Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 11.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu4.tema:natura,iarna .motivul gerului5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 36.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se aparade gerul naprasnic.7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de recede inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaganatura.8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupraimposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupraintregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor.Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prinpersonificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementeloraturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza oimagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerulenaprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor.9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artisticeLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 21 mister=taina parfum=mireasma2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiva prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei.3 A calca stramb.A calca in gropi.4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunteIn baie azurie Sicilia se scalda6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereazavechimea milenara a vulcanului Etna.7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza oimagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei.

8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data defigurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia sesugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie simetaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine.Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 31. a-i intra pe o urechea sta pe o urecheA nu avea o ureche muzicalaA scapa prin urechile acului2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie3 canta si tacere4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita.5. imagini artistice:Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semnde favor"Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere"6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator"7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cutextul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textulTitlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintrecele 2 personaje: magarul si privighetoarea.8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare senaste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, farasa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatulmagarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor.Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirilelor, dar si prin actiunile la care participa.Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 41.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitateversului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza degandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala.

3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si celimaginar, oniric)5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatieComparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantreiarba se strecoara o suflare"7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrecin acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, sisfarsitul acelor intamplari.8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand inprim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, acunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'dusmane. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra.Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran, ctitorulManastirii Cozia.8.Oltul, simbol al maretiei si gloriei trecutului, devine personificat, un element al invocatieipoetice, realizate prin forme de pers a II. Interogatia retorica arata admiratia poetului ptcurajul eroilor de alta data, poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Gloria trecutuluieste exprimata prin 2 epitete:virtuti mari, fapte cumplite".9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiateprin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor destil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 51) Omonimia cuvantului "luni"Luni am programare la doctor.De pe Pamant, pamantenii vad o luna, de pe Jupiter, jupiterienii ar vedea douasprezece luni.Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut.2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc"Cuvine-seCratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala.Sa-ti (multumesc)

Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturateconjunctia "sa" si pronumele personal "ti", cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocaleiinitiale "i" de la pronume.3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixeStramosi (stra+mosi)Nenascuti (ne+nascuti)"Pentru stramosi si pruncii nenascuti"4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare, prezente in poezie.in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol aljertfei lui Isus)5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric intext Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai, conjunctiv, (sa-timultumesc), adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare."6) Explica semnificatia unei figuri de stil, identificate in prima strofain prima strofa identificam o metafora:"Si pentru nori, aceste flamuri sureCe se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte"Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure).Prin aceste figuri de stil, eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pepamant, adunand ca pe un raboj fiecare zi traita.7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor.Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efectcumulativ.Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate, toate avand aceeasiimportanta.8)Comenteaza, in 6-10 randuri, strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica simijloacele artistice.Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurilepersonale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. Eul liric multumesteDumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi, crini, pelicani), pentru sfintenie ( busuioc),pentru uitare si amintiri, si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas laatatea frumuseti. Predomina enumerarea, intreaga poezie fiind o trecere in revista a

frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins.9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date.Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire, ofranda, care are pentru poet osemnificatie aparte. Crinii, izvorul, via fluturii, busuiocul, stana sunt concepte poetice in jurulcarora se construiesc structurile imnice. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare– aducere-aminte; spaima – lumina). Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc.Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. Ca si Cristos, creatorul de frumos trebuie sa ia asuprasa toate pacatele lumii, sa fie singur si neinteles, penitent de bunavoie in valea plangerii (invatra asta stinsa si straina). Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 61. inocenta; raza2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul3. a-i trece chefula trece prin mintea trece cu vederea4. tema naturiimotivul florilor, toamnei5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate6. sa spuie - sa spunaa tale brate obosita-ale tale brate obosite7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipultinerei, lumina palida de toamna fiind un element simbolist.Epitetul "blanda, candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta, cu puritatea****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 71.caisii, zarzarii, prunii2. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarearitmului si a masurii versului.3.invesmantati, prefacut4.tema naturii,care nu mai reprezinta un decor, un spatiu protector ca in poezia romantica,ciare rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.elementele naturii devenind astfelsimboluri(ex:simbolul pomilor)6. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilorla impactul vantului , un dans artistic , ritmat , magic , sugerat de substantivul "fantome"

7.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflareavantului de primavara8. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat inrestul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce aufost intotdeauna: doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena esteexpresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albiicavaleri " , personificari " despodobiti de - atatea gratii " .Regasim imaginea artisticasenzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .9. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe","albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a caruisemnificatie este exprimata indirect prin expresiile”leganari abia simtite,ritmice”,”seclatina”,,”se-nclina” dar si direct prin expresiile”dantuitorii”,”dantul”,”pas usor de menuet” cesugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 81. Ieri am semanat graulOmul rau seamana pe unde trece rautate.3. trup si suflet, copil de suflet, a lua sufletul(cuiva)4 patrundeti intelese si neintelese5 mea, porniti6. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri, tristi si delicati" are rolul de a accentua faptulca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu decarte". Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta, fapt sugerat prin adjectivul"pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului,si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene.7. Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric8. prima strofa :- monolog liric adresat ( sb. "stihuri" in cazul vocativ , vb. "schiopatati" "zburati" la modulimperativ)-indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de artapoetica

-prezenta eului liric prin marca specifica adj. pronominal "mea" - ipostaza a creatorului-comparatia " (...)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereazafragilitatea versurilor , creatiei aflata in stare incipienta .9. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca, sa munceasca pentru a crea o opera care sadureze in timp. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie desudoarea fruntii si nu de insipiratie. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcitede atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). tot ceconteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand vanaste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.)****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 91. sinonim - a infrangeantonim - a cruta2. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ derestul versului.3 a visa cu ochii deschisi4. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua,sugereaza vesnicia durerii si aoboselii,pe care o simte mica zburatoare,prin folosirea vb zacand,dormind,au valoareonomatopeica5.interogatie retorica : Cine-o sa vie,trupul tau de-afaraSa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc6. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea, ilustrand modul in careeste vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata, firava, exprimand in mod directsentimentele fata de mica vietate,7. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Substantivul "lumina" simbolizeazacunoasterea absoluta , aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu,neinteles de societatea ostila, superficiala. poezia poate fi considerata o arta poetica, potulexprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume.8.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric ,poetul adresandu-se direct micii zburatoare care,imprudenta, dorind sa duca la stup tezaurul de ceara, s-a prabusit din inaltimeavazduhului.Apoi,retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.Prin aceste procedee autorul

isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei.9. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie, deci trasatura principala esteambiguitatea.Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Intreagapoezie poate fii considerata o metafora, albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 101)cuvintele, buzele, vocea2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul laimperativ"huleste"-cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele"3)Le vezi?Au cazut, s-au sculat.4)forma "is" are forma literara "sunt"; "destele"=degetele5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele", si de verbul"vezi"(pers a-Iia sg.)6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imagauditiva8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric , la fel ca in celelalte doua. Strofa prezintaincercarea poetului de a-si gasi inspiratia , "prin mocirle cu stele" , martisorul fiind simbolulunui inceput , a unei creatii noi. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si amijloacelor artistice. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2, regasim aceeasipersonificare "s-au stricat cuvintele mele". Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte"sugereaza laitmotivul poeziei, motivul central. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora"mocirle cu stele ", epitetul "salcii...verzi".Imaginea artistica predominanta este cea vizuala.Astfel , poetul isi exprima sentimentele si propriile idei , cu ajutorul mijloacelor artistice si afigurilor de stil .

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 111.ingrosat, desfrunzeste2. ritmul, cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu oalta parte de vorbire

3. vin rosu este mai bun decat cel alb.priviti, vin baietii de la fotbal.4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare""pasarile negre suite in apus"5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat6.natura si moartea7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemeneafrumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei8..prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si ilpercepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens elreia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu maifrumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte.9. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:”Stau in tarmu-albastru-al rauluide soare/Din mocirla carui aur am baut.-sintaxa dezarticulata:”Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava –a carpenului sur/Ce sedesfrunzeste,scuturand in sus/Foile-n azur.-limbaj cu semnificatii neobisnuite:”Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroapeumbra-n umbra lor,in ses.Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 121 . neputinta-slabiciunepovata- sfat2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletulautorului3. fata asta e un inger.mihai a primit un pumn de a vazut numai stele4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuridiferite5.tema :relatia cu divinitateamotivul ingerului6."mie","tai"","tu"7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului.Predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis"Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 131.a pleca la drum, a pleca la vanatoare2.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite, pfera un tempo rapid al rostirii si nu

in ultimul rand mentine constanta masura poeziei"3.maria a primit un semn de la dumnezeu.umbra lui cristi e colorata4."voiam sa pleci, vroiam sa ramai", "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?"5.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta indoua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de atranspune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales deindignare, solitudine la observarea plecarii iubitei.6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii7.lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci"8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" cedenota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilorantitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur dehotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai".Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimeistrofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice:"de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, ritmul trohaic, rimaimbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 141. soldatul a fost lasat la vatra.bunica face o paine pe vatra deliciosa.2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect3. aripi de plumbapa de plumb4.plumb de iarna, ninge gri5."mi-am zis". "si am oftat"6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare"zarea grea de plumb"metaforaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 151.sumbru-negru,intunecat;orizont-zare;2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii;3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,;4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,;5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei;

6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideeapoetica;7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile sisentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea dedezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si tristk iarna s-a navalit asupra naturii.8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta oanumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg.9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocraprovoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii inexpunerea starilor sufletesti,,campia alba”.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 161. carbonizate=arse, descompuseparfum=iz,miros urat2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are unrol explicativ.3. Focul ardea cu scantei puternice.4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare(sicrie,vestminte)6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune7. in strofa a II a apar:- epitete: "scantei de vis"-metafora: "noian de negru"-personificare: "amorul fumega"-intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de penearse")8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantivcomun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneazacel mai bine aceasta stare.9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in poezie si foarte multe si mboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa

traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea aapropierii mortii inevitabile.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 171. frunza, galbena2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masuriiversului3. „a taia frunze la câini”; „câta frunza si iarba”;4. Ramâi, si nu mai plânge, - imag. auditiva– Adio, pica frunza – imag. vizuala;5. pronume personal: eu, ma, mi..; adrsarea directa, imperativa (la persona a II-a): ramâi, maistai, punctele de suspensie: Si frunza de ce pica...6. Ca functie expresiva, punctele de suspensie sugereaza neîncheierea semantic-afectiva aunui enunt, deschiderea lui catre continuarea gândului sau a unei stari sufletesti; functiesubstitutiva, înlocind o replica muta semnificând absenta raspunsului; Linia de pauzamarcheazaadresarea directa, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului7. Si s-a pornit iubitaSi s-a pierdut în zare –Iar eu în golul toamneiChemam în aiurare...Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care îi provoaca o stare de„aiurare”; metafora „golul toamnei” – sugereaza golul lasat în sufletul lui, plecarea iubitei;primele doua catrene prezinta, într-o nota de tristete regertul plecari, iar ultimile doua catreneconsecinta plecarii iubitei..8. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel – tablou din natura...un tablou trist, de toamna(pica frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezinta un pastel incare accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insa se reflecta în sufletul poetului; imagineatoamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete „mai stai de ma alinta”9 elemente simboliste: apare sugestia („pica frunza”- sugereaza tristetea,) Bacovia fiind unpoet simbolist.Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plânsul, frunza ), cromaticul(„galbena”) in expunerea starilor sufletesti;****

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 181. tina;2. meditatie poetica3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.4. ploaia; muzica5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative?6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ?7.refren ce da muzicalitate8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternicesentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de omparatia......Revenindobsedant in lirica bacoviana.Muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul"muzica trista";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata)ofera originalitate.9. expresivitatea e data de fig de stil****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 191. lumina - noapte2. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferitedin punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecteeufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet;3. el a facut piatza (sensul de cumparaturi)umbra amintirilor i se citea in ochi4. "tristele becuri cu pala lumina""cainii pribegi prin canale"5."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cutristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu esteperfecta dar...)6. prezenta eului liricfolosirea cuvintelor cu sens conotativprezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc8. titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de facturasimbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromaticsugereaza presentimentul mortii.9. starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleenprezenta simbolurilor(piata, becurile)****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 201) cununa=diadema

grava=solemna2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului3) a avea tragere de inima pentru …dupa voia inimii4)Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvântului „unde”Sa spui unde si când sa ne întâlnim.Oare în vid se propaga unde sonore?5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale„Sa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur”„Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara”6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poezieiÎn strofa a doua identificam o metafora („seara descinde friguroasa în inima si gând”).Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiintaslavitei Sore (în text „sora” semnifica soata, iubita).7. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei dateCununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci si valorile a ceea cese afla mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulara indicaperfectiunea si participarea la natura cereasca, al carei simbol este cercul. Coroanasimbolizeaza demnitate, putere, accesul la un rang si la niste forte superioare. Cununaexprima ideea de înaltare, de iluminare; întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Slavitasora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie intrarea în lumeaviselor ori în neant. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica înapa, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteste o cununa. Faptul capoate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala.8. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidentierea a douacaracteristici prezente în text.Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineste prin marcilexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („amîmpletit”), verbe la persoana a doua singular („sa te înalti”, „sa-ti umbreasca”, „sa atingi”),adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta sovaie”).Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei.„Atunci, slavita Sora, zoreste mai curând9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea,

ambiguitate, sugestie, reflexivitate)AmbiguitateaPoetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati culimbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructielexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cerculuisi semnifica Tarâmul Fericitilor.Ambiguitatea, ca si caracteristica a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofa undecuvântul„asteapta” apare de doua ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se refera laîmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora, cu multa gingasie, ca o dezmierdare.Acolo în marea cea limpede, slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundareaîn unde. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb- „spremalurile unde de mult îmbratisarea…”) si cuvântul unde (substantiv – „Sa te cununi cusomnul si-n unde sa te pierzi”)

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 211)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” si „necuprinse.”Roi =multitudineNecuprinse =nesfârsit2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului „Pamânturi”, în textul poetic datScriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transformape acestea în semne cu putere absoluta, în cuvinte înnobilate.3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ.Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine.4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric întextul dat.Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la

persoana întâi (sunt, port, desfasur, însusesc, alerg) si pronume personale la persoana întâi(mi-e pieritoare, îmi însusesc, croindu-mi)6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acesteiverigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti.Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, în care moartea este exprimata explicit„adevaratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizica. Compararea existentei cuprocesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiiledeclansate.7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Viata este actiune, elan siintegrare în unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte.Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii,iar culmile – vietii.8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte înacelasi timp), îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit, ca un fiorsubtil.9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Viata si moarteaformeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrunlant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la altastare la fel de scurta.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 221. scumpa=dragaarunca=trimite2. este enumeratie3. stoluri "fara numar"4. tema iernii( al anotimpului inghetat)motivul timpului5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv"ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata6. "crusta argintie"= epitet cromatic"ostiri de nori alearga"=personificare(v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita)7. aici gasiti voi

8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati-apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat"-metafore: "stropi de piatra scumpa"9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semanticeinduse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 231)Transcrie din textul dat, doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicaletristetitrist2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.Structura „cât de rar” constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric,o precizare a acestuia, si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ele marcheazatotodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric.3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse…/În gândul meu si-n tine) Bléstemul4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura, peplan real, între sufletele îndragostite.5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastrenu-si mai puteau raspunde”Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate decomunicare, atât la nivel verbal, cât si la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai”potenteaza aceasta stare.6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa.În prima strofa remarcam o comparatie. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza oparalela: afara ploua ( a se observa verbul „pravalise” care exprima o actiune în forta aelementelor naturii) dar si în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cadeaeste la imperfect, timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) detristeti, care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced, sugerându-ne senzatia de repulsiepe care o avem fata de substantele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este

scârba, iar acesta din urma are si semnificatia de „tristete”, amaraciune). O alta figura de stileste metafora „o bura de-nnoptate tristete” care întareste aceasta senzatie de cleios, unsuros.7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat.Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate, dar care exprima permanentizareasenzatiei de nesiguranta, de confuzie sufleteasca. Verbele la timpul mai mult ca perfectul esteun timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie.8) Îndragostitii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitatiinterioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici si desfrunziti” (comparatie). Momentulacesta de repaus este o cumpana, o raspântie, a carei durata este subliniata pe de o parte detimpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de ounda nefasta, blestemata, care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei).9) ExpresivitatePoetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie –Faurar), punândîn lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din primastrofa. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava – personificare) încât pasii nu maitrezesc decât foarte rari ecouri.Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îsi împletesczborul într-un ritual înfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : „Biruitor pustiulscurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurma nelinistit ca un imens animaliritat.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 241. pamant,cer2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin careautorul da poeziei o nota expresionista.3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.5. rima alba si fara un ritm stabil6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprimain contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).

7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea inevidenta a eului liric.8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti sireprezinta o puternica coordonata expresiva.9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 251. se desteapta= adormanotimp= sezon2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liricsi confera o frumoasa nota de expresivitate.3. icoana, al comorii4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit5. "ca-n rana"=comparatie"stravechiului verde copac"=epitet dublu6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism alpoeziei prezente.7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar puteareprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principalesunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia"povestea este viata insasi".8. In ultima strofa apar:- imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cuschimbul devine atat odihna cat si furtuna.9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezieblagiana.Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existentacapata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existentaiubirii.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 211)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” si „necuprinse.”Roi =multitudine

Necuprinse =nesfârsit2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului „Pamânturi”, în textul poetic datScriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transformape acestea în semne cu putere absoluta, în cuvinte înnobilate.3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ.Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine.4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric întextul dat.Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe lapersoana întâi (sunt, port, desfasur, însusesc, alerg) si pronume personale la persoana întâi(mi-e pieritoare, îmi însusesc, croindu-mi)6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acesteiverigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti.Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, în care moartea este exprimata explicit„adevaratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizica. Compararea existentei cuprocesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiiledeclansate.7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Viata este actiune, elan siintegrare în unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte.Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii,iar culmile – vietii.8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte înacelasi timp), îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit, ca un fiorsubtil.9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Viata si moarteaformeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun

lant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la altastare la fel de scurta.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 221. scumpa=dragaarunca=trimite2. este enumeratie3. stoluri "fara numar"4. tema iernii( al anotimpului inghetat)motivul timpului5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv"ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata6. "crusta argintie"= epitet cromatic"ostiri de nori alearga"=personificare(v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita)7. aici gasiti voi8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati-apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat"-metafore: "stropi de piatra scumpa"9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semanticeinduse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 231)Transcrie din textul dat, doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicaletristetitrist2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.Structura „cât de rar” constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric,o precizare a acestuia, si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ele marcheazatotodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric.3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse…/În gândul meu si-n tine) Bléstemul4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura, peplan real, între sufletele îndragostite.5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastrenu-si mai puteau raspunde”Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de

comunicare, atât la nivel verbal, cât si la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai”potenteaza aceasta stare.6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa.În prima strofa remarcam o comparatie. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza oparalela: afara ploua ( a se observa verbul „pravalise” care exprima o actiune în forta aelementelor naturii) dar si în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cadeaeste la imperfect, timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) detristeti, care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced, sugerându-ne senzatia de repulsiepe care o avem fata de substantele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie estescârba, iar acesta din urma are si semnificatia de „tristete”, amaraciune). O alta figura de stileste metafora „o bura de-nnoptate tristete” care întareste aceasta senzatie de cleios, unsuros.7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat.Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate, dar care exprima permanentizareasenzatiei de nesiguranta, de confuzie sufleteasca. Verbele la timpul mai mult ca perfectul esteun timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie.8) Îndragostitii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitatiinterioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici si desfrunziti” (comparatie). Momentulacesta de repaus este o cumpana, o raspântie, a carei durata este subliniata pe de o parte detimpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de ounda nefasta, blestemata, care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei).9) ExpresivitatePoetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie –Faurar), punândîn lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din primastrofa. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava – personificare) încât pasii nu maitrezesc decât foarte rari ecouri.Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îsi împletesczborul într-un ritual înfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : „Biruitor pustiul

scurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurma nelinistit ca un imens animaliritat.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 241. pamant,cer2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin careautorul da poeziei o nota expresionista.3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.5. rima alba si fara un ritm stabil6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprimain contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea inevidenta a eului liric.8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti sireprezinta o puternica coordonata expresiva.9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 251. se desteapta= adormanotimp= sezon2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liricsi confera o frumoasa nota de expresivitate.3. icoana, al comorii4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit5. "ca-n rana"=comparatie"stravechiului verde copac"=epitet dublu6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism alpoeziei prezente.7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar puteareprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principalesunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia"povestea este viata insasi".8. In ultima strofa apar:- imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu

schimbul devine atat odihna cat si furtuna.9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezieblagiana.Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existentacapata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existentaiubirii.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 261. surasul-zambetulpalpaire-miscare2. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei,accentuand dramatismul trairiilocutorului3. vb si pron la pers I :isi, sarut ,adun4. tema naturii,tema filozofica a tristetii metafizice5. cultivarea versului alb,si tehnica ingambamentului6. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor7. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.De asemenea titlulaccentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar,stare generata de racealafiintei iubite.8. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut,dar si spre implinireasentimentului de iubire,idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"mainitomnatice" etc.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a,strofa imbraca forma unuimonolog liric de tip adresat9.imag artistice:o gama variata de fig de stil,metafore,comparatii****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 271. soarta=destin,ursitaa creste=a se inalta,a accede2. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupramesajului transmis prin intermediul acestei poezii.3. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.4. tema filozofica,tema destinuluimotivul mortii( al marii treceri)5. casa "mea"=adjectiv pronominal posesivsa umblu=verb la conjunctiv prezent,persoana a I a,singular6. rima alba si ritm liber

7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte...etc8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairilesale.etc (depinde de interpretarea fiecaruia)****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 281. nestavilita= navalnica,impetuoasaa cutreiera= a hoinari,a colinda2. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.3. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii.Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.4. "nestavilita nebunie"=epitet"dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp5. "mi-am plamadit"=pronume personal,pers I singular,forma neaccentuata"vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv6. rima alba,ritm instabil7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai,gandindu-ne la faptul caiadul ar putea insemna viata insasi,cu bune si cu rele, iar raiul o bucatica de fericire in acestimens tumult de necazuri numit viata.8. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari dela care nu se asteapta raspuns.9. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".Blaga foloseste aceastaexpresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cuprivire la aceasta.etc.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 291. toamna,frunza,ramura,pamant2. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreagapoezie.Septembre constituie un fel de "protagonist",in jurul caruia este concentrata intreagapoezie.3. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza.4. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ,pers a I a,plural"sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent,pers a I a,plural5. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii,a anotimpului belsugului si nuantelede caramiziu al frunzelor,tema toamnei.6. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare

7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei,anotimp pecare poetul il descrie intr-un mod aparte.8. Mijloacele artistice sunt:-epitetele: "ramura goala"-metafora: "extazica boala","lemnoasele membre"-imagine auditiva( in ultimul vers)-imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe)9. Expresivitatea este data de figurile de stil,de imaginile vizuale si auditive...etc.****Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 301.timpul:ceasul,durata,clipele2.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului,cuvantul ildiferentiaza de celelatle regnuri.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza.3.Isi asculta inimaNu-si asculta parintii.4.Motivul timpului,5.Prezenta versului alb si a monorimei6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent, în text.Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real, ca timpul nu are decât o realitate – clipa –poetul foloseste indicativul prezent. Indicativul, dupa cum se stie, exprima o actiune sigura siconsiderata ca reala.7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei.Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoarasecunde, minute, ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. Eul liric va percepe timpulnu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal simineral). Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului, asupra ireversibilitatiiacestuia.8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat.Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric, enumerativ.Exista trei situatii pentru actiunea de „ascultare” a ceasului, si alte trei pentru actiunea de„aruncare” a acestuia. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viataproprie, se asculta cu urechea stânga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) –stânga fiind partea din corp în care e asezata inima – daca se asculta cu osul fruntii se masoara

durata/vechimea universului. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului,omului nu-i ramâne decât sa arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimiteînapoi pe scara evolutiei mai întâi în ipostaza de copac, apoi în ipostaza de piatra, de laorganic la anorganic. Aruncat în neant, ceasul întâlneste memoria mortilor, fiindca lumea dedincolo este lumea vesniciei, iar omul devine Cuvânt si cunoaste timpul divin, infinit.9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.ExpresivitateGeo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresioneaza pe cititori. Timpulse lasa perceput cu simtul auzului, apoi cu un os al craniului – fruntea – simbol al fiinteigânditoare. Aruncat simbolic în apa sau în foc, elemente de baza ale Universului, în conceptiavechilor greci, el devine pe rând copac sau piatra, trece de la organic la anorganic. Aruncat înneant, timpul este ascultat cu memoria mortilor, iar omul devine Cuvânt, devine asemeneaDivinitatii, pregatit sa creeze lumea de la început, poate o noua lume supusa altor legi.