Studii de caz

Tema 1 Prezentarea situaţiilor financiare

1. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): 1. Terenuri evaluate la cost 630.000 2. Licenţe 350.0003. Terenuri disponibile pentru vânzare evaluate la valoare justă

(vânzarea va avea loc în mai puţin de 12 luni, costul este de 250.000 iar valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 200.000)

200.000

4. Clienţi 600.000 5. Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de

1 an 60.000)80.000

6. Rezerva legală 90.000 7. Datorii faţă de asociati şi acţionari (dividende de plată) 100.0008. Amortizarea instalalaţiilor şi maşinilor 50.0009. Interese de participare desemnate ca active financiare disponibile

pentru vânzare evaluate la valoare justă cu variaţiile de valoare în capitalurile proprii (vânzarea va avea loc în mai mult de un an iar costul lor este de 600.000)

700.000

10. Capital social 1.500.00011. Materii prime 160.00012. Instalaţii şi maşini 700.00013. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (durata este de 10 ani,

rambursabil prin rate constante) 525.00014. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 5.00015. Rezultat reportat 230.00016. Conturi la banci 3.990.00017. Provizioane pentru garantii acordate clienţilor (din care cu

scadenţa foarte probabilă într-o perioadă mai mare de 1 an, 300.000)

500.000

18. T.V.A. de plată 480.00019. Împrumut pe termen lung acordat unei întreprinderi din cadrul

grupului (din care cu scadenţa în anul următor 20.000) 100.00020. Provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 10.00021. Credite primite pe termen lung (din care partea cu scadenţă sub un

an 400.000)1.900.000

22. Construcţii 300.00023. Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de

avantaje economice viitoare)100.000

24. Rezerve din reevaluare 1.700.00025. Datorii salariale şi sociale 900.00026. Acţiuni proprii 800.00027. Amortizarea construcţiilor 50.00028. Fond comercial achiziţionat 4.000.00029. Credite primite pe termen scurt (pentru un credit de 100.000 s-a

amânat scadenţa cu 2 ani iar acordul a fost încheiat între data de raportare şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru prezentare)

850.000

30. Subvenţii pentru investiţii (din care 50.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mică de 1 an)

300.000

31. Produse finite 180.00032. Rezultatul exerciţiului 1.900.00033. Titluri de plasament:

-titluri în valoare de 100.000 au fost desemnate ca active financiare deţinute până la scadenţă pentru garantarea unui credit primit pe 5 ani iar restul au fost desemnate ca active financiare deţinute în vederea tranzacţionării, evaluate la valoarea justă cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere)

250.000

34. Furnizori (din care cu scadenţă ce depăşeşe un an 700.000) 900.00035. Impozite amânate 300.000

1

36. Impozitul pe profit exigibil 550.00037. Venituri în avans (din care pe termen scurt 20.000) 200.00038. Rezerve din valoarea justa 100.000

Se cere sa se întocmească Situaţia poziţiei financiare confom IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare" (revizuit).

2. Întreprinderea ALFA a obţinut în cursul anului N 100 bucăţi de produse finite la costul de 100.000 lei. Structura costului de producţie este următoarea:

-cheltuieli materiale 50.000 lei;-cheltuieli de personal 30.000 lei;-cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor productive 20.000 lei.Pe lângă aceste cheltuieli întreprinderea a mai angajat şi alte cheltuieli de exploatare în sumă de 10.000 lei, din care:a)consumuri materiale 2.000 lei, din care:-aferente sectorului distribuţie 1.500 lei;-aferente sectorului administrativ 500 lei;b)cheltuieli de personal 7.000 lei, din care:-aferente sectorului distribuţie 5.000 lei;-aferente sectorului administrativ 2.000 lei;c)cheltuieli cu amortizarea 1.000 lei, din care:-aferente sectorului distribuţie 700 lei;-aferente sectorului administrativ 300 lei;Jumătate din producţia obţinută a fost vândută la preţul de 150.000 lei.În cursul anului întreprinderea a plătit dobânzi aferente creditelor primite de la bănci în sumă de 5.000 lei şi a încasat

2.000 lei dividende de la o întreprindere asociată. A fost vândut un teren la preţul de 60.000 lei, costul de achiziţie fiind de 40.000 lei. A fost vândută şi o clădire la preţul de 10.000 lei (costul ei de achiziţie a fost de 50.000 lei iar amortizarea cumulată de 33.000 lei).

Întreprinderea deţine 1000 titluri destinate tranzacţionării pe termen scurt cumpărate la cursul de 10 lei/buc. la 31.12.N cursul bursier este de 12 lei/buc. Întreprinderea deţine 20.000 titluri de participare disponibile pentru vânzare pe termen lung achiziţionate la cursul de 10 lei/buc. La 31.12.N cursul bursier este de 15 lei/buc. Întreprinderea reevaluează echipamente tehnologice al căror cost este de 20.000 lei, amortizare cumulată 15.000 lei, valoare justă 12.000 lei.

Întreprinderea vinde în exerciţiul N 1.000 de titluri de participare la preţul de 11 lei/buc (acestea fuseseră cumpărate în exerciţiul N-1 la cursul de 8 lei şi evaluate la data bilanţului la valoarea justă de 10 lei).

În exerciţiul N întreprinderea a abandonat activitatea din oraşul X şi a vândut un magazin cu tot cu activele aflate acolo. În urma licitaţiei s-a obţinut preţul de 100.000 lei iar costul activelor cedate a fost de 130.000 lei.

Cheltuiala cu impozitul pe profit este de 20.000 lei.

Să se întocmească situaţia rezultatului global dacă întreprinderea detaliază profitul sau pierderea prin clasificarea cheltuielilor după natură şi respectiv după funcţii.

Rezolvare:

Elaborarea Situaţiei rezultatului global cu detalierea profitului sau pierderii prin clasificarea cheltuielilor după natură:

1)Înregistrarea cheltuielilor din exploatare după natură:a)consumuri materiale:

+Ch -A60X = 30X 52.000

Cheltuieli privind stocurile

Stocuri de materii prime şi

materiale

b)cheltuieli de personal:+Ch +Dat64 = 42; 43 37.000

Cheltuieli cu personalul

Personal…Asigurări şi

protecţie socială

c)cheltuieli cu amortizarea:

+Ch +(-A)681 = 281 21.000

Cheltuieli de Amortizări

2

exploatare privind amortizările...

privind imobilizările

corporale

d)vânzarea terenului:

+A -A;+V5121 = % 60.000

Conturi la bănci în lei

2111Terenuri

75XCâştiguri din

cedarea activelor

40.000

20.000

e)vânzarea clădirii:-(-A); +A;+Ch -A

% = 212 50.0002812

Amortizarea construcţiilor

5121Conturi la bănci în

lei65X

Pierderi din cedarea activelor

Construcţii 33.000

10.000

7.000

f)înregistrarea cesiunii activelor aferente activităţii abandonate:+A;+Ch -A

% = 2,3 130.0005121

Conturi la bănci în lei

65YPierderi din abandon

de activităţi

Imobilizări, Stocuri

100.000

30.000

2)obţinerea producţiei:+A +(-Ch)345 = 711 100.000

Produse finite Variaţia stocurilor

3)vânzarea producţiei (pentru a simplifica negljăm incidenţa TVA):

+A -A4111 = 707 150.000

Clienţi Venituri privind mărfurile

-(-Ch) -A711 = 345 50.000

Variaţia stocurilor Produse finite

4)vânzarea de titluri de participare (active financiare deţinute în vederea vânzării):+A -A+V

5121 = % 11.000Conturi la bănci în

lei263

Interese de participare

76YCăştiguri din

vânzarea activelor

10.000

1.000

3

financiare disponibile

pentru vânzare

-Cp +V1064 = 76Y 2.000

Rezerve din valoarea justă

Căştiguri din vânzarea activelor financiare disponibile

pentru vânzare(ajustări din reclasificare)

5)plata dobânzii:+Ch -A666 = 5121 5.000

Cheltuieli privind dobânzile

Conturi la bănci în lei

6)încasarea de dividende:

+A +V5121 = 763 2.000

Conturi la bănci în lei

Venituri din interese de participare

7)înregistrarea reevaluării echipamentelor tehnologice:a)anularea amortizării cumulate:

-(-A) -A2813 = 2131 15.000

Amortizarea instalaţiilor...

Echipamente tehnologice

b)reevaluarea amortizării cumulate:+A +Cp

2131 = 105 7.000Echipamente tehnologice

Rezerve din reevaluare

8)evaluarea la valoarea justă a activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării: 1.000 titluri x (12 lei-10 lei) = 2.000 lei

+A +V5081 = 76X 2.000

Alte titluri de plasament

Venituri din valoarea justă

9)evaluarea la valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare:20.000 titluri x (15 lei – 10 lei) = 100.000 lei

+A +Cp263 = 1064 100.000

Interese de participare

Rezerve din valoarea justă

10)închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:

-Cp -Ch121 = % 152.000

Profit sau pierdere 60X6468165X

52.00037.00021.0007.000

4

65Y666

30.0005.000

-V +Cp% = 121 227.000

70771175X76X76Y763

Profit sau pierdere

150.00050.00020.0002.0003.0002.000

11)înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit:

+Ch +Dat691 = 4411 20.000

Cheltuieli u impozitul pe profit

Impozitul pe profit

12)închiderea contului de cheltuială cu impozitul pe profit:-Cp -Ch121 = 691 20.000

Profit sau pierdere Cheltuieli u impozitul pe

profitSituaţia rezultatului global

N-1 NVenituri (1)Alte venituri (2)din care ajustări din reclasificareVariaţia stocurilorProducţia imobilizatăConsumuri de materii prime şi materiale consumabileCheltuieli de personalCheltuieli privind amortizărileDeprecierea imobilizărilor corporaleAlte cheltuieli (3)Costurile finanţăriiProfitul înaintea impozităriiCheltuieli privind impozitul pe profitProfit sau pierdere din activităţi continuePierdere din activităţi discontinue (4)Profitul exerciţiului

152.00025.0002.000

50.0000

52.00037.00021.000

07.0005.000

105.00020.00085.00030.00055.000

Alte elemente ale rezultatului global:-modificări în rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale-câştiguri din măsurarea activelor financiare disponibile pentru vânzare la valoarea justă

7.000

100.000Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit 17.000Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit 90.000

Rezultat global al exerciţiului 145.000(1)din care:-cifra de afaceri 150.000 lei;-venituri din dividende 2.000 lei(2)din care:-câştiguri din cedarea activelor 20.000 lei;-venituri din valoarea justă 2.000 lei;- câştiguri din vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare 3.000 lei;

5

(3)din care:-pierderi din cedarea activelor 7.000 lei;(4)din care:- pierderi din abandon de activităţi 30.000 lei.

Elaborarea Situaţiei rezultatului global cu detalierea profitului sau pierderii prin clasificarea cheltuielilor după funcţii:

1)înregistrarea obţinerii producţiei fără a tranzita prin contul de profit şi pierdere:+A -A;+Dat;+(-A)345 = % 100.000

30X42281

50.00030.00020.000

2)vânzarea producţiei:

+A -A4111 = 707 150.000

Clienţi Venituri privind mărfurile

+Ch -ACostul vânzărilor = 345 50.000

Produse finite

3)înregistrarea costurilor de distribuţie:

+Ch -A; +Dat;-ACosturi de = % 7.200distribuţie 30X

42281

1.5005.000

7004)înregistrarea cheltuielilor administrative:

+Ch -A; +Dat;-ACheltuieli = % 2.800

administrative 30X42281

5002.000

300

5)vânzarea terenului:

+A -A;+V5121 = % 60.000

Conturi la bănci în lei

2111Terenuri

75XCâştiguri din

cedarea activelor

40.000

20.000

6)vânzarea clădirii:-(-A); +A;+Ch -A

% = 212 50.0002812

Amortizarea construcţiilor

5121Conturi la bănci în

lei65X

Pierderi din cedarea activelor

Construcţii 33.000

10.000

7.000

7)înregistrarea cesiunii activelor aferente activităţii abandonate:

6

+A;+Ch -A% = 2,3 130.000

5121Conturi la bănci în

lei65Y

Pierderi din abandon de activităţi

Imobilizări, Stocuri

100.000

30.000

8)obţinerea producţiei:+A +(-Ch)345 = 711 100.000

Produse finite Variaţia stocurilor

9)vânzarea producţiei (pentru a simplifica negljăm incidenţa TVA):

+A -A4111 = 707 150.000

Clienţi Venituri privind mărfurile

-(-Ch) -A711 = 345 50.000

Variaţia stocurilor Produse finite

10)vânzarea de titluri de participare (active financiare deţinute în vederea vânzării):+A -A+V

5121 = % 11.000Conturi la bănci în

lei263

Interese de participare

76YCăştiguri din

vânzarea activelor financiare disponibile

pentru vânzare

10.000

1.000

-Cp +V1064 = 76Y 2.000

Rezerve din valoarea justă

Căştiguri din vânzarea activelor financiare disponibile

pentru vânzare(ajustări din reclasificare)

11)plata dobânzii:+Ch -A666 = 5121 5.000

Cheltuieli privind dobânzile

Conturi la bănci în lei

12)încasarea de dividende:

+A +V5121 = 763 2.000

Conturi la bănci în lei

Venituri din interese de

7

participare

13)înregistrarea reevaluării echipamentelor tehnologice:a)anularea amortizării cumulate:

-(-A) -A2813 = 2131 15.000

Amortizarea instalaţiilor...

Echipamente tehnologice

b)reevaluarea amortizării cumulate:+A +Cp

2131 = 105 7.000Echipamente tehnologice

Rezerve din reevaluare

14)evaluarea la valoarea justă a activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării: 1.000 titluri x (12 lei-10 lei) = 2.000 lei

+A +V5081 = 76X 2.000

Alte titluri de plasament

Venituri din valoarea justă

15)evaluarea la valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare:20.000 titluri x (15 lei – 10 lei) = 100.000 lei

+A +Cp263 = 1064 100.000

Interese de participare

Rezerve din valoarea justă

16)închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:

-Cp -Ch121 = % 102.000

Profit sau pierdere Costul vânzărilorCosturi de distribuţieCheltuieli

administrative65X65Y666

50.000

7.2002.800

7.00030.0005.000

-V +Cp% = 121 177.000

70775X76X76Y763

Profit sau pierdere

150.00020.0002.0003.0002.000

11)înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit:

+Ch +Dat691 = 4411 20.000

Cheltuieli u impozitul pe profit

Impozitul pe profit

12)închiderea contului de cheltuială cu impozitul pe profit:-Cp -Ch121 = 691 20.000

8

Profit sau pierdere Cheltuieli u impozitul pe

profit

Situaţia rezultatului global

N-1 NVenituri (1)Costul vânzărilorProfitul brutAlte venituri (2),din care ajustări din reclasificareCosturile de distribuţieCheltuieli administrativeAlte cheltuieli (3)Costurile finanţăriiProfitul înaintea impozităriiCheltuieli privind impozitul pe profitProfit sau pierdere din activităţi continuePierdere din activităţi discontinue (4)Profitul exerciţiului

152.00050.000

102.00025.0002.0007.2002.8007.0005.000

105.00020.00085.00030.00055.000

Alte elemente ale rezultatului global:-modificări în rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale-câştiguri din măsurarea activelor financiare disponibile pentru vânzare la valoarea justă

7.000

100.000Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit 17.000Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit 90.000

Rezultat global al exerciţiului 145.000(1)din care:-cifra de afaceri 150.000 lei;-venituri din dividende 2.000 lei(2)din care:-câştiguri din cedarea activelor 20.000 lei;-venituri din valoarea justă 2.000 lei;- câştiguri din vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare 3.000 lei;(3)din care:-pierderi din cedarea activelor 7.000 lei;(4)din care:- pierderi din abandon de activităţi 30.000 lei.

3.Se cunosc următoarele informaţii:

Bilanţul contabil la 31.12.N

Elemente N-1 NACTIVE NECURENTEImobilizări corporale(1)

Investiţii deţinute în întreprinderi asociate(2)

510.000150.000 570.000

150.000Active necurente - Total 660.000 720.000ACTIVE CURENTEStocuri (3)

Clienţi(4)

Cheltuieli în avans(5)

Investiţii pe termen scurt(6)

Lichidităţi

42.000375.00050.00080.00043.000

2.000175.00030.000

01.738.800

Active curente - Total 590.000 1.945.800TOTAL ACTIV 1.250.000 2.665.800DATORII CURENTEFurnizori(7)

250.000200.000 125.800

9

Credite pe termen scurt(8)

Venituri în avans(9)

Alte datorii curente(10)

70.000210.000

150.00020.00050.000

Datorii curente - Total 730.000 345.800DATORII NECURENTEÎmprumuturi din emisiunea de obligaţiuni(11)

Credite pe termen lung(12)

Venituri în avans(13)

-120.00050.000

70.000120.000310.000

Datorii necurente - Total 170.000 500.000TOTAL DATORII 900.000 845.800CAPITALURI PROPRIICapital social(14)

Prime de emisiuneRezerveRezultatul reportatRezultatul exerciţiului(15)

100.000-

70.000180.000

-

300.00020.00070.000

180.0001.200.000

TOTAL CAPITALURI PROPRII 350.000 1.770.000TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII 1.250.000 2.615.800

Informaţii suplimentare (note):(1)amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la începutul anului a fost de 240.000 lei iar cea aferentă imobilizărilor existente la sfârşitul anului a fost de 280.000 lei;(2)în cursul anului întreprinderea nu a achiziţionat şi nici nu a cedat investiţii în întreprinderile asociate;(3)Stocurile sunt reprezentate de mărfuri. La sfârşitul exerciţiului N-1 stocurile de mărfuri au fost depreciate pentru suma de 10.000 lei. În cursul exerciţiului N aceste stocuri au fost vândute. Stocurile existente la sfârşitul exerciţiului N nu au făcut obiectul unei deprecieri;(4)Creanţele clienţi sunt aferente vânzărilor în ţară (nu includ diferenţe de curs valutar) şi nu au făcut obiectul unor deprecieri;(5)Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare plătite în anul N-1 în contul anului N;(6)Investiţiile pe termen scurt sunt reprezentate de titluri de plasament achiziţionate în exerciţiul N-1 şi vândute în exerciţiul N; în cursul anului nu s-au achiziţionat investiţii pe termen scurt;(7)din care, furnizori de imobilizări 175.000 lei la începutul anului şi 13.000 lei la sfârşitul anului;(8)În cursul exerciţiului N s-au primit credite pe termen scurt de 100.000 lei;(9)Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenţii pentru investiţii;(10)Alte datorii curente:

Valori la începutul anului Valori la sfârşitul anului-datorii privind impozitul pe profit 87.000-dobânzi de plătit 30.000-datorii salariale şi sociale 63.000-dividende de plată 30.000

-datorii privind impozitul pe profit 37.000-datorii salariale şi sociale 13.000

(11)Împrumutul din emisiunea de obligaţiuni este evaluat în valori nete (după deducerea primei de rambursare de 30.000 lei);(12)În cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primite pe termen lung;(13)veniturile în avans de la începutul anului anului sunt aferente exploatării iar cele de la sfârşitul anului includ subvenţii pentru investiţii de 260.000 iar restul sunt aferente exploatării;(14)În cursul exerciţiului N nu au avut loc retrageri de capital şi nici modificări ale acestuia ca urmare a unor operaţii interne;(15)Rezultatul net este prezentat în bilanţ înainte de distribuire;(16)În cursul exerciţiului s-a plătit TVA în sumă de 311.600 lei;(17)În cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent, instalaţii tehnologice al căror cost de achiziţie este de 100.000 lei iar amortizarea cumulată de 80.000 lei;(18)Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate.(19)Rezultatul net al exerciţiului N-1 de 200.000 lei a fost distribuit astfel: la rezereve, la rezultat reportat iar diferenţa la dividende;(20)Rezervele exerciţiului N-2 au fost de 30.000 lei iar rezultatul reportat de 50.000 lei.Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.

Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare

Metoda directă:

10

Flux Calcule Valoare1. Încasări de la clienţi Încasări = Rulaj creditor4111 = Sold iniţial4111 – Sold final4111+

Rulaj debitor4111

Sold iniţial4111 = 375.000(BC)Sold final4111 = 175.000(BC)Rulaj debitor4111 = Cifra de afaceri x 1,19 = 2.400.000(CPP) x 1,19 = 2.856.000Rulaj creditor4111 = 375.000 + 2.856.000 – 175.000 = 3.056.000

+3.056.000

2. Încasări de chirii în avans

Încasări = Rulaj creditor472 = Sold final472 – Sold iniţial472 + =

Rulaj debitor472 = 50.000(BC) – 50.000(BC) + 50.000(CPP) = 50.000

+50.000

3. Plăţi către furnizori(nu se iau în calcul furnizorii de imobilizări)

Plăţi = Rulaj debitor40= Sold iniţial40– Sold final40+ Rulaj creditor40

Sold iniţial40 = 250.000 (BC) – 175.000 (IS) = 75.000 Sold final40 = 125.800(BC) – 13.000(IS) = 112.800Rulaj creditor40 = (Achiziţii de stocuri + Cheltuieli cu energia şi apa + Cheltuieli cu servicii primite de la terţi) x 1,19Achiziţii de stocuri = Rulaj debitor371 Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371

Sold final371 = 2.000 (BC)Sold iniţial371= 42.000 (BC) + 10.000(IS) = 52.000Rulaj creditor371 = Rulaj debitor607= 550.000(CPP)Rulaj debitor371 = 2.000 – 52.000 + 550.000 = 500.000Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371

Cheltuieli cu energia şi apa = 20.000(IS)Cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori = 100.00(IS)Rulaj creditor40 = (500.000 + 20.000 + 100.000) x 1,19 = 737.800Rulaj debitor40 = 75.000 – 112.800 + 737.800 = 700.000

-700.000

4. Plăţi de chirii în avans Plăţi = Rulaj debitor471= Sold final471– Sold iniţial471+ Rulaj creditor471= 30.000(BC) – 50.000(BC) + 50.000(IS) = 30.000

-30.000

5. Plăţi de datorii salariale şi sociale

Plăţi = Rulaj debitor42; 43= Sold iniţial42;43 – Sold final42; 43+ Rulaj creditor42;43 = 63.000 (IS) – 13.000 (IS) + 400.000 (CPP) = 450.000Rulaj creditor42;43 = Rulaj debitor64 = 400.000 (CPP)

-450.000

6. Plăţi de TVA 311.600(IS) -311.6005. Plăţi de impozite şi taxe

de exploatarePlăţi = Rulaj debitor446= Sold iniţial446 – Sold final446+ Rulaj creditor446 = 0 (BC) - 0 (BC) + 50.000 (IS) = 50.000Rulaj creditor446 = Rulaj debitor635 = 50.000 (IS)

-50.000

6. Încasări din subvenţii de exploatare

Încasări = Rulaj creditor7414 = 100.000 (IS) +100.000

7. Impozit pe profit plătit Plata = Rulaj debitor441= Sold iniţial441 – Sold final441 + Rulaj creditor441

Rulaj creditor441 = Rulaj debitor691 = 150.000(CPP)Plata = 87.000(IS) – 37.000(IS) + 150.000 = 200.000

-200.000

Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.464.400

Metoda indirectă:

ElementeCalcule Valoare

1. Rezultatul înainte de impozitare 1.400.000(CPP) 1.400.0002. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor

care nu au incidenţă asupra trezoreriei:

(+)Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele

120.000(CPP) +120.000

11

(-)Venituri din provizioane 10.000 (IS) -10.0003. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor

care nu au legătură cu exploatarea: (+)Cheltuieli privind dobânzile (-)Venituri din cedarea investiţiilor pe termen scurt(-)Venituri din cedarea activelor imobilizate(+)Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate(-)Venituri din subvenţii de exploatare (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii

50.000 (CPP)

50.000(CPP)

60.000(CPP)

20.000(CPP)

100.000(CPP)

90.000(CPP)

+50.000

-50.000

-60.000

+20.000

-100.000

-90.0004. Rezultatul din exploatare înaintea

deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare(-)Variaţia stocurilor

(-)Variaţia creanţelor din exploatare

(-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare

(+)Variaţia datoriilor din exploatare

(+)Variaţia veniturilor în avans de exploatare

2.000 (BC) – (42.000 + 10.000) = = -50.000

175.000(BC) – 375.000(BC) = -200.000

30.000 (BC) – 50.000 (BC) = -20.000

Datorii din exploatare la sfârşitul anului = 125.800(BC) – 13.000(IS) + 13.000(IS) = 125.800Datorii din exploatare la începutul anului = 250.000(BC) – 175.000(IS) + 63.000(IS) = 138.000Variaţia =125.800 – 138.000 = -12.200

(310.000(BC) – 260.000(IS)) – 50.000(BC) = 0

+1.280.000

+50.000

+200.000

+20.000

-12.200

05. Rezultatul din exploatare după

deducerea variaţiei necesarului de fond de rulment:

+1.537.800

6. Impozit pe profit plătit Idem metoda directă -200.000Total Flux net de trezorerie din exploatare +1.337.800

Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii:

Flux Calcule Valoare1. Încasări din vânzarea de

imobilizăriÎncasarea = Rulaj creditor7583 x 1,19 = 60.000(IS)x 1,19 = 71.400

+71.400

2. Plăţi către furnizării de imobilizări

Rulaj debitor404 = Sold iniţial404 – Sold final404 +Rulaj creditor404

Sold iniţial404 = 175.000(IS)Sold final404 = 13.000(IS)Rulaj creditor404 = Rulaj debitor2131 x 1,19 Rulaj debitor2131 = Sold final2131 – Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131

Sold final2131 = 570.000(BC) + 280.000(IS) = 850.000 Sold iniţial2131 = 510.000(BC) + 240.000(IS)=750.000 Rulaj creditor2131 = 100.000(IS)Rulaj debitor2131 = 850.000 – 750.000 + 100.000 = 200.000Rulaj creditor404 = 200.000 x 1,19 = 238.000Rulaj debitor404 = 175.000 – 13.000 + 238.000 = 400.000

-400.000

12

3. Încasări din vânzarea de investiţii pe termen scurt

Încasarea = Costul titlurilor vândute + Câştig din cesiune = Rulaj creditor5081 + Rulaj creditor7642 Rulaj creditor5081 = Sold iniţial5081 – Sold final5081 +Rulaj creditor5081 = 80.000 (BC) – 0 (BC) + 0 (IS) = 80.000Rulaj creditor7642 = 50.000 (CPP)Încasarea = 80.000 + 50.000 = 130.000

+130.000

4. Încasări din subvenţii pentru investiţii

Încasări = Rulaj creditor131 = Sold final131 –Sold iniţial131 + Rulaj debitor131 = 280.000 (BC; IS) – 70.000 (BC; IS) + 90.000 (IS) = 300.000Rulaj debitor131 = Rulaj creditor7584 = 90.000 (IS)

+300.000

Total Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii +101.400

Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare:

Flux Calcule Valoare1. Încasări din creşteri de

capitalÎncasări = Rulaj creditor1012 + Rulaj creditor1041 Rulaj creditor1012 = Sold final1012 –Sold iniţial1012 + Rulaj debitor1012 = 300.000 (BC) -100.000(BC) + 0 (IS) = 200.000Rulaj creditor1041 = 20.000 (BC)Încasări = 200.000 + 20.000 = 220.000

+220.000

2. Încasări din emisiunea de obligaţiuni

Încasări = Rulaj creditor161 - Rulaj debitor169 = 70.000 (BC) +70.000

3. Încasarea de noi credite pe termen scurt

Încasări = 100.000 (IS) +100.000

4. Rambursarea de credite pe termen scurt

Rulaj debitor5191 = Sold iniţial5191 – Sold final5191 +Rulaj creditor5191 = 200.000 (BC) – 150.000 (BC) + 100.000 (IS) = 150.000

-150.000

5. Plăţi de dobânzi Plăţi = Sold iniţial5198;168 + Rulaj creditor5198; 168= 30.000 (IS) + 50.000 (CPP) = 80.000Rulaj creditor5198; 168 = Rulaj debitor666 = 50.000 (CPP)

-80.000

6. Dividende plătite Dividende plătite = RezultatN-1 – Variaţia rezervelor – Variaţia rezultatului reportat Variaţia rezervelor = RezerveN-1 – RezerveN-2 RezerveN-2 = 30.000(IS)RezerveN-1 = 70.000(BC)Variaţia rezervelor = 70.000 – 30.000 = 40.000Variaţia rezultatului reportat = 180.000(BC) – 50.000(IS) = 130.000Dividende plătite = 200.000 (IS) – 40.000 – 130.000 = 30.000

-30.000

Total Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +130.000

Calculul trezoreriei de la sfârşitul anului:

Elemente Calcule ValoareVariaţia netă a lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi

+1.464.400 + 101.400 + 130.000 +1.695.800

Trezoreria la începutul anului 43.000 (BC) 43.000Trezoreria la sfârşitul anului 43.000 +1.645.800 1.738.800Trezoreria la sfârşitul anului 1.688.800 (BC) 1.738.800

4. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei):

13

Venituri din dividende încasate (aferente investiţiilor) 50.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 400.000Încasări din noi emisiuni de acţiuni 800.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale 200.000Încasări de la clienţi 1.800.000Rezultat înainte de impozit 3.000.000Creanţe din exploatare la 31.12.N 2.400.000Încasări de credite primite de la bănci 1.000.000Încasări din subvenţii pentru investiţii 280.000Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale 300.000Plăţi către furnizorii de imobilizări 600.000Venituri din ajustări pentru deprecierea valorii activelor 200.000Plăţi de dividende 380.000Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 150.000Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate unei societăţi afiliate 370.000Plăţi de impozit pe profit 250.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul exerciţiului financiar 1.250.000Creanţe din exploatare la 1.01.N 2.600.000Datorii din exploatare la 1.01.N (exclusiv datoria cu impozitul pe profit) 2.200.000Venituri din subvenţii pentru investiţii 150.000Cheltuieli în avans la 31.12.N 170.000Datorii din exploatare la 31.12.N (exclusiv datoria cu impozitul pe profit) 3.200.000Cheltuieli cu dobânzile plătite (aferente finanţării) 400.000Cheltuieli în avans la 1.01.N 250.000Stocuri la 31.12.N 970.000Stocuri la 1.01.N 540.000

Se cere să se întocmească "Tabloul fluxurilor de trezorerie" ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizează metoda indirectă.

Tema 2 Imobilizări corporale

5.O întreprindere achiziţionează un echipament tehnologic la preţul de 2.000 lei, TVA 19% (factura). Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei, TVA 19%. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli:-cheltuieli cu consumuri materiale 100 lei;-cheltuieli cu consumul de energie 200 lei;-s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 19%.Care este valoarea iniţială a echipamentului?

6. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost:-costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 200.000 de lei;-cheltuieli directe 70.000 de lei;-cheltuieli indirecte 40.000 de lei, din care variabile 30.000 şi fixe 10.000;-cheltuieli administrative 20.000 de lei; -gradul de utilizare al capacităţii de producţie este de 80%

6Care este costul echipamentului?

Costul de producţie = 200.000 + 70.000 + 30.000 + 10.000 x 80% = 308.000 de lei.

14

+A -Ch2131 = 722 308.000

Echipamente tehnologice

Venituri din producţia de imobilizări corporale

7. În exerciţiul N se efectuează reparaţia capitală a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 70.000 de lei şi este format din:

-cheltuieli cu consumurile materiale 20.000 de lei;-cheltuieli cu salariile 30.000 de lei;-cheltuieli cu amortizarea 15.000 de lei;-cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 5.000 de lei;

Expertiza tehnică atestă o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Care este tratamentul contabil al reparaţiei capitale?

În practica întreprinderilor româneşti, cheltuielile sunt angajate după natură şi nu după destinaţie. De aceea, o soluţie mai adecvată ar fi cea indirectă, în care costul reparaţiei tranzitează contul de profit şi pierdere:-înregistrarea cheltuielilor materiale:

+Ch -A602 = 302 20.000

Cheltuieli cu materialele

consumabile

Materiale consumabile

-înregistrarea cheltuielilor de personal:+Ch +D641 = 421 30.000

Cheltuieli cu salariile datorate

personalului

Personal –salarii datorate

-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:+Ch +(-A)6811 = 281 15.000

Cheltuieli amortizarea

imobilizărilor

Amortizarea imobilizărilor

corporale-înregistrarea cheltuielilor cu serviciile prestate de terţi:

+Ch +D628 = 401 5.000

Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi

Furnizori

-includerea costului reparaţiei în valoarea activului:+A -Ch

2131 = 722 70.000Echipamente tehnologice

Venituri din producţia de imobilizări corporale

Ulterior, costul reparaţiei va fi imputat contului de profit şi pierdere pe calea amortizării echipamentelor.

8. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270.000 de piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un echipament special al cărui cost de producţie este de 180.000 de lei. În acord cu clientul, scadenţarul livrărilor de piese a fost fixat după cum urmează:-în primul an: 54.000 de piese;-în al doilea an: 81.000 de piese;-în al treilea an: 135.000 de piese.

Maşina este scoasă din funcţiune la sfârşitul perioadei de derulare a contractului. Care este amortizarea anuală dacă se aplică metoda unităţilor de producţie?

15

Rezolvare :

Dacă se aplică metoda liniară sau degresivă pe 3 ani, metodele în cauză nu conduc la un ritm real de depreciere. Ca atare, este preferabil ca amortizarea să se bazeze pe cantităţile produse, adică:

-în primul an: 180.000 x 54.000/270.000 = 36.000 de lei;

-în al doilea an: 180.000 x 81.000/270.000 = 54.000 de lei;

-în al treilea an: 180.000 x 135.000/270.000 = 90.000 de lei.

9.Întreprinderea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la costul de 120.000 lei, TVA 19%. Managerii estimează durata de utilitate la 5 ani (durată egală cu durata de viaţă economică) şi decid să amortizeze liniar echipamentul. Activul se va realiza doar prin utilizare şi va fi scos din gestiunea la sfârşitul duratei de viată. Care este incidenţa în contabilitate pe care o are acest echipament de la momentul achiziţiei până la momentul scoaterii din funcţiune?

Rezolvare :

În exerciţiul N:

1)achiziţia echipamentului:

% = 404 142.800

2131 120.000

4426 22.800

2)amortizarea anuală:

6811=2813 24.000

Înregistrări în N+1 – N+3:

6811=2813 24.000

În N+4:

a)amortizarea anuală:

6811=2813 24.000

b)scoaterea din gestiune a echipamentului:

2813 = 2131 120.000

10. Întreprinderea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la costul de 120.000 lei, TVA 19%. Managerii estimează durata de utilitate la 5 ani şi decid să amortizeze liniar echipamentul. Activul se va realiza prin utilizare pe o perioadă de 5 ani şi prin vânzare la sfârşitul celor 5 ani. Se estimează că valoarea reziduală va fi de 20.000 lei.. Care este incidenţa în contabilitate pe care o are acest echipament de la momentul achiziţiei până la momentul realizării prin vânzare?

Rezolvare :

În exerciţiul N:

1)achiziţia echipamentului:

% = 404 142.800

2131 120.000

4426 22.800

2)amortizarea anuală:

6811=2813 (120.000 – 20.000)/5 = 20.000

16

În N+1 –N+3:

6811=2813 (120.000 – 20.000)/5 = 20.000

În N+4:

1)6811=2813 (120.000 – 20.000)/5 = 20.000

2)vânzarea echipamentului:

Preţ de vânzare = 20.000

Cost = 120.000

Amortizare cumulată = 20.000x5 = 100.000

Valoare rămasă = 20.000

461 = %

7583 20.000

4427 3.800

% = 2131 120.000

2813 100.000

6583 20.000

11. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 200.000 de lei, amortizate pentru suma de 50.000 de lei. Întreprinderea decide să contabilizeze echipamentele la valoarea justă determinată de experţi de 450.000 de lei.

Să se contabilizeze reevaluarea echipamentelor prin cele două procedee prevăzute de OMF 1752 .

Rezolvare:

a)procedeul 1 (reevaluarea simultană a valorii brute

şi a amortizărilor cumulate)

Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape:

-etapa 1: calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea rămasă a activelor supuse reevaluării:

Coeficient = 450.000/(200.000 – 50.000) = 3

-etapa 2: reevaluarea valorii brute şi a amortizării cumulate:

Valoarea brută reevaluată

(-)Amortizarea cumulată reevaluată

200.000 x 3= 600.000

50.000 x 3 = 150.000

(=)Valoarea netă reevaluată 450.000

-etapa 3: contabilizarea operaţiei de reevaluare:

+A +(-A); +Cp2131 = % 400.000

Echipamente 2813 100.000

17

tehnologice Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor.

105Rezerve din reevaluare

300.000

b)procedeul 2 (reevaluarea valorii rămase neamortizate).

Acest procedeu presupune parcurgerea următoarelor etape:

-etapa 1: anularea amortizărilor cumulate:

-(-A) -A2813 = 2131 50.000

Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport, animalelor

şi plantaţiilor.

Echipamente tehnologice

-etapa 2: reevaluarea valorii rămase:

+A +Cp2131 = 105 300.000

Echipamente tehnologice

Rezerve din reevaluare

12.La începutul exerciţiului N întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la costul de 20.000 de lei. Durata de utilitate a acestora este estimată la 20 de ani iar amortizarea se calculează prin metoda liniară. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la următoarele reevaluări:

-la sfârşitul exerciţiului N+2 când valoarea justă a activelor a fost de 25.000 de lei. La sfârşitul exerciţiului N+3 durata de utilitate este reestimată la 19 ani (au mai rămas 16 ani).

-la sfârşitul exerciţiului N+4 când valoarea justă a activelor a fost de 20.000 de lei; la sfârşitul exerciţiului N+5, durata de utilitate este reestimată la 15 ani (au mai rămas 10 ani).

-la sfârşitul exerciţiului N+6 când valoarea justă a fost de 9.000 de lei; la sfârşitul exerciţiului N+7, durata de utilitate este reestimată la 16 ani (au mai rămas 9 ani).

-la sfârşitul exerciţiului N+10 când valoarea justă a fost de 7.000 de lei.

Care este tratamentul contabil al reevaluărilor echipamentelor tehnologice dacă întreprinderea utilizează procedeul reevaluării valorii rămase prevăzut de IAS 16 ?

Rezolvare :Înregistrările exerciţiului N :1)achiziţia echipamentului :

%2131

Echipamente tehnologice

4426TVA deductibilă

= 404Furnizori de imobilizări

23.80020.000

3.800

2)amortizarea echipamentului:

18

Valoarea amortizabilă = 20.000 leiDurata de amortizare = 20 aniAmortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.000

Înregistrările aferente exerciţiului N+1:1)amortizarea echipamentului:

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.000

Înregistrările aferente exerciţiului N+2:1)amortizarea echipamentului:

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.000

2)reevaluarea echipamentului:

Valoarea netă contabilă = 20.000 – 3x1.000 = 17.000 leiValoarea justă = 25.000 leiPlus de valoare = 8.000 leia)anularea amortizării cumulate:

2813Amortizarea

instalaţiilor etc

= 2131Echipamente tehnologice

.

3.000

b)reevaluarea valorii rămase:2131

Echipamente tehnologice

= 105Rezerve din reevaluare

8.000

Înregistrările aferente exerciţiului N+3:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabilă = 25.000 leiDurata de amortizare = 16 aniAmortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.563

Şi, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500

Înregistrările aferente exerciţiului N+4:1)amortizarea echipamentului:

6811 = 2813 1.563

19

Cheltuieli din exploatare privind

amortizarea imobilizărilor

Amortizarea instalaţiilor etc.

Şi, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea netă contabilă = 25.000 – 2x1.563 = 21.874 leiValoarea justă = 20.000Minus de valoare = 1.874

a)anularea amortizării cumulate:2813

Amortizarea instalaţiilor etc

= 2131Echipamente tehnologice

.

3.126

b)reevaluarea echipamentului:105

Rezerve din reevaluare

= 2131Echipamente tehnologice

1.874

Rezerva din reevaluare rămasă = 7.000 – 1.874 = 5.126 lei

Înregistrările aferente exerciţiului N+5:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabilă = 20.000 leiDurata de amortizare = 10 aniAmortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

2.000

Şirealizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei

Înregistrările aferente exerciţiului N+6:1)amortizarea echipamentului:

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

2.000

Şirealizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea netă contabilă = 20.000 – 2x2.000 = 16.000 leiValoarea justă = 9.000 leiMinus de valoare = 7.000 leiRezerva disponibilă = 4.100 lei

20

a)anularea amortizării cumulate:2813

Amortizarea instalaţiilor etc

= 2131Echipamente tehnologice

.

4.000

b)reevaluarea echipamentului:%

105Rezerve din reevaluare

6588Alte cheltuieli din

exploatare

= 2131Echipamente tehnologice

7.0004.100

2.900

Înregistrările aferente exerciţiilor N+7, N+8 şi N+9:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabilă = 9.000 leiDurata de amortizare = 9 aniAmortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.000

Înregistrările aferente exerciţiului N+10:1)amortizarea echipamentului:

6811Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

= 2813Amortizarea

instalaţiilor etc.

1.000

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea netă contabilă = 9.000 – 4x1.000 = 5.000 leiValoarea justă = 7.000 leiPlus de valoare = 2.000 lei

a)anularea amortizării cumulate:

2813Amortizarea

instalaţiilor etc

= 2131Echipamente tehnologice

.

4.000

b)reevaluarea valorii rămase:

2131Echipamente tehnologice

= %7588

Alte venituri din exploatare

105Rezerve din reevaluare

2.000874

1.126

13.Efectuaţi înregistrarile contabile conform OMF 1752/2005 modificat prin OMFP 2374/2007 pentru urmatoarele tranzacţii/evenimente:

21

1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani;2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 19%;3. Se plăteşte factura;4. Chiriasul executa lucrari de modernizare efectuand urmatoarele cheltuieli:Consum de materiale in suma de 2.000 u.m.Cheltuieli cu energia 1.000 u.m. + TVA 19%;5. La sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş.

Rezolvare:1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani

8031 60.000

2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 19%% = 401 952

612 8004426 152

3. Se plăteşte factura 401 = 5121 952

4. Consum de materiale602 = 302 2.000

5.Cheltuieli cu energia

% = 401 1.190605 1.0004426 190

6. Inregistrarea investitiei ca imobilizare in curs

231 = 722 3.000

7. Receptia modernizarilor

212 = 231 3.000

8. Amortizare anuală a modernizarilor

6811 = 2812 1.500

9. Scoaterea din evidenta a modernizarii la sfarsitul perioadei de inchiriere2812 = 212 3.000

10. Predarea cladirii proprietarului

8031 60.000

14.Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP 1752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente:1. Lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.000 amortizat 20%;2. Imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2.200 u.m., TVA 19%;3. Reţinerea din salariu a sumei;4. Donarea unui terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.000 lei, amortizat 80%;5. Se primeşte un imprumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4.000 u.m.6. Societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui teren. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.000,TVA 19%.

Rezolvare:1. Lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.000 amortizat 20%

% = 2131 2.000

22

2813 4006583 1.600

2. Imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2.200 u.m., TVA 19%4282 = % 2.618

7581 2.2004427 418

3. Reţinerea din salariu a sumei imputate421 = 4282 2.618

15.Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP 1752/2005 pentru următoarele tranzacţii/evenimente:1. Acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei construcţii în suma de 8.000, TVA 19% 2. Lucrarea este realizata de către antreprenor în 2 ani. În primul an costul lucrărilor facturate este de 5.000 u.m, TVA 19%. Costul total al constructiei este de 17.000 u.m.3. Plata datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.

Rezolvare:1. Acordarea unui avans unui antreprenor în suma de 8.000, TVA 19%

%2324426

= 5121 9.5208.0001.520

2. Contabilizarea lucrărilor facturate în primul an

%2314426

404 5.9505.000

950

3. Contabilizarea lucrărilor facturate în al doilea an%

2314426

404 14.28012.0002.280

4.Recepţia construcţiei

212 = 231 17.000

5.Decontarea datoriei datoriei către antreprenor după reţinerea avansului acordat.

404 = % 20.2305121 10.7102324426

8.0001.520

16.O societate comercială depune un aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.000 u.m., amortizarea cumulată 2.000 u.m. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.500 u.m.. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.m. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP 1752/2005.

RezolvareScoaterea din evidenţă a echipamentului şi recunoaşterea intereselor de participare

%2813263

= 2131 5.0002.0003.000

Înregistrarea diferenţei dintre valoarea de aport şi valoarea contabilă a echipamentului

263 = 1068 500

Încasarea dividendelor

23

5121 = 7613 400

17.Societatea Alfa efectuează următoarele operaţii în cursul exerciţiului N:-societatea primeste in concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani preţul concesionării find de 80.000 lei. Redevenţa anuală se achită prin ordin de plată.-societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.000 lei + TVA care se achită cu ordin de plată. Brevetul este protejat pe o perioadă de 5 ani.-se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 lei + TVA . Amortizarea programului se realizează în 3 ani.-se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.000 lei + TVA 19%. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.000 lei + TVA 19%. Amortizarea utilajului se efectuează liniar în 10 ani.-societatea hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii. În acest scop efectuează următoarele cheltuieli în exerciţiul N:Consum materiale auxiliare 4.000 lei Salarii 4.550 lei. La sfârşitul exerciţiului clădirea nu este finalizată.-societatea încheie un contract cu un anteprenor pentru construirea unui depozit. La sfârşitul anului constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei + TVA 19%.-Se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 de lei.-se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.000 lei-se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 de lei.-sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 de lei.- la inventariere se constată un minus de produse finite de 80 de lei care se impută gestionarului la valoarea de 100 lei plus TVA. Suma se încasează ulterior în numerar.Efectuati înregistrarile contabile conform OMFP 1752/2005.

Rezolvare1.Societatea primeste in concesiune un teren pe o perioadă de 20 de ani preţul concesionării find de 80.000 lei

205 = 167 80.000

2.Plata redevenţei anuale167 = 5121 4.000

3. Amortizarea anuală a concesiunii6811 = 2805 4.000

4.Societatea achiziţionează un brevet de invenţie la preţul de 60.000 lei + TVA%

2054426

= 404 71.40060.00011.400

5.Plata datoriei către furnizor404 = 5121 71.400

6.Amortizarea anuală a brevetului6811 = 2805 12.000

7. Se achiziţionează un program informatic la preţul de 10.000 lei + TVA%

2084426

= 404 11.90010.0001.900

8. Amortizarea anuală a programului informatic6811 = 2808 3.333

9. Se achiziţionează un utilaj la preţul de cumpărare de 10.000 lei + TVA 19%.

%21314426

= 404 11.90010.0001.900

10. Cheltuielile de transport facturate de un cărăuş au fost de 2.000 lei + TVA 19%.%

21314426

= 404 2.3802.000

380

11. Amortizarea anuală a utilajului6811 = 2813 1.200

12. Consum materiale auxiliare

24

6021 = 3021 4.000

13. Salarii datorate personalului 4.550 lei641 = 421 4.550

14. Înregistrarea investiţiei neterminate la sfârşitul anului231 = 722 8.550

15. Constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de 6.000 lei + TVA 19%.%

2314426

= 404 7.1406.0001.140

16. Se obţin din procesul de producţie semifabricate la costul de producţie efectiv de 800 lei.341 = 711 800

17. Se eliberează spre prelucrare în alte secţii semifabricate în valoare de 700 de lei.

711 = 341 700

18.Se obţin din procesul de producţie produse finite la costul de 4.000 lei345 = 711 4.000

19. La inventariere se constată un minus de produse finite de 80 de lei711 = 345 80

20.Se impută gestionarului lipsa la valoarea de 100 lei plus TVA4282 = %

75814427

11910019

21. Se încasează imputaţia în numerar5121 = 4282 119

22. Se acordă salariaţilor produse finite ca plată în natură în sumă de 50 de lei421 = 345 50

23.Sunt transferate la magazinul propriu produse finite în valoare de 300 de lei.371 = 345 50

18.Pe 1.01.N, o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasingoperaţional pentru o clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 u.m.. Amortizarea calculată până în momentul

vânzării a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anuală plătită este de 8.000 leiSă se contabilizeze operaţia de lease-back, la societatea X, la data semnării contractului, în conformitate cu OMFP 2374/2007.

RezolvareOperaţía va fi contabilizată ca o vânzare urmată de o închiriere.Vânzarea clădirii461=7583 40.000Descărcarea din gestiune% = 212 12.0006583 6.0002812 6.000Chiria anuală612=5121 8.000

19.Contabilizaţi conform OMFP 1752/2005 următoarele tranzacţii/evenimente:a. Se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 16.000.b.Dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800., TVA 19%c. Se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comertd. Ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.000. şi piese de schimb 2.000.e. Piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.

Rezolvarea. Se casează un mijloc de transport complet amortizat a cărui valoare contabilă este de 18.000.

2813 = 2133 18.000.b.Dezmembrarea este realizată de o firmă specializată care emite o factură de 800., TVA 19%

25

%6284426

= 401 952800152

c. Se plăteşte datoria faţă de firma specializată cu un efect de comert401 = 403 952.

d. Ca urmare a dezmembrării se recuperează materiale auxiliare de 5.000. şi piese de schimb 2.000.%

30213024

= 7588 7.0005.0002.000

e. Piesele de schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea altui mijloc de transport.6024 = 3024 2.000

20.Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj, în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială 3.500 u.m. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m. Să se contabilizeze operaţia de lease-back, la această societate, la data semnării contractului, în conformitate cu OMFP 2374/2005. Întocmiţi tabloul de rambursare a datoriei.

RezolvareSocietatea vinde utilajul pe care îl va prelua ulterior în leasing financiar. La data semnării contractului societatea contabilizează:

5121 = 167 42.171Plăţile viitoare sunt descompuse în rambursarea principalului şi dobânzi cu ajutorul ratei implicite a dobânzii care se

determină din relaţia:

42.171 =

De unde i=3,55%.Tabloul de rambursare se prezintă astfel:

TrimestrulFlux monetar Dobanda

Rambursare datorie

Sold datorie

42,1711 3,500 1,497 2,003 40,1682 3,500 1,426 2,074 38,0943 3,500 1,352 2,148 35,9464 3,500 1,276 2,224 33,7225 3,500 1,197 2,303 31,4206 3,500 1,115 2,385 29,0357 3,500 1,031 2,469 26,5668 3,500 943 2,557 24,0099 3,500 852 2,648 21,361

10 3,500 758 2,742 18,61911 3,500 661 2,839 15,78012 3,500 560 2,940 12,84113 3,500 456 3,044 9,79614 3,500 348 3,152 6,64415 3,500 236 3,264 3,38016 3,500 120 3,380 0

21. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%):

AAni N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de utilitate

26

Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000Factor de actualizare(rata de 15%)

0,870 0,756 0,658 0,572

Flux net actualizat

47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii?

Tema 3 Active necurente deţinute în vederea vânzării şi investiţii imobiliare (IFRS 5 şi IAS 40)

22. La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării. La data clasificării, utilajul avea o valoare brută de 102.000 de lei, amortizare cumulată de 20.000 de lei, durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 de lei. La 1 septembrie N, utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70.000 de lei.Ce înregistrare se efectuează la 1 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul?

RezolvareLa sfârşitul exerciţiului N-1, se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 de lei.Utilajul încetează să

mai fie amortizat.La 1 septembrie, utilajul este evaluat la minimul dintre:-82.000lei - (82.000 -2.000)/8 x 8/12=75.333 lei şi-70.000 lei.

Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel:

6813 = 2913 8.000Cheltuieli de

exploatare privind provizioanele pentru

deprecierea imobilizărilor

Provizioane pentru deprecierea

echipamentelor tehnologice

23.Societatea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei, cheltuieli de transport incluse în factură 2.000 de lei, TVA 19%. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei pentru echipament. La sfârşitul exerciţiului N, deoarece există indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.000 de lei. La 1.08.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justă a echipamentului este de 19.000 de lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 de lei.Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS?

27

Rezolvare :

Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele:-1.01.N - achiziţia echipamentului:

% = 404 26.1802131

Echipamente tehnologice

4426TVA deductibilă

Furnizori de imobilizări

22.000

4180

-31.12.N - amortizarea pentru exerciţiul N:6811 = 2813 2.000

Cheltuieli de exploatare privind

amortiarea imobilizărilor

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

-31.12.N - înregistrarea pierderii din depreciere: Valoarea netă contabilă = 22.000 – 2.000 = 20.000 Valoarea recuperabilă = 16.000Deprecierea = 20.000 – 16.000 = 4.000

6813 = 2913 4.000Cheltuieli de

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea imobilizărilor

Ajustări pentru deprecierea

echipamentelor tehnologice

–amortizarea până la 1.08.N+1:Amortizare = (16.000/9)*7/12 = 1.037 lei

6811 = 2813 1.037Cheltuieli de

exploatare privind amortiarea

imobilizărilor

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare, valoarea sa contabilă este determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale".Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1.08.N+1 = 16.000 – 1.037 = 14.963 leiValoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 – 5.000 = 14.000 lei.

Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoarea netă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.

6813 = 2913 963

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea imobilizărilor

Ajustări pentru deprecierea

echipamentelor tehnologice

Deci, începând cu 1.10.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament.

La 31.12.N+1, echipamentul trebuie evaluat, potrivit IFRS 5, la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune:

VNC = 14.000 leiValoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 lei

28

-înregistrarea pierderii de valoare:

6813 = 2913 2.000Cheltuieli de

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea imobilizărilor

Ajustări pentru deprecierea

echipamentelor tehnologice

Dacă la 31.12.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21.000 lei, atunci venitul care trebuie recunoscut va fi de 4.000 + 963 = 4963

2913 = 7813 4.963Ajustări pentru

deprecierea echipamentelor

tehnologice

Venituri din ajustarea imobilizărilor

24.Până pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în proprietatea sa. Pe 1 august N, societatea l-a închiriat altor societăţi, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La această dată, se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă, 14.000 u.m., valoarea de intrare, 10.000 u.m., amortizare cumulată 4.000 u.m.

Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 1 august N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

RezolvareSchimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile:- anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.000

- recunoaşterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă, şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.000 – (10.000-4.000)], ca element de capitaluri proprii:

Imobile de plasament = %

Clădiri

Rezerve din reevaluare

14.000

6.000

8.000

25. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe 1 noiembrie N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20.000 u.m., valoarea justă la 1.11.N: 21.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justă a clădirii este 21.200 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului, la 1 noiembrie N, şi evaluarea acestuia la 31.12.N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

RezolvareSchimbarea clasificării activului, la 1.11.N, generează următoarea înregistrare contabilă:

Imobile de plasament = %

Stocuri de mărfuri

Venituri din imobile de plasament

21.000

20.000

1.000

La 31.12.N, se recunoaşte variaţi valorii juste (21.200-21.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 200

29

26.Întreprinderea utilizează, începând cu 1 mai N+1, un imobil pe care anterior îl oferise spre închiriere altor societăţi. Valoarea justă a imobilului era 9.000 u.m., la 31.12.N, şi 10.000 u.m., la 1.05.N+1. Durata de utilizare reziduală este 20 ani. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 1 mai N, în conformitate cu IAS 40, şi amortizarea acestuia la 31.12.N.

RezolvareSchimbarea clasificării imobilului, la 1 mai N+1, generează următoarele înregistrări contabile:- recunoaşterea variaţiei valorii juste a imobilului de la 31.12.N până la 1.05.N+1 (10.000 – 9.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 1.000

- recunoaşterea imobilului în categoria activelor destinate a fi utilizate de proprietar:

Clădiri = Imobile de plasament 10.000

La 31.12.N, se recunoaşte amortizarea clădirilor (10.000/20 x 7/12):

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

= Amortizarea clădirilor 292

Tema 3 Leasing

27. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing financiar cu următoarele caracteristici:

- durata contractului 3 ani;- durata de viaţă economică este estimată la 5 ani;- data începerii contractului 1 ianuarie N;- obiectul contractului: utilaj;- valoarea justă a utilajului 31.577 lei;- sunt prevăzute un avans de 4.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului;- opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 2.000 lei;- valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;- rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de 12%.

Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei implicite a contractului de 12%, ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.

Rezolvare:Înregistrările aferente exerciţiului N:1)La 1.01.N se înregistrează:a) primirea bunului în leasing financiar:

2131 = 167 29.442Echipamente tehnologice

Alte împrumuturi şi datorii

asimilate/Contracte de leasing financiar

Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.Valoarea justă = 31.577 lei;Plăţile minimale includ: avansul = 4.000 lei;(+)3 chirii x 10.000 = 30.000 lei;(+)preţul de opţiune = 2.000 lei. (=)Plăţi minimale = 36.000 lei

Plăţile minimale se actualiază utilizând rata implicită a contractului de 12 %:

30

Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.000 + 10.000/(1+0,12)1 + 10.000/(1+0,12)2 + 10.000/(1+0,12)3 + 2.000/(1+0,12)3 = 29.442 lei

Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Altfel spus, rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.

Rata de 12 % a rezultat din următoarea ecuaţie unde i este rata căutată:

31.577 – 3.000/(1+i)3 = 4.000 + 10.000/(1+i)1+10.000/(1+i)2+ 10.000/(1+i)3+ 2.000/(1+i)3

b)Plata avansului:

167 = 5121 4.000Alte împrumuturi şi

datorii asimilate/Contracte de leasing financiar

Conturi la bănci în lei

2)La 31.12.N se achită prima chirie:Chiria plătită anual este de 10.000 lei. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă.

Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.

Tablou de rambursare a datoriei

Data Flux Dobândă Rambursarea de datorie

Soldul datoriei

0 1 2 = 4 x 12% 3=1-2 4=4 anterior-31.01.N - - - 29.4421.01.N 4.000 - 4.000 25.44231.12.N 10.000 3.053 6.947 18.49531.12.N+1 10.000 2.219 7.781 10.71431.12.N+2 10.000 1.286 8.714 2.00031.12.N+2 2.000 - 2000 0

Total 36.000 6.558 29.442 X

% = 5121 10.000167

Alte împrumuturi şi datorii

asimilate/Contracte de leasing financiar

666Cheltuieli privind

dobânzile

Conturi la bănci în lei 6.947

3.053

3)amortizarea utilajului:Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare.

Conform IAS 16, pentru un bun luat în leasing financiar:-valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru valoarea amortizabilă este 29.442 – 5.000 = 24.442 lei);-durata de amortizare este:

durata de viaţă economică chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului dacă va avea loc transferul de proprietate;

cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate

În exemplul nostru, deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă, este foarte probabil transferul de proprietate. În consecinţă, durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.

Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.442/5 = 4.888 lei.

6811 = 2813 4.888

31

Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor

Amortizarea imobilizărilor etc.

28. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici:- durata contractului 3 ani;- data începerii contractului 1 ianuarie N;- obiectul contractului: utilaj;- valoarea justă a utilajului 29.805 lei;- sunt prevăzute un avans de 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în ultima zi a anului;- opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 3.000 u.m.;- valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;- durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.- rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata implicită a contractului de

15%;- s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.317 lei iar rata implicită pentru recuperarea investiţiei nete plus cheltuielile

directe în numele locaţiei este de 10%.Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei 10%, ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.

Rezolvare:Înregistrările aferente exerciţiului N:

1)La 1.01.Na)darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului:Conform IAS 17 revizuit, cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului ci diminuează veniturile din dobânzi. Astfel, aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă şi au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).

2678 = 5121 32.122Alte creanţe

imobilizate/Contracte de leasing financiar

Conturi la bănci în lei

b)încasarea avansului:

5121 = 2678 5.000Conturi la bănci în lei Alte creanţe

imobilizate/Contracte de leasing financiar

2)La 31.12.N încasarea primei chirii de 10.000 lei.Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţiei inclusiv cheltuielile directe şi partea de dobândă.Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţiei (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se

determină pe baza următorului algoritm de calcul:

32.122 = 5.000 + 10.000/(1+i) + 10.000/(1+i)2 + 10.000/(1+i)3 +3000/(1+i)3

Din această ecuaţie se determină i care în cazul nostru este 10%.

Tablou de recuperare a investiţiei

Data Flux Dobânda aferentă

contractului

Rambursarea investiţiei nete plus cheltuielile

directe

Soldul investiţiei nete plus

cheltuielile directe

0 1 2=4x10% 3=1-2 4=4-31.01.N 32.1221.01.N 5.000 - 5.000 27.122

32

31.12.N 10.000 2.712 7.288 19.83431.12.N+1 10.000 1.983 8.017 11.81731.12.N+2 10.000 1.183 8.817 3.00031.12.N+2 3.000 - 3.000 0

38.000 5.878 32.122 X

5121 = % 10.000Conturi la bănci în lei 2678

Alte creanţe imobilizate/Contracte de leasing financiar

766Venituri din dobânzi

7.288

2.712

Tema 4 Stocuri

29. Întreprinderea ALFA primeşte un lot de mărfuri de la furnizorul BETA. Deoarece caliatea mărfurilor recepţionate este diferită de cea stabilită în contract, furnizorul îi oferă societăţii ALFA un rabat de 20%. Factura primită odată cu mărfurile cuprinde: valoarea mărfurilor la preţ de achiziţie 5.000 lei, rabat 20%, TVA 19%.

Să se determine costul de achiziţie şi să se prezinte întegistrările contabile la ALFA şi BETA.

Rezolvare:Rabatul de care se beneficiază va diminua costul stocului dar şi TVA şi suma ce trebuie plătită furnizorului:

Preţ de achiziţie 5.000 lei(-)rabat 20% 1.000 lei(=)Cost de achiziţie 4.000 lei(+)TVA 19% 760 lei(=)Total factură 4.760 lei

Achiziţia are ca efect intrarea unui activ reprezentat de stocul de mărfuri evaluat la costul de 4.000 lei concomitent cu recunoaşterea unei creanţe fiscale pentru TVA în sumă de 760 lei şi cu recunoaşterea unei datorii faţă de furnizor în sumă de 4.760 lei.

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează4426 TVA deductibilă Cont de activ + Se debitează401 Furnizori Cont de datorie + Se creditează

+A;+A +Dat

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

4.7604.000

760

30.Întreprinderea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri de la furnizorul BETA. Condiţiile de preţ oferite de BETA sunt următoarele:-dacă ALFA alege să achite la scadenţă (peste 60 zile), preţul este de 2.000 lei;-dacă ALFA alege să achite imediat va beneficia de un scont de decontare de 10%.Deoarece ALFA optează să achite imediat achiziţia ea primeşte la momentul plăţii factura care cuprinde: preţ de achiziţie 2.000 lei, scont de decontare 10%, TVA 19%.Să se contabilizeze achiziţia cu plată imediată în următoarele situaţii:(1)ALFA aplică normele IFRS;(2)ALFA aplică OMFP 1752/2005;

Rezolvare:(1)ALFA aplică normele IFRS:Potrivit normei IAS 2 revizuită, orice reducere de preţ de care se beneficiază se deduce din costul activului. Prin urmare, vom avea:

33

Preţ de achiziţie 2.000 lei(-)scont 10% 200 lei(=)Cost de achiziţie 1.800 lei(+)TVA 19% 342 lei(=)Total factură 2.142 lei

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează4426 TVA deductibilă Cont de activ + Se debitează401 Furnizori Cont de datorie + Se creditează

+A;+A +Dat

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

2.1421.800

342

(2)ALFA aplică OMFP 1752/2005:Conform OMFP 1752/2005 scontul de decontare este recunoscut drept venit financiar de către societatea ALFA. Costul stocului este dat de preţul de achiziţie stabilit pentru plata la scadenţă.

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează4426 TVA deductibilă Cont de activ + Se debitează5121 Conturi la bănci Cont de activ - Se creditează

Putem înregistra achiziţia cu plata imediată parcurgând următorii paşi:a)înregistrarea achiziţiei la cost:

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează4426 TVA deductibilă Cont de activ + Se debitează401 Furnizori Cont de datorie + Se creditează

+A;+A +Dat

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

2.3802.000

380

b)înregistrarea scontului de care se beneficiază:Reducerea de preţ va diminua datoria faţă de furnizor simultan cu recunoaşterea unui venit

financiar. Va fi diminuată evident şi suma reprezentând TVA deductibilă.767 Venituri din sconturi obţinute

Cont de venit + Se creditează

4426 TVA deductibilă Cont de activ - Se creditează401 Furnizori Cont de datorie - Se debitează

-Dat +V; -A

401Furnizori

= %767

Venituri din sconturi obţinute

4426TVA deductibilă

238200

38

c)plata imediată:Suma care se achită este dată de creşterea de datorie în sumă de 2.380 lei minus diminuarea de datorie în sumă de 238

lei ca urmare a primirii scontului de decontare.

5121 Conturi la bănci în lei Cont de activ - Se creditează401 Furnizori Cont de datorie - Se debitează

34

-Dat -A

401Furnizori

= 5121Conturi le bănci în

lei

2.142

O soluţie directă dar mai complexă ar presupune contopirea înregistrărilor a), b) şi c) de mai sus într-una singură:

+A;+A -A;+V Sume debitoare

Sume creditoare

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= %5121

Conturi la bănci în lei767

Venituri din sconturi obţinute

2.3422.000

342

2.3422.142

200

31.Societatea comercială ALFA S.A realizează din producţie proprie două sortimente de produse finite, P1 şi P2. La începutul lunii martie, situaţia stocurilor era următoarea:P1: 270 bucăţi, evaluate la costul standard de 10 u.m./buc;P2: 1.000 bucăţi, evaluate la costul standard de 40 u.m./buc;

Diferenţa de preţ aferentă celor două stocuri este de 15.600 u.m. (nefavorabilă).În cursul lunii au loc operaţiile:

(1)Se obţin produse finite:P1: 100 bucăţi;P2: 600 bucăţi;(2)Se vând produse finite clientului C1. Factura cuprinde:P1: 50 buc., preţ de vânzare 15 u.m./buc;P2: 200 buc., preţ de vânzare 46 u.m./buc;TVA 19%.(3)Se exportă 400 bucăţi P2 clientului extern C2, la preţul de 30$/buc., curs de schimb 1$ = 3,5 u.m.(4)La sfârşitul lunii martie se calculează costul efectiv al produselor finite: costul efectiv al produselor P1 este de 12 u.m./buc iar cel al produselor P2 este de 35 u.m./buc. Se înregistrează diferenţele constatate.

Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocurilor de producţie se face la cost standard.

Rezolvare:Întrucât nu vom cunoaşte costul efectiv de producţie decât la finalul ciclului de producţie, vom evalua în cursul perioadei atât intrările cât şi ieşirile de stocuri utilizând costul standard pe care îl vom considera cost stabilit prin convenţie.

(1)Obţinere de produse finite:Întrucât avem două sortimente de produse finite vom folosi două conturi analitice: 345.01 pentru produsul P1 şi

345.02 pentru produsul P2. Obţinerea produselor finite va determina creşterea stocurilor simultan cu recunoaşterea unui venit latent reflectat în contul 711 Variaţia stocurilor:

+A;+A +V% = 711 25.000

345.01Produse finite P1

345.02Produse finite P2

Variaţia stocurilor

1.000

24.000

(2)Vânzare de produse finite:a)vânzarea propriu-zisă:

+A +V;+Dat4111/C1 = % 118.405Clienţi 701 99.500

35

Venituri din vânzarea

produselor finite4427

TVA colectată

18.905

b)descărcarea de gestiune:

-V -A;-A711 = % 8.500

Variaţia stocurilor 345.01Produse finite P1

345.02Produse finite P2

500

8.000

(3)Export de produse finite:a)vânzarea propriu-zisă:

+A +V4111/C2 = 701 42.000Clienţi Venituri din

vânzarea produselor finite

b)descărcarea de gestiune:

-V -A711 = 345.02 16.000

Variaţia stocurilor Produse finite P2

(4)La sfârşitul perioadei de gestiune situaţia în conturi este următoarea:

D 345.01 C D 345.02 CSi 2.700 500 (2) Si 40.000 8.000 (2)(1) 1.000 (1) 24.000 16.000 (3)

3.200 Sf 40.000 Sf

D 348 CSi 15.600 4.630 (4b)(4a) 200(4a) (3.000)

8.170 SfVom proceda la calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente atât intrărilor cât şi a ieşirilor de stocuri:

a)calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente intrărilor în stoc:Diferenţa aferentă produselor P1 = 100 buc (10 lei – 12 lei) = -200 lei (nefavorabilă)

+A +V348 = 711 200

Diferenţe de preţ la produse

Variaţia stocurilor

Diferenţa aferentă produselor P2 = 600 buc (40 lei – 35 lei) = + 3.000 lei (favorabilă)

+A +V348 = 711 (3.000)

Diferenţe de preţ la produse finite

Variaţia stocurilor

36

b)calculul şi înregistrarea diferenţelor de cost aferente ieşirilor din stoc:

Diferenţa aferentă ieşirilor = Rc345 x k = 24.500 x 0,189 = 4.630 lei

-V -A711 = 348 4.630

Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ la produse finite

32.Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc.  La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 19% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 19% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N.

Rezolvare:1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 19% (factura):

% = 401 2.856301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii prime

4426TVA deductibilă

Furnizori 2.500

(100)

456

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)2)consum de materii prime:

601 = % 1.440Cheltuieli cu materiile

prime301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii

prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000Produse finite Variaţia stocurilor

4)vânzare de produse finite :4111 = % 10.710

Clienţi 701Venituri din

50 buc x 180 = 9.000

37

vânzarea de produse finite

4427TVA colectată

1.710

711 = 345 50 buc x100 = 5.000Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:

Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Variaţia stocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite CSi 5.000 1.500 Si 8.000 5.000

2.500 2.0006.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenþe de preþ pentru materii prime

C D 348 Diferenþe de preþ pentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50(100) 200

(240) Sf 50 Sf6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 leiValoare realizabilă netă = 5.200 lei

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560Cheltuieli de

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru deprecierea

materiilor prime

38

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 leib)evaluarea în bilanţ a produselor finite:Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 leiValoarea realizabilă netă = 4.800 leiÎn bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculată = 250 lei;Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250Ajustări pentru

deprecierea produselor finite

Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor circulante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

33.Societatea comercială ALFA S.A prezintă la începutul lunii decembrie următoarea situaţie a stocului de marfă M1:Si371 = 70.000 buc x 714 lei/buc = 49.980.000 leiSi378 = 7.000.000 leiSi4428 = 7.980.000 lei

În cursul lunii martie au loc operaţiile:(1)Achiziţie de mărfuri, 5.000 buc M1 la costul de 600 lei/buc, TVA 19%(2)Vânzare de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) de 27.560.000 lei. Adaosul comercial practicat este de 20%.

Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus dacă evaluarea stocului de mărfuri se face la preţul de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA.

Rezolvare: (1)Achiziţie de mărfuri:Soluţia 1: Aceasta presupune înregistrarea facturii primită de la furnizor ca atare şi apoi includerea în valoarea activului a adaosului comercial şi a TVA neexigibilă pentru a ajunge la preţul cu amănuntul:a)înregistrarea facturii de achiziţie:

FACTURACost de achiziţie 5.000 buc x 600 lei 3.000 leiTVA 19% 570 leiTotal factură 3.570 lei

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează4426 TVA deductibilă Cont de activ + Se debitează401 Furnizori Cont de datorie + Se creditează

+A;+A +Dat

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

3.5703.000

570

b)includerea în valoarea stocului a adaosului comercial şi a TVA neexigibilă:Adaosul comercial = 3.000.000 x 20% = 600.000 leiTVA neexigibilă = (3.000.000 + 600.000)x20% = 684.000 leiPreţ de vânzare cu amănuntul = 3.000.000 + 600.000 + 684.000 lei = 4.284.000 lei

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează378 Diferenţe de preţ la mărfuri

Cont de minus de ativ

+ Se creditează

4428 TVA neexigibilă Cont de minus de + Se creditează

39

activ

+A+Dat; +(-A);

+(-A)371 = % 1.284.000

Mărfuri 378Diferenţe de preţ

la mărfuri4428

TVA neexigibilă

600.000

684.000

După această înregistrare avem în debitul contului 371 "Mărfuri" preţul de vânzare cu amănuntul de 4.284.000 lei

Soluţia 2: Această soluţie presupune încărcarea în gestiune a mărfurilor la preţul cu amănuntul şi apoi înregistrarea TVA deductibilă din factura primită de la furnizor:

a)intrarea în gestiune la preţ cu amănuntul:

371 Mărfuri Cont de activ + Se debitează401 Furnizori Cont de datorie + Se creditează378 Diferenţe de preţ la mărfuri

Cont de minus de ativ

+ Se creditează

4428 TVA neexigibilă Cont de minus de activ

+ Se creditează

+A +Dat; -A; -A371 = % 4.284.000

Mărfuri 401Furnizori

378Diferenţe de preţ

la mărfuri4428

TVA neexigibilă

3.000.000

600.000

684.000

b)înregistrarea TVA deductibilă din factura furnizorului:+A +Dat

4426 = 401 570.000TVA deductibilă Furnizori

(2)Vânzare de mărfuri:a)vânzarea propriu-zisă:Preţul de vânzare al mărfurilor vândute a fost achitat la casă de către clienţi. El este alcătuit din partea de venit de vânzare şi partea de TVA.

Preţul de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = Preţul cu amănuntul fără TVA + Preţul cu amănuntul fără TVA x 0,19 = Preţul cu amănuntul fără TVA x (1+0,19)Preţul cu amănuntul fără TVA = Preţul cu amănuntul inclusiv TVA/1,19Venitul din vânzarea mărfurilor = 27.560.000/1,19 = 23.159.663 leiTVA colectată = 27.560.000 – 23.159.663 = 4.400.337 lei

5311 Casa în lei Cont de activ + Se debitează707 Venituri din vânzarea mărfurilor

Cont de venit + Se creditează

4427 TVA colectată Cont de datorie + Se creditează

+A +V;+Dat5311 = % 27.560.000

40

Casa în lei 707Venituri din

vânzarea mărfurilor

4427TVA colectată

23.159.663

4.400.337

b)descărcarea de gestiune:

Mărfurile se scot din gestiune la valoarea la care au intrat dată de preţul cu amănuntul.Decărcarea din gestiune determină diminuarea stocului cu preţul mărfurilor vândute şi achitate la casă.

Adaosul comercial care a fost recunoscut iniţial drept câştig latent se transformă în câştig realizat deoarece el a fost încasat în urma vânzării. De aceea trebuie să debităm contul 378 cu partea de adaos aferentă mărfurilor vândute şi care se regăsşte drept câştig realizat în contul 707. Contul 4428 se debitează şi el deoarece în urma vânzării, TVA încasată la casă a fost recunoscut ca TVA colectată.

Costul de achiziţie aferent mărfurilor vândute se recunoaşte drept cheltuială ca la orice vânzare de mărfuri.

371 Mărfuri Cont de activ - Se creditează607 Cheltuielile cu mărfurile Cont de cheltuială + Se debitează378 Diferenţe de preţ la mărfuri

Cont de diminuare de activ

- Se debitează

4428 TVA neexigibilă Cont de diminuare de activ

- Se debitează

+Ch; -(-A); -(-A) -A% = 371 27.560.000

607Cheltuieli cu

mărfurile378

Diferenţe de preţ la mărfuri4428

TVA neexigibilă

19.299.874

3.859.789

4.400.337

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se determină în cotă proporţională pe baza următorului algoritm :

Cota de adaos comercial aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 707 x k = 23.159.663 x 0,1666 = 3.859.789 lei

Costul mărfurilor vândute se determină prin diferenţă: 27.560.000 – 3.859.789 – 4.400.337 = 19.299.874 lei

Situaţia în conturi este următoarea:

D 371 C D 378 CSi 49.980.000 27.560.000 (2) 7.000.000 Si(1) 4.284.000 (2) 3.859.789 600.000 (1)

41

26.704.000 Sf Sf 3.740.211

D 4428 C D 707 C(2) 4.400.337 7.980.000 Si 23.159.663 (2)

684.000 (1) 23.159.663 RulajSf 4.263.663

La sfârşitul exerciţiului mărfurile aflate în stoc vor fi prezentate în bilanţ la costul de achiziţie. Acesta se determină astfel:

Costul de achiziţie al mărfurilor rămasă în stoc = Preţul cu amănuntul al mărfurilor rămase în stoc – Adaosul comercial aferent mărfurilor rămase în stoc – TVA neexigibilă aferentă mărfurilor rămase în stoc = Sold final 371 – Sold final 378 – Sold final 4428 = 26.704.000 – 3.740.211 – 4.263.663 = 18.700.126 lei

34.La începutul lunii mai, întreprinderea ALFA deţine în stoc sortimentul de marfă X în cantitate de 100 buc la costul de 10 lei/buc. În cursul lunii au loc operaţiile:1)achiziţie de marfă X 200 buc la costul de 12 lei/buc, rabat 10%, TVA 19% (factura);2)vânzare de marfă X 250 buc la preţul de 15 lei/buc, TVA 19% (factura);3)achiziţie de marfă X 300 buc la costul de 16 lei, TVA 19% (factura). Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%.4)vânzare de mărfuri X 325 buc la preţul de 18 lei/buc, remiză 2 %, TVA 19%. Încasarea se face pe loc şi se acordă un scont de decontare de 10%.Să se contabilizeze operaţiile de mai sus conform OMFP 1752/2005 şi să se calculeze soldul final al contului mărfuri ştiind că ieşirile din stoc se evaluează prin procedeul LIFO.

Rezolvare:1)achiziţie de marfă X 200 buc la costul de 12 lei/buc, rabat 10%, TVA 19% (factura):Costul de achiziţie = 200 buc x 12 lei/buc (100% -10%)= 2.160 lei

% = 401 2.570371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

Furnizori 2.160

410

Costul unitar = 2.160 lei/200 buc = 10,8 lei/buc

2)vânzare de mărfuri:

4111 = % 4.463Clienţi 707

Venituri din vânzarea

mărfurilor4427

TVA colectată

250 bucx15lei=3.750

713

607 = 371 2.620Cheltuieli privind

mărfurileMărfuri

Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 100 bucx10 lei + 150 bucx10,8 lei = 1.000 + 1.620 = 2.620 lei

3)achiziţie de marfă X 300 buc la costul de 16 lei, TVA 19% (factura). Plata se face pe loc şi se beneficiază de un scont de decontare de 5%:

% = % 5.666 5.666371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

5121Conturi la bănci

767Venituri din

sconturi obţinute

300bucx16=4.800

866

5.426

240

4)vânzare de mărfuri X 325 buc la preţul de 18 lei/buc, remiză 2 %, TVA 19%:

42

Venitul din vânzarea mărfurilor = 325 buc x 18 lei (100% - 2%) = 5.733 lei% = % 6.713 6.713

5121Conturi la bănci în lei

667Cheltuieli cu sconturile

acordate

707Venituri din vânzarea

mărfurilor4427

TVA colectată

6.140

573

5.733

980

607 = 371 4.940Cheltuieli privind

mărfurileMărfuri

Costul mărfurilor vândute determinat prin FIFO = 50 bucx10,8 lei+ 275bucx16 lei = 4.940 lei

Stoc final 25 bucx16 lei = 400 lei

Situaţia în contul de stoc este următoarea:

D 371 Mărfuri CSi 100x10=1.000 2.620

200x10,8=2.160 4.940300x16=4.800

400 Sf

35.Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc.  La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 19% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 19% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N, conform IAS 2 „Stocuri”.

Rezolvare:1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 19% (factura):

% = 401 2.856301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii prime

4426TVA deductibilă

Furnizori 2.500

(100)

456

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)2)consum de materii prime:

601 = % 1.440

43

Cheltuieli cu materiile prime

301Materii prime

308Diferenţe de preţ

pentru materii prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000Produse finite Variaţia stocurilor

4)vânzare de produse finite :4111 = % 10.710

Clienţi 701Venituri din vânzarea de

produse finite4427

TVA colectată

50 buc x 180 = 9.000

1.710

711 = 345 50 buc x100 = 5.000Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Variaţia stocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite CSi 5.000 1.500 Si 8.000 5.000

2.500 2.0006.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime

C D 348 Diferenţe de preţ pentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50(100) 200

(240) Sf 50 Sf6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

44

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 leiValoare realizabilă netă = 5.200 lei

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560Cheltuieli de

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru deprecierea

materiilor prime

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 leib)evaluarea în bilanţ a produselor finite:Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 leiValoarea realizabilă netă = 4.800 leiÎn bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculată = 250 lei;Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250Ajustări pentru

deprecierea produselor finite

Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor circulante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

Tema 5 Venituri

36.La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50 % la semnarea contractului;- 30 % peste un an;- 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţa financiară, la o rată de 10%.Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”?

Rezolvare :

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :

- 10.000 de lei la semnarea contractului;- 6.000 de lei peste un an;- 4.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de :

10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul:

La 1 ianuarie N:

45

-vânzarea pe credit:

411 Clienţi

= %

707

Venituri din vânzarea mărfurilor

47XVenit

necâştigat

20.000

18.761

1.239

Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. În bilanţ, creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe, întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.

-încasarea imediată:

5121 Conturi la bănci în

lei

= 411 Clienţi

10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansul primit, adică 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei), obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

47X

Venit necâştigat

= 766

Venituri din dobânzi

876

La 1 ianuarie N+1:

- încasarea primei rate:

5121 Conturi la bănci în

lei

= 411 Clienţi

6.000

La 31 decembrie N+1:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1:

47X

Venit

= 766

Venituri din

364

46

necâştigat dobânzi

La 1 ianuarie N+2:

- încasarea ultimei rate:5121

Conturi la bănci în lei

= 411 Clienţi

4.000

37. La data de 1 aprilie N, societatea a achiziţionat 1.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 de lei/obligaţiune. La 1 august N, societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei 1 august N-1 - 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii, conform IAS 18 „Venituri”.

Rezolvare :

Conform IAS 18 veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi ( de exemplu obligaţiuni) , doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.

Pentru aplicarea prevederilor normei, dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 x 1 leu/obligaţiune = 1.000 lei va fi descompusă după cum urmează:

a) Dobânda aferentă perioadei 1 august N-1 - 1 aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) 1.000 x 8/12 = 666,67.de lei

b) Dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile 1.000 x 4/12 = 333,33 lei

Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele:

La 1 aprilie N:

-achiziţia obligaţiunilor:

506 Obligaţiuni

= 5121Conturi la bănci în lei

50.000

La 1 august N:

-încasarea dobânzii:

5121Conturi la bănci în

lei

= %506

Obligaţiuni

766 Venituri din dobânzi

1.000,00

666,67

333,33

38. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1, în valoare de 600 de lei.Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor, conform IAS 18.

Rezolvare :

Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele:

La 1 octombrie N:

- achiziţia acţiunilor BETA:

501Acţiuni deţinute la

entităţi afiliate

= 5121Conturi la bănci în lei

2.000

47

La 28 octombrie N:

- încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-1(reprezintă o recuperare a costului de achiziţie):

5121Conturi la bănci în

lei

= 501Acţiuni deţinute la entităţi afiliate

600

Tema 5 Active financiare, datorii financiare şi tranzacţii de capital

39.La data de 10.02.N întreprinderea ALFA achiziţionează titluri de participare de la o entitate afiliată 1.000 acţiuni la cursul de 10 lei/buc. Comisioanele plătite au fost de 200 lei. La data de 20.08.N ALFA vinde jumătate din participaţie la cursul de 12 lei/buc. La 31.12.N cursul bursier este de:

Cazul 1: 8 lei;Cazul 2: 15 lei.În anul N+1 ALFA vinde şi restul titlurilor la cursul de 18 lei/buc.Să se contabilizeze tranzacţiile dacă:a)întreprinderea aplică OMF 1752;b)întreprinderea aplică IFRS.

40.La data de 10.02.N întreprinderea ALFA achiziţionează titluri de plasament 1.000 acţiuni la cursul de 10 lei/buc. Comisioanele plătite au fost de 200 lei. La data de 20.08.N ALFA vinde jumătate din titluri la cursul de 12 lei/buc. La 31.12.N cursul bursier este de:

Cazul 1: 8 lei;Cazul 2: 15 lei.În anul N+1 ALFA vinde şi restul titlurilor la cursul de 18 lei/buc.Să se contabilizeze tranzacţiile dacă:a)întreprinderea aplică OMF 1752;b)întreprinderea aplică IFRS.

41. La 1 ianuarie N, o întreprindere achiziţionează dintr-o emisiune 1.000 obligaţiuni ale căror caracteristici sunt după cum urmează:Valoarea nominală 100 de lei;Preţul de emisiune 99,271360 de lei;Preţul de rambursare 105 de lei;Rata dobânzii 10%;Durata 5 ani.

Rambursarea totală are loc la 1 ianuarie N+5. Dobânzile se încasează în fiecare an pe 1 ianuarie.

Rezolvare:Randamentul efectiv al plasamentului este reprezentat de rata la care trebuie actualizate fluxurile viitoare (încasările

viitoare) pentru a egala valoarea împrumutului la emisiune.

99.271,360= 10.000/(1+r)+10.000/(1+r)2 +10.000/(1+r)3 +10.000/(1+r)4 +115.000//(1+r)5

Se obţine un randament al plasamentului de 11%.

În tabelul de mai jos sunt prezentate dobânzile şi prima de rambursare ce trebuie contabilizate:

Anul Fluxul (1) (2) Venituri 11%x (1)

Dobânzile(3) Prima de rambursare

(2)-(3)

N 99.271,360 10.919,850 10.000 919,850

N+1 100.191,210 11.021,033 10.000 1.021,033

N+2 101.212,243 11.133,347 10.000 1.133,347

48

N+3 102.345,590 11.258,015 10.000 1.258,015

N+4 103.603,605 11.396,395 10.000 1.396,395

Total 50.000 5.728,640

Înregistrările efectuate de întreprindere se prezintă de maniera următoare:

La 1 ianuarie N:

-achiziţia obligaţiunilor:

+A -AÎmprmuturi acordate pe termen lung

= Conturi la bănci în lei

99.271,360

La 31 decembrie N:

- încasarea dobânzii anuale:

+A +VConturi la bănci în

lei= Venituri din

dobânzi 10.000

-înregistrarea venitului din prima de rambursare:

+A +VAlte creanţe

imobilizate/venituri de primit

= Alte venituri financiare/venituri din prime de rambursare a

obligaţiunilor

919,850

La 31 decembrie N+1:

-încasarea dobânzii:

+A +VConturi la bănci în

lei= Venituri din

dobânzi 10.000

-înregistrarea venitului din prima de rambursare:

+A +VAlte creanţe

imobilizate/venituri de primit

= Alte venituri financiare/ve

nituri din prime de

rambursare a obligaţiunilo

r

1.021,033

La 31 decembrie N+4:

-încasarea dobânzii:

+A +V

49

Conturi la bănci în lei

= Venituri din dobânzi

10.000

-înregistrarea venitului din prima de rambursare:

+A +VAlte creanţe

imobilizate/venituri de primit

= Alte venituri financiare/venituri din prime

de rambursare a obligaţiunilor

1.396,395

-încasarea împrumutului obligatar la preţul de rambursare:

+A -A,-AAlte creanţe

imobilizate/venituri de primit

= %

Alte creanţe imobilizate /venituri de primit

Împrmuturi acordate pe termen lung

105.000

5.728,640

99.271,360

42. Societatea Alfa prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 1.01.N:- capital social: 20.000 u.m.;- rezerve: 2.000 u.m.- rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.-rezultatul reportat 1.800 u.m.În cursul exerciţiului N, s-au realizat următoarele operaţii:- s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 2.000 de acţiuni, preţ de emisiune 1,2 u.m., valoare

nominală 1 u.m.;- s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.m.;- s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 de

acţiuni;- s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 u.m., amortizare cumulată

2.000 u.m., valoare justă 8.000 u.m.- au fost răscumpărate 2.000 acţiuni la preţul de 1,5 u.m. pe acţiune care au fost ulterior anulate.Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2.500 u.m.

a. efectaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai susb. calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N.

Rezolvarea. emisiunea de acţiuni preţ de emisiune 1,2, valoare nominală 1

456 = %10111041

2.4002.0004.00

Distribuire de dividende117 = 457 800

Majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve106 = 1012 3.000

Reevaluarea imobilizărilor corporale21X = 105 4.000

Răscumpărarea acţiunilor proprii109 = 5121 3.000

Anularea acţiunilor proprii%

1012149

= 109 3.0002.0001.000

a. Total capitaluri proprii la începutul exerciţiului N 26.800

50

Total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N = 26.800+2.400-800+3000-3000+4.000-3.000+3.000-2.000-1.000=29.400 u.m+2.500

43. SC Alfa SA contractează la data de 1 ianuarie N un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: număr obligaţiuni emise 6.000 bucăţi, valoare nominală a unei obligaţiuni 1 leu, preţ de emisiune 0,95 lei, preţ de rambursare 1,1 lei, durata împrumutului 20 ani, rata dobânzii 10% anual. Împrumutul este rambursat în rate anuale constante plătibile la sfârşitul anului. Dobânda se achită odată cu rata anuală. Ce înregistrări se efectuează conform OMFP 1752/ 2005 în anul N pentru acest împrumut obligatar?

Rezolvare:1 ianuarie N emisiunea împrumutului obligator:

%461169

= 161 6.6005.700

900

1 ianuarie N încasarea contravalorii împrumutului

5121 = 461 5.700

31.12.N. Plata ratei anuale şi a dobânzii%

161666

= 5121 930330600

Amortizarea primei de rambursare6868 = 169 45

44. Contabilizaţi conform OMFP 1752/2005 şi OMFP 2374/2007 următoarele operaţii:1. Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune.Valoarea nominală 2 lei / acţiune2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune3. Anularea a 300 de acţiuni proprii4. Vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei pe acţiune

Rezolvare1.Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune

1091 = 5121 4.000

2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune5121 = %

1091141

2.5002.000

500

1. Anularea a 300 de acţiuni proprii%

1012149

= 1091 1.200600600

5. Vânzarea a 200 de acţiuni proprii la preţul de 3 lei pe acţiune%

5121149

= 1091 800600200

45. Contabilizaţi conform OMFP 1752/2005 şi OMFP 2374/2007 următoarele operaţii:

a. Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune. Se încasează contravaloarea acţiunilor.

b. Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune. Rata anuală a dobânzii 10%. Durata împrumutului 6 ani. Împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani.

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.

51

d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.Rezolvarea.Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune.

456 = % 4.0001011 3.0001041 1.000

Se încasează contravaloarea acţiunilor.5121 = 456 4.000

b.Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.

461 = 161 7.0005121 = 461 7.000

Inregistrarea dobanzii anuale

666 = 1681 700

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 500

%1012149

= 1091 500300200

d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 200

1012 = %1091141

300200100

Tema 6 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

46.Un producător de frigidere acordă clienţilor garanţii la data vânzării. Conform clauzelor contractuale, producătorul se angajează să refacă, prin reparare sau înlocuire, defectele de producţie care apar în 24 de luni de la data vânzării. Experienţa întreprinderii arată că:

75% din frigiderele vândute sunt fără defect; 15% au defecte minore; 10% au defecte majore.

Întreprinderea estimează că, dacă toate produsele vândute ar avea defecte minore, costurile ar fi de 7.000 de lei, iar dacă toate ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparaţiile ar fi de 10.000 de lei.

Să se procedeze la testarea criteriilor de recunoaştere a provizionului pentru riscuri şi cheltuieli, pe baza informaţiilor de mai sus conform OMF 1752.

Rezolvare :Să procedăm la testarea criteriilor de recunoaştere a provizionului pentru riscuri şi cheltuieli, pe baza informaţiilor de

mai sus:(a)Evident, întreprinderea are o obligaţie curentă legală care apare în momentul în care producătorul de frigidere a vândut astfel de bunuri cu defecţiuni.(b)O ieşire de resurse pentru stingerea obligaţiei este de obicei constituită din lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, dar şi de alte active. În cazul unei defecţiuni reclamate în perioada de garanţie, producătorul poate suporta costurile ocazionate de efectuarea reparaţiei sau poate înlocui bunul cu un altul aflat în stoc.(c)De multe ori, provizioanele pot fi evaluate doar prin estimare, dar vor trebui recunoscute chiar şi numai pe baza estimării. Este şi cazul provizionului pentru garanţii din exemplul nostru. Acesta este constituit pentru un eveniment a cărui realizare presupune existenţa mai multor trepte de risc, motiv pentru care evaluarea se va face prin ponderarea tuturor estimărilor posibile cu riscurile asociate:

52

75% x 0 + 15% x 7.000 + 10% x 10.000 = 2.050 lei.

Întrucât toate condiţiile de recunoaştere au fost îndeplinite, va fi creat un provizion pentru garanţii de 2.050 de de lei.

47.O întreprindere petrolieră contaminează mediul şi operează într-o ţară în care nu există legislaţie pentru protecţia mediului. Totuşi, întreprinderea are o politică prin care se obligă să refacă mediul, în situaţia unei contaminări pe care o cauzează. Întreprinderea are reputaţia de a-şi respecta întotdeauna această politică.

Care este incidenţa OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:În acest caz, va fi recunoscut un provizion conform obligaţiei implicite. Un asemenea provizion nu va fi constituit,

dacă avem în vedere strict aspectul juridic. De aceea, într-o asemenea situaţie, realitatea economică primează. Ea este cea care generează riscul, risc ce trebuie gestionat prin crearea unui provizion.

48.Un magazin de desfacere cu amănuntul are o politică de restituire a contravalorii bunurilor returnate de la clienţii nemulţumiţi chiar şi în absenţa unei obligaţii legale. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă. Statisticile arată că, anual sunt returnate bunuri a căror valoare reprezintă 0,5% din cifra de afaceri. În exerciţiul N, cifra de afaceri a fost de 1000.000 de lei.

Care este incidenţa OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:Dacă vom testa condiţiile de recunoaştere vom constata că:

Există o obligaţie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut: vânzarea bunurilor generează o obligaţie implicită, deoarece conducerea magazinului a indus cumpărătorilor aşteptarea că banii le vor fi restituiţi la înapoierea bunurilor cumpărate.

Este probabilă ieşirea de resurse ce încorporează avantaje economice viitoare: contravaloarea bunurilor returnate. Este necesar un provizion ce va fi constituit la cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate.

1.000.000 x 0,5% = 5.000 de lei.

49. Întreprinderea ALFA fabrică încălţăminte din cauciuc. La sfârşitul exerciţiului N ea decide ca în exerciţiul următor să instaleze filtre pentru "negrul de fum" a căror costuri sunt estimate la 200.000 de lei. Ea are totodată posibilitatea de a evita aceste costuri prin modificarea procesului de fabricaţie.

Care este incidenţa OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:Într-o astfel de situaţie, întreprinderea nu are nici o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi deci nu va

recunoaşte nici un provizion.

50.În urma unui accident rutier, opt persoane şi-au pierdut viaţa. Firma de turism, proprietară a autocarului, începe acţiunea în instanţă pentru obţinerea de despăgubiri din partea întreprinderii, nefiind primul accident cu acest tip de autocar şi existând indiciile unor defecţiuni de fabricaţie. Până la data aprobării situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar încheiat la 31.12.N, consultanţii juridici ai întreprinderii sunt de părere că întreprinderea nu va fi făcută răspunzătoare.

Cu ocazia întocmirii situaţiilor financiare, la 31.12.N+1, consultanţii juridici, datorită evoluţiei cazului, consideră că este probabil ca întreprinderea să fie făcută răspunzătoare. Care este incidenţa OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare : La sfârşitul anului N nu există nici o obligaţie din partea întreprinderii, motiv pentru care nu va fi constituit nici un

provizion. Situaţia, însă, va fi prezentată în notele la situaţiile financiare ca o datorie contingentă. Pe baza informaţiilor disponibile la sfârşitul anului N+1, întreprinderea are o obligaţie prezentă susceptibilă să ducă,

în vederea stingerii ei, la o ieşire de resurse economice (active). În acest caz, va fi recunoscut un provizion pentru cea mai bună estimare referitoare la stingerea obligaţiei.

În situaţia în care o întreprindere are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este considerată ca o datorie contingentă. (precizare preluată şi în OMF 1752 art 176)

51. Întreprinderea ALFA are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de frigidere. În exerciţiul N, ea a lansat un nou model din care a vândut 100 de bucăţi. După vânzare s-au constatat defecţiuni grave în etanşeizarea frigiderelor. Societatea a informat cumpărătorii asupra defecţiunilor şi s-a angajat să le repare gratuit. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 50.000 de lei. Furnizorul materialelor de etanşeizare şi-a asumat responsabilitatea defectelor şi a decis să ramburseze societăţii ALFA suma de 30.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu reparaţiile. Care este incidenţa aplicării OMF 1752?

Să analizăm această situaţie:

53

există o obligaţie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut: angajamentul pe care societatea şi l-a luat faţă de cumpărători de a remedia defecţiunile;

este probabilă ieşirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu reparaţiile; este necesar un provizion pentru cea mai bună estimare a cheltuielilor cu reparaţiile: 50.000 de lei; prin aplicarea regulii de mai sus se va recunoaşte un activ pentru suma de 30.000 de lei pe care furnizorul s-a

angajat să o ramburseze societăţii ALFA.

+Ch; +A +D% = 50.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Debitori diverşi

Alte provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

20.000

30.000

52.Pornind de la exemplul anterior, să presupunem că furnizorul materialelor de etanşeizare nu îşi asumă iniţial nici o responsabilitate şi iniţiază o expertiză tehnică. În urma acestei expertize (o lună mai târziu) furnizorul îşi asumă responsabilitatea şi rambursează societăţii ALFA suma de 30.000 de lei. Care este incidenţa aplicării OMF 1752?

Prin urmare, ALFA va recunoaşte un provizion la nivelul costurilor estimate cu reparaţiile de 50.000 de lei, pe care îl va imputa contului de profit şi pierdere:

+Ch; +D= 50.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Alte provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

Ulterior, ALFA va recunoaşte o creanţă faţă de furnizor la nivelul sumei stabilite a fi rambursată de acesta:

+A; +V= 30.000

Debitori diverşi Alte venituri din exploatare

53. Continuând exemplul 51, să presupunem că în contractul cu furnizorul există o clauză care creează pentru ALFA obligaţia de a face reparaţia doar dacă furnizorul acceptă rambursarea cel puţin a unei părţi din costuri. Furnizorul refuză orice rambursare a costului de 50.000 de lei suportat de ALFA. Care este incidenţa aplicării OMF 1752?

54. La 31.12.N, întreprinderea ALFA este pârât într-un proces privind încălcarea drepturilor de autor. Probabilitatea de pierdere este estimată la 75%. Litigiul este abia în faza iniţială iar întreprinderea ar mai avea căi de atac ce i-ar permite amânarea plăţii daunelor cu circa 2 ani. La această dată, ALFA nu poate estima credibil valoarea datoriei pe care va trebui să o achite. La 31.12.N+1 ALFA este înştiinţată ca va trebui să plătească în N+2 daune de 200.000 de lei ca urmare a faptului că a pierdut litigiul.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:

La 31.12.N:

există o obligaţie legală ca urmare a încălcării legii drepturilor de autor; este probabilă o ieşire de resurse pentru stingerea obligaţiei; obligaţia nu poate fi estimată credibil şi prin urmare va fi prezentată ca o datorie contingentă.

La 31.12.N+1:

există o obligaţie legală ca urmare a încălcării legii drepturilor de autor; este probabilă o ieşire de resurse pentru stingerea obligaţiei;

54

obligaţia poate fi estimată credibil şi prin urmare va fi constituit un provizion pentru riscuri şi cheltuieli de 200.000 de lei.

55. La data de 10.10.N societatea ALFA este acţionată în justiţie de către un client (BETA). La sfârşitul exerciţiului N, consilierii juridici consideră că este probabil ca ALFA să plătească despăgubiri în valoare de 100.000 de lei peste doi ani. Previziunile privind evoluţia ratei dobânzii sunt: 5% în N+1 şi 7% în N+2. La sfărşitul exerciţiului N+1, în urma evoluţiei cazului, despăgubirile ce vor fi plătite sunt estimate la 120.000 de lei. Rata dobânzii aferentă exerciţiului N+2 este reestimată la 10%. În exerciţiul N+2 cazul este soluţionat, ALFA plătind suma de 122.000 de lei despăgubire.

Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+2 dacă întreprinderea aplică:a)OMF 1752;b)IAS 37.

Rezolvare:

a)Dacă se aplică OMF 1752:

În exerciţiul N:

+Ch; +D6812 = 1511 100.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

În exerciţiul N+1:

+Ch; +D6812 = 1511 20.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

În exerciţiul N+2:

+Ch; -A6581 = 5121 122.000

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

Conturi la bănci

Concomitent va fi reluat provizionul pentru litigii.

-D +V1511 = 7812 120.000

Provizioane pentru litigii

Venituri din provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli

b)Dacă se aplică IAS 37

În exerciţiul N:

Se constituie un provizion pentru litigii pentru valoarea actualizată a despăgubirii estimate la 100.000 de lei.

Valoarea actualizată = 100.000/(1+0,05)(1+0,07) = 100.000/1,1235 = 89.007

+Ch; +D6812 = 1511 89.007

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

55

În exerciţiul N+1:

Are loc o schimbare de estimare atât a costurilor de despăgubire cât şi a ratei dobânzii. Valoarea provizionului pentru litigii în bilanţul exerciţiului N+1 va fi de 120.000/(1+0,1) = 109.091 lei. Provizionul va trebui ajustat (majorat) cu suma de 20.084 lei. Ajustarea se va imputa astfel :

a)efectul trecerii timpului : 89.007 x 5% = 4.450 lei

+Ch +D666 = 1511 4.450

Cheltuieli privind dobânzile

Provizioane pentru litigii

b)ajustarea datorată reestimării cheltuielii : 109.091 – 89.007 – 4450 = 15.634 lei

+Ch; +D6812 = 1511 15.634

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

În exerciţiul N+2:

a) ajustarea privizioanului ca urmare a trecerii timpului: pentru 109.091 x 10% = 10.909 lei+Ch +D666 = 1511 10.909

Cheltuieli privind dobânzile

Provizioane pentru litigii

b)Soluţionarea cazului determină recunoaşterea cheltuielilor cu despăgubirile în sumă de 122.000 de lei.

+Ch; -A6581 = 5121 122.000

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

Conturi la bănci

Concomitent va fi reluat provizionul pentru litigii.

-D +V1511 = 7812 120.000

Provizioane pentru litigii

Venituri din provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli

56.La începutul exerciţiului N, societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de achiziţie de 200.000 u.m. Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea amplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea liniară.

Se estimează că rata dobânzii pe piaţă va evolua astfel :Ani N N+1 N+2 N+3 N+4Rata

dobânzii12% 13% 16% 18% 20%

56

La sfârţitul exerciţiului N+1 se reestimează cheltuielile de dezafectare la 12.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+2 cheltuielile de dezafectare sunt din nou reestimate la 8.000 lei.

Care sunt înregistrările contabile aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+2 dacă:a)se aplică OMF 1752;b)se aplică IFRS?

57. La 11 noiembrie N, conducerea unei întreprinderi decide să închidă una din fabrici. Timp de o lună, decizia nu a fost comunicată nici uneia din părţile afectate, dar nici nu au fost luate măsuri pentru punerea în practică a deciziei.

La 15 decembrie N a fost aprobat, de către Consiliul de administraţie, un plan detaliat pentru închidere. Au fost trimise scrisori clienţilor, prin care aceştia sunt anunţaţi să-şi caute un alt furnizor. Avizele de concediere au fost înmânate personalului fabricii.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:

La momentul luării deciziei de închidere a fabricii, întreprinderea nu are nici o obligaţie, deoarece nu a luat încă nici o măsură care să constituie un fapt generator al unei asemenea obligaţii. Astfel, nu poate fi recunoscut un provizion la această dată.

Comunicarea deciziei de închidere, clienţilor şi salariaţilor, dă naştere (la 15 decembrie N) unei obligaţii implicite, deoarece crează o aşteptare validă din partea acestora. O ieşire de resurse economice este probabilă, motiv pentru care, la 31 decembrie N, va fi recunoscut un provizion pentru cea mai bună estimare a costurilor de închidere a fabricii.

58. Societatea ALFA este pe cale de a-şi închide magazinul din oraşul Y. Managementul a facut un anunţ public cu privire la restructurare şi a început să implementeze planul.

Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 40 de salariaţi pentru care vor fi suportate costuri (reprezentând salarii compensatorii) de 800.000 de lei. Clădirea în care se desfăşoară activitatea de comercializare face obiectul unui contract de locaţie operaţională care are o durată rămsă de 10 ani şi o chirie anuală de 30.000 de lei. Penalitatea care ar fi suportată dacă se rezilieză contractul este de 100.000 de lei. Datorită faptului că penalitatea este semnificativă, managementul consideră că ar fi mai avantajos să subînchirieze clădirea şi apreciază că ar putea obţine o chirie anuală de 25.000 de lei. Până la 31.12.N ALFA nu a subînchiriat clădirea dar se desfăşoară negocieri cu 2 posibili chiriaşi.

La 31.12.N ALFA dispune de un stoc de marfă pe care doreşte să-l lichideze şi estimează că va înregistra o pierdere, ca urmare a vânzării acestora sub cost, de 100.000 de lei. Există contracte ferme încheiate cu 2 clienţi care prevad penalităţi pentru întârziere sau reziliere de 50.000 de lei. Casele de marcaj, vitrinele şi rafturile vor fi transportate în oraşul X unde ALFA deţine un alt magazin, iar costurile de relocalizare sunt estimate la 50.000 de lei. Mijloacele de transport vor fi vândute estimându-se un câştig din cesiune de 100.000 de lei.

ALFA intenţionează să deschidă o agenţie de turism în oraşul Y, de aceea încheie un contract cu o firmă de publicitate căreia îi plăteşte un comision de 100.000 de lei pentru organizarea unei campanii publicitare menită să dezvolte o nouă imagine firmei. O parte din agenţii comerciali folosiţi în magazin sunt trimişi la cursuri de recalificare, costurile suportate de ALFA fiind de 80.000 de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Rezolvare:ALFA constituie un provizion pentru restructurare pentru costurile directe legate de restructurare, adică cele care:

-sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi-nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii întreprinderii.

Sunt incluse în provizion:- costurile ocazionate de disponibilizarea personalului 800.000 de lei;- penalitatea pentru rezilierea contractului de locaţie 100.000 de lei (nu se ia în considerare venitul din subînchiriere

deoarece nu este cert);- costurile ocazionate de rezilierea contractelor cu clienţii de 50.000 de lei;- costul ocazionat de lichidarea stocului de marfă 100.000 de lei;

Nu se includ în mărimea provizionului (deoarece sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii societăţii ALFA):- onarariul plătit firmei de publicitate:- costurile ocazionate de recalificarea personalului;- costurile de relocalizare a stocurilor

Câştigurile din cedarea mijloacelor de transport nu sunt luate în considerare în determinarea provizionului, chiar dacă vânzarea acestora este ocazionată de restructurare.

La 31.12.N ALFA efectuează înregistrarea:+Ch; +D

57

6812 = 1513 1.050.000Cheltuieli de

exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru

restructurare

59. Societatea ALFA S.A semnează pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se obligă să-i furnizeze 5 utilaje la preţul de 100.000 de lei/utilaj. Data livrării este 15 martie N+1. Procesul de producţie, care constă în ansamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special, durează 2 luni.

Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalităţi de 50.000 de lei. La sfârşitul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinând o pierdere de 35.000 de lei pentru contract. Producţia nu a început încă şi nu au fost cumpărate piesele necesare îndeplinirii contractului.

Echipamentul necesar asamblării este testat pentru depreciere. Acesta are o valoare contabilă de 1.000.000 de lei şi o valoare de inventar (determinată tinând cont şi de contract) de 980.000 de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Societatea ALFA trebuie să recunoască mai întâi un provizion pentru deprecierea echipamentului de 20.000 de lei (valoarea contabilă - valoarea de inventar) şi apoi un provizion pentru contractul deficitar de 15.000 de lei (pierderea din contract – provizionul pentru deprecierea echipamentului).

+Ch; +(-A)= 20.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru deprecierea

imobilizărilor

Provizioane pentru

deprecierea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor

+Ch; +D= 15.0000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Alte provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

60. Societatea ALFA s-a angajat prin contract să construiască o clădire. Lucrările trebuie terminate până la data de 11.11.N+2. Principalele etape ale realizării contractului sunt următoarele:

-la 11.11.N se semnează contractul; cu această ocazie s-a stabilit un preţ de vânzare revizuibil de 2.200.000 de lei şi s-a estimat un cost total de producţie de 2.000.000 de lei;

-la 31.12.N costul lucrărilor în curs de execuţie este de 375.000 de lei;

-la 31.12.N+1 costul lucrărilor în curs de execuţie este de 1.625.000 de lei; veniturile contractului au fost estimate la 2.800.000 de lei iar costurile au fost reestimate la 3.200.000 de lei;

-11.11.N+2 se realizează facturarea; preţul de vânzare este de 3.000.000 de lei iar costul efectiv este de 3.300.000 de lei.

Să se determine dacă acest contract este oneros (deficitar) şi să se stabilească incidenţa contabilă.

În exerciţiul N:-angajarea cheltuielilor după natură: Cheltuieli = Stocuri 375.000 Datorii Disponibilitati-estimarea rezultatului contractului: Rezultat = 2.200.000 – 2.000.000 = 200.000-gradul de avansare = 375.000/2.000.000 = 18,75%

58

-rezultatul aferent exerciţiului N = 200.000 x 18,75% = 37.500-înregistrarea producţiei în curs aferente exerciţiului N: Lucrari in curs = Variatia stocurilor 375.000 + 37.500 = 412.500Situaţia în contul de profit şi pierdere:Variaţia stocurilor……………...412.500Cheltuieli…………(375.000)Rezultat…………..37.500

În exerciţiul N+1:-angajarea cheltuielilor după natură: Cheltuieli = Stocuri 1.625.000 - 375.000 =1 .250.000 Datorii Disponibilitati

-estimarea rezultatului contractului: Rezultat = 2.800.000 – 3.200.000 = - 400.000-înregistrarea producţiei în curs aferente exerciţiului N+1: Lucrari in curs = Variatia stocurilor 1.250.000 – 37.500 = 1.212.500

-constituirea provizionului pentru pierderea din contractul devenit deficitar: Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri si chelt = Alte provizioane pt riscuri si ch 400.000Situaţia în contul de profit şi pierdere:Variaţia stocurilor……………..1.212.500Chelt…………(1.250.000)Chelt cu prov pt risc si ch……………...(400.000)Rezultat…………..-437.500În exerciţiul N+2:-angajarea cheltuielilor după natură: Cheltuieli = Stocuri 3.300.000 – 1.625.000 = 1.675.000 Datorii Disponibilitati-înregistrarea producţiei în curs aferente exerciţiului N+2:Rezultatul contractului = 3.000.000 – 3.300.000 = -300.000Prin urmare, vom include în costul lucrărilor suma cu care a crescut rezultatul contractului, respectiv 100.000 de mii de lei: Lucrari in curs= Variatia stocurilor 1.675.000 + 100.000 = 1.775.000-facturarea lucrărilor: Clienti = % 3.570.000 Venituri din servicii 3.000.000 TVA colectata 570.000-descărcarea de gestiune: Variaţia stocurilor= Lucrari în curs 3.400.000-anularea provizionului pentru contractul deficitar: Alte prov pt riscuri şi ch = Venituri din prov pt riscuri si ch 400.000Situaţia în contul de profit şi pierdere:Venituri din servicii ……………….3.000.000Variaţia stocurilor ……………...- 1.625.000Venituri din prov pt riscuri si ch ………………...400.000Cheltuieli……………(1.675.000)Rezultat……………..100.000

Tema 7 Evenimente ulterioare datei bilanţului

61. Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilor financiare ale societăţii ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci avea dificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N. ALFA trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea creanţei faţă de BETA.

59

62.Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 10.000 de lei:

+Ch; +(-A)6814 = 394 10.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru deprecierea activelor

circulante

Provizioane pentru

deprecierea mărfurilor

63.Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 25.000 de lei. ALFA efectuează înregistrarea:

+Ch; +D6812 = 1511 25.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

64.Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte, determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 2.500Cheltuieli cu

materiile primeMaterii prime

65.Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

60

66.Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (definită în prima parte a capitolului) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea ALFA vinovată sau nu de acest incident.”

67. Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1. Este acesta un eveniment ce determină ajustarea situaţiilor financiare întocmite pentru exerciţiul N ?

Nu, deoarece reflectă o condiţie apărută ulterior închiderii exerciţiului N. Dacă impactul acestei decizii este semnificativ, face obiectul informării în note.

68. Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la 100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMA cursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.Trebuie sa ajusteze societatea ALFA valoarea investiţiei în societatea BETA ?

Scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiţii ulterioare datei bilanţului, deci ALFA nu trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea investiţiei.Datorită faptului că evenimentul afectează semnificativ situaţiile financiare ale societăţii ALFA, trebuie să facă obiectul publicării în note.

69.Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii 90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producerea acestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA “Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închide fabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spre emitere.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Societatea ALFA a anunţat închiderea fabricii pe 26 februarie N+1, deci condiţiile nu existau în exerciţiul N. Societatea nu va recunoaşte un provizion pentru restructurare în situaţiile financiare ale exerciţiului N. Anunţul a fost făcut după data bilanţului iar, la 31.12.N nu exista un plan de restructurare. Decizia conducerii de a închide fabrica poate fi un indiciu că activele acesteia ar putea fi depreciate. Managementul va trebui să determine valoarea lor recuperabilă şi să înregistreze (sau să ajusteze) un provizion pentru depreciere dacă este cazul.

Societatea ALFA va trebui sa publice în note:“Pe 26 februarie N+1 societatea a anunţat închiderea fabricii de pantofi din GAMA “Z”.

70.Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4, care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETA cotate la BVB Bucureşti.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Decizia de achiziţie a filialei are loc în exerciţiul N+1, deci situaţiile financiare ale exerciţiului N nu vor fi ajustate. În note va fi efectuată o informare narativă referitoare la această achiziţie.

71. Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

61

Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu trebuie să recunoască această datorie în situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată în notele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.

72.La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Care este incidenţa aplicării OMF 1752 în acest caz?

Nu, deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după data bilanţului. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ, acest lucru trebuie sa facă obiectul publicării în notele explicative.

Tema 8 Schimbări de politici contabile şi corectări de erori

73. Societatea Alfa avea în stoc, la începutul lunii decembrie N-1, 200 kg materii prime evaluate la costul de 11 lei/kg.În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:1)5.12. – achiziţie 500 kg la costul de 12 lei/kg2)12.12. – consum de materii prime 600 kg;3)23.12.– achiziţie 400 kg la costul de 15 lei/kg4)27.12.– consum de materii prime 300 kgMetoda de evaluare a ieşirilor de materii prime este CMP calculat după fiecare intrare:

DataIntrări

IeşiriStoc

QCost unita

r

Cost total Q Cost unita

r

Cost total

Q Cost unita

r

Cost total

1/12 200 11 2.2005/12 500 12 6.000 700 Cmp

=11,71

8.200

12/12 600 11,71 7.026 100 11,43 1.17123/12 400 15 6.000 500 Cmp

=14,34

7.171

27/12 300 14,34 4.302 200 14,34 2.86831/12 200 14,34 2.868

601 = 301 11.328 leiLa începutul exerciţiului N, managementul constată că, metoda cea mai potrivită pentru a estima consumul real de

materii prime este FIFO. În cursul lunii ianuarie N au avut loc operaţiile:1)4 ian – achiziţie 200 kg la costul de 16 lei/kg;2)15 ian - consum 300 kg;3)21 ian – achiziţie 600 kg la costul de 20 lei/kg;4)29 ian – consum 500 kg

Dacă în perioada anterioară s-ar fi folosit FIFO, situaţia ar fi fost următoarea:

DataIntrări

IeşiriStoc

QCost unita

r

Cost total Q Cost unita

r

Cost total

Q Cost unita

r

Cost total

1/12 200 10 2.0005/12 500 12 6.000 200

5001012

2.0006.000

12/12 200400

1012

2.0004.800

100 12 1.200

62

23/12 400 15 6.000 100400

1215

1.2006.000

27/12 100200

1215

1.2003.000

200 15 3.000

31/12 200 15 3.000

Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă:a)se aplică OMF 1752;b)se aplică IAS 8.

Rezolvare:Schimbarea de estimare va presupune:a)ajustarea stocului iniţial pentru asigurarea comparabilităţii:Soldul iniţial conform CMP = 200 kg x 14,34 lei = 2.868 leiSoldul iniţial conform FIFO = 200 kg x 15 lei = 3.000 lei

Presupunem că schimbarea de estimare este recunoscută de fisc (în acord cu prevederile Codului fiscal român). Ajustarea va afecta contul de stoc, rezultatul reportat şi impozitul exigibil:

301 = % 132Materii prime 1173

Rezultat reportat reprezentând efectele

schimbărilor de politici contabile şi estimări

4411Impozit pe profit exigibil

106,92

25,08

În luna ianuarie se aplică FIFO:

DataIntrări

IeşiriStoc

QCost unita

r

Cost total Q Cost unita

r

Cost total

Q Cost unita

r

Cost total

1/01 200 15 3.0004/01 200 16 3.200 200

5001516

3.0003.200

15/01 200100

1516

3.0001.600

400 16 6.400

21/01 600 20 12.000 400600

1620

6.40012.000

29/01 400100

1620

6.4002.000

500 20 10.000

31/01 500 20 10.000

601 = 301 13.000

74.În anul 2005, societatea ALFA a demarat un contract de construcţii care are termen de finalizare sfârşitul exerciţiului 2007. Managementul a decis să utilizeze metoda de recunoaştere a rezultatului la finalizarea lucrărilor.

In 2007 societatea Alfa schimbă politica de contabilizare a contractelor de construcţii trecând de la metoda finalizării lucrărilor la metoda gradului de avansare. Înainte de schimbarea politicii contabile se cunosc următoarele informaţii:

Elemente 2007 2006Profit înainte de impozitare

210.000 180 000

Cheltuiala cu impozitul pe profit

(33.600) (28.800)

Rezultatul net 176.400 151.200Rezultatul reportat la 220.000 130.000

63

începutul perioadei

Capitalul social al societăţii Alfa este de 100.000 u.m. Nu au loc ale modificări ale capitalurilor proprii. Impactul aplicării celor două metode asupra rezultatului exerciţiilor 2005, 2006 şi 2007:

Metoda la terminarea lucrărilor Metoda gradului de avansare2005:

Venituri (711) 200.000 leiCheltuieli (clasa 6) (200.000 lei)Efect asupra rezultatului = 0

2005:

Venituri (711) 250.000 leiCheltuieli (clasa 6) (200.000 lei)Efect asupra rezultatului = 50.000 lei

2006:

Venituri (711) 500.000 leiCheltuieli (clasa 6) (500.000 lei)Efect asupra rezultatului = 0

2006:

Venituri (711) 590.000 leiCheltuieli (clasa 6) (500.000 lei)Efect asupra rezultatului = 90.000 lei

2007:

Venituri (701) 1.200.000 lei (711) (700.000 lei)Cheltuieli (clasa 6) (300.000 lei)Efect asupra rezultatului = 200.000 lei

2007:

Venituri (701) 1.200.000 lei (711) (840.000 lei)Cheltuieli (clasa 6) (300.000 lei)Efect asupra rezultatului = 60.000 lei

Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă întreprinderea:a)aplică OMF 1752;b)aplică IAS 8.

Rezolvare:

Efectul schimbării de politică este următorul: Efectul asupra rezultatului

brutEfectul asupra rezultatului net

Înainte de 2006 50.000 42.000

Pentru 2006 90.000 75.600

Total la sfârşitul anului 2006

140.000 117.600

Pentru 2007 60.000 50.400

Rezultatul brut al anului 2007 este determinat folosind metoda gradului de avansare.

Extras din contul de profit şi pierdere

Elemente 2007 2006 2006Retratat

Rezultat înainte de impozitare

210.000 180.000 180.000+90.000270.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit

(33.600) (28.800) (43.200)

Rezultat net 176.400 151.200 226.800

Extras din situaţia variaţiei capitalurilor proprii

Capital social

Rezultat reportat

Rezultatul exerciţiului

2007

Total

64

Capitaluri proprii la începutul anului 2006

100.000 130.000 230.000

Efectul net al schimbării de politică

42.000 42.000

Capitalurile proprii la începutul anului 2006 după ajustare

100.000 172.000 272.000

Profitul retratat al exerciţiului 2006

226.800 226.800

Capitalurile proprii la sfârşitul anului 2006

100.000 398.800 498.800

Profitul exerciţiului 2007

176.400 176.400

Capitalurile proprii la sfârşitul anului 2007

100.000 398.800 176.400 675.200

Extras din notele la situaţiile financiare:In anul 2007 societatea Alfa a schimbat politica referitoare la recunoaşterea rezultatului din contractele de construcţii

trecând de la metoda finalizării lucrărilor la metoda gradului de avansare. Schimbarea de politică se aplică retrospectiv. Sumele comparative pentru anul 2006 au fost ajustate pentru a reflecta efectul schimbării. Ca urmare a acestei schibări, rezultatul din contracte a crescut cu 60.000 u.m. în anul 2007 şi 90.000 u.m. în anul 2006.Rezultatul reportat la începutul anului 2006 a crescut cu 42.000 u.m. ce reprezintă suma ajustărilor pentru anii anteriori anului 2006 minus impozitul pe profit . Contul de profit şi pierdere pentru anul 2007 nu este ajustat deoarece rezultatul este determinat după metoda gradului de avansare.Contul de profit şi pierdere al anului 2006 este retratat după cum urmează:

Profit înainte de impozitare (din situaţiile financiare anterioare)

180.000

Efectul schimbării de politică 90.000Profit brut după ajustare 270.000Cheltuiala cu impozitul pe profit /din contul de profit şi pierdere prezentat în 2006 /

(28.800)

Efectul schimbării de politică asupra cheltuielii cu impozitul pe profit

(14.400)

Cheltuiala cu impozitul pe profit după ajustare (43.200)Profitul net după ajustare 226.800

1. Soldul iniţial al rezultatului reportat din anul 2006 a fost retratat pentru a reflecta creşterea rezultatului net cu 42.000 u.m. aferentă perioadelor anterioare anului 2006

2. Soldul iniţial al rezultatului reportat pentru anul 2007 este ajustat cu 117.600 u.m. ce reprezintă efectul schimbării la începutul anului 2007 minus impozitul pe profit amânat (140.000 – 22.400).

3. efectul asupra impozitului pe profit (amânat) la începutul anului 2007 este de 22.400 u.m. (8.000 + 14.400).

Schimbarea de metodă contabilă are consecinţe asupra impozitelor amânate (creanţe, datorii) deoarece afectează valoarea contabilă a activelor sau datoriilor în condiţiile în care bazele lor fiscale rămân nemodificate. Deoarece schimbările de politici contabile sunt contabilizate pe seama capitalurilor proprii (rezultatul reportat) impozitele amânate corespunzătoare vor afecta tot capitalurile proprii.

+A +Cp; +Dat332

Lucrări în curs= %

1173Rezultat reportat

provenit din schimbarea de

140.000114.600

65

politici contabile

4412Impozit pe

profit amânat

22.400

Baza fiscală a activului la data schimbării de politică = 700.000 leiBaza fiscală = Baza contabilă – Sume impozabile în viitor + Sume deductibile în viitor = 840.000 – 840.000 + 700.000 = 700.000 leiBaza contabilă a activului la data schimbării de politică = 840.000 leiDatoria de impozit amânat = 140.000 x 16% = 22.400 lei

75. Societatea Alfa care aplică OMF 1752 achiziţionează la 1.01.N un utilaj la 1.01.N la costul de 100.000 lei, durata 5 ani, amortizare liniară. Deşi valoarea justă a activelor din această categorie a înregistrat variaţii mari şi se preconizează că aceste variaţii vor persista în viitor, managerii hotărăsc să menţină utilajul în bilanţ la cost amortizat. La 31.12.N+1 întreprinderea trece la aplicarea IFRS şi se decide evaluarea utilajelor la valoare justă care este de 180.000 lei. La 31.12.N valoarea justă a utilajului era de 120.000 lei.

Se cere:a)Să se aprecieze dacă trecerea la modelul valorii juste este o schimbare de politică sau o schimbare de

circumstanţe;b)Care sunt înregistrările contabile dacă se aplică OMF 1752 şi respectiv IAS 8?

Rezolvare:În exerciţiul N:2131=404 100.0006811=2813 20.000

În exerciţiul N+1:6811=2813 20.000

La 31.12.N are loc schimbarea de politică:

2131=117x 40.000117x = 2813 10.000

2813=2131 50.000

2131 = 105 140.000

76. Societatea ALFA este o societate mijlocie care întocmeşte situaţii financiare simplificate conform OMF 1752/2005. La data de 1.01.2008 ea a primit un utilaj în leasing pe o perioadă de 3 ani. Valoarea justă a activului a fost de 461.806 lei. Contractul a fost clasificat ca leasing operaţional deşi el avea caracteristicie unui contract de leasing financiar deoarece, managerul utilizând excepţia de la aplicarea principiului prevalenţei economicului asupra juridicului prevăzută de OMF 1752. La 31.12.2008 ALFA este preluată de un grup care aplică IFRS. Dacă contractul ar fi fost recunoscut iniţial ca leasing financiar, locatarul ar fi beneficiat de un preţ de opţiune de 60.000 lei iar valoarea reziduală ar fi avut valoarea de 70.000 lei. Valoarea anuală a chiriei ar fi fost de 200.000 lei. Rata implicită ar fi fost de 20%. Durata de viaţă economică a utilajului este estimată la 8 ani. La 1.01.2009 ALFA reclasifică contractul în categoria celor de leasing financiar ca urmare a trecerii la aplicarea IFRS.

Se cere:a)Să se aprecieze dacă reclasificarea contractului este o schimbare de politică sau o schimbare de circumstanţe având

în vedere OMF 1752 şi respectiv IAS 8;b)Care sunt înregistrările contabiledacă se aplică OMF 1752 şi respectiv IAS 8?Rezolvare:Dacă se aplică IAS 8:În anul 2008:1)înregistrarea plăţii chiriei aferente primului an:

612=5121 461806/3 = 153.935 lei

66

În anul 2009:La 1 ianuarie se contabilizează schimbarea de politică cu incidenţă retrospectivă.

Dacă încă de la început contractul ar fi fost de leasing financiar, în exerciţiul 2008 s-ar fi făcut următoarele înregistrări:

a)preluarea bunului în leasing financiar

2131=167 min (461.806; 456.019) = 456.019 leib)plata chiriei:

% = 5121 200.000167 456.019*20%= 91.203666 108.797

c)amortizarea utilajului6811=2813 456.019/8 = 57.002 lei

Deci, la 31.12.2008, activul ar fi avut o valoare netă de 399.017 iar datoria ar fi avut un sold de 364.816 lei.

Prin urmare, schimbarea de politică la 1.01.2009 se contabilizează astfel:

2131 = % 399.017 167 364.816 117x 34.201

Dacă se aplică OMF 1752:La 1.01.2009:

2131=167 461806-153.935 = 307.871 lei

77.În luna aprilie 2007 societatea constata ca a omis sa înregistreze în contabilitatea anului 2005 veniturile facturate, rezultate dintr-un contract de prestari de servicii în suma de 3.000. lei. Cota de impozit pentru anul 2005 a fost de 16%.

Rezolvare:Înregistrarea facturilor omise

+A +Cp,+D

4111Clienţi

= %1174

Rezultatul reportat provenit

din corectarea erorilor

fundamentale4427

TVA colectată

3.5703.000

570

Înregistrarea impozitului pe profit datorat, calculat în baza declaratiei rectificative privind impozitul pe profit

-Cp +D

1174Rezultatul reportat

provenitdin corectarea

erorilorfundamentale

= 4411Impozit pe

profit

480

67