Download - Seismica Stratigrafica Curs 2

Transcript
Page 1: Seismica Stratigrafica Curs 2

Seismica stratigrafica

Page 2: Seismica Stratigrafica Curs 2

Cuprins:

Interpretarea din punct de vedere stratigrafic a sectiunilor

seismice de reflexie

1. Analiza secventelor seismice

2. Analiza diagrafiilor geofizice

3. Corelarea datelor de sonda cu cele seismice

4. Analiza faciesului seismic

5. Interpretarea mediului depozitional si al litofaciesului

6. Modelare seismica directa

7. Interpretarea rezultatelor

Page 3: Seismica Stratigrafica Curs 2

1. Analiza secventelor seismice

Secventa seismica: este reprezentata de un pachet de reflexii

legate din punct de vedere genetic

Margine superioara: toplap, trunchiere aparenta si de

eroziune

-Margine inferioara: onlap, downlap

!! De regula, marginile unei secvente sunt de tip onlap

regional si de trunchiere

System tract: pachet de strate depuse in timpul unui ciclu

eustatic

!! O margine este de tip downlap regional

!! O secventa seismica poate contine unul sau mai multe

“system tracts”

Page 4: Seismica Stratigrafica Curs 2

1. Analiza secventelor seismice

Codul culorilor:

- rosu: forma si terminatiile reflexiilor

- verde: suprafetele de tip downlap

- alte culori: marginile secventelor seismice

Alb – negru:

-Linie subtire continua: forma si terminatiile reflexiilor

- linie groasa continua: marginile secventelor seismice

- linie groasa intrerupta: suprafetele de downlap

Page 5: Seismica Stratigrafica Curs 2

2. Analiza diagrafiilor de sonda

- Estimarea preliminara a secventelor seismice si a “system tracts”

(identificarea litofaciesurilor pe baza diagrafiei de sonda si carote)

!! Verificarea acuratetii estimarii prin:

- corelarea intre sonde

- corelarea biostratigrafica cu timp geologic

- corelarea la nivelul ciclului global

Page 6: Seismica Stratigrafica Curs 2

3. Corelarea datelor de sonda cu cele seismice

Obiective: - Conversia adancime – timp: pentru a permite corelarea marker-ilorIdentificati pe diagrafiile de sonda cu reflexiile identificate pe sectiunileseismice de reflexie

- Identificarea cauzelor geologice responsabile pentru aparitia

reflexiilor identificate pe sectiunile seismice

(limite de strat caracterizate de constrast de impedanta acustica

suficient de mare; fenomenul de interferenta)

Page 7: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Facies seismic: o secventa depozitionala alcatuita dintr-una sau mai

multe unitati formate din reflexii cu caractere asemanatoare

Obiective:

- Determinarea variatiei parametrilor seismici intr-o secventa seismica

sau intr-un “system tract”: geometria reflexiilor, amplitudinea, continuitatea,

frecventa, viteza de interval

-Determinarea variatiilor laterale de litofacies si a tipului de fluid

!! In analizele de facies seismic pot fi folosite carotajele de densitate si

acustice

Page 8: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

- Amplitudinea reflexiilor – contrast de impedanta acustica

- Frecventa reflexiilor – frecventa orizonturilor reflectatoare

!! Frecventa reflexiilor nu este aceeasi cu frecventa semnalului seismic

- Continuitatea reflexiilor – continuitatea suprafetelor de stratificatie si prezenta

posibila a unor procese post-depozitionale

Page 9: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Exemple de facies-uri seismice:

-Pachete de strate groase cu litologie uniforma: frecventa si amplitudine

redusa, continuitate mare a reflexiilor, lipsa proceselor post-depozitionale

(diapirism)

De ex: strate groase de sare neafectate de miscari de diapirism

-Pachete de strate groase cu litologie diferita: frecventa redusa,

amplitudine si continuitate a reflexiilor mare (de ex. alternanta

argile – sare si intercalatii argiloase in calcare)

Page 10: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Exemple de facies-uri seismice:

- Pachete de strate relativ subtiri de litologie diferita: frecventa si amplitudine

ridicata, reflexii continue

De ex: succesiuni de gresii / calcare cu argile

- Continuitate redusa a reflexiilor: procese post-depozitionale, turbidite,

conuri deltaice observate pe sectiune perpendiculara pe directia de transport

a sedimentelor

Page 11: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Configuratiile reflexiilor

Page 12: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Configuratiile reflexiilor

Page 13: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Configuratiile reflexiilor

Page 14: Seismica Stratigrafica Curs 2

4. Analiza faciesului seismic

Configuratiile reflexiilor

Page 15: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Arhitectura succesiunii de strate este rezultatul actiunii a trei

factori:

- Tectonica: subsidenta

- Eustazia: nivelul eustatic reprezinta valoarea absoluta a nivelului

marii raportata la un punct fix (de ex. Centrul Pamantului)

- Climatul: - controleaza eroziunea si vegetatia

- controleaza precipitarea rocilor carbonatice si

evaporitice

Page 16: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Exemplu:

Incalzire globala Topirea ghetarilor

Cresterea nivelului marii

Depunere de CaCO3

Page 17: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Exemplu:

Ridicarea unui lant muntos

Creste rata precipitatiilor

Alterare / eroziune

Reducerea incarcaturii cu sedimente

Ridicarea fundului bazinului de forelandAparitia discordantelor

Page 18: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Nivelul relativ al marii: se masoara intre suprafata marii si un plande referinta local, variabil (de ex. o suprafata din sectiunea sedimentara)

!! Element cheie in stratigrafie: determinarea nivelului relativ almarii ofera informatii asupra istoriei umplerii cu sedimente a unuibazin

Transgresiune: deplasarea liniei de tarm spre uscat

Regresiune: deplasarea liniei de tarm spre bazin

Page 19: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Transgresiune (cresterea nivelului relativ al marii)

1. Fundamentul bazinului este stabil – nivelul eustatic al marii creste

2. Fundamentul bazinului subside – nivelul eustatic al marii ramine

constant / creste; scade cu o valoare mai mica decit subsidenta

3. Fundamentul bazinului se ridica – nivelul eustatic al marii creste

cu o valoare mai mare decit ridicarea

Page 20: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Regresiune (scaderea nivelului relativ al marii)

1. Fundamentul bazinului este stabil – nivelul eustatic al marii scade

2. Fundamentul bazinului subside – nivelul eustatic al marii scade

cu o valoare mai mare decit subsidenta

3. Fundamentul bazinului se ridica – nivelul eustatic al marii creste

cu o valoare mai mica decit ridicarea sau poate ramine constant / scade

Page 21: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Regresiune (scaderea nivelului relativ al marii)

Clasificare din punct de vedere al stratigrafiei secventiale:

- Regresiune fortata: provocata de cauze tectonice / eustatice

- Regresiune obisnuita: rata de acumulare de sedimente ridicata

in conditiile in care nivelul marii este constant sau prezinta o usoara

crestere

Page 22: Seismica Stratigrafica Curs 2

5. Interpretarea mediului depozitional si a litofaciesului

Variatiile nivelului relativ al marii

Rata de acumulare de sedimente

Spatiu de acumulare de sedimente – definit de nivelul de baza (baza valurilor)

Nivelul relativ al marii