Limbile
Pagini
Legal
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
1/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
1
CORPUL EXPERILOR CONTABILI I A CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA
FILIALA CLUJ
SET DE EXERCIII, PROBLEME I STUDII DE CAZSEMESTRUL 2 ANUL 3 -2015
SEMESTRUL 2 ANUL
stagiar n sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
2/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
2
C O N T A B I L I T A T E
1. n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani
cuentitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul
cvaloarea contabila construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunareste de 20.000 lei, plus
TVA 24%. n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea,
suportnd urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc
12.000 lei. La nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces
verbal de recepie ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi
predat proprietarului, mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile
efectuate de societatea X.
Rezolvare:
Conform IAS 17 nregistrrile contabile sunt:
- n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoareatotala chiriei aferentcontractului de leasing operational
Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei
Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 1.200.000 lei
- nreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operaional:
% = 401 24.800
612 20.000
4426 4.800 (20.000 * 24%)Concomitent, lunar:
Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei
- n luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cldirii:
231 = 404 52.000 lei (40.000 + 12.000)
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
3/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
3
- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuatla cldire:
212 = 231 52.000 lei
- amortizarea lunara cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmasa contractului de
leasing (iunie N martie N+4):
6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei
- la finalizarea contractului se predproprietarului investiia:
2812 = 212 52.000 lei
Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:
Credit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei.
2.La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneazun utilaj al crui cost este de 820.000 lei,
amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabileste de 660.000 lei, iarlasfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este tratamentul contabil al deprecierii
utilajului n conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
Cost 820.000 lei
Amortizare anual = 820.000 lei/ 10 ani 82.000 lei
Amortizare cumulatpe 2 ani (N si N+1) 164.000 lei
Valoare netcontabilla finele exerciiului N+1 656.000 lei (820.000 164.000) lei
Valoarea recuperabilla finele exerciiului N+1 660.000 lei
La finele N+1 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabileste mai mare dect
valoarea netcontabil.
Amortizarea cumulatpe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) 246.000 lei
Valoare netcontabilla finele exerciiului N+4 410.000 lei (820.000 410.000)
La finele N+4 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabileste mai mare dect
valoarea netcontabil. Deci, nu trebuie sse constituie nicio ajustare pentru depreciere.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
4/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
4
3. Existindicii cun echipament tehnologic a crui valoare contabilneteste de 700.000 lei sadepreciat. Acesta face parte din aceeai UGN mpreuncu un teren, a crui valoare contabileste
de 200.000 lei i o cldire cu o valoare contabilnetde 1.100.000 lei. Valoarea de utilitate a
UGN este estimat la 1.400.000 lei, iar valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond
comercial care poate fi ataat raional acestei UGN. S se determine i s se nregistreze n
contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n conformitate cu tratamentele specifice
IAS 36.
Rezolvare:
Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este definit ca fiind cea mai mare valoare
dintre valoarea justa unui activ minus costurile generate de vnzare i valoarea sa de utilizare.
Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 lei.
Valoarea justneta UGN = 1.000.000 lei
Valoarea recuperabila UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 lei
Valoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + cldire1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000
Valoarea recuperabila echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.000 1.100.000 = 100.000
lei
Valoarea contabilneta echipamentului tehnologic = 700.000 lei
valoarea recuperabil< valoarea contabilnetceea ce determino depreciere a echipamentului
tehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 100.000)
nregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:
Chelt. cu pierderi din depreciere = Echipamente tehnologice 600.000 lei
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
5/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
5
4. n data de 15.06.2014, entitatea X a achiziionat i apus n funciune o instalaie pentru care se
cunosc urmtoarele informaii: pre facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale 26.000 lei,
cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern 16.000 lei, cheltuieli de instalare i asamblare
8.000 lei i cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei 10.000 lei.
Entitatea a dat n folosinactivul n data de 26.06.2014 i a optat pentru o duratde utilizare de
3 ani, nsnu a luat o decizie cu privire la metoda de amortizare care ar trebui aleas. Astfel,
aceasta poate alege ntre metoda liniar, accelerat sau cea n funcie de numrul de uniti
produse, estimat la: 10.000 buc. n anul 2014; 50.000 buc. n anul 2015; 40.000 buc. n anul
2016; 20.000 buc. n anul 2017. n data de 14.01.2017, instalaia este vndutunui terla preulde vnzare de 280.000 lei, TVA 24%. Determinai valoarea la care activul trebuie prezentat n
situaiile financiare ntocmite, conform celor trei metode de amortizare i stabilii impactul
vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017.
Rezolvare:
Costul de achiie a instalaiei = prefacturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale (26.000
lei) + cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern (16.000 lei) + cheltuieli de instalare i
asamblare (8.000 lei) +cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei
(10.000 lei) = 660.000 lei
nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 sunt:
- achiziia instalaiei la data de 15.06.2014:
2131 = % 660.000
404 600.000
446 26.000
401 34.000
a)METODA LINIAR:
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
6/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
6
- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2014 (660.000/3 ani*6/12luni):
6811= 2813 110.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014
este 660.000 lei 110.000 lei = 550.000 lei
- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2015 (660.000/3 ani):
6811 = 2813 220.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei) = 330.000 lei
- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2016 (660.000/3 ani):
6811 = 2813 220.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei + 220.000) = 110.000 lei
- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:
461 = % 347.200
7583 280.000
4427 67.200
- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:
% = 2131 660.0002813 550.000
6583 110.000
Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 170.000 lei
(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceasttranzacie.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
7/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
7
b) METODA ACCELERAT:
- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2014 (660.000*50%):
6811 = 2813 330.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014
este 660.000 lei 330.000 lei = 330.000 lei
- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2015 dupregimul liniar ((660.000-330.000)/2ani):
6811 = 2813 165.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (330.000 lei + 165.000 lei) = 165.000 lei
- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2016 ((660.000-330.000-165.000)/1 an):
6811 = 2813 165.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (330.000 lei + 165.000 lei + 165.000) = 0 lei
- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:
461 = % 347.200
7583 280.000
4427 67.200
- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:
2813 = 2131 660.000
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
8/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
8
Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 280.000 lei
(280.000 lei 0 lei) rezultat din aceasttranzacie.
c) METODA N FUNCIE DE NUMRUL DE UNITI PRODUSE:
- nregistrarea amortizrii n anul 2014 (660.000/120.000 u.p * 10.000u.p.):
6811 = 2813 55.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014este 660.000 lei 55.000 lei = 605.000 lei
- nregistrarea amortizrii n anul 2015 (660.000/120.000 u.p * 50.000 u.p.):
6811 = 2813 275.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (55.000 lei + 275.000 lei) = 330.000 lei
-
nregistrarea amortizrii n anul 2016 (660.000/120.000 u.p * 40.000 u.p.):
6811 = 2813 220.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (55.000 lei + 275.000 lei + 220.000 lei) = 110.000 lei
- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:
461 = % 347.200
7583 280.000
4427 67.200
- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
9/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
9
% = 2131 660.000
2813 550.000
6583 110.000
Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 170.000 lei
(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceasttranzacie.
5.O entitatea achiziioneazla data de 10.03.2014 o linie tehnologicla costul de 260.000 lei. Durata de
viautileste de 5 ani, iar metoda de amortizare folositeste cea liniar. La sfritul anului 2016 exist
indicii cactivul ar fi depreciat. Valoarea de pian acest moment pentru un activ similar, cu aceeai
vechime, este de 130.000 lei, iar costurile estimate a fi suportate n vederea cedrii acestuia sunt de
15.000 lei. Entitatea estimeazcpe durata de viautilrmasa activului va obine intrri de numerar
atribuibile acestuia, astfel: n 2014 de 66.000 lei; n 2015 de 58.000 lei; n 2016 de 34.000 lei. Rata de
actualizare utilizatpentru aceste fluxuri este de 10%. Stabilii dacla sfritul anului 2016 activul este
depreciat sau nu, n conformitate cu tratamentele contabile promovate de IAS 36.
Rezolvare:
- achiziia liniei tehnologice la 10.03.2014
Echipamente = Furnizori de imobilizri 260.000 lei
- amortizarea liniei tehnologice n anul 2014 (260.000 lei / 5 ani * 8/12 luni)
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 34.667 lei
Echipamentelor echipamentelor
- amortizarea liniei tehnologice n anul 2015 (260.000 lei / 5 ani)
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 lei
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
10/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
10
Echipamentelor echipamentelor
- amortizarea liniei tehnologice n anul 2016 (260.000 lei / 5 ani)
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 lei
Echipamentelor echipamentelor
Valoarea contabilnetla 31.12.2014 = 260.000 34.667 52.000 52.000 = 121.333 lei
Valoarea recuperabileste cea mai mare valoare dintre valoarea justminus costurile cedrii i valoarea
sa de utilizare.
Estimarea valorii de utilizare a liniei tehnologice n funcie de rata de actualizare de 10%:
An Flux de numerar (lei) Rata de actualizare Flux de numerar
actualizat (lei)
2014 66.000 1 / (1+10%)1 60.000
2015 58.000 1 / (1+10%)2 47.934
2016 34.000 1 / (1+10%)3 25.545
Total valoare de utilizare 133.479
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
11/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
11
F I S C A L I T A T E
1. O persoanimpozabilnregistratn scopuri de taxconform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz
un imobil, n valoare de 240.000 lei, frTVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu
drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009
nchiriazn ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce constajustarea
TVA n acest exemplu?
Rezolvare:
TVA aferent achizitiei = 240.000*19% = 45.600 lei
Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei
Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei
Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la
achizitii cu minus.
2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de
nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de TVA
trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoatei
urmtoarele informaii:
a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de platn
sumde 3.000 lei, neachitat pnla data 25 iulie 2009;
b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C. Braileanca
S.R.L., nregistratn scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei frTVA. Factura este
emisn data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntndu-se cu
deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii,
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
12/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
12
restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile, perioad pentru care i se percepe o
penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitata facturii;
c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneazmrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistratn scop de
TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt prezint
urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la preunitar frTVA de 200 lei la care se acordun
discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi n luna mai 2009 prin
magazinul propriu la prede vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata;
d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C.
ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoanjuridicromn, nregistratn scop de TVAn Romnia, cu prede catalog frTVA de 70.000 lei. La data achiziionrii achitavansul de
10% din valoarea mainii, pentru care primete facturde la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de
90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea rezidualfiind zero. Rata de dobndanual
este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primete factura pentru prima rataferent
contractului de leasing, facturpe care o achitpe data de 15 iulie 2009, conform contractului.
e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneazde la compania Societe, stabiliti nregistratn scop
de TVA n Frana, cizme de damn valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Fran a n
Romnia (1 euro = 4 lei).
f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreazctre societatea Francoise,
stabiliti nregistratn scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de 25.000 lei
g) n luna iunie achiziioneazmateriale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei de la o
persoanfizicautorizat, nenregistratn scop de TVA.
h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz de
aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n valoare de
10.000 lei prefrTVA.
i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achitfacturile de energie electric, gaze i telefon n
valoare totalde 850 lei, inclusiv T.V.A.
Precizai:
a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus
b) valoarea TVA deductibili TVA colectataferente trimestrului II
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
13/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
13
c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009
d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportatn declaraia recapitulativi de ce?
Rezolvare:
a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat
pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.
2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL% = 401 17.850
301 15.000
4426 2.850 (15.000 X 19 %)
- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.
401 = 5121 8.925
- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi
% = 5121 9.371
401 8.925
6581 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)
3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL
% = 401 10.710
371 9.000 [( 200 -20) x 50]
4426 1.710
- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila
371 = % 6.000378 3.605 [(252.1 -180) x 50]
4428 2.395 (19% x 300x 50)
- vanzarea pantofilor
5311 = % 15.000 (300 x 50)
707 12.605 (252.1 x 50)
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
14/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
14
4427 2.395
- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta
- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc
K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)
Rc 707 x K
% = 371 15.000
607 9.000
378 3.605
4428 2.395
4) achizitionarea unui automobil in leasing
2133 =167 70.000
- Acordarea unui avans de 10 %
% = 404 8.330
167 7.000
4426 1.330
404 = 5121 8.330
Restul leasingului de plata este de 63.000
Dobanda de 12 % = 7.560
Total leasing 70.560
Rate lunare de 1.120
- Iunie primirea primei facturi:
% = 404 1.332,8
167 1.000
4426 190
666 120
4426 22,80
- Amortizarea din iunie
6811 = 2813 xxx
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
15/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
15
- In 15 iulie achitarea facturii
404 = 5121 1.332,80
5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA
in valoare de 3.000 Eur, curs valutar
1 eur= 4 lei
371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)
4426 = 4427 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt
inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)
6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA,deci se poate aplica taxarea inversa.
411 = 701 25.0004426 = 4427 4.750
- Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute711 = 345 25.000
7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizataPFA neinregistrata in scop de TVA3021 = 401 500
8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei411 = % 11.900
701 10.0004427 1.900
- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute711 = 345 10.000
9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 leiinclusiv TVA
% = 401 850605/612 7144426 136
b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim IID 4426 C D 4427 C
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
16/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
16
2.850 2.395
1.710 2.2801.330 4.750190 0 1.90022.80 11.3252.2804.750136 013.268,80
c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009% = 4426 13.268,804427 11.3254424 1.943,80
- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I invaloare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I
4423 = 4424 1943,80- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.
d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?
- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentruachiziitiile si livrariile intracomunitare.- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie saintocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarileintracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprindeurmatoarele informatii:a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in
trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute laart. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sautransportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru careexigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv.(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuiesa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
17/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
17
trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform
modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceastapersoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitateataxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentrucare furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la platataxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).
3.Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.Rezolvare:Conform articolului 21 din Legea 571/2003 completata si actualizata intra in categoriacheltuielilor cu deuctibilitate limita urmatoarele:a)cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintretotalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decatcheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari inRomania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;c)cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
18/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
18
E V A L U A R E A E C O N O M I C A A I N T R E P R I N D E RI I
1 . Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoareaacesteia?
Raspuns:
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoareascriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb BNR al monedei nationale din dinultima zi a lunii anterioare; cheltuielile in avans pot fi asimilate unui cont de creante, acestea
nefiind active fictive.
2.Cum se evalueaz disponibilittile din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoareaacesteia?
Raspuns:
Disponibilitile din bilanse evalueazla val scriptica, cele in valuta se actualizeaza laraportul de schimb al monedei nationale din ultimazi a lunii anterioare
3.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Raspuns:
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC ele sunt considerate non-valori
cu exceptia chelt de cercetare dezv. care se materializeaza intr-un prototip sau produs.
4.Cum se evalueaz obligatiile din bilantul unei ntreprinderi pentru determinarea valoriiacesteia?
Raspuns:
Se evalueaza la valoarea scriptica iar cele in valuta se actualizeaza.
5.Care sunt situatiile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
19/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
19
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
20/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
20
F I S C A L I T A T E
1. Metodele de amortizare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniul unei entitati sunt:
a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva
b.~ amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva + amortizarea
fiscala
Rspuns:a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva
2.. Amortizarea liniara, presupune aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
mijlocului fix si anume:
a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix
b.~ aplicand coeficientul de 1,5, daca durata de utilizare a mijlocului fix este intre 2-5
ani
c.~ambele variante sunt corecte
Rspuns:
a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix
3.Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare TVA sunt:
a.~livrari de bunuri si prestari de servicii
b.~ livrari de bunuri si prestari de servicii + import de bunuri
c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii
intracomunitare de bunuri
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
21/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
21
Rspuns:
c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii
intracomunitare de bunuri
4.Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:
a.~jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari
b.~ jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari + registrul non-transferurilor
c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilorprimite din alt stat membru
Rspuns:c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilorprimite din alt stat membru
5.Declararea TVA, se face cu ajutorul urmatoarelor documente:
a.~decont TVA (formular 300)
b.~ decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301) + declaratie
recapitulativa (formular 390)
c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301),
declaratie recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394)
Rspuns:c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301), declaratie
recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394).
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
22/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
22
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
23/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
23
F U Z I U N I S I D I V I Z A R I D E I N T R E P R I N D E R I
1. Dousocieti comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dousocieti se
prezintastfel:
Soc A: valoarea netde aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal12.000 lei/aciune.
Soc B: valoarea netde aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal10.000 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dacea absoarbe societatea B.
Rezolvare:
A BActiv net contabil 96.000 lei Activ net contabil 80.000 leiNr. aciuni 12.000 aciuniVMCA =8 lei / aciune
Numr de aciuni ce trebuie emise =80.000/8 lei/actiune
= 10.000 aciuni
2. Dousocieti comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dousocieti seprezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea
nominal9.000 lei/aciune. Societatea B: valoarea netde aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500,
valoarea nominal7.500 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dacea absoarbe societatea B.
Rezolvare:
A B
Activ net contabil 72.000 lei Activ net contabil 60.000 leiNr. aciuni 9.000 aciuniVMCA =8 lei / aciune
Numr de aciuni ce trebuie emise =72.000/8 lei/actiune
= 9.000 aciuni
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
24/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
24
A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R E P R I N D E R I L O R
1. Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitat deschiderea procedurii insolvenei prevzute de Legea nr.
85/2006, mpotriva debitoarei SC "A." SRL Satu Mare, invocnd o creancert, lichidi exigibiln
sum de 86.228 lei reprezentnd creane fiscale. Reprezentantul debitoarei a invocat excepia
necompetenei Tribunalului Satu Mare Secia comerciali de contencios administrativ n soluionarea
cererii, avndu-se n vedere schimbarea sediului societii sale n Bucureti, ulterior introducerii aciunii
la instan. Tribunalul Satu Mare - Secia comerciali de contencios administrativ, prin Sentina nr.
510/F din 17 decembrie 2008, a admis excepia necompetenei Tribunalului Satu Mare i a declinat
competena soluionrii cauzei n favoarea Tribunalului Bucureti n raport de sediul actual al debitoarei
SC "A.A." SRL (fostSC "A." SRL Satu Mare).
ntrebare:
Analizai temeinicia soluiei pronunatde instan. Argumentai
Rezolvare:
Prin sentina comercialnr. 789 din 12 februarie 2009, Tribunalul Bucureti, secia a VII-a comercial, aadmis excepia de necompetenmaterial, invocatdin oficiu, a constatat competena de soluionare acauzei ca aparinnd Tribunalului Satu Mare.
n temeiul art. 21 C. proc. civ., a suspendat din oficiu soluionarea pricinii i a naintat dosarul nalteiCuri de Casaie i Justiie pentru soluionarea conflictului de competen.
nalta Curte constatcse afln faa unui conflict negativ de competenntre Tribunalul Satu Mare iTribunalul Bucureti cu privire la soluionarea cererii creditoarei D.G.F.P. Satu Mare privinddeschiderea procedurii insolvenei debitoarei SC A.A. SRL, n temeiul Legii nr. 85/2006, culteriorintroducerii aciunii la instandebitoarea i-a mutat sediul din Satu Mare n Bucureti.
Analiznd acest conflict negativ de competenprin prisma dispoziiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 i a
actelor dosarului, din care rezult c sediul debitoarei se afla n Satu Mare la momentul formulrii
cererii, loc n care s-a desfurat activitatea societii de la nfiinarea sa n anul 1992 i pnn prezent
unde s-au nscut datoriile acesteia, nalta Curte constatc, competena de soluionare a cauzei revine
Tribunalului Satu Mare.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
25/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
25
Aa fiind, n conformitate cu prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilete competena de soluionare a
litigiului n favoarea Tribunalului Satu Mare, cruia i se va trimite dosarul.
2.Prin cererea nregistratla Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucureti, prin D.R.V. Iai, a
solicitat deschiderea procedurii insolvenei fade debitoarea SC "A.C." SRL Cmpulung Moldovenesc
pentru o creande 62.886 lei, stabilitpotrivit actelor constatatoare nr. 504 i 506/2001.Prin Sentina nr.
333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, reinnd ccele doucreane prezentate de
creditor nu satisfac cerina de a fi exigibile fa de prevederile Ordonanei Guvernului nr. 92/2003,
republicat. mpotriva sentinei a declarat recurs creditoarea, artnd ca comunicat debitoarei titlurile
executorii la sediul declarat, acestea fiind primite i semnate de patron la data de 13.10.2001, astfel nct
creana satisface condiia de a fi exigibil.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulatde reclamant. Argumentai.
Raspuns:
Creanele n baza crora creditoarea D.G.V. a solicitat deschiderea procedurii insolvenei sunt datorii
vamale stabilite printr-un act constatator emis de acest organ ca urmare a ncheierii din oficiu a unui
regim suspensiv vamal, n baza art. 95 alin. 2 din Codul vamal.
Potrivit art. 158 alin. 3 din Codul vamal, acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul
emiterii, dispoziiile Codului de procedurfiscalinvocate de judectorul sindic neavnd aadar aplicare
n cauz, n virtutea caracterului special al normelor privitoare la creanele vamale coninute de Codul
vamal fade normele Codului fiscal i a Codului de procedurfiscal(specialia generalibus derogant).
n consecin, legnd exigibilitatea unei datorii vamale de prevederile general invocate ale Codului de
procedurfiscal, judectorul sindic a fcut o greitaplicare a legii, motiv de recurs prevzut de art. 304
pct. 9 Cod procedurcivil.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
26/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
26
Ca urmare, constatnd ndeplinite condiiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii insolvenei,
curtea a admis recursul i a modificat hotrrea, n sensul admiterii cererii creditoarei, a dispus
deschiderea procedurii insolvenei fa de debitoare i a trimis cauza judectorului sindic pentru
continuarea procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
27/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
27
S T U D I I D E F E Z A B I L I T A T E
1. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?
Raspuns:
Dinpunctde vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cuefec
tele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa indicatori:
Rata de rentabilitate a proiectului de investitii
Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) saucash-flow-ul
(brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita
n termeni de profit net trebuie sa fie mai maredecat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie
undeva peste media sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta
timpului nu este luata n calcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost
sunt relative. Un altdezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de
oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate
se aratafaptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice
ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.
Randamentul economic al investitiilor
Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade viata
economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la
valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:
randamentul economic = (profit total/investitie) 1Termenul de recuperare
Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune infunctiune) in care se
recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
28/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
28
recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest indicator se poate calcula in mai multe
situatii, data fiind diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea
raportul dintre:
valoarea investitiei si profitul mediu anual
Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni:
valoarea investitiei/(profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut)
Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.
Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca
prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitulviitor si se compara
intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete
este:Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toatesumele
obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste
ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea
momentului 0 este conventionala.Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a
cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un
anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este
foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de
piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei ratede
rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile sau
restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o ratacel putin egala cu
transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia.Daca valoarea
actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor
putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie caun supraprofit. La VAN zero
rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai
beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
29/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
29
gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare).Daca
VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturileviitoare nu
acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege
acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cuVAN
negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.Criteriul VAN
are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei esteacela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala,
calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune
ca actionarul este concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea
de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta
din urma poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform
caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate
maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil
decat VAN.
Rata interna de rentabilitate
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
30/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
30
Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in
calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei
fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:sau, daca proiectul nu
incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singuradata, la inceputul primului
an:Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cuvaloarea
actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolose cunostea rata
de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearcadeterminarea ratei de
actualizare.
Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate
de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este
extrem de simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente, atunci proiectul este
acceptat; daca RIR este mai mica decat ratade rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci
proiectul este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar
dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt
constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
31/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
31
calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai
realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiectde investitii, acestea se
reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri
se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi
proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe
piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni de stat, etc).
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
32/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
32
A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I I
1.O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret de 40 u.m. Intreprinderea inregistreaza
cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care
90% reprezinta salariile personalului direct productive, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se calculeze si sa se
interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice si nivelul
rezultatului de exploatare si curent la o crestere la 5.500 a numarului de produse vandute.
Rezolvare:
q = 5.000 buc.
p.u. = 40 u.m.
ch. mat. prime = 60.000 u.m.
ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m.
ch. variabile- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utiliti i chirii = 5.000 u.m.
ch. amortizare = 4.000 u.m.
ch. cu dobnzi = 5.000 u.m.
Pragul de rentabilitate operaional se referdoar la active de exploatare, de aceea nu aminclus i la ch. fixe
dobnzile.
Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000= 17.000 u.m.
Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.
Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) =
17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.
Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
33/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
33
.Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile.Qc financiar = (CF+
dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 =1617,65 u.m.
Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie
sating50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind icheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc.
produse s-a atins o vnzare de 64.706u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere.
O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influennegativasupracheltuielilor variabile
totale, astfel:
CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.
CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate.
Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800u.m.
Profitul curent se calculeazincluznd cheltuielile variabile n cheltuielile fixe.
Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.Deci la o vnzare de 5.500 buc. produse (aceast cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de
operaiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. iun profit curent de 52.800
u.m.
2. Sa se calculeze fiuxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care se
cunosc urmatoarele : cifra de afaceri 10.000 u.m., cheltuieli materiale 4.500 u.m., cheltuieli salariale
4.000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m. cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m.
cumparari de mujloace fixe pe parcursul anului 1.000 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500
u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1.000 u.m., datorii
financiare la sfarsitul anului 1.200 u.m.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
34/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
34
Rezolvare:
Conform IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie
Se foloseste metoda directa:
Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati
catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000Flux
de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe)
=500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit).
Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-
200CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de
investitii+Fluxde numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
35/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
35
O R G A N I Z A R E A C O N T R O L U L U I I N T E R N
1.Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de produse i producie n curs de
execuie?
Rspuns:
Stocurile sunt bunuri materiale din catergoria activelor ciculante care au diverse destinatii inprocesul de productie si de distributie: vanzare, prelucrare in vederea unei vanzari ulterioare, consumpentru realizarea de servicii, lucrari etc.In categoria stocurilor sunt cuprinse:[2]
Marfurile sunt bunuri cumparate cu scopul expres de a fi revandute, de regula in starea incare se afla. Devin marfuri alte bunuri cum ar fi materiile prime, materiale, inclusiv cele denatura obiectelor de inventar carora li se schimba destinatia fiind vandute ca atare, precum siprodusele finite transferate la magazinele proprii ale aintreprinderii producatoare;
Materiile prime respectiv bunuri, de regula obtinute prin cumparare, destinate consumuluiproductiv, prelucrarii in intreprindere si care se regasesc substantial in produsele realizate deintreprindere;
Materiale consumabile sunt bunuri cumparate sau rezultate din prelucrarile dinintreprindere care s econsuma in procesul de productie sau de distributie dar nu se regasesc
substantial in produsele realizate; Materiale de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care servesc productia si
distributia, de regula mai multe cicluri de fabricatie, dar care nu sunt mijloace fixe pentruca au o valoare mai mica decat limita legala sau au o durata de utilizare mai mica decat operioada contabila. Din punct de vedere contabil sunt considerate obiecte de inventarechipamentele de lucru si protectie, care nu au o valoare mai mare decat limita prevazutade lege;
Produsele sunt bunuri rezultate dintr-un proces de prelucrare partial sau integral dinintreprindere. La randul lor produsele pot fi semifabricate, produse finite sau produse
reziduale;Stocurile ce rezulta in urma unui proces de productie se regasesc in institutie sub forma
productiei in curs de executie (productiei neterminate), produselor finite, semifabricatelor sau produselorreziduale. [3]
Productia in curs de executie este productia care in cursul lunii nu a parcurs toate fazeleprocesului tehnologic si utilizarea sa ca atare nu este posibila. Productia in curs de executie se determinaprin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
36/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
36
gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costul
de productie.
2.Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile
comerciale?
Rspuns:Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje si alte valori materiale care ntrunesc conditiile decompensare datoritriscului de confuzie se aprobanual de ctre administratori, ordonatorii de creditesau persoana care are obligaia gestionrii i servesc pentru uz intern n cadrul entitilor respective.
3.Care sunt particularitile inventarierii mijlocelor bneti i a celorlalte valori gestionate
n casierie?
Rspuns:
O prima particularitate care opereaza in acest caz este data de periodicitatea operatiunilor. Potrivit
normelor in vigoare, gestiunea casei se verifica inopinat, cel putin o data pe luna, de catre conducatorul
compartimentului financiar-contabil, de catre inlocuitorul legal sau de drept al acestuia sau de o alta
persoana desemnata in scris de catre unitate.
In cazul particular al societatilor comerciale care au cenzori, inspectia lunara a casei se fac de catre
acestia, care vor urmari existenta titlurilor si a valorilor ce apartin intreprinderii, dar si pe cele care sunt
proprietatea tertilor.
O alta particularitate este aceea ca revizia casei nu se poate limita la stabilirea integritatii numerarului
si a celorlalte valori, aceasta trebuind sa fie extinsa si asupra repectarii disciplinei de casa. Ca tehnica de
realizare, controlul inopinat al trezoreriei se va concretiza intr-un proces verbal si prin semnarea
registrului de casa pe fila cu inregistrarile din ziua controlului.
Rezultatele inventarierii se vor stabili pe baza datelor inscrise in monetarul casei si in listele de
inventariere care consemneaza celelalte valori din casierie. Valorile efectiv inventariate se compara cu
soldurile scriptice din evidenta operativa a casieriei (respectiv registrul de casa), si cu cele de
contabilitate (fisele conturilor).
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
37/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
37
Se impune si precizarea ca, potrivit normelor in vigoare, in cazul inventarierilor prilejuite de
inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in lei si in valuta din casieriile unitatilor se inventariaza
in ultima zi lucratoare din an, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati care privesc
exercitiul respectiv.
In cazul neconcordantelor intre valorile efectiv inventariate si cele inregistrate in evidenta operativa a
casieriei sau in contabilitate, se trece obligatoriu la verificarea analitica a documentelor de incasari si
plati pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare. In final, plusurile sau minusurile de inventar
se mentioneaza in procesul verbal cu indicarea cauzelor care le-au generat si a eventualilor vinovati.
Pentru baterile de la disciplina de casa vor fi propuse sau aplicate sanctiuni disciplinare sau
administrative, iar pentru lipsurile de numerar sau alte valori se vor adopta masurile legale de recuperare,
putandu-se sesiza concomitent (atunci cand este cazul) si organele de cercetare sau de urmarire penala.
Controlul integritatii mijloacelor banesti dintr-o unitate patrimoniala nu poate fi limitat la
inventarierea gestiunii de casa. El trebuie sa vizeze si sumele incredinatate in diverse scopuri unei
persoane imputernicite sau titularilor de avansuri. Cu alte cuvinte, organul de control insarcinat cu
aceasta misiune are obligatia de a verifica exceptia faptica a numerarului aflat asupra mandatarilor,achizitorilor, incasatorilor, casieriilor platitoare, etc.
De regula inventarierea se realizeaza anual insa, la gestiunile unde se vehiculeaza importante
mijloace banesti, se impune ca intre doua inventarieri consecutive sa se efectueaza controale inopinate
asupra numerarului rezultat din incasari.
Se realizeaza astfel o inventariere a disponibilitatilor banesti, a cecurilor, a cambiilor, a biletelor la
ordin si a celorlalte valori din casieria unitatii patrimoniale se inventariaza cel putin o data pe luna inconformitate cu reglementarile de casa emise de BNR.
Aceasta obligatie revine compartimentului financiar-contabil, iar in cazul societatilor comerciale
atributiile de control inopinat al casei revin cenzorilor care fac inspectia lunara a casieriei si verifica
titlurile sau valorile.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
38/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
38
Ca masuri de pregatire a efectuarii inventarierii propriu-zise, conducerea unitatii trebuie sa aiba in
vedere aducerea la zi a evidentelor tehnico-operative, tinute la gestiune, a contabilitatii acestora, iar
comisia de inventariere trebuie sa sigileze spatiile gestiunii, sa ia declaratii scrise de la gestionari, sa
vizeze documentele de evidenta operativa la nivelul ultimei inregistrari si sa ridice numerarul nedepus la
casierie si documentele nepredate la contabilitate.
Pentru disponibilitatile aflate in conturi la banci, creante, datorii si orice alte decontari, inventarierea
consta de fapt intr-o minutioasa verificare a sumelor ce constituie soldurile conturilor care le reflecta si,
eventual, confruntarea acestora cu documentele externe (extrase de cont, punctaje, confirmari)[13].
Stabilirea pagubelor si prejudiciilor este o operatiune complexa, care are ca punct de plecare
constatarea prejudiciilor si consemnarea lor in documentele oficiale, continua cu evaluarea si se incheie
cu eventuale regularizari.
In cazul in care se constata neconcordanta intre soldul scriptic si cel faptic, verificarea se extinde
asupra documentelor de casa, pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare sau alte cauze care
au influentat soldul de numerar. Se intocmeste un proces verbal. Daca se constata lipsuri efective de
numerar sau alte valori, se iau masuri de recuperare imediata a pagubelor in sarcina celor vinovati sau
prin sesizarea organelor de urmarire penala, dupa caz.
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
39/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DRE! GERGIAN
39
A U D I T U L S T A T U T A R S I AL T E MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE
1. Rolul i importana dosarului exerciiului.
Raspuns:
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea tuturor lucrrilor de
audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la formularea opiniei si redactarea raportului.
2.Structura dosarului exerciiului exemplu
Raspuns:
Dosarul exerciiului este impartit in 10 sectiuni : - EA - Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului,
Seciunea B) intitulatSinteza misiunii i rapoarte; - EC () intitulatOrientare i planificare; - ED ()
intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE () intitulat Controale substantive;
- EF () intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG () intitulat Verificri i informaii
specifice;- EH () intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI () intitulatIntervenii cerute prin
regulament; - EJ () intitulatControlul conturilor consolidate.
3. Rolul i importana dosarului permanent.
Raspuns:
Dosarul permanent permite evitarea repetrii anuale a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la
altul a elementelor de cunoatere a intreprinderii.Ptr a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent
trebuie sa fie tinut la zi, sa elimine informatii perimate si sa nu contina documente voluminoase ale
intreprinderii.
4.Structura dosarului permanent- exemplu
Raspuns:
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulatGeneraliti;- PB () intitulat Documente privind
7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015
40/40
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 40
controlul intern;- PC () Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente;- PD () intitulat
Analize permanente;- PE () intitulat Fiscal i social;- PF () intitulat Juridice;
- PG () intitulatIntervenienti externi;
5.. Elementele de bazale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar
Raspuns:
Raportul unei misiuni de audit de baztrebuie sconin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de
baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge derapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din
conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in
conformitate cu cadrul general aplicabil;
- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa
exprime o opinie asupra situatiilor financiare;
- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve,
dar cu paragraph de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia
defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie
prezentate intr-o sectiune separata a raportului
- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de
semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.