Ora, si el ye respunde: «Pour moi, quand on nie ces«dogmes fondamentaux, j'ai envie d'y croire; quand«on les affirrne autrement qu'en beaux vers, je suis«pris d'un doute invincible.» Acesta frasa, frasa.' si érasifrasä, insemnéza: cand \red un om sanetos, mi e poftasa."I &it chinina; cand ii privesc tremurand i clantaininddin dinti, nu'mi vine de loc a crede ca el are friguri...

Intre Littré i Renan, purtarea ith Pasteur era ane-voiósa, mai cu sama in sinul unei Academii sade-lite-rare, care nu pré cauta ca bucatele ce i se astern sa fiecurate i cu temeiu, ci pretuesce mai cu deosebire pecele drese, pe cele cu dichise, pe cele «Nen assaison-

2.ET bine, fatä cu umbra lui Littré, fatà cu penumbra

lui Renan, fata cu multi acaderniciani nu mai putin urn-brateci, Pasteur nu s'a sfiit a dice : «Positivismul vostru«nu tine samg de cea mai de capetenia din tote notiu-«nile positive : notiunea i n fi nit u 1 ui. Acésta notiune<<positiv i primordiala, adauge el mai departe po-«sitivisrnul vostru o inlaturéza Para nici un drept, o in -«laturezd pe ea i tote u r m ri I e el in viata societal-«tilor. Notiunea infinitului in lurne, eu unul nu me pociu«feri de a n'o vedé pretutindeni intiparita. Prin ea supra-«firescul sta in fundul tuturor inimilor. Ideea but Duni-inecleif este o forma a ideei infinitului. Pe cat timpotaina infinitului va atirna asupra cugetärii omenesci,«nu vor inceta de a i se radica altare, numesca-se Dum-«neded Brahma, Allah, Iehova sail Isus.»

Infinitul cu tote urinal-He lui, cl'infini et toutesses consequences», Tata care a fost punctul meti de plc-care in acest sir de cercetari asupra Spiritismului.

Din data ce recunóscem c faptura a fost urdita dininfinit, ceea ce nu e chip a n'o recuncisce, atunci ur-

g

flees,

www.dacoromanica.ro

Page 80: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

80 TELEGRAFIA IIIBIRIT

mézt ca.' ea nu póte fi decat o partecicA din acel infinitpusa' in marginT, calcI numaT nfarginindu-se dinsa ince-téza de a fi acel infinit.

Din data apoT ce recumSscem ea acésta faptura' se des-vOltal din mai jos in maT sus, ceea ce érasi nu e chip.a n'o recunósce, atunci urmeza Ca evolutiunea ei nu pótefi decal o ne'ncetata desmarginire, adecai din ce in cemai putina marginire, cacT altfel n'ar fi evolutiune, n'arfi urcare, ci ar fi regres, ar fi pogorire.

Marginire si desmarginire sint daral cele de'ntaiu doe marl urmarT ale i n fi nitulu T.

Alte doe urmarT, d'a-dreptul sub-rinduite celor de'ntaTu,sint cele doe forme obstesci ale vietei organice de pepamint vegh ere a, in care faptura e atat de margi-nitä incat póte sa 'rite ca este suflet; si so mnu 1, incare ea se desmarginesce si tot se desmArginesce pinaa nu maT sirnti cà este trup.

In sfirsit, alte doe itrrmari mai departe, a etrora cu-nOscere isvoresce dela sine din acésta imponcisare intreveghere si intre somn, sint cele doe organisme ale fap-tureT : organism trupesc, ponderabil, trecetor, secunda-,s u b-o r ga n ism, pe care mOrtea 11 rasipesce sail il in-chide in cosefug ; si organism sufletesc, imponderabineperitor, primar, supra or ga nis m, care numal prinmOrte se deslântuesce si'sT capetal deplinatatea avintului.

In scurt, cand luam i n fi nit ul ca punct de plecare,singurul punct de plecare adeverat positiv, sciintific intóta intinderea cuvintuluT, pe data ni se desfasciral dinel cu o logicà ne'nduplecatal cele sése urmarT :

marginire desmarginire

veghere somn

sub-organism supra-organism

Studiand supra-organismul la orn in stare de somn,in visui normal, in visul anestesic sail cloroformic, insomnambulism si'n ipnotistn, noT ne-am incredintat ca

www.dacoromanica.ro

Page 81: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA fIIBIRII Si

printr'insul sufletul vede, simte, scie, se miscA, strAbate spa-tiul intr'o neatirnare aprópe deplinA de trup, bucurandu-setot-o-datA atunci de o memoriA uriasä, de o minunatAputere a vointei si de o Tubire de adever fail semenmai mare deat cea mai mare veracitate omen&cA obi-cinuitA. Numai prin acest supra-organism, care este si

[3, el material, desi nesupus la spulberare, sufletul pOte,dupA mórtea trupului, a fi in impArtAsire cu sufletele celerémase Inca intrupate.

Dar atunci de ce ore domnii Ix, Igrec si Zed se plang,si se plang cu drept cuvint, cum cä nici-o-datä vre unuldin asa numitii morti vrut sa li se comunice si lormacar in gluma ?

Respunsul este forte neted : voi n'atI iubi t, voi n'atifost TubiT, voi nu sinteVi vrednici de a lubi, voi nuintelegeti iu bir ea.

Gräuntele adeveratului amor, semenat in oh-see fireomenésca, n'a fost chip sä resarà in atmosfera traiuluivostru.

Lasati in pace spiritele celor destrupati ; nu'i tot sgan-dariti in zadar ; i chiar studiul meti nu ye mai perdetitimpul de a'l citi mai departe, fara nici un folos pentruvoi, ca i cand al chidma un inginer idraulic sa ve deaun plan de pod pentru o localitate seed, unde nu se aflanicl o apa.

Cartita are si ea anatomicesce organele vedului, dara perdut cu desAvirsire intrebuintarea ochilor, trAind tot-d'a-una sub pArnint. SA mai vedA ea vre-o-datà, slabanedejde! cad trebui mai intaiu sA'si desvete invetul sisd pArAsescA vizuina.

Vorbind despre tainica inriurire a celor dusi din lumeasupra celor lasgi pe pamint, Louis Figuier (Le lende-main de la mort, chap. X) dice :

cFfinta supra-omenescd se ImpArtlsesce numal acelora pe car/ IT In-cbesce i carl dat'o uitariT, acelora pe carY vrea sfi'Y ocrotésclsN.'T apere impotriva curselor si greutNtilor vietei pamintesa 0 man-a

t sat .un tath, pe cari naórtea IY elpise lubiril fiesci, yin de vorbesc celuY

43.796-

n'ati

,

n'ait

6www.dacoromanica.ro

Page 82: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

82 TELEGRAFIA tUBIRIt

.ranas orfan i care'T plAnge pe clinsiT. Un fiTu smuls In diminéta tra-

.Iulta din bratele parintilor, vine de'T mangde de perderea IT lu-minéza prin sfaturile sale, le insufia prin Ina lta sa intelepcTune mijI6ce

cde a raida ispitele acesteY sfere de jos. DoY prietenT se pot regasi ast-. fel unul pe altul, doT amantY pe car! IT desparte mormIntul, o sopa,adInc Tubita. se p6te destainui nefericitulta sot... Dar sa un uTtAm ca,.pentru a put6 primi aceste nepretuite Impart Asia, omul trebue sa fie.inzestrat cu un suflet frumos si curat, pastrAnd cu sfintenia amintireaadespre ceT perdutT. 0 muma, nepesatóre pentru copil in timpul vieteTcsail uTtat6re dupa m6rte, sa nu se astepte la intime manifestatiunT dinpartea aceluTa pentru care avusese d'abia o umbra de Tubire. S. nu

de cell prietenul uTtuc dela prietenul plecat In lumea cea-laltd. Maimult decfit atAta ; orT-care ar fi Yubirea si aducerea a-minte fata cu

,ceT reposati, sa nu se magulésca a primi Impartasiff dela dinsiT omul<,cel dedat patimelor grosolane si josnice...)

Figuier ne dà aci o incredintare forte frumOsg, darnedoveditg. De'ntaTu, el nu cunOsce fenomenul supra-organismuluT, in lipsa cgruTa este peste putintà a inte-lege inteun mod sciintific lucrarea unui suflet destrupatasupra sufletuluT celuT intrupat, calci sufletul cel destrupatar deveni atunci nu desmgrginit, ci de tot nernarginit.Al doilea, el nu ne lgmuresce noTma cuvintuluT Tubire,ale cgruTa felurite intelesurT trebuesc limpeclite din capulloculuT la facla evolutiuMT universale, de Ord-ce dobitoculTubesce 0 el, de0 nu este de creclut, de pildä, cl su-fletul porculuT celuT mort inriurezg asupra purcelului re-mas in viatg, nicT vice-versa. Al treilea, Figuier are invedere numal pe supr a-o m, d'être surhumain», adecä .sufletul cel urcat deja pe de'ntregul inteo specie supe-riOrg specieT omenesci. Dar ce se face ore cu sufletule x-o m, destrupat i totu0 menit a se maT intrupa dinnot-, pe pgmint, o datg sail maT de multe orT, ping ceva fi trecut prin cine scie ca'te conacuri de isp4ire aleevolutiuniT curat omenesci ?

Sufletul cel destrupat al until Jean Valjean sail al untilGavroche nu va puté Ore, fie el orT-cat de intunecat, sg

44. se comunice din cand in and uneT fiinte intrupate, pecare o Tubise i de care fusese Tubit cu tgrig Mai multdcrutare pentru cel nenorocitl I Mai multà crutare, cad

?

hif,

www.dacoromanica.ro

Page 83: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA uBIBIt 83

banditul care Tubesce e maT aprOpe de Dumnecleii decalpusnicul cel neprimitor de Tubire.

N'avoir personae aime, c'est le comble du crime I_(7ulie Hasdeu).

In cercetarea de fatg, intemeindu-ne, ca i ping acurna,numaT pe fapte cunoscute i recunoscute de sciintg, adecalinlaturand fgrg milg orT-ce date indoelnice sail nehotarite,noT ne vom incerca a desvelul :

ii Ce este Tubir ea?2. In ce chip prin Tubir e, numai prin Tu ir e, chTar

in crarnpeTul intrupariT celeT pgmintesci, supra-organismulnostru se pOte areta altora la departarT colosale, fgränici un amestec al sub-organismuluT celuT trupesc.

EU am avut tot d'a-una o deosebitg simpatia pentruSchopenhauer. Dar ceea ce me ademenesce catral dinsul,nu este nici teoria uneT vohne care nu scie ea-insa0 cevoesce, nici tendinta cea curios-pesimista a until om stri-ganti mereil contra vieteT i inend totusT la viéta ping lacaraghToslicul de a fugi din oras in oras de frica holereT.Ceea ce me ademenesce cgtra Schopenhauer, este altce-va : de'nfaiti, cuteclarea cea propria Omenilor de genitide a spune farg a sovai tot ce crede ; al doilea, limpe-climea gralului. Schopenhauer vorbesce asa ca sg'T pitada de capetaTu orT-cine. El isl luase drept lozincg clisamoralistuluT frances Vauvenargues : e Claritatea este bunacredintg a filosofilor.» Schopenhauer and gresesce, ITvecli gresela cat cola de o postia, cacT nemic nu se as-cunde, nu se pituleza, nu se imbrobodesce : totul stg pefata. De acéstg categoria, pe'ntre altele, este doctrinaluT Schopenhauer despre eMetafisica TubiriTe,, o doctringa cariTa sintesg se cuprinde in urmatorul dialog dintreDaphnis si Chloe (Frauenstaedt, Memorabilien, 391):

iDaphnis: A vré sI fac un dar genermiuniT viit6re, si mi se parecS tu aT puté o parte care'rrif lipsesce mie.sVf dal

www.dacoromanica.ro

Page 84: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

84 TELEGRAFIA IIIBIRII

g Chloe : EU am aceiasl do -inO, i cred c tocmaT tu ai fi In starecsd'Y daY ceea ce mie Imi lipsesce.

Daphn i s EU II volu da nAltimea trupului si thia muschilor, doe-glucrurl pe carY tu nu le at

eChloe: Eti II voin da forme frurnóse si piclOre mititele, cad tu nule ai nici una nicf alta.

(DaPhnis Eu II daii o subtire peIi. alba, pe and tu esti Oches4-4Chloe : EU IT dati par negru si ("chi negri, pe cand tu esti bllan.(Daphnis : Eti II dart un nas de vultur.'Chloe : Eu If dart o guritl mica.cDaphnis: Eh IT dart vitejia i bunthatea, cari nul pot veni dela tine_'Chloe : Eu II dart o mandrä frunte, istetime si minte, pe carT dela

ctine el nu pote A. le capete.cDaphnis: Dela noi amindoi el va mosteni o statura drépta, nesce

cdiniy frumosl i flbrea santtatii. pert asa, eti i tu Impreuna putem sa.m viitorului un copil de minune. ;;;i de aceea eti te doresc mai mutt

cdeca pe off-care altU femee.cChloe : Te doresc si eti de asemenea...

Dupa acest dialog, fard dOrd si póte, cortina cade.Lad ce se chfama lubire la Schopenhauer IPécat cd, in loc de a pune fatal'n fatd numai pe Daphnispe Chloe, el nu inscenézal un intins polilog, in care

vre un sultan Soliman s vorbéscd pe rind cu cele patru-sute cadine ale haremuldi, far drept resultat : o prdsilade patru sute, totf pinà la unul mai chiposi si mai des-tepti de cat Maiestatea Sa Padisahul.

45. Cu o asemenea teorid, ar fi de ajuns o sutd de anipentru a inzestra intréga omenire cu nec-plus-ultra

fisice, morale si intelectuale. N'am mai vedé giur-itnpregfur decat Apolloni de Belveder 3i Veneri de Me-dicis, fie-care din el' Shakspeare la cap si Corneille la

Cum de s'a intamplat insd, cd nici Corneille, niciShakspeare, nu pré semenad cu parintiT lor ?

Se vede cä tata si mama uitaserd in ajun, inainte decdderea cortineT, a se iii4e1ege la cuvinte ca Daphnis siChloe !

Pentru Schopenhauer individui fie cocos, fie armdsar,fie om, cocos-armalsar-om o simpla deosebire de trepta

individul nu cantaresce nemic ; totul este sp eci ea

:

si

insu-iriIor

C

infind.

www.dacoromanica.ro

Page 85: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IIIBIRII 35

din care el face parte, adecA speciea egallusv, speciea4equusp, speciea chomoD. Immultirea specie este me-nirea cea mAréta a individului. NumaT speciea e nemu-ritóre, clice Schopenhauer.

Aci este o grqélA fundamentalà a genialului cuge-tAtor. Pe de o parte, paleontologia ne aratA speciftree despArute fArA urwd. Pe de alta, prin legea evo-lutiuniT universale, orT-i-care eii, trebuT sA se desvoltede jos in sus prin maT multe trepte ale proAiriT, Tarprin urmare nicT de cum speciea, ci tocmaT ceub estenemuntor.

Fie-care eel) represinta o mul;irne de speciT, prin carTel trecuse deja, afarA de acelea prin carT urmézA a maitrece Inca. S'ar puté clice ca fie-care lap> alcatuescesingur o itnensa specie, intinsA din infinit i tinslénd lainfinit. SA piplim acésta idee in urmatcirea.figura:

N

.,7

'"WAR,L4,14, -141Mtm.

L.7c. c

Azyy bN:

AVIR-SMISir

in.

N

www.dacoromanica.ro

Page 86: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

86 TELEGRAFIA IUBIEfi

46. In acésta figura, vergile paralele orizontale din ce ince mai largite a-a, b-b, c-c, d-d, e-e inchipuesc supra-punerea speciilor ; Tar varga verticala din ce in ce maidesvoltata in sus N este individul. Dupà ce individul Ntrecuse prin speciea a-a, ea pOte sa péra, dupa cum ailperit, bung-Ora, ataea specii fosile ; insa individul N re-mane si se tot urcg ne'ncetat din specie in specie. Acéstaurcare este scopul individului, este solia lui cea mare,prin care el se desavirsesce necontenit, adeca faptuescelegea evolutiunii; pe cAnd o nascere nu e decat un

pentru «eii, de a intrà intr'o specie Ore-care, de undeprintr'o alta nascere ulterióra el intra mai tarcli5 intr'oalta specie.

Acelasi figur a. ajuta la intelegerea evolutiunii asa qi-cend intra-specifice : propasirea individului in sinul unefsingure specii. Un suflet omenesc inferior nu pOte de-veni suflet omenesc superior Vara a trece prin cate-vatrepte mijlocii. SA clicem ca varga de tot de jos a-arepresintg ornenirea pre-istorica din epoca geologica ter-tiara, varga b-b pe Omenii selbatici ca cei de astacli,varga c-c o stare semi-culta, varga d-d cultura cea obi-cinuita, varga e-e pe cei forte cult'''. El bine, unulacelasi individ N, cannibal ca Na ajunge Cuvier ca Ne,dupa ce de mil' de ani desparuse stratul a-a, prin careel IT incepuse intruparea'T cea omenésca. Numai ca Neel pOte sa aspire la speciea superióra de supr a-o m ;in intervalurile de destrupare dintre a-a i b-b, dintreb-b i c-c, dintre c-e i d-d, dintre d-d i e-e, el nu estedecat e x-o m, din ce in ce mai desgurclit, dar totusine-gata.

In fie-care noug intrupare euh devine o noug pe r-s n a; in adeveratul inteles al cuvintului (persona), careinsemna latinesce o mascav, un grolv jucat pe scenain curs de un cés sail de cAte-va césuri. Ast-fel acelasiN se face pe rind persona Na, persOna Nb, persOna Nc,Nd,Ne; dar totusi el nu incetézà nici o-data, intrupatsaü destrupat, de a fi aceiasi individualitat e, ace-

gindividuum, N, aducendu-si a-minte la fie-care des-lasT

rnij.Ice

www.dacoromanica.ro

Page 87: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IUBIRII 87

trupare repertoriul din ce in ce maT inalt al erolurilor»celor jucate de dinsul in trecut pe scena evolutiunii uni-versale.

Intrind prin nascere intr'o noug specie sag intr'o nougformg a aceleTa§T speciT, individuluT i se deschid, negreit,nesce sfere de Tubire necunoscute ping atunci nouT

nour fratT, rude noue, o nourt societate. Dar ceinsemnézg. acésta Oul, prin care supra-organismul celneperitor al ceuluT» i§T formézg un sub-organism de in-trupare pe trepta cutare a evolutiuniT, este ca o corabigce me strgmutg peste Ocean in America, unde eti incepun nog tralu, incheind cu lumea de acolo nesce legg-turT noue de Tubire ; legaturT nu isvorite din acea co-rabig, nu atirnate de acel oü, ci numaT mijlocite prinele ca printr'o unéltg de transport. Dacg vre-un fel deipnotisare, care este in teorig cu putintg, m'ar face aufta pentru un timp la sosire in America tot ce fusesemeg mai inainte in Europa, asemenarea intre ou i intrecorabig ar fi i maT apropiatg.

Individul darg nu Tubesce pentru a inzestra cu copilnémul omenesc, dupg cum credea Schopenhauer. caresal nu uitAm a o spune vorbia despre Tubire farg afi Tubit vre-o-datg, intocmaT ca surdul judecândmusica luT Wagner. El n'avusese vreme de a Tubi petata-seil. reposat pré de timpurig, i despretuia pe mumg-sa, care era cam lele ; el n'a avut frati, n'a avut surorT,n'a avut nevastg, n'a avut copiT, n'a avut prietenT decat

7. numai dórd de soTul bIetuluT Frauenstaed, care'l Tubiatail a fi Tubit de dinsul, cgcl dinsui pesimist conse-cinte in astg privinta nu putea sg Tubéscg pe nimeni,nicT mgcar ideia cea abstractg a epatrieT germane». NemtiT

Nerntóicele IT erag de o potrivg nesuferitT ; cena1t1§i cele-lalte, a§a i aa. Dialogul intre Daphnis i intreChloe, prin .urmare, este ce-va leit Schopenhauer. Némcu Serbul eel din poveste, care se opintia a scdte dinapg imaginea lunei, marele filosof se uTtg intr'un putadânc, i veclendu'§T acolo resfrânt pe luciul apeT capul

: pg-rinti,

el-insusT

ai

www.dacoromanica.ro

Page 88: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

88 TELEGRAFIA IIIBIRII

seil de Schopenhauer, isi inchipuesce ca acest cap estefundul putului.

Departe de a fi o miserabila grimasd a sexualitAtii,ubi r e a este suflarea lui Dumnedeti in universul intreg,

urçlit si urclindu-se numai prin lubire, dela afinitatea mo-leculelor i ping la solidaritatea sistemelor solare.

Sais-tu, ma charmante,Quand le soir paraitCe pie le vent chanteA notre fork ?

Et ce pi murmureLe ruisseau bavardQuand son onde pureS'epanche au hasard ?

Et ce que gazouilleDe sa douce voixLe ramier que mouilleLa rosee au bois?

Sais-tu, ma mignonne,Ce que dit au ciel1 a cloche qui swineD'un ton solennel:

Et cc que soupireLa brise au lac bleu?Ce que peuvent direLes anges a Dieu?

Tout dans la nature,La nuit et le jour,Ga7ouille et murmurcEt chante: l'Amour !

OrT ce Tu bi r e, fie sexualq, fie nesexualg, este si nupdte a nu fi altruism: Tubesc pe cutare. NurnaT laDumneclea Tubirea e nemArginitg tótg pentru tote. Fgp-tura insa, jos sail sus pe ori-si care treptg a evoluOunif,fiind o bucgticA din infinit inchis g. in mgrgini si sbucTu-mându.se a se desmargini prin propAsire, altruismul ur-mezd neaperat a se bifurca in :

Iubire sexuald= altruism + mgrginire, scgclend lasub-omenire;

Tubire nesexuala = altruism + desmarginire, inàl-tându-se la supra-omenire.

Ihrsd.'n

0.

20.

r

www.dacoromanica.ro

Page 89: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA foBIrof SO

Fie-care din aceste doe' categorie corespunde unuiadin cele doe organisme ale fapturei: iubirea sexuala,marginità, ponderabila, trecetOre, caracteriséza sub-orga-nismul cel trupesc; supra-organismului cella sufletesc ifapartine Tubirea cea nesexualà, desmarginita, imponde-rabila, netrecetOre. Fiind insa ca ambele organisme, in-timpul intruparii pamintesci a ceuluiA, se afla intr'ostrinsa insotire, amestecul lor se resfrange mai mult sagmai putin §i'n Tubire, cland loc unei categorie aa cli-cend sociale, in care realismul pOte fi un accident pelinga idealism, sag vice-versa idehlismul este un accidentpe linga realism, sag ambele cata óre-cum a se equilibra,

unde in ori-ce cas la tote popOrele ne intimpinaaeclamintul cel intemeat pe insal0 firea lucrurilornumit:

3Q casatoria = iubire sexuald +Iubire nesexualà, onorma omenesca.

Tocmelele i rinduelele casatorieT, drepturile i dato-riile sotilor, tOte acestea se feluresc dupa. timp §i dupaloc; dar nu este nicI o semintia omenesca, fie ori-catde inapoiata, fie monogama sag poligama, care sa nucunOsc a. macar umbra acestui frig 0 s nu'l deose-besca de d es friu 1 unei sexualitati curat fisiologice.

Este de observat ca, aprópe in ori-care casatoria trai-l8. nica, elementul sexual precumpenesce numai la inceput,

impresurandu'l apoi din ce in ce mai covir0tor elementulcel nesexual, adecal adeverata inbire. La urma urmelor,nemic mai duios decal de a vedé un mopeg i o babaimpart4indu'O bucuriile §i durerile, dupa un

impreuna de un patrar de véc sag mai bine.Este ce-va mai mult deck cea mai strinsa prietenia intredoT barbati sag intre doe femei, este ce-va mai multtocmal pentru c e o re'ntOrcere la simpatia cea netru-pésca de'nainte de casatoria, dupa cum fiful cel perdut

apoi regasit din parabola evangelica e mai drag cleatacela care nu 'se retacise nici-o-data.

E lesne de inteles cà cele trei categorie, de o po-

de

la-o-lalta

www.dacoromanica.ro

Page 90: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

90 TELEGRAFIA ICIBIRII

trivd firesci, se pot incrucisa i adesea se si'ncrucisea_in viéta cea pamintesca a fie-carui individ. Din ciocnirealor scape'ra incurcgturt cornice sag dramatice, une-oridesnoddrninte forte tragice. S'ag ve'clut Oment inflacarattde Tubirea cea mai nesexualg pentru o fiinta, i totustinhamati prin sexualitate la o altg sag chiar la mai multe.Pe când trupul irnbratisézà in nescire o pociturd, sufle-tul póte sa fie de de-mult i pentru tot-d'a-una inchinatunui inger, in fata cgruta nici macar prin gand nu'itrece ca ingerul este trupesce o femee. Durerea sufle-tesca cea mat neodihnità si cea mai crancena póte sanu inipedece placerea sexuald, ba Inca s'o impinga laorgia. ate si mai cdte, de cart sä ridf, de cart sal plAngi,de cart mai bine om e, om tu, om el :

. . . . guarda e passa . . . .

In lucrarea de fata pe not ne interesézg nurnat iubireacea nesexuala, numat altruisrnul pornit pe calea desmar-ginirii, numat acea luminà aprópe dumnedeesca, in carese rgresce i tinde a se sterge trupul, cu gelosia, cu sila,cu fatarnicia, cu minciuna, cu tot alatul de ticalosii.

Naturalistul italian Mantegazza, naturalist si poettot-o-data, adeca asa dupd cum ar trebui sa fie top' poetifsi toff naturalistii, cad nemic nu e mai poetic ca na-tura si nemic nu e mai natural ca poesia, incheeo carte (Gli amori degli uomini, cap. XVI) prin urma-tórele cugetari asupra culmii la care póte sà se inalteiubirea in nemul omenesc:

sLa om, mai marea complexitate a organelor nervOse face a elciubesce prin Intrega sa fiinS, si caracterul cel mai omenesc al Tubirii,xeste tocmaT de a Tubi fat% indestulare trupésca. Oinul Tubesce chlar(Inainte de pubertate si Yubesce chiar dupit stingerea puterii fisice ;xel Tubesce prin totimea cugetariT si cu tOta. ginga5m, Tubesce platoni-acesce, El póte pastreze feciuria, astImperand prin actiunea emis-tterelor cerebri.le pe cea mai Indaritnica 5i cea maT uranica din ener-sxgiile sale centrifuge, pe aceia care pe dobitOce le duce Ora la jert-.:firea vietel individuale n folosul reproduceriT specie. Dobitocul ur-maresce in Tubire numaT scopul eel strimt de a pune In atingere oul

sIt'a

MI

www.dacoromanica.ro

Page 91: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IusTR11 91

4 CU liquidul cel fecunddtor. La om, din potrivd, Tubirea se miscd si'sTeintinde mdrginile prin vointd. lubirea este cu aiat maT omenéscd, cuccat mai mult ea se depdrtézá dela instinct, devenind cugetare si sim-ctimint. Omul pbte sd adore o fiiiitd, pe care n'a vedueo niet-o-datdcsati pe care o vede numai In inchipuire. El pdte s Tubésch, si totusTesd remand feciorelnic totd viata. Femeea e In stare de a Tubi pe uncoin mat de mult, hick pentru fericirea Jul asT calce sub piciOre pro-epria sa Tubire si sal arunce In bratele unel femeT, Tubite de

dinsul...x.

La Mantegazza not vedem deja o teoria a TubiriTminata intru cat va prin acea mare lege a evolutiunif,pe care cu atAta desprq o nesocotise Schopenhauer.

Pe temeful acesteT legT, neaperat, cate-trele catego-a Tubirea sexuall, Tubirea nesexuald §i casatoria, tre-

but sa'§Y alba radacinele infipte in lumea organica inferienaomulut, Tar teoreticesce chTar in lumea neorganica. Vaveni un timp cand sciitna, indrumata pe acestä caleprin poteca asternuta de Darwin, va radica din ce ince mat sus velul, care ne ascunde d'o cam data celemai multe fenomene din altruismul impulsiv i cel in-stinctiv al animalelor §i al plantelor. Ort-cum insa, lanot acest altruism ajungend a fi pe deplin consciinte,numat in omenire nemic nu ne opresce de a'l puté studiade pe acuma.

La 1886 fiTca mea avea de gAnd de a scrie frantu-sesce sub titlul : eThomassine Spinola» o drama, dincare nu ni-ati remas, intre operele el postume (Théâtrep. 265 271), cleat planul impartit pe acte §i cke-vaobservatiunT generale. Iata-le in traducere:

GLuT Ludovic XII, la trecerea sa prin Genova, i se face o primire.indrétd.. 0 tInerd i frum6s1 Genovesd, Tomasina Spinola, IT cere de.a fi (La Dame de ses penséesa. El nu dice ba, dar nemultumindu-seenumaT cu acest titlu, voesce a siii pe Tomasina de aq Insoti In Franca,«uncle sd'T fie favoritd. Juna ItalianS, ve'clend Tubirea sa atat de redaintelesd de cdtrd acela pe care'l Tubesce, In desperare se ucide pentru<eV sapa on6rea.

eActul I. SerbArT In palatul DogeluT. Ludovic XII, vesel si mandru,cmultumesce DogeluT pentru ospitalitate. Banchet cu torte. Tomasina ecpresintatd. Jul Ludovic. Ea se silesce sd'T placd. Gelosia luT Lorenzo,cmirele frumOseT Genovese. El jurd resbunare.

ea-InsIsT

lu-

ride:

www.dacoromanica.ro

Page 92: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

.02 TELEGRAFIA IIIBIRII

.Actul IL. Dialog intre Ludovic XII si Jehan Marot. Ludovic vreaesa atraga la curtea sa pe Tomasina, Tar poetul se'ncerca a'l departaadela acesta, aratandu'Y ce fel de Tubire este aceTa a ItalieneY. Regele.11 Tea In batae de joc. Intrigele luT Lorenzo contra luT Ludovic XII,epentru cc Doge le, Intr'un chip pe cat se va puté mai curtenitor,

faca maT curand a pleca din Genova. Ludovic afla dela Bayard, caLorenzo este logodnicul TomasineY.eActul 111. Lorenzo Insciintézt pe Tomasina despre apropiata ple-

ecare a luT Ludovic XII. Parerea de reit a tinereT fete. Gelosia inabu-.$ita a mireluT, Tomasina se lictaresce a cere RegeluT de a fi edamaagandurilor sale». Primind, Regele IT face o Invapliata declaratiune de.amor, care speria $i revolta pe Italiana. Ludovic cérca a ademeni pe

Lorenzo de a veni la Paris, unde va fi covir$it de bunurT. Lorenzo.Intelege scopul ascuns al acesteT propunerT $i o InfruntIL

Actul IV. Ludovic XII s'a hotarit a rtpi pe Tomasina. In nopteaalnainte de plecare, el uneltesce ca ea sa créda ca Lorenzo IT va jucaao serenada sub ferestre. Tomasina, pe care, clupt moda italiant,cacea serenada o imbie de a face o preumblare cu mirele set, se po-«Ora din balcon. SpaTina'T and se vede intre strainT. Dar 5i Lorenzoasosesce in acea clipa. El mustra cu despret pe Tomasina. Atund Lu-adovic XII, care era mascat, I5T arunca masca jos pentru ca Lorenzo

afle cine este. Wdênd pe Regele, Tomasina isbucnesce de durereasi de indignatiune. Lorenzo, In insusire de cavaler, chiama pe Regeleala duel, Bayard $i cei-laly IT despartesc.

eAltul V. Monologul ToinasineT, Banuita $i despretuita de logod-eilicul eT, reit intelésa de acela pentru care ea avea o Tubire atat de,curata, desnadajduita, dinsa astepta ce o st est din duelul lntre B.iyard$i Lorenzo. Peste putin, e adus pe scent Lorenzo ranit de mórte El

a nu vrea sa respundt nemic la strigatele cele gingase ale mireseT sale ;adar ea se arunca la picT6rele luY, vorbesce si totul se lamuresce. Lo-a renzo mOre in bratele TomasineY, Tertand'o. Fericita de acésta Tertare,cea se strapunge cu un pumnar $i cade pe corpul luT Lorenzo.

aTomasina dart Tubesce pe Ludovic XII : 11 Yubesce ca Laura pePetrarca, ca Beatrice pe Dante. Acestt Tubire n'o Impedect de a Tubi

.5i pe logodnicul Lorenzo. Cand Inst ea se omOra pe cadavrul acestuT,clin urma, o face Ole maT putin din desperarea de a'l fi perdut pe.dInsul deck din durerea ilusiunilor celor amagite, Incredintandu-se caLudovic XII, pe care'l Tubise cu totul alt fel decum p6te fi Tubita o

cfiint pamintesca, era $i el, vaT ! om In Vita puterea cuvIntuluT ; slabO. .4 sensual. In Tomasina, eli voesc a zugravi Tubirea platonica din vécul

a,le mijloc, arltand Inaltimea, puritatea $i frumsetea acesteT TubirY, daraiot-o-datit $i primejdia. Negre$it, nu e o sarcint tocmaT usOrt. de aaface sa se Intelega culmea, spre care se avinta Tubirea TomasineTapentru Ludovic XII I Logodnicul mort, dinsa nevinovatt, on6rea'T nea-«tinst, ea ar puté sit maT traiasca ; dar acest suflet Inch nu e In starele a Indura durerea adanct. de a se fi arnagit In Tubire. Nemic maTagrozav, In aclev6r, deck de a '$Y face ilusiunT asupra uneT fiinte, de

st'l

<

s

sn'l

www.dacoromanica.ro

Page 93: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SELEGRAPIA IUBIRII 93

<a o crede superiOra tuturor ce1or1a1te, t de a &1st apoY d'o data cittea nu este vrednica de o Yubire atat de mareta I Tomasina se omdraadara pe corpul omulta care o Yubise pe ea maY tare decal Ludovic<XII, Insa cu o Tubire de acelasT soYu Ludovic vrea s'o faci favorita,<Lorenzo nevasta. Tomasina s'ar fi omorlt i atunci cand Ludovic<XII Y-ar fi propus de a ft regina Frante, desi ea primYa sa fie sotia.1u1 Lorenzo, cad pe Lorenzo dlnsa 'I Tubla altfel decat pe Ludovic.<In çlilele nóstre, o alta Italiana, vestita Bettina Brentano, nu Intr'un<fel Tubla pe sotul el', d. d'Arnim, si tot d'o data pe marele Goethe.duhirea platonica, fie o femee maritata sail nu, esteslubirea uneY femeT pentru un çleii, i decY ea nu In-<cl ura c a deul sa se faca om (L'amour platonique, c'esttr amour d'une femme, mariée ou non, pour un dieu, mais alors ellesee sou(re pas que son dieu devienne homme)....s>

Cugetarea, prin care se inchee acéstg bucatg scrisg deo copilg. de 16 ani, este tot ce se póte spune mai adâncsi mai strgbdtetor asupra iubirii nesexuale, si'n acelasitimp ne permite a lega intr'un mânunchiu variat, daromogen, o munime de flori d'ale iubirii celei tang pri-hand. Dacg Laura nu este pentru Petrarca o femee, cio dacg Bettina nu vede in Goethe un bgrbat, ciun cleti; tot asa, cu deosebiri numai clOrg de nuante,pentru un pgrinte pOte deveni'-un (Jett copilul sett; pentruun copil pot deveni clef pgrintii lul, fratii si surorile ;pentru amic un cleil este amicul. insg... iatg un «insg)pe care'l deslégg de asemenea «Toinasina Spinola, : dincei dot', este o fericire rarg, forte rarg, ca Tubirea sg.fie de o potrivä din ambele parti, ambele suflete sg sergdice la acelasi diapason spre dumnecleire, sg se topes-cg intr'un singur suflet trä trup, cantand din inglOtne:

Din doe eripi un avint,Din doe sonuri un cuvint,

Din rapsodil o epopee,Or-unde-a4 fi, or-undel ea,Nol pururea vom scentele

Ca una singurd idee I...

Tglmgcind inbirea cea nesexualg prin in dumn ecle-ir ea celui sail a celei iubite, Julia Hasdeil ghicesce trg-sura'i cea mai caracteristicg. Intr'o asernenea iubire, fatdcu fiiina care i se pare tot ce pOte fi mai desgvirsit innaturg, otuul se inching in adever numai luT Dutnnecleil,

4100;

www.dacoromanica.ro

Page 94: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

94 T ELE GE A PIA II:MIMI

numaT infinituluT, numaT ideeT, biruind in sborul seti celdesmarginit WI a le puté rumpe acele marginl cariIT opresc sufletul in lanOrile feluritelor forme ale ego-ismul uT.

In loc de (Tubire nesexuala,, un negativ care pre-supune cal sexualitatea ar fi positivul, pe cand in faptatocmaT sexualitatea este o neggiune, fiind aprópe ne-Tu-bire, trebul sa dicem maT potrivit : Tu bi r e s fi n t .

atunci se va cuprinde in acela0 categorig, ca o nu-anta impersonala, aa numitul f o c s a c ru pentru sciinta,pentru arta, pentru o cugetare devenitg amanta a ar-tistuluT.

Tubirea cea sexuala, intru cat ea apartine numaT sub-organismului trupesc, are intocmaT aceTa0 sOrt/ ca des-fetarea cea datoritg pe o clipg until bun biftec sail uneisticle de ampania: imbuibare urmatg de desgust, des-gust i nemica. Desmarginindu-se din trup, supra-orga-nismul sufletului nu duce cu sine decal T ubi r ea c e a

M. s fin t I, la care pe pgmint omul, cel de'ntaiti intr'unchip vadit, ajunge treptat pe scara evoluOuniT fgpturelororganice, dar care urméz a. a lua o depling desvoltare, odesvoltare cu mult mai desmarginita, departe departein specia organicg cea supra-omenéscg.

Prin Tub i r ea cea s fi nt se infireza telegraful dintresuflete, de'ntaTu pe pamint, apoi intre pamint i maTsus, apol intre mai sus i maT sus.

Dar acest telegraf este el Ore monopohsat numaT pentrusufletele cele mai frunta§e, dupg cum crede Figuier ? Nu.

Inteo négra ternnitg, printr'o ferestrulca zabrelatg ced'abia o zaresce ochiul, se strecOra o subtire rada desore ; i acésta licgrire mijinda a unui fir de luminaajunge pentru vedul cella pururea inchis in intunerec,mai bine decat o lamp/ electrica pentru cei tot-cl'a-unadepring cu diva cea mare. Dacg sint printre cimenT osamg de fiitqe alese, la earl' Tubirea cea sfintä este sin-gura Tubire, Tar sexualitateaun paragraf de igiena, cel

g

www.dacoromanica.ro

Page 95: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IUBIRII 95

mult o poticnélg.; sa nu uTtam totusT ca ceT maT multitrAesc inte.o désà negurg, prin care cu a-nevoe resbatepe icl pe colea ate o slaba rada : acea racial le ajunge.Un crud ucigas, care a Tubit tare, a Tubit ping la jert-fire de sine insusT, pe un tatg, pe o mama, pe un copil,pe un frate, pe o sora, pe un prieten, are dreptul dea prirni un sfat saü o mângaere dela ceT TubitT, are drep-tul de a le spune lor cà sufere, cacT i Varava doba.' n--desce Tertare.

Multumita supra-organismuluT sufletesc, e cu putintacomunicatiunea prin Tubire nu numal Omenilor sufletescesuperiorT cu supra-ómeni T, ci i órnenilor sufletesceinferiori cu e x-6 m eniT.

Firesce, in casul de'nfLu casul al doilea naturaimpartasirilor nu este acelasT, dupa cum nu se asemènao cugetare a lul Victor Hugo cu cugetarea unuT vizi-tell ; dar i viziteul e om, i viziteul pOte sa Tubésca, siviziteul pOte sa fie Tubit.

Cercetând Spiritismul, ell nu caut catu-sT de putin aindupleca pe altiT, a injgheba o propaganda, a face pro-

Tinta mea se restringe in sacra datoria de a'rnTda sama mie-insumT, cu o deplinatate de sAnge recede nepartenire, despre temeiurile cele curat sciintificeale credintel mele propriT.

AceTa cart' sint multi si forte multi tainuesc in as-cunsul cugetuluT o credinta apropiata de a mea, fara afi fost totusT in stare de al' gasi rostul, este tréba lorde a vede daca darea mea de smug.' le vine lor la so-cotéla, dupa cum este tréba aceluTa ce se inabusa incasa de a deschide feréstra ca sa intre aer in odae, iarnu este tréba aeruluT, pus la ind6nana orTsi-cuT, de asparge giamurile cele inchise.

Fiinta until' supra-organism imponderabil fiindu'mT-veditä mie prin studiul somnuluT obicinuit si al somnam-bulismulta; fiindu'mT dovedit apoT, in cele spuse maisus, a numaT dela, acest supra-organism pOte sa atirneTubirea cea sfintä, cea nesexuala, cea netrupésca, o Tu-

si

pin

seliti.

do-

www.dacoromanica.ro

Page 96: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

96 TELEGRAFIL tUBIMI

bire imponderabila ca i acest organism; eil nu m6 maiindestulez cu p ó t e, ci voesc acum a adeveri cA a§aes t e.

SA vedem.

In psicologia cea experimentalg din ciilele nOstre, dupg.o lungg i vitejescA luptg, a dobAndit in sfir0t dreptulde cetAtenig o bogata clasA de fenomene numite tele-p atiA, adecg qsimOre la depArtare,.

52. Din acéstA clasà, reü descurcatA incg d'o-cam-datg,noi vom inlAtura aci tot ce este in legaturg cu somnam-bulismul i cu ipnotismul, despre cat-I s'a vorbit intr'unalt studiti §i carf ne-ati ajutat a constata in om realita-tea until supra-organism imponderabil.

Voin mai da la o parte, de asemenea, tote câte pingacum n'ati fost pe deplin controlate intr'un chip me-todic, dupg cum este bung-Org, printre altele, ciudatulfapt cg omul se gandesce pe neateptate la o persOngpe care n'o v6;luse de de-mult §i la care nici o asocia-tiune de idei nu'l impingea sa se gandescA, 0 lath' clpeste da-trei minute persona cea ganditg if vine chiartrupesce in fatg, ca §i and acea gandire ar fi fost oimagine trimisg inainte. Pe acest fapt psichic se inte-meézg poesia JulieT Hasdeu gSouvenirl, (Bourgeons d'A-vril p. 28 3 2) :

Depuis ce temps lointain, la marquise jam,isNe revit ce jeune homme et ne s'en souvint ; mainCe soir, elle revoit, comme en un vague songe,Tandis qu'assise au fond de sa chaise elle songe,L'image de ce beau cavalier a genoux ;Merne, elle croit entendre encor le son si douxDe sa voix

Les larmes qui roulaient en perles sur sa joueLa rendaient plus jolie, et la boudeuse moueQui contractait sa bouche etait piquante a voir.La marquise en jetant les yeux sur son miroirEut un joyeux sourire, et, detournant sa tete,Avec un leger cri se leva, stupefaite :Car, pres de son fauteuil, l'air soumis, tendre et douxLe jeune cavalier se tenait a genoilx !

www.dacoromanica.ro

Page 97: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA TUBIRIt Cri

0 alt-fel de fenomenalitate, fgig algturare mai insem-natg, va atrage aci tóta luarea nOstrg a rninte ; o feno-menalitate veche de când omenirea, sbgrngind cOrdelecele mai gingase ale inhtnel, cunoscutg aprOpe tuturora,despre care mai top' 41 vorbesc fOrte des sie-si i fOrterar vorbesc altora, de fricg de a nu fi luatl peste pi-cior in ceea ce'i mai intim si mai sfint ; o fenomenali-tate, in fine, pe care de veo câti-va ani chIar sciintacea oficialg, vrend ne-vrend, n'o mai pcite respinge cudespret, nu mai póte a se preface cg n'o vede.

Pe scurt : in momentul de a muri sat"' când se afla."inteo mare cumpeng, omul se impgrtgsesce in vis saüin videnid sail in alt chip unei fiinte Tubite, fie ea oil-cat de departe.

Iatà ce numirn noi: telegrafia lubirii.Am spus adesea in cursul acestor cercetarr, ea: teoria

darwinistg e atat de strins legata cu mgduva Spiritis-mului, incgt fgrai una din ele ar fi peste putinta o de-monstratiune sciintificai a celeialalte, cgci numai ambelela un loc insiruesc intrega lege a evolutiunii. Algtureacu Darwin, eel mai mail representanti ai sciintei englesecontimpurane adeve'rat positive sint : marelenaturalist Russel Wallace, cgruia d'o-datä cu Darwin ise datorezg descoperirea selectiunii naturale ; al doilea,William Crookes, astronom si chimist, acela care a des-coperit thallium, a experimentat materia radiantg, a in-ventat radiometrul, a perfectionat lâmpile electrice etc.and un William Crookes si un Russel Wallace s'ailmgrturisit amindoi pe fatg spiritist T, sciinta englesgcea oficialg a fost adânc sguduitg., si ast-fel, la 1882,s'a format in London, pentru a urmdri faptele psichicepe o noug cale, o intinsg societate numitg. «Society forpsychical research». Presedinte este profesorul BalfourStewart, fisician forte cunoscut prin legea de egalitateintre puterile de absorptiune si de radiatiune a corpu-rilor. Intre membri fundatori, afarg de Crookes si Wal-lace, se aflg Gladstone si lordul Tennyson. Intre membricorespondenti strgini Bernheim, Beaunis, Th. Ribot etc.

43196- 7

de'ntAiti,

--

www.dacoromanica.ro

Page 98: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

98 TELEGRAFIA IIIBIRII

53. Prima publicatiune monumentala a acestei Societati afost: FantOmele celor vii.

Acesta carte: «Phantasms of the livinp, oper a. colec-tiva a trei invetati Edmund Gurney, Frederic Myerssi Frank Podmore, din earl' doi fosti profesori la Uni-versitatea din Cambridge cuprinde 2 tomuri, cel intâiidin LXXXIV, 573 pag., cel-lalt din- XXVII, 733 pagine,adeca peste 1400 pagine. In cele doe' volumuri sint in-trunite peste 800 casuri c o n tr o late de aparitiuni laóra mortii sag a unei primejdii de morte. Din acestepeste 800 de casuri: 263 intre a mici; 390 intre n é-muri, mai ales parinti si co pii; numai 52 intresoi. Putinatatea acestor din urmal casuri se explica,pc:Ste, nu atAt prin amestecul sexualitatii in iubire, pre-cum prin impregiurarea cd mai adesea sotii sint irn-preuna când more unul din el', si deci nu incape apari-pune.

Din cele peste 800 de casuri, sint fOrte putine, pOtecel mult vr'o 20, earl' sal se fi petrecut intre ne-Englesi.Mai nici un cas din Italia, din Spania, din Germania,din Rusia, din alte èrT. Apoi aprope tote casurile sintnu numai englesesci, dar inca de tot prospete. i pOtedara inchipui ori-cine, cam la ce fel de cifra trebui sase radice totalitatea cea inedita a casurilor analOge pentruintrega Europa in cursul unui secol intreg numai unsecol i numai Europa !

Era greg de facut pocinogul pe o cale atat de deo-chiata altal data, si pocinogul s'a facut prin frumosa cartea d-lor Gurney, Myers si Podmore. In momentul cândscriem aceste rinduri, ne sosesce din Paris o insciintare(Revue Spirite 1891 No. 6 P. 287) cal d. Dr. parie2c-cunoscutul profesor Charles Richet dela Facultatea de Me-dicina, amicul lui Charcot, incep a da la lumina o re-vista bi-mensuala sub titlu : Annales des sciences psycho-logiques, in care se vor cerceta mai in specie ;la luci-«dité hyperphysique, la double vue, les reves qui repre-gsentent des realites objectives, les pressentiments, le saapparitions de fantOmes dites telepathiques),

www.dacoromanica.ro

Page 99: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA. TIIBIRII 00

tote acestea dupa modelul celor peste 800 de casuri adu-nate in d'hantasms of the living». In curând dard vomaye un bogat prinos de exemple ne-englesesci.

De o cam data, cata sa ne multumim cu publicatiuneaatat de critic i atat de roditOre a Societatii Psicolo-gice din London.

Din cele doe mATO volume, vom reproduce aci numain o u casuri, si fie'4are din cititorii nostri, sintem si-guri, IT va aduce pe data a-minte alte mai multe dinviéta sa propria si din a cunoscutilor sei.

No. III. 0 celebritate medicala, Dr_ Longet, mem-bru al Institutulni si profesor de fisiologia la Facultateadm Paris, povestesce (ap. Foissac, La Chance et la Des-tiuée, 1876 p. 599) urmatOrele do6 casurf autentice :

aSavantul nostru coleg membru al Institutulul<profesor de clinica chirurgicall, nT-a istorisit ca, intorcendu-se intr'osla fOrte tarditi dela o petrecere la d. Chomel si adormind, a vedut

<In vis pe frate-seti Ipolit. El avea pe spate un mare tette de hartit,ape care l'a asvirlit in mijlocul oclaiT, dicend : acuma nu mai am ne-s voe de nemic si a desparut. Desteptdndu-se, d. Cloquet a come-nicat acest vis celor din pregYurul sed, fara sa aTba nicT o grija. El

as'a dus la spital si a facut, ca si'n alte dile, lectiunea sa de clinica.(Dupa aceTa, d. Giron de Busarainque Fa luat la brat, dicendu'T : sciT<ea' frate-ted Ipolit e bolnav? HaTde si'l vedem, respunse d. Cloquet.AtuncT pe drum d. Giron de Busarainque 1-a facut cunoscut ca. chTar

4. aln acea nOpte Ipolit murise de un atac de apoplexia.aE si maT explicit urmezi mar departe Dr. Longet vista meu

(propriii. Cand eram student de medicind si intern la Dupuytren, visaltea . ved pe tatal mcii atins de o boll. menita a'l duce la mormint. MecdesteptaT forte turburat, silindu-me a me linisti, cad acesta era mier-curi, nu maT departe decdt duminica cii lasasem pe tatal med pe

(deplin sanatos. Mustrandu-me O. am fost atat de slab trick sh. me in-agrijescl. un vis, ed me hotarll a nu me maT gandi la acesta ; dar ima-,gmea lui tata-med murind nu parasTa un singur moment cugetarea mea,c;i1 ca sa me linistesc, cu tOil. rusmea de o asemenea shibicTune, euaain plecat la St. Germain, unde am si gasit pe tatal med atins de ocfluxiune de pept, de care el a tnurit in cinci

N. D-na Vavin nascuta Girard, o ruda ad-rulta Charles Richet, IT scriea la 1885 (Phantasms ofthe living, II, 481) :

si

si

clile,a

d 8-ges_QDquet,

I

IIITv.

www.dacoromanica.ro

Page 100: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

100 TELEGRAPIA TUBIItIT

«Mama mea, cand era veduva, o ceruse In casatorid $i o tubia fOrtedmult d. Roger, un tiner profesor dela Caen. Parlsind acest ora, siocasatorindu-se en d. Caillaux, ea a rupt ort-ce legatura cu d. Roger,dsi'n timp de tret sail patru ant no sciea nemic despre dinsul. Intr'ocnOpte, fiind de tot de$tepta,. ea vede o forma albue ca un abure, careode tret on s'a plecat peste pat, ca 1 cand pentru a dice adio. Fara«a'$Y puté da samä de vedenia, mumet mete i s'a parut atunct ca. eradd. Roger. FOrte miscata, ea n'a vorbit nkthlyiut despre acesta ; daropeste o septemana a aflat c d. Roger a miarti chYar In acea n6pte in4(care it aparuse. Dinsa nu sciea cä el este bolnav.

oat pentru mine-- dice d-na Vavin amintirile mele sint pre" in-ctunecOse, fiind departate. Tatiti mei.' a murit intr'un chip at-a dicendonea$teptat. Sera in ajun ea l'am lasat vesel $i sanatos. Peste nOpte un«glas, un fel de suflare, ce-va fara cuvinte mi-a spus dll tatal meil esteoniort. Dimineta, and servitOrea mea a Intrat in odae, eil m'am anon-d cat in bratele et $i I-am dis : sciti ca tata e mort 1 Nu vedusem nicto apariliune. Eram atunct de noe ant.,

No. V. D. Dr. Gibert, medic primar la(Phantasms,

Havre, po-vestesce intr'o scrisdre din 1886 II, 701) :

«Scena s'a petrecut in prhnavara anulut 1849. lin batran de 84 dedant numit Borel, unchiu al mumet mele, asedat la Petit-Sacconex a-cprOpe de Geneva, a venit la not intr'o sambata la dejun. Not locutam<la Monnaie, sat chiar linga Geneva, vr'o 4 kitometri departe de lo-ccuinta batranulut. El era forte sanatos. Peste doe dile dupa aceia, incnOptea de duminica spre hint, la 2 Ore dupa mledul noptit, muma meaose destepta din somn tipand : Unchiul a murit 1 ea II ved jos cu bra-otele intinse Tatra men s'a siht s'o hnitésdii, dar ea n'a mat pututoadormi.

dLunt, tatal meil mY-a istorisit visul mamet $i noY am ris arnindoi,cdicendu't ca, dad uncliful era mort, cine,va ar fi venit sii ne inscim-steze. In nOptea de tura spre martt, la aceia$1' Ora, muma-mea se de$-otepta éra$f din somn, strigand : Unchtul e mort !

cAceiasT scena in n6ptea de martt spre miercurt.dMiercurt, tatal meil, care era judecator de pace, me rOga a'l insoti

da Petit-Sacconex, pentru ca sii incredintam pe mama cii visul et, desies'a repetat de tret on, totug nu e decat un vis. D'abia am sosit laclocuinta unchtului, $i ni s'a spus cii batranul nu s'a vedut de tret«Casula't cea singurateed era Inchisa din t6te partite. Thal melt a spartdun oblon, si not am vedut pe batran lungit jos in bucataria. Am intratcin casa din partea grajdiulut, $i elt oiarn sti radic cadavrul. care eraccu capul sub vatn, cu fata la pamint, cu bratele intinse, cand tatil«mell a bagat de sama cii craniul era sfaritnat. Batranut fusese ornorit.«La urma ucigasul a fost prins, osandit $i pedepsit cu mOrtea, dupi cemarturisise tot. El omorise pe batran duminica ditto. intre 6rele 12

dile.

www.dacoromanica.ro

Page 101: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA UBIRII 101

1. Muma mea a vNut in Nis cadavrul dupa. 12 sail 13 ore in unnaoinorului.,

No. VI. Lady Chatterton, in Memoriile sale publicatede Dering (Memoirs, 1878, p. Ioo), povestesce :

<Muma mea nu era pré bine, dar erasT nu se p6te dice ca. era bol-a <nava. inteo séra, ea am lasat'o in salon vesela 5i chTar destul de sa.-

<natOsa, si m'am dos sa. m culc mai de vreme, fiind f6rte recita. A-adormiT usor ca ne-alta datli, si cand m'am desteptat, prin vechea firida.<strabateail luminos in odae radele lune. Perdelele albe dela pologul<patuluT eraa trase ca sa me apere de curentul ce venTa despre larga<ferestra, 5i pe aceste perdeie, ca si cand ar fi fost o icOna zugravita,teu vecluT pe inuma mea, cu fata de o palOre mortala 5 cu sange cur-<end pe asternut. 0 clipa remaseT incremenita de groza, fara a fi. in<stare de a face o rniscare sail de a sc6te un tipet ; apoT, credend capOte fi on vis sail o nalucire, me radical st atinseT perdelele. Desi per-lelele ail falfriit la atingerea mea, totusT vedenia n'a perit, remanend

<ca si cand ar fi fost o resfrangere a tine lampe magice. Cuprinsa. despaTma, eu sanT din pat, aruncaT pe mine un capot, si mT repediT afara

,prin cdte-va camere si tin lung condor pina la odaea /name mele.Dela capetul condorulul am vedut cu mirare ca. usa orlaiT era des-

<clusa i o mare lumina. venTa din launtru, pe cand obicinuit mumaAmea incuTa usa peste nOpte. Speriata si mai mult, Main prim si am.intrat In odae. Acolo veduT pe muma mea culcata intocmai cum imTaparuse pe perdele, palidd ca mortea, asternutul plin de sange i doi«inedie stand la capetaTu. Ea Ma zarit indata si pant fericita la ye-4derea mea, desi era pré slaba ca sa pOtS vorbi sail ca sS intinda«ruana. DOmna, ImY dise unul din media, a fost reil de tot, dar nu<ne-a lasat sit te chemam din pricina frigurilor d-tale ; acuma e de sperat6ca primejdia a trecut...x.

No. VII. Vestitul lord Brougham, unul din bärbatiide Stat cef mai insemnati ai secolului, i4ral in Memo-ride sale (Phantasms of the living, I, 395) urmAtorulfapt, intAmplat ha in tinerete la 19 decembre 1799,când el alatoria. in Suedia cu cati-va amid :

<DiminéM, pe la r, noT am sosit la un han cuviincTos, unde ne-amCliotArit a mane peste nOpte. Eli m'ain grabit a cere maY intaTu sa'mY

faca o bae calda, si acolo mi s'a intamplat lucrul cel mai tamitor, atat<de iiTmitor incat nu me pocTu stapant de a nu j ovesti aci istoria4intrega.

<Dupa. terminarea liceuluT, ell si cel mai bun anlic al melt G.., am

si

e

www.dacoromanica.ro

Page 102: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

102 TELEGRAP IUBIRI I

aurrnat emindoT cursurile universitare. Vre-un curs de teologia nu era,4dar totusi in preumblarile n6stre noT discutani adesea si chibsuiam,apintre alte grave cesiiunT, despre nemurirea sufletuluT i despre viéta.dupa m6rte. Acésta problema, si putinta nu clic de umblarea sufletelor,.ci de aparitinnea unui mort la un vitt, ne preocupa fOrte mult, i In-.tr'o cli noT am avut nebunia de a incheia un zapis scris cu sangeleanostru, in puterea caruia acela din noY care va mori cel de'ntaiti saase arate celuT-lalt, pentru ca sa imprastie astfel ori-ce indoela despre

dupa. mOrte. Dupa ispravirea studielor universitare, G... a plecatain India, uncle a capetat o functiune adininistrativa. El rar imi scrieaade acolo i, dupa putinT anT, eb l'am tatat, cu mat maT mult ci fa-amilia luT nu pre avea legaturi In Edimburg si, prin urinare, neauclindaeti desore dinsul mai nemica, amicia nOstra din scOla i cliTar existintaalui sters aprOpe de tot din memoria mea.

. Am clis dar ca sedeam in bae, gustlind cu placere caldura In urma.celor suferite pe frig, cand de o data, intoree'ndu'mi captd spre scaunulape care imi aseclasem hainele la intrare in bae, ved pe G... seclemdape scaun si privindu-me' cu liniste. Cum am esit din bae, nu sciti ; darIclesteptandu-me m'am vtç1ut rostogolit pe jos. Aparitiunea, sau ce vaafi fost aceTa cu chipul lui G..., clisparuse.

Lordul Brougham adaoge apor:

.Copiind din carnetul meg povestirea de mai sus artissima m,r-.tis imago .1 trebuT sa, completez acuma acea intamplare petrecuta sintaacuma vr'o 60 de ant'. In curand clupa intOrcerea mea Ia Edimburg,ta sosit acolo o scrisOre din India, care me insciinta despre mOrtea hitaG... anume la 19 decembre!)

UrmatOrele doe casuri, in vederea covirsitórei insem-natati a lor psico-tele gra fice, le dam aci nu nurnartraduse, dar si'n textul original.

No. VIII. Intr'o scrisOre din 1882 card profesorul56. Barrett, d. S. Jennings, vorbind despre un medium

Nelson, care scriea intr'un chip cu desavirsire automaticcomunicaOuni spiritiste, aduce urrnatorul fapt (Phan-tasrns, II, 379):

.0 datit inspirativnea de a scrie cu orl-ce pret T-a venit in calatoria,cmergend in tren dela Rameegunge spre Calcutta, El rupse o fOe din-etr'o carte, o puse pe banca si, apucand un craion, incepu a scrie cucusurinta intr'o positiune in care acésta ar fi lost peste putinta ori-cuT,acacf mersul trenuluT era o pedeci. Totusi el a primit ast-fel 0 lunga

cvia(a

s'ail

www.dacoromanica.ro

Page 103: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IUBlRI 103

<ccomunicatiune din partea fi ceY sale remase intr'o scOlg. In Anglia. Co-municat,iunea nu cuprinclea deck o dare de sama despre bola si mOrteaacesteY copile, despre ImpregYurgrile IntAmplariT $i despre personele carYau fost façY, maY adgugênd cg, insinte de plecare, murind dorlaclicg remas bun tatgluT seu. Acésta a turburat f6rte mult pe d. Nelson,

scgc1 el nu sciuse nemic nicl macar despre bOla fiiceY sale. Sosindsa-casg, fOrte lngrijit, el a Incredintat fikeY sale celeY maritate poves-, tirea cea scrisit despre sore eY Bessie din iknglia, pentru ca s'o (ngping ce le vor sosi scirY prin posta obicYnuitg. Copila murise In ade-

.ver chiar In acea cli si'ntocmaY in ImpregYurgrile atilt de misterios im-spgrta$ite d-luY Nelson 1)...).

No. IX. In stirit, ce va si mai categoric, fiind c vinedela unul din fruntasii scólei medicale dela Nancy, esteurmadrea scrisóre a d-lui Dr. Liebeault (Phantasms, I,293), acela,i ale cgruia lucrgri asupra ipnotismului atideschis mai cu sarnal calea cercetalilor Jul Charcot, JulCharles Richet, luT Bernheim si lul Liegeois 2):

I On one occa ion this fei lin sei/ed him in the train travelling from Eameegm geo Calcutta, and he tore a leaf out of a book, and laid it on the seat of the carriage,

I is hand grasping a pencil resting upon it. Ordinarily, to write under such conditionsould be impossible in a nain iu hing along; the m tion would effectually pievent

it. N vertheless, a lo. g communi-ation was made purporting to be from his daughter,h is as at school in England. It ri otained a simple account of her dines and death,

Lesetibed the circumstances under which it occur,d, and the pers ns who were pro-m, adding that she wished to sa good-hye to her father befote leaving. This threw

Mr. Nelson int n state f great excitement, for he did not even know of his daugh-ter's illness. He w ent home and s id he was very uneasy about Bessie in England.Finally, he g ve tl IS note to Ms married daughter, Mrs. It.. to keep till they couldI ear by the ordinar po t. e ehild had in reality died that very day, and underthe eery circumstances thus m3steriously communicated to Mr. Nelson ..

2 Je m empre se de von mile au sujet du fait de communication de pensce dontje SOils ai pade, lorsque you m'avez fait l'honneur d'assister a Ines seances hypno-tiques a Nancy Ce fait se passa &Ins une famine franeaise de la NouselleOrlians,et qui etait venue habiter quelque temp. Nancy, pour y liquider uno allaire cl'intcretravais frit connaissance de eette famille parceque son chef, M. G , m'avalt amenoa. niece, Mlle B., pour que je la traitas,e par les procedes hypnotiques. Elk t taitatteinte d'une anemic kgere et d'une mu nerveuse contractees a Coblentz, dans unemaison d'education on elle etait prJfes=eur. Je parvins facilement a la mettre en som-nambu'isme, et elle fat borne en deux seances. La production de cet ctat de corn-neil rryant demontre a la famille G. et a Mlle B. qu'elle pourrait faciliment devenirmedium (Mme emit medium spirite), cede demMselle s'exerea ;1. evoquer, a l'aidele la plume, les esprits, ausquals elle croyait sincerement, et au bout de deux mobsIle Tut un remarquabk medilun d ricante. C'est elle que j'ai vue de mes yeux tracer

rapid ment de. pages {Ft r'ture appelak des messages, et cola en des tennesh ins et sans aucune nature, en meme temps nu'elle tenait conversations avec les per-

v nre-; qui lentouraient. Cho. e curieuse, elle n'avait nullement conscience de cc qu'elleecrivait ; aussi ce De pent etre qu'un esprit qui didge ma main, ce Westla moi.

Tin jour ect it, je crois, le 7 Fevrier 1868 vers 8 heures du matin, au mo-ment de se mettre a table pour dijeftner, elle sentit un besoin, un quelque chose quila p ussait a ecrise c'etait ce qu'elk appelait une trance et elle courut imnicth,lenient ver. SEM grand cabier, ou elle traca febrilement, au cra3 on, des caractere

sil.

w

'11

U.

ijizelle

www.dacoromanica.ro

Page 104: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

101 TELEGRAPIA. IUBIRIt

siMe' grabesc a vd aerie despre faptul comunicatiunii de cugetare,<despre care Vain vorbit cand facut onOrea de a asista in Nancys'a sedintele mele ipnotice. Faptul s'a petrecut intr'o familia francesasdin Nouvelle-Orleans, venit pe eat-va limp la Nancy pentru o afa-e cere comerciall. Eli facui cunoscinta cu acesta familia, clef capulod. G., lira aclusese pe nepOta sa d-56r,t B. ca s'o caut prin mijlOcesipnotice, find bolnavd de o uOr6. anemia si de o tuse nervOsa ape-«tall. la Koblentz inteun pensionat uncle dinsa era profesOre. Nu mi.a4fost greti a o pune in stare de somnambulism, si'n doe sedinte ea aslosi vindecata. Vedend'o in stare de somnambulism, familia G. s'a in-seredintat, precum i insi<4 d-;,Ora B., ca dinsa lesne pOte sd devina< medium spiritist, .dupa cum era deja dOmna G. Acesti. d-sOrd a in-<ceput dara. prin mijlocul condefului, a evoca spirne, in fiinta carorasea credea cu sinceritate, i dupd doe luni a ajuns a fi un insemnat<medium scriitor. Am vedueo cu ochii mei cum scriea cu Tutela paginedritregl, pe earl le numb . scrisori, tOte in termenf aleA fara niei o

57 stersetura, si'n acelasi timp vorbia cu persOnele carY o incungburan.sLucru cbudat, ea nu avea nicb o consciii-qa despre ceea ce scriea,ide aceia dicea: este invederat ea nu eft scriti, ci un spirit care dirigecniana inea.

sIntr'o cli, acesta s'a intamplat, cred eli, ta 7 februariii 1868spe la 8 Ore dimmer:I, tocinai cand trebuia s i dejuneze, ea simti octrebuinta, o putere care o silba a serie (dinsa numb aceta <tine trancev)si alerga 'lute la marele seu cabet, in care a tras en craionul, inteun<mod febril, nesce slove nedescifrabile. Pe paginele iirmdtOre ea a scrissclin notl aceleasT stove, si'n fine, treeencl nelinbtea minta sale, s'asputut citt el o persOna numita Margareta o inscnnta cri a murit. S'a.sb. nuit pe data ed a murk anume o amid. numitit Margareta, care era

profesOra la Koblentz in acelasi pensionat cu d-sOra B. intréga, impreuna en d-sOra B., a venit pe loc la mine, si no"( ne-am ho-

atarit a verifica chiar In acebasb di, daca o asemenea m6rte s'a Intdin-splat in fapta. ll-sOra B. a scris la o d-sOra englesd, ainica a sa, insti.-stutrice in acelasi pensionat dela Koblentz ; motivul eel adeverat at

indechiffrables. Elle retraga les memos caracteres sur les pages suivantes et enfm, read-tation de son esprit se calmant, on put lire qu'une personne nommee Marguerite lidannongait sa mort. On suppossa aussitat qu'une demoiselle de ce nom qui etait si 0arnie, et habitait, comme professeur, le meme pensionnat de Coblentz, Mr elk avaitexerce les meines fonctions, venait d'y moutir. 'route la famille U., compris Mlle Bvinrent immediatement chez moi, et nous deciddmes de verifier, le jour meme, sice fait de mart avait reellement eu lieu. Mlle B. ecrivit hr une demois,elle anglaisede ses amis, qui exercait aussi les memes fonctions d'institutrice dans le pcnsionnaten question ; elle pretexta un motif, ayant bicn soin de ne pa, reveler le motif vrai.Poste pour poste, nous recurnes une reponse en anglais dont on me copia la panicessentielle reponse que j'ai retrouvee dans une portefeuille ii y a a peine quince jours,et egaree de nouveau. Elle exptimait retonnement de cette demoiselle anglaise ausujet de la lettre de Mlle B., lettre qu'elle n'attendait pas sitOt, vu que le but nehit en paraissait pas assec motive. Mai, en meme temps, ramie anglaise se kitaitd'annoncer a notre medium que lenr amie commune, Marguerite, etait or .irte lc 7Fes riot, sets les 9 heures du matin...

naT-atT

eT,

Mind,G

si

www.dacoromanica.ro

Page 105: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRATIA TuBIRIf 105

cscrisoriT s'a ascuns cu Ingrijire, si s'a nriscocit un alt motiv. in cea<cute. apropiaM di de postl, noT am primit un respuns englesesce, dincare mi s'a copiat partea cea esentialS i-spuns pe care eli ram fost

oreesit intr'un portofoliil slut acum abia 15 dile si apoi ram r6Mcit(din not'. 12spunsul arfta mirarea d-sOrei englese despre scrisOrea dom-anisOrd B., scrisOre Is care ea nu se astepta asa curând si nu's't da saml.adespre scopul ei ; dar in acelasi timp se gr,lbia a anunM cS amica.Klor comuril. Margareta a murit la 7 februarili, pe la 8 6re d

Ce sa mai qicem acuma?Cand un om este mort sail in agonig sa intr'o mare

primejdig, si se aratd in acelasi timp la depgrtare uneifiinte iubite, care e sanatósg, acesta presupune unadin doe:

I. supra-organismul celuia ce se arata: se stramutaacolo unde este cela-lalt;

2. supra-organismul celuia ce simte aratarea se stra-muta acolo unde se aft cel reposat sail cel suferind.

In ambele casuri, este o strgrnutare a unui supra-cr-ganism omenesc prin telegrafia iubi dar deo-sebirea puncturilor de plecare trage dupg sine o deose-bire de urmgri, peste care noi nu trebui sà trecem cuusurintg. De aceea, sg numim prima categorig A, Tarpe cea-laltal B, i atunci, din casurile de mai sus, vorintra in categoria A N-rele I, III, IV, VII, VIII si IX ;iii categoria B N-rele II, V si VI.

Categoria A este cea mai numerOsa, nu numai maisus, dar in totalitatea casurilor cunoscute ping acum,chiar trebui s'a fie cea mai numerOsa, cad desmgrginireasupra-organismului din trup in intervalul vietei pamin-

58. tesci este cu atat mai puternicg, cu cat insusi trupul emai slab, devenind i mai puternical dupg mOrte, candpedeca cea trupéscg incetéza de tot.

Desi mai putin numerOsa, totusi categoria B e forteinsemnatg, pOte cea mai insemnata de o cam data dinpunctul de vedere sciintific, fiind-ca intra in sfera som-nului obicinuit i, prin urmare, intr'o sfera pe deplinnormall. Iatg de ce noi vom incepe cu categoria B.

In No. II Longet, student de medicing la Paris, viséza

rii;

si

itMingneta. m

www.dacoromanica.ro

Page 106: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

106 TELEGRAFIA 11313IRII

bolnav pe tatg-see, pe care '1 lgsase sgngtos la St.-Ger-main. Cu alte cuvinte, supra-organismul lui Longet s'astrginutat la St.-Germain. Tatgl era in adever bolnav.Ca un medic eminent, Longet vede in vis prin supra-organismul see ca bóla tatalui e rnortalg. Desteptandu-seturburat, el plécg la St.-Germain, i peste cate-va cliletatill more.

In No. V un bgtran e asasinat peste cli intr'un satde linga Geneva. NOptea din aceiasi di, o nepOtg a luf,d-na Gibert, se strgmutà prin supra-organism la locuintaunchiului si'n vis ii vede cadavrul jos cu fata la pgmint.Tref nopti in sir supra organismul cel sufietesc al ne-pOtei face aceTasi callgtorig, pe când sub-organismulcel trupesc dormia intr'un alt sat de langg Geneva ;ar fi putut sg cglgtorescal ast-fel o lung intrégg, dac g. apatra cli cadavrul bätranului n'ar fi Jost ggsit intocmafcum il aflase supra-organismul dueT Gibert.

In No. VI, Lady Chatterton, suferind de friguri, vedein vis forte bolnava .si sangerandg intr'o altg odae pemuma el', care cu putine cesuff inainte era destul desangtOsg. Privirea sangelui, mai cu samg, o sgudue atatde tare incat, strgmutarea supra-organismulut fiind la odepgrtare mica, abia peste cate-va camere, trupul celadormit se destepta si lady Chatterton vede acum acefa,sfsceng prin ochiT cel trupesci aT sub-organismului.

In cite trele casurile, distanta pe care o strgbatesupra-organismul, adecg desmgrginirea sufletescg sub ra-portul spatiului, nu e tocrnai mare; in doe din cele trefcasurf, agentii sint trupesce de tot stingtosi ; in cate trelecasurile, in sfir.sit, e vis, care insg la lady Chattertontrece deja in vedenig printr'o subitä desteptare speriata,insotitg de friguri.

In categoria A, in care strgmutarea se fgptuesce decatra supra-organismul unuT suferind saü 6-liar al untilreposat, desmgrginirea din trup fiind depling sae' aprópedepling, distantele pot fi marT, une-ori colosale. In No.III, Roger murind in Normandia se aratg fOstel sale lo-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 107: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAM IOBJRII 1117

godnice in Elvetia. In No. IX, supra-organismul murindelMargareta vine din Koblentz la Nancy. In No. VII supra-organismul amicului celui mort in India sosesce inSvedia, Tar in No. VIII din Anglia in India.

In acestd categoria' A, puterea supra-organismului celuiforte desmarginit e atat de mare, incat el pote sà searate tara mijlocirea visului. In No. IX tinera Ameri-cana. nu &it-me cand i se impastasesce prin scris amicaEnglesg ; nici in No. VIII nu dOrrne Nelson primind oimpartasire de acelasi fel dela filca sa ; nici in No. IIId-na Caillaux cand IT apare Roger ; nici in No. IV d-naVavin afiand dela tata-seii a el a murit. In No. VIIlordul Brougham se desfeteza intr'o bae calda, cand vedede-o-data pe amicul sell cel mort, si numai dupa aceeasare, cade jos si 1ein. N-rul I este singurul din sésein care impartasirea se face prin vis.

Tot din causa pre marei desmarginiri a supra-orga-9, nismului in categoria A, el intimpina o ne'ndemana ore-

care de a se arata limpede unui supra-organism mai putindesmgrginit, adeca pre grosolan Inca sall nedegrosit. Deaceea in No. III d-na Caillaux simte cal lingg. dinsa eRoger, dar nu vede o forma lamurita; in No. IV d naVavin intelege glasul lui tata-seil, Jar numaT ca sens Cara.cuvinte ; in No. VII, lordul Brougham vede pe amicul

dar nu se spune nemic despre forma sail imbraca-mintea sub care apare: Numai in No. I, figura fra-telui profesorului Cloquet Tea o infatisare de tot via.,fiind in vis. Cele mai superiOre prin natura lor sint N-releVII si IX, in cart nu este nici ved, nici aud, ci o ade-verata telegrafia a iubirif : cugetarea unui nevedut sineaudit asternuta de catra dinsul pe hartia prin mamacea devenita automatica a scriitorului.

Faptul desmarginirii celei fOrte marl a geului) ome-nesc in categoria A este asa de invederat, incat dd.Gurney si Myers, adunand cele opt-sute i mai bine decasuri autenttce de telegrafia i incredintandu-se din ele,ca sufletul se comunica la distanta cu atat mai lesne simai puternic, cu cat mai aprópe e mOrtea trupului,

'T

sea,

www.dacoromanica.ro

Page 108: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

108 TELEGRAFIA IUBIRII

nu se pot stapani (Phantasms, I, 231) de a nu recu-nósce : emórtea nu este incetarea, ci libeiarea ener-«giei (death itself may be recognised, for aught we can«tell, not as a cessation but as a liberation of energy) .

In categoria A jóca un rol insemnat sugg estiunea,pe care noi d'abia o putem intrevedé saü numai a oghici in categoria B i asupra cariia aruncal multa lumina fenomenele ipnotice. Ipnotisorul suggera unui ip-notisat imbracat in haine negre: <<tu esti imbracat curosu», si la desteptare ipnotisatul se vede pe sine's1 im-bracat cu rosu. In telegrafia iubirii, supra-organismul luiX suggera lui Y: cvecli-me pe mine intrand in odae cuun mare ténc de hartii, asvirlindu-le jos si qicend...», cain No. I, si Cloquet viséza pe frate-seil intocmai astfel,pe când fara suggestiune n'ar fi putut sal vécla nici unténc de hârtii. Ipnotisorul suggera ipnotisatului: csascil ca eti nu sint Ion, ci Petru», si ipnotisatul nu semai indoesce cal asa este, dupa cuin in No. III figuracea nelamurita suggera dnei Caillaux : <<eti sint Roger».Tar in No. IV un glas WA' cuvinte suggera d-nei Vavin :«et"' sint tatal tea», ceea ce fara suggestiune ele n'ar 6putut afla dintr'un glas falral cuvinte i dintr'o figura ne-

murita.\ In categoria B un fel de suggestiune pare a fi de

asemenea, dar numai dOra ca un indemn de a mergein cutare loc, buna-óra: in No. II supra organismul luiLonget pare a fi chiamat in vis de caträ supra-orga-nismul tatalui sea de a veni la St.-Germain, in No. Vin acelasi chip pare a fi atrasa d-na Gibert de cardunchiul ei, in No. VI lady Chatterton de catra murna-saetc., desi, lucrurile petrecéndu-se in vis, lady Chatterton,d-na Gibert si Longet puteati sal se stramute, prin supra-organism desmarginit, in oil-care directiune chiar falralnici un alt indemn deca acela al propriei lor adâncisimpatie pentru o persona.

Cea mai pretiOsa forma' a suggestiunii este aceia dinN-rele VIII si IX. Un ipnotisor pOte sa clica ipnotisa-

www.dacoromanica.ro

Page 109: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA IUBIRIt 109

tului : adesteptându-te sa Teal un craion si sa scril asaasa i asa). Ipnotisatul o face, si nemine nu va ta-

gadui ca ceea ce va scrie el astfel nu'i apartine lul, civine cu totul din afara dela o alta persOna: d'a-dreptuldin mintea ipnotisatorului. In No. VIII o fiica, mOrtasati murind trupesce in Anglia, suggera. lui Nelson, afla-

). tor in India, de a scrie faptul si tote amaruntele acestermorti; in No. IX o Englesa din Koblentz, prin acelasTfel de suggestiune, se comunica arnica sale din Nancy.Asupra acestei forme suggestionale noT vom reveni f6rtepe larg in cursul cercetarilor nOstre despre Spiritism. Deasta data am voit nurnai a arata in trécet strinsa'T in-rudire cu ipnotismul, si anume:

un ipnotisat scrie automatic o cugetare, nu a sap r o pri ci a ipnotisorului;

un medium scrie automatic o cugetare, 6-41 n u as a pro pri ci a sufletulta celui destrupat al altuTa.

In categoria B supraorganismul unul individ se des-marginesce in stare de somn pentru a se stramuta prinvis la localitatea cea departat a. unde privesce o in.tamplare, care se petrece acolo in fapta si care atingepe o fiinta Tubita. Dar o asemenea fiinta pOte fi tubita.de dol. individT, i deci este logicesce cu putinta ca inaceiasi nOpte si la aceiai Ora, in acelasi moment, doesupra-organisme sal aTba acelasT vis, adeca sal se stra-mute amindoe in aceiasi directiune cu acelasi scop dea vede pe fiinta cea Tubita. Negresit, casurile de acéstanatura trebuT sa fie rare, si de aceea inlaturat dinmagistrala carte a d-lor Gurney, Myers si Podmore ;dar orT-cat de rare ar fi, ele nu lipsesc, si baronul DuPrel (Experimentalpsychologie, p. 62 sq.) aduce maimulte exemple.

In categoria A supra-organisrnul fiind forte desmar-ginit prin agonia satl prin m6rtea trupului, are puterea,dup a. cum am ve'clut maT sus, de .a se arata d'a-dreptul :far a. mijlocirea visului. Chiar atuncl insa când e visul lamijloc, totusi aratarea nu se pOte faptui in aceTasi clipa

z,

Ian

www.dacoromanica.ro

Page 110: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

110 TELEGRAF1A IIIBIRII

la doe persOne deosebite, ci numai chiral pe rind, la uninterval ore-care. Ast-fel este, buna-Ora, casul celor doifrati, despre carl vorbesce John Molan (Journal of me-dical science, 1889, april) i carT, fiind despartiti, ativisat amindoi. intocmai cu aceleasi amarunte, pe repo-sata lor muma ; until insai din el a visafo cu o juma-tate de Ord inainte de cela-lalt, adeca supra-organismulmumei aparuse de'nta'iu unMa i pe urmai celuia-lalt.

Asemeni casurf du p 1 e, fie in categoria B, fie in ca-tegoria A, sint cat se pcite de interesante ; cu tote acestea,din pricina putinatatii lor, noi de o cam data nu punempe dinsele un mare temelu, pomenindu-le aci abia intrecet. Numai casurile cele simpl e, supuse calcululuica si un fapt statistic si supuse controlului ca i un faptjuridic, sint sciintificesce dovedite. Ori-cine le va tagadui,de ! if dorim sanatate. Ori-cine nu le tagaduesce, II pof-tim sa le intelega altfel decal ca o t el e grafi a T u-

bi rii prin eul cel destrupat, destrupat pina la unpunct in stare de somn, destrupat mai deplin in agoniasi mai ales in asa numita mOrte, adeca atunci cânddup. cuvintul Invetatorului: 4sufletul este veghetor, Tartrupul neputincios 1,(» 7-rvEiva 7r,o60.vItov, ifTh

dol)EviigD (Matth. XXVI, 41).

Si acurna, ori-cine are ved, sa vecla ; ori-cine are aud,sa auda ; daca e orb, cel putin sa asculte ; de'f surd,incai sa privesca ; dar fie surd, fie orb, fie cu deplina-tatea veduluf si a audului, mai intâill de tOte cata savoés ca, sa voesca a judeca si, voind'o, va p u t é sa.ne inteléga :

o. In fie-care om, «euh trece ca persOna peritOre prinsub-organismul cel ponderabil al trupului, dar traesce caindividualitate nemuritóre numai prin supra-organismul

61. cel imponderabil al sufletului;20. In acest supra-organism se cuprinde darul de a

Tubi, un dar dumnedeesc neatirnat de trup sati biruindpedecele cele trupesci;

30. Daca acest dar de a Tubi nu este ologit prin egoism,

: TO 64:

www.dacoromanica.ro

Page 111: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TELEGRAFIA UBIR1I 11

timpul si spatiul dispar pentru om de pe aci, Inca dincatuele vietei pamintesci, astfel ca amicul din Indian'are nevoe de orarul cailor ferate sari al vapOrelor pentrua strabate intr'o clipa la lordul Brougham in Sveclia.

Decf, eel" cu Daphnis si cu Chloe, la o parte I Intre5,;i intre n of este un altfel de dialog, un dialog nu

din Schopenhauer, ci din Goethe :

«Ei bine, eü nu scitl, ce'ti maT thna.ne dara ?cMie ri'mâne pré de ajuns : re'inâne Ideea ii I u-«birea!)

Nun wiisse ich nicht, was dir Besondres bliebe ?Mir bleibt genug ! EN bleibt Idee und Liebe !...

15 Maiu 1991.

e T

'rnt

www.dacoromanica.ro

Page 112: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IV.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM

6`2. n capitolul trecut noT am atins, pe la sfir,it, legaturare intre Ipnotism ,i Spiritism, o legatura mult maT strinsadecum s'ar crede la cea de'ntATu vedere, atat de strincaincat doT luceferT aT Ipnotisrnului, Charles Richet .i. Dr.Liebeault, ail devenit deja pe nesirntite spirit*Y, Tar lu-cefërul Charcot este pe cale.

In ce anume se cuprinde acea strinsa leg-aura? Tataintrebarea, pe care ni-o punem acuma.

Alt ce-va este o leg e, alt ce-va e un fe nome n, .ise pOte forte bine ca o lege sa fie invederata Cara a ficunoscute Inca, fenomenele eT, precum vice-versafenomenele pot fi cunoscute inainte de a se fi invederatlegea de care ele atarna.

Ca lege firésca speciala, adeca un raport necesar intreo sama de tlucrurT, Spiritismul face parte din legea fi-résca cea generala a evolutiuniT : planta devine dobitoc,dobitocul devine om, omul dara devine la rindul seilce-va i mai sus. Pe acest temeiu póte cine-va teoreti-cesce sa crécla ca taria in Spirite, adecä in fiinte supe-riOre omuluT in acel'a0 me'sura in care omul e superiordobitocului, sa crecla teoreticesce fara a aye sail Nra acere vre-o dovada practica.

ai

www.dacoromanica.ro

Page 113: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 113

De sigur, numai prin cercetarea fenomenelor not in-tram in amgruntele unel lea De sigur, erasT, de cateort ne intimpina' nesce fenomene neobicinuite de acelasffel, not incepem printr'insele a bAnui o deosebitg lege.Dar inc g. o data, o adeveratg lege firesca se invederezanu neapL'rat prin fenomenele et, ci se impune minivrend-nevrend prin irnposibilitatea de a nu fi. Ajungea dovedircestal imposibilitate de a nu fi, fail a aye do-vedi cg este, cad dovedile a este pot lipsi intr'un mo-ment dat, nefiind Inca gata sa linipeçlite, pe cand im-posibilitatea de a nu fi se cuprinde deja dovedita in an-tecedente. and noT scim cal alfabetul nu se ispravescecu A-B-C, desi am invétat d'o-cam-data numai pe acestea,noi scim d ej a ca existg un D Ore-care, desi nu l'aminvelat i n c i.

Astfel darwinismul este prin sine-insusi o demonstra-tnme c nesce fiinte supra-omenesct nu pot a nu fi,mgcar cd el nu vorbesce despre aceste fiinte supra-ome-nese)", oprindu-se la A-B-C din totirnea alfabetulut.

Ort-cine e darwinist intelegem evolutionist -- estesi spiritist in acelasi timp : spiritist in teoria. Si póte sgremana numat cu acestal teoria, care intru cat faceparte dintr'o lege universald e mai sigurd decat ort-i-câte fenomene, dupg cum mecanica rationatg e mai

sigurg decat mecanica aplicata.

Chiar inainte de darwinism, adecg inainte de o te-melig pe deplin sciintificg, si tot-o-data inainte de rod-nica grgingdire a fenomenelor pe o cale experimentalgca acea din dilele nOstre, miiflile cele mai alese ale ome-nirit, dela Socrat i pina la Victor Hugo, sirntindu-se

sufletesce nemuritort, scieaii ca nici sufletele al-tora nail murit ; o scieati fail a cumisce legea evolu-tiunit i Cara: a cguta dovedi, precum nu cauta cine-vadovedi cg vede cand vede.

Printr'un asemenea simtimint intim, prin acest fel dea ut op ati g, fost spiritist tot-d'a-una, spiri-tist tot-d'a-una a fost tatgl meti Alexandru, spiritist a

43 V96- 8

ea-unul aim

ef-insil

www.dacoromanica.ro

Page 114: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

114 IPNOTISMUL iN SPIRITISM

fost tot-d'a-una bunicul me5 Tadeil, ambit adapatt insciinte sociale i filosofice, dar neclintitT in spiritismulkr, si ... cum sa clic ? nu'mi vine a crede c va fi fostvre-o data un Hasdeil nespiritist.

Citigem in copilaria pe Helvétius i pe Cabanis, citTammai täriti pe Buchner, pe Moleschott, pe Carl Vogt,pe cAti altit, dupai cum si fie-mea urma. in Paris la Ecoledes hautes etudes cursul luT Jules Soury ; si totusi etn'att fost in stare de a ne sgudui pe noT, cdcT bricégullor sgAndarTa scOrta, Tar nicT decum pe e u I cel ascunssub scOrta, in suit-VA si peste scórta.

Nu aveam insa nicT o teoria asupra Spiritismului; nucunosceam le g e a, pe care numai Darwin putea s mi-odea; si nu alergam de loc dupa feno men e, pind cefenomenele au venit ele-insesi la mine, au venit pe neas-teptate, intocmat ca vedenia cea luminósa de care sc.isbise apostolul Pavel pe ca!ea Damascului.

Sint multiunit spus'o in fata, altii sop.tit'o la ureche, unit ini-a5 spus'o cà o .optesc altil, batin óre-cine a si tiparit'o sint multi* cart sustin cit e Im'as fi facut spiritist numal dikpit mOrtea, adeca dupaasa clisa rndrte a fiTceT mele. Am scris in viatafOrte mult ; de aceea, póte, pintre cele multe scrise demine vor fi destule prostii; as ruga dara pe ori.cinepe acel óre-cine, pintre acele destule prostiT sd gasésco singura thrtélit contra luT Dumnecleti, o singura indoeld despre nemurirea sufletuluT. if pocTu incredintapina la o asemenea prostia eti nu m'am pogorit nicTdata.

N'am trebuinta decAt de a re'mprospela aci urn-M(5-rele cuvinte prin cart, sint acurn doe clecT de anT, eti in-chetam primul capitol din prima filscióni a Istoriei critice: .

(Totul fiind relativ, afara de Dumnecleti ; totul fiindbun si reit, afard de Unul carele singur reduce anta-

< gonismul la armonia ; istoria se silesce a'sT da soco.téld de raporturile lucrurilor sub conducerea Provedintei,

mi-a5

mult,

c

nff-ati

o

r

www.dacoromanica.ro

Page 115: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

1PNOTIMUL IN SP1RITISK 115

(adeca de actiunea legilor fisice si bio-sociologice con-acordate de Cara o supra-lege...)

Ce credeam eti atunci?Ce cred eti acuma ?E adeverat ca numai dela mOrtea flied mele incóce,

catra acea nestramutata credint'a spiritista s'ail adaosfenomene, ceea ce insemnézg ca pomul a pornit sal ro-&sea, dar el n'ar fi putut sa saitg rode dacg nu eraporn din fire, nu un copaciu ateist altoit mai tarditiprintr'o créngg spiritistg.

0 data cu fenomenele se incepe critica, care e deprisos pe cat timp noi avem a face numai cu legea. Off-

14. ce lege firéscg fiind un raport necesar, necesitatea nuse discutg, pe când ori-ce fenomen nefiind decal o eventualitate, eventualitatea trebui supusg conti-olului. Fatacu fenomene darg, eli nie vedui silit a'mi pune cea de

intrebare criticgOre prin ce mijloc netrupesc un suflet póte sa intre

in comunicatiune cu un alt sufiet ?putem noi Ore s'o scirn sari ba?

si pina la ce punct o putem sci ?

Fenomene spiritiste s'a5 manifestat si nu puteati sanu se manifeste de când se pomenesce ornenirea pe fatapamintului. De. aceea intrebarea nOstra de mai sus nu odata a fost deja pusg in trecut de catra.' cugetgtori, sinu o data el' ati ajuns la aceiasi incheere, la incheerea

omul, i chiar faptura in deobste, nu este un singurorganism, ci doe organisme : unul inferior, altul supe-rior, adecg ceea ce noi am numit sub-organism si supra-organism. Cel mai vechiu filosof al Indiei, adancul Ka-pila, numesce supra-organismul r(guk§ma garira», adecacorp vaporos), si '1 dä epitetul de «ativaika)-- (mai

iute decat vintul» (Colebrooke).Peste vr'o dece dile dupg reposarea filed mele, ina-

inte de a fi inceput macar sg studiez literatura spiritista,eti avul prima intui tiu n e forte limpede despre acest

:

si

cl

www.dacoromanica.ro

Page 116: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

116 IPNOTISMUL iN SPIRITISM

supra-organism, acest ativaika, intr'un vis pe care l'amdescris atunci in versuri (Revista non& 1888, 15 Nov.p. 418) :

am murit fara s'o scin;Parea ca'i.adormire,Cad nu eram nici mort, niciSimtind o nesirotire;Apoi o clipa n'a trecut,§i doe frfi depline,Doi intregi desfacutDintr'untd singur mine.

Era un incremenitJos, cu condeiu 'n mina;Sus, cu cel-lalt priviam ulunitLa fatal de tarini ;§i m6 'ntrebam : cum de pondSi 'ndur, o DOrnne AnteCinci-deci de ani in pelea lui,

inima i mime 1

Dar ce sint dr? i m'arn vedutIcona mult mM vieA erdul men din trecut,Plapanda, stravedie,Elartica ne'nchipuit,Ne'nchipuit de fina...Un vis, de Mirea zugras itDin aburi lumina!

Ochirea'ml petrundea usorDin rare pina 'n rare ;Citiam fitis a tuturorAscunsa cugetare;Erarn stapin sa manuescAcel curent subcire,Pe care dmeni 'I numescPreyed i presimtire...

Un termen forte la moda astacli, datorit Ira Hartmannii pe care filosofiT, fisiologii, medicii i mai cu sarna di-letantii de tot sol'ul II intrebuintéza mereti, adesea Oraa'l pricepe, este: anconscientuk cdas Unbewusste»,d'Inconscientz,.

Acest «Inconscientul este el Ore in fond alt ce-vadecat ceea-ce inteleg eli prin supra-organism ?

Lasarn sal vorbesca insu0' Hartmann (Phil. d. Unbew.ed. 10 t. I p. 433):

eLegatura, care unesce organismul i consciinta intr'ogsingurä individualitate organico-psichica ; isvorul cel

§i

'i sail

i

www.dacoromanica.ro

Page 117: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMTIL it,' SPIRITISM 117

«datator de viéta, de unde pornesce norma fapturer celer(rnateriale si conscient-spirituale intr'un acord vecinic.4re'noit; fiinta care se da pe fatal in ambele laturi aled'enornenulut este Inconscienlitl. (Das Band aber, wel-aches Organismus und Bewusstsein zur einheitlichen or-ganisch-psychischen Individualität zusamrnenschliesst,die lebendige Quelle, aus der die Gesetzmassigkeit des

,<materiellen und bewusstgeistigen Geschehens in ewigi5. neu gesetzter harmonischer Uebereinstimmung ent-

oströmt, das Wes e n, welches in beiden Seiten derErscheinung sich offenbart, das ist das Unbewusste)».

.15upra-organismul» la mine, ca si dnconscientub laHartmann, este o fi inta superióra, fara care trupulomenesc n'are nici viéta, nici individualitate, nici con-sciinta, dar care fii nt imprumutând trupulut viéta,individualitate si consciintà nu'r imprumuta totusi de-cat forte putin, cad partea cea mai mare, cea mar bo-gata, cea mat buna, re'mane cu desavirsire straina or-ganelor trupesci.

SA mai adaog ca aInconscientulh la Hartmann, ca siqsupra-organismul, la mine, nu este localisat nici increer, nict in nervul marele-sirnpatic, nict in vre-o altaparte a trupulut, ci alcatuesce o ctotalitate a functiu-cnilor psichice a individului celui organicopsichic (To-utalitat der psychischen Functionen des organisch-psy-fchischen Individuums),.

La Hartmann insa acest cInconscientuh, acest csupra-organism) trAesce numat atata cat traesce trupul. Ne-murirea individuala nu exista. Si de aci, pe de o parte,plecä non-sensul intregei sisteme a hit Hartmann, tarpe de alta, sperietOrea galimatia prin care el restaima-cesce d'a'ndOsele fenomenele spiritiste.

Mai intatu, se pdte ore caracterish printr'un atributnegativ o forte positiva fiint a, ein Wesenl>, tocrnaiaceta prin care, numat i numat printr'insa, om ul este,dupa insusi Hartmann, o dndividualitate organico-psichicaD ?

g

www.dacoromanica.ro

Page 118: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

118 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

Un terrnen mai nepotrivit ca AInconscientuh e pesteputinta, de vrerne-ce supra-organismul, departe de a fiinconscient, e mai mult deca't conscient : el este bi-con-scient, tri-conscient, pluri-conscient. Plur i-c onsci en tu 1e singurul atribut ce i se cuvine acestul supra-organism,prin care sub-organismul, adeca organismul cel trupesc,«capeta viéta, norma, consciinta, organisatiune sail or-« ganicitate ».

Din data ce supra-organismul se desmarginesce maimult sail mai putin prin adorrnirea sail desputernicireatrupului, in visul obicinuit seri cel anestesic, in somnam-bulismul firesc si 'n cel mestesugit, in casuri de extassi de telepatiä, omul privesce cu ochil inchisi, aude cuurechile astupate, amirOsä fàrä amestecul nasului, simtegustul unei substante inchise ermeticesce, intelege si as-cultä porunca ipnotisorului la departare de mai multichilometri, strabate distante colosale catra acela care 'Iiubesce, scie lucruri necunoscute sail cu desävirsire uitateetc. etc. etc., seri acelasi timp tine minte ceea-ce facusein stare de veghere, desi in stare de veghere, cand nueste adeca desmarginit, el le perde tote acestea din me-moria.

Cu tote astea, noi nu respingem termenul cincon-scientuh, i iatai de ce. De 'ntaiu, el a capetat dejadreptul de cetgenia in sciinta, si prin urrnare e mai bineinteles decAt ori-ce termen noti. Al doilea, el este destuide potrivit clacd noi nu cercetAm supra-organismul insine, CACI in sine acest supra-organism e pluri-conscient,ci ii privim numai din punctul de vedere al trupuluiomenesc. Pentru trupul omenesc, adeca pentru creeruinostru uni-conscient, cuprinsul cel mare al supra-orga-nismului remâne necunoscut. Deci, noi vom intrebuintadnconscientuh de cite ori va fi vorba arnme de c u-p ri ns u 1 cel necunoscut al supra-organismului.

Nu dara in negativitatea atributului cinconscientul,zace pecatul cel neiertat al lui Hartmann. Dinsul mar-

66. turisesce ca a luat'o din Kantsi cuvintele celui maimare cugetator german merita de a fi reproduse aci:

www.dacoromanica.ro

Page 119: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN BPISITISIt 119

«noT putem sa fim conscientT mijlocit de a ave o«idee de care de 'ntaTu nemijlocit sintern in conscienti(wir können uns doch mittelbar bewusst sein, eine Vor-

astellung zu haben, ob wir gleich unmittelbar uns ihrernicht bewusst sind)>,. Lag elnconscientub) cel kantian,pe care '1 intelegem i noT, adecg : putinta pentru omintr'un mod rni jibe it de a strabate propriul seU in-conscient.

Pecatul luT Hartmann, de unde isvoresce pecato0asistemeT luT peste tot, este de a da individuluT durata unefsingure viete. Fie-care om, orT-cat de innaintat saü orT-cat de genial, fiind numaT o data cons ci e nt §i de maimulte orT in conscien t, cTudata faptura ar mai fi omul,omul luT Hartmann, dac g. intréga luT existenta in universs'ar restringe. in cel cati-va ani de inconscien'ca pepa:mint, Para nemic inainte i nemic inapoT ! Darwin ademonstrat ca natura se descarc a. cu incetul de tot ce'Tde prisos, de tot ce nu'T folosesce, de tot ce n'o ajutain lupta, aa ea, buna-Ora, dintr'o lunga cOcla nu maTremane la urma urmelor cleat un mititelut organ rudi-mentar. Cum dara de nu ne-a descarcat natura i pe noTde acel dnconscienb), claca el nu ne trebuesce ? sail in cechip el ne trebuesce, de Ora-ce natura lasa povara ?

Trecem aci peste o suma de casurT forte interesante :cand un somnambul vorbesce o limba sträinä pe carenicT o data n'o invetase, sail desbate cu indemanarenesce probleme sciintifice despre earl in stare de vegherenu avea nicT o idee, sail 611tä dintr'un instrument decare n'a luat dela nimeni nicT o lectiune. Aceste casurTse maT pun incg la carantind de catra sciinta cea ofi-cialg §i urméza a maT fi scotocite. Dar sa luarn un exemplurecunoscut §i privitor la intervalul uneT singure viete. Undu§man invier§unat al SpiritismuluT, Dr. Dechambre, ci-téza dupa Macnish (Dict. encycl. des sc. med., X, 374)pe o fata care, aTurand in frigurl, vorbia dialectul celticdin Wallis. Insanato§indu-se, ea nu sciea nicT o vorbaceltica. Facendu-se cercetarT, s'a aflat ca dinsa se nascusein Wallis, dar vorbise dialectul de acolo numal in co-

ni'l

www.dacoromanica.ro

Page 120: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

120 IPNOTISMITL IN SPIRITISM

pilaria si apoi l'a uitat cu totul. Cine l'a uitat ? firesce,l'a uitat creierul cel trupesc sail conscii nt a. Cine nul'a uitat ? érasi firesce, nu l'a uitat Incons ci entu I.Inconscientul nu MIA nici o data nemica. Dar ce'i fo-losesce acésta consciintei, de vreme Ce dinsa ulta? Ce'itrebuia bietei fete din Wallis dialectul celtic, pe care eanu'l mai sciea cleat numai atunci cand aiura, perdendadeca consciinta ? Sal presupunem cg, fiind in stare nor-malg, acea fatal ar fi audit doi hoti sfatuindu-se in aceldialect ca s'o pandésca sera si s'o omóre; consciinta eine mai intelegend nici o vorbg, desi Inconscientul ei nuuitase nemic, la ce'i mai slujia acest Inconscient atatde netrebnic ?

Menirea i utilitatea Inconscientului, Tata problemacea mare, pe care una singurg viata «a la Hartmann»nu p6te s'o descurce.

Goethe, acel Goethe care ghicia atatea i atatea, pingdarwinismul, preveduse acesta enigma si modul de a

o deslega, desi el nu intrebuintézg tertnenii conscienbcinconscient». Intr'un loc din Memoriele sale (Aus

meinem Leben, B. XI) el dice : «Toti Omenii mai de,soiu, cand 'incep a se coke la minte, simtesc ca eT

«trebui sg j6ce in acestä lume un rol indoit (eine dop-07- a pelte Rolle) : un rol real si un rol ideal, i'n acest sum-

«timint 41 are temelia ori-ce pornire nobilg. Ceea ce nies'a dat din fire pentru rolul cel real, noi o afiarn in-«datà f6rte limpede; intru cat se atinge insa de rolul«cel ideal, rare ori sintern in stare a ne dumeri asuprg'i(darither können wir selten ins Klare kommen).»

«Rolul cel real» il j6ca omul intr'o singura viéta, osingura intrupare, si de aceea ii i cunósce, fitnd-ca. '1

j6ca pe de'ntregul. «Rolul cel ideal» nu este un rol, ciun nesfirsit repertorirt nu numai de roluri jucate in tre-cut si uitate, dar si de acelea cari, necunoscute Inca, ur-meza a fi jucate in viitor : uitare dintr'o parte, necu-noscut din alta, de aci kreutatea ode a ne dumeri»,«ins Klare kommen». «Rolul cel real», cel conscient,

si

ai

www.dacoromanica.ro

Page 121: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL tN SPIRITISM 121

este persona cea muritOre; grolul cel ideàh, cel incon-scient, este nemuritOrea individualitate.

SA ne oprim un pic pentru a intelege cu amaruntulacel «rol indoib, la care ne indrunnéza sublirna cugetarea luf Goethe.

Fie-care ezi, in dividu alit at e neintrerupta in lantul-tuturor transformarilor sale succesive, la fie-care noua.intrupare face pe o nou'A p e rs n a', adecA jOcA un rolnog. In acest nog ral eul are faitis uni-consciinta perso-nagYuluf pe care'l jOcA, pAstrand piti pluri-consciinta tu-turor personagelarj-ucate--in----trecnt. Un actor care facepe Hamlet, catà sa fie numai Hamlet in restimpul jocu-

ultand cä in culise el este Rossi sail Salvini sagSully, cad' dacA n'o uTt, va juca prost. Plecand de pescena, adeca desmarginindu-se din rolul luf Hamlet pentrua's1 pregati in viitor un alt rol mai insemnat, el isf dAsamA cl a fost cutare si cutare, amintindu'sf un lung sirde intruparY trecute din ce in ce mai inaintate, i apoleräsi devine uni-conscient cand intra de isnOvä pe scenA.NumaY. prin darwinism, numai prin marea lege a evo-lutiunif iii se dA cheea Inconscientulul, voln sd clica pluri-conscientulni celd latent, a carufa latentA, co-mdrA Para' intrebuintare, ar fi o neroclial dacA eul orne-nese n'ar ave decat o singurA intrupare.

Un actor nu pOte sa' jOce bine, nu pOte s cr eez edecat acele rolutl cad se potrivesc pina la un punct cupropria lul individualitate. Ori-cate roluri ar juca el unuldupa altul, in tote va r'thnarté acelasi eii, dupa fondulcel caracteristic al carufa insusl rolul capeta o those-bità nuantà individualä. In acelasi Hamlet, Rossi se deo-sebesce de Salvini si Salvini de Sully. Ce-va mai mult ;primele roluri jucate vor lAsa tot-d'a-una o urmà asuprarolurilor ulteriOre, si un observator istet va puté sal di-buéscai din cand in ca.nd in Hamletul de astacii a lulRossi vre-o trasurA care se potrivia mai binisor cu Othellode Teri sail cu Macbeth de alaltà-eri. Pentru insusl RossiinsA acea trasurà va fi in c o nsc ie nt A, pina ce nu 1"-o vor

Jul',

www.dacoromanica.ro

Page 122: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

122 IPNOTISMUL i/1 SPIRITISM

spune alT. Ce-va i mai mult ; intr'un mod exceinionaise pOte intAmpla o confusiune, o docnire intre doue ro-lurT succesive, o cdupin personalitate» ca la faimOsa.Felida a 10 Dr. Azam... dar despre acest fenomen, fortered inteles pIn. acuma, noi vom ave a vorbi pe largintr'un alt studid.

In fie-care (( 31 existintg omul simte conscient al sedlib e r-arbit ri tot-o-datà sirnte inconscient o fa t a;litate care '1 ming inainte. Liberul arbitrid cel con-scient apartine presentului personal ; fatalitatea cea incon-scientg este linia trasn dela inceput prin intregul trecut

68. individual. Dacd eI am fost deja A', A", Am, trebulfatalmente sg devin Am', 0 nu alt ce-va, nu B, nic C;dar in cercul acestei inconsciente fatalitall de a pute flnumaT A, ed me bucur de un liber-arbitriti personal con-scient de a nu sta pe loc, de a me pute indrepta, dea propgsi, de a me innita mai cu spor in sfera mea in-dividualg A. In marginea unet singure viete, fdra o in-verigare de mai multe intrupgri pita dupg alta, liberuiarbitrid conscient al eului n'are nici un sens, n'are nicl"un sens fatalitatea cea inconscientg a eulul, cgci fatali-tatea individuald din present este surna tuturor liberelorarbitrie personale din trecut.

Inainte de a fi persona ornenésed IV, individul X fu-sese persOna omenéscä inainte de fi a fost om in ge-nere, el fusese dobitocul cutare i cutare ; inainte de afi fost dobitoc érnsT in genere, el fusese o plantg Ore-care, si attn.' plantg, si alta, si tot asa maT jos. Deja indobitoc consciinta incepe prin evolutnme a se desfgsuradin instinct, Tar instinctul la rindul sett se aratg deja laplantg prin desfgsurare din impuls. In ceea ce se nu-mesce «Inconscientul» se cuprind darn nu numai toteconsciintele din existintele omenesci anteriere ale indi-vidului, ci se mai pAstrezg i straturi de instinct si deimpuls din existinte zoologice, botanice, pOte cigar mi-neralogice, pe and ceea ce se numesce cconsciintd»,adecn ceea ce ar trebui numit «uni-consciintg», apartinenumaT existintei omenesci actuale a fie-cgruia.

(

111;

a si

www.dacoromanica.ro

Page 123: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 1.23

Nernine nu póte sa scie decal ceea ce a invetat, sinemic nu se p6te inveta cleat forte incet, cacT imper-ceptibilitatea inaintariT este ce-va care caractériéza me-canismul evolutiuniT universale. Cand dara un copil in--vata o limb, o arta, o sciinta, un mestesug cu o TuéIuimitOre, macar-ca e de tot grediu pentru alte limbi, altearte, alte sciinte sail mestesugurT, este de credut cL pecele usor invetate el numal reamintesce, cunoscen-du-le dintr'o intrupare de mai 'nainte. OrTce precocitatea until copil intr'o directiune Ore care despre ereditatesi atavism vom vorbi alta data nu'sT are de loc rada-cina in creerul sub-organismulta cella personal, propriiiunei singure intruparT, ci numaT in totalitatea nedes-membrata a supra-organismuluT celta individual. 0 ase-menea precocitate este tot-d'a-una o lucrare a Incon-scientiilui, care depune in consciinta mult saaputin, putin saii mult, cat póte si cat trebul, adeca:

T0 cat p6te el.insusT dupa propria sa trépta de ina-intare in evolutiune;

20 cat trebuf actorulta in noul seti rol, pentru ca nicTincurcat prin pré-mult, nicT impedecat prin pré-putinnu fie.

Inconscientul fiind abia de trecere intr'un trup, dincare se desmarginesce de tot prin fruit-tea trupuluT si sedesmarginesce in parte prin sornn si alte graduri deamortire, urméza dara pentru dinsul trel stati cu pu-tinta :

a) Inconscientul marginit cu totul in trup, ca in ve-gherea obicinuita, cand lucreza in om numaT uni-con-sciinta ;

Inconscientul marginit in trup, care fara el ar fimort, dat toto-data desmarginindu-se in parte pentru ase manifesta afara de trup, ca in casurf de telepatia ;

c) inconscientul desmarginindlt-se intreg din trup, careremâne mort, pe rand dinsul devine ceea ce se itnelegeprin Spirit.

NumaT in starea c termenul «Inconscientubt inceteza

nfl

pc

www.dacoromanica.ro

Page 124: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

124 IPNOTISMITL tN SPIRITISM

de a mai fi la locul seri, cdci supra-organismul isi redo-69.-bandesce atunci tote consciintele pe cart le avusese in

intrupgrile sale trecute, tote sad mai tote, o sumg deconsciinte, mai mare sail mai mica, dar totusi o sumg,incat este in ori-ce cas Pluri-c onscientul.

In naturd, totul fiind treptat, cu treceri pe nesimtitedintr'o stare in alta, intre a si b, ca si intre b i c, seinsiruesc o multime de start mijlocii. Intre b i c, deexemplu,. sint unele momente, in cart nu se pOte sci,dacd trupul a murit deja sail maNralesce incd, adecddaca Inconscientul s'a retras sail numai se retrage. Intrea 0 b, pe de alta parte, nu e lesne une-ori de a neincredinta, daca omul dórme saü veghezd, si cum anumedOrme san' veghezà, si de nu cum va dOrme i veghezain acelasT timp. Tocrnai aceste casurT cam nehotdriteintre a i b ne vor interesa aci mai cu deosebire, cadele forrnéza sfera asa clisului Ipnotism, Tar prin Ipnotism,dupg cum vorn vedé indatd, se aruncd o viud luminaasupra fenomenelor Spiritismulta.

Vorbind de Ipnotism, noT vorbim si de Magnetismacelasi timp. Intre Magnetism si intre Ipnotism nu

este in fond mai nici o deosebire: ori-care ar fi mij-locul de a mestesugi intr'o fiintd un fel de adormire, fieprin atingerea manilor, fie prin Ore-cari gesturi, fie prinputerea privirii, fie prin atintirea unuT lucru luminos sailsclipicios, fie prin ori.ce alta, e destul ca urrnärile acesteiadormiri sal fie aceleasi, Tar urrnärile intru cat prrvescepasivitatea subiectului sint aceleasi in Magnetism ca

Ipnotism, adec in ambele forme ale ;Soninambu-lismului provocat .

ET bine, studiul Ipnotismului impinge vrend-nevrendla recunOscerea Spiritismului, cdci aprópe tote fenorne.nele spiritiste, cel putin fenomenele cele mai insemnatedupd noT, fenomenele cele intelectuale, se explicd intoc-mai prin aceleasi trei elemente ca in Ipnotisrn :

° un om care inspird sail agentul ;20 un om care se inspird saü pacientul, numit alt-fel

medium sail subject sensitiv;

in.

si'n

www.dacoromanica.ro

Page 125: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 125.

30 insa0 inspiratiunea sail cu termenul cel devenittecnic suggestiunea.

Neaperat, in Ipnotism agentul este un om intrupat,pe care noi ii pipaim, pe cand in Spiritism el este unom destrupat, nepipait pentru simturile nOstre; dar to-tug este un om, atat de om incat scepticil tagaduescnepipairea lui, incredintandu-ne cd este i el vre-unuldint, e ace intrupati ce ieati parte la un fenomen spi-ritist.

Acuma, inainte de a pasi mai departe, sà constatamdin capul loculur un lucru de capetenia, cel mai de ca-petenia : in fenomenul suggestiunii pacientul este tot-d'a-una inconscient, cad alt-fel nu pOte fi sugges-tionat, Tar agentul, din potriva, e tot-d'a-una co nsc ient,fiind-ca numai printr'o vointa hotarità a consciintei saleel are puterea de a da pacientului o suggestiune. Acéstaeste un fapt cunoscut de top' magnetisorii, de toff' ipno-tisorii, de toti speciali,tii de asta-di, §i un fapt atat deimportant pentru noi incat nu credein de prisos a'l maiformula Inca o data:

i° pacientul sag subiectul sensitiv sag aa disul me-dium trebue sa fie inc onscient in momentul sugge-stiunii;

20 agentul sail ipnotisorul sag acela care dictézatrebue sa fie c on scient atunci cand dal suggestiunea.

Daca Hartmann ar fi voit sa cunósca acésta lege asuggestiunii, lege din care noi am dori sa ni se arateo singura abatere, atunci el nu s'ar fi innecat intr'o pra-pastiOsa anatomia a fenomenelor spiritiste, dupa cum o

.0. face, buna-Ora, in lucrarea sa cea din urma (Die Geister-hypothese, 1891 p. 26) :

(Se póte ca in acela,T strat cerebral, organul dinedrepta sà innerveze maim stanga i organul din stanga«sa innerveze mana drepta, pentru ca fie-care mama saescrie in alta limba i cu alte slove, ast-fel cal .nici una«din cele doe consciinte somnambulice juxtapuse sa nu«scie de ceea ce face cea-laltà. Se mai p6te ca o con-

www.dacoromanica.ro

Page 126: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

126 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

«sciin ta. somnambulica de gradul intaiu sal innerveze omAnA pentru a scrie, pe cand in acelasi timp o con-

gsciinta somnambulica de gradul al doilea sg producg«batal alfabetice. In ambele casuri se póte Tarài, ca«tot-o-datg consciinta cea nesomnambulicg sa nu fie im.pedecath de a tine o conversatiune cu cei de fatal... ,Intelega cine 'Rite pe aceste trei cse pOte» ! In ace-

IaT i 'n acelasi moment lucreza doe consciintesomnambulice deosebite i o a treia consciinta nesom-nambulica, fie-care consciin td. inconscienta, intrebuintandfie-care ale o aka parte a trupului pentru a face unalt lucru I

Ce fel de creer trebui sà alba cine-va pentru a inte-lege un asemenea creer !

E mai putin ciudata teoria profesorului F. W. Myersdela Cambridge, care sustine ca in creerul nostru emi-sfera din staxiga cuprinde o consciinta bung., lar emi-sfera din drépta o consciintd rea (Automatic writing, inProceedings of the Society 1. psych. Research, t. II siIII), adeca doe consciinte, pe cand Hartmann nu semultumesce cu mai putin de treT. Si ce çlic trei) I Inopera sa cea mare (Ph. d. Unb. II, 468) el ne asiguracd in stare somnambulicd este loc in om gnu numai

pentru o a doua consciintg, ci Inca pentru o a trela,o a patra, o a cincea ete. (nicht nur fUr ein zweites,

el sondem auch fiir ein drittes, vierte.s, fiinftes u. s. w.)».e Und so weiter T. T.

Cele doe emisfere ale creerulul sint mai unite intreele decat cele doe brate, cei doT ochi, cele doe picióre,cele doe nari, cele doe buze. Daca dara in acestea, maiputin unite, totusi fie-care pareche are o singura me-nire, ajutandu-se i cornpletandu-se cel doi membri alfie-cariia unul pe altul, apol cu atat mai virtoi identi-tatea menirif trebui sa lege ambele emisfere ale creerului.

Sistema localisarilor cerebrale, fie ea nemeritä sati ba,incepénd dela Gall si ping la Broca, este forte logicacand in partile corespuncletOre din ambele emisfere aseclaaceiasi facultate. Chiar deosebirea intre doi membri

creer

www.dacoromanica.ro

Page 127: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 127

omologi cad o deosebire trebui sà fie ori-unde estechiar acea deosebire are in vedere lucrarea lor

la olaltà mai cu spor, dupg curn aratg. ingiestresce Helm-holtz in privinta ochilor.

A pune in creer binele la stanga si reul la drepta,este ca si cand am presupune ca. un ochiu vede galbensi altul verde, un brat peote numai sa se rgdice in sus

altul numai sa se plece in jos, un picior umbla pevirful degetelor si altul pe calcae, o nare amirOsa tan-dafir si cea-lalta amoniac, o ureche aude vals pe candea-lalta ascultä polca, o buza nu vrea sa scie de cea-lalta i dintif de sus nu (lag ajutor celor de jos.

Firesce, intre cei bolnavi se \red unele nepotrivell,cam apropiate de acest damblagiul, de exemplu,taresce un picior, pe cand piciorul cel-lalt se miscg bine.Scim iarasi ca unii psicologi ca Pierre Janet (Automa-tisme psychologique, 1889 p. 8) cladesc volume de ale500 pagine pe doe duzine de istericf, de epilepticide nebuni: csur quatorze femrnes hysteriques et hypno-ctisables, sur cinq hommes atteints de la meme maladie,

71. asur huit autres individus atteints d'aliénation mentalecou d'epilepsieD, farg a se internefa pe un singur ornsangtos. Dar a ajunge de acolo, dela exceptiurff excep-tionale, ping la teoria generala a celor doe emisfere aleha Myers, este a face ca ace copil car.'" se jOca silin-du-se a invirti rOta bratul drept intr'o directiune si bratulstang in cea-laltà; far cele «cinci-sese-septe consciintesimultanee divergintf inconsciente, ale lui Hartmann in-trec &ice copildrid.

Ne pare chiar mu de a fi alaturat pe Hartmann cuMyers. Myers este un adeverat om de sciinta, care nespune el-insusi in studiul setI cà teoria desbingrif mo-rale a celor doe emisfere nu e decat o ipotesà si cal

dinsul este ori-si-cand gata s'o revéda; pe cand 'Hart-mann nu vrea neinic sal reveda, ba nu vrea nici macarsa véda.

Ori-catf creeri ar ave omul, el nu pcite ave in ac e-Iasi' moment decat numai una*.singura consciintg.

soid :

si

www.dacoromanica.ro

Page 128: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

128 IPNOTISMUL I& SPIRIT'IBM

a s a, pe la.nga care insa prin su ggestiune pciteintre intr'insul o parte din cons cii nta a l tuT a, adecà aagentuluT care suggestionéza, si acesta consciintà a altuTa,nu a sa propria, este acela care alcatuesce atunci pentrupacient sail medium un element inconscient. In odae,afara de ipnotisor si de cel ipnotisat, se alb: dd. A, .B

C, Tar d. D lipsesce ; ipnotisorul dice ipnotisatuluT :«dupai ce te veT destepta, veT vede seclend si furnând«pipa pe d. ipnotisatul se destepta, si prin propriasa consciinta vede pe dd. A, B i C asa cum sint eTin fapta, Tar prin consciinta ipnotisoruluT, de care e in-conscient, vede pe d. D .eclend si fumand. Intrebarn :sint Ore aci doe consciinte personale in acelasT timp ?Nu, cad una din ele nu e personald, ci a altuTa, dataprin suggestiune din partea agentuluT, care tot-d'a-unaeste si nu pOte a nu fi pe deplin conscient de ceea cesuggestionéza. Cand ipnotisorul dice : «veT vedé seclend

fumand pe d. el isT cla sama cu deplinatate defie-care cuvint rostit, pe când ipnotisatul e cu desavirsireinconscient cand vede pe d. D, care lipsesce. Sal maiadaogârn ca consciinta personala a celuT ipnotisat, uni-consciinta sa, lucréza aci ca tot-d'a-una prin creer, pe candconsciinta altuTa, cea suggerata, fiind o inconsciinta per-sonalà, nu este localisata nicalirT in trup, ci lucreza prinsupra-organism, prin «Inconscientul . cel mare, ca in tOtecasurile somnambulice.

Suggestiunea pOte fi orala sa mentalà, adeca spusasal:I numai gandita. In stare de intrupare, tocmai dincausa corpuluT celuT grosolan, suggestiunea cea mentalae fOrte grea si rara. prin lucrarile sccileT delaNancy, ale luT Charles Richet i altora, ea este pusaafard din orT-ce indoela. Un ipnotisor póte sa se On-désca numaT : cscóla, du-te in gradina, rumpe un mar

ada-mi'l aice ; si ipnotisatul indeplinesce din punctin punct acésta porunca. Dar intr'o asemenea sugge-stiune mentala agentul trebuT sa fie si maT conscientdecat in cea orala, cacT orT-ce soya:ire a ganduluT, orT-cenelarnurire a cugetariT impedeca i nimicesce suggestiunea.

§i

D.;

Dv,

Asta-df,

sg

si

www.dacoromanica.ro

Page 129: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

72.

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 129

In sfir§it, exista un fel de auto-suggestiune, in careomul este agent §i pacient tot-o-data. Ce se intamplaatunci? Ca agent, el este conscient ; ca pacient, e in-conscient ; dar nu e conscient i inconscient in acela0moment, ci de'ntalli conscient cand i'§i face suggestiunea,i apoi inconscient când o executa. E6 vr60 sa m6 de-

tept la 5 Ore diminéta, dei sint deprins a m6 scula la9; oeti vrein este o suggestiune pe care, ca agent, riii-ofac eti insumi forte conscient; apoi m6 detept punct la5 ore, supunendu-m6, ca pacient, intr'un mod inconscientsuggestiunii pe care singur ini-am facut'o. Si aci sugge-stiunea e cu putinta numal prin deplina consciinta aagentulta 0 deplina inconscienta a pacientulut

Inconscienta pacientului, consciinta agentule, fOrmezadee, Inca o data, legea cea mai imperiOsa a ori-cdrifsuggestiuni.

Sciind acesta, sa luarn dara una cate una manifesta-tiunile cele de capetenia ale Spiritismului, §i sa aratamca ele nu se deosebesc de cele ipnotice sail de cele mag-netice cleat numal §i numai prin natura cea destrupataa agentule.

Sa' incepem cu invirtirea meselor.

Sint acum cati'-va ani, la Viena, intr'un birt din Dob-ling, wclandu-m6 i strigand : cKellner ID m'a umflatrisul cand am v6clut d'o-data resa'rind inaintea mea peNapoleon cel Mare.

Chelnerul era in frac §i cu traditionalul ,ervet pe um6r,dar la statura 0 la chip, la frunte, la nas, la ochi, labarbia leit Bonaparte.

Puteam Ore sä nu ricl fatal cu o asemenea gluma anaturel ? .

Cu cate-va s6pt6mâni inainte, calatorisem dela Genevala Nyon in acela0 vagon cu Printul Napoleon, desprecare scieam de mai 'nainte cat de mult sémèn a. la figuracu marele imp6rat. EY bine, vestitul Plomplon era nemica

44?,796. 9www.dacoromanica.ro

Page 130: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

130 IPNOTISMITL f/f SPIRITISM

pe lângä chelnerul dela Viena I i tocmai de aceea imivenia a ride si mai cu poftg.

Dar dupg ce am ris cat am ris, Tata' sggeta prinminte o idee : de ce adecg. adeveratul Napoleon ar firidicol in haine de chelner ? Califul Harun-al-Rasid sestrgvestia in cersitor pentru a afla ce se face si ce sevorbesce pe'n stradele Bagdatului; Petru cel Mare slujfaca un mestesugar de rind in marina olandesg. Dacg darg,la un moment dat, Bonaparte s'ar fi prefgcut in chelnerpentru a ajunge prin acésta la o tintA, pe care altfel ifera cu neputintO s'o atingg, in loc de ridicol ar fi ce-vasublim.

. Tot ast-fel if este iertat sg. ridg cat de binede acele Spirite cari se manifestd prin invirtiream es el or; la cea de'ntaiu vedere, de bung sama, nemicnu póte fi mai comic ; dupg ce insg va ride cat va ride,sg stea putin si sa cugete.

Se scie CO prima propaganda spiritistg s'a ngscut inAmerica la 1846 intr'o localitate de lingO New York, lafamilia Fox, prin ban in perete cari respundeail fortelimpede la intrebari, buna.Org : «de câti ani este cutare?»sat cari se repetail dupg poruncO, de exemplu: eo. bavde clece ori», fOrg a se fi putut descoperi acela carebgtea, desi decimi de Orneni ii cgutail pandiail incasg. i afarg.

De aci s'a tras incheerea cea mai apropiafg, cum-cacornunicatiunile cu Spirite trebui sg fie prin bag, adecatyptolo gi c e, i --ca mijlocul cel mai lesnicios Ame-ricanii ail inceput a intrebuinta pentru acesta mescióre,ale cgrora picióre, drept rnpuns la intrebari, lovesc indusumea un numer de ori, sail fac alte micarT conven-tionale; (tables tournantes», «tables parlantes», eTisch-klopfen», «Tischriicken», «wandernde Tische», «magne-tische Tische) etc.

Prin asemeni mesciOre s'ai1 cape'tat nu numai comu-nicatiuni scrise, dar ping si note musicale dela nesce fiinteomenesci nevedute, neaudite, nepiplite, nesimtite.

anti

.

www.dacoromanica.ro

Page 131: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 131

MelodiT dictate printr'o mésg, rnelodif de tot originale73. i chiar frurnóse, s'apoT dictate anume unor ne-musicanV,

este fgrg indoélg ce-va mult mai greti decAt semne alfa-betice ; i totusl sg ascultAm ceea ce ne spune in acéstgprivintg Eugene Nus (Choses de l'autre monde, ed. 5,p. 85 sqq ):

aUnul din noi, Allyre Bureau, era musicant la Indelete, chTar unmusicant bun si Inv'etat, care publicase cate-va frurn6se melodil, Intre

4altele Primiivara pentru rApitbrea poesil a lui Teofil Gautier, si care<a Msat nepublicate mai multe altele. Mesa IT Incredinta lul sarcina de0a face acompaniamente la cele dictate de dinsa, dar cu tocméla ca el4sq nu Yea nicY o parte la dictare, si nici A. nu se apropie rrt.car demég decat numai In rarele momente de Indoéll. asupra vre-unuY ama-

-grunt al aceste ciudate composttiunt Eli i cei-laltY dintre noi nu scieam4dm musicl. nemic, afar h. d6ra de ceea ce, ea cincT ara Inainte, Inv&<tar;im Intr'un curs de cate-va lunY dela Emil Cheve, care incepuse a41-spandi atund In Paris minunata sa met6dä. No.( ne InteleserTm darI4 Cll mesa cT., pentru comunicatiunile sale musicale, ea se va servi a-

nume de met6da Galin-Paris-Cheve, st Mei n'ar fi putut A. se serve4de vre-un alt mijloc pentru a ne transmite acest noil gen de improvi-

satiune. 0 bdtae Insemna ut, do6 bdtaT re, trei Witai mi, patru Jo si<asa inainte. Obicinuit mesa incepea prin a ne spune de mg 'nainte din«Cate note anume se va alcgtui melodia, aprOpe tot-d'a-una tret-ded si

do6, nume'rul set favorit pentru frasa musicalg., pe cand do6-spre-dece<era num6rul favorit al cuvintelor pentru frasa vorbitä. Dup A. acesta.epreambulg, mesa dicta una dupä alta notele, pe care noT le scrieamcu cifre ; dupA aceYa le ImpArtia In mbsurT, arätându-ne, &AO' una dup5.alta, cantitatea fie-cthiY m6suri ; pe urmtl, ne dedea valOrea

4a11A, negrä sail carlig.; apoi ne dedea val6rea fie-Aril' note In parte,4scandand nAsura pr6 bittae. De aci venia Indicatiunea accidentelor,na diezurilor si a bemolurilor la cutare sail cutare notg de cutare salt4cutare mesurT, apoi tonul, si'n sfirsit titlul, pe care ea se IncAp4ina4de a nu ni'l spune decat dupK ce totul era ispO.vit... ,

Din cele patru-spredece melodiT dictate ast-fel de aceamesciórg, reproducem aci una intitulata: e Cantu!. :

www.dacoromanica.ro

Page 132: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

gucatä nu e urira.;

Cq

CY

D

T-1

lk

132IPN

OM

MU

L f

BPIR

1TIB

M

A da3io.

4ciesce-eago

;rn

't

T.

-4

410

111111111MM

ILlE_Jr

f

OrT

-cine va recunósce cg ace.stä bucatg. nu e uritg.;dar cine dre a com

pus'o?C

eT trei carT

edeari lingg mesa nu eraii m

usicantI.Singurul m

usicant, Bureau,

nu §edea IIngà mesa_

CeT

treT cunosceail notele m

usicalecarnal intru cat

www.dacoromanica.ro

Page 133: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMEIL IN SPIRITISM 133

trebui s cunesca cine-va alfabetul pentru ca sa petal scriemecanicesce sub dictarea altuia.

Cum-ca cine-va a dictat, este invederat ; dar cine anume?Melodia de mai sus e resultatul unel suggestiuni.

Cel trei, cu mescióra impreuna, care le servia dreptcraion, sint toy la un loc un mediu m. Fara a dorrniin sensul propriri al cuvintului, fi perdut con-sciirqa lor personala, eT au fost cu desavirsire inconscienfi

U. in privinta bucatil musicale ce li se impartasia, si incon-scient in acesta privinta era si Bureau. Agentul care sug-gestioneza trebui neaperat sa fie forte conscient anumede cuprinsul suggestiunii, cad altfel nu reusesce. Prinurmare, in casul de fata acel agent n'all fost nici ceitrei, nici Bureau, adeca nici unul din eel' patru intrupaycarl se afiati in odae. Cine dara ?

lasam la o parte melodia cea dictata prin batailernesciórei o melodia mult mai frumOs a. va fi publicatamai departe in cursul acestor cercetari i sa trecemla un alt cas : el este de tot simplu, putincios cel maisimplu, si totusi, ori-cat de simplu, nu se póte explicaprin nici una din cate si mai ate, despre cad astaslinu mai vorbesce nemine, desi alt a. data le susYnea cuseriositate barbaY ca Faraday, Chevreul, Reichenbach,Thury, Roggers, Jobert de Lamballe, Chevillard...

In primul capitol eti am spus : «marturisesc in cugetcurat ct n'am invirtit nici o data o mesa, si nu sim-

«tesc nici o pofta de a o invirti vre-odataD.Faptul este ca nici mesele nu fac haz de mine. In

tinerete, de ate ori mi s'a intamplat in societate a fisilit de a pune i eu manile pe o mesciOra intre cel ceo invirtiail, ea nu se mai misch si pace 1

Cat s recunosc, in adeve'r, ca invirtirea mese imifacea tot-d'a-una aceiasi impresiune comica, pe care amsimtiVo la Viena veciend figura lin' Napoleon cel Marecu servetul de chelner la umer. Credeam cu taria inSpirite, dar n'as fi evocat in ruptul capului pe vre-unul

fgrg

SI

a's1

.

www.dacoromanica.ro

Page 134: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

184 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

din mortii mel' printr'un mijloc care mi se pgrea a fipré-injositor. M gandiam une-orl' in mine insumi: candvol'u muri i ell, sal ferescd Dumnecleil pe cine o sä seincerce de a me chigma prin picforul uneY mese, cgcfIT vol'u tranti mesa in cap cu tote pidOrele el'. Nu aveamdreptate, o sciii, dar asa credeam ; i desprquindmesele, nici mesele nu me Tubl'aii. Cu tote astea, fgrga lua parte la invirtire, nu o datg am privit'o seclend Iadistantg.

Un cas remas intipgrit in memorig i l'am ggsitscris de pe atunci pe un petec de hgrtig. La 1881 pe-treceam inteo serg in familia la profesorul Pang Constan-tinescu. Casnicil' i amicif invirtTail o mésg, care respundeafOrte lgmurit la mai multe intrebgri de naturg cifricg.

ta nu vrei sg intrebi nemic? ImT Vise unul.Ba da ; intrebaci o : cap' lei am eu in buzunar ?

dar mai 'nainte sg'ml' spunetl fie-care din d-vOstre, camcat credeV c vol'u fi avend.

Erail patru lingg mesa. N mi-a spus riVend «N'atnici o para). P: cAi un napoleon) 21: (AI VeceT: CAT cinci

Sg adaug cg eC insumi scieam numaf cg am banimgrunti, dar nu scieam nu sciearn de locc41anume.

Fiind intrebatb.", mesciOra a respuns prin 23 batgi depicior i s'a oprit.

Am scos toVi banii din buzunar : erail tocmai 23 lei.aci suggestiunea e invederatg; i aci incon-

scientul celor patru era un m e di u rn ; dar cine 6re afost agent sail ipnotisorul cel conscient ? Un ipno-tisor inconscient, care nu scie adecg ceea ce suggestio-nezg, fiind o absurditate, agent darg n'a fost nici unuldin cei cinci intrupati, i numai cinci intrupaV ne aflarnin odae; ba mai era si o pisic, insg pe aceia n'o bl-nuesce de o cam datg nici chiar Hartmann.

75. Dela bgtgile de picior ale mesciOrei ping la un panersail cosulet, de piciorusul cgrula se acatg un craion, eraun pas. AseVandu-se sub cosulq hgrtig albg, craionul

mi-a

I

leis.

Si

www.dacoromanica.ro

Page 135: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL fli SPIRITISM 135

cel acgtat scrie cuvinte si frase intregi. S'a begat apoide same ca numerul persOnelor, cari se aseclaii Huge or cefel de mesciOre, era une-ori indiferent, precum nici con-tactul mgnilor intre ele sail cu mescióra nu era tot-d'a-una trebuincios, un singur bun medium ajungend se in-virtésa prin tinerea mânilor chiar la o depertare ore-care.In acest chip, ceea ce trebuia neaperat pentru invirtire,era un medium pus la o distante mica, asa ca mesdOrasaU altä unélte analoge se se afle Ore-cum sub inriurireaatmosfere lui, sae cum clic altii sub puterea lui fl u i-d i c g; mai lemurit : lucrul cel ne'nsufletit se nu incetezede a fi un fel de apendice al pacientului celui incon-scient, pe care'l suggestioneza agentul conscient cel ne-veclut. De aci ergsi nu mai era cleat un pas ping laincercarea de s c ris 6 re di r ectg, asupra cariTa ne vomopri o clipa.

Atingem numai in trécet faimósele experimente alebaronului de Guldenstubbe, a ceruia aneumatologiepositive', publicate in prima editiune la 1857 si repro-duse apoi la 1889, cuprinde o multime de specimenefac-similate de scrisori, iscelituri si semne, capetate d'a-dreptul dela Spiritele reposatilor, fere contactul vre-unuimedium, ci numai fiind fate. Guldenstubbe pe and cra-ionul se misa singur pe hertie. Asa, de exemplu, la 20novembre 1887, de'naintea generalului de Brewern, aprincipelul Schachowskoy si a mai multor diplomati, seprimi dela Spiritul celebrului poet Puschkin urrnetorulautograf, care insemnéza rusesce :

6. Credinte.Speranta.Iubire.Puschkin,

scris intocmai cum scriea poetul.

www.dacoromanica.ro

Page 136: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

136 IPNOTISMIII, IsT SPIRITISM

/11acc7izillat,11/krcra-

1-711-1f47.

frO72-ca

www.dacoromanica.ro

Page 137: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 137

Neminea nu s'a indoit de onorabilitatea si de bunacredinta a baronuluT de Guldenstubbe, a suroriT sale careera de asemenea medium, si a ainicilor carl luail partela experimente ; din nenorocire Ins, eT totT eraii dile-tanti, nu órnenT de sciinta, astfel ca nici operatiunea,nicT descrierea nu s'ati facut intr'un chip cat de putinmetodic.

Alt ce-va este doctorul Paul Gibier.Forte slab in istoria si 'n filologia, in earl' se lasa a

fi jucaria unuT Jacolliot (v. Marillier in Rev. philos. 1887No. 4 p. 419), el este fOrte tare in metcidele de expe-rimentatiune, in carT se numer g. printre elevil ceT maTde frunte de al' lui Pasteur. Putin ne pasa darg cg Dr.Gibier nu scie sanscrita, despre care vorbesce alandala ;lucrul de capetenia este ca el scie sg. experimenteze, sciesg opereze i si descrie operatiunea. Din acest punct devedere, a treTa parte din «Le Spiritisme», anume «Partieexpérimentale», si maT ales §-ful IV : «Ecriture spon-tanée», este un document de o netagaduita valOre

Dr. Gibier experimentà cu celebrul medium americanSlade.

Din cele dece sedinte descrise, sá reproducem aci numaTpe cea de'ntaiti :

eLa 29 aprile 1886, la orele ii dimineta, ea si amicul mea. A. needucem la Slade. Ed luaY cu mine maY multe pled (ardoises), pe carT41e-am isclit cu craTonul albastru, Am inspectat odaea, am examinate mesa si manecele lui Slade, l'am cautat sub haTne, Pam descaltat.eApoT, dupe cererea Ita Slade, am scos din ghiozdanul pe care nu'lelasasem o clipä, doe placT lncadrate, din fabrica luY Faber, si le-am4pus, fie-care In deosebY, pe mesa. Slade Tea un betisor de scris peeplaca, lung de 8 ro milimetri, II rumpe cu dintii in doe si'l aseda.epe una din placT, la capetul opus iscaliturei mele. ApoT acopereeplaca cu cea-lalta, cu iscalitura inlauntru; Tea amIndoe placile astfel(unite si le pune vertical pe ante-bratul med stang. N'am perdut dinevedere nicT una din miscarile sale, precum nicT pläcile mele. In mo-ementul and Slade pleca placile ca s le pune vericaI, s'a audit in-elauntru alunecarea betisoruluT in spatiut diture cele doe supraf* In-ecadrate. Odaea era bine luminata. Cate.treT noY aveam mantle pe mesaegOla : d. A. la drepta mea, Tar Slade la stanga. Ea urmarTam cu ochil

sciin-tificg.

www.dacoromanica.ro

Page 138: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

138 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

cminile WY Slade si pidOrele luY, pe carY el nu le tmea sub mésa. Vddfórte lamurit pe ante-bratul med stâng cele doe' plad lipite una de

calta si tinute cu mftna sang g. a luY Slade. Dupa 20 sari 30 secunde,simcesc pldcile EgAsandu-mT cu putere ante-bratul. Slade dice atund

tea c ur en t ul trece prin bratul luY, si se plange d6re putin. Cate-cva loviturr surde alt resunat in pMcile mele, i mAna lul Slade a de-cvenit etpeng. De o data s'a audit f6rte lamurit scrierea. Maria liltcSlade era nemiscata, nu se misd nicr un singur deget. Ascult :

cm' putea fi nid o 1ndoia1d. ; Inlauntrul placilor scArtIla ; audul meA nu(aid : scrim e, punctuatiune, de patru orY o liniuM trasa. Scriereacera de'ntaM Indtd, apoY dupd prima liniuM a devenit maY repede,Ta r dup d. a doua liniuta din nal lncetd...,

PlAcile deslipit, pe una din ele s'a infaitiat us-mAtórea scrisOre, sail mai bine urmAtOrele scrisorT, engle-zesce, nemtesce i frantusesce:

77. aMany spirits are present and will say a few wordsato you. I am truly W. Clark. (Mai multe Spirite sinta de fatA §i vor s v spunA putine cuvinte. Sint cu sin-aceritate W. Clark)).

a Mein theurer Herr. Empfangen sie, mein Herr, meinegherzlichsten Griisse. John Stephens. (Scumpul meti domn,gprimesce urdrile mele cordiale. John Stephens)).

tEn effet, votre idée est tres bonne. Votre bien de-g voué serviteur L. de M. (In adever, ideea d-tale e fortegbunal. Al d-tale devotat serv L. de M.))

aDear sir, we all join in the above. (Scumpe dorn-(mule, noi tot/ ne unirn in cele de mai sus)).

In acest experiment sint doe probe despre inc on-scienta ha Slade:

° S'a constatat cu siguranta c.1 el nu scie de locnemtesce i frantusesce, ci numaY englesesce ;

20 Comunicatiunea cea frantusesc : Votre idée est fresbonne» respundea la o cugetare a luT Dr. Gibier, carela inceputul §edinter se gAndise in sine : gclacI vom reu0,voth scrie despre acesta o carte», ce-va pe care el n'aspus'o nimenta i pe care nu putea s'o scie Slade.

Slade fiind in co nscient, suggestiunea dark' nu veraadela dinsul. Cu atat i mad putin dela Dr. Gibier, .carein tot timpul operatiuniT nu se gAndia decAt la manile

i

T

cel

sail

www.dacoromanica.ro

Page 139: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

It'7

*-7I0 2 (.

e/7.,'7 L e --

'; 1

,-/

-

472 Jr../A

1/ -- ) ,* .1

www.dacoromanica.ro

Page 140: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

140 IPNOTISMUL ill SPIRITISM

piciórele luT Slade, dorind sa descopere vre-un trucpartea Americanulul, Tar ori-ce dare de suggestiune

cere nu numai deplina consciinth, dar o consciinta atin-tath anume asupra ideei care trebuT sa fie suggerata.Cat privesce pe d. A., el a luat parte abia la doe dincele dece experimente, s'apoT nu putea s cuncisca nicTdinsul cugetarea cea nerostita a lui Dr. Gibier.

DecT, suggestiunea nu venTa dela nicT unul din ceTtreT intrupatI.

0 altä scrisOre intre pthcT, capetata prin mediumEglinton in nesce impregTurarT de control tot asa debine chipsuite, se póte vede in fac-simile la baronul duPrel (Experimentalpsych. nemtesce si englezesce,cu doe felurf de slove de mina. deosebita.

Pe placile luT Slade at scris trel agenti: un Engles,Némt si un Frances ; adeca trel consciinte straine

se stracurath in intervalul operatiunii prin Slade, carelein acelasi timp nu era adormit, pastrandu'sT consciintasa personala si dandu's.T bine sama de c u ren t ul cedicea cd'I trece prin brat. Cate consciinte dark' aveaSla,le ? Una singura consciinta a sa, cad cele-lalte treTnu erail ale lui, si nicT nu erari consciinte pentru dinsul,si nici nu erail treT, ci inchipuTaii cate trele in supra-or-ganismul Jul' Slade ce-va inconscient unul, neatarnat decreerul cel trupesc, creer uni-conscient cu ambele saleemisfere, uni-conscient pana i atunc1 cand una din emi-sfere ar fi inconscientd, cad' uni-conscienta emisfereT celeT-consciente i inconscienta celei-lalte ar face impreund

+ 0-= 1. ChTar creerul intreg póte sa devina incon-scient, i devine adesea, de Cate off pacientul adórinepe deplin, dar bi-conscient sail tri-conscient el nu pótefi nicT o dath, ci numaT uni-conscient.

Dr. Gibier n'a incercat o varianta a experimentelorsale. Daca intre piaci' in loc de un betisor s'ar fi pus-doe, e cu putinta ca amindoe betiscirele sa fi scris inacelasT timp, fie-care la un alt capet al placiT, dupa cum

204),

un

si-din

www.dacoromanica.ro

Page 141: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 141

medium Mansfield (Aksakow, Animismus, 460) scriea inacelasT timp alt ce-va cu mâna stanga si alt ce-va cucea drepta. Dar si'n acest cas Slade ar fi avut tot unasingurà consciinta a sa, Tar cele-l-alte consciinte, consciinte

8. ale agent'llor neve'clutT, orT-cate ar fi fost, nicT eraii ale-luT, nicT erail pentru el consciinte, nici erail numeratedoue-treT, ci alcatuiail un singur inconscient.

Starea de veghere, in care se afla Slade, nedormind,.avénd o deplina consciinta a sa de cele ce se petreceailimpregTur, si totusT fiind inconscient de ceea ce se scrieaprin mijlocirea ha( pe placa, este o stare de veghere i p-n otic a, bine cunoscuta scOleT dela Nancy. Iata cum odescrie Dr. Liegeois (De la suggestion hypnotique, 60):ePacientul nu infatisézä nicT cel maT mic semn de dor-tmire. El are ochil deschisT, miscarT slobode, vorbesce,cumbla, se pOrta ca tOta lumea, lea parte la convorbire,4respunde la intimpinarT, discuta, se arata adesea istqcin ceea ce spune, pare a fi intr'o stare cu totul obi-(cinuita, afara de un singur punct.$

Punctul suggestiuniT.In acest singur punct ipnotisatul ha Dr. Liegeois, ca

si Slade, este inconscient, rernânend forte conscienyamindoi in tote cele-lalte puncturT.

Dar pe Slade il ipnotisase nu Dr. Liegeois, ci treiipnotisorT fara came, fara Ose, fAra trup.

TreT ipnotisorT, intocmaT ca la saraca Normanda delaHavre, pe care o ipnotisau pe rind in acelasT sedinta_Dr. Gibert, Pierre Janet si Dr. Ochorowicz, involy intredinsiT de a lucra in intelegere.

Casul Jul Slade inträ dara d'a'ntregul in fenomeno-logia IpnotismuluT, cu unica deosebire cal agentiT, fac-toriT ceT conscieny, sint aci nesce fiinte despaminteniteSpirit e.

Comunicatiunile pe placa sint tot ce pOte fi maT ap/armaT eterre a-terre». AgentiT cari le-aii suggerat ail fost,Idea' clOra i pOte, nesce fiinte fOrte de rind. Dar ce s.le facem I i pintre ceT destrupay cata sà fie multi

www.dacoromanica.ro

Page 142: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

142 IPNOTISMOL hI SPIRITISM

-prosti, de vreme ce pintre cei intrupati eT intocmesc omare majoritate, aT cariTa membri, destrupandu-se mainepoi-mane, prin acesta esire din trup nu vor deveni cumult maT desteptl.

Spiritele cele inalte n'ail vrut sä se impartasesca luTSlade, si nici lui Dr. Gibier. De ce ? --e tréba bor.

Un medium este amic sari confident al until Spirit,una din doe ; i e lesne de inteles cal Spiritele, ca i noT<esti' intrupati, nu se imprietenesc cu tóta: lumea si nuse incred in ori-cine.

Mediumitatea se intemeiaza nu numal pe o insusire'fisica deosebità a pacientuluT, pe ipn otisabilitateaiui, dar i pe Tubire, pe simpatia, pe afinitate electiva-fare el si intre agent. 0 asemenea afinitate electiva,(passion somnambulique, (Ochorowicz. Suggestion men-tale, ed. 2 p. 131), e cunoscuta si'n Ipnotism.

Pentru ca sa'ti vorbesca un Leibnitz sail un Spinoza,trebur s fif drag luT Spinoza sail bill' Leibnitz, nu numaTd-ta, care'T intrebT, dar si medium, prin care primescirespunsul. Intre agent si intre pacient cata sa se infiin--teze un r a p or t, dupa cum clic magnetisorii, si infiin-tarea unuT asemenea «raport nu e tocmaT lesne.

Cu tote acestea, chiar pintre comunicatiunile cele ano--nimice sail pseudonimice, capetate de catra Eugene Nussi de catra baronul de Guldenstubbe, unele sint departede a fi prOste.

Iata doe-trei specimene :tDorul maT mult sail mai putin viu este drumul de

t fer care duce Spiritele prin cugetare la ceT ce le sint«dragi, Tar cugetarea unuT Spirit este el insusT, (Gul--denstubbe, 287).

(Credinta in nemurire este o aurora, care in lurneatacesta precede sOrehii din lumea cea-lalta» (ibid. 285)

«Dumnecleil este Tubire ; cum dara, omule, veT puté tutsa'l definesci ?» (ib. 269).

antuitiunea este o punte aruncata dela cunoscut spred n ecu n os cu t , dela finit spre infinit2, (Nus, 55).

Si sa nu uitam ca un Spirit, cand le spune acestea,

www.dacoromanica.ro

Page 143: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTIBMIIL I& SPIRITISM 143

le spune ex-promptu, fgra pregaire, fgrg a face litera-turg, fgrb." a dopli frasa asa cum Schopenhauer si moralistiTfrancesi IT dopliati aforisrnele i maximele, asa cum ellinsumi me silesc a'mi still sa ceea ce scriti acurna : bamai stergend, ba mai adgugend, tot-d'a-una nesigur devoiu fi brodit cuvintul cel mai potrivit pentru a'rni in-vesminta cugetarea.

Dar Inca o data, nu este vorba de spiritul Spirituldicare ni se infgtisézg prin més aii pintre piaci, ci estevorba de realitatea luT. and Spiritul hal Hartmanncad si Hartmann o sa deving Spirit intr'o imi vaspune prin mesa sati pintre piaci una singurg din ngs-drAväniile de carl e piing cartea sa (Die Geisterhypo-these des Spiritisrnus) ; când imi va spune, de pildg(op. cit. p. 39), ca este cu putintg ca un om in mo-mentul cand more, inainte de a'si da sufletul, sg. tri.mita' o lungg cugetare a sa in departare la un mediumneipnotisat sati nemagnetisat, (non intrance», care cu-getare sg. stea nesimtita cinci césuri in creerul cel con-scient al lid medium dupa ce murise deja trimitetorul,si apoi peste cincl ceiurT medium s'o scrie automatic,adecg : tune longue suggestion mentale a grande distanceet a echéance fixe a la fois sur un sujet en parfait étatde veille», ceea-ce nici un ipnotisor i nici un magne-tisor n'a cutedat mgcar sg viseze ping acuma ; când imiva spune una din acestea numai si numai din tristulamor-propriti de a nu veni sg recunósca nemurirea dupgce o täggcluise o data, atunci eti voth dice : *Ice desan-tate mai sint unele Spirite b, dar ping si desantarea vadovedi cg Spiritul luf Hartmann n'a murit, de vreme cedesantezg si dupg mOrte.

Fenomenele spiritiste prin mésg, prin scriscire directgca la Guldenstubbe, pintre pläcY ca la Dr. Gibier, sedeosebesc de fenomenele ipnotice cele obicinuite inteunsingur lucru aci, ca si acolo, este o suggestiune ; acica i acolo, este un agent conscient agent intrupat inIpnotism i destrupat in Spiritism ; aci, ca si acolo este

cli

;

www.dacoromanica.ro

Page 144: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

144 IPROTISMUL t& SPIRITISM

un medium inconscient ; dar in Ipnotism suggestiunease opresce asupra 10 medium, pe când in fenomenelespiritiste ca cele de maT sus ea se prelungesce sati sep6te prelungi prin medium asupra unor obiecte ne'nsu-fletite puse la o depgrtare Ore-care : mésg, ha'rtia, placa...Insg nici acestg trgsurg de deosebire nu este strAing unorforme ale SomnambulismulLa provocat.

Horace Pelletier urma'resce de un sir de aril nesceexperimente magn eti*c e carifiind date aceleasl con-ditiura in earl' operézg el sint verificabile de catrg ori-cine, anume fenomenul : cum un agent cons ci e n t,adecg magnetisorul, prin mijlocul unu'i medium, adeca.al unei fiinte puse in stare de in cons ci entg, pOte sltransmitg until lucru ne'nsufletit, farg a'l atinge trupesce,o insufletire momentang, o aparentg perfectg de ce-va vitt.

Un exemplu.Se scie cg sérpele, cand privesce de jos, dela rgdg-

cina unui arbore, la o vrabig, care sede d'asupra'l pe80. o créne, p'a's&uica ineepe a ameti, IT perde cumpetul

si cade in gura serpeltii.Pelletier reproduce aprOpe intocmai acestg scend prin-

tr'un pseudo-serpe i o pseudo-vrabig, adecg : pc de oparte un serpe fAcut din cilindre umplute cu meduva desoc i prin earl- e petrecutg o atg, cilindrele fiind din cein ce mai mici acolo unde se inchipuesce cOda, far lacapetul opus se acatai un fel de cap de serpe cu guradeschisg ; pe de altg parte, o pgpusicg de vrabig, dincarton bung-Org. VrgbiOra e asedata.' pe o mesdiOrd lao depgrtare de cinci centimetri de sérpe. Un medium,un esensitiv, cum II dice Pelletier, un oin in stare desomnambulism sail in cons cien t, tine o mâng intinsgd'asupra serpelta si a vrabiei. Pelletier dictézg atundsuggestiune a, care se si indeplinesce treptat : vrabiase miscg, pare a se feri de punctul de unde se aflg set.-pele, se pléca spre drépta, apol spre stinga, se vede osfialg, in sfirsit inaintéza doi centimetri spre sérpele careo astépta nemiscat, Inca un centimetru, doT, i cade in

www.dacoromanica.ro

Page 145: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMIIL tN SPIRITISM 145

gura sérpelui, adecä o atinge cu clocul (Revue Spirite1889 P. 183).

Intre vrabia cea de carton si intre mana Inc on s ci e n-t ului nu este o atingere, dupa cum pOte sä nu fie intrebaronul de Guldenstubbe i intre hartia pe care craionulscrie din partea 1111 Puschkin, dupa turn nu este intredegetele lui Slade si intre bOsorul care sgaria o placaacoperita. Nu este un contact direct, ci numai o apro-piere forte mare, o actiune dinamica extra-periferica careajunge pentru ca acea vrabia, acel craion, acel betisorsa fie inriurite de medium, Tar acesta, la rindul seii, sesupune orbesce su g g es ti u nil. Suggestiunea insa plécatot-d'a-una dela un co n scient, numai dela un con-scient pOte sal plece, dela un inconscient nici o data nicio data. Ori-ce suggestiune este o surna de idei, un num6rconcret, sa clicem 3 ; pentru ca suggestiunea, adeca 3, satreca in medium, trebui ca la medium, in locul unde treceea, sà afle atunci un zero de idei, adeca o desavirsita in-conscienta, cad din data ce nu va fi zero, ci 2, se va face 5,nu 3, prin urmare suggestiunea nu se va indeplini. Incasul de fa0 suggestionéza Pelletier, care scie limpedecuvint cu cuvint tot ce dictéza, adeca 3, pe candsomnambulul care'T serva drept medium nu scie nemic,adeca zero. In casul hit' Slade, in casul lui Guldenstubbe,suggestioneza un agent de asemenea conscient, pOte si maiconscient, dar destrupat, care iarasi Ii da bine samade 3, pe cand consciinta lui Guldenstubbe si a lui Sladee scaduta la zero fata cu suggestiunea.

Invirtirea mese i scrierea intre piaci despre expe-rimentele lui Guldenstubbe nu mai vorbirn, ele avendnevoe de o verificare metodica sint nisce mijlóce i n-f er ióre de cotnunicaOune spiritista, mijlOce cad atitacuriositatea si stirnesc mirarea celor gura.casca, mijlóceasa qicend de bald, pina la cari Spiriiele cele inalte nuse pré pogOra i prin cari nici mintea celor intrup41nu se pré lumineza, nici inima lor nu se pré incalclesce,MijlOcele spiritiste cele adevérat superiOre sint:

43',796. 10www.dacoromanica.ro

Page 146: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

146 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

I 0. Inspiratiunea propriii ciisg :20. ScrisOrea automatica.

Fiica-mea, vorbind intr'un loc la a treia persOna despresine-insasi, slice (Bourgeons d'Avril p. XXV): «...sa plume

81. «trottait, trottait Sur le papier. Elle avait l'inspiration«ardente et vive. Elle n'écrivait que lorsque l'inspirationlui -venait, l'arne pleine de son sujet, en proie au dieu,

«disait-elle... (...condeul eT tropaia, tropaia pe hartia. Eacavea o inspiratiune aprinsa si viva. Ea scriea numaiatund când IT venTa inspiratiunea, cu iniina plina de

csubiectul eT, pradd a deulzd qicea dinsa...)»Locutiunea «en proie au dieu), «prada a sleului*, eli

am cautat'o in zadar prin dictionare. Se pOte ca Littrés'o fi scapat din vedere. Se pcite erasi ca fiica-mea s'ofi croit ea-insasi pentru a exprime cu energia ceea ceintelegea Socrat prin tclemonl, cO zlaip,cov), adeca unSpirit care, neveslut pentru ochiT trupulta, ne Tubesce,ne ajuta i ne povatuesce in lucrärile nOstre. VechiiGreci qiceati in acest inteles gOeog, ccu cieul in launtru».

Inspiratiunea este trepta cea mai innalta a comunica-tiuniii spiritiste, dar tocmai de aceea e cea mai putinfenomenala.

Ori-cine pOte s'o tagaduesca.Cel inspirat crede adesea din inima curata cà el lucréza

prin propriul sell genili, fara nici un prinos din afara, cadnu aft, nici o dovada de un asemenea prinos: Chiar insadaca simte si scie bine el-insusi cà opera se datorézain mare parte until amic din aka lume, chiar daca omarturisesce pe fata ca Socrat, altii nu vor ei credal,

respund rislend ca inchipuesce, cad Inca odata lipsesce o dovada. Edison, forte spiritist, spunefàrä sfiala ca Spiritele T-au inspirat sublimele sale inven-tiunT; dar cine '1 crede ?

Louis Figuier (Le lendemain de la mort, 1889 p. 196)are o idee de tot noua, care merita a fi urmarita i princare se va completa o data criticismul biografico-literaral lui Taine si al Jul Brandes : S'a bagat de sama

I'

sItpi'i pito

www.dacoromanica.ro

Page 147: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMITL t/i SPIMTIEM 147

clice el ca artitiT, scriitoril, cugetatoriL dupa ce perdo fiintài iubita, 1 simtesc marindu-se facultatile lor,

«inspiratiunile, talentele. S'ar paré a aplecarile intelec-«tuale ale celdi perdut vin de se adaoga la propriele loraaplecari i sporesc geniul lor».

In acestä privinta eu unul sint fericit de a puté da oproba chiar fen om en al A, care la inceput, precum yeti'vedé, are aerul de a fi o simpla incredintare a mea,apoi de o data capeta pe nea0eptate o intarire curatexperimentala.

Macar ca din copilaria imi placea a inveta multeo faceam insa mai cu sama pentru a puté citi in tex-turY originale fäntânele istorice, cad nu Linguistica mepreocupa in specie, ci istoria, i anume istoria intr'o di-rectiune mai mult archeologica.

Cele de'ntal' scrieri ale mele : «Analise literare», «LucaStroid», «Portretul lui Tepes», «Ion cel Cumplit», «Is-toria tolerante», «Archiva istorica», aIstoria critica pri-mele 2 fa.scióre din prima editiune, tot ce am scris ina-inte de 1873, afara de politica 0 de literatura, sint lu-crari istorice.

La 9 Noembre 1872 more in Hotin tatal mei Ale-xandru 1), care sciea temeinic peste dece limbi i, pelinga o intinsa cultura filosofica in scOla lu Schelling

Görres, capetase in scóla Jul' Grimm o nespusa iubireanume pentru Linguistica.

Visul sell de aur era de a vedé o data un mare dic-tionar sciintific al limbei române.

Cu trel. anT inainte de mOrte, deja fOrte suferind, elatrase§e atentiunea Academie( Române asupra vechilordictionare manuscrise slavo-românesd, carf se gasesc inRusia (Analele Acad. Rom. t. I. p. 203, sedinta din 2august 1869).

Prima editiune din a mea Istoria critia se reproducea

x) In notita biograficl. publicati in Chevalerie fiar Yulie Hasdeu, p. 259, s'a pusdin greséll data x874.. MOrtea lui tati-meii a fost anuntati In Columna ltd Traia*1873 No. 3 (x Februaxiii).

limbT,

pi

www.dacoromanica.ro

Page 148: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

148 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

in fgsciOre dupg textul publicat mai intAiti periodic inColumna Traian. Teati darA Columna Traian pe

Decembre 1872, adecg pentru intréga lung Novembre,in cursul cgriia murise tatgl ; i ce ved ?

Istoria critica ajunsese atunci ping la pag. 221 (§ 32)dupg a doua editiune.

Tot restul s'a scris in uring, deja dupg mOrtea luitatg-meil.

Er bine, asi arunce ochil ori-cine asupra Istorietcritice, §i se va incredinta cal ping la pag. 221 ea estepré putin linguisticg, aprOpe nici decum, mgrginindusein istoria din punctul de vedere archeologic, pe cânddela pag. 224 se incepe Linguistica, din ce in ce maimultg Linguisticg, in sfirsit numai Linguisticg.

Apor de o data nu sciti ce me impinge a pgrasi cudesgvirsire studiele curat istorice i a. me da numai celorlinguistice.

Astfel la 1875 eii deschid la Universitatea din Bucu-,reser un curs de Filologia comparativg. De aci inainteping la Cuvente den beItrdnr, ping la Etymologicum mag-num, Linguistica me inghite.

Fost'a acésta un indemn postum dela tata-meti, alcgrula Spirit doria sg'si realiseze planul until mare clic-tionar al limber române ?

Eu n'o scieam de loc atunci i nici mgcar n'o ba-nuiam, dar totusi simtram un ce pe care nu'l simtisemin timpul studielor mele istorice.

5i aci chem martori pe profesorii I. Bianu i Lazgr5aineanu, carr interesAnduose mult de mersul Etyma-

- de cAte on me intrebail : cum de am gasiteü o etimologig cutare sail cutare forte grea a uniii cu-vint, le-am respuns sistematic, nu o data, ci de clecimide ori, §i acésta inainte de reposarea i chiar de Ma.fircer mete : cnu scitI, n'am gasit'o eti, e cine-va n e-tv ci u t care me ajutg».

Ping aci insg existenta acelui ccine-va neveclut) nueste doveditg, cu atAt si mai putin e dovedità iden-titatea lui cu tata-meil. Este o incredintare a mea, o

logiculza

lur inS

meg

hi

www.dacoromanica.ro

Page 149: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL tN SPIRITISM 149

simpla afirmatiune. OrT-cine pote sa'rni respuncla ca intreincetarea din viata a parintelui mei i intre trecereamea la Linguistica este o coincidinta, o infamplare, un

qazard.Azard o asemenea schimbare a firiT mele intr'o altà

fire in cursul luT Novembre 1872 intre paginele 221224 din Istoria critica!

Dar Tata ca sosim la o proba, dobândita in nesceast.fel de impregfurarT, inckt orTce minte nepa'rtenitóreva recunOsce ca.' este o proba decisiva, maT decisiva

chTar acelea pe earl Societatea psichica englesa dinLondon 0 excelenta Revista psichica a Jul Dr. Dariexdin Paris le publica despre casurT de telepatiä.

Aveam o §edinta spiritista la 13 Novembre 1890, nusera, nici nóptea, ci pe la 10 Ore diminéta.

Eraii fata Dr. S. Steiner, profesorul Bonifatiii Flo-rescu §i profesorul Th. Speranpa, Tar ca medium serviaV. Cosmovici. Daca nu me tocmai la acea .e-dinta.' Dr. Steiner adusese pe consulul general austro-ma-ghiar d. cavaler de Suzzara.

Menponez numile proprie intregi, cacT maniera luT Dr.Gibier de a pune numal inipalele mi se pare a fi insul-tatóre pentru martorT : un om cinstit nu se sfiesce nici odata a fi clis pe nume, Tar cu (5meniT necinstip nu trebuTst avem a face.

In acea edinta dara e primesc de o data dela tatalmeti urmatórea comunicaPune rusesce, pe care o claii infac-sinaile :

Bs RaTIOCTIA ROCRIAIIRPO ROTONKR &OMR, ThI OJI)R01{'&

ilpowunzaTs coxposinike DIORARBCERPO aamica : Etymologicummagnum Romaniae.

Adeca :cIn calitate de ultim descendinte al familiei, tu qt1"

dator a continua tesaurul Umbel moldovenesci: cEtitno-logicum etc. v .

11.1

dc .cat

'nsel,

.

www.dacoromanica.ro

Page 150: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

150 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

c/R/OtAl"t1/6C/11 °-Y

Acum urmatórele observaOuni :Afara de mine §i de medium, asistail la edinta

alte patru persóne, intre cari un doctor in Filosofia, unlicentiat in Litere, un doctor in Medicina i un diplo-mat. Apoi a doua-cli originalul scrisorii a fost arelatprofesorului I. Bianu i d-lui Zamfir Arbore, acesta dinurma sciind rusesce.

ce44,14,t/

YtAXL

-/lAntte,

"rrw,

o-a-avt* f96--crte6.,

www.dacoromanica.ro

Page 151: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMITL IN SPIRITISM 151

20. Comunicatiunea se incepea frantuzesce din parteafikeT mele si cu slova eT : «Attends. Il arrive. Le voila».Urma apoT, printeo ne'ntrerupta schimbare de limba si

34. de litere, textul cel rusesc. Dupa aceea maT departe scrieérasT frantuzesce fie-mea, schimbandu-se din noU literele

hmba, frà ca miscarea mane lui medium sà se fiintrerupt o singura data.

30. In ilele precedente eü m gandisem adesea latata-meii, dar pentru ce-va cu totul neliterar, i anume:cum as pute face sa'rnT vincl maT curand mosia parin-tesca din Basarabia, ceea ce, negresit, n'are nicT olegatura cu dictionarul limber române.

40. In Octobre si 'n Novembre ea n'am lucrat aprOpede loc la Etymologicum, i me pregatTam chiar a re-nunta la acesta publicatiune, ceea ce insa o scieam nu-maT eU, nici unul din ceT de fata la sedinta, i ceea-cechiar in cugetarea mea n'avea a face intru nemic cutatal melt

50. Ca BasarabieniT in genere, intru cat sint crescutTin scOlele rusesci, tatal met'', cat timp era in viéta, imiscriea tot-d'a-una rusesce, ceea ce nu sciea si nu puteasa scie nicT medium CosmovicT, nicT cei-laltl, cad eün'am spus'o nicT o data nimenui.

6o. IarA0 ca Basarabienii in genere, tatgl me5 nu diceanici o data «limba rom'anesca.2, ci numai «limba moldo-venescd», sciu moldovenesce», vorbesc moldovenesce >>ceea ce ultasem eU-insumb si mT-am adus'o a-minte nu-mai la cetirea cornunicatiuniT de mai sus.

ti4

70. Comunicatiunea e scrisa cu o cursiva rusesca fOrtelute, in care literele nu semena cu cele de tipar si sedeosebesc de scrisOrea cea obicInuita a luT tata-meti maTmult numai prin aceea ca sint marl i ne'ngrijite, pe candtatal meU scriea forte marunt i incet; dar prima literacapitala B, apoT minusculele E, 7), ii, 1r, p, T etc. sintintocmai cum le fAcea tatg-meil, din manuscriptele carula

www.dacoromanica.ro

Page 152: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

152 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

reproduc ad un specimen rusesce i românesce cumgrit prin fotografig :

ci-

www.dacoromanica.ro

Page 153: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL N SPIRITISM 153

,85. 80. Sg luati pe cine-va care nu cunOsce un alfabet,buna-dra cel rusesc sag cel grecesc, i sa v6 incercatT ascrie grecesce sag rusesce cu mana luT, conducend'o

Dacg mana e mlacliOsa i se lasg sw:ir a fi con-dusä, scrisOrea va inf6tip in intregul eT trasurile pro-priT conducetoruluT, dar o rnanal straing find tot straing,fiind vie prin 'apoT maT fiind i nedeprinsa cucombinatiunile grafice ale aceluT alfabet, e peste putintgca pe icl pe colea vre-o 1iniu sa nu ésa ce-va maTlunga, alta ce-va maT scurtg, Tar literele cele complicatesa nu se incurce. TocmaT acésta insa dovedesce c mainascriitorulul e condusg de alt cine-va, Tar nu scrie ea-in-sa0 dela sine nesce litere invetate.

90. Tatal meg tinea forte mult la genealogia, la sternanobilitarg, la vechimea boeréscg a némului Hasdeg,acésta nu din dqertacTune, ci numai din principiul :s Noblesse obliges.. De aci el imi impune a merge ina-

inte cu Etymologicul nu ca o lucrare personala din par'-ci ca o datorig ea ultimuluT descendinte al fami-

lieb. Acésta impregTurare, la care eti unul, trgind intr'unmijloc unde boerii ceT maT multi" nu sint de locboerT, incetasem de anT indelungati de a me gandi, nuputea fi cunoscutg. nimnuT dintre ceT de fata.

to°. Admirator al lul Thesaurus linguae graecae deHenricus Stephanus, tatgl meg numia tot-d'a-una un maredictionar Tesaurs,, i a tradus acéstg idee rusesce prinoupounge, o vorba pe care ell o uTtasem.

0. Cosmovici, Roman néo din Moldova, a arulafamilia' 0-a acgtat faxa rost pe un -via in loc de cCosmas,nu numai ca nu scie nicT un cuvint rusesce, dar nu cu-nOsce nicT mgcar cirilica roma.nésca, pe and comuni-catiunea de mai sus este scrisg intr'o rusésed literargperfectg, cum scriea tatgl meg.

120. In timpul comunicatiunii, dupg cum o vedeati ceTde fata, di m6 tineam tacut la spatele luT Cosmovici

mutam mana cand vedeam cà scrisul ajunge la mar.

insi-ve.

sine'sT,

te'mi,

8i

I

8111

www.dacoromanica.ro

Page 154: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

154 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

ginea hartiei, din care causa unele silabe si litere finalesint rupte in doe, cad mama lui medium nu inceta dea misca nervos craionul chiar in aer in clipa mutarii.

130. Insusi Cosmovici era de tot adormit cand scriea,cu ochii inchisi, stand in piciOre, cu capul intors susspre stânga dela hartig, primind suggestiunea in modulcel mai inconscient, dar o suggestiune nu dela vre-unuldin cei intrupaV. Dr. Steiner, care de ani intregi seocupg in specie cu Ipnotismul, constatase ca mediumera in stare de catalepsia.

140. Când scrisul s'a oprit, noi am desteptat pe Cos-movici, care se simtla forte obosit, se plângea de du-rere de cap, avea ochiT congestionaV, si apoi s'a speriatel insusi cd a scris rusesce.

Spiritul tatalui meti demonstra darg, de asta-data prinfenomenul cel pipait al scrisorii automatic e, cumcädinsul anume a fost acela care la 1873 me facuse prininspiratiune a parasi istoria si a me apuca de Lin-guistia.

Inspiraliunea era ce-va nedovedit ; scrisórea automa-ticti este o dovada, si o dovada care, fiind data in celepatru-spre-clece condiOuni de mai sus, resistg ori-cariirestalmaciri nespiritiste.

Asemenea probe, neaperat, sint forte rare. In deobstelimba comunicatiunii este cunoscuta lui medium, cuno-scutà mai mult sail mai putin, si tot.o-data impregiu-raffle comunicatiunii II pot fi mai mult sail mai putin

86. cunoscute ; dar ori-cum ar fi, din data ce medium e in-conscient, este o suggestiune la mijloc, si din data ceacesta suggestiune nu póte veni dela nici unul din ceiintrupati, ea vine dela constlinta unui agent destrupat,remânend numai a se controla individualitatea agentului,adeca : cand iscalitura suna ePlatone», sa fie ore in ade-ver Platone ?

Acésta este un punct fOrte insemnat, pOte cel maiinsernnat in scrisOrea automatica.

www.dacoromanica.ro

Page 155: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IFINTISMITL hi SPIRITISM 156

Inteo cli Jur Allan Kardec it' vine pofta de a vorbicu apostolul Pavel.

Ce are a face apostolul Pavel cu Allan Kardec ?Iubitu-s'ah' el vre-odatà ? Cunoscutu-s'ati cel putin ?

Este vre-un temeiu de a crede intr'o simpatil recipróca' ?Intelegem ca un Spirit superior sh' se comunice undi

pgminten care 0-a jerfit cu rivng cu patimA o partea vieter studiului operelor aceluf Spirit superior.

Spiritul Int Shakspeare, de exemplu, nu pOte s'a: nurubésca' pe August Schlegel.

Dar atunci apostolul Pavel s'ar fi impgrth'sit lui Baur,lur Godeau, lui Lange, lur Parson, lui Usteri, atAtor alTepaulistrD, cad scieati tot-o-dat i evreesce, tar nicr de-cum hit Allan Kardec.

POte sA fie cine-va forte spiritist, si totusi sä ricl 5. deasemeni evocatiuni ; tar când nu e spiritist, atunci ele

impedeca de a deveni, 11 alunghl, 11 resping asa clicenddela ush' prin lipsa lor de seriositate.

Allan Kardec evOcà darà pe apostolul Pavel si pri-mesce o scrisóre automatich: frantuzesce, in care se spunin stil evangelic nesce lucruri destul de frumóse despreTertarea celor jAcAtosi, i apor iscAlitura : e Paul Apare)(Livre des Esprits, éd. 32 p. 436).

Comunicatiunea este dela un Spirit ; pOte chiar delaun Spirit superior ; dar nu si iscalitura.

Comunicatiunea i iscalitura sint ambele suggerate,insä suggerate pe car deosebite.

Cum asa?Când un medium evOcA pe apostolul Pavel, el mar

intAiu se gindesce conscient la apostolul Pavel, ast-felca numele capostol Pavel» este pentru dinsul o aut o-sugges tiu n e, fgcutà ca ori-ce suggestiune intr'unmod conscient. Dupa: aceea, ca medium, el primesce incon-scient o suggestiune dela un Spirit, dela Spiritul X,scriind'o automaticesce intréga, i apor la sfirsit, execu-tând inconscient propria sa suggestiune cea conscientl,ischlesce: cPaul ApOtre,.

Aci nu consciinta Spiritului celui destrupat minte, ci

si

ii

www.dacoromanica.ro

Page 156: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

156 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

minte forte nevinovat consciinta luT medium, care evo-nd anume pe apostolul Pavel, s'a suggestionatsu0' prin acésta, i nu póte sg taggduéscg cl s'a sug-gestionat, cgci ar trebul sg dicA c'd n'a evocat pe apo-stolul Pavel.

Auto-suggestiunea cea conscientg era : avoin primiacum o comunicatiune is calita de apostolul Pa-vel». Auto-suggestiunea fiind fgcutg, iscglitura nu puteasg lipséscg la locul sett' obiclnuit, adecg la sfirsitul scri-sorii dupg tipicul modern, mgcar cg eel vechT iscàliaüin capul scrisoriT.

Victorien Sardou este nu numaT un renumit scriitordramatic, dar i un minunat medium desemnator. Inteodi el se gAndesce con.cient la Bernard Palissy, s'apoTmâna'T desemnézg inconscient urmatórea fatada de Oafrumusetea :

el-in-

www.dacoromanica.ro

Page 157: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPROTISMUL fig' SPIRITISM 157

www.dacoromanica.ro

Page 158: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

158 IPNOTISMUL IN SPIRITISM

S7. Desemnul este dela un Spirit X; iscalitura ins a. resultainconscient din auto-suggestiunea cea conscienta a luiinsu§i Victorien Sardou.

Când pentru intaia data, pe la inceputul anulul trecut,eu pusei mana pe cartile lui Allan Kardec, doe lucrurim'ati isbit intr'un mod neplacut :

T 0. Comunicatiunl iscalite tam-nisam de Platone, deSf. Augustin, de Jeanne d'Arc, de Pascal, de Napoleon,mai ales de regele Ludovic IX subscris tot-d'a-una .x SaintLouis, mai in sfir0t de o multime de Spirite cu earlAllan Kardec, pinä hi proba contrard, nu avea a facenici in din nici in mâneca.

2 O. Ore acest om nu avusese un tata ? o mama ? unprieten ? o arnica ? Cum de nu T-a scris nemic nici unultocmai din acetiia ? Cum de nu I-a scris nemic macarcelebrul pedagog Pestalozzi, dela care invetase carte 0care se dice cal iubise forte mult ? Parintii lui AllanKardec puteati sä fi fost Omen( inculti; el bine, ori-catde inculti ar fi fost ei, iubirea omului celui mai incult,destul sa fie iubire, vorbesce tot-d'a-una mai frumos

gura unui geniti care nu te baga in sama.Daca se marginia a publich comunicatiuni dela Pesta-

lozzi, iscalite sati neiscalite, dar in limba lui Pestalozzi,cu ideele lul Pestalozzi, cu particularitati individuale ca-racteristice lui Pestalozzi, tate acestea necunoscute lui me-dium prin care s'a dobandit scrisOrea cea automatica,Allan Kardec de de-mult ar fi inlaturat singura parteadeverat ridicola a Spiritismului, mai corect a Karde-

88. cismului: corespondenta celul de'ntifu venit cu tateilustratiunile istoriei universale, cu acele ilustratiunT delacarl omul se atépta de a aucli numai lucrurl sublime,de0 in fapta fie clis intre noi de noue-clecT i nouede oil dintr'o suta vorbiati §i el ca tota lumea.

Inca o data, iscalitura se datoresce tot-d'a-una satiaprOpe tot-d'a-una auto-suggestiunii Jul medium, afaranumai de casul când ea reproduce intocmai modul cumsubscriea reposatul, §i atunci pe de o parte se constataidentitatea caracterelor, Tar pe de alta se cerceteza daca

cle-at

www.dacoromanica.ro

Page 159: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL N SPIRITISM 159

medium cunoscea mai de'nainte de uncle-va acea sub-scriere, saü numai in trécet va fi avut prilej de a ovedé, saü n'o cunoscea nicf decurn, puncturi de con-trol in studiul ori-cgruf fenomen, nestricgclOse chiar atundcand sint de prisos.

Un spiritist serios nu va cguta darg nici o data, fieel-insuO, fie printr'un medium, de a primi impgrtg0rTdecat numai dela af sef, mari sati mid, cum vor fi fost

eT. Dacg insg vre-un alt Spirit, afarg din cercul celorvubig, va vré dela sine sg i se comunice, atunci I vada in acela0 timp i dovedf de identitate, dovedi nu priniscglitura al-de ePaul ApOtre. Scrisórea cea rusesca aluT tata-meil nu este iscalita ; dar rugarn pe Hartmann,pe Pierre Jannet, pe Lombroso, pe Preyer, pe toff pro-tivnicif nemuririf individuale s'o intelegg altfel deck prinSpiritism.

Sg ne'ntrebam acuma: inspiratiunea de a scriece-va anume i scrisOrea automaticg existd ele0 in Ipnotism?

Inspiratiunea, care se deosebesce de suggesti unemaY ales prin lipsa de caracter poruncitor, nu e straingIpnotismuluT. Profesorul Gurney a experimentat'o intr'unmod forte ingenios. Pudend pe un subiect in stare som-nambulicg, el if povestia o istorig, apoi de,tepta. Dq-teptandu-se, ipnotisatul nu sciea nemic din istoria ceapovestitg, cu desgvir0re nernic; dar dacg se apuca ascrie, el o scriea acea istorig intrégg, i citind'o apoi,era sigur a este din capul luf.

Mai obicfnuitg insg in Ipnotism este dictarea verbalg,suggestiunea de a scrie aa i asa, care corespunde scri-sorif automatice din Spiritism. Ipnotisatul este atk deinconscient de ceea ce scrie, inck e in puterea ipnoti-soruluf de a'l face sä se compromita: cu propriasa mang. Acéstg cestiune a fost cercetatg cu tot dMa-dinsul de Dr. Liegeois in memoriul seti din 1884. Unsingur exemplu de acolo. Dr. Liegeois ipnotisézä o dom-niOrg, apof if dice: Scii cg ti-am imprumutat 500

ai

II

ehinsual

www.dacoromanica.ro

Page 160: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

160 IPNOTISMTJL IN SPIRITISM

franci; sa'mi fad o chitanta. Dar, d-le, eti nn'ti da-torez nemic. D-§óra, ti-am dat banii chiar aice, suluride ate 20 franci... Domni§Ora stà pe ganduri, cauta.

aduca aminte, se incredintéza prin lucrarea sugge-stiunii c ap este i scrie chitanta. Desteptandu-se, eacitesce, vede scris de dinsa, dar de ce §i cand §icum habar n'are.

In Ipnotism insa tote acestea se petrec prin su g g e-iune oralg, nu prin suggestiunea mentala ca

in Spiritism, §i tocmai in acésta impregiurare se cu-prinde una din doveqile cele mai sdrobitdre contra anti-spirit4tilor, arora n'avem deck a le clice daca d-vóstracredeti c e cu putinta ca vre-unul din cei intrupatifi suggerat me nt al lui medium o scrisOre autorna-tied, luati atunci pe cei mai vestiti ipnotisori i mag-netisori, i incercati de vor fi el' in stare printr'o sugge-stiune mentala, nu oralà, sa faca pe un ipnotisat sad

89. magnetisat a scrie numai clece cuvinte. Pic enumai clececuvinte,, pe cand in Spiritism scrisorile automatice sintune-ori de peste clece pagine.

Nu vor scrie. E peste putinta. Nici vor scrie, nicfmacar nu vor desemna prin suggestiune mentala deckcel mult vre-o figura forte simpla, cate-va linii informe,mai adesea i acelea ghicite d'abia pe jumatate (Phan-tasms of the living, I, 39-48).

Ping acuma cea mai buna lucrare asupra suggestiuniimentale este fall indoela cartea lui Dr. Ochorowicz;cea mai burial ca adunare de fapte, cad alt-fel ca teoriaeste mai mult o incurcatura, pe care insu,i autorul (ed.2 p. 527) o inchee prin nostima marturisire ca a vorbitnumai dOra ca sa nu taca: con fait ce qu'on peut, pourcne pas avoir l'air bete devant un phénomene qui ren-cverse toutes les notions physiologiques,. Ca adunarede fapte insa, ca o condica de experimente vechi i noue,ce va mai bun nu se gasesce d'o-cam-data. EI bine, laDr. Ochorowicz nu ne intimpina nici un singur cas descrisOre automaticà suggerata mental. In Ipnotism sailin Magnetism pacientul 'Dote sa scrie numai i numai

sg'si

cg'T

sg.

www.dacoromanica.ro

Page 161: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

IPNOTISMUL IN SPIRITISM 161

cand II spur din guru : scrie asa si asa i asa, adecaprin suggestiune oralà, nu prin cea mentala : cugetatafara a fi spusa.

Baronul du Prel a facut in acésta priyintä o minunata.incercare (Experimentalpsychologie, I). Avénd la inde-mana o pacienta forte sensitiva, numità Lina, i pe un .ipnotisor puternic, Dr. de Notzing, el a operat in ur-matorul chip. De'ntaTh a formulat inscris intr'o alta odaesuggestiunea cg Lina trebur sa scrie cu craionul rosucuvintele «Buna sera» (Guten Abend) si sa iscalesca aporcu craionul albastru. De aci, reintrand in salonul undese aflati Lina si Dr. de Notzing, el a dat acestuia no-tita. Ipnotisorul a citit'o tacend i, prin concentratiunernentala, fara a vorbi, a transrnis Liner suggestiunea. Cea facut atunci Lina ? Dupa multà nedumerire, ea scrisecu cralonul rosu «Bunä nOpte» (Gute Nacht) si a iscalitcu craionul albastru «Lina». Prin urmare in Ipnotism,cand adecg agentul este o fiinta intrupatg, suggestiuneamentala nu isbutesce sa faca pe pacient a scrie nu numarpagine intregi Fara nici o soya:ire, dar nici macar doecuvinte, cad in loc de «Guten Abend» Lina a scris«Gute Nachts. Ea a inteles intr'un mod apropiat d'abiaideia celor doe cuvinte, i erati numar doe cuvinte in joc I

ScrisOrea automatica prin suggestiune mentala nu estedark' cu putinta decat atunci cand suggereza o fi i n tanepipai ta. CeT pipaiti, fie Dr. Ochorowicz, fie Dr. deNotzing, fie Donato, fie ori-si-cine, se vor poticni tot-d'a-una pe acésta cale, dobandind maximum un «GuteNacht» cand se astepta la un «Guten Abend).

2 August 1891.

43,796 11

www.dacoromanica.ro

Page 162: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

V.

MATERIALISMUL IN SPIRITISM

90. n loc de vorba lating de gustibus non est dispu-tandum, Românul dice mucalit: cunuia II' place popa,

altula preotésa, altuia fata popeiv. Ar fi trebuit sg maiadaoge : caltuia nu'i place nici fata pope, ci te mirice'i mai place12, In sfera Spiritismului, mintile cele ade-v&at inalte se multumesc cu ceea ce le spune glasulsufletului lor, fgrg a mai cguta altä dovadg ; când insgdoveclile yin dela sine, pe dinsii II ademenesc numai celemai superiOre, cele mai curat sufletesci, cele mai potri-vite cu propria lor fire, dupg cum córda unei harpe nuresung singurg deca atunci când se aude acelasi ton,Tar nu altul. Dar pré putini sint al-de Victor Hugo. Ceimai multi nu inteleg, nu vor sg intelega si nu pot in-telege tocmai doVeclile cele superiOre ; catg sg le dal' ma.-runtiuri ca sg',1" bage degetul in probg, s'apoi sg mor-mge : aa I Pentru acestiia este menit studiul de fatd.

Charles Richet, in introducerea sa la revista lui Dr.Dariex (Annales des sciences psychiques, I, 6), impartetote fenomenele spiritiste in do marl rubrice. In primarubricg el pune presimtirea, luciditatea somnambulicg

comunicatiunea telepaticg ; in a doua, miscgrile obiec-telor materiale fitrg atingere, vedeniile sail fantomele,Ii

www.dacoromanica.ro

Page 163: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 163

fotografiile spiritiste i alte fenotnene pe carT le numesceefisice, ca i cand cele de'ntaiu ar fi nefisice sail me-tafisice, ca i and adecA ar puté sA fie vre-un fenomenfrà materil.

NoT pricepem lucrurile cu totul alt.fel. 0 cugetare esteo fortg tot pe atat de materialX, mar mult sail mai putin,pe cat de materiale sint undele electricitätii. Un Spirit,un suflet esit din trupul cel pgmintesc, fie el ori-cat deneveclut pentru ochii nostri, ori-cat de neauclit pentruurechi, ori-cat de nepipAit pentru malni, este totusT ofiintd fisic'à si el, de vreme ce este si el ce-va mNrginit.

Singura impNrtire adeverat temernicd a tuturor feno-menelor spiritiste ni se pare a fi :

jo. Fenomene cu suggestiune;20. Fenomene fàrà suggestiune.

Despre caracterul i rolul suggestiuniT in SpiritismnoT am vorbit pe larg intr'un alt capitol, dar am fostdeparte de a imbrätisa acolo tote felurile eT, ci ne-amrestrins cu deosebire in cele grafice : musicA, desemn,scrisOre.

Aceste manifestatiuni sint cele mal superióre, nu nu-mai ca unele carT dovedesc ca in impgrthisiri spiritistenoT avem a face co nesce OmenT in tOta' puterea cuvintuluT,

)1. Orneni cnitand ca i noT, zugravind ca i noT, vorbindca i nor, avend o minte si o inimg ca si ale mistre,dar mai dovedesc inc 5. ce-va, anume cl o asemeneasuggestiune mentala e peste putinth' pentru un omintrupat, pinA ce nu s'a desmarginit mai intaiu din car-ne si din Ose, pirA ce n'a devenit Spirit.

In adever, nor am aretat ca." nici un ipnotisor sailmagnetisor din lurne, fie el ori-cat de puternic, nu e instare de a suggera prin gandire fXrg cuvinte balgatibine de samg.: prin cugetare nerostitX ---unuTip-notisat sail magnetisat, fie acesta ori-cat de supus, oscrisOre lAmurità, un desemn arraruntit, o

un lung complex logic de semne conventionale.Am spus'o i o mar spunem : toy HartmanniT

music g. origi-nald,

i toIl

5

6

www.dacoromanica.ro

Page 164: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

164 MATERIALISM:IL IN SPIRITISM

Buchnerii de acli si de maine, daca i maine vor maifi Biichneri si Hartmanni, inzklar se vor osteni a cautaun agent intrupat care, fara a vorbi, numai prin s u g-gestiune m en tala, sa misce mana until pacient pen-tru a scrie macar «frun da. verde s'o Ialeà, pentru adesemna macar o fruncla linga o lalea, sail pentru apune pe note o melodia pentru acest cantec, nemic de-cat numai atata, i acésta nu asa cum o face un me-dium, nu iute i cu capul intors in altä parte, ci uitan-du-se la hartia, mai oprinduse, mai resgandindu-se, maisovaind pina ce nemeresce.

In experimentul baronului Du Prel, reprodus in stu-diul nostru trecut, o Nemtóica, carii i se suggerän)ental de a scrie «Guten Abend), scrie «Gute Nacht).Ore ce ar fi facut ea, daca i se suggera mental de ascrie nu in graiul seri obicinuit, nu nerntesce, dar intr'olimba necunoscutd, buna-óra polonesce: «dobry wieczeir)?Invederat c n'ar puté sa brociesca nici prima silabasail prima litera din adjectivi Sa presupunem insa Caea ar fi scris pe «Guten Abend» sae chiar pe dobrywieczór); ei bine, aceste doe cuvinte, dibuite asa clicendpe pipgite prin suggestiune mentala ipnotica, ce ar in-semna fath cu pagine intregi de un stil forte corect,fata cu o frumOsa melodià sail un desemn artistic, ca-petate prin suggestiune mentala spiritisth, rnana miscan-du-se fail intrerumpere, desi medium nu scie ce face,scriind une-ori intr'o limba de care el n'are nici o idee ?

Ipnotisorul saü magnetisorul reusesce cu mult mabine, cand suggereza mental cva n e- gr a fi c, de exem-plu : sa radici in sus mina drépta sail degetul cutare,sa fad clece pasi si apoi sa te aeçIT pe scaunul dnafundul odàiT, sa saruti pe cutare etc. Dar pinä a-cestà privinth, care n'are nici o legatura cu condeiulsail cu craionul, suggestiunea mentala cea ipnotica saiimagnetica e fara alaturare mai slabà decat acea spiritis-ta. Magnetisor4, sail ipnotisorul nu va puté nici o datafara vorbe, ba pOte nici chiar prin vorbe, sa suggerezecui-va ca sa se *la el pe sine insusi intr'un punct

ele

si'n

www.dacoromanica.ro

Page 165: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL iN SPIRITISM 165

Ore-care din spatiii, adeca sa véda acolo ar a. oglindapropria sa figura. In fenomenologia spiritista o asemeneadeduplicare a persOnei printr'o suggestiune mentala dinpartea unui agent nevedut s'a intarnplat nu o data. Vornaduce aci un singur specimen, dar un specimen careplatesce cat o sut, fiind c numai un idiot se va puteindoi despre rehlitatea fenomenuluT.

Mare le Goethe, premergetor al Spiritismului ca 0 alDarwinismului, povestesce in cartea XI din Memoriilesale urnnatorul fa pt positiv din vieta sa. Dupa ce

2. parasesce ca student Strasburgul i pe Tubita Frederica,el ne spune :

<<CalarYarn pe poteca spre Drusenheim, si Tata ca m6 cuprinde unpresimtimInt din cele mai cYudate. Anume eil v6cluY, nu prin ochiitrupulta, ci prin ochiT spiritulta, pe mine-Insurrif venind inapoT spremine, cu nesce haine dupa cum eh nu purtasem nicY o data, de o cu-lore sura-vin6t6. $i cu ce-va aur. Din data ce m'am scuturat din acestvis, imaginea a desparut. Ceea ce e dude, este ca peste opt anY, inaceasT halna cum m6 v6dusem atund si pe care acurn am Imbracaeonu prin alegere, ci numaY. din intamplare, ea am calarit In adev6rinapoI pe aceiag poteca spre a maY ved6 'o data pe Frederica. Fie.orl-corn va fi In privirqa unor asemenea lucrurY, fantoma cea mira-

ulOsa, In acel moment de despartire, a fost pentru mine o

Vorbind despre acest fenomen, Schopenhauer (Parerga,1851, I p. 266) constata ca era o evisiune, Tar nu o«alucinatiune», 0 ca. avea drept scop anume de a man-gaia pe Goethe: chatte eigentlich den Zweck ihn zutrosten». Dar cine '1 mangaTa. ? Firesce, 11 mangaia cine-va, adeca un a lt ul. Din partea aceluT alt cine-va erao su ggestiune : esa. te vedi pe tine insuti imbracatap i ap». 0 auto-suggestiune nu putea s i fie, caciar fi trebuit ca Goethe sal se fi gindit mai intaiu intr'unmod forte conscient macar la acea haina cu ceprazuri.A fost dara o suggestiune din afara, dela o fiinta des-trupata, dela un amic nevedut, care apot peste opt aniPa suggestionat din notl pe Goethe de a imbraca aido-ma o asemenea haina.

www.dacoromanica.ro

Page 166: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

166 MATERIALISMUL bT SPIRITISM

Fenomene de acest fel se chiama cl ublet, alter-ego,nemtesce Doppelgange r, si intarnplat nu o data;casul cel mai interesant e povestit de profesorul Stilling(Das geheimnissvolle Jenseits, ed. 1864 P. 173); darnumai in privinta Goethe, fiind cal e Goethe, niciun barfitor nu va cutecla sà caxtesca.

Contra mea, care sint pre si pré departe de a fi unGoethe, vor carti Acésta totusi nu me sperianu me va impedeca de a aduce aci din propria meaexperienta un exemplu de quadrupla suggestiunementala spiritista, fdra semen mai pe sus de ori-ceputinciOsa suggestiune mentala_ ipnotica sail magnetica.

Darul mei personal de medium (nu de medium intu-itiv sae prin inspiratiune, despre care a se vedé in Ca-pit olul precedent, ci de medium scriitor-automatic) eforte restrins, Cad pe de o parte imi vine tot-d'a-una ame indoi de mine insumi, ca apostolul Petru cand UM,bla pe apa, Tar pe de alta parte, pOte din aceiasi causd,exercitiul mediumitatii in curs de cate-va secundeobosesce peste mesura. Astfel comunicatiunile scrise au-tomaticesce, pe cari le prirnesc ea personal, sint tot d'a-una scurte, Cate qece saii cinci-spre-cled cuvinte, maimult in ori-ce cas decal un Guten Abench. Pentru ale completa, si mai cu sama pentru a le controla, eaavui fericirea de a descoperi o mediumitate forte puter-nica la cati-va amid, cari pentru a se inlatura ori-cemotiv de ne'ncredere nu sciii nici o data cestiuneacare me preocupa, adeca nu cunosc intrebarea saii irulde intrebari pe earl mi le pun eti in momentul cânddin01' apucd a scrie. SI adaog a, pentru a ave purureao proba ca cestiunea cea pusai a fost anurne cutare sinu alta, cii o scria de mai 'nainte, dar n'o aret ninne-rul. Dupà acesta larnurire, putern trece d'a-dreptul lafenomen.

Primul meg medium, V. Cosmovici, trebula sa piecein strainatate pentru a's1 ispravi studiele. In ajun elime gandiam: fiind singur in Paris, Ore va puté el in

lui

me

s'aid

multi.

www.dacoromanica.ro

Page 167: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 167

98. stare cate1eptic sà primescd acolo comunicatiunT delafiica mea, pe carT sà mi le trimita la Bucuresca cineIT va muta mina, cand va ajunge la marginea hartiei ?cine va lua cola cea scrisg, pentru ca el sd póta scriepe cola urmatOre ? Aceste intrebarT erati firescI pentrumine, cacT, desi eti scieam in teoria si din propria meaexperienta ca un medium isT pOte muta mina singursingur schimbe hartia, totusl, pentru al mita luTCosmovicT ostenéla, o faceam tot-d'a-una 6.1 insumT,acestä inlesnire devenise pentru dinsul o deprindere.

Aveam o sedintg a-casä, sera, la 6 Februariti 1891.Erati fata : episcopul Ghenadie Argesiul, Th. Sperantiasi Ion Nenitescu, acesti dol' din urrna doctorT in filosofia.Ca medium servia V. Cosmovici. Dintr'o comunicatiuneforte lungg, peste 60 de sirurT marunte in copig, totulscris farg intrerumpere, cu o Tutéla ne 'nchipuitg, in in-terval de 14 minute, tragem urmatorul pasagiu

«Tu te 'ntrebT, cum va face al nostru medium la«Paris pentru a scrie singur ceea ce 'I voTu dicta eti,«laird ca cine-va sa'l ajute, schimbind histia? El bine,«el va merge Boulevard St. Michel No. 36 la«Coquelin i va cere un lung ac de cusut; apol va«infige acel ac la coltul hirtieT, fixind astfel cOlele,«de aci va scri cu mina drépta, Tar când va isprävi o«cOla atuncl ell insamT o voTu smulge prin intermediul«luT, adeca cu mina lui stingd. In acest chip, ca i 'n«timpul petreceril mele la Paris, vei ave dela mine de«acolo cite o scrisOre pe sèpthnina...) (I)

InsemnatT bine : aci nu este numai o suggestiune des-criptiva de a face in cutare mod cutare lucru, dar Inca maiavem o adresä Coquelin, Bulevard St. Mickel No.36.

s) Textul frances: eTti te demandes, comment fera notre medium h. Paris pourpcmvoir ecrire seul sous ma dictee sans que quelqu'un l'aide it enlever les feuillesEh Men, ii ira Boulevard St. Michel, chez Coquelin No. 36 et demanderaune longue aiguille pour coudre; alors ii meitra Paiguille dans un coin de papier etfixera ainsi les feuilles; apres, ii ecrira avec sa main droite; quand les phrases ecritessur une feuille seront terminees, c'est moi-meme, par son intermede et sa main gauche,que j'arracherai la feuille de papier. Ainsi tous les huit jours tu auras de mes nou-velles de Paris comme dans le temps d'autrefois....

sg'sl

1

si

www.dacoromanica.ro

Page 168: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

3 68 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

Acésta adresa, se 'ntelege dela sine, CosmovicTnotat'o in carnet pentru a n'o Lula.

Peste cate-va s6ptèmani, la 25 Februariii, el pléca laParis. De atunci sedintele nOstre din Bucuresci urmézäinainte cu Th. Sperantia, un medium de aceTasi forth',

cite o data cu Z. Arbore, fisicesce ce-va maT slab,ambiT primind comunicatiunT autornaticesce in stare decea maT perfecta catalepsiä, din care se desteptä apoTcu incetul prin frecarea bratuluT drept. Ca si CosmovicT,ei scriti stand in picTeire, cu capul radicat sus si intorsla stanga dela hartia. Cu chipul acesta, la cas de tre-buinta fenomenele treceati printr'un control mu ltip lu :

Cosmovicl, Sperantia si Arbore, astfel ca o comu-nicatiune pe care o primfam eü singur, daca aveam vre-oindoell in privinta'T, o verificam fail a o spune prinArbore i Sperantia in Bucuresci si prin Cosmovid inParis, adeca prin maT multi in maT multe locurT, intocmaica si cand ar fi o observatiune astronomica.

Dupa plecarea lui Cosmovicl, trebuTa sa ne asteptarnca la Paris, Boulevard St. Michel No. 36, el va gasi opravalia cu ace sail o fabrica tinuta de un d. Coquelin.Dar daca o gaga, ce ar fi çlis atuncT un Hartmann ?ar fi dis ca. nu este o comunicatiune spiritista, ci caconsciinta somnambulica) a luT Cosmovici sciea din

94. Bucuresci ca la adresa cea indicatà traesce in Paris unnegustor de ace numit Coquelin; i s'ar gasi pe datao dr6e de gura-cascal carT sa se inchine cu evlavia de'naintea unuT asemenea non-sens.

Ce s'a intamplat insa ?Peste patru clile dupa plecarea luT CosmovicT, la

Martie sera, intr'o cli de VinerT, noT aveam o sedintaeti, Arbore, i Sperantia ca medium. AscultatT comuni-catiunea primita :

Cosmovic1 0-a perdut capul cautand No. 36 i pegd. Coquelin 1 si pe cand el credea ca va gasi un mareccomerciant, Tata ca cel gasit nu e de loc comerciant,cci mai curand un fel de mic comisionar, dar totusT

si

I

eda

eg,

www.dacoromanica.ro

Page 169: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 169

u n (1. Coquelin. Restul II vei afla chiar dela Cosmo-evici...)

Peste trei clile primim dela Cosmovici o scrisOre cudata de 2/14 Marti; trimisg Sambltal dimineta, adecg.--trecend numai o nOpte la mijloc dupg sedinta de maisus, si'n care el scrie :

aAm fost 36 Bd. St. Michel. Ce minune I... Ajung inafata case ; nu I/6d care sg 'mi fie indicele cg ar fi omagazie; in fata use consierjului era un comisioner ;

aintru i intreb consierjul ; imi respunde :a Nu e aicT nici un Coquelin.ctEti protestez ; in fine, ce sg fac ? am esit. La pOrtg

In adresez la acel comisioner care sedea acoloa Domnule, nu cunosci pe Coquelin ?« Care anume ? (riclend :) Cel dela Comedia Fran-

a cesg sail un altul ?a Fgrg indoélg, i-am respuns, nu acela dela Comedig,

ci un altul.Atunci sint eti acel altul ; si cu ce ye pot servi ?Sg 'mi indici o magazie de unde a puté cum-

pe'ra ace.Ce fel de ace ?Ca sg. fixez hgrtia.

a Cu cea mai mare plgcere.aSi ambii ne-am dus pesteAcésta s'a intamplat lui Cosmovici la Paris tocmai

Vineri, adecg chiar in cliva in care faptul ni se comu-nich i noue in Bucuresci, cu o deosebire cel mult decate-va clasuri.

Aci ce mai clice al-de Hartmann ? La 6 Februariii,cand fusese indicatg adresa cu No. 36, a consciinta som-nambulicg» a lui Cosmovici nu putea vedé nici o prd-vglig cu ace si pe nici un Coquelin. de vreme ce nicipravglig. nici Coquelin nu se aflaii acolo. Abia la

I) Textul trances : .Cosmovici a oublie sa tete a la recherche du No. 36 et Mr.Coquelin et croire qu'il va trouver un grand commergant, quand a la fin celui qu'ila trouve West pas du tout commergant ; c'est plutét un pauvre commissionnaire a coqu'il parait, mais toujsmrs un Mr. Coquelin. Le reste tu le sauras par lui-meme...

4

444

apg.»

I

')

a

a

www.dacoromanica.ro

Page 170: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

170 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

Martie, adeca. peste 22 de gine, punct la Ora cand Cos-movici cauth ace, un d. Coque lin veni sa se wide de'naintea case No. 36, lar . scie pentru ce se a,eda,adus fiind printr'o suggestiune mentala.' spiritista.pregatith deja pe la 6 Februariii. Portarul casei nu'l cu.noscea. Pote ca altä data nici ca va fi trecut pe acolo,§i'n ori-ce cas nu avea acolo nici o tréba de facut, deóra ce la moment a lost gata de a pleca cu Cosmovicidupa ace.

Am spus ca in casul acesta suggestiunea este quakdrupla : 10. Cosmovici suggestionat de a scrie la 6 Fe-bruariti ; 20. Sperantia suggestionat de a scrie la I Martie;30. Cosmovici suggestionat de a cauta pe un Coquelinla óra cutare; 40. acel Coquelin suggestionat de a'la§tepta la aceia,i Ora, tote aceste suggestiuni imbinateast-fel incat sa se adeverésca una printr'alta i tot-d'o-dath, de§i suggestiuni, sa fie totu§i mai pe sus de ori-ce fel de suggestiune cu putinth dela un agent intrupat.

95. Fenomenele spiritiste n'aa fost pina acuma de loc stu-diate din punctul de vedere al suggestiunil in alAturarecu suggestiunea cea ipncticA; si tocmai din acest punctde vedere comparativ ele trebuesc a fi studiate, caciIpnotismul fiind o data recunoscut §i inteles, printeinsul,adeca dela cunoscut la necunoscut, urméza a ajunge Iarecunoscere §i la intelegere fenomenele de aceia§1 na-tura a Spiritismului.

Dar insu§i Ipnotismul n'a fost Ore cu desavir§ire ta-gaduit si batjocorit pina mai de' una.di ? Nu mai departedecat la 1885 un «laureat al Academiei de Sciinte din.Parisp, d. Mabru, publica o carte de vr'o 600 pagine,intitulath Les Magnetiseurs jugés par eux-rnernes»,in care dice ca.' ori-ce suggestiune este o curata arla-tania; Tar cu un an mai thrdiii, la 1887, un membru alInstitutului, d. Desjardins, scriea in Le Soleih dela 15August ca tote fenomenele Ipnotismului nu fac doe pa-rale. Intr'o asemenea stare de lucruri nu se putea ceredela nimenea un studiu comparativ intre Ipnotismintre Spiritism, ambele fiind privite ca doe ixuri ; i Tata.

sa

www.dacoromanica.ro

Page 171: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISM:IL IN SPIRITISM 171

de ce ping astacll Spiritismul *PO. pe Omeni de sciintanu prin fenomenele sale cele superiOre, ci prin cele in-feriOre, vrég s çlic prin cele n e-su gges ti on ale, lacati ne vine rindul de a trece acuma.

Aceste fenomene ne-suggestionale sint de doe feluri :

I. Cele subiective, adeca provenite dintr'o insusirepersonalg a lui medium, fail ca sa fie neaperat trebuinp:de a banui in ele lucrarea Spiritelor. Astfel David Horne,bung-Ora, in unele rnomente se rdclich in aer fgra a cgdési se bagg in foc far'g a arde, acésta in mai multe rin-durl si de 'naintea a o mulpme de marturi. In privinafocului, se póte clice cd Home il neutralish in acele mo-mente, facendul nevatamator chiar pentru ali i pentrubathe sail lucruri. Lord Lindsay ne spune cg de opt oilHome IT puse pe man g. cgrbuni apring fgrd ca sal arcla.LW' Hall if asecla un cgrbune aprinc pe cap, si nici unfir de per n'a fost pgrlit (Russel Wallace, Les miraclesp. 219-222). Aceste fenomene de levita0une si deincombustibilitate, cari ne intimpma deja in Bibligsi de cari sint pline mai ales legendele Sfinplor, sintforte interesante, dar nu se pot numi spinitiste, intrucat nu se vede i nu e nevoe de a se vedé intr'inseleamestecul din afarg a unor fiir4e extra-omenescf. Deaceea ele nu me preocupg in studiul de faca, precumnici asa numifa mediumi vindecgtori (mediums gueris-seurs), a caror apropiere sag atingere personala linistesceunele dureff sag unele bOle. Asemeni fenomene, inca odata, nu intra in sfera propriii clisa a Spintismului, si totatat de subiectivg, datoritg numal supra-organismuluiindividual, ni se pare a fi asa clisa a-doua-vedere,seconde vue, prin care unele persOne excepponale, inunele impregfurad Taras1 excepponale, ve'd ceea ce sepetrece atuncl la o mare depgrtare.

L evita0un ea dovedesce cg supra-organismul e maTusor decdt aerul; incombustibilitatea dovedesce casupra-organismul nu se teme de foc; mediumitateavindecgtóre dovedesce o deosebitg putere simpaticg a

tla

www.dacoromanica.ro

Page 172: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

172 MATERIALISMUL hi' SPIRITISM

supra-organismului, iar a-d o u a-ve der e dovedesce casupra-organismul se bucura de o extrema agerime satifineta a simturilor, tote aceste insusiri manifestandu-seIa om in stare de intrupare numal intr'un mod anormal.Lasand acestea la o parte, ne vom opri mai cu staruinta

96. asupra unui alt fenomen tot atat de subiectiv, dar deun caracter mai spiritist, fiind-ca este in legatura nu nu-mai cu natura supra-organismului, dar Inca si cu mareacestiune a mai multor existente evolutive ale fie-carii

Acest fenomen este ceea-ce se chiamadupla personalitate.

scris in trecet despre mai multe casuri bi-per-sonale ; numai unul insa a fost studiat intr'un chip pedeplin sciintific, si numal acesta merita o intréga incre-dere. Este anume casul maestresce desfasurat in articlulal doilea din cartea lul dr. Azam: alypnotisme, doubleconscience et alterations de la personnalitév (Paris, 1887).

In curs de peste 20 de ani o saraca fata din Bor-deaux numita Felida a trait ca doe persáne diferite ma-nifestandu-se intr'insa pe rind. Dela nascere i pina lao vrista ore-care ea fusese posomorita, posaca, greOe lacap : «morose, avec la physionomie terne, un peu lourded'espritD ; de o data, dupd o ametéla, Felida deveni vide,isteta, destépta, de o potriva gata de a munci si a pe-'trece : cvive, alerte d'esprit, avec la physionomie éveil-lee, aussi prompte au plaisir qu'au travaih. Apoi pestecate-va clue iarasi o ametéla, dupd care Felida rede-venia reutaciOsa i trista, ping la o ametéla din noti,care '1 rededea bunatatea i veselia ; si tot asa inainte,cand o persona, cand cea-lalta persóna, cu intervalutlmai lune sail mai scurte. Starea cea de reutate, dr.Azam o numesce prim a, condition premiereD, cadprin ea Felida IT incepuse viéta ; pentru starea cea debunatate rema'ne ast-fel epitetul de secund a, «condi-tion secondel.. In starea prima Felida nu's1 aducea amintecu desavirsire nemic din ceea ce facuse in starea secunda;in starea secunda, din contra, ea tinea minte cele facutein tote periOdele din ambele starT. Aceste periOde fu-

individualitati.

S'ait

www.dacoromanica.ro

Page 173: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL hi SPIRITISM 173.

sesera de 'intain scurte pentru starea secunda si lune:pentru cea prima, apoi cu incetul ele scurtat pentru .starea prima si lungit pentru cea secunda, in sfirsitstarea prima a inceput sà dispara, asa ca in anil dinurma Felida nu maT cunoscea decat starea secunda, de-venitä pentru ea o stare normald ; tot-d'a-una veseta siplacuta.

Fisiologia póte ea Ore sa gasésca cheia acestuTnomen de crâncena lupta in acelasi individ intre doepersonalitatT antagoniste, o lupta cu invingeri periodicedintr'o parte si din cea-laltà, ping ce dupa doe-clecTde anT personalitatea cea a doua isprävesce prinbirui pe cea dentAla, gomul nal), ajungend a goni pe:eoniul vechiti ?

D. Victor Egger (Revue philosophique 1887 p. 304)presupune cal in starea prima lucra in Felida emisteradrépta a creeruluT, Tar in starea secunda emisfera stânga;dar acestà explicatiune ne-ar duce vrend-nevrend la ab-surda teoria cà toti ómenii bunT cugeta prin emisfera.drepta i totT OmeniT reT prin emisfera stanga.

Din punctul de vedere al SpiritismuluT dupla perso-nalitate a Felidei ni se infatiséza sub adeverata sa

Dr. Azam constata patru lucruri, carT sint cele de ca-peteniä

I 0 NumaT in starea secunda, chTar dela inceputul,luptel, Felida IT aducea aminte ambele sale stall, adecanumaT atuncT ea avea o memoria personala intréga;

20. Fiind ipnotisata când se afla in starea prima, Fe-lida trecea in somnambulism la starea secunda, adecase intorcea la ceea ce era pentru dinsa o stare perso-nail normala ;

30. Starea secunda este aceia care la finea lupter acastigat o biruinta hotarita ;

)7. 40. In starea secunda Felida era mult maT bung decitin starea prima, ceea ce se potrivesce cu marea lege aevolutiuniT.

Deci, numaT in starea secunda Felida pike fi privitaca o personalitate actuala intregg, pe cind starea prima.

fe .

lumina.

:

www.dacoromanica.ro

Page 174: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

174 MATERIALISM:IL fti SPIRITISM

nu fusese pentru dinsa decAt un fragment, o remasitade personalitate intrégg dintr'o altà viéta anterióra maiputin perfecta.

Casul Felidei se póte darg intelege nurnai prin r e-incarn a tiu ne, numai prin doe existente succesive, nu-rnaT ca o ciocnire intre doe trepte din evolutiunea uneisingure

Ne oprim aci, reamintind cititoruluT cele spuse dejadespre Felida intr'un alt loc, acolo unde noi am anali-sat «rolul real» si crolul ideal» al omuluT.

II. Fenomene ne-suggestionale ob ie ctive.In capitolii de mai sus nu o data noT am mentionat

pe vestitul Lombroso intre cei doi-treT marT vrajmasTsistematici aT Spiritismului, alaturi cu Hartmann, cu Buch-ner, cu Preyer. Dar pe când noT scrieam, fata lucru-rilor s'a schimbat: astadi ping si Lombroso, da, p in gsi d. Lombroso a devenit Spiritist.

In clilele de 28 Februarie si 2 Martie pnut laNeapole doe sedinte spiritiste , la carT a luat parteprofesorul Lombroso, insotit de maT multi invetati : dd.Tamburini, Ascensi, dr. Bianchi, dr. Penta, profesorilGigli, Vizioli etc. piarele italiene, mai ales «Tribunagiudiziaria» dela 5 Iulie, reproduc procesele verbale au-tentice ale acelor sedinte, si tot-o-data o scriscire dinpartea luT Lombroso, prin care el declarg cg : ami-ecrusine si'mT pare reil cal am combatut ping aci cu atOta4stAruin0 faptele dise spiritice».

$i 'n ce anume se cuprind acele fapte carT in doesedinte, nici mai mult, nici mai putin, a fost in starede a sgudui scepticismul unui Lombroso?

Ncsce fenomene spiritiste ne-suggestionale de onatura forte inferióra.

Bung-Ora:0 mesa s'a inaltat in aer;Bathi in mesa.' din partea unui agent nevedut ;Un clopotel radicându-se singur de pe mesa, facend

tircOle si sunând d'asupra capetelor celor de fata ;

s'at

www.dacoromanica.ro

Page 175: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 175

Scaunul, pe care sedea Lombroso, fuend de subast-fel cà profesorul trebul'a sg remâng in pi-

cióre;0 rnesciórg umbland singurg pe 'n odae;0 talvitg plina cu Nina' resturn5ndu-se dela sine, fgrgse imprgstia un pic de faina ;In sfirsit, uniT asistentl simtit piscati de cine-va

sail de ceva nevedut.Ca medium servia o femee, d-na Eusapia Paladino,

pe care experimentatoriT o tineatl legatg.Iatg fenomenele, cari ail incredintat pe Lombroso de-

spre neatirnarea Spiritismului de Magnetism si de Ip-notism, cu calf el se indarätnicia ping atund de a'l a-mesteca la un loc.

Din asemenf fenomene se póte insg trage vre-o in-cheere luminósg ?

Negresit ca nu.Agentul cel nevedut sail agentii carf micatI m6sa,

scaunul, clopotelul, tgvita, ba Inca,' si piscau, nu aveatipentru acestea trebuintg de maT multg inteligentg decataceia a uneT veverite?

Dar atata ajunge ca punct de plecare : de aci inainteLombroso va urmairi fenomenele, dupg cum a si fg-gaduit'o lesne va ajunge din tréptg intreptai la nesce manifestatiuni din ce in ce mai supe-riOre.

Fie ex-om, fie ex-maimu, fie ex-veveritg, nevedutulcare danth cu clopotelul si se juca cu tavita nu era o

98. fortg Orbg, ci o fiin lucrând intentional.Fenomenele de acéstd natural nu se pOte dice cg. sint

o m en es c I, dlr in off-ce cas ele sint zoolog ice,si acésta este deja mult.

Fgra' indoélg, e un mare cAstig pentru Spiritism dea nurnera in sirurile sale pe un bgrbat ca d. Lombroso,autorul scrierilor celor forte la modg : eL'uomo di ge-nio» i L'uomo delinquente» ; dar ar fi, noTnu'l felicithm asupra rnijlócelor carT au isbutit sa."I im-blâncléscg.

.asad

el-insusT, i

ori-cum

dinsul,

www.dacoromanica.ro

Page 176: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

176 MATERIALISM:IL IN SPIRITISM

Ar clice cine-va cg Spiritele Omenilor au vrut sg pe-depséscg sail sg Tea in ris pe vechiul lor du§man, ast-fel cg nici unul din ele, fie ori-cat de inferior, nu s'apogorit sà aibg a face cu dinsul, trimitendu-se dreptapostol ca sg'l convertéscg un Spirit de dobitoc care sä'lpisce.

Mai soil', maine sati poi-maine ne vom pomeni pe ne-a0eptate cg un Hartmann sail un Buchner se vor

§i eT prin Spiritul until tintar 1

William Crookes, Russel Wallace, Zollner i altii in-cepuserg §i eT prin experimente spiritiste de o ordineinferiórg, adecg ne-suggestionale, dar totu0 mult maiomenesci, dintre carT noT vom aduce aci numai doe-trerexemple din sute §i din mil% Doritorii de multe i defel de fel le pot citi in :

R. Hare, Experimental investigation of the Spirit manifestations,New-York 1856 (nemtesce: Experimentelle Untersuchungen, Leipzig1871);

R. Dale Owen, Footfalls on the boundary of another world, London1860;

A celasl, The debatable land between this world and the next, Lon-don 1872 (nemtesce : Das streitige Land, Leipzig 1876) ;

W. Crookes, Researches on the phaenomena of Spiritualism, London1874;

M. Perty, Die sichtbare und unsichtbare Welt, Leipzig 1881;A. Russel Wallace, On miracles and modern Spiritualism, London

1874 (francuzesce : Les miracles et le moderne spiritualisme, Paris1891);

J. Zöllner, Wissenschaftliche A bhandlungen, Leipzig 1878-79 ;Aksakow, Animismus und Spiritismus, Leipzig 1890;Du Prel, Phaenomenologie des Spiritismus, Munchen 1890 ;AcelasT, Studien über Geheimwissenschaften, Leipzig 1890-91 ...

Sint multi, multi; forte multi, cari rinjesc cu ifos cande vorba de fenomene spiritiste, mgcar ca resfoit,ba nici ati veclut vre-o data mgcar in sbor una singurgdin aceste carp', cgrti adev&at magistrale din punctulde vedere al experimentatiunii sciintifice, cgrti scrise nude flutura§T literari, nu de fabricanti de 4fapte diverse)

eT n'ail

lumi-na

www.dacoromanica.ro

Page 177: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL iN SPIRITISM 177

de pe'n cliare, nu de prorocT de pe'n catenele, ci de fi-sicianT, de chimi§tT, de astronomT, de antropo1og4tT, denatural4tI de prima ordine.

Ce s'ar clice ore despre un om, care s'ar apuca a ridecu haz de o ramurà de cunoscitne despre care el n'acitit nemic s er io s 0 nu scie nemic t em elnic ?S'ar clic6 cl e un nerod. lionni soit qui inal y pense.

Crookes, experimentind cu faTmosul medium Home,cumperà el insu0 un armonic de tot noil 0'1 a§ecla in-tr'un co ast-fel ca sà remânX afarg numaT mânunchiul.Home punea o mAnA pe acest manunchiti, färl a putéatinge partea cea instrumentall a armoniculul, care eraascunsA in co 0 pe care nicT alt-fel el n'ar fi pututs'o atinga, fiind-cl mana cea-laltä 0 picTórele luT mediumerail observate 0 chTar tinute de cAtil ceT de fatA. Iathfigura:

4;796 12www.dacoromanica.ro

Page 178: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

178 MATERIALISMITh tiT SPIRITISM

In acésta positiune armonicul incepea de 'ntaiu a seclatina, apoi resuna, in sfir§it canta una dupà alta maimulte anT, pe cand mama lui medium intepenia in ne-miscare. Cu incetul Home isT departa mana dela armonic,

tot* instrumentul, desi lasat singur, nu inceth de acanta mai departe. Era invederat ca nu mama lui medium

stapanTa, ci '1 stapania o altä mama, o mama nevequta,pe care n'o impedech cosul. Cate o data acesta manase tacea chiar v 'Nun' pentru un titrip Ore-care.

Ascultati pe insusi Crookes :40 mica mama de o forma forte frum6s6 s'a radicat de pe mesa so-

cfragerieT si nil a Intins o fl6re. Ea aparit In treT findurT, dandu'mY4C prilej de a me incredinta pe deplin ca este o mama, tot atat de realaaca si a mea propria. Lucrul s'a petrecut la lumina, chTar ln odaeasmea, pe and manile i picTOrele lief medium erail tinute de

Apol mai' la vale :MaY de multe orT ell si alliT am veclut o mana apesand clapele ar-

«moniculuY, pe cand In acelasT moment amlndoue manile luT mediumserail vedute deosebit, si une-orY tinute de eel de lInga dinsul. Manileci degetele nu parut tot-d'a-una solide i viue. Une-orT, cata. s'ocspun, ele pareaii maY mult ca un nor aburos, indesat In parte sub«forma. de mama. Toff ceT de fata nu le vedeaa de o potriva bine. Dpsexemplu, pe and se misca o fibre sail alt-ceva mic, unul din asistenff,vedea numaY un abure luminos plutind In aer, altul vedea o manasnegurosa, altul numaY flOrea pusii In miscare. Eb InsumY veduT, nu ocdata, de 'ntaTu un lucru miscandu-se, dupa. aceea un nor luminos for-smandu se d'asupra'T, i 'n sfirsit acel nor condensfindu-se, land o'forma i pretacendu-se inteo mama. cat se p6te de perfecta. In acest(moment totT eel de fata puteail sI. véda acea mama. Ea nu era tot-sd'a-una o simpla forma, ci une-orY avea aer de a fi Insufletita si fortecgratiOsa : degetele se miscail si carnea parea a fi pe deplin omenesa.4cLa lncheietura mane sail la brat acésta forma devenTa abur6s5 si sesperdea Inteun nor luminos. La atingere, aceste mara cate-o data sint«red ca ghiata si m6rte ; cate-o-data, din contra, ele parut calde,'vine, si strIngeall mama mea cu tot avintul until vechii prieten. 0 dataseii am retinut una din aceste many In maim mea, strIngend'o cu ho-s tarirea ca sa nu'inT potS. sapa. EY bine, fail nicT o lncercare sail ossfortare de a se smulge din strins6re, acea mama. incetul cu Incetuls'a topit asa diand, si m'am pomenit cä In Tana mea n'a maT re.

cmas nemic...,

Acestea le spune un William Crookes, care pentru En-glesT este ceea-ce e Pasteur in Franta. i dupa ce le

si

mined...

inT-ati

that,

ii

www.dacoromanica.ro

Page 179: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL flT SPIRITISM 179

spusese acestea la 1874, peste patru ani' el descopereinateria radiantA, o descoperire pentru care la 188o Aca-demia de Sciinte din Paris IT decerne un mare premiti

o medaliA de aur.

In privinta caducerif florilorzi Alfred Russel Wallace,un naturalist de potriva lul Darwin, ne povestesce ur-matórele :

sTrasura cea maY Insemnata din mediumitatea d-sOreY Nichol eraiducerea de florY si de fructe In octal lnchise. Pentru la data v6-

;Ms= acest fenomen chiar la mine a-casa, intr'o epoch cand mediu-lOO. «mitatea d-s6re1 Nichol era Inca putin desvoltath. Aveam la mine maY

inultY amid intiml. Medium venise ca sY. Yea un daYu eram In toYul< (erne( si a seclut la noY veo patru clasuri intr'o odae farte mica

luminaa cu gaz, lnainte de a se Incepe fenomenele. Faptul de ea-<cpetenia este ca, pe o mesa. gala, Inteo mica odae Inchish st intune-<c6sa (salonul de alaturea i coridorul erail bine luminate) ad aparuto multime de florY, earl nu se aflati acolo cu cate-va minute Inainte,«atund and scadusem lumina gazulut Eratt anemonY, lalele, crisan-«:erne, aglicT de China si maY multe feluri de terige. T6te emit cu desh-. vIrsire praspete, ca i cand ar fi fost culese de priph Intr'o serra. Le< icoperia o gingasa rota. NicY o petall nu era rupa sad vatmata.,<riicl unul din cele maY fine spice ale ferigelor nu era desprins. Ed le-am uscat pe t6te i le plstrez de 'mpreuna cu o martura dela totT

Ace de fath, cum-ca el nu s'ati amestecat lntru nemic cu scirea lor la-.3.ducerea acelor florY In odae. Am credut atund si cred si acuma CI« era cu totul peste putina ca d-s6ra Nichol sh. le fi ascuns atata timp,

a le fi pastrat asa de bine si, mai cu soma, O. le fi acoperit peste totun f6rte trumos strat de rota, IntocmaY ca acela care, cand cliva e

fOrte calda, se asecih pe un pahar p1M cu aph rece. Asemenl fenomene«s'ail Intamplat de atuncY lncace sute de orT, in diferite case sin dife-< rite Impreglurart Cate-o-daa se arYtati pe mesa marY gramedY de<florY. Adesea se aduceati anume florY sad fructe pe carl le cereava din ceY de fata. Un amic al med ceruse flOrea-sarelui, si o planta

« nala de sese pidare a cadut pe mesh, cu rat-lama Inconglurata de«pamInt. Unul din experimentele cele maY Mmitóre avuse loc la Flo-< renta, de 'naintea d-lul T. Adolphus Trollope, a d-nei Trollope, a«d-s6rei Blagdon si a colonelulul Harvey. Odaea a fost re'scolita de

acestY damn): ; d-na Guppy (fOsta d- Ora. Nichol) a fost desbracata.eerasY imbracata de catra d-na Trollope, fie-care bucatica. a imbraca-.;< mince sale a fost cercetath, apoY d-na Guppy si barbatul eT ad fost

strins legati inainte de producerea fenomenulut Dupit vr'o dece mi-«nute totY ad strigat CI mirOsa. a florY In odae. S'a aprins, luminarea,

Intl«

eine-<

ai

ad

5i

www.dacoromanica.ro

Page 180: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

180 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

Si s'ati v6dut pe bratele d-neY Guppy 0 ale d-luY Trollope o mullimeII de narcisY cliff umpleati aerul de miros....a

Fenomenul florilor exotice cu rou a pe dinsele intoTul l'erneY, acesta maT ales este ceva care intreceori-ce inchipuire ; i totu0 faptul un fapt botanicni'l adeveresce ca martur ocular unul din ceT mai ilu-stri naturali§d.

Celebrul astronom Zöllner, inventatorul astrophoto-metrulta §i al colorimetrulta, autorul unef cap.d'opergasupra Cometilor, ceruse i cgpetase dela Spirite ca elesg'§i intipgréscg urma mânilor 0 a piciórelor góle pething sag pe funingene, pe când medium edea athtureaincgltat. Mai mult deck atka ; acele mginI sail picióreail fost bggate in parafin i ail thsat in ea forma lorintrega, ceea-ce o mâng saü un picior de om intrupatn'ar fi lost in stare sà facg, ad' la retragere din para-fing s'ar fi stricat forma, pe and organele spiritiste,retrggendu-se prin evaporare, forma a re'mas cu de-sgvir0re neatinsg, intocmaY ca interiorul unel cisme sailal unel mânu§e.

Clopotelul buT Lombroso, armonicul luY Crookes, flo-rile ha Wallace, tiparele lui Zöllner i atkea altele pecarl le trecem cu vederea, sint nesce fenomene spiritistefat% nicT o suggestiune, dar dovedind intr'un chip pipgitma t eri alita t ea Spiritelor, a materialitate neajunsgin principiii pentru simturile mistre cele pgmintesa insgputend a deveni vNutg i chiar pipgita când ii vine inajutor fluidul unui puternic medium special, adecg ceea-ce se numesce gmédium a matérialisations,.

Nu ne mai trebui deck un pas pentru ca, dela o ase-menea mâng sail dela un asemenea piclor, sg trecemla o figurg omenéscg intrégg, cu cap, cu trunchiu,cu brate i cu glezne. Ea apare , se mi§cg, vor-

101. besce, ne atinge §i se lasg a fi atinsg, dar dispare apoi

www.dacoromanica.ro

Page 181: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISIMIL IN SPIRITISM 181

dupa o clipa sail dupa un restimp are-care, fAra ca sane fie cu putinta de a o opri pe loc. $i se ivesc astfelnu numai o singurä figura, ci chTar mai multe, ca inaparitiunea vècluta, adeverit i reprodusa de cunoscutulpictor parisian James Tissot.

Din data ce un Spirit se arata, el pOte fi fotografit.De aceea Crookes n'a avut multa greutate de a foto-grafi Spiritul numit Katie King:

Despre acestä fantoma s'a scris atatea 0 de atateainca noT ne vom restringe aci la cAte-va cuvinte. Me-dium era d-Ora Florenta Cook. Putea cine-va s inchicla

ori,

www.dacoromanica.ro

Page 182: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

182 MATERIALISM:II, IN SPIRITISM

ermeticesce casa, putea sA stea la pindA in tote unghe-tele oddilor, putea s Tea ori-ce me"surA, numai d-sOraCook sA fi fost f4A in stare catalepticA, si Katie KingapArea, vorbia, glumia, dedea mana sag bratul la eel defatA, ba IT numeral pinA i baitalle pulsului: 75 la mi-nutA ; apoi dispArea in nemic dupA cum apAruse din ne-mic. La fa A. ea semthla ca o sorA cu d-sOra Cook, darera mult mai naltA si mai frum6sA. SA mai adaugam cAin acelasi moment s'ail veclut d-s6ra Cook imbrAcatà innegru si Katie King imbracatA in alb.

Dar rolul fotografiei in Spiritism merge mult maideparte.

De 'ntAiti, ca teoriä, sà ascultAm pe Ernesto Volpi(Compte rendu du Congres Spirite, 1890, p. 317, 324) :

(In cartes sa despre efectele chimice ale lurninet, profesorul Vogelepovestesce o anecdota fotografica de cea maT InaltI insemnatate. Sintmount catY-va anT, la Berlin, se scotea portretul fotografic al uneTeclemine, care nu avea pe obraz nicT un semn deosebit. JudecatT daraedespre mirarea fotografuluT, and pe negativ obrazul a aparut Impe-estritat cu o multime de pete, desi pe obrazul dOmneT acele pete nuese vedeali de loc. A-doua cli acea dOrnna s'a Imbolnavit de varsat, sieatund t6te acele pete ail devenit vadute pentru ochisf tuturora. Foto-egrafia dara surprinsese maT de 'nainte rudimentele varsatului, pe carTe ochiul nu le surprindea Ina. Aces fapt dovedesce Intr'un chip ne-elndoTos : 1°. Placa sensibilg pOte O. fie impresionata prin obiecteepe mil nu le vede ochiul ; 20. Placa sensibila, multumita acuratetercsale de a reproduce obiectele, nu inregistreza nicT o data deck ceeatee exista In realitate... Se scie a retina, organul v6cluIta, primescetimpresiunea vibratiunilor eterice, pe carl i le aduce sensatiunea cu-elorilor ; dar acesta. sensatiune Incetéza dincolo de rosu la o extremitateea spectrului solar si dincolo de violet la cea-lalta extremitate. Ondu-elatiunile eterice nue( jos de treT trilli6ne pe secunda si cele maY susede 790 trilliOne pe secunda nu pot impresiona ietina nOstra. Experi-ementul cu dOmna dela Berlin rii-a dovedit, prin urmare, ca, place sen-esibila p6te primi impresiunT maT pe jos si maT pe sus de acele vibra-etiuni. DecT sciintificesce fotografia spiritistä nu e peste

AdecA: e sciin0ficesce cu putintä ca fotografia sa: re-producA chipul unui Spirit, nu numai cand II v&I ochiinostri, dar si atunci cAnd pentru ochii nostri el rrnAneneveclut.

www.dacoromanica.ro

Page 183: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 183

2. Aci stä problema fotografiei spiritiste.Acésta problema era sa fie cat p'aci compromisà pen-

tru tot-d'a-una prin mult trâmb4atul scandal cu fotogra-ful spiritist Buguet; un scandal, pe care nu '1 puteatrece cu vederea, caci tocmai casul Jul Buguet, studiafara partenire cu dosarul judiciar in mana, demonstrézarehlitatea fotografiei spiritiste.

Un medium noi am mai spus'o trebui sd intru-nesca do6 conditiuni: ° o deosebitd insusire fisica, ce-va ca ipnotisabilitatea in somnambulism ; 20 vointa Spi-ritelor de a se impartasi anume prin mijlocul lui. De aciurméza Ca un medium pote sà pércla acest dar &AO indoi feluri: 10. sati prin perderea insusirii fisice neape'rate ;2°. saii prin perderea simpatiei din partea Spiritelor. Un me-dium, care perde mediumitatea prin orl-care din aceste do6impregiurari, simte o firésca ispita de a ascunde fali-mentul, de a inlocui facultatea cea perdutà prin vre-unmestesug inselator, printr'o sarlatania, mai ales dacaexercipul mediumitacii ii aducea folOse. Apol sarlataniase descopere ca tot-d'a-una. SpinititiT sint mai interesaffdecat ori-cine de a o demasca cat mai curand, caci nu-mai ei sint victime ale sarlatanului. Sarlatania se des-copere, da ; insa nu trebui sa uita.m ca sarlatanul deastacli póte sa fi fost mai 'nainte un adevèrat medium.

Astfel a fost casul lui Buguet.Avem de 'naintea ochilor intregul dosar al acestui

fotograf, un volum de 256 pagine, intitulat : iProcès desSpirites édité par M-me P. G. Leymarie) (Paris, 1875).

Procesul s'a judecat de 'naintea poliiel corectionaledela Seina, sub presedinta unui d. Millet. Buguet eraacusat de ministeriul public de a fi inselat peseT prin nesce portrete fotografice false, cu desavirsirenespiritiste. LW' Buguet i se promisese nu se scie ce pesub mama acésta o vecli cusut cu ata alba* din totali-tatea dosarului i se promisese nu se scie ce pe submama, daca va ajuta la osandirea redactorului RevistelSpirite din Paris, declarandu'l de complice al sell in

clientiT

www.dacoromanica.ro

Page 184: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

i84 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

sarlatanig. A compromite cu orl-ce prq Revista Spiritd,acesta era scopul cel forte invederat al politieT, adeclal autoritAtiT civile, din dosul cdriTa se ascundeaa agentiTPape, cari tocmaT atuncl precum a araat'o chiar de'naintea tribunaluluT avocatul Lachaud tunati si fulge-rail contra SpiritismuluT.

Dar Tat g. o minune, maT minune deal chiar foto-grafia spiritistà I

Top' aceTa, calrora Buguet le fAcuse portrete de Spi-rite inainte de a deveni sarlatan, adecX pe cand eraInca' medium in deplinatatea cuvintuluT, ati strigat pefat'd in gura mare ea' acele portrete represintg in adeve'rpe nemurile lor cele re'posate. Cu alte cuvinte, Buguetle spune «eil v'am inselab, Tar dinsiT iT respund: enu».

Nu, nu ne-ai inselat, ci aT fost un adevèrat me-dium», respuns ducele de Leuchtenberg, princi-pele de Wittgenstein, contele de Bullet, contele de Me-dina Pomar, contesa de Caithness, marchisa de Rosalès,colonelul Devoluet, architectul Ernest Bosc, colonelulGalateri, inginerul Boyard etc. etc

Vom reproduce aci numaT treT interogatorie, in carTpresedintele Millet s'a isbit nu de nesce burtA-verde, cide bärbatT cu mult maT invetatT decat dinsul.

De interogatoriul chimistuluT engles Maxwell:

.Presedintele: Prin Bertall, prin Leymarie sail prin alt cine-va, nu«v'atT ocupat ore cu fotografia spiritistl?

103. «Maxwell: Fuse rugat de a veni la un experiment. Sint chimist.si fotograf destul de cunoscut, si se creclea cli, dacA va fi vre-o lnse-ladune la mijloc, eli neap6rat o vat descoperi. M gr6bil a m6 duce

eta IntMnire, cu siguranta cl nu voia puté fi Inselat; dar m 'ntorser«de acolo dicendu 'mY cli nu Inteleg de loc, In ce chip Buguet ajunge.la resultatul pe care 'I dolAndesce.

«Presedintele: Acuma Insa clinöscetY modul sea de a procede ?<Maxwell: Am urmdrit tOte operatiunile ; am vIclut cum cdlo-

. liana fi punea tablele in pervaz, luar ed insuna pervazul Cu infinitemele ' I dustf la camera obscurdv.

AsaIatà

vorbTa un chimist, fotograf el insusT.i-spunsul astronomulul Tremeschini :

4i-al

'kalif

ti

www.dacoromanica.ro

Page 185: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERDILISMUL iN SPIRITISM 185

D. Buguet s'a pus In atitudinea unui om care se Inchira. ApoTaplaca a fost sc6s1, si noT am v6clut pe ea la mijloc lntre d. Nus sicIntre mine o a treia figurd.

Tremeschini inchee : eBuguet e fard indoiald un me-.dium .

In sfirsit, Tata' interogatoriul colonelului de artilerilCarré, un ofiter superior forte invetat, care nu s'a mul-tumit a adeveri mediumitatea luT Buguet, dar a pus tot-o-datà in c6f1 sciinta presedinteluT Millet:

F,Carré: Se pOte ca Buguet s. fi ajuns a lnsela, dar este sig-ur cd.el fusese medium un timp ore-care.

cPresedintele: Dar se scie a s6rele p6te s aib h. o actiune numalcasupra corpurilor. Dac . d.ta veT deveni nev6clut, cum 6re va pate'acine-va s te fotografieze ?

cCarré: Fiind-cd d-ta invoa sciinfa, aped dd'nzt voe a'tY observa ur-Amdtbrele. Ciind d-ta fad sd hied lumina prin prismd, capelf spectral.solar ; aldturea sint nesce racle invisibile; unele din ele se constatd nu-amid prin caldura pe care o produc, altele Ant rade chimice. Ele existd,emdcar cd d-ta nu le vedf i flu pop' prin ockif d-tale sd'/Y daf sama(de ele. Radele sarelz4 se descompun ast-fel cd acopgr spectral, insd ald-cturea Ant rarie calorifice, adecd ce-va neveVat pentru d-ta, darprin termometru sag prin instrumente de o sensibilitate extremd...D

Intelegend puterea acesteT argurnentatiunT, presedin-tele Millet intrerupe pe colonel, clicendu'i cu superare :

Aci nof nu putem face discutiunf sciintifice. Asécit-te, d-le!».

In Buguet darà noT trebui sg deosebim cu stkuintaitreT fase succesive: de un adeverat medium, forteputernic pentru obtinerea fotografieT spiritiste, dar sle-indn'sT fortele prin lkornia de a castiga pré mult satipre 'lute; al doilea, maT thrçliii, un sarlatan care, per-,clendu's1 mediumitatea, se incéra a o inlocui prin mij-Rice mestesugite, si isprAvesce prin a fi demascat ; infine, al treilea, o uneltd politienéscA pentru a compro--Mite Spiritismul, contra ckuTa in acelasT moment ar-chiepiscopul de Tulusa asvirlia o furiósA epistoll pasto-ralà, ca'ci de 1 Spiritele nu se impacail cu Papa.

Cu chipul acesta, presedintele Millet, acela cdruTa nu'iplgceail cdiscutiunile sciintifice a, a remas unde a remas,_Tar fotografia spiritistg a mers inainte.

simfit

'atiiii,

www.dacoromanica.ro

Page 186: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

186 MATERIALISMUL iN SPIRITISM

Cel de 'ntAiu medium-fotograf a fost Americanul Mum lerdela New-York pe la 1869. Anchete succesive, fgcutede cgarg fotografii Slee, Guiney si Silva, departe de adescoperi din parte'i vre-o umbra de inselgtorig, pu-tut ajunge la alt-ceva decal a mgrturisi rehlitatea faptu-lui. Arestat i dat in judecatg, Mum!er a fost aquitat.Tref experti aü jurat pentru dinsul. 0 multime deOmeni f6rte distinsi s'au grabit a recunósce dato-rezg nesce adeverate portrete fotografice spiritiste aleamicilor saii rudelor din lumea ceea-laltg.

In urmg, incercgri mai mult sail mai putin reusite aifost fgcute in Anglia de John Beatie, Dr. Thomson, R.

104. Williams, Traill Taylor, si mai ales de opticianul ThomasSlater.

Astgsli fotograful spiritist cel mai renumit este capi-tanul Volpi dela Vercelli in Italia.

Fotografia spiritistg se obtine nu numai sera inte6camera luminatg cu magnesium, dar i pe 'ntunerecprinteo lumina pe care o respandesc insesi Spiritele, ca inaparitiunea veslutg de pictorul Tissot cu cele doue fantome...

Cand ping si aparatul fotografic reproduce formelereposatilor, ce fac dre protivnicii Spiritismului ? Unitn'ati veslut auslit ; altii se multumesc a tgggdui,si pace ; o samg all ggsit insa lin mijloc mai istet asaun ore-care dr. Eduard Jankowski (Psychische Studien,XII, 15) sustine fOrte serios cal in fenomenul fotografieispiritiste placa sensibilg nu reproduce o forma realg, cinumai o idee care se aflg in acel moment in creerullin' medium, adecg medium gindindu-se la o figura, apa-ratul fotografiazg leit acea figura numai ganditg.dr. Jankowski exclam'Al- de ce dre un creer, in ore-ccari impregiurgri, sg nu pi:AA face ceea ce fac rasleleIsOrelui? Ca sg nu credeti cg cii glumesc, sail ca nutraduc bine, ascultati insusi textul nemtesc g Warumesollte nicht in gewissen Fällen ein Gehirn dasselbe(wirken, was die Sonnenstrahlen ?2, E peCat cg dr. Jan-kowski nu este el-insusi tin medium, aci i-ar fi de ajuns

ca'I

si niail

*Dpoi

www.dacoromanica.ro

Page 187: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL tN SPIRITISM 187

sal se gindéscA numai la un cat'ar, §i pe datA ar i ca"-

peta portretul dobitocului, mai ales dacal s'ar pune de'na-intea aparatului pentru a inlesni cfotografia ideei»

Acest minunat dr. Jankowski §1.-a gAsit tovar4i inFranta printre aa poroclitii occuIti§ti». La congresul spi-ritist din Paris dela 1889, d. Donald Mac-Nab aduse ofotografià represintând o fantornA, de fatA, fantomA,clicea el pe care dinsul §i alI ése aü veclut'o, atipipit'o §i ati fotografit'o, pe când medium zAcea alAturiin letargiA. eAcea aparitiune materialisatA adaogA d.ePapus (Science occulte p. 881) nu era alt-ceva de-ec5.t o reproducere materialA a unui desemn vechifi de«mai multi secoli §i care atrAsese forte mult atentiuneadui medium inainte de adormire. Deci, uncle materia-

ar pute sa fie produse numai de ideea luemedium, objectivata' prin amestec cu Ore-cari forte pu-«tin cunoscute ale nature...» ,/

Dr. Jankowski pe de 'ntregul, ba 'Inca cu virflD. Papus nu baga in samA un singur lucru fOrte sim-

plu i in calitate de occultist nu'l baga in sung toc-mai pentru ea e fOrte simplu. Desemnul care impresio-nese pe medium, fie vechiti, fie nor], era portret al uneifete sail un studiti de pe naturà. Aparitiunea darA, pe cared. Mac-Nab o pipaise, nu matialisa nici ideea lui me-dium, nici pe acel desemn, ci era insu§1 Spiritul aceIeifiinte care servise drept model pentru pictor. Admirândportretul, medium fAcuse prin insa§i acésta o evocatiunea originalului, Tata' totul. Decal ar fi privit cu aceia§irapire la o Madona d'ale lui Rafaele, póte cal i-ar fi apà-rut in acela§i mod Fornarma, adecA erA§1 mode lul.

SA presupunem cA desemnul cel admirat de mediumrepresinta o ciorchina de strugure. Ideea despre un stru-gure este o idee intocmai ca §i ideea despre o fatà.DupA teoria occultistA, ideea unui medium despre stru-gure tprin amestec cu ore-cari forte putin cunoscuteale naturei» pcite se.' se materialiseze, devenind un stru-gure pipAit. In acest chip un medium, gAndindu-se ina-

«lisaOunT

I

--

.

www.dacoromanica.ro

Page 188: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

188 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

inte de adormire la biftec, ar puté sa procure d-luT Mac-Nab si celor sese amid' prilejul de a manca o idee!

ET bine, orl-ce ar face dr. Jankowski si d. Papus, nici-o data fotografia spiritistä nu le va da un catar sail tinstrugure printr'o idee, adeca printr'o suggestiune men-tala din partea luT medium. Placa sensibila nu pi:Ste fialucinata, nicT ipnotisata, ci reproduce numaT realitatea,

anume o realitate tnaterialä.Vèclut sail nevedut, audit sail neaudit, pipait sail nepi-

Wait, Spiritul este si el o materia, adeca este ce-vaeste materia tot-o-data, matematicesce x+m, ba inca omateria moleculara, de vreme ce el nu e decal otreptä evolutiva din om si nu inceteza de a fi in im-partasire cu omul.

In fotografia spiritista fantoma apare une-orT cu unobject in mama, buna-Ora cu o flOre, pe care ochTul no-stru n'o vede, dar totusi o resfrange placa sensibild, 'farprin urmare acea fhire sail orT-ce va fi este si ea o ma-teria, nicT de cum o idee a luT medium sail a altuiadintre ceT de fata, a Jul dr. Jankowski sail a d-lui Mac-Nab. Dupa cum Spiritul póte sa faca pe sine insusT pi-pait pentru noT, tot asa el face pipaita i acea &ire,care insa intru cat nu este o materia pamintescadispare i dinsa de-o-data cu Spiritul, ca i draperiilesail haTnele cu carT Ii surprinde placa sensibila. A devenio forma parnintesca simpta, fie off-cat de puternic flui-dul cel imprurnutat dela medium, nu este insä usor pen-tru Spirite, si de aceea, atat in fotografia spiritista pre-cum si 'n apariciunile cele objective ale fantomelor, acolounde nu incape nici o suggestiune, se observa maT ade-sea cal sint partT earl lipsesc sail nu sint ispravite, depilda un bust fara picIdre sail un trunchili cu d'abia uninceput de bra4e. AceTasT causa produce maThile fáräcorp ca in experimentele de maT sus ale Jut' Crookes,una din manifestatiunile cele maT obicInuite. Dar pe cattimp acea forma este accesibila pentru organele sailpentru instrumentele nOstre, fie chip, fie haina, fie flcire,fie orT-ce, ea pOte sa lase pe pamint urme traTnice,

si

ni

www.dacoromanica.ro

Page 189: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALIBMIIL IN SPIRITISM 189

urme cari reman dupg retragerea aparitiunisi: in acéstaprivinta fotografia spiritista nu se deosebesce de podo..metria sail chirometria cea obtinuta de Zöllner.

Ori-cine a putut observa, ca ea am intrat in studiulfenomenelor spiritiste ne-suggestionale cu o nemultumire6re-care, a puté sg. clic: cu d'a-sila. Lucrul va fi lesnede inteles prin urmatOrea parabola. lvii s'a intdmplat ainveta unele limbi fara a fi invetat mai intilu grama-tica kr, buna-Ora italienesce. Me apucasem d'a-dreptulde autorY, ajutându-me cu fondul meil anterior de cu-noscinte generale 0 cu dictionarul. Incetul cu incetul,.biruind multe pedeci, ajunsel a intelege bine chiar pepoetl, citind din dosca in dosca pe Tasso, pe Ariosto,.ba ping, §i pe Petrarca. Când citesc, fie-care forma gra-maticala imi e pe deplin intelesä in fie-care frasa,,adeca inra e pe deplin intelésa totalitatea frasei farg.a me opri cAtu-§1. de putin asupra forma gramaticale.Frumsetea saC adâncimea cugetarii in acea frasa imi in-calylesce inima sail imi avinta mintea. Când scieam deja.italienesce din literaturg, irra veni nu sciil cum intr'o clica sà invet gramatica italiang. Am luat'o in mâng, ammormait oftic6sele pagine despre substantiv §i despre:articol, nemic pentru inima, nemic pentru minte, cascarepeste cgscare. Ce sa fad? când reu§esce cine-va a pri-cepe pe Dante, nu I' mai vine a se intOrce la e 1 e

n t e, cad pentru dinsul tOte elementele sint deja cu-prinse in sub-intelegere. Cef mai multi insa incep caine-cLnesce prin substantiv, i apoi unul dintr'osuta, se urca treptat pina la Dante. Numai pentru ha-tirul lor, nicl decum pentru propria mea placere, amcercetat §i eu in studiul de fata tavita cea cu faina alui Lombroso i cele-lalte fenomene inferi6re ale Spiri-tismuluf, de0 cele superi6re, van sa clic cele suggestio-nale, scrisOre, musica, desemn, inspiratiune, sint singu-tele cari me pot miFa pe mine.

S'a clis adesea ca cei mai celebri mediumi: Home,,

,

tiris-grapis,

www.dacoromanica.ro

Page 190: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

190 MATERIALIBMUL tN SPIRITISM

Slade, Eglinton, Florenta Cook etc., all fost OmenT cuo inteligentg forte marginitg. Asa este, si asa se póte

fgrg nicT o crutare, despre totT mediumii prin carTse dobAndesc fenomene spiritiste de felul celor urmgritede cgtrg Lombroso, Crookes, Russel Wallace, Zöllnersi atAtTa altiT. Dar tocmaT acéstg impregTurare dove-desce si ea inferioritatea unor asemenea fenomene. Nu-mai nesce Spirite pré de jos se virg printre placT pen-iru a sggria acolo o nemica ; numaT nesce Spirite préde jos ail pgstrat inca din trecutul lor destule ingredientecurat pgmintesci pentru a puté deveni pipgite; numainesce Spirite pré de jos, prin urmare, simpatisézg cu2,l-de Home si al-de Florenta Cook.

Dar ore tot asa sint mediumiT cei-lalti, aceia prin carTse manifest g. fenomenele cele superiOre i pe cari ne-mine nu 'T numesce mediutnl, desi tocmai dinsii sintfruntasT aT mediumitgth ? Un Victorien Sardou, care de-semnézg de minune automaticesce, nu e in stare totusTde a face sg jOce singur un arrnonic, ba nicT mgcar sgvina un Spirit pentru a ciupi pe Lornbroso, necum sgaducg din spatiti o fantomg. Profesorul Alaux, doctorin Litere, poet si filosof, (1) avusese o fiicg... a avutel o filcU Sburând dintre OmenT, ea nu incetà de a '1

Tubi... n'a incetat nicT dinsa de a Tubi pe tata I ETbine, d. Alaux ne povestesce astadT, intr'una din revis-tele parisiene cele mai respandite (Nouvelle Revue, 15Mars 1891 p. 359), cg acea fiTcg, acea Julia... nu, Julialui se chiarna. «Blanche»..., ne povestesce cà ea cores-punde cu dinsul prin scrisOre automaticg. Medium cucraionul in mama, d. Alaux nu se va bizui sg indemnepe un Spirit a 'sT bgga piclorul si a rasa urma in pa-rafing, pe and o face laird multg anevointg o nulitateintelectuala nurnitg Slade, «médium a effets physiques»,

x) lath' lista scrierilor d-lui Alaux: Les tenciresses 4untain,s, poesies, >867 ; Laraigion.frrogressive, etudes de philosophic sociale, 1871 ; Analyse mitaiskysigue 1872;Eludes estketiques, 1873; De la mitaphysigue considerge comme science, 1879 ; Unfils du siicle, poeme, 1882 ; Hisloire de la ,hilosophie, /882 ;. La langue el la lit-térature francaise du xi- au XVII siecles, 1884, etc.

4ice,

ni

'st

www.dacoromanica.ro

Page 191: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

MATERIALISMUL IN SPIRITISM 191

simpatic unor Spirite tot atat de nulitati intelectuale cadinsul.In scurt, daca este adeverat cal fenomenele spiritiste

cele inferióre yin dela Spirite inferióre prin mediumi in-feriori, e nu mai putin adeverat ca dela Spirite superi-Ore trebui s'a ne asteptarn la fenomene superióre prin-tr'o mediumitate de asemenea superiOra. Spune'mi cucine al' a face, si eti ti-oiu spune cine esti.

Dupg cum la o sutg de Omen)", 50 sint ipnotisabilide catra un Donato, tot asa se pOte clice cal dintr'o

d'abia vre-o 50 nu sint mediumi, adecg nu sint ip-notisabili de catra Spirite, toti ceT Ia1T fiind mediumicu scirea lor sari farg scire; insa intre medium si medium,ca i intre Spirit sit Spirit, deosebirea e mare, une-oriaceiasi ca intre un idiot si un geniii.

107. Felurile mediumitatii sint nenumerate, si rar se in-tamplä ca un medium sa se bucure de mai multe tot-o-data. Socrat, apostolul Paul, Jeanna d'Arc, Sweden-borg, incepusera numai prin mediumitatea auditiva: elaucliaU Spirite. Isus, acesta aureola a omenirii, intruniasingur la culme tote mediumitatile, intrebuintand insgpe uncle din cele infericire numai intru cat se cereapentru intgrirea celor superiOre, dupg cum se intrebuin-téza contrabasul intr'o orchestra. Ping' si sub raportulfenomenelor celor inferiOre, bung-Ora al asa nutnituluicapporb>, este un abis intre Isus i intre cel mai pu-ternic medium. D-sOra Nichol facea sa apara nu se sciede unde gramecli de flori pentru petrecerea cator-vaboieri Englesi; Isus facea sa se ivesca cinci mil de'AMY pentru a potoli fómea celor saraci, veniti a as-culta adeverul. In principiti e acelasi fenomen; In apli-catiune, nici o asemenare. Zambilele d-sOrei Nichol sinto poesig, dar poesia ornenesca; graul cel dospit al luiIsus este o proza, dar proza duninecleesca.

Fotografia spiritista si fantomele cele pipaite sint maicu sarnä menite a invederà ierarchia cu rat m at e-r i al a intre Spirite. Numai Spiritele cele apropiate prinmateria lor de materia cea pamintesca isbutesc mai

loo

pi

www.dacoromanica.ro

Page 192: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

192 MATERIALISMUL IN SPIRITISM

lesne a fi atinse de siniturile nOstre saU surprinse de in-strumentele actuale cele nia perfectionate. Daca n'ar fiasa, atuncT in loc de atatea fotografiT spiritiste d'alefiintelor celor mai de rind, not' am cApaa o fotografia;spiritista.' a until' Aristotele sail Cicerone. Dacl n'ar Iiasa, atuncT ne-ar apare nu fantoma cea anoding a uneTKatie King, ci sublima figurg a SarloteT Corday sail auneT Georges Sand...

Octodre 1891.to

www.dacoromanica.ro

Page 193: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

VI.

EXCELSIOR!

And from the sky, serene and far,A voice fell like a falling star :

Excelsior !

(§i din cerul cel senin si departatglas asemenea unui meteor:

mai sus I)Longfellow

3. atd §i partea aceia prin care isprdvesce §irul celor§ése cercetdri ale mele, menite a respunde la nesce in-

trebdri in adever de a fi sail a nu fi :Ce e viata?Ce e mórtea?Ce e omul?

M'am intrebat pe mine.insumi si mi-am respuns mie-insumi pentru mine-insumi; dar am respuns d'a-dreptulprin mnsàT firea lucrurilor, prin experimentele cele maildmurite, cele mai ne 'ndoiOse, ale mele si ale altoramai buni decAt mine, fdrd Buddha, fdrd Zohar, thirdAgrippa sail Paracelsus, fled incuraturi de cifre i desemne cabalistice satI franc-masonice, fdral nici un felde occu 1 ti s m, de care Dumnedeti sd me feréscd peviitor dupd cum m'a ferit pind astddi.

M'am intrebat pe mine-insumi §i mi-am respuns mie-insumi pentru mine-insumi; dar am respuns a§a ca s'opOtd, aucli §i aIiY, de nu top', incai ace puOntei pe cari

43,796. 13

càtñ un

www.dacoromanica.ro

Page 194: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

191 EXCELSIOR

if trage inima sa asculte din când in cand, la indelete,cAte ce-va ma pe sus de scAsbósele flécurf ale tralnluidilnic.

In capitolul trecut ncif am aretat cã tote fenomenelespiritiste se impartesc in doe rarnure:

I. Fenomene spiritiste suggestiona 1 e;II. Fenornene spiritiste ne-suggestionale.Cele suggestionale sint numai obiective, nu si subjec-

tive. Orf-ce cas de auto suggestiune, fenomen forte rarin genere, se intemefaz a. pe vointa personala conscientaa aceluia ce sf-o face, Tar prin urmare pornesce din creerulha, din sub-organism, pe când fenoinenologia spiritista nuse incepe decal acolo unde se ivesce supra-organismul,adeca inconscienta personala. Cand eti, printr'o gandirestaruitOre, imf inchipuesc cal sint bolnav de cholera, fa-cendu'mf astfel o auto-suggestiune, i apof me si irn-

109. bolnavesc in fapta, acésta este o lucrare ipnotica obici-nuita, nemic spiritist. Fenomenele spiritiste suggestionalenu sint dara nici o data: subiective, ci numai i numaiobiective, venind din afara printr'o suggestiune delaageny destrupay.

Fenomenele spiritiste cele ne-suggestionale se sub-impartesc in :

a) Fenomene ne-suggestionale subiecti v e;Fenomene ne-suggestionale obiectiv e.

Cele subiective, desi nu se datoréza inriuririf din afaradin partea unor fiinte destrupate, totusi pot fi mai multsail mai putin fOrte pretiOse prin lumina pe care eleo arunca peste insasi firea cea acoperita a supra-orga-nismuluf individual, adeca peste e u 1 cel vremelnicesceinlantuit in trup, de unde une-orf, prin sguduirea lantu-rilor, el IY vadesce motnentan neatarnarea sa de orga-nele cele trupesci.

Tote fenomenele spiritiste, tOte pinal la unul, se orân-cluesc dara pe trei trepte, din cati cea de jos cuprindepe cele ne-suggestionale subjective, cea de mijloc pe cele

n,)

www.dacoromanica.ro

Page 195: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 195

ne-suggestionale objective, Tar cea de sus pe cele sug-gestionale. Dacg Spiritismul ar fi putut sà fie cercetatmai de de-mult din punctul de vedere al acestei clasifi-catiuni curat sciintifice, care se radim a. pe criteriul celnecunoscut alta-data al sugg esti un i asta-di n'ar mai-fi nici o ne'ntelegere asupra fenomenelor celor mai decapetenia, cad in ori.care fenomen e lesne a deosebi,daca el este sail daca nu este suggestional, si e fortelesne a se incredinta apoi, daca suggestiunea este ipno-ticg, adecä intra-omenesca, sag daca este spiritistä, adecaextra-omenesca. Ca dovada despre ace;ta, vom lua unuldin casurile cele mai grele de inteles, despre care toc-mai de aceea noi n'am vorbit de loc pina acuma : pr o-fe;ia.

Profetia e cu totul alt ce-va decat a -d oua-vederesag ceea ce se chiarna frantuzesce tintersignev. Swe-denborg, la departare de 400 kilometri, a vedut dinGothemburg incendiul care isbucnise la Stockholm. De-spre acest fel de fenomene, inveotul belgian d. JulesDestrée, pregatesce acum o interesanta. monografia. A-doua- ved er e nu e de loc profetia, ci o facultate per-sonata" prin care supra-organismul omului vede cele cese petrec forte departe, cate-o-data peste teridar se petrec chiar atunci, in acelasi moment, nu inviitor, Tar prin urmare cele ce sint deja, nu cele ce nusint Inca.

Se nasce intrebarea: Ore in ce chip pOte cine-va sascie nesce lucruri nepetrecute, nesce lucrurT fara fiinta,nesce lucruri cari se vor intampla maine sag poi-mane,peste un an sail peste un sir de ani?

Lasa.m la o parte pe prorocii cei vechi barbatescifemeesci din sinul feluritelor popOre ; lasam la o partetot ce este legendar, tot ce pOte fi banuit, tagaduit sagreg talmacit: ne vom mgrgini strins asupra unui singurfapt, dar un fapt asa dicend clinicesce urmarit i ade-verit de Cara o ilustratiune medicala contim-porana.

Dr. Liébeault, in opera sa de tot nouà cTherapeutique

i marT,

t,

www.dacoromanica.ro

Page 196: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

196 EXCELSIOR

suggestive» (Paris, 1891, p. 282), inregistrézg un casdin propria'i practical medicalg, pe care 'I reproduce a-poi dr. Dariex (Ann. d. sc. psychiques No. 2), insotin-du'l de cuvintele : ese scie, ping la ce punct d. Lie-cbeault este un observator scrupulos i metodic». Semai scie, vom adgoga no)", cal acest dr. Liébeault e pri-vit ca pgrinte al asa nurnitei sccile medicale dela Nancy_Nu ne vorbesce data un dr. Iks sah' un dr. Ygrec, undr. Neminea, ci ne vorbesce un mare Cine-va.

110. Iatg casul :

La 7 Ianuariii 1886, la 4 bre post-meridiane, a venit se me consultc-4d. S. de Ch... pentru o stare nervosa fare. gravitate. D. de Ch... se

tot gandesce la un proces si la urmatbrea.intamplare. In 1879, la(26 Decembre, preumblandu-se In Paris pe o strada, el vedu scris pe.o pbrta D-na Lenormand necromanta. Impins de o curiositate neso--zeolite, el Intre In acea casit si este condus Inteo sail destul de p0-4somorlta. Acolo el astepta pe d-na Lenormand, care, fiind Insciintancpe data, a venit vécla si r a aseclat linga o mesa, apoY dinsa re

s'a lntors, a stat in fata liii, i s'a uTtat la palma mane( i Y-asips: Vef perde pe tatdl d-tale punct peste an an; dupit aceea veY servi4 Putin limp n armatd (el era atuncY de 19 anY) ; te vef insura (bar,.iveY avl doi copit i vef man la virsta de 26 ani.

4 Acésa emitOre profetia, pe care cl. de Ch... a povestit'o prieteni-dor si la al(T catl-va din aT seT, de 'ntaYu el n'o lua la serios; dara and tatd1 sed a ?merit la 27 Decembre 188o dupd o scurtd bold sicpunct peste un an dupd scena cu necromanta, acesta nenorocire a camssguduit scepticismul thierulul. ApoY el devine soldat, named sipte luni4apol peste putin se insOrd F1 i se nasc doi copil; apoT se apropia yrl-osta de 26 anT.., atund, cuprins de grOza, el credit ca maY are Inca nu-maT cate-va Vile de trait. In acesta stare dinsul veni la mine ca sa

I me lntrebe, dacit nu curn-va este vre-un mijloc de a Inlatura sórta ce4'1 astépta, chef dicea el primele patru evenimente din profetilicfiind Indeplinite, al cincilea cata sa se Intample Intr'un mod fatal.

cChYar In acea i i'n chIcle urmateire eil me lncerce de a pune pe-(d. de Ch... In stare de somnambulism pentru ca sit pocit risipi ne-agrele sale gandirT despre apropierea morg o m6rte pe care elalnchiptaa ca trelna sal rapesca anume la 4 Februariti, diva aniversara4a nasceriT sale, desi d-na Lenormand nu'T spusese nemic lamurit In4cacesta privinta. MY-a fost peste putinta de a'l adormi cdtu-sY de putin,.-.ratat de tare era sbuclumat. Totua, de vreme ce era urgent de a'T ne-(rnici credinta ca peste putin o sit mOrt, credinta primejdibsa, cacr

veckt adesea prevederi de acest soit Indeplinindu-se prin putereaauto-suggestiunif, asa dart et am alergat la un alt mijloc, i anume

sh'Isesit,

to

I

www.dacoromanica.ro

Page 197: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCusroR 197

<Y-am propus sI. consultkm pe unul din somnambuliY meY, un MtrAn<de vr'o septe-cled de anY, numit prorocul, fiind-ch, adormit de mine,< el prevestise färl gres epoca precis/ and se va vindeca de nisce<reumatismurY articulare de patru anY, precurn si epoca vindechra fii-<eel sale, cäriYa el IT suggerase de a nu maT fi bolnav a. la o or g. fixa-,t1 de ma 'nainte. D. de Ch.,. primi cu grbire propunerea, i n'a

lipsit de a veni exact la IntAlnire. Pus In raport cu somnatnbulul, el<incepit din capul locultA prin lntrebarea : and voiii muri eii? Som-<nambulul experimentat, Mnuind tulburarea tlarulg, se gAndi mult si<r6spunse: vet muri.., vet' muri... peste patru-cled si unul de anY. Efec-<tul acestor cuvinte a fost minunat. Pe daa d. de Ch. a redevenit4vesel, cu inima deschisi. si plin de speranth; 'far and a trecut apa

Februarih, cluta cea temuth, el s'a creclut schpat... ,

Cum s'a isprgvit insg?Dr. Liébeault urrnézg

<Ed nu m mar gAncliam de loc la acestea, and, pe la inceputul luT<Octobre, primiY un bilet care ra Insciinta c nenorocitul med client<a murit la 30 Septembre 1885, In vlrsta de 26 anY implinitY, lnainte<de a implini 27, dupl cum Y-o preclisese d-na Lenormand,..r

*i care sg fi fost bOla bietului d. de Ch...?

<Medicul trimitendu'l la Mile dela Contrexeville pentru ca sl secaute acolo de calculf biliarY, el a cKclut la pat prin rumperea tine

<besici de fiere, rumpere care a adus o peritonitg.s.

Nu scim si nu avem nevoe de a sci intru cat pcitefi de seriósg chiromantia sail vrgjirea dupg palma ma-nei, cu care se ocupg mult secta Occultistilor, dar nu

Spiritistii; in ori-ce cas, pentru d-na Lenormand ace-stg chiromantid nu era decat un mijloc de a impune:ce-va cum este, bung-Org, uniforma pentru magistrati.Haina cea mult auritg a unui rnembru dela Curtea deCasaiune, de ar fi i mai poleitg, totusi n'are a face

In. cu dreptatea ; insg e bung si ea in felul sea, cgci prin-teinsa judecgtorul pare a fi mai mgret : un ifos, netnicmai mult. In loc de a se ulta in palmg, d-na Lenor-mand ar fi putut s stringg nasul clientului sag sg'i pi-pge virful limbei, era tot una. De altmintrelea acéstgvestitg vrgjitóre nici da ea-insgsi titlul de chiro-

4

si

nu'sT

www.dacoromanica.ro

Page 198: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

198 EXCELSIOR

manta., ci pe acela de cnecromanta», cnecromancien-ne, adecal evocatOre a mortilor. Era un mediumspiritist, §i un medium forte puternic.

Cumca cgutarea in palma a fost din partea d-nei Le-normand o simpla farsg, dovadd este ca in liniele pal-mei d-lui de Ch..., chiar daca s'ar fi putut descifra mOr-tea IA nu putea sa se descifreze tot acolo i mOrteatatalui sera sail cine mai scie a cui: de ar fi o palmacat Parisul de mare, zigzagurile el incg n'ar ajunge pen-tru statistica mortalitatii universale.

Ce facea d-na Lenormand ?Inainte de a se fi uitat in palma, dinsa eise din o-

dae: ccette dame s orti t, revint, se mit en face de lui,cpuis regardant la face palmaire de l'une de ses mains,lui Cu alte crivinte, vrajitOrea aflase cele cinci

puncturi ale profetiei in intervalul cand nu era in odae.Le aflase dela cine ?

Mediumitatea cea spiritistg a d-nei Lenormand esteinvederata. Remane necunoscut, daca dinsa era mediumauditor, medium vedetor, medium scriitor sail alt-fel,

-dar medium era, primind asupra viitorului suggestiunidela mai multe Spirite sail dela un singur Spirit Ore-care.

Dupa ce am constatat o suggestiune curat spiritistasail necromantica in casul d-nei Lenorrnand, sa ne in-trebam acuma: profetia ei, primita d'a-dreptul dela Spi-rite, nu va fi devenit cum-va la rindul sell o suggestiunecurat omenesca sail ipnotica asupra d-lui de Ch...? Acestäintrebare insemnéza : un Spirit Ore-care a putut s spu-na prin d-na Lenormand o gluma; clientul &tuna Le-normand, dandu-i un deplin credemint, adeca fiind sug-gestionat de catra dinsa, gluma s'a transformat apoiintr'o profetia implinita.

ET bine, o asemenea talmacire nu incape, cad:pe de o parte, o suggestiune asupra d-lui de Ch....

n'ar fi putut aduce mórtea batranului sell tan, care nuera suggestionat ;

pe de alta parte, chiar sa fi fost suggestionat tinerul,

dit...)

www.dacoromanica.ro

Page 199: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 199

totusT, acea suggestiune s'a dejucat in urma prin contra-suggestiunea din partea somnambululdi, care isbuti s in-credinteze pe d. de Ch... ca va mai trai 41 de anY ;

in fine, nenorocitul murind de peritonità, ar trebui sani se dovedesca mai intAl'u de tote, cà printr'o sugges-tiune p6te sa se rumpa la cine-va o besica de fiere.

Din cele de mai sus resulta dara trei fapteI 0 Fenomenele spiritiste suggestionale se deosebesc

usor de cele ne-suggestionale si de cele ne-spiritiste ingenere ;

20 Profetia este un fenomen suggestional spiritist, nicide cum ipnotic;

30 Spiritele preyed unele intamplarY din viitor, pecari omul cel intrupat nu e in stare sa le prevéslä.

Dar ore ce pOte sà prevdsla un om intrupat?EU prevesl ca maIne, poi.mâne, peste un an, peste slece

vécurY, in fie-care i are sa fie o diminéta i o sera ; oprevesl, fiind-ca acésta este o programà a miscarifplanetare.

Eti prevesl cä in anul viitor, la aniversarea nasceriiimperatului cutare, se vor ausli tunurf, musice, chiote,

12. fel de fel de taraboTuff ; o prevesl, fiind-ca acesta esteo p ro gr am a comedid oficiale in tote imperatiile.

Eu prevecl ca Vineria viitOre prietena mei' A, B, CD vor veni la mine sera intre Orele 8 si 9; o pre-

vesl, fiind-ca acesta este p ro gr am a intAlnirilor nOstre.MaT pOte fi pentru om intrupat un alt nem de pre-

vedereEu prev4I ca, schimbAndu-se guvernul de astaslY, d.

Cucos-de-vint va trece la guvernul de maine, acesta fiindo consecinä a caracterului acestui domn.

preve'sl cal, la cas de resbolii intre Rusia si Germa-nia, Polonii vor simpatisa pururea cu dusmanif lulMuravieff, acesta fiind o consecinta a istorid polone.

Omul intrupat prevede dara numai ceea ce se aflaintr'o p rog ram a cunoscuta mai' de 'nainte, saü ceeace alcatuesce e c on se cinà a uneY staff de lucrurl' de

EU

9i

:-

www.dacoromanica.ro

Page 200: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

200 EXCELBIOR

asemenea cunoscute mai de 'nainte, adecg érgsi facendparte dintr'o programg.

Negresit, din 8o, din 90, din Ioo de ori, profetiamea nu se va implini una singurg data, pr o gr a ma fiindimpedecatg prin vre-o intamplare öre-care; insg nu maiputin este o profetig, intru cat se implinesce aprOpetot-d'a-una.

Cam tot pe afata pOte sa prevesig i un Spirit, devreme ce Spiritul nu e cleat o tréptg evolutivg dintr'unom intrupat, la 'Inca mai adesea o evolutiune dintr'unom intrupat forte ordinar. Deosebirea este numai cg unSpirit, fie cel mai de jos, nu e oprit prin organele tru-pesci de a vedé sad de a aucli acolo unde omul intru-pat, fie el cel mai de sus, nu vede si nu aude ; dar op rogramg in ori-ce cas trebui sd fie.

In profetia d-nel Lenormand elementul cel mai insem-nat este prevederea momentului tatgl va murila 27 Decembre I88o ; fiiul trebui s mOrg implinindvrista de 26 ani. Cele-lalte elemente ale profetiei serviciulmilitar, insurgtOrea i doi copii, infgtisezg mai putinginsemngtate, ccT ele privesc numai pe o singura per-sOng, s'apoi sint nesce lucruri intamplgtOre celor maimulti dintre noi, mai toti datori a trece prin ostire, omare parte insurandu-se, si din eel insurati maioritateaavênd cg.te doi copii, astfel cg pentru a face nesce ase-menea prevestiri nu era nevoe de necromantig. Sal ob-servarn ea d-na Lenormand n'a latuurit nici sexul copii-lor, nici anul insurätorii. In privinta mortii insg este oprofetig, profetid in tOtg intinderea cuvintului, adecg ce-va luat dintr'o Famurita pro gra rng, pe care d-na Lenor-rnand nu putea s'o afle decat printr'o impgrtgsire spiritistd.

Revhta Jul Dr. Dariex (No. 4, p. 231, sqq.) publicgo altg profetig de aceiasi specie, dobandita in nisce im-pregiurari tot atat de sciintifice, dar anume prin invir-tirea mesei, fgrg nici o cautare in paling: mOrtea unuid. Varis la 8 Octobre 1890, nici cu o cli mai mult, nicrcu o cli mai putin, desi medicii asigurail ca dinsul nuva puté sa ajungg nici ping la Septembre.

:

mortik

www.dacoromanica.ro

Page 201: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 201

Cand se vor aduna intr'un mod metodic tote casurilede acest soi sint mii si mif se va dovedi atuncfpe deplin, cumcd. omul cand vine pe pamint, adeca unsuflet cand se intrupéza, if este hotarit maf de 'naintenumerul anilor cat va ave sa trdesca, i acea hotarire,care pentru dinsul devine inconscienta in intervalul vie-tei paminteseff legne o cunosc Spiritele cele destrupate,marturf la luarea saii 'fa darea hotaririf : o cunosc totasa de lesne dupd cum cumiscem nor prin afis ordineauntil spectacol dela teatru sail dela circ; far cunoscênd'oacele Spirite o comunicà une-orf printr'un medium.0 asemenea programa este ea alesa de buna-voe decaträ insusi sufletul care urmézd a se intrupa ? if esteea impusd de catra alt cine-va ? pcite ea sä fie scurtatdsari prelungita ? cuprinde ea nurnai anul mortif sad Incamai mult:. jalone biografice ? pin Ia ce punct restringeea lucrarea liberuluf arbitriil personal? Tote acesteaaltele sint nesce intrebari de a doila !nand, intrebdri PecarY nof nu le vom atinge de astd-datd, marginindu-nea incheia cd: ori-ce profetid despre mOrtea cuf-va, fieprin d-na Lenormancl, fie prin prorocul Daniil sari prinoracolul dela Delfi, este resultatul numai i numaf alunei suggestiuni spiritiste.

Pentru tinerul d. de Ch... era un chin nesuferit dea'si cuncisce de mai 'nainte anul mortif, si un nesuferitchin ar fi pentru cef mai multi omen!, chiar pentru ceibatrani, intru cat if léga cu pdmintul deprinderea de a

numerOse simpatif, si maf ales necredinta in viétaviitóre sari temerea de ceea ce'i astCpta in acea viétd.Numai un Spirit inferior, acela dela care se inspira d-naLenormand, put.e.2 A-a pticinuesca fara mild un aseineneanesurerit Chin, nicf o data un Spirit -superior. Se vedeIrr ca in lumea celor destrupati, ca lumea pdmin-tésca, flecaria caradterisezd pe cei multi mici, pe candeel plltini mar! se tin tor-d'a-una in reserva., canrarindurmdrile vorbei. i fdrä profetia d-nei Lenormand d. deCh... ar fi murit tot la 30 Septembre 18S3, intocmaidupa p ro gra m a, punct la Ora preveduta in afisul cel

si

trai,

si'n

www.dacoromanica.ro

Page 202: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

202 EXCEL SIOR

din lumea Spiritelor, dar ar fi murk fard a 'I chinui fricade apropiarea césulul

In ori-ce cas, darul de profetig, fie ea nesocotitg cain exemplul d-nei Lenormand, fie cumpetata dup g. cumerati in deobste prevestirile oraculilor din vechime, do-vedesce marea importantg a suggestiunii spiritiste.

Se aude adesea urmatorul quasi-argument contra Spi-ritismulta: nici un medium nu ne comunicg vre-o datace-va care si farg medium sa nu pOta fi cunoscut omu-la Dec diva mortif uneT fiinte este tocmai ce-va, pecare omul nu póte s'o cunóscg prin nici un fel de di-buire, chibsuéld sari istetime, nu numai in stare normala,dar nicf in cea somnambulica. Am vedut mai susimpregiurare forte caracteristica am vedut cg som-nambulul ILA' dr. Liébeault prevestia bietului d. de Ch...41 aril de vietg.

Dar in principiii este chiar absurd de a cere delaSpirite sa ne spung nesce lucruri pe carT nici o minteomenésca intr'un moment dat nu pOte sg le cunOscg,fiind-ca o asemenea comunicatiune ar remâne ne'ntelésg

ni s'ar pare a fi o galimatia, intocmai ca si când unSpirit ne-ar tine discursuri intr'o lirnb a. dupa planetaJupiter.

Omenirea progresezd cu sigurantg, dar progresezaincet, pas la pas, tail salturi, cad asa este legea evo-lutiunii universale. Un lucru care peste o suta de anIse va pricepe forte usor printr'o desfasurare treptata, arfi privit astadf de caltrg totl ca un non-sens, dupg cumca un non-sens ar fi fost prività in secolul trecut o de-scriere a unui drum de fer sail a until telegraf.

De cate orl vre-un Spirit s'a pripit de a face until'om nesce impartasiri de acésta natura, sciff Ore ce s'aintimplat?

Voiü povesti un cas autentic.Fotografia, de sub forma de daguerreotipig, a

fost descoperita d'abia la 1839 de earl FrancesiT Da:guerre i Niepce. Un Spirit insg destainuise forte pelarg intregul procedeti fotografic, cu 8o de ani inainte,

mortiT.

'ntAlu

si

www.dacoromanica.ro

Page 203: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 203

unuf alt Frances, luf Tiphaine de la Roche din Nor-mandia, care 'I descrie intr'o carte intitulafa Giphantie,tiparita la Cherbourg in 1760. Observati: 1760. Ne-minea atunci n'a vrut sa bage in sarna acea cartecica,toti cei cu minte strigand intr'un glas c autorul e ne-bun.*) La ce dara a servit destainuirea cea pré-timpuria ?

Sa. clicern cà, intr'un del:at-tat viitor, se va descoperimijlocul de a fabrich o harpa heli o-aeth ero-pho-nic a un nume mai sonor cleat etelefonuk o harpa.pentru care aerul va fi inlocuit prin eter, far in loc decórde se vor intrebuinta raclele luminei, producend prinvibratiunile lor o armonia cerésca. Ori-cine s'ar bizui adesvolta acésta teoria astacli, va fi trimis cu tot dreptulin cautarea unuf medic. Isus clicea: «dap' Kesarului ceeace e al Kesarului §i lui Dumnecleil ce este al luT Dum-necleil). Viitorului sa'1" las5.m sarcina viitorului.

Sa nu cerem dela Spirite ca ele sa ne desvaluéscanesce tathe nepotrivite cu trépta evolutiva pe care seaflä astadf omenirea ; dar ca s ne ajute in munca

(*) Tata textual povestirea lui Tiphaine de la Roche (Revue Spirite 1833 p. 322Tu sais, que les rayons de lumiere refiechis des differents corps font tableau et pei-

gnent les corps sur toutes les surfaces polies, sur la refine de l'mil par exemple, surl'eau, sur les glaces. Les esprits élementaires ont cherche a fixer ces images passa-

ogeres ; ils ont compose une matiere tres subtile, tres prompte A se dessecher et A sedurcir, au moyen de laquelle un tableau est fait en un clin d'ceil. Ils enduisent decette matiere une piece de toile et la presentent aux objets qu'ils veulent peindre

Le premier effet de la toile est celui du miroir ; on y volt tous les corps voisins eteloignes dont la lumiere peut apporter l'image. Mais ce qu'une glace ne saurait fairc,la toile, au moyen de son enduit visqueux, retient les simulacres. Le miroir nousrend fidelement les objets, mais n'en garde aucun. Nos toiles ne les rendent pas

moins fidelement, mais les gardent tons. Ceite impression dcs images est l'affaire dupremier instant, la toile les recoit. On Pete sur le champ, on la place dans un en-droit obscur. Une heure apres, l'enduit est desseche et vous avez un tableau, d'au-

.tant plus precieux qu'aucun art ne pent en imiter la verite, et que le temps ne peuten aucune maniere l'endommager. Nous prenons dans leur source la plus pure, dansle corps de la lumiere, les couleurs que les peintres tirent de differents materiauxque le temps ne manque jamais d'alterer. La precision du dessin, la varlet,' de l'ex-

.pression, les touches plus ou moins fortes, les variations des nuances, les regles de laperspective, nous abandonnons tout cela A la nature qui, avec cette marche Are quijamais ne se dementit, trace sur nos toiles des images qM en imposent aux yeux, et4ont douter A la raison si ce qu'on appelle realite ne sont pas d'autres especes defantémes qui en imposent aux yeux, is l'oule, au toucher, a toils les sens A la fois.

L'esprit élementaire entra ensuite dans quelque; details physiques: premieremerit,sur la nature du corps gluant qui intercepte et garde les rayons ; secondement, surles difficultes de le preparer et e l'employer; troisiemement, sur le jeu de la lumi-

ere et de ce corps desseche ; trois problemes que je propose aux physiciens de nosjours et que j'abandonne is leur sagacite.....

www.dacoromanica.ro

Page 204: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

201 EXCELSIOR

nóstrà cinstitg si stgruitóre de a merge inainte, acéstada.

Restul studiului de fatg este consacrat anurne istorieiunu'i astfel de ajutor, ajutor multgmitg cgrufa un gin-vaer architectonic s'a construit exclusiv printr'un sir desuggestiuni spiritiste.

Sub titlul : «tin mormint poerng» (Revista-noug 1891p. 411-15), d. Ionnescu-Gion descrie mgiestresce micultemplu clgdit in chnitirul Serban-voda d'asupra remgsi-telor parnintescr ale fiicei mele. Acea descriere, Tat'o

cTotalitatea constructiunlY, unica In felul eY, simboliseza doe sfere :ad'asupra, pe pamint, sfera materiala cu ocupatiunile si preocupatiunile-eel"; In launtru, sub parnlnt, sfera ideala cu aspiraOunile el' spre infinit ;

Sail, cu alte cuvinte, materia e expusl. din capul loculd vederii trece-torilor, pe cand idealul e ascuns si trebd sal cautt(Sus, stalpil grilagiuld slut sulurY marmoree de vechY manuscrise,

legate Intre dlnsele cu grilagiul In urdéla de fer, al caruia albul vir-ginal se marita cu verdele azuria si cu galbenul de aur, spre a formaporumbeii ce se privesc pentru a se saruta, si cor6nele sprijinite pearma nebiruita a timpulta nostru: condeul. LanturY legate in nodurigordiane atarna de stalpil de fer aY latrariY; de pe virful acestorstalpY se al/luta flacarY In sus, tot maY sus excelsior !...»

Ne intrerupem aci, cgci ne opresce acest excelsior,pe care nu'l bggargm de samg la prima citire a articlu-

115. lull' d-lui Ionnescu-Gion si pe care'l observasm tocmaiacuma, dupg ce acelasi cuvint din propriul nostru in-demn, cu totul neatarnat, nol" l'am pus drept titlu alstudiului de fatg si dupg ce i-am ales sail i-am nemeritun epigraf din marele poet american. Fatg cu a mor-mintul-poemg» dela Serban-vodg e peste putintg, sevede, a nu simti ori-si-cine in baierele inimer, fie-care

.prin sine-insusl, un nebiruit avint <du sus, tot mai sus-.- excelsior!»

Dar sg urrnam inainte cu perspectiva pe care ni-odesasurg d. Ionnescu-Gion :

a ln fata IntrariY, dominând totul, si cu culórea galbena blajina do-a molind vioiciunea celor-lalte culorY, se 'nalta. an tron-biblioteca de oaformit particulara, sustinut de doe colOne Incoronate cu frunde deaedera, simliolul Incurcaturilor acesteY lumY. Totul e dintr'o singura bu-

r

<

.

www.dacoromanica.ro

Page 205: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 20E.

«cata de pétra, nalta aprepe de trei metri un monolit de AlbescY. Pecfrontispiciil inscriptiunea in litere de aur : MaY Fedi' fiutin! Asculta,.«privitorule, apropia-te ; totul e mat de vesel $i de senin, i radele so-<reld se sbeguie printr'aceste culorY atat de iubitor, Incat ItT simcf«inima ca. se InmeTe. Vino I Jos sint rafturile bibbotecet : pe cotorul«volumelor colorate se citesc titlurile cartilor 5i numile scritorilor carTesint, In reslatirea vécurilor, fala spiritultit ornenesc, proba vadita cacavern in noT scanteia Dumnedeirin Evanghelia, cartile OrientuluY stra-«vechiii, Platon, Victor Hugo, Dante, Milton, Petrarca, Darwin, Mic-«kiewicz, Goethe, Schiller, Shakspeare, Spinoza, Kant, condelul,«Térdsl $i 'ntruna $i mere.' condeiul I calimara, volumele d-$OreY Iu-«lia Hasdeil i portretul et. In interiorul tronulta, un césornic de bronz,«Incastrat In granit, a stat la t $i jumatate, cand viéta de aci s'a oprit«pentru corpul lulieT Hasdeil.

«SecIT pe tron, obositule de munca vietd sail de framIntarile durerii ;codihnesce-te 5i, pentru ca puterea, ca si lumina, vine de sus, ridiati«ocha... De eel pled cu grabire ? Ce Incrunta privirea ? Ce'tY sbar-«cesce fruntea?... Al sciii un cap de mort de marmora alba, Incastrat«In cerul tronuluT, cu o mare gura deschisa, adanc scobita in launtru,aast-fel cit se pole baga pumnul. S'apoT, de ce te speriY, copile al pa-«mintuld $i al mortiT? La ..s.ve de la vie a jailli de la mart. Reinal-«ta-tT privirile spre capul de mort, si citesce geniala inscriptiune care,aca un $ireg de margele, IncongTura capul de mort : Ldsatt rindunica

facii culbul. SOY si cugeta, privitorule ; odihnesce-te In parea«naormintului; fiT iinislrt, mertea tT-e d'asupra capuluT. Acésta vieta.zviva, cad mertea IT e temerul

«Acest tron-biblioteca, orT-cat de Intreg la prima vedere, nu este Incacispravit ; am vedut la d. sculptor Storck modelul dupa care lucrarea<se va termina si se va a$ecia pint la i Maid. D'asupra monumentului«vor fi doT sfinxT din pétra de Campulung, Tar pe acesa simbolT aTcenigmeT se va inalta un glob parnintesc de marmora alba de 70 cen-«timetri In diametru, cu cele cinci continente colorate, fart alte indi-«catiunT decal. numai treT Petricele stralucitere la puncturile unde slat :C Paris Roma Bucuresd.

cAcest mtret glob completéza pe deplin ideia materialismultif pit-«mIntese, pe care 'I represinta Intrega parte exteriera.

«Si acorn vino, prietene, sa ne coborlrn in morrnint : sa lasarn rindu-«nica sa-$Y Ora culbul in gura de mort, Yar noT sit calcarn cele dece«trepte de marmura ale scara pentru a petrunde jos, de unde spiritul«se 'nalta dus pe aripele credintef

«Dar maT intâiii, un cuvInt despre acesta scara. Facuta din fer yap-«sit negru, cu trepte acoperite cu rnarmura alba, ea este un fiont-levis«din timpul Cavalerismulul. Cele eine trepte de sus shit fixe ; cele cinet«de jos se pot radica pe balamale, acatandu-se cu lanturY de o arcada,«ast-fel cit spatiul de dedesuptul scariT remane liber, and va fi sa seca$ede o rema$ita mortuara Inteunul. din cele doe cosciuge de fer, ase-«date acolo de pe acuma.

aTrecem inainte.

«s21',rf

'tt

www.dacoromanica.ro

Page 206: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

206 EXCELSIOR

«La intrare, pe frontispicia, citim cuvintele intelepciunii senine :

TRECETORI, PRIVITI D'ASUPRACUGETATORI, CAUTATI IN LAUNTRU

MóRTEA DA V1ETA

c CobOra I Eta-ne jos. Pentru ce respiratiunea nu ti se 'ngreOe ? Pen-:ru ce nu simtY cà te 'nvelue i te apesa acel aer nabusitor al altor

«necropole ? De ce privirile-tY se plimba liniscite si sco.nteiät6re deviéta impregiurul tea DOmne ! pentru ca. dela intrare al simtit cl ni-

116 mic din cele ce te Incongl6r1 nu 'I luglibru ca viéta mOrta. saii mórteafarit de vietä. Nu estY in mormint, estY intr'un templu facut intregdin marmurd de Carrara, inteunul dinteacele templa serena ale Ince-lepciunii, asa cum le pricepeaii spiritele marl ale vremurilor batrâne.

aIn fund o oglinda, care se asterne pe intreg paretele boltei, prelun-gesce privirile irral in infinit. De-asupra'Y un compas, m6sura, ded

«arrnonia In economia prestabilitl. a Imensului-Tot. De o parte si dealta, la colturile de jos ale oglindei, pe marmura altarulta, dou vi-

«tralie, din dosul carora licuresc doui candele in majestatea liniscita aoemplului i iluminéza doi ingeri pe sticla, chipul frumos si privirea

;cânteietOre In arcanele sciinteY a Feci6rei, in on6rea careia templulie 'nalta.«Inscriptiunea de pe acesta marmura, o mésa, de altar

astfel:

CU VOIA LUI DumNEpEtS'A SAVIRSIT ACEST TEMPLU SPIRITIST INTOCMAI

PUPA PLANUL DAT CU ToTE AMANUNTELE DEJULIA HASDEU

EXECUTOR FIIND B. P. HASDEU.PUPA INDEMNUL CARUIA At LUCRAT

SCULPTURA I. GEORGESOUMARMURA F MOSAIC FRATII AXERIO

FERARIA A. 0. CZIPSERVITRALIC ZIEGLER SI SCHMIDT

BRONZ PH. SCHWEICKERTMDCCCXC

CU VOIA LUI DUMNE1,)E0.

cInterior si exterior, acest temp/a s'a construit fdrd nia un archi-. ed, fdrei n/cf un inginer, fdrd un antreprenor s'a executattreptat, in curs de un an, dupd deseunnurl modelurf in carton datele total reposatel.«Jos, linga altar, la colturl, lipite de altar si de paretiT de marmora

«al' bone, doe' postamente pentru busturi viitOre, de o cam data pen-tru doue frum6se vase albastre de Sevres cu florY artificiale ; In fatailtaruluY, in centrul templulta, busttil Julie Hasdea, din soclul canna

« pleca Inteo parte si aba doi usci6re de fer st otel, earl separa altarul4 le spatiul cel-lalt al boltei si cat-I represinta doi sorY cu rade de aur

?

nicl totul

s

glasa-nsce

www.dacoromanica.ro

Page 207: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 207

rsi argint, Incongiurat fie-care de Cate 24. stele de argint pe fond azu--grin. Din dosul soclulta este gravat versul din poesia reposateT c136-< trarque a Laure»:

Que Phomme aims le beau partout, en toutes chosen ;Qu'il l'aime dans les fleurs de juin a peine ecloses,Dans les bois, dans les eaux et dans le grand del bleu;Dans tante action pure et droite devant Pame,Dans un deur innocent, dans une noble femme :

A la fin, il trouvera Dieu I

<an spatiul anterior al templuluT, la drépta IntrAnd, mesci6ra de.alucru a poetei, pe care stN, un registru acoperit pInit acurn de sute de<aisc6liturT ale dilnicilor pelegrini, operele ei, si drept scaune, unul icT,-aasi alte treT In alte OrtT, nisce cuburT de Domino, ale caror puncte

negru pe marmur6 alba' masivX Ii aii simbolica lor semnificare ca si< fie-care punct in acest templu, cad aice, ca si sus, nu e un singurclucru care O. nu'tT vorbesel. ce-va si despre ce-va dintr'ast6 lume saila din lumea cea mare si eternii. a Spiritelor.

«Intre cele patru colOne de otel dintr'o parte si patru din cea-lalt6,carT sprijinA bolta o thrit care va Infrunta timpul, lanturT au-rae i nikelate, de unde atarna decimi de corOne.cSub scant, am spus deja cit sint doe cosciuge. De litturi, pe p4re-

.< tele din stanga, s5.pat In marmurt. st poleit, sub o stea octogonit cufondul albastru, urinfitorul Credo spiritist :

LEGEA RELIGIóSACREDE...

CREDE IN DUMNEDEt.CREDE IN NEMURIREA SUFLETULUI

CREDE IN DARUL COMUNICARLI CU CEI DU*I.

Li LEGEA MORALA :IUBESCE I AJUTA...

luBESCE l AJUTA NEMUL.IUBESCE I AJUTA PE CINE TE AJUTA I TE

IUBESCE.IIIBESCE SJ-AJUTA FARA A PRECUGETA LA

FOLOSUL TEO.

-at Pe pAretele din drépta, continuarea inscriptiunii din stanga :

LEGEA SOCIALA:NU NECINSTI...

A Nu NECINSTI PE TINE INSUTf, CA SA TECINSTESCA ALTA'.

Nu NECINSTI PE ALTA, CA SA TE CINSTESCI PETINE INsuTI.

Nu NECINSTI MUNCA, CACI MUNCA E VIETA.

<

< si'T dit

<

[1]

A

www.dacoromanica.ro

Page 208: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

208 EXCELSIOR

117. LEGEA F1LOSOFICA:CANDATUNCI...

CAND FAPTUL ATUNCI ADEVERUL SCILC AND NU VREI Si CREDT, ATUNCI NU POTI SA VEDI

C AND CAUTI I OVADA, AlUNCI GASESCI TAGADA.

g*i acum, cugetatorule, dupä ce aT citit i veT cugeta la adancimea.oacestor adeverurT, ridicS' piivirile pentru explica, de ce luminaoeste atat de vesela, de via $i de amabila Intr'acesta cripta, In careopoesia pare a incaldi inima si a Insenina sufletul.

oPlafondul de un alhastru admirabil i ferestrele luminatoruluT de susccu ingeriT trandafiriT, precum si oglinda din firida plafonduluT, IT voroexplica lumina Inveselit6re a mormintuluT si acea simtire de quietudineoprietin6s1 ce ti-a coprins inima. In luminittor, pe paretiT lateralT, por-otretele de familia. ale IulieT Hasdet, fie-care in ate o stea de bronz:

cpe drepta, fitnd spre altar : 7ulia Hasdefi (1869-1888), Bogdan.otaMI (1838 ), 7ulia mama (1840 ), Tadefi strdbunul (1769-1835),(C IVicola e unehiul (184o t 860);

ope stanga, facend fatit celor din drepta : Alexandru bunicul (181r4.1874), Valeria strfibuna (1790 1860), Elise bunica (1824 I848),..Boleslas mo,rul (1812 1886).

oln aceTas1 firida, avend stele-portrete de maT sus de doe laturY, chiarRIn fata bustuluT JulieT Hasdeii, se afla, ca si rand ar fi in aer, unodoilea altar, un mic altar superior, cu treT busturT din terracotta de ooexecutiune remarcabila : Christ avend la drépta pe Shakespear e.osi la stanga pe Victor Hugo; din dosul acestor busturY este o o-oglinda si o alta. oglinda In laturea opusa a firideT, astfel clt ambeleooglinde reflectandu-se si reflectand tot-odata pe ingeril dela ferestra

produc efectul feeric al until infinit paradisiac.4Ne'ntOrcem on- moment la altarul cel mare, sub care zac remasitele

cpamintescT ale JulieT Hasdeti. D'asupra ltd plafondul e compus din«doe table de marmura alba represintand o carte deschisit, pe cele doe

pagini ale cariTa, indoite la margine peste unghiurile ocupate de can-odele, sta. scris cu aur In opt patraturT albastre numele luT Dumnedetiogrecesce, latinesce, arabesce, evreesce, chinesesce, cu ieroglifY, cu cu-, neiforme si cu devanagari.

o§i pretutindenT, si sus, si jos, pe altar, atarnate de lanturT, la pici6-orele tronuluT-biblioteca, aruncate pe pamint, florT 5i iarasT florT. Ma-nibus date lilia plenis, par a dice busturile din &WS : Christ, Shakes-peare si Victor Hugo. Floe( si iarasT florT, cer si fluturiT cu aripeledestinse, aninatT pe buzele arcadelor, sése la altarul inferior si opt laeel superior.

ePoesiN. si simbolism, in totul o neturburata i placida veselia,cceva care multamesce pe cugetator, pe artist, pe trecetor, si le covIr-osesce unica dorinta ce'T stapinesce In cimitire, dorinta paciT senine, i.

odecT sborul de nimenT jicnit spre sferele ideale.oTe asedT pe unul dintr'acele cuburT Inchmate DomnuluT: IC Domino,.

oLash'tT ochiT sa imbratiseze t6te partile templuluT ; se vor plimba cia

al

,A 711,

www.dacoromanica.ro

Page 209: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 209

iubire prin tote colfurile ILA% dar la urma se vor pironi tOte asupra,chipurilor iluminate de candelele ascunse al altarulta. Ti se va pare<cg. ingeril se 'naltg. din ce in ce maT sus $i ca privirile lor scanteie<de candOrea virignitIiY. PArerT iubite, earl te fac sg creslY a aceY In-(gerl sint, cum dicea Dante,

unain terra

cosa venuta<Dal cielo a miracol mostrare.

«In adever, acest mormInt fara pareche represinta in mod plastic o«poema In doe canturi : d'asupra, pamIntul cu globul sell si cu vanita-«tile sale de asll pe maine; in fund, cerul cu stele si Ingera inteun in-«finit de lumina.

«§i asa e Mottnintul-Poemd, care farmecator va remané tot-d'a-una,ssi cand radele sOreltil de vara II vor face sa scanteie intr'o mare de«aur, si cand lumina estompata a dilelor de iérna va catifela vioiciuneasculorilorls>

Cu articlul lui Gion in 'liana', d. I. Socolescu, unuldin architectii nostri laureati si director al Analelor ar-chitecturei, s'a abaltut, cu vr-o sése 1unI mai tàrçIi, pela templul Julie( Hasdeti, adresat in acestai pri-vintai o lungX scrisOre, din care extragem urmatOrele :

Temeiul orl-cgriT concepfiunT de arta este poesid, sitnbolism i kat-(nicid eternd, adeca: poesil. In gandire, simbolism si tralnicia eterng.

B. «in intruparea aceleY gandirT. i unde öre aceste pietre unghTulare arfi putut gasesca maT cu prisosintg. locul lor, deck intr'un templu

spiritulul, al nemuririT?«In primul templu spiritist cram sigur ca voia afla Intrupate idealul

spacil senine si al sboruluY nejicnit al mintil, 'precum $i simbolul pa-mIntesc al eternitatiT spiritulul si materiel. Cu acesta preocupatiune,

spasiT peste pragul locasuluT de vednica hodina, unde çlilnic resuna sus-epinele si jalea celor ce vin s5 dea pamintuld ceea ce pamintulul e«scris sa fie dat; si cu un cure& deosebit, stIrnit de curiositatea

nog, merseT fera abatere spre locul ceutat, ca si cum as fi fost«un obiclnuit. Cand sosil in dreptul templulul dorit, farit voe exclamal:cacesta este I a ce st a trebue sa f i el Dada fitrit. veste m'atl fi In-etrebat : de ce ? n'as fi putut respunde de cat : pentru cit e numalpoe-sicY, simbolism si trdinicid eternd.

«De aci impresiunile de tot felul Incepura a 'inT curge in minte, cu«mat maT imbelsugate si mai intense cu cat, fixat cu ochib corpululsal minfiT pe acest templu, Incepul sa analisez, nazuind a petrunde mi-osterele concepfiunii.

cA incerca sit descriii impresiunea poetica ce acest templu producecasupra orl-arul visitator, ar fi sa repet cu pahde note armonica de-

43,796. 14

sa 'sl

le-ecrultd

$i

ai

at

www.dacoromanica.ro

Page 210: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

210 EXCELSIOR

cscriere a impresiunilor luY Gion dupa visita sa de la 20 Februarie1891, descriere plina de cel maY scrupulos i miscator adevar.

Dar daca. poesia IsT reversa cu atata abundanta radele sale In to-talitatea acestta templu, (lac/ la privirea si analisa luT mintea pléca

cdin sferele pamintesci spre a se Intalni cu spiritul celta ce T-a datcacest dar divin, simbolismul, misteriosul representant al marilor gân-dirT, IsT Yea intrupare in cele mai midi detaliT ale mor mln t uluT-

cpoemit.«Nemic In acest templu nu este necugetat, fara. rol, fara legatura cu

cvre-una din legile cele de ternelia ale lumiT fisice si morale.«Taul apoi este intocmit cu o trainicia asa de vadita ca, privind cu

acle-a mn-untul corpul acestui monument, gandul peiriT luT prin fortacdistrugitepre a timpului pare un fapt ce nu se va intampla nici o data.cSi nu pare ast-fel prin mirimea sa, ci prin patrunderea si judecatadrépta cu care materia e alesa i esuta spre a'l forma..&Wed. acest monument n'ar fi posedat decat calititile uneY concep-

ctiunT poetice, intrupata In forma. neperit6re, Inca templul ar fi avutcdreptul sit faca. admiratia orY-carta trecator sail examinator special, Elposecra insa, maT pe d'asupra, simbolul unor legi marY de temeTu In

c natura.c OchTu1 observator descopere immediat, examinand templul, cit totul

c este intemeTat pc proprietatile numerelor 3 si 4 cu multipliT lor, adeca:fie gandire exprimata, fie elemente de constructiune, musica., credul

c spiritist, versuri etc., tOte s'int in numar de treY si 4 sad multipliT lor.cSi de ce 6re acésta preferintit Sa fie efectul uneY simple intain-

<Thief? Nici decum. A rmonia, stabilitatea, eternitatea, ad avut si ailc in univers drept simbol numerele treT sad patru,

cAst-fel gasim:cln ordinea fisica, 3 culorT de temeTu (galben, rosu si albastru), 4

canotimpurT inteun an, 4 vInturf dominante, 4 puncturT cardinale, etc.cc In ordinea morali, Divinitatea cea maY Inalta din cugetarY in-

echipuitit ca o tr ei me nedespartita si represintata printr'un t r i ung hi u ;cideia de univers conceputa sub forma unirii a 3 sail 4 elemente : apa,

locul, parnintul si aerul ; Crist avend 12 apostoli (3X4), din earl nu-cmai 4 evanghelistY, etc.

cE curios, cum In t6te timpurile aceste base simbolice 3 si 4 ad fostcsocotite ca inevitabile In orY-ce intrupare de mare gandire. Egiptenii,cpentru Ca sii ridice un monument represintand nestramutarea eterna a

inventara forma cea maT simpla si maT geniala piramida,c a cariTa basa este patr at a., Tar fetele triunghiular e. Si de cecad ales el patratul i triunghTul, daca. nu pentru cit acestea represinti,Igraficesce, temeTul formatiunii si existente figurelor : ideia de supra-«fata se nasce prin t r iunghi il, Tar Intinclerea unel suprafete e o in-csumare de pat rat e, unitati de masura In o constructiune rationaK

pentru ca organele sa formeze o sistema invariabila trebuT ca tese-c tura lot sa fie In forma t riunghiular it. Pentru ca un corp sa sedacin equilibrid pe basa sa, s'a dovedit cit trebuT ea verticala centrulmcsed de gravitate sa nu se apropie de margine cu mast mult de 'a t r eT a

4

s

cdivinitatif,

www.dacoromanica.ro

Page 211: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 211

cparte din lafgul baser sale. §i am pute merge departe cu enumera-19. crea acestor exemple, spre a dovedi cii legile marl' ale lurnif fisice si mo-

crale issi ail in JWormIntulpoein o inft#re, o sintes1 a bor.,.e O descriere cu figure voila face in Anakle architecture, unde

explica in mod arnn'untit Intreg co r p ttl acestuf monument, in,xcare Inca' o datl poesia, simbolismul si eterna trainiciA. sint<antrupate sub forma primulul templu spiritist,.

In urma d-lui Socolescu, un alt distins architect, d.Frederic Hartmann ferescd-ve cerul de a 'I confundacu inconscient ul Hartmann ! s'a oferitcu amabilitatea i desinteresarea unui adeverat om desciinO, de a compune un album de desemnuri architec-tonice dupd interiorul i exteriorul templului, cdci celedoue desemnuri publicate in Revista Noud liisaü multde dorit i erati fdcute de un necunoscetor in ale archi-tecture.

D. Ionnescu-Gion descrisese a Mormintul-Poemd » in Fe-bruariti, când nu numai globul pdmintesc cu cele cincipuncturi luminóse : Bucuresci, Roma, Paris, LondraSan-Francisco, din cari ultimele doe adaos in urma,nu era a,edat pe «tron-biblioteca», dar inca" :

Pe lingd cele patru scaune cubice de marmurdalba 0 marmurd négra, cari sint inchinate lui Dumne-cleti : Domino, lipsiati tre scaune triangulare de fer ma-siv aurit i cu marmurd négrd, fie-care pe thte tre pi-ciOre, adeca t ripo du ri, zeinodsg ale oraculilor din an-ticitate, scauae inchinate Spiritelor §i purtând in un-ghiurile lor, ca simbol de comunicaOune, cAte o scri-sore pecetluitd, Tar la mijloc in triunghlu numele Has-deu» cu fie-care litera din trei semne, ast-fel ca celne-initiati nu pot descifra trigrama, nesciind de undesl incepa i privind ca enigma lucrul cel mai simplu :

Rvoig

o.

el!insuai,

sea

r

www.dacoromanica.ro

Page 212: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

212 EXCELSIOR

Cele patru Domino §i cele trei tripoduri alcatuesc laun loc numerul de sépte scaune.

2°. De ambele laturi ale scarii «pont-levisz lipsTaidoe lune oglincli in tóthl inältimea paretilor, fata 'n fatalcu oglinda cea lata din fund d'asupra altarului celuimare, asa ca si ad, ca i prin cele doe oglincIT micT aleduminatorului), se produce efectul infinituluT. Pe fie-careoglinda se vede sburând cae un inger cu aripi azuriidiafane cu o scriscire in mina, zugravit de cl. Badu-lescu, talentatul elev al lui Mirea, ambiT ingerT resfrin-géndu-se si mai plastid' in oglinda cea-lalta.

30, Pe muri lipsiaü un scarabeil sacru i mai multebuchete de flori, depinse pe marmurg de catra pictorulParaschivescu (Juan Alpar), mai ales trei buchete dinmad i zorele pe f4ada altaruluT celuT mare spre apus,d'asupra uscicirei prin care se pot vede mOstele repo-sate,

40. Pe aceiasi fatada a altarului spre resarit lipslatnoteIe musicale, sculptate cu negru pe linie de aur informa de un fel de lira culcata pe cósra, cu inscripOunea :

REQUIEM.MELODIA POSTUMA DE JULIA HASDEO

ARANGIATA PENTRIJ QUATUORDE G. STEPHANESCU.

o. In mescióra cea de stejar lipsia aristonul, carejóca aceiasi melodia i despre care a se vedé mai jos.

6o. La intrare in templu, raclem'andu-se pe prima sipe a doua arcadd dedesuptul altarului celui mic, caruiaIT slujesce drept temelia, sta.' infipta in tavan ccheia debolta», <clef de votite», un mare patrat de marmura

120. alba, purtând o cruce, smaltata ca o catifea albastra, sipe dinsa cu aur oul primordial si numele lui Dumnecleilgrecesce si latinesce in urmatórea monograma :

2

2

www.dacoromanica.ro

Page 213: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 213

70. Un bloc de pétra de Petrosita, facut in forma decanapé si vapsit d'asupra ca si când ar fi acoperit cu nescescórte românesci, pus afarl de cea-lalt g. parte a aleu-lin' care duce spre ternplu, drept in fata intrariT.

8°. 0 lucrare nu este 'Inca ispravita nici astadT. Pebordura de marmura care incinge d'asupra din trei partImesa altaruluT celuT mare, bordura alba pe partea dinfund si négra pe ambele laturT, urméza a fi asedate 26busturT de terracotta, nalt fie-care de 23-30 centimetri.Aceste busturi sint: in fund cel 12 apostolT; la stânga:Jeanna d'Arc, S-ta Teresa, St. Stefan Protornartirul,Corneille, Beethoven, Swedenborg si Alfred de Musset ;la drepta : Leibnitz, Descartes, Pascal, Michel Angelo,Cervantes, Moliere si André Chénier ; adeca in fund12 (= 3 X 4), Tar pe laturi cate 7 (= 3 +4).

90. Afara de Georgescu, Axerio, Ziegler, Czipser siSchweickert, inscrisl pe mesa altaruluT celui mare; afarade pictorii Paraschivescu si Bgdulescu ; ail mai luat

www.dacoromanica.ro

Page 214: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

2i4 EXCELSIOR

parte la diferite lucrgri : sculptorul Storck (sfinxii, glo-bul, dominourile, melodia), sculptorttl Ernesto Franzoni(cele tre marmure cu numele lui Dumnecleil), ferarulGoldstein (portitele i tripodurile), petrarul De Cecchi(tron-biblioteca), petrarul Marinescu (canapé de pétrg),bronzarul Bernescu (fluturil), i a1T cati-va, fie-care deose-bit, intocmai dupg desemnurile saI modelurile date de mine.

Si totusi eti personal nu me pricep de loc in archi-tecturg, de loc in sculpturg, de loc in fergrig, de loc invre-una din feluritele ramure tecnice la carT trebula ne-aperat sä alerg. Nu me pric ep de 1 oc, o spun verde

o pot mgrturisi toti aceia carT me cunosc pe mine detrei-cleci de aril incOce.

Nici un plan primitiv general n'a existat mgcar intr'oschitg ori-cat de elementarg ; si cand eti comandam ce-vaastg-cli, nu scieam, ba nici nu bgnuiam .catu-si de putinceea ce va fi s comandez mai departe maine sari pestecate-va clile, necum peste mal multe luni, cdci fie-carecomandg imi fusese dictatg in deosebi de cgtra o fiintgneveclutg, intr'un mod inconscient pentru mine, fie prin seri-sore forte laconicg, fie printr'o figurg rudimentarg, depild «cheia de bOltg» de mai sus asa :

www.dacoromanica.ro

Page 215: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 215

Cum-ca un plan primitiv general existà, nu in ca-pul men', ci in mintea acelora carT me suggestionail pemine, acesta se invedereza prin economia totala a con-strucOunil, dar mai ales prin unele puncturT cu desavir-sire peste putinta faral un asemenea plan, dintre carTvoia pomeni aci un singur punct, fOrte-fOrte semnifi-cativ.

Din capul loculuT, la aseclarea paretilor de rnarmura,primisem suggestiunea de a face ast-fel ca deschicleturaferestreT sa nu fie drepta, ci un fel de palnia, adeca mai"larga sus, unde este in nivelul cimitiruluT, i maT ingu-sta.' jos, unde este in nivelul boltil'.

Acésta dispositiune mi se 'Area cu totul nepotrivita,dar m'am supus.

IarasT din capul loculuT, la asedarea arcadelor de *4primisem suggestiunea de a pune o arcada sub a treTaparte a ferestrei dinspre intrare, Tar nu la mijlocul fe-restreT, dupa cum cerea simetria.

Am falcut'o si acesta, desi lucrul era forte nepo-trivit.

Din cele doe nepotriveli, ce ese Ore la urma urme-lor ?

Peste maT multe lunT primesc suggestiunea de auni arcada s-r in directiunea intrariT cu marginea tava-nuluT c-d :

www.dacoromanica.ro

Page 216: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

216 EXCELSIOR

apoi de a pune pe acesta placa trei busturi de terra-cotta: unul mai mare--Crist, i do6 mai mid', Shake-speare i Victor Hugo, privind cate trel de sus asuprabustului pus in fatä al fricel mele; in sfirsit, de a a-segla pe preiT a.b i c-d aT ferestrei oglinglf para-lele.

Atuncea numaY ei:i am putut intelege potrivéla celordoe nepotriveli: asedarea cea nepotrivit a. a arcadei .s-ravusese in prevedere intocmirea micului altar superior mcu cele trel busturi, Tar deschidetura cea nepotrivita aferestrel en entonnoir, din data ce oglinglilecele paralele, a facut cä orY cine trece prin aleul

când se apropia de templu, vede din afara dinpunctul k cele trei busturi resfrinte in punctul n al o.glinçlei a-b intr'o perspectiva de infinit, pe cand la in-trare in templu cele trei busturi nu se zaresc in oglin.-da a-b, ci se ve'd numaY daca stä cine-va si se uita in

122sus de sub punctul b, punctul unde se afla bustul JulieHasdeil, pus cu fata spre altarul superior.

s'afi puncirni-

www.dacoromanica.ro

Page 217: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EX

CE

LSIO

R217

s,

,:3

www.dacoromanica.ro

Page 218: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

218 EXCELSIOR,

Cele doe nepotrivell forte potrivite fusesera preveclutein planul general prinlitiv al templului, dar despre acelplan general primitiv pe mine unul nu me taia. capul.

Spiritul care me suggestionh asupra templului a fosttot-d'a-una fiica-mea; numai o data in privinta celordoi ingeri de pe oglinclireposatul meü frate Nicolae,pictor, mort la 1860 in vrisa de 19 ani, un adeveratinger prin frumusetea chipului si prin frumuse-tea sufletului. Dar unele suggestiuni ail fost fa:cute nunumai mie d'a-dreptul, ci tot-o-data dictate automati-cesce prin mediumitatea altora; i acestea anume fiindtocmai cele mai insemnate din punctul de vedere alco nvictiunii, fiind adeca dobandite asa cum cere c o n-trolul sciintific, asupra lor cu tot dinadinsul me voiuopri acuma.

I. Is t o ria u n el st el e. Fie-mea imi dictase de a aseclape cei doi pareti fara oglincli dela ferestra, paretele de-spre apus si paretele despre resarit, 9 stele de bronz,fie-care stea connbinata din cate 3 stele hexagOne supra-puse inchipuind impreung 18 racle, dupa urmatórea figura.drept model :

fie-care stea menitA a cuprinde la punctul s cite unportret, si anume portretele cele mentionate de Gion.

el-insusi

.

www.dacoromanica.ro

Page 219: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 219

Mergénd cu modelul la bronzarul Krause, lesne ne-aminteles asupra lucrgriT ; dar eü n'arn poruncit 9 stele, cinumai 8, si Tata de ce:

1°. rni se pgrea mai simetric de a pune cate 4 stelepe fie-care pgrete, Tar nu 4 de o parte si 5 de cealaltg;

2 0, ell nu voiam sg ved intre portrete pe acela albunicei mele Valeria, fiind-cg... fiind-cg... eü nu Tubescpe Evref (si cine ore if Tubesce ?), far bunica mea Va-leda a lost Evr eicg.

Acésta se petrecea la 18 Octobre 1890. La 24 Oc-tobre avui o sedintg cu medium Cosmovici, care nu scieacu desgvirsire nemic despre stele, nici despre portrete,nici despre originea bunicei mele. Cu totul pe neastep-tate primesc printr'insul unngtórea comunicatiune : «Les«étoiles ne sont pas completes ; ii faut neuf, trois foisda trinité ; c'est une Jui v e qu'il ne faut pas oublier«(Stelele nu sint complete; cata sg fie noue, de trei oritrei ; aceia pe care nu trebui s'o ufti, este o Evreicd)».

Cuvintul Yuive scris cu cursiva. Ce e asta ? intreba cumirare Cosmovicf, cand l'am desteptat din catalepsig siam descifrat impreung cornunicatiunea.

Me repedif imrnediat la bronzarul Krause si am po-runcit o stea suplementarg pentru bunica mea Valeria ;dar in mine insu-mi nu eram impgcat, cugetand necon-tenit : care sä fie pricina acestei stgruinte pentru «Evrei-ca.)) ? Fifca mea n'o cunoscuse, timpul traTului pg.-mintesc nici nu sciea mgcar cg strgbunica ef fusese«JuiveD, cad eu n'o spuneam nimerui; cunoscuse inslbine pe bunica mea cea laltg, bunica dupg mumg, oMoldovencg nascuta Mortun, calugarita la monastireaPaserea. De ce dard imi impunea cu orf-ce pret pe ne-cunoscuta «Evrefcg si nu pe cunoscuta ocalugaritgD,si nu numai cgluggritg, ci chiar «schimnicg» ? Aceste cuge-tail me sbuciumag mereg. Totusf nu voiam sa cer dela fie-

124.m ea nici o lgmurire eg insumf, asteptand ca ea sa'rrif respun-dal la nedomirirea cea mentalg printeun alt medium, ast-fel ca sI podu fi pe deplin sigur cg inconscientul meti perso-

si'n

www.dacoromanica.ro

Page 220: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

220 EXCELSIOR

nal, gogorita lui Hartmann, nu va fi amestecat intrunemic in respunsul pe care '1 voiu capeta.

Dorita lamurire n'a intArcliat de a'rnI veni prin Cos-movicl in edinta. din 31 Octobre, anume : «Stella a 9-aeste o sfinta prin faptele cele nobile pe carT le-a im-plinit in trecerea sa pe pamint (La neuvieme est une

esainte par les actions nobles qu'elle a remplies dansa son passage là-bas)».

Numal atund mi-am adus a-minte multe, multe. Ml-am adus a-minte, cat de tare me' Tubl'a in copilaria meaacea Evreical. MI-am adus a-minte bine-facerile pe carIdinsa, tthind tot-d'a-una la Ord, le impr4tiea, cu mina1arga §i arg a se fg1i, printre sateni i printre vecini.MI-am adus a-minte di, de cite ori t6raniT se resculattimpotriva stapgnilor §i de cite orl hop bAntuiaii mo§ielede pe'npregiur, curtea bol'eresca a Evreicel remânea tot-d'a-una sigur i linitit, dei n'o pazia o strajg deArt-0111ff. MI-am adus a-minte ca, rèmasa vaduvg bogata'

frumOsa dupg mórtea buniculni meg Tadeti, nici odata nu s'a atins de dinsa o umbra de calornnig. MI-

adus a-minte, in sfir§it, cà acest bunic al meil, alecardia opere manuscripte in limba polona se afla depusein parte la Academia Roming, inaltg intr'un volum in-treg, in versurY pline de entuziasm, caracterul, inteligenta

virtutile acelei Evreice.1) Tote astea et1 le ultasem,

IatA un fragment clinteo from6s5. lungi poesiA tntitti1at a Domoiey 2ony, din r816

Pan Losów naszych zrobil te przemiang,Badi Imie Jego zawsze uwielbiane !On to mnie z pieluch do pracy przykowa!,On mnie nauka puil z oswieceniem,On mote serce nad stal zahartowalBy niezmigknialo pod twardym zdarzeniem.On by! inym strOiem i przewodca zawdyBym w r6znych swiata stanach szukal prawdy.

si

si

am

,)

www.dacoromanica.ro

Page 221: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 221

adecg uitasem cg printre Evrei s'au ngscut une-orr fi-gure sublime, ngscute anume printre Eyre pentru a lu-mina cu atAt mai strglucit, cu cat lumina venia mai din,intunerec.

Z Nim ogladalem ludy w Cwierci swiata ;Tam sig poznalem z woyna i z przymierzem;Tam gdzie narody smieré kularni zmiata,Tam mi On bywal tarcza i puklerzem ;A gdym padi, albo byl tupem polowu,On mnie podnosiI lub uwolnil znowu.

Po cierniu przygod wiodac miode nogi,Gdzie niegdzie wskazal kwiat sliczny nadziei,Uczac by potym wgdrowaa bez trwogiW niepewney wieku mgskiego kolei:Jego przew6dstwem i skirueniem rgkiZnalazlem twoie i twey duszy wdzigki.

Naymilszy kwiat ten w Zycia mego drodzeZerwalem. Dzigki, niesrniertelny BoieBo cho6 mnie pozniey uderza1e srodze,Kwiatek ten kwitnal swie4 iako roie,I w zmiennym losu moiego obrocieAni w milosci ani zawigdt w cnocie.

Owszem mnie w smutku cieszyl dobroczynnie,W uciskach rzezwil, i w kaMym ostatkuPrzykrego losu, igraiac niewinnie,Bylem z nim szczgsny w nayczulszym przypadku..WyznaC godzisig co wdzigcznok iest szczera :Ty ten cudowny kwiat, moia Walera

A te2 maluchne roskoszne chloPigta ?KtOryrn na twarzach blyszczy oyca cecha!Zawsze niewinnok z niemi igra Swigta,W ich ustach wiernok mamy sig uSmiecha:Brykaycie lube, ukochane dziatki,Wykie swiadectwem cnoty waszey matkil

Nie sai to cuda Boskiey Pana woli ?Dziwnieysza iednak ie mnie, pózne plemie,Prowadzcc droga pracy, ngdz, niedoli,Przywiodl nakoniec do pradziad6w ziemie...

I._

www.dacoromanica.ro

Page 222: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

222 EXCELSIOR

In acéstd istorid. a un el' stele a Lost o dup1 sug-gestiune spiritistd: asupra mea si asupra Cosmovici,cea a doua controland pe cea de 'ntaiu, si controland'ointr'un chip mai pe sus de ori-ce indoell, de ori-ce car--tire, de ori-ce hartmannism.

Control pentru sciin, un control intocmai ca re-activii in chimid, da ; pentru inima mea insd, inima con-trolatà de sine insdsi, bunica Valeria a fost o stea per-dutà pdmint i apoi regdsità d'o-datà printr'o neas-teptat6.' destdinuire de sus: Excelsior !

II. Istoria unor railuri. Una din primele corn-mande pentru templu a fost aseclarea a opt colOne de

(Acesta metamorfosal, a falcut'o stapanul ursitelor omenesci, lie nurnele Lui pururea adorat I El este, care din fasa m'a ferecat la munch' ; El m'a adapat i m'aluminat prin sciinta ; El mi-a calk inima mai tare deceit otelul, ca nu curn-va sal seinmOie sub isbirea cea virtOsal ; El m'a priveghiat si m'a povetuit tot-d'a-una, pentruca in diferite sari lumesci sal caut numai adevérul. Cu Dinsul am védut nemuriledintr'o patrime a lumii, facul cunoscinta cu resboiul i cu pacea i unde nuirteametura popOre prin glOnte, acolo El imi era scut si pavaza, iar când cadeam ranitsaü prins in robia, El me ridica sari me scotea din lanturi.Ducendu-mi tinerele pi -ciOre printre maracinele intimplarilor, El imi arata din and in gand cate o mandraflOre a sperantei, multumita cariia ccilindai mai departe, Fara tulburare, pe poteca ceanesigura a vristei barbatesci ; sub conducerea Lui i prin semnul manei Sale, am ne-merit ale tale si ale sufletului tea frumuseti. Actista (hire, cea mai draga pe caleavietei mele, am cules'o i multumesculi, o Dumned.ta al nemuriril! caci desi in urinalm'ai lovit cu asprime, dar acea flOre nu mai inceta de a inflori ca trandafirul i Mcio data, in rotirea cea schimbatOre a sortil mele, ea nu m'a amagit nici in dragoste,nici in virtute. Din contra, imi era mangaerea cea bine-facetOre in intristare, meimbarbalta in gOna, i prin jocul ei inocent, orl-cat de crud imi era traiul, me sim-tiam fericit la culme cu dinsa ; recunoscinta cea sincera me silesce a o spune pefatal : aces Aire miraculossi is, Valeria mea ! Dar acesti raititel mandri bae-tani ? pe fetele carora lucesce tiparul tatalui 11 tot-d'a-una sfinta nevinovatia se jOca.cu dinsii, pe buzele lor zimbesce credinta materna.... saltati, dragi co-pilasi I sinteti o marturia o virtutii mumei vOstre. Nu 's Ore acestea minuni d'alevointel Dumnedeesci ? dar minunea cea mai mare este ea vointa Dumnedeeca pemine, odras15. intardiata, ducendu-mé pe calea muncei, a nevoilor, a suferintei, m'a adusin sfirsit in Ora stramosilor...)

(MSS. intitulat : Tadeusza HyMeu Pisma rozne, w Bassarabiy, tomezwarty, In biblioteca Academie Rotnime, p. 4. 0 noti(I. biografid.despre Tacleti Hasden vecIT In yulie flasdeu, Chevakrie, p. 233-254

in Revista-nowY, 1889, p. 241-247).

lui

pe

eft,'

i mult-iubiti

www.dacoromanica.ro

Page 223: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 223

fer, legate prin cele patru arcade de otel pe cart seradima bolta. Comanda a fost executata de ferarul Czip-ser, care a facut arcadele prin incovoiarea unor sinedela drurnul de fer. Dupa ce lucrul era gata, fiica meaimI suggera de a exatnina sinele. Ce vNul'? Cele trefsine din interiorul templultif pOrta tote pe ambele la-tuff, ca sernn de fabrica, data 1869, iar arcada exteriOra,acela dela intrarea in templu, are numai ea si numai pelaturea spre usa data : 1870. FiTca mea se nLcuse Iafinea anului .1869 in ajunul anului 1870. Ferarul, fàräamestecul meU .si intr'un mod cu desavirsire inconscient

124. pentru dinsul, fusese spiriticesce suggestionat de a alegeanume acele sine si de a le aseda anume in acea ordine.Daca as fi dis eta' s'o taca, ferarul mi-ar fi cerut, peke,un pret indoit saU intreit, sub cuvint ca nu se gasescasernenea sine, cari in adeve'r datéza de pe la inceputulcailor ferate in Romania.

Aci érdsT, ca si in casul cu bunica Valeria, a fost osuggestiune dupla, controlandu-se una pe alta: unaasupra Jul Czipser pentru a pune acele sine, cea-laltaasupra mea pentru a verifica pe oel minunatul act denascere.

Prin cele patru sine, trei cu 1869 asedate in parteacea paridisiaca a templulta, i numai una cu 1870 lingausa, Iulia Hasdeti ne spune fär cuvinte : in 1869 maieram in cer, ca'tra 1870 rn6 pogorit pe pamint, la 1888...Excelsior!

III. Istoria unor fluturi. Piedestalul cu bustulfiTceui mele fusese aseclat din capul locului in centrultemplului, la punctul b-c, tocmal sub a doua arcada,adeca intre colOnele de fer a-d, avend drept in fata in-tréga lumina' dela feréstra 1:

www.dacoromanica.ro

Page 224: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

224 EXCELSIOR

oe:

Cu chipul acesta, ori-cine putea circulà impregIuru-bustuluT in spatiul cuprins intre colOnele p q ping la altarul vz.

125. TocmaT in ajunul anuluT noti 1891 e prirniT personalo suggestiune dela fiTca mea, ca sal leg puncturile a-b

c-d prin câte o portitd de fer cu stele pe azur, i sgiporuncesc 12 fluturi de bronz colorati.

FArg zgbavg portitele aü fost comandate feraruluTGoldstein, Tar fluturiT bronzaruluT Bernescu.

La 3 Ianuariti, l'arg0 personal, !TIT-a fost argtate locu-rile pentru aeclarea fluturilor, anume 6 pe arcada dintrecolónelep-q, unde din causa portitelor nemine nu maT pu-tea strgbate pinà la dinsii, §i ceT-Ialt1 6 pe marginea supe-riórg a paretilor r-s dela ferestrg, cae 3 de fie-care la-ture, unde prin inlçime eT sint de asemenea ap&ati deatingere.

A doua cli, la 4 Ianuariti, imi veni iarg0 personalcomunicatiunea suplementarg de a grava intre fluturiTceT dela feréstrg, pe marginea cea superiOrg a pgretilorr-s, inscriptiunea : Iptqat lz roil) xaturcav, care are un

c

p

www.dacoromanica.ro

Page 225: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 225

inteles indoit : «fluturii es din omisli:, si csufletele es dinviermi.,

In acest interval de timp Cosmovici lipsia din Bucu-resci, fiind dus la Moldova. Abia la 6 Ianuaria diminétael se intOrse, si sera a si venit la mine. Nu sciea si nuputea sa: scie nemic, absolut neniic, nici despre portite, nicidespre fluturi, cu atata si mai putin despre inscriptiuneagrecesca, pe care ea Inca n'o comandasem. ET bine, Tata'comunicatiunea automaticesce primita prin Cosmovici in a-cea sera:: «Je te remercie de la commande que tu viens de«faire. Oui, les tpvXai sont nécessaires, et c'est adorable«de les voir voltiger comme dans l'espace infini ; se-cundo, il fallait pour les vrais croyants de séparer par

«un grillage l'autel. (Iti rmiltumesc pentru ceea ce ai« comandat acuma. Da, ps ichele eraa necesare, si e« adorabil de a'i privi falfAind ca intr'un spatia infinit.«Al douilea, pentru adeveratii credinciosi, era de tre-« buinta a ingradi altarul).»

inchipuésasi ori-cine uimirea lui Cosmovici, maiales fatal cu vorba grecésca cea bagata in textul fran-ces 1

Acesta intercalare, iarasi un control experimental casi in casurile de mai sus, era menita anume a me in-credinta pe mine, tot-d'a-una pornit a me indoi, cumca inscriptiunea /Inca ?:« zu'iv 2atur,;:v imi fusese spi-riticesce suggerata, Tar nu datorita propriului mai incon-scient.

Din omida fluture, din vierme suflet, tot d'a-una Excelsior !

IV. Istoria table] or legii. Dela inceputul con-structiunii, in data dupa aseclarea paretilor de marmura,fie-inea imi comunicase personal de a lega cele patrucol6ne de fer de fie-care parte prin lanturi de bronz,aurite si argintate, pentru acatarea corOnelor, adeca :

43.796. 15

www.dacoromanica.ro

Page 226: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

226 EXCELSIOR

`%.

t. --:

1

k...`

.....,.. . , . -- - ..

126. In acest mod bucata a de fie care parte, cea maimare si acoperità cu cea mai frumOsal marmurg de Car-rara, bucata pusg tocmai la intrarea in templu, r61.15.-

nea g(514, PAM' nicT o ornamentatiune.Oil de câte ori intrebal pe filc g. mea in astä privinp,

mi se respundea laconic: eplus tard (mai th.rdiii).»A5 trecut astfel mai multe luni ping la 9 Decembre

1890, când, intr'o sedintg la care ail' fost fatg Cosmo-vicf, dr. S. Steiner, Bonifaciii Florescu, G. Stephanescusi C. Ghionis, ni s'a prevestit cal la 18 Decembre sevor dicta des articles de notre croyance (articolii credintei.enóstre) i cg acel articoli vor trebui sculptati in lguntrultemplului : esculptés dans l'intérieur du temple», dar{gra' a se spune d'o-camdatg in ce loc anume.

Scuiptarea inscriptiunii pe cei doi pgret1 remasi fargiornamentatiune a fost indicatg numal in acea sedintg'dela 18 Decembre, la care aU luat parte dd. Sperantia,R. Novianu, I. Bianu, G Ionnescu-Gion, C. Ghionis, Z.Arbure, G. Stephanescu, i Cosmovici ca medium.

Legile au fost dictate frantuzesce :

Croire en Dieu))Croire l'immortalité de Fame.Croire au don sacré des communications supérieures.

i) In tile cornunicatiunile cuvintul .Dieu. e scris tot-d'a-una cu litere muit malmarl deck ale celor-lalte cuvinte. Ike() comunicatiune dela fratele meft Nicolae,

cuvintul .adieu este scris : adieu."

I

Cr...

11

pini

www.dacoromanica.ro

Page 227: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 227

Aitner et aider sa famille.Aimer et aider ceux qui Vairnent et Caident.Aimer et aider sans egoisme ceux qui sont pres de ton cceur.

Respecter sa propre personne.Respecter tous, méme les inférieurs.Work is life : respecter le travail.

Fait qui est, c'est la verité.Douter, c'est l'inferiorité.Chercher la preuve, c'est trouver la negation.

Redactiunea romanéscg a legilor de mai sus, precumsi forma in care ele sa fie sculptate, cu impartirea pedo lespeçlT, cu sórele in frunte, cu patraturi si tre-unghiuri, cu titlurile marl* si mid, tote acestcafost dictate apoi personal, far a. marturi, in curs de maimulte glile, ast-fel ca, fiind sustrase controlului din par-tea altora, eh' le trec aci cu vederea. In off-ce cas, sar-cina mea propri a. n'a fost decat a traduce, pe cand ori-ginalul s'a dobandit printr'un alt medium, scriind auto-maticesce in stare de catalepsig de 'naintea a ,épte per-sOne, afara de mine.

Voiu mai adauga ca 'n acel original sint trei feluride caractere grafice : pe linga slova fiicei mele, cu altaslova e scrisd maxima englesésca. «Work is life (muncae vieta)s, i érasi cu alta slova sint scrise cele trei pre-Cepte filosofice dela sfirsit : «Fait qui est, etc.».

In acea ,edinta dela 18 Decembre, nu numai s'a um-plut golul celor doi paretf meniti din capul locului pen-tru sculptarea inscriptiunii celd fundamentale, a uneiinscriptiuni rostind tote datoriile impuse ornufui i cuputinta pentru ow, dar in acelasl timp ni s'a spus atuncipentru ce anume nu s'a ales o alta cli : «Si nous avonsechoisi la date de XVIII Xbre, c'est parce qu'aujourd'-«hui le plus pur des étres de là-bas a regu la lumière ,il est Jesus. (Daca noi am ales data de 18 Decembre,

«causa este ca astacii a primit lumina fiinta cea maT cu-«rata de pe pamint : acesta este Iisus)».

mi.at

www.dacoromanica.ro

Page 228: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

228 EXCELSIOR

Se scie ca riturile §i sectele cre§tine nu se inteleg127. asupra çIileT nascerii MantuitoruluT.

Obicinuit ea se serbeza la 25 Decembre.Data de z 8 a fost ce-va cu desgvir§ire nepreveclut

pentru noi top, carT cunóscem numaT calendarul ortodox.Sfintul Epifaniti pune nascerea lul Crist la 6 Ianuariti,

sfintul Clement Alexandrinul la 19 Aprile, alp parinpai BisericeT in alte clile (Martigny, Antiquités chretiennesp. 271), dar nici unul intru cat sciii eü nicT unul lai8 Decembre.

Fie insg 18 Decembre, fie 25, fie orT-,i.care cliva ceabine-cuvintata a qfiinteT celei mai curate de pe pgminb,acea cli anume a fost alesa pentru a da cele patruprin cari se lega intr'un singur manuchiti:

religiunea,morala,socialismul,filosofia.Excelsior !

V. R equ ie m. 0 lipsä mai putin simtita decal celedoe lespecli de marmura lasate gole ping. la 18 Decem-bre 1890, dar totu§T o lipsg, se bagà de sam g. pe fa-tada altaruluT celuT mare, care este tot-o data un sar-cofag.

Acésta fatada se afla intre cele doe piedestalurT pre-gatite pentru busturile viitóre ale pärintilor Julie! Hasdeti.

0 jumatate a fatadeT, spre apus, este ocupatg, de us-ciora prin care, deschicrendu-se, se pcite vedé cwiugul§i d'asupra cariia sint cele trei buchete zugravite deParaschivescu; cea-laltä jumatate, spre resarit, nu aveanimic.

In Aprile 1891 o comunicatiune personala me insciin-téza ca acestg parte a fatadei este pgstrata pentru omelodig, dar ea' dictarea ci mie sari luT Speranpa ar fi

lea

www.dacoromanica.ro

Page 229: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELS MI 229

forte anevoiósg, de vreme ce mânile nOstre, a mea maicu sarng, sint grele de condus automaticesce chiar pen-tru scrisOre obicinuitg, necum pentru nesce semne mu-sicale, cu carT ruff arnindoi, instrumente imperfecte, sin-tern cu desgvirsire nedeprinsT.

Am scris atunci la Paris kr CosmovicT, care cunciscemusica si are o rnâng fOrte mlgdiósg, rugAndul de alua o fOig de hgrtig liniatg pentru note si de a evocadinsul din parte'mT pe fiTca-mea pentru obtinerea melo-dieT promise.

In interval o noug comunicatiune personalg m'a asi-'gurat cg dorinta mea se va indeplini in curând, daracea rnelodid va trebui arangiatd apol pentru pianopentru viOral nu de alt cine-va decat d. G. Stephanescu,

cunoscutul profesor de canto la Conservatoriul demusical din Bucuresci.

Cosmovicl nu sciea nemic despre acéstal sarcind irnpusa.d-lui Stephanescu, i nict despre locul unde va fi gra-vatd musica in templu, adecd despre intinderea curatmateriald care urmézd a fi data melodie.

Eu insurni me indoTain forte mult ca o melodia, fieea ori-cat de scurta, va puté sa incapd pe un spaiiiat-At de restrins.

La 10 Iunie primesc din Paris o cornunicatiune prinCosmovid, in care fiica mea irnT fagdduesce melodia,dar me previne cà acordurile vor trebui fAcute de Ste-gphanescu (a lui je m'adresse pour les accords)D, Intà-rind ast-fel ---iard,T control experimental intdrind ceea

comunicase personal de mai 'nainte i ceea ce nusciea Cosmovici. Apoi peste cAte-va clile a i sosit dinParis acea melodia, scriiä de cdtrd Cosmovid automa-ticesce. Iatd-o chiar in fac-simile dupd original :

ca.

ce'rni

si

www.dacoromanica.ro

Page 230: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

230E

XC

EL

SIOR

I

II I;

o

1

I

11

www.dacoromanica.ro

Page 231: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR

Azard sail suggestiune, flu sciti, dar sciti a in acelasimoment intrati in odaea mea d. G. Stephanescu, pe carenu'l vedusem de de-mult, i curierul postal, care 'rriiaducea plicul cu musica, menit a fi incredirqat d-lui G.Stephanescu.

Pentru templu, rnelodia s'a arangiat in quartet: doevióre, alto si violoncel; arangiarea pentru piano, pe carecunoscetorii o pot aldtura cu originalul de mai sus,adeca cu lucrarea cea de tot spiritistA, lat-o :

Una singuri data tra-a fgcut plgcerea de a veni lamine in trecerea sa prin Bucuresci d. Dr. Burada, dis-tinsul pianist si compositor ; acésta a lost anume inqiva in care mi s'a adus dela d. Storck modelul pehartià de forma cum va fi sculptatA musica in templu,sera la 21 Iuliti. Afar 5. de d. Dr. Burada, erati fatald-nii G. Stephanescu, Arbore, si Speran0a ca medium.In acea sedirWi fie-mea ne-a impärtAsit in privirqa me-lodid sale urma'tórele doe lucruri:

:31

3.

www.dacoromanica.ro

Page 232: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

232 EXCELSTOR

1. Pentru a produce deplinul efect, ea trebui repetatade mai multe ori in sir ;

2. Pentru ca acest efect sa pieta fi obtinut de catraori-cine chiar fara musicanti, notele sa se puna pe unfel de ariston, care sa se asede in templu.

Acéita s'a dictat in acea sedinta din 21 luliti 11).

A doua di, et primii o comunicatiune personalg, ca me-lodia trebue repetata anume de 9 oil', dupa cum este

compusg pe 9 tacte sail me'suri.Comandand aristonul la d. Leopold Stern (Str. Re-

gala), mi s'a descris apoi si chiar s'a desemnat, cu celemaT micT amarunte, parte prin mine insumi, parte prinSperantia, chipul forte ingenios de a introduce da boitea musiq.uen in mesciOra dela templu, d'asupra until ser-tar unde sint intinse 9 cOrde de guitara, cari producdela sine ,un fel de acompaniment.

.Si etl, sii Sperantia, lipsiti de ori-ce cunoscinte musi-cale, ne minunam amindoi primind automaticesce acesteimpartasiri, i ne minunam si mai mult când vedeammai târçliti resultatul lor cel adevërat minunat.

La 17 Septembre, diva aniversarg a mortii fiicel mele,sublimul Requiem, trimis de dinsa din lumeaa fost executat afar in templu de o orchestra condusg.de violoncelistul C. Dimitrescu, i apoi de o aka or-chestra sub conducerea d-lui Anton Kneisel. Era o ar-nionià ceresc g. in tOta puterea cuvintuluil Ascultândacesta musica, mi se 'Area ca par'cä sbóra ingerii,

insuqi textul frances Je dois te remercier Imaucoup pour l'arrangement..de la musique, et en meme temps remercier Mr. Stephanesco pour son application*et son zele; ii a tres hien réussi. C'est stir que vous autres, et surtout Mr. Stepha-.nesco, vous vous etes beaucoup demande, pourquoi la musique a l'air de n'etre pasfinie. Eh bien, en voila la cause : ce morceau est combine en vue d'etre repete, re-pete et repete plusieurs fois. J'ai eu l'idee de te fame commander quelque chose aquoi personne n'a pense, j'ai eu ridee de faire commander une de ces machinestournantes composers d'un cylindre dente oU seront copiees toutes ces notes ; ces ma-chines sant connues sous le nom de musique de table, comme celle que mam er e a dans une chais e. II sera pas difficile de cornmuniquer le morceau

a tine de ces fabriques, et la fabrique va confectionner beaucoup de ces machinesque les gens de noire croyance vont acheter. Je vais apres t'indiquer la place oucette machine doit etre placee dans le temple, etc. S. se observe cà despre scaunul

cci cu rnusica, pe care eii ii cumperasem in Elvetia la Schafrouse .5i care este la ne-vasta mea, nu sciea nimenea dintre ceI presintl la pedintii.

ceTa-lalta,

mi-a

1at.

s

www.dacoromanica.ro

Page 233: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 233

130. spus a doua qi colegul meg Dr. Vitzu, care in insu-§irea sa de fisiologist 0 vivisector pOte numai atunciva fi fost silit vrênd-nevrend sg se gindesca la ingeri:Excelsior!

VI, Album ul. D. Ionnescu Gion a scris cu multiinimg, sag mai bine clicend a fgcut sg se intelegg pedeplin duiósa intipgrire pe care o lasg mormintul-poemga Julie Hasdeg asupra tuturor trecelorilor. Templul seinchide numai nOptea i când timpul e urit ; de altmin-trelea e deschis tot-d'a-una, si nu e gi dela Dumnedeilin care sä nu se pogOre in acest luminos sub-pgmintclecing de fiii-ge din tote straturile societiT. Numal"unif din el' iscglesc in albumul depus pe niesciOrg,taus)" in curs de un an l'ag acoperit peste 4000 de is-cglituri, din carl' o samg sint insotite de improvisafiurain prozà versuri, românesce, franOzesce, neriqesce,italienesce, ping 0 grecesce sag serbesce. Ceea ce m'atrticat pe mine mai cu deosebire, a fost impresiuneaprodusa asupra po etilo r i asupra clerulu 1.

E frumOsg, bung-Ora, urmgtórea poesig scrisg de unvechiti militar, care manuesce de o potrivä bine sabia

condel'ul :Parinç i! este a vóstra prin legaturi de sange,Taveti dreptate vealnic cu lacrimi a o plange,Dar ca virtuti, talente, ca fala-astui popor,E dreptul nostru-a plange, e dreptut tuturor.Vqf açi zidit fiptura inalta prin cultura,Nol am intins d'asupral'i un cer fari de nori,Deci intre voi i Ora s'a pus o legátura,Ce face c'aste lacrimi sa fie 'n veci surori.

Colonel G. Boteanu.29 Seitentdre 1891.

Dar in aceste versuri ata de insufletite resung numaipatriotismul, nu §i aspir4iunea spre ideal, ca in urmtOrea bucatg

Al marit tv, 7alio ?Te-al dus: cunosc durerea ce 'n inima nePlecarea nevoita a celor ce-am Titbit ;Te,a1 dus, dar tote 'n lume, chiar glia ce te-apasi,§optesc durerii mute: Nal piere ce-a trOit.

G. 0. Garbea.

:

pc

www.dacoromanica.ro

Page 234: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

234 raCELSTOR

D. Ghibgnescu, cunoscut sub pseudonimul de « Gheorghedin Be'rlath, a scris inteo singurg i acei'asi di doe'poesii, in call orT-cine lesne va recunOsce doe miscarYpsichice diferite: cea d'intAfu, o miscare pessimistg, atatde adânc altoitg din nefericire in tineretul nostru româ-nesc i cu care d-sa venise d'a-casa ; in cea-laltg, scrisgmai jos, cgtrà o reingsita de pessimism se adaoge ocare aprOpe optimistg, o miscare cgtrg o viétg supra-pgmintéscg, o miscare datoritg deja templulta. Iatg-lepe amindoe':

De-ai 11 fost o creatura care, Ose fara spirit,Ai fi mostenit pamintul, gleet de ani pe ci traind ;lnsa val ! dac'al fost cum cadusi sub ghiara mortii ICa si-o flOre-abla nascenda sub al tomnel rece vint !

Muritor ce vil adesea in locasul de odihna,Te opresce ! albi curajul de scnbeira 'n ast mormintSA privesci, tu ce-al credinta in a cerului dreptate,Com el face cite-o data nedreptate pe parnint I

Cersitori, batrani de-un secol, garboviti pe-a br toege,Mai traesc spre suferintfi, frigul, fornea indurand,Pe crud cei ce srl menirea sa inalte-o natiune,Corn apar pe scena himii, sint batuti de-al rnortil vint I

Gh. din Bérlad.25 August/891.

Ping aci pessimismul cel schopenIzaueric de a-casg ;dar iatg de o datg, dup.' o sedere de cAte-va clipe subazurul cel luminos al templului, insus1 templul i se pareacuma poetului tot inca pré-intunecos si, privind la fiu-tuff, la stele, la ingeri, la perspectivainfinitulta, Gheorghedin Bérlad nu se mai «scobOrg», ci se avintg fgrg sfialgsus-sus cgtrg c fralia» cea din cer :

Cei ce yin SI mai regreteIn ast rece-scump mormint,Nu scid ca n'ai fost menitasa traesci p'acest pamint

131. Cad abiavenisi, i 'ndataDin cer ingeri, fratii tel,Afi vedut ca le esti sora§i venind te-au dus Cu ei I

Gh. din Berlad.25 August 18.91.

Acel'asi luptg intre aluatul vechig i aluatul nog, intre«trists si avoios», ne apare in urmgtórea bucatä de unpoet necunoscut noe:

mi§-

genii'',

www.dacoromanica.ro

Page 235: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EXCELSIOR 235

Hasdeg.

nreii de reil i lacrimi aicea sint deserte IC In fata moqii triste cuvintu'l de prisos!1, Pe Julia mai bine, rugati ca sa ye lerte,E VoLtoti ce-aduceti jale in somnul el v o o Si

Dim. Bodescu.6 Ocrobre 1891.

Dar si mai drag pentru mine a fost cuvintul unorsacerdoV, edispensatores mysteriorum Dei «oixovd,uotpoiviNicov -.9con,s calci Spiritismul isvoresce din insg0mAduva Invètàturei luT Crist, i biserica resariténa, cudeosebire biserica ncistral romanesca' cea pururea cetä-en i democraticA, o póte intelege acésta mai lesne

decat autocratismul cel feudal .0 cosmopolit al bisericeiApusului.

Iati ce aü scris dol archierei:

Mare mulOmire si multä mângaere suiletésa inspirat credino.«nemurirel, esprimaa prin acest monument., Biserica nu p6te fi decalrecunoca6re d-lui Hasdeti

ci- Innocent M. Ploest6nu, Vicar2 NaeMbrie 1891.

iSfinte sunt cuvintele Apostolulul Pavel, care a clis ;SCufaina-se incstricticTune, scula-se-va in nestriaciune ; semAng.-st, ,corpnscula-se-vq IP Corp spir al )

Arhiereit Dositheiii Perietenu.

Asa clic s eil: sfinte sint cuvintele Apostoluluiyavel.Excelsior .1

Yullci

m'f-a

Mitr.v

ma te.i.al,

www.dacoromanica.ro

Page 236: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EPILOG

dupg ce am scris, me 'ntreb acuma : Ore eti sintautorul ?

Spiritual4tii de altà datg, mergend cu Berkeley infrunte pe calea medita0unii, ajungeati la urma urme-lor a nu mai sci, dacg lumea intr'insa sint inadever o fgpturg, sari numai o nglucire. Spiritistul deastgdi nu este un ideolog, ci un fi sic i a n; el nu medi-tézg, ci exp er i ment zg; el scie cg scie, dar adeseanu e sigur de personalitatea sciintel sale, cgci ceea ceface i ceea ce spune dinsul póte sg nu fie decAt o sug-gestiune din afarg.

In capul cgrOT inele se citesce : Sic co p- a,acuget

Acest titlu, care se pare tot ce póte fi mai personal,el' bine nici el nu este al meti, nu vine dela mine,nu s'a zgmislit in creerul meg, nu; acest titlu mi-a fostd'a dreptul suggerat spiriticesce mai mult: fgrgnici un amestec al persOnei mele, el mi-a fost suggeratanume cu ajutorul mânei uflul alt medium.

ln edirqa din 22 Martie, eti primii prin Sperantig,scriind automaticesce in stare cataleptica, o lungg co-municaOune in care fie-mea vorbesce, intre altele, de-spre studiele mele asupra Spiritismului : (Tonul lortrebui sal fie impunetor i convins, un fel de Sic cogito,

«adecg : cine pOte sg se convingg, cu atit mai binegpentru el, cine nu cu atAta mai rel. Se 'ntelege cä

Si

i eT-in§iT

ea).

§i ce-va

www.dacoromanica.ro

Page 237: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

EPILOG 237

cacesta nu te scutesce de datoria de a scrie cu VAN.cclaritatea putinci6sa...3; apoi mai la vale adaoge; cCAtprivesce pe al tell Sic cogito, sa scii ca el va fi cuvin-tul final si tot-o-datal titlul operei intregr...) 1)

Asa dara me 'ntreb Inca o data: sint eU Ore autorulacestel cäri, dupa ce nu este al mei nici macar Siccogito ?

1) latá insusi textul frances al acestel comunicatiunl Le ton doit etre imposantet convaincu, one sorte de Sic cogita, c'est-a-dire: ceux qui peuvent se convaincre,tant inieux pour eux, pour les autres tant pis. Bien entendu que cela ne petit pas tedispenser de donner le plus de clarte a ton article... Quant a ton Sic cogito, tu doissavoir que c'est le mot de la fin, et en male temps il sera le titre de tout tonouvrage....

:

www.dacoromanica.ro

Page 238: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

A PENDICE

VEDUTE, PLANURI SI SECTIUNI ALE TEMPLULUI

JULIA HASDEU"

www.dacoromanica.ro

Page 239: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

11111111 goi

PLANUL EXTERIOR.

13.796. 16www.dacoromanica.ro

Page 240: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

PLANUL INTERIOR.

11111111Ippl_

www.dacoromanica.ro

Page 241: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

rolt001,*

.F47,17, I

4!, I t Vi41'0.

SECT1LWEA TRANSVERTALA

www.dacoromanica.ro

Page 242: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

SEC

TIIIN

EA

LO

NG

ITU

DIN

AL

A

www.dacoromanica.ro

Page 243: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

INDEX(NB. Dans l'indication des paps, les chiffres grossis ont

trait auX passages les plus importants. Tons les chilfres se rapportentaux numéros mis en ma,ge dans rédition presente et qui appar-

tiennent a la pagination de la 2-e edition).

Agrippa. io8.Aksakow. 77. 98.Alchimie 19.Alexandrescu Gr. 35.Allan Kardec. - v Kardec.Altruisme. 12 SUiV. 16. 18. 20.

47. 48. 49.Alaux. 106.Ame. 6. 7. 12. 18. 28. 29. 32.

34. 35. 37. 38. 39. 43. 59-6o. 90.

Amitié. 48.Amnésie. 33.Amour. 20. 40. 43. 44. 46 suiv.

48. 50. 51. 60. 61. 78. 79. 87.Ange. 6. 18,Animisme. 7.Anthropologic. 18.Anthropotechnie. 16 suiv. 18.Anti-spiritisme 2. 88. 153.Apport spirite. 99 suiv. 107.Arbore Z. 83. 93 suiv. 126. 129.Architecture spirite. 114 suiv.

120 sub,.Aristote 507.Ascensi. 97.Association des idées. 34.Astrologie. 59.Astronomie. 8. 9. 15. 19.

Atavisme. (1) 68.Athelsine. 7.Atome. 9.Augustin St. 87.Auto-suggestion. 75. 86. 87. SS.

to8. Ito.Azam Dr. 67. 96 suiv.

Bacon. 19.Balfour Stewart. 52.Barrett. 4. 56.Baur. 86.Beatie. 104Beaunis. 34. 53.Beethoven. 521.Berkeley. 132.Bernheim. 52. 56.Bianchi. 97.Bianu. 82. 83. 126,Bien (essence do). 18Biologie. II suiv. 15. 18.Blagdon M-lle. too.Bodescu. 131.Bogornilisme. 6.Boliac. 35.Bose. 102.

(1) Question reservée pour l'ouvragesur La Réincarnation.

www.dacoromanica.ro

Page 244: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

250 INDEX

Boténu. 130.Boyard 102.Braid. 35.Braidisme. 30.Brandes. 81.Brewern. 75.Broca. 7o.Brockhaus' Konvers. Lex. 3.Brougham lord. 55. 58. 59.Bruno Giordano. I I.Buchner. 2. 27. 63. 91. 97. 98.Buddha. io8.Buguet. 102 suiv.Bullet. 102.Burada Dr. 129.Bureau Allyre. 73 suiv.Butlerow. 4.

Cabanis. 63.Cahagnet. 31.Caithness lady. 102.Carr& 103.Catalepsie. 85. 93. 122. 132.Cervantes. 120.Cerveau. 21 SuiV. 27. 32. 33. 65.

68. 70. 71. 77, 96. 108.Chambers R. 4.Chant de la Mer. - v. llfusique

spirite.Charcot. 53. 56. 62.Charlatanisme. 3. 95. 102 suiv.Chatterton lady. 54. 58. 59.Chenier A. 120.Cheve Em. 73.Chevillard. 74.Chevreul.Chien. 13. 23.Chimie. 8. 9. 15. 18. 19.Chiromantie. 110.Chloroforme. 26 suiv. 30.Ciceron. 107.Cloquet Dr. 53. 59.Colebrooke. 64.Collins. 16. 17.Conscience. 20. 33. 38. 66. 68

suiv 70. 71 suiv. 73 suiv.suiv. 79 suiv. 86.

Conservation. 13.

77

Contact. 9.Cotre'le spirite. 93. 94. 122. 123.

124. 125. 127.Cook M-11e. 101. 106.Coquelin. 93 suiv.Corday Charlotte. 107.Corneille. 45. 120.Correspondance spirAe. 39. 43.

51. 56 suiv. 58 suiv. 60. 72.SlliV. 76 suiv. 78. 8o suiv. 86suiv. 93 suiv. 120 SlliV. 132.

Cosmovicl. 82 suiv. 92 SlliV. 122Mil% 126 suiv.

Creation (creature, créateur). 10.15. 18. zo. 38. 42. 47.

Credo spirite. 116. 117. 126.Crookes W. 4. 52. 93 suiv. 105

suiv.Croyance-science. 1. 5. 7.Cuvier. 21.

Daguerreotypie. 113.Dale Owen. 98.Dante 115.Dariex Dr. 53. 82. 90. 109. 112.Darwin. II. 13. 14 suiv. 18. lg.

21. 32. 49. 52. 62 suiv. 66.99. 115.

Darwinisme. xi suiv. 16. 32. 39.52. 63. 66 suiv. 91.

De Candolle. 21.Dechambre Dr. 66.De Morgan. 4.Descartes. 120.Desjardins. 95.Despine Dr. 31 suiv.Dessin spirite. 86 suiv. 89. 91.Destrée J. 109.Determination (limitation, etat

d'être borne, action d'êtreborne ; Begranzung). 9. ][0. 15.20. 42. V. Indetermination.

Devoluet. 102.Diable. 6. 8. 18.Dieu. 6-9.10. 15. 18. 26. 38. 41.

42. 47. 50. 63. 79. 126. ,

Dosithee éveque. 131.Dogme. 7. 116-117.

,

74.

-

www.dacoromanica.ro

Page 245: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

INDEX 251

Donato. 89. 106.Double personnalite. 67. 96 suiv.Doublet (alter.ego). 37. 91 suiv.Du Potet. 31.Du Prel. 6o. 77. 89. 91. 98.

Ecriture automatique. 80. 83 suiv.88 sum 92. 120. 121 SUM 126silly. 129. 132.

Ecriture directe. 75 suiv. 78suiv. 80.

Edison 4. 81.Egger V. 96.Eglinton. 77. 106EgOisme. 13. 16. 50. 61.Enter, 7. 18.Ennemoser. 31.Eschenmayer. 31.Espèce. 45 suiv.Espace. 24a 25. 29. 38. 58. 61.Ether. 22. 26. 114.Etienne St. 120.Evolution. 12. 14 silly. IS. 20.

24. 29. 32 SUiV. 38. 39. 42. 43.67 suiv. 97 105. 112. 1 I 3. - V.Darwinisme.

Ex-homme. 17. 18. 43. 46. 51. 97.

Fakirisme. 36.FantOme. 28.37. 53 suiv. 55 suiv.

58. 60. 99. 100 stliv. 104.Farad y. 74.Fatalisrne. 6.Fatalité. 67 suiv.Fechner. 4.Félicite. 26 suiv. 29. 30. 38.Felida. 67. g6 suiv.Femme. 37. 48. 50.Fichte, 4.Figuier. 43. 51. 81.Florescu B. 82. 126Flourens. 33.Fluide. 32. 33. 39. 75. 99 suiv.Fox. 72.Frauenstädt. 44. 47.

Galateri. 102.GArbea. 130.

Garibaldi. 16.Gautier Ern. 3.Gautier Th. 4. 73-Gennadius d'Argesh. 93.Georges Sand. 4. 107.Ghibänescu. 130.Ghionis. 126.Gibert Dr. 54. 78.Gibier Dr. 3. 76 suiv. 79. 82.Gigli. 97.Gion. 154 SUiV. 122. 126. 130-Gladstone. 4. 52.Godeau. 86.Goethe. I 1. 50. 61. 66 suiv, gr

suiv. 115.Giirres. 81.Grimm Jac. 81.Guiney. 103.Guldenstubbe. 75 suiv. 78 suiv..Guppy. - v. Nichol.Gurney. 53. 59. 6o.

Hackel. I I. 12. 22. 32.Hall. 95.Hare. 4. 98.Hartley. 33.Hartmann Ed. 28. 64 suiv. 69,

suiv 74. 79. 88. 91. 93 sum.97. 98. 123.

Hartmann Fr. 119.Harvey 100.Hasdeu Al. 63. 8i suiv. 88.Hasdeu Julie. 10. 24. 35. 36 suiv..

44. 47. 49 suiv. 52. 63. 8o suiv..115 suiv. 132.

Hasden Nic. 122. 126.Hasdeu Th. 63. 123.Hasdeu Valerie. 122 silly.Hellenbach 32.Helmholtz. 70.Helvétiu-i. 63.Hémiopisme. 41.Héredite (1). 68.Herschell. 19.Hibernation. 22.

(x) Question reservée pour l'ouvragesur la Réincarnatioo.

www.dacoromanica.ro

Page 246: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

'252 INDEX

Borne D. 95. 98 suiv: io6.Homere. 30.Homme. 66. v. Ex-homme.

A/rd. -Sur-homme etc.Homrne-Dieu. 6. 7. 18.Honigberger. 22,Houssay Ars. 4.Huggins. 4.Hugo V. 4. 16. 51. 63, 90. 115.

117. 121.Hyperesthesie. 31.Hypnologie. 19.Hypnonsme. 19. 30. 35 suiv. 42.

52. 59. 60. 62. 69 71. 72. 74.78. 79. 85. 88. 89. 91. 95.97. 109. V. Somnambulisme.

Immortalite. 6. 7. 13. 18. 28. 29.38. 39. 46. 60. 63. f 5. 67. 79,

Impulsion. 33. 38. 68.Incombastibtlité, 95.Inconscience, 64 suiv. 67 suiv.

69. 7Isuiv. 74. 77 suiv. 79 suiv.86. 123. io8.

Indetermination (elargissementdes bornes ; Entgranzung). 15.18. 20. 23. 24. 25. 29. 30. 32sUiv. 34-39. 42. 47. 48. 50,57-59. 6o. 65, 67. 68. 91.-v.Determination.

Individualité. 34, 46. 60. 67 suiv.- v. Personnalite.

Infini. 8. 9. 12, 15. 18. 27. 38.42. 47. 50. 79.

Innocent éveque. 131.Insomnie. 22.Inspiration. 17, 18. 43. 80 suiv.

85. e8. 92. 114.Instinct. 33. 38. 68,Intersigne. - v. Seconde-vue.

Jacolliot. 76.Janet Pierre. 70. 78. 88,Jankowski. 104 suiv.Jeanne d'Arc. x6, 87, 107. 120.Jennings. 56,Jesus. 13. 16. 60. 107. 114. 117.

121. 126 suiv

Jobert de Lamballe. 74.

Kant. 66. 115.Kapila. 64.Kardec Allan 3. 86 suiv.Kardécisme. 88,Kerner. 31.King Katie. 101. 1C7.

Lachaud. 102.Lamarck. I I.Lange. 86Laplace. 19.Leibnitz. 78, 120.Lenormand M-rne. 110 suiv.Lermina. 33.Leuchtenberg, 102.Levitation. 95. 97.Leymarie. 112.Libre-arbitre. 67 suiv.Liebeault Dr. 56. 62. 109 suiv.

113.Libgeois Dr. 56. 78, 88.Lindsay lord. 95.Liar& /8. 40. 41. 42. 8r.Loi. 62. 64.Lombroso. 2. 27. 88, 97 suiv,

100. 106.Longet Dr. 53. 54. 58. 59.Longfellow, 4. io8.Louis St. 87.Lucrèce. 6.

113.

Mabru. 95.Mac-Nab. 104. 505.Macnish Dr. 66.Magic. 19.Magnétisme. 30. 69. 72. 79. 89.

97. - V. Hyfinotisme. .

Mal (origine du), 6. 9. 15. i8.Manicheisme, 6.Mansfield. 77.Mantegazza. 48.Mariage. 47 suiv. 49-Marillier. 76.Martigny. 127.Matérialisme. 41.

-

www.dacoromanica.ro

Page 247: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

INDEX 253

Matiere. 12.18. 28. 43, too, 105.107.

Maury Alfr. 23. 27.Mazzini. 16.Maxwell. 102 suiv.Medina Pomar. io2.Medium. 56. 57. 6o. 69. 71-

79. 82. 84. 85. 86-88. 91-93. 97-104. io6. 107. I113. 122 SUIV. 126 SUiV. 132,V. Suggestion.

Medium guerisseur. 37. 95.Mémoire 32 suiv. 34. 39. 46.

65. g6,Mensonge 9. 36 suiv. 39.Meyer's Konvers. Lex. 3.Michel Ange. 120.Mickiewicz. 115.Millet. 102 suiv.Milton. 115.

, Moi. 12 Still,. 32. 34. 39. 46.47. 59. 6o. 63. 67. 68. 109.

Molan Dr. 6o.Molecule. 9.Moleschott. 2. 27. 63.Moliere. 120.Monotheisme. 6.Mort. 13. 27 suiv. 29. 34. 38. 39.

42. 43. 57-59. 60. 67. 112suiv.

Mosahrne. 6.Mumler. 703.Musique spirite. 72 suiv. 91 98

smv. 119, 127-129.Musset A. 120.Myers. 53. 60. 70 suiv.

Necromantic. Ilo suiv.Negation. 9.Nenitescu. 93.Nichol M-lle. 99. 107.Notzing Dr. 89.Novian u. 126.Nus Eug. 73. 78.

Obsession. 17 suiv.Occultisme. 104. 108. ISO.Ochorowicz Dr. 78. 89.

Ostrogradski. 4.Oubli sornnambulique. 33 suiv..Oxon. 4..

Paladino Eusapia. 97.Paleontologie. 45.Palissy 86.Pantheisme. 6.Papus. 204 suiv.Paracelsus. 108.Parachs. 7. 18.Paraschivescu. 119. 127.Pascal. 87. 120.Passion somnambulique. 78.Pasteur. 27. 41 suiv. 76.Pathologie. 70.Paul Ap. 8. I I. 12 63. 86. 88..

107. 131.Pearson. 86.Pelletier H. 79 Stull.Penta Dr. 97.Personnalité. 46. 6o, 67. 68,-v.

Perty M. 98.Pessimisme. 44. 47. r30 ,Pestalozzi. 87.Petrarca 5o. 115.Phénomene. 62. 63 suiv. 69. 70.

72. 79. 8 t. 88. go. 92. 93.95-98. Too. 105. 106. 10asuiv. III.

Photographie spirite. 207 suiv.105 suiv. 107.

Physionomie. 14.Physique. 18 suiv.Plante. 21. 22 SUIV.Platon. 87. 115.Pluri conscience. 65. 67. 69.Podrnore. 53. 60.Polythéisme. 6.Positivisme. 23. 27. 29. 41.Precocite. 68.Preyer. 22. 88. 97.Prophétie. 37. I09 slliV. III suiV.,

113.Psycho-télegraphie. 55. - V. Cor-

respondance spirite.Puskin. 75 suiv.

,

,

1

80.

www.dacoromanica.ro

Page 248: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

254 INDEX

Rapport somnambulique. 78. 1 0.Reichembach. 74.Rémcarnation. 34. 43. 46. 67. 68.

69. g6 suiv.Religion. 5. 7.Henan. 41 suiv.We've. 22 StiiV. 24 Silk% 29. 34.

35. 37. 38. 42. 52. 53 suiv.56. 58. 59. 60. 64. 65.

Revelation. 17. 18.Ribot Th. 53.Richet Ch. 53 suiv. 56. 62. 71.

90.Robin Dr. 40.Roggers. 74-Rosales M-me. 102.Russel Wallace. 4. 1 I. 18. 52.

95, 98, 99 suiv. to6.

Saint. 7. 18.Sardou V. 4. 86 suiv. 106.Schelling. 28. 81.Schakowskoy. 75.Schiller. 16. 115.Schlegel. 86.Schopenhauer. 3. 32. 44 suiv. 48.

61. 79. 92.Seconde-vue. 37 95. 109.Selection. - v, Zootechnie.- An-

thropotechnie.Sergueyeff. 22,Sévigne M-ine. 20.Sexualité. 47 suiv. 49, 50. 51.Shainénu. 82.Shakspeare. 13. 36. 86. 115.

117. 121.Signature.- v. Souscription.Silva. 103.Slade. 76 suiv. 80. 106.Slater Th. 104.Slee. 103.Sociologie. 18.Socolescu. 117 suiv.Socrate. 63. 81. 107.SO/11/neil. 20 suiV 26 slliv, 28

suiv. 35. 37. 38. 42. 51. 58. 60.64. 65. 68. 69. 77. 78.

Somnambulisme. 19. 29 suiv. 33

suiv. 35 suiv. 38 suiv. 42 suiv.51. 52. 56. 65. 66. 69. 70. 71.78-80 88.96-102. 110.113,

Soury J. 63.Souscription. 86 suiv. 88.Sous-hom me. 47.Sous-organisme. 19. 29, 3z suiv.

34. 37. 39. 42. 44. 46 suiv. 50.58. 60. 68. 108.

Sperantia Th. 82. 93 suiv. 126suit% 529.

Spinoza. 78. [5.Spiritologie. 18 suiv.Steiner Dr. 82. 85. 126.Stephanescu G. 119. 126 saiv.Stephanus Henr. 85.Stilling. 92.Storck. 115. 129.Suggestion. 36. 59. 6o 69. 71 -

75. 77-80. 85. 86. 88-92.93 suiv, 95. 100. 106.1108 suiv.I I I. 113 SUiV. 121 StliV. 125suiv.

Suicide. 13.Sur-homme. 16. 17. 18. 46. 47.

.511.

Sur-organisme. 19. 28. 29 sUiv.32 suiv. 34. 38 suiv. 42. 46suiv. 50-52. 57-61. 64. 65.68. 69. 71. 77. 95. 96. 108suiv.

Suzzara, 82.Swedenborg. 107. 109. 120.

Table tournante. 2. 72 s 80. III.Taine. 24. Sr.Tamburini. 97.Télépathie. 44. 51. 52. 53 suiv,

56-60. 65. 68.Temps. 24. 25. 29. 38.Tennyson. 52.Thakeray. 4.Théologie. 7. 17 suiv.Therese S te. 120.Thomson Dr. 104.Thilry. 74.Tiphaine de la Roche. 113 suit,.Tissot J. xol.

www.dacoromanica.ro

Page 249: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

INDEX 255

Traill Taylor. 104.Transposition des seas. 3 x suiv.Trollope. 4. too.Tylor Ed. 6.Typtologie. 72. 97.

Uni-conscience. 65. 67. 68. 71. 77.- v. Pluri-conscience.

Univers, 8.Usteri. 86.

Varley. 4.Vauvenargues. 44.Veille. 21 suiv. 27 suiv. 35 suiv.

38, 42, 66. 68 suiv. 78.Velpeau Dr. 27.Vie. - v. Immortalité.-

Vivisection, 21 Slily,Vizioli. 97.Vogel. 101.Vogt Carl. 2. 63.Volonté-croyance. 35 suiv. 39.Volpi. lox. 104.Voltaire. 8.

Wallace.- v. Russel.Washington. 16.Williams. 104.Wittgenstein. 102.

Zohar. io8.Zöllner. 4, 98. 105, 106.Zootechnte, 16 suiv.Zoroastrisme. 6.Moi.

www.dacoromanica.ro

Page 250: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

TABLA

Dedicapunea.PrefaM la a 3-a editiune.Prolog.Sciinta sufletuluT:

I. Dumnedeil, nemurirea, desMinuireaII. Somnul si sufletul

Telegrafia TubirifIV, Ipnotismul In SpiritismV. Materialismul in SpiritismVI. Excelsior 1

Epilog..

Pagina.

II4378

112162193

ILUSTRATIUNI :

Samna plantei 44Evolati unea aeuha, 85Ccintul Nadi 132Autograf dela Spiritul ha Puschkin 136Scrisare spiritisM bare pleIct 139Autograf spiritist dela Alexandru Hasdeii 15oFac-simile al scrisora le Alexandru Hasdeii 152Desemn mediumic prin Victorien Sardou 157Armonic spiritist 177Fotografia a doi spirite 8-9Fotografia Spiritulur Katie King x81

APENDICETemplul (Julia Hasdetip :Planul exterior.Planul interior,Sectiunea transversalK,Sectiunea longitudinalA.

INDEX

...n.A.rvtgrtrtn.",

=1.-

III. . . . . . .

. . . . . ,

. .

www.dacoromanica.ro

Page 251: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

Opere le D-lui B. Petrieeieu-Hasdeu

1. Viéta §i scrierile lui Luca Stroici; _ucuresd, 1864, in-t6.2 Filosofia portretula lul Tepel; Bucuresd 1864, In-16,

3. Analise literare externe: Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow etc.Bucuresd, 1864, in-t6.

4. Micuta, o nuvela satirica ; Bucuresd, 1864, in-16.5. loe-vodä cel Cum,plit ; cu un portret i to gravure; Bucuresd, 1865,

6. Shylock, Gobseck §i Moise; studia literar; Bucuresei, 1866, in-8.7. Talmud ; studia fdosofic; Bucuresci, 1866, In-S.8. Industria national feta' cu principiul concurenta; studia politico-

economic; Bucuresci, 1866, In-S.9. Räsvan-vad4; drama istorica In 5 acte In versurl; Bucuresd, 1869,

In-8. Editiunea10. Istoria tolerante religibse In Romania : Protestanti, Catolici, Ma-

hometani, Lipoveni §i Jidani; ediciunea 2, Bucuresci, 1865, in-8.Satirul; diar umoristic; Bucuresd, 1866, in-fol.

12. Archive istorica a Romania; BucurescY, 1865 1867, in-4, 4tomurY mart

53. Poesil; BucurescY, 1873, in-8.Istoria critica, a Romanilor; tomul a 2-a editiune. In-4 mare

in 2 colOne fart. limit15. Principie de filologia comparativa. Curs tinut la facultatea le li-

tere din Bucurescr. Ati esit numal patru lectiuni.16. Fragmente pentru istoria Umbel Romane. Elemente dacice I. Ghiuj.

Bucurescl, 1876, in-8.17. Fragmente pentru istoria Umbel Romane. Elemente dacice II. Ghiob.

Bucuresd, 1876, in-8.

1n-8,

14.

ILL

ri.

Idg,

www.dacoromanica.ro

Page 252: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

18. Baudouin de Courtenay i dialectul Slavo-turanic din Italia.Cum s'afi introdus slavismele In limba romang? NotitX lin-guistic BucurescI, 1876, In-8.

19. Qtna Filma. Gotii i Gepi4ii in Dacia. Studik istorico-linguistic,Bucuresci, 1877,, in-8.

20. Columna !La Traian. Revistg. mensualg. pentru istorie, linguisticapsicologia poporanA. 8 tomurt

21. Trel crai dela resärit; comedie in 2 acte, BucurescY, 1879, In-16.22. Originile Craiovel 123014.00. Bucurese, 1878, In-8.23. Cuvente dee tratrant. Tom r . Limba româng. vorbia Intre 1550

600. StuditI paleografico-linguistic ; 448 pag. In-8 tnaj.24. Cuvente den bätrani. Tom. 2. Cfirtile poporane ale Românilor 3n

secolul XVI. Studifi de filologi d. compare tiv6. Pagine XLVI768 In-8 maj.

25. Cuvente den Mani. Suplernent la tomul i. Controverse.26. Oltenescele. Craiova, 1884.27. Revista Novi', sub directiunea luY B. P. Hasdeti, 7 tom. in-4-28. Etymologicum magnum Romanim; 3 tomuri marY In-8 In 2 colOne.29. Psaltirea tut Coresi. Zilot Romanul, etc.

si

Si

www.dacoromanica.ro

Page 253: Sic Cogito Ce e Viata Ce e Moartea Ce e Omul

www.dacoromanica.ro