Download - Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

Transcript
  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    1/28

    SCOALA POSTLICEALA SANITARA

    SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOTERAPIE

    PROIECT DE DIPLOMA

    METODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIPTERAPICE IN

    GERIATRIE

    PLANUL LUCRARII

    PARTEA I

    I. Generalitati--definitie, la!ifiare, date e"ide#i$l$%ie

    II. Eti$"at$%enie--a&'e, #eani!#e, anat$#ie "at$l$%ia

    III. Criterii de !&!tinere a dia%n$!ti&l&i(

    a) e*a#en&l lini--!e#ne !&+ietie !i $+ietie

    +) ine!ti%atii "aralinie--e*. radi$l$%i, "r$+e de la+.

    I. E$l&tie !i "r$%n$!ti

    Trata#ent(

    . "r$filati

    /. i%ien$-dieteti

    0. #edia#ent$!

    1. $rt$"edi$-2ir&r%ial

    PARTEA a II-a( Trata#ent&l BFT

    . "rini"iile !i $+ietiele trata#ent&l&i BFT

    /. trata#ent&l "rin 2idr$-ter#$tera"ie 3te2nia, efete)

    0. trata#ent&l "rin eletr$tera"ie 3te2nia, efete)

    1. trata#ent&l "rin #a!a4(

    --efetele fi'i$l$%ie ale #a!a4&l&i

    --de!rierea anat$#ia a re%i&nii

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    2/28

    --te2nia #a!a4&l&i

    --#$+ili'area arti&latiil$r 35inet$tera"ie)

    --%i#na!tia #ediala

    6. tera"ia $&"ati$nala

    7. trata#ent&l +alne$l$%i 3a"e #inerale, na#$l&ri)

    PARTEA I

    I.GENERALITATI

    ar!tniii re"re'inta &n !e%#ent i#"$rtant din "$"&latia t$tala in lea intrea%a. A& $

    fra%ilitate i#&n$l$%ia, #eta+$lia, a!&lara, $!$a!a #ai aent&ata deat tinerii !i ad&ltii,

    eea e e*"lia freenta #are de +$li r$nie "e!te are !e !&"ra"&n !i ner$a!e afeti&ni

    a&te.

    Batranetii ii !&nt !"eifie "r$e!ele e$l&tie e !e #anife!ta diferentiat la niel&l

    t&t&r$r $r%anel$r !i te!&t&ril$r, deter#inand !aderea a"aitatii f&nti$nale a ae!t$ra, dei a

    intre%&l&i $r%ani!#.

    ar!tei a treia ii !&nt !"eifie anite #$difiari de $rdin anat$#i, fi'i, "!i2$l$%i

    !i !$ial are "riite in an!a#+l& n& ne $fera "$!i+ilitatea !a $nt&ra# "r$fil&l +atran&l&i.

    Odata & inaintarea in ar!ta a"are $ re!tere de te!&t adi"$!, #$difiari arti&lare dat$rate

    artr$'el$r, fra%ilitatea $a!el$r, a &r#are a $!te$"$r$'ei, #&!2ii !&nt afetati in "r$e!e

    de%eneratie are le #$difia tr$fiitatea !i #a!a #&!&lara. . Pentr& a a4&ta "$"&latia

    ar!tnia, tre+&ie &n$!&te #$difiarile fi'i$l$%ie are a"ar la +atrani. A!tfel,fa&ltatile de

    "ere"tie !&nt in re%re!ie la +atrani (

    -Saderea a&itatii i'&ale- are deine fat$r de ri! i#"$rtant "entr& aidente !$ldate

    & l&*atii !a& frat&ri8

    -A&'&l "rin di#in&area !a, $data & inaintarea in ar!ta, "$ate rea difi&ltati !$i$-

    "r$fe!i$nale8

    -Sen'atiile d&rer$a!e !i ter#ie di#in&ate 8 ade!e$ri a"ar afeti&ni #i$ardie, &lere

    "erf$rate , frat&ri fara d&reri8

    -Saderea "erf$r#antel$r +atranil$r e!te le%ata de ar!ta !i $#"le*itatea, #$difiaril$r

    #$rf$l$%ie !i f&nti$nal-"at$l$%ie, a fa$ri'ea'a a"aritia &n$r afeti&ni r$nie !a& a&te,

    a!tfel(

    -M$difiari ale a"arat&l&i di%e!ti

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    3/28

    - A"arat&l re!"irat$r "re'inta #$difiari de ti" e#fi'e# "&l#$nar, "$t fi $n!eintele

    &nei "at$l$%ii "&l#$nare anteri$are !a& at&ale.

    -A"arat&l ardi$a!&lar in $nditii de i#+atranire aelerata, %enerea'a $ in%&!tare a

    arterel$r & "&l!atii e"i!ternale !i & $ re!tere a ten!i&nii arteriale !i!t$lie. De a!e#enea

    E9G-&l "$ate eidentia &nele !e#ne de ardi$"atie i!2e#ia, ater$!ler$'a #e#+rel$rinferi$are !i aidente a!&lare ere+rale.

    -La ar!ta a treia !e #ai "$t %a!i( tendinta la +radiardie, de"la!area in 4$! a !$&l&i

    a"e*ian !i a"aritia de !&lf&ri !i!t$lie.

    -La !i!te#&l ner$! & inaintarea in ar!ta a "er!$anei,"$t a"area( a+$lirea refle*el$r

    &tanate, a+d$#inale, el$"alatine, alterarea !i#t&l&i i+rat$r la #e#+rele inferi$are !i

    a#i$tr$fii la #aini.

    -Aparatul osteo-articular sau locomotor al batranilor genereaza durerea

    provocata sau spontana, cracmente, rigiditatea sau anchiloza, datorita fenomenuluide imbatranire a cartilagiilor si sinovialei. Procesul de imbatranire afecteazadominant osul si articulatiile favorizand imobilizarea prelungita. Caracteristice sunt:osteoporoza, fractura de col femural si artrozele, care apar aproape intotdeauna; deasemenea, apar modificari de posturi specifice varstnicilor. Scheletul si articulatiile, inciuda aparentei lor soliditati sunt relativ fragile in fata procesului de imbatranire.

    La nivelul oaselor, se produce osteoporoza, iar la nivelul articulatiilor aparartrozele osteoartrozele!.

    DEFINITII SI CLASIFICARI

    GERIATRIA e!te ra#&ra #ediinei are !t&dia'a a!"etele "at$l$%ie ale "r$e!el$r

    de i#+atranire 3#ediina ar!tniil$r).

    OSTEOPOROZA e!te &n "r$e! lent !i dif&' de di#in&are a #a!ei $!$a!e

    3$!te$"$nie) !i de #$difiari ale ar2itet&rii tra+e&lare. Pr$e!&l i#"lia fen$#ene de

    er$'i&ne in "r$f&n'i#e !i de !&+tiere a "eretil$r $!$!i !i !aderea re'i!tentei #eanie a$!&l&i !i "r$d&erea de frat&ri la traati!#e #ini#e !a& 2iar !"$ntane.

    Cele #ai la!ie ti"&ri de $!te$"$r$'a intalnite la ar!ta a treia !&nt(

    a) O!te$"$r$'a de #en$"a&'a 3$!te$"$r$'a de ti" I), "rin li"!a 2$r#$nil$r e!tr$%eni.

    +) O!te$"$r$'a !enila 3$!te$"$r$'a de ti" II), !e "r$d&e & efet al ar!tei, e!te

    !in%&ra f$r#a de $!te$"$r$'a la +ar+ati !i la fe#ei !e !&"ra"&ne & $!te$"$r$'a de ti" I

    afetand atat $!&l tra+e&lar, at !i "e el $rtial. O!te$"$r$'a de ar!ta !a& !enila 3de ti" II)

    e!te delan!ata de red&erea #a!ei $!$a!e, are e!te &r#a !aderii !ti#&larii $!te$+la!tie

    !e&ndare &n$r fat$ri le%ati de ar!ta (

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    4/28

    -!aderea a+!$r+tiei inte!tinale de ali& 8

    -!aderea "r$d&tiei de alit$nina 8

    -red&erea #a!ei renale & !aderea - : ;2idr$*ila'a8

    -di#in&area e*"&nerii la !$are8

    In ae!t ti" de $!te$"$r$'a $!&l tra+e&lar !i $!&l $rtial !&nt afetate in e

    %ala #a!&ra.

    ARTROZELE

    Artr$'a e!te $ afeti&ne are fae "arte din %r&"&l reati!#el$r de%eneratie. Ea e!te

    &na dintre ele #ai freente afeti&ni r$nie !i, t$t$data, ea #ai freenta afeti&ne a

    a"arat&l&i l$$#$t$r. Freenta artr$'el$r re!te & ar!ta. D&"a ir!ta de 06 ani, ira 6

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    5/28

    varste mai inaintate. iscul ma&im de boala este apreciat ca apare la femeile albe,asiatice minione, slabe si cu istoric familial pozitiv. actorii de risc sunt multipli:deficitul estrogenic pre si post-menopauza, stilul de viata, bolile endocrine, fumatul,alcoolul, cafeaua, afectiunile ginecologice, digestive.

    Artr$'ele afetea'a de $+iei $ !in%&ra arti&latie !i +$ala "$ate ra#ane ant$nata#&lta re#e nai la aeea arti&latie. De+&t&l +$li e!te in!idi$!. S&nt afetat indii'i "e!te

    6

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    6/28

    +atranil$r. C$nditile de ri! de adere are "e f$nd&l $!te$"$r$'eie de ti" I !a& II d& la

    frat&ra de $l fe#&ral !&nt(

    Caderi accidentale, prin simpla 3impiedicare 4.

    /ulburari vestibulare, ameteli.

    5ipotensiunea ortostatica.

    2eficiente functionale a membrului inferior.

    /ulburari cardiace, anemii grave.

    Artroza.Artrozele sunt afectiuni polietiologice si polipatogenice. #ecanismul este dublu: mecanic e&ces depresiune e&ercitat pe un cartila$! si biochimic cartila$ alterat biochimic, cu scaderea rezistentei la presiunimecanice normale!.Procesul degenerativ rezulta din interactiunea comple&a a unor factori e&trinseci si intrinseci.

    actori e&trinseci:

    /raumatisme fracturi, microtraumatisme profesionale, lu&atii!

    %nflamatii poliartrita reumatoida, infectii articulare!

    actori mecanici suprasolicitarea articulatiei!

    actori de mediu profesia, stilul de viata!

    +oli neurologice neuropatii!

    #alformatii congenitale cubitus varus sau valgus!

    +oli metabolice diabet, hemocromatoza!

    +oala Paget

    2epuneri de cristale

    +oli de singe hemofilie!

    actori endocrini acromegalie, mi&edem, menopauza!

    actori intrinseci:reditatea $oaca un rol important in determinarea artrozelor datorita defectelor calitativeale cartila$ului articular. 2e obicei este vorba de o artroza generalizata caracterizata prin degenerareaprematura a cartila$ului in numeroase articulatii. 6arsta influenteaza prin imbatranirea fiziologica cartila$deshidratat, cu rezistenta scazuta si vulnerabil la agresiunile mecanice!. recventa artrozelor creste cu varsta.le nu reprezinta un proces de uzura pasiv, ci si un proces degenerativ activ. " data cu trecerea anilor apar sileziuni ale structurilor adiacente ligamente, tendoane!, care pot accentua dezvoltarea artrozei.

    2esi etiologia artrozelor ramane enigma s-a putut preciza o serie de factori determinanti sau favorizanti.

    1. Factori e!era"i

    a) #arsta - de%radarea artila4&l&i arti&lar, arateri!tia +$lii, e!te deter#inata de

    "r$e!&l de i#+atranire are afetea'a !tr&t&ra !i f&ntia ele#entel$r $#"$nente ale

    arti&latiil$r.

    +) O$ezitatea- !e a!$ia'a freent & reati!#&l r$ni de%enerati, #ai ale! &

    $*artr$'a !a& %$nartr$'a.

    %. Factori e!&ocri!i(

    Interentia fat$ril$r 2$r#$nali e!te !&!tin&ta de re!terea freentei artr$'el$r lafe#ei d&"a #en$"a&'a !i de a!$ierea !&ferintei arti&lare & ar$#e%alia !i 2i"$ter$idi!#&l.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    7/28

    '. Factori "oca"i(

    a) Pre!i&nile #eanie a!&"ra artila4el$r, eea e e*"lia r$l&l $+e'itatii !i

    $rt$!tati!#&l&i "rel&n%it !i la atiitatil$r e "re!&"&n ridiari de %re&tati !i !$liitari

    i#"$rtante ale arti&latiil$r.

    +) Infla#atiile din artritele a&te !a& i#&n$l$%ie.

    ANATOMIA PATOLOGICA

    Osteoporoza

    Atentia a!&"ra &nei "$!i+ile e*i!tente a &nei $!te$"$r$'e e!te atra!a de $+iei de

    a"aritia &nei d&reri l$#+are !a& t$raie !a& a &n$r def$r#ari erte+rale 3if$'e,

    2i"erl$rd$'eeriale) & re'&ltat &n$r ta!ari erte+rale e !e a!$ia'a & artr$'e.

    Fra%ilitatea $!$a!a e!te arateri!tia "rini"ala a +$lii, afetand in !"eial $r"&rileerte+rale !i fa$ri'and frat&rile 3frat&ra de $l fe#&ral) inde$!e+i la +atrani, and

    $ntin&t&l in ali& al $a!el$r !ade !&+ 6

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    8/28

    E)a*e!+" c"i!ic se*!e s+$iecti-e si o$iecti-e

    O!te$"$r$'a !e #anife!ta lini nai in #$#ent&l a"aritiei $#"liatiil$r !ale

    re"re'entate de frat&ri l$ali'ate "referential la niel&l $l&l&i fe#&ral !i e*tre#itatil$r

    di!tale a radi&!&l&i. A!tfel, $ "eri$ada de ti#", +$ala e!te a!i#"t$#atia.

    Odata & inaintarea in ar!ta, fe#eile & $!te$"$r$'a "$!t-#en$"a&'a "re'inta el #ai

    freent d&reri l$ali'ate la niel&l $l$anei d$r!$-l$#+are !i &lteri$r, in e$l&tie, def$r#ari

    ale $l$anei erte+rale !e&ndare frat&ril$r erte+rale $!te$"$r$tie !"$ntane.

    Bar+atii & $!te$"$r$'a "re'inta d&reri $!$a!e atat la niel&l $l$anei l$#+are, dar !i

    la niel&l !e%#entel$r $!$a!e 3!$ld, ar) !i a& $ tendinta re!&ta de a fae frat&ra de $l

    fe#&ral la traati!#e #in$re.

    Simptomatologia fracturii de col femural consta in :

    - dureri spontane la nivelul soldului care se e&acerbeaza la miscarile pasive si

    active a coapsei

    - d&reri la "re!i&ne in tri&n%2i&l l&i Sar"a !i la "er&tie "e tr$2anter

    - i#"$tenta f&nti$nara a #e#+r&l&i inferi$r.

    O!te$"$r$'a i!i afir#a e*i!tenta linia "rin frat&ri in a"r$*i#ati 6,6= din a'&ri.

    Cele #ai +eni%ne frat&ri !&nt din erte+re are &ne$ri n& !&nt dia%n$!tiate a atare. Se

    #anife!ta "rin(

    - d&rere ie, de $+iei d&"a &n ef$rt la niel&l erte+rel$r le'ate 3d$r!ala, inferi$ara

    !a& l$#+ara), erte+rele fiind ele de la T> in 4$!.

    - d&rerea e*aer+ata la #i!ari de "er&tare a $l$anei in '$na re!"etia, la t&!e !i

    !tran&t.

    - d&rerile radiate in terit$ri&l radi&lar $re!"&n'and erte+rei le'ate.

    - in$ntinenta de &rina.

    - !indr$#&l de ?$ada de al@ 3f$arte rar).

    2ebutul si evolutia initiala a artrozelor pot fi multe din punct de vedere clinic,pacientul in varsta acuzand:

    - durerea -continua in puseuri sau in miscare, modulate de obicei de factori

    #eteorologici.

    - li#itarea d&reril$r - &ne$ri afetea'a #er!&l !a& !i $rt$!tati!#&l.

    - la*itatea li%a#entel$r - in!ta+ilitatea arti&latil$r( l&*atii, !&+l&*atii.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    9/28

    - 2idrartr$'e neinfla#at$rii.

    In e*a#en&l $+ieti !e #ai "$t $n!tata (

    - crepitatii si cracmente la mobilizarea pasiva sau activa a articulatie interesate.

    - $ntrat&ra #&!&lara, de $+iei in fle*i&ne, are in!$te!te d&rerea arti&lara.

    - e!te #ai freenta in afetarea $l$anei erte+rale.

    Sindr$a#ele d&rer$a!e !i red$rile arateri!tie lini al artr$'el$r !&nt #ai inten!e

    di#ineata, la !&larea din "at. Ele di#in&a !i &ne$ri, 2iar edea'a d&"a

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    10/28

    - A"aritia de 2i!t&ri $!$a!e !&+$ndrale !a& "eriarti&lare8

    - Califiari in li%a#ente8

    - Def$r#ari ale e*tre#itatil$r $!$a!e & eent&ale !&+l&*atii8

    -A!"ete de $!te$li'a in a'&l $e*i!tentei &n&i dia+et 'a2arat8

    Dia!ostic ra&io"oice!te el #ai i#"$rtant "entr& $+ietiarea artr$'ei.

    Se#nele radi$l$%ie ele #ai i#"$rtante !&nt(

    in%&!tarea !"ati&l&i arti&lar, &ne$ri "ina la di!"aritie, dat$rita "ierderii artila4&l&i

    "re'enta $!te$fitel$r #ar%inale

    alifiarile li%a#entel$r laterale !i a in!ertiil$r tendin$a!e

    $!te$"$r$'a "araarti&lara 3de inatiitate)

    de'a*ari

    In a'&rile ini"iente a!"et&l radi$l$%i e!te n$r#al.

    Pro$e &e "a$orator

    Deter#inarea !eria !i &rinara a ali&l&i !i f$!f$r&l&i, "re !i deter#inarea !eria aPT-&l&i !i ita#inei D $fera al$ri n$r#ale in #a4$ritatea a'&ril$r de $!te$"$r$'a.

    Te!tele +i$l$%ie de $rie nat&ra, n& !l&4e! dia%n$!ti&l&i de artr$'a, dar !&nt &tile

    "entr& !ta+ilirea dia%n$!ti&l&i eti$l$%i al f$r#el$r !e&ndare de +$ala 3end$rine,

    #eta+$lie).

    E*tra"$larile +i$2i#ie de infla#atie e !&nt int$tdea&na ne%atie (S,

    fi+rin$%en&l, nar&l de le&$ite !i f$r#&la le&$itala, eletr$f$re'a !&nt n$r#ale.

    E*a#en&l li2id&l&i !in$ial e!te &til "entr& e*l&derea alt$r afeti&ni reati!#ale.

    Li2id&l !in$ial e!te lar !a& %al+en-"al !i & el&laritate !&+ /

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    11/28

    Frat&rile de $l fe#&ral !&nt ele #ai %rae $#"liatii ale $!te$"$r$'ei are "$t

    e$l&a la f$r#area &nei "!e&dartr$'e !a& la ner$'a a"&l&i fe#&ral.

    Artr$'ele a& e$l&tie lenta, & aent&area le'i&nil$r de &'&ra, & "eri$ade de

    inten!ifiare a d&reril$r !i a i#"$tentei f&nti$nale, alterand & "eri$ade l&n%i de ala#ie,

    re#i!i&nile fiind !"$ntane !a& tera"e&tie.

    Pr$%n$!ti&l $!te$"$r$'ei e!te aria+il in f&ntie de rata frat&ril$r "e $! $!te$"$r$ti,

    ra!"&n'at$are de #$r+iditatea !i #$rtalitatea "rin +$ala.

    Pr$%n$!ti&l %eneral al artr$'el$r e!te fa$ra+il8 "r$%n$!ti&l f&nti$nal e!te re'erat.

    Artr$'ele !&nt in&ra+ile, dar n& !&nt inalidante, +$ala !e a%raea'a !i 2in&ie +$lna&l, dar

    n& d& la an2il$'e 3& e*e"tia $*atr$'ei, e "$ate deeni inalidanta).

    E!te infl&entat de &r#at$rii fat$ri(

    ar!ta inaintata 3!e aent&ea'a "r$e!ele de%eneratie)

    Afetarea artr$'ia #&ltiarti&lara !a& %enerala

    Sla+ire #&!&lara

    Pre'enta de ri!tale in arti&latie

    S$liitari #eanie ii$a!e ne$retate 3#&nit$ri)

    Ne&r$"atii "eriferie ale #e#+r&l&i !&"eri$r

    Pre'enta &n$r +$li r$nie 3dia+et&l fa$ri'ea'a re!terea $!te$fit$'ei)

    Ne$retarea #alf$r#atiil$r $n%enitale are intere!ea'a arti&latiile

    #. TRATAMENT

    Scopul lui este sa incetineasca la ma&im imbatranirea, sa elimine imbatranirilepatologice si accelerate sa amelioreze calitatea vietii persoanelor in varsta.

    Ae!te !trate%ii tre+&ie a"liate $ntin&& !i ina din "eri$ada ad&lta, a !i trata#ent&l

    &nei +$li r$nie "re dia+et&l, 2i"erten!i&ne arteriala, et.,"rin (

    -intar'ierea a"aritiei +atranetii

    -de!fa!&rarea #ai lenta a i#+atrinirii $data in!talata8

    -a#eli$rarea alitatii ietii +atranil$r "rin $"ti#i'area !taril$r +i$"!i2$l$%ie8

    Preenirea artr$'ei are la +a'a &n$a!terea fat$ril$r de ri! !i fa$ri'anti. E!te nee!ara

    in!tit&irea it #ai dere#e a #a!&ril$r de ed&atie, de #$difiare a !til&l&i de iata.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    12/28

    E*eritiile fi'ie a#eli$rea'a #$+ilitatea arti&lara !i "reine atr$fia "rin inatiitate a

    #&!&lat&rii "eriarti&lare. S&nt "referate e*eritiile i'$#etrie.

    1. Trata*e!t+" proi"atic

    O!te$"$r$'a e!te e*e#"l&l la!i de !&ferinta reatia in are e!te #ai &!$r !a "reiideat !a trate'i, de$aree re'&ltatele trata#ent&l&i !&nt ariate !i i#"rei'i+ile. Trata#ent&l

    $!te$"$r$'ei e!te "reenti !i &rati.

    Preentia in $!te$"$r$'a ra#ane de i#"$rtanta $ar!it$are, atata ti#" at n& e*i!ta

    efeti nii $ #et$da de re!ta+ilire a alitatii $!&l&i atin! de $!te$"$r$'a.Cele #ai

    "r$#itat$are tendinte de "r$fila*ie le re"re'inta inerarile de atin%ere a #a*i#&l&i de #a!a

    $!$a!a !2eletia.M$dalitati de "r$fila*ie "ri#ara "r$"&!e !&nt(

    -identifiarea ad$le!entil$rad&ltil$r !&"&!i la ri!, & al$are linia "entr& "reditie !i

    a$rdarea de !fat&ri $#"etente8

    -ine"erea "r$fila*iei in "eri$ada "eri"&+ertara, de la < ani, are ar fi ea #ai efetia,

    & !$"&l atin%erii #a!ei !i den!itatii $!$a!e #a*i#e la niel erte+ral, !$ld et. "ana la ar!ta

    de /< ani8

    -ed&atia "entr& !anatate a fe#eil$r intre /< !i 0< ani, & !$"&l de a!ti%are de #a!a

    $!$a!a !&"li#entara in aea!ta deada, are ar "&tea "rel&n%i ti#"&l dinainte de atin%erea

    "ra%&l&i $!$! de frat&ra, in "eri$ada de "$!t-#en$"a&'a8

    -trata#ent de !&+!tit&tie e!tr$%enia, ali&, ita#ina D,alit$nina, +i!f$!f$nati, !&+

    !trita !&"rae%2ere #ediala !i indiid&ali'at, in f&ntie de arateri!tiile +$lna&l&i.

    Trata#ent&l "r$filati al $!te$"$r$'ei $#"liatiil$r ei 3frat&ra de $l fe#&ral !i

    ta!arile erte+rale) e!te !in%&r&l &til. El "re!&"&ne eli#inarea fat$ril$r a%raanti 3in !"eial

    !edentari!#&l) !i a fat$ril$r t$*ii, #ai ale! fat&l.

    A d$&a !trate%ie !&!tin&ta in trata#ent&l "r$filati al $!te$"$r$'ei $n!ta in

    !&"rainararea $r%ani!#&l&i, in !"eial a !2elet&l&i $!$!, in $"ilarie, "rin ad#ini!trarea de

    ali& ( ar+$nat, latat !a& %l&$nat de Ca /.

    Trata#ent&l "r$filati in a'&l artr$'el$r $n!ta in $#+aterea fat$ril$r deter#inanti

    !i fa$ri'anti 3"r$e!&l de i#+atranire, "re!i&nile #eanie a!&"ra artila4&l&i), alarti&latiil$r in a'&l in are e*i!ta $ !$liitare $ntin&a.

    Trata#ent&l "r$filati la "er!$anele in ar!ta $n!ta in %eneral de la atentie 3#er!,

    #i!ari, ratie ali#entara) "ana la "r$fila*ia i#+atrinirii. %. Trata*e!t+" iie!o

    &ietetic

    Ae!ta $n!ta in (

    - re%i# ali#entar & $ntin&t adeat de ali&, "r$teine !i ita#ine8

    - !2i#+area #$d&l&i de iata & ren&ntarea la re%i#&ri ali#entare 2i"er"r$teie !ieitarea fat&l&i !i a $n!&l&i de al$$l.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    13/28

    - red&erea ratiei al$rie 3in a' de i#$+ili'are la "at) "entr& eitarea i#$+ilitatii.

    - e*"&nerea n$r#ala la !$are in ederea &n$r !inte'a adeata de ita#ina D.

    - ali#entatia $!te$"$r$tiil$r !a fie f$arte +$%ata in latate, #ai ale! in a'&l el$r are

    i!i $n!$lidea'a frat&rile.

    La artr$'e !e i#"&ne de la ine"&t re"a&!&l arti&lar "entr& a "reeni $ !$liitare "rea

    #are a arti&latiei e "re'inta de4a #$difiari de%eneratie. Re%i#&l ali#entar tre+&ie !a fie

    2i"$!$dat at&ni ind +$lna&l &tili'ea'a #ediatie antiinfla#at$are ne!ter$ida 3"entr& a eita

    retentia 2idr$ ; !$data e !e #anife!ta lini "rin 2i"erten!i&ne arteriala !i ede#e).B$lna&l&i

    tre+&ie !a i !e e*"lie a +$ala l&i n& e!te %raa, dar nee!ita &n trata#ent indel&n%at,

    $#"le* !i #&lta ra+dare !i $$"erare atia.

    '.Trata*e!t+" *e&ica*e!tos

    In $!te$"$r$'a ae!t trata#ent i!i "r$"&ne, in afara a#eli$rarii d&rerii $!$a!e, $"rirea

    "r$%re!iei "ierderii #a!ei $!$a!e t$tala, "reenirea frat&ril$r &lteri$are 3frat&ra de $l

    fe#&ral !i ta!arile erte+rale) & #&lti"le #edia#ente & ati&ne fie de in2i+itie a re!$+tiei

    $!$a!e, fie de !ti#&lare a f$r#arii de $! n$&, n$r#al !tr&t&rat.

    Trata#ent&l #edia#ent$! al $!te$"$r$'ei e!te $#"le*, de l&n%a d&rata !i

    indiid&ali'at in f&ntie de f$r#a de $!te$"$r$'a a "aient&l&i !i $n!ta in ad#ini!trarea de(

    a.e!tr$%eni - "r$%e!ter$n 3$!te$"$r$'a "$!t-#en$"a&'a) !a&

    +.alit$nina de !$#$n !a& ana, in4eta+ila !a& !"ra na'al !a&

    .+i!f$!f$nati !a&

    d.fl$r&ra de !$di&

    e.ali&

    f.ita#ina D

    %.andr$%eni ana+$li'anti 3Dean$f$rt)

    Trata#ent&l #edia#ent$! al artr$'ei are &r#at$arele $+ietie(

    -inde"artarea d&rerii

    -re!terea #$+ilitatii in arti&latia !&ferinda

    -i#"iediarea "r$%re!iei +$lii 3atr$fii #&!&lare, def$r#ari arti&lare)

    C$#+aterea d&rerii !e fae & anal%e'ie !a& antiinfla#at$are ne!ter$idienead#ini!trate "e ale %enerala !a& in a"liatii l$ale. Cele #ai &tili'ate a!tfel de #edia#ente

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    14/28

    !&nt( a!"irina, ind$#etain&l, dil$fane, fenil+&ta'$na. Ele tre+&ie! ad#ini!trate &

    "rea&tie dat$rita efetel$r !e&ndare defa$ra+ile "e are le a& 3irita+ilitatea %a!tria, retentia

    2idr$!$data). De a!e#enea, tre+&ie eitata ad#ini!trarea "rel&n%ita a ae!t$r #edia#ente.

    C$rti$!ter$i'ii !e f$l$!e! rar, #ai #&lt a"liati l$al, rare$ri "e ale !i!te#ia !a&

    intraarti&lara 3dat$rita reatiil$r l$r ader!e). Ei !&nt indiati at&ni ind e*i!ta &n "r$e!infla#at$r i#"$rtant, & li2id !in$ial a+&ndent. Ad#ini!trarile re"etate "$t "r$d&e

    deteri$rari ale artila4&l&i

    O alta la!a de #edia#ente &tila e!te re"re'antata de #i$rela*ante 3dia'e"a#,

    l$r'$*a'$na), are $#+at !"a!#ele !i $ntrat&rile #&!&lare.

    In !$"&l "r$tetiei !i refaerii artila4&l&i !e ad#ini!trea'a $ndr$"r$tet$are $+tin&te din

    e*trate de artila4 !i #ad&a $!$a!a. Ele a& !$"&l de a n$r#ali'a !i a !ti#&la #eta+$li!#&l

    "ert&r+at al artila4&l&i.

    Trata*e!t+" c+ i!/i$itori ai resor$tiei osoase(

    - Calciotomia - inhiba resorbtia osului prin actiune directa pe osteoclaste ; la

    acesta se adauga si un efect antialgic puternic. %n osteoporoza se ridica calcitoninade somon #iacalcic, fiole sau spra nazal!; se administreaza timp de apro&imativ luni - < an. Calcitonina are efect direct pe osul trabecular, scazand rata fracturilorvertebrale.

    -Bif$!f$nati !&nt deriati de aid f$!f$ri e ati$nea'a & #are afinitate la

    niel&l fa'ei #inerale a $!&l&i. Dintre +if$!f$#ati !e &tili'ea'a at&al#ente in trata#ent&l

    $!te$"$r$'ei alendr$nat&l !$di 3F$!a#a*), &n$!&t a in2i+a re!$r+tia $!$a!a, "$ate !a

    $n!tr&ia!a &n $! n$r#al, re!and #a!a $!$a!a t$tala.

    Trata*e!te"e si*+"atorii a"e or*arii &e os !o+ s+!t (

    - #etabolici activi de vitamina 2 - prin conversia rapida la , cresc absorbtia intestinala de Ca si P si stimuleazamineralizarea osoasa. 2in aceasta categorie, preparatul cel mai utilizat este ? -calcidolul

    - Fl&$r&rile - inl$&ie! i$d&l 2idr$*il din !tr&t&ra 2idr$*ia"atitei & i$n&l

    fl&$r, &n$!&ta a !ti#&lat$ri ale f$r#aril$r $!$a!e. Din aea!ta ate%$rie !e &tili'ea'a

    freent fl&$r&ra de !$di 3O!!in)

    - In a'&l de $!te$"$r$'a fe#inina de #en$"a&'a, !e re$#anda trata#ent&l &

    e*tr$%eni & ati&ne a!&"ra $a!el$r 3Rel$*ifen), "entr& a eita ri!&l aneri%en.

    -Ad#ini!trarea de ali& - ,6 %'i, la are !e re$#anda !i $n!&l de

    / "a2are de la"te "e 'i.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    15/28

    In artr$'a, "e "ri# "lan !e !it&ea'a $#+aterea d&reril$r. Pentr& aea!ta, !e f$l$!e!

    anal%etiele &'&ale( aid&l aeti!ali 3a!"irina), #eta#i'$l 3al%$al#in), a#in$fena'$ana

    3"araeta#$l) !a& $#+inatii ale ae!t$ra.

    Antal%iele tre+&ie a!$iate & #i$rela*ante, a Bal$fen !i Li$re!al, Cl$r$*a'$na,T$l"eri!$n 3#d$al#), dia'e"a#. De #&lte $ri e!te &tila !i f$l$!irea &nei tera"ii !edatie !i

    antide"re!ie. M&lti +atrani fa din a&'a !&ferintei l$r arti&lare de$#"en!ari de"re!ie,

    are a#"lifia "rintr-&n adearat er ii$! ta+l$&l lini.

    C$#+aterea a&ti'aril$r !e fae f$l$!ind antiinfla#at$arele ne!te$idiene, a(

    fenil+&ta'a, ind$#etain, dil$fena, et. Se re$#anda ta+lete !a& !&"$'it$are3ate &na la

    7,> !a& la / $re) !a& in4etii intra#&!&lare 3-/ $ri "e 'i). Cel #ai intalnit e!te Pir$*ia#&l

    !i Re*ia#&l, $ !in%&ra "ri'a "e 'i 3/< #%).

    In a'&ri f$arte d&rer$a!e !i ired&ti+ile & tera"ia AINS, !e "$t f$l$!i !i "r$d&!e

    $rti'$ie. F$l$!irea l$r la ar!tnii tre+&ie li#itata, de$aree, in "ri#&l rand aent&ea'a!e#nifiati $!te$"$r$'a.In4etarea intraarti&lara a &n&i "r$d&! $rti'$ni "$ate fi &tila &

    $nditia !a n& fie re"etata "rea de!. Cele #ai efiae !&nt (

    -$l$n- in4etii intraarti&lare /,6-/< #% 8

    -Predi!$l$n- 3S&"er$rti'$l), S$l&-De$rtin- in4etii intraarti&lare 3/6 #%) 8

    -idr$$rti'$n aetat !a& idr$$rti'$n 2e#i!i!&itant-in4etii intraarti&lare 3/6 #%

    "e 'i) 8

    Trata*e!t ortope&icoc/ir+rica"(

    Atat in $!te$"$r$'a 3frat&ra de $l fe#&ral), at !i in artr$'a, trata#ent&l $rt$"edi

    e!te de +a'a "rintr-$ i#$+ili'are in a"arat %2i"!at,in diferite ariante de $!te$!intera 3& &ie,

    +r$!e !a& ti4e) !i diferite re'etii 3$!te$"la!tie, #$delante). In ae!t !en!, !e "$t fae (

    -Artr$"la!tia t$tala $*$fe#&rala 8

    -Artr$"la!tiile ar"$#etaar"iene 8

    -Pr$te'area a"&l&i fe#&ral !i a aeta+&l$#&l&i 8

    In $!te$"$r$'a, !e interine 2ir&r%ial in f$arte rare a'&ri d$ar at&ni and e*i!ta

    fra%#ente de"la!ate e "$t "r$$a $ alterare #ed&lara !a& and e*i!ta $ $#"re!ie #ed&lara

    3ta!ari erte+rale).

    In artr$'e, !e interine 2ir&r%ial and !tarea %enerala a +$lna&l&i $ "er#ite.Se "$t

    $reta in "ri#&l rand def$r#arile arti&lare, li#itarile #i!aril$r "rin la#inet$#ii,

    $!te$t$#ii !i artr$de'e.De a!e#enea !e a"lia in artr$'ele def$r#ate, & inaliditati. Se "$t

    f$l$!i dier!e te2nii, de la artr$de'e !i $!te$t$#ii "ina la "r$te'e arti&lare. Se "$ate fae

    re'etia #aril$r $!te$fite, at&ni ind e!te a'&l.

    PARTEA a II-a

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    16/28

    TRATAMENTUL 0FT

    1.Pri!cipii"e si o$iecti-e"e trata*e!t+" 0FT.

    Aea!ta f$l$!e!te t$ate #et$dele de re&"erare #ediale !i#&ltan, "entr& $ #ai +&na

    !i ra"ida re&"erare a +$lna&l&i, "e at "$!i+il HRESTITUTIO AD

    [email protected]#ent&l BFT, e!te ne!"eifi, el n& ati$nea'a a&'al, i &r#are!te

    re!terea "&terii de a"arare a $r%ani!#&l&i, & ele #ai #&lte "r$ed&ri +alne$fi'i$tera"ie, fie

    la d$#iili&, fie in !etii !"eiali'ate !a& !tati&ni +alne$li#aterie. F$l$!irea ae!t$r

    "r$ed&ri la +atrani e!te li#itata in afeti&nile ardi$ir&lat$rii "e are ae!tia le a& freent.

    De a!e#enea, n& !e a ine"e &n trata#ent BFT fara &n e*a#en "reala+il fa&t +$lna&l&i !i

    $ eletr$ardi$%ra#a 3E9G).

    Pentru eliminarea durerilor articulare, refacerea mobilitatii si rela&area

    muschilor contractati se pot folosi aplicatiile +/ practic imediat dupa internareabolnavului si nu mai tarziu.Acest tratament, pentru varstnici, se recomanda anual.

    %.Trata*e!t+" pri! /i&roter*oterapie te/!ica, eecte2

    De!"re a"a !e "$ate !"&ne a e!te #edia#ent&l &nier!al, a"liat in !$" "r$filati !i

    &rati, & &n nar ariat de "r$ed&ri are ati$nea'a a!&"ra $r%ani!#&l&i "rin inter#edi&l

    &r#at$ril$r fat$ri(

    - Ter#ii - "rin te#"erat&ra !a'&ta !a& re!&ta8

    - Meanii- "rin "re!i&nea a"ei a!&"ra $r%ani!#&l&i8

    - C2i#ii- "rin inter#edi&l !&+!tantel$r 2i#ie !i a %a'el$r e $ntin &nele

    a"e8

    Trata#ent&l fi'i $n!tit&ie ina &n #i4l$ de trata#ent al $!te$"$r$'el$r !i

    artr$'el$r "r$d&and a#eli$rari e "er#it +$lnail$r !a-!i $ntin&e atiitatea.

    idr$-ter#$tera"ia &"rinde "r$ed&ri e de'$lta $ #are antitate de ald&ra.

    Efetele de +a'a ale 2idr$-ter#$tera"iei !&nt(

    -anal%e'ia

    -2i"ere#ia

    -2i"ere#ia l$ala !i !i!te#ia

    -red&erea t$#&!&l&i #&!&lar

    -re!terea ela!tiitatii te!&t&l&i an4&nti

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    17/28

    Ae!te efete &late !&nt fa$ra+ile "entr& "re%atirea "r$%ra#el$r de

    9inet$tera"ie !i #a!a4.

    Met$d$l$%ia de 2idr$-ter#$tera"ie inl&de te2nii ariate de a"liatii.

    -ald&ra "r$f&nda, "r$d&!a de diater#ie !i &ltra!&nete

    -ald&ra !&"erfiiala, "r$d&!a de elelalte te2nii in are efet&l de "enetratie e!te #ai red&!,

    de nai atia enti#etri de la te%ent.

    Cald&ra e!te &tila "rin ati&nea "e are $ are, de a $#+ate !"a!#&l #&!&lar !i #iile

    reatii infla#at$are a!$iate "r$e!&l&i de%enerati.

    Cald&ra eda !&+ f$r#a i#"a2etaril$r & "arafina, & na#$l !i ni!i" e!te #ai

    +enefia deat ald&ra &!ata.

    - Baile - !&nt "r$ed&ri de 2idr$tera"ie are !e "ratia & a"a !i#"la la diferitete#"erat&ri !a& & a"a la are !e ada&%a diferite in%rediente.

    In afeti&nile reati!#ale ale +atranil$r, !e "$t a"lia (

    Baile la temp. de indiferenta:

    Te2nia de a"liare(

    - !e de!2id r$+inetele !i !e "re%ate!te a"a la te#". de 01-06 %rade 8

    - +$lna&l e!te initat !a !e a!e'e in +aie8

    - d&rata +aii e!te de la ->@ grade C si cu duratatotala de (-( min.

    M$d&l de ati&ne( fat$r&l ter#i !i "re!i&nea 2idr$!taltia a $l$anei de a"a. Ati&nea e!te

    anti!"a!tia !!i !edatia %enerala.

    Indiatii( "r&rit, neral%ii, a!tenie ner$a!a, in!$#nie.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    18/28

    0aia 3i!etoterape+tica-e!te $ +aie alda la are !e a!$ia'a #i!ari in t$ate

    arti&latiile. E*eritiile !e $r efet&a intr-$ ada #are & a"a la te#"erat&ra de 07-0 %rade

    el!i&!, ti#" de /C & a4&t$r&l &n&i d&! !&l #$+il & "re!i&ne #are are !e intr$d&e in a"a "e

    !e%#ent !&+ $ntr$l&l &neia din #ainile a!i!tent&l&i "ana la 6-

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    19/28

    trad& la niel&l te%ent&l&i, af&'i&nea n& !i-a fa&t efet&l. Af&'i&nile !e "$t fae a

    "r$ed&ri de !ine !tatat$are !a& a "r$ed&ri de raire, d&"a ter#$tera"ie.

    Co*pres"e ca"&e- d&rata /-1-1<

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    20/28

    Galani'area !e intre+&intea'a in !$" tera"e&ti & &rent $ntin&&.Efetele

    anal%e'ie, !edatie, a!$#$t$rii, $fie !a& ele !ti#&lante !i re!terea a e*ita+ilitatii

    #&!&lare deter#ina intre+&intarea ei in $rie !tadi& al +$lii.

    Baile %alanie !e fa in a!e !"eiale 3el&le), +ai "atr&el&lare 3#aini - "ii$are).

    D&rata &nei !edinte e!te de 6-/< #in&te in !erii de

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    21/28

    "ina la itia enti#etri in "r$f&n'i#e, ati$nind atit a!&"ra te!&t&l&i $n4&nti, it !i a!&"ra

    %landel$r !i #eta+$li!#&l&i %eneral. Ele "r$$aa t$t$data !i $ a!$dialatatie la niel&l

    "le*&l&i en$!.

    5.Trata*e!t+" pri! *asa4.

    Ma!a4&l e!te "r$ed&ra tera"e&tia e fae "arte din ra#&ra #ediinei

    +alne$fi'i$tera"e&tie !i e!te $n!tit&ita dintr-$ !erie de #anere3!a& #ani"&lari) e*e&tata

    intr-$ anita $rdine "e !&"rafata te%ent&l&i, in !$" tera"e&ti, in f&ntie de re%i&nea "e

    are $ ae# de #a!at, de e$l&tia +$lii !i de !tarea %enerala a $r%ani!#&l&i.

    Eecte izio"oice a"e *asa4+"+i

    a2 Eecte circ+"atorii( !e eidentia'a la niel&l a"ilar en$! !i li#fati.

    Manerele de efl&era%e 3nete'ire) !"ri4ina, !ti#&lea'a ir&latia en$a!a de int$arere,

    &!&rand #&na ini#ii.A!$iind la efl&era%e la &nele #anere #ai "&ternie, !e a ati$naa!&"ra ir&latiei en$a!e & efet f$l$!it la "at$l$%ia en$a!a.A!&"ra ir&latiei en$a!e

    li#fatie, anite "r$ed&ri a nete'irea ener%ia, al&nearea "r$f&nda ati&nile atiea'a

    ir&latia li#fei in !en! entri"ed $#+atand !ta'a li#fatia. Anite "r$ed&ri de #a!a4

    india l$ali'area !eretiei de 2i!ta#ina !a& aetil$lina, are n& "r$d& $ a!$dilatatie

    "eriferia l$ala.

    $2 Eecte circ+"atorii( a"ar a &r#are a a"liarii anit$r #anere de #a!a4 #ai

    d&re 3friti&ne, ta"$ta#ent) "e ale #eania, direta !i refle*a, e ati$nea'a ir&latia din

    #&!2ii, !ti#&land re!terea a%entil$r n&tritii !i fa$ri'and di#in&area &n$r #eta+$litii a

    aid&l lati, "er$*i'ii et, de a!e#enea !ti#&lea'a ela!tiitatea !i f$rta de $ntratie a fi+rel$r

    #&!&lare. Manerele &!$are a& a!&"ra #&!2il$r efete !edatie, de$ntrat&rante.

    c2 Eecte *eta$o"ice( !&nt &r#area &n$r "r$ed&ri !ti#&latie 3ta"$ta#ent,

    i+ratie #ai ener%ia), are ati$nea'a a!&"ra #eta+$li!#&l&i "rin( #$+ili'area %ra!i#il$r

    din !trat&l el&lar !&+&tanat, $ntri+&ind la arderea ae!t&i te!&t !i !aderea l&i8ind&e &n

    a"$rt re!&t de O/ f$!tat, %l&$'a, ai'i %ra!i8 fa$ri'ea'a eli#inarea &n$r ata+$liti de

    &'&ra, n$ii "entr& $r%ani!# 3&reea)

    &2 Eecte re"e)e( "r$ed&rile a efl&era%e, i+ratii fine e*ita ree"t$ri

    te%ent&l&i !i a!tfel inf$r#ea'a aniti entrii ner$!i are la rand&l l$r $r delan!a

    reatii de ra!"&n! la niel&l &n$r $r%ane !i te!&t&ri.

    e2 A"te eecte a"e *asa4+"+i(

    inde"artarea $+$!elii #&!&lare

    / i#+&natatirea !$#n&l&i

    0 a4&ta la reenirea +&nei di!"$'itiei !i a a"etit&l&i

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    22/28

    1 re!te #eta+$li!#&l +a'al

    6 !ti#&lea'a f&ntiile a"arat&l&i ir&lat$r !i re!"irat$r

    Descrierea a!ato*ica a artic+"atiei co)oe*+ra"e

    Arti&latia $*$-fe#&rala e!te f$r#ata din $!&l fe#&r 3"artea l&i !&"eri$ara & a"&l

    fe#&ral), are !e arti&lea'a & aitatea %len$ida a $!&l&i $*al. Aea!ta arti&latie e!te

    a$"erita de #&!2ii fe!ieri "e "artea "$!teri$ara a arti&latiei !i de #&!2ii $a"!ei

    "$!teri$are are ati$nea'a a!&"ra arti&latiil$r "entr& a fae e*ten!ia. La "artea inferi$ara a

    #&!2il$r fe!ieri !e afla "lia fe!iera iar in "artea anteri$ara a arti&latiei $*$-fe#&rala !e

    afla tri&n%2i&l l&i Sar"e. Re%i&ne "e &nde tree "a2et&l a!&l$-ner$! !i %an%li$nar 3artera

    fe#&rala, ena !afena a #e#+r&l&i inferi$r !i %an%li$ni in%2inali). De!i aea!ta '$na e!te ea

    #ai ae!i+ila in "ratiarea #a!a4&l&i "r$f&nd al arti&latiei. Ma!a4&l !e a fae &!$r "entr& a

    n& traati'a "a2et&l a!&l$-ner$!.

    In "artea anteri$ara a arti&latiei #ai ati$nea'a !i #&!2ii anteri$ri ai $a"!ei, dand"$!i+ilitatea !a fae# t$ate #i!arile din arti&latie, are e!te f$arte #$+ila, de$aree ea

    !&!tine %re&tatea $r"&l&i, #entine $rt$!tati!#&l !i e!te !&"&!a #ai #&lt$r afeti&ni(

    reatie, "$!ttraatie !i ne&r$l$%ie.

    Te/!ica *asa4+"+ire%i&nii $*$-fe#&rale indiata d&"a frat&ra $l&l&i fe#&ral -

    ea #ai dra#atia frat&ra a +atranil$r "e f$nd&l $!te$"$r$'ei.

    B$lna&l e!te a!e'at in "$'itia entrala !i !e ine"e #ai intai & !etezirea 3efl&era%e)

    & a#+ele "al#e de la "artea !&"eri$ara a $a"!ei "ana la rea!ta iliaa.

    O alta nete'ire e!te !etezirea piepte!eare !e fae "e #&!2ii "artii "$!teri$are a

    $a"!ei(

    M&!2ii e*ten!$ri f$r#ati din +ie"! fe#&ral.

    / M&!2ii !e#itendin$!i !i !e#i#e#+ran$!i.

    0 M&!2ii fe!ieri are !&nt +ine de'$ltati.

    Fra*a!tarea 3"etri!a4&l) !e e*e&ta "e aeea!i '$na a !i nete'irea & t$ate f$rtele ei

    3& $ #ana, & d$&a #aini !i $ntrati#").

    T$t la fra#antare !e e*e&ta ci+pit+", are !e e*e&ta "e #&!2ii fe!ieri in a'&l and

    !&nt fla!ti !a& atr$fiati.

    Ge"+irea!e e*e&ta "e !ant&rile intra#&!&lare in 4&r&l "liii fe!iere, d&"a e, in

    "reala+il, a# fa&t nete'irea & "artea &+itala a de%etel$r 8 "e $ alta diretie de la $i! "e

    !ant&l !&"eri$r al fe!ieril$r, "ana la rea!ta iliaa.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    23/28

    Ur#ea'a ricti+!ea, de%et "e!te de%et, are &r#are!te diretiile %el&iri, a"$i "e "lia

    fe!iera, d&"a e a# fa&t nete'irea & "artea &+itala a de%etel$r. Se in!i!ta & friti&nea in

    4&r&l tr$2anter&l&i #are, & $atele de%etel$r. Ma!a4&l "e "artea "$!teri$ara !e ter#ina &

    -i$ratia!i nete'irea de in2eiere.

    A"$i !e int$are +$lna&l in "$'itie d$r!ala & $a"!a fletata in &!$ara a+d&tie.D&"a e a# fa&t nete'irea "e #&!&lat&ra "artii anteri$are a $a"!ei f$r#ata din #&!2ii

    fle*$ri ai $a"!ei "e +a'in (

    Cadrie"!&l are la rand&l l&i are "atr& "$rti&ni (

    -dre"t&l fe#&ral

    -a!t&l intern

    -a!t&l e*tern

    -a!t&l inter#ediar a"$i #ai &"rinde(

    M&!2i&l r$it$r

    / M&!2i&l "etine&,e !e afla !&+ tri&n%2i&l l&i Sar"e

    -"e "artea laterala interna, in are !e afla #&!2ii ad&t$ri(

    > 0raccilis

    1 M&!2ii r&!in$!i

    -in "artea laterala e*terna, & #&!2ii(

    6 Fa!ia lata

    Se e*e&ta fra#antarea "e d$&a, trei !tr&t&ri & t$ate f$r#ele ei. Se fae nete'irea &

    "artea &+itala a de%etel$r "e "lia in%2inala, a"$i %el&irea !i friti&nea & de%et "e!te de%et.

    Manera friti&ne e!te $#+inata &ne$ri & i+ratia. Ma!a4&l !e in2eie & nete'irea, $

    #anera rela*anta !i al#anta.

    Mo$i"izarea artic+"atii"or 6INETOTERAPIA2

    Prini"al in arti&latia $*$-fe#&rale, in !"eial d&"a frat&ra de $l fe#&ral, la

    re&"erare, e!te #$+ili'area arti&latiei. In arti&latia !$ld&l&i, ae# &r#at$arele #i!ari(

    Miscari pasi-e

    -Fle*ia $a"!ei "e +a'in, tinand $ #ana $ntra"ri'a "e +a'in, iar ealalta !&+

    %en&n2i, aent&and & i+ratia, iar a"$i !e fae e*ten!ia 3de d$&a - trei $ri)

    -A+d&tia !i add&tia !e fa "&nand +$lna&l !a flete'e &!$r $a"!a "e +a'in, iar & $#ana "e "artea interna a %en&n2i&l&i, fae# de"artarea $a"!ei intr-$ &!$ara i+ratie, iar

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    24/28

    a"$i "&ne# #ana "e "artea e*terna a %en&n2i&l&i 3"ri'a) !i a"r$"ie# $a"!a de $r".

    -Circumductia cu mainile maseorului in aceeasi pozitie, rotam capul femural atat catrezista pacientul! in articulatie prin punctele : fle&ia coapsei pe bazin, abductie siadductie de doua - trei ori!.

    Miscari"e acti-e

    -Tre+&ie! fa&te de atre +$lna, la indiatia #a!e$r&l&i 39inet$tera"e&t&l&i).

    Miscari"e acti-e c+ reziste!ta

    -Fle*ia $a"!ei "e +a'in - #a!e&r&l tine & $ #ana "ri'a "e +a'in, iar & ealalta

    $ntrare'i!tenta "e "artea anteri$ara a $a"!ei.

    -&tensia coapsei, unde maseurul opune rezistenta cu o mana sub genunchi

    -A+d&tia, la are #a!$r&l $"&ne re'i!tenta "e "artea laterala e*terna a $a"!ei.

    -Add&tia, la are #a!$r&l $"&ne $ re'i!tenta "e "artea interna a $a"!ei.

    -In a'&l frat&rii de $l fe#&ral & i#$+ili'area +$lna&l&i la "at, !e fa #i!arile

    i'$#etrie & $ntratii de rela*area #&!2il$r adrie"! !i add&t$ri.

    educerea mersului dupa fractura, se face in prima faza cu cadrul, mai apoica baston trepied si in final mers fara spri$in.

    La artroza inetoterapia reprezinta principala forma de refacere a functiilordiminuate in boli reumatice. a include diferite forme de utilizare a energieimecanice:

    -activitate motorie voluntara bolnavului

    -f$rta #eania !i #i!arile i#"ri#ate de 5inet$tera"e&t

    -f$rta %raitati$nala

    -f$rta 2idr$!tatia a a"ei

    -f$rte #eanie a4&tat$are

    %nainte de a incepe tratamentul recuperator se va face testarea evaluarea!articulatiei interesate..

    Gi*!astica Me&ica"a

    a) B$lna&l in de&+it d$r!al, +a'in&l fi*at & $ &rea la #ar%inea "at&l&i, e*e&ta

    fle*ia !$ld&l&i & !i fara fletarea de %en&n2i.

    +) B$lna&l din $!t$r!tati!#, & #ainile fi*ate "e +ara de !"alier 3!a& !"atar&l &n&i

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    25/28

    !a&n) e*e&ta %en$fle*i&ni & "r$ietia tri&n2i&l&i in fata.

    ) B$lna&l din de&+it entral & +a'in&l fi*at, e*e&ta e*ten!ia din !$ld & !i fara

    fletarea %en&n2i&l&i.

    d) B$lna&l din de&+it lateral 3"e "artea !anat$a!a) !e i#"in%e %en&n2i&l ina"$i,in ti#" e a!i!tent&l i#"in%e +a'in&l inainte.

    7. Terapia oc+patio!a"a

    Aea!ta re"re'inta $ #et$da !"eiala a 5inet$l$%iei, &r#arind refaerea #$+ilitatii

    arti&lare !&+ t$ate a!"etele - a#"lit&dinea arti&lara,f$rta !i re'i!tenta, #er!, $$rd$narea !i

    a+ilitatea #i!aril$r in $nte*t&l !i in !$"&l a!ti%arii &nei #a*i#e inde"endente la

    d$#iili& !a& in $letiitate, #$triitatii, red$+andirea a&t$n$#iei !i inre%i!trarea

    "!i2$l$%ia "rin (

    - Pedala4 de +iileta.

    - Pedala4 "rin a"a!are ertiala de !&! in 4$!.

    - Mer! "e teren aidentat

    - R$ata $lar&l&i

    - Pedalat&l la #a!ina de &!&t.

    Re'&ltatele de"ind de %rad&l de !ta+ili'are a e$l&tiei +$lii !i de inadrarea rati$nala a

    tera"iei $&"ati$nala in $#"le*ele de re&"erare !i reada"tare f&nti$nala.

    8. Trata*e!t+" $a"!eo"oic ape *i!era"e, !a*o"+ri2

    C&ra +alneara re"re'inta &n $#"le* tera"e&ti are in!ea'a, "e lan%a fat$rii

    &ratii nat&rali, !i !tati&ni in are e!te inl&! li#at&l, a%entii fi'ii, ter#$tera"e&tii,

    2idr$tera"e&tii !a& eletr$tera"e&tii. Ae!ti fat$ri e*erita $ ati&ne diret l$ala, aria+ila

    de la &n fat$r la alt&l, dar !i $ ati&ne %enerala, ne!"eifia, !"eifia $nditi$nata de

    reatiitatea indiid&l&i !i de a"aitatea !a de ada"tare.

    /ratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective:

    - inetinirea "r$e!&l&i de%enerati

    - $#+aterea #anife!taril$r e at&ali'ea'a !a& reatiea'a

    - i#+&natatirea ir&latiei l$ale !i %enerale

    - a#eli$rarea !a& #entinerea #$+ilitatii arti&lare !i a f$rtei #&!&lare

    "eriarti&lare.

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    26/28

    Ti"&ri de a"e(

    - A"e ter#ale al%$#inerale 3Feli*, Mai, Ge$a%i&).

    - A"e !arate $nentrate 3S$ata, A#ara, Te2ir%2i$l).

    - A"e !arate i$d&rate 3Ba'na).

    - A"e !&lf&r$a!e !arate 3Cali#ane!ti, G$$ra).

    - A"e !&lf&r$a!e ter#ale 3er&lane).

    Tera"ia & na#$l ati$nea'a "rin ei trei fat$ri &n$!&ti( ter#i, fi'i 3#eani) !i

    2i#i. Stati&nile indiate !&nt(

    - Te2ir%2i$l 3!i t$t lit$ral&l) are are na#$l !a"r$"eli8

    - A#ara, S$ata, Tele%a, Slani Pra2$a 3na#$l&ri de la&ri !arate)8

    - atra D$rnei, B$r!e, Feli* 3t&r+a)8

    - G$$ra 3na#$l !ili$! !i i$dat)8

    - Ge$a%i& 3na#$l&ri fer&%in$a!e).

    C&ra +alneara e!te ea #ai indiata in %eriatrie !i !e re$#anda &r#at$arele !tati&ni

    (. Bai i$date !i !arate(

    a) Baile G$$ra

    +) Ba'na

    /. Bai ter#ale !i !&lf&r$a!e la (

    a) Baile er&lane

    +) P&i$a!a

    ) Caline!ti-Cai&lata

    d) atra D$rnei

    0. Bai $li%$#etalie, !la+ #inerali'ate la (

    a) Baile Feli*

    1. Bai l$r$-!$die la(

    a) S$ata

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    27/28

    +) Ona Si+i&

    ) A#ara

    d) La&l Sarat

    e) Te2ir%2i$l

    f) Ef$rie-N$rd

    6. Na#$l&ri la(

    a) Te2ir%2i$l

    +) Ef$rie-N$rd

    ) Man%alia

    d) La&l Sarat

    0i$"ioraie

    . @GERIATRIA PRACTICA@

    Dr. C$n!tantin Balaean& -- St$lnii

    Ed. Mediala A#alteea B&&re!ti, JJ>

    /. @REUMATOLOGIE@

    Pr$f. Dr. E&%en D. P$"e!&

    Dr. Deni!a Predetean&

    Dr. R&*andra I$ne!&

    Ed. Nati$nal JJ

    0.@BOLI DE COLAGEN SI REUMATISMALE@

    Dr. Pa&lina !i T&d$rel Ci&rea

    Ed. Didatia !i Peda%$%ia R.A. B&&re!ti JJ7

    1.@RECUPERAREA MEDICINALA LA DOMICILIUL BOLNAULUI@

    Dr. T&d$r S+en%2e

    Ed. Mediala B&&re!ti JJ7

  • 7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara Proiect 1

    28/28

    6.@MANUAL DE MEDICINA INTERNA CATRE CADRE MEDII@

    Dr. C$rneli& B$r$ndel

    Ed.ALL B&&re!ti JJ>

    7.@GERIATRIE SI GERONTOLOGIE@

    Prada Ga+riel I$an-3n$te de &r!)

    Ed.Mediala /