Download - revista teologia

Transcript

TEOLOGIA anul IV, nr. 1, 2001

Revista Teologia public studii, traduceri din Sfintii Printi, note, comentarii, voci n actualitate, stiri din lumea crestin si recenzii.

NOT CTRE AUTORI Autorii sunt rugati s trimit materialele ce se ncadreaz n rubricile revistei dactilografiate la dou rnduri. Responsabilitatea asupra continutului acestora revine n exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.

Coperta I: Icoana Bunei Vestiri, sec. XIV, Galeria de icoane din Biserica Sf. Climent, Ohrida Coperta IV: Cldirea Faculttii de Teologie Ortodox din Arad

Editura Universittii Aurel Vlaicu ARAD

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX

TEOLOGIA

ANUL IV, NR. 1, 2001 ARAD

4

COMITETUL DE REDACtIE PREEDINTE: P.S. Dr. TIMOTEI SEVICIU, Episcopul Aradului si Hunedoarei REDACTOR RESPONSABIL: Pr. conf. univ. dr. IOAN TULCAN, Decanul Faculttii de Teologie Ortodox Arad MEMBRI: Protos. lect. univ. dr. DANIIL STOENESCU Pr. lect. univ. dr. CONSTANTIN RUS Pr. lect. univ. drd. VASILE VLAD SECRETARI DE REDACtIE: Diac. lect. univ. dr. MIHAI SSUJAN ANCA HDEAN

TEOLOGIA Orice corespondent se va adresa: FACULTATEA DE TEOLOGIE 2900 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-57-285855

TEOLOGIA Totute correspondence sera envoyee a l'adresse: FACULTATEA DE TEOLOGIE 2900 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-57-285855

5

CUPRINS

EDITORIAL Mesajul Ortodoxiei Universale ctre lumea de astzi la pragul dintre milenii ............................................................... 8

STUDII Pr. lect. univ. dr. Dumitru Moca Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gur de Aur. Importanta si actualitatea lucrrii lor pastorale .................................................................. 11 Lect. univ. drd. Anton Ilica Preparandia ardean (1812) ................................................... 20 Conf. univ. dr. Ileana Szenik Combinatia motivic n variantele unui tip melodic de colind ..................................................... 26 Dr. Liviu Moldovanu, Dr. Ilinca Ghidu Compatibilitatea ntre credinta n Dumnezeu si medicin .... 38 Dr. Aurel Berheci Limbajul n pedagogia special ............................................... 47 Ierom.lect.univ.drd.Agapie Corbu Aspecte ale Revelatiei dumnezeiesti si ale raportului omului cu ea potrivit Sfntului Grigorie de Nyssa ................ 54

6

Cuprins

Pr. lect. dr. univ. I. O. Rudeanu Elemente mitologice prezente n crestinism pe teritoriul Transilvaniei ......................................................... 67 Pr. lect. univ. dr. Ioan C. Tesu Preotul chip al iubirii si druirii depline ...................................................................... 74 Asist. univ. dr. Marius Telea Conceptia Sfntului Ioan Hrisostom despre cstoria crestin si viata de familie dup omiliile sale la epistolele pauline............................................. 88 Pr. prep. univ. drd. Nicu Breda Contributia specific a Sfntului Teodor Studitul la teologia icoanei .....................................................103 Cristinel Ioja ndumnezeirea chemare si sens al vietii omului .............. 116

DIN SFINTII PRINTI Comentariu al Sfntului Nicodim Aghioritul la al doilea antifon al glasului I .............................................128

NOTE, COMENTARII, VOCI N ACTUALITATE ...............136 Emmanuel Koumbarelis Care este viitorul pentru Syndesmos? ...................................136 Se poate justifica notiunea de Biseric national din perspectiva Bisericii Ortodoxe? ............................................141

Cuprins

7

DIN LUMEA CRETIN ..............................................................146 Romnia Biserica Ortodox inaugureaz un spital Rusia un bun episcop a trecut la cele vesnice Rusia biseric pentru surdo-muti Bielorusia Biserica catolic cere iertare pentru greselile din timpul regimului totalitar Paris: ntlnire de lucru ntre mitropolitul Chiril de Smolensk si arhiepiscopul Serghie Potsdam: Reuniunea anual a sesiunii plenare a Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor Kiev: clericii si laicii ucraineni adreseaz o petitie patriarhului ecumenic

RECENZII ........................................................................................151 Teodor Baconsky, Ispita binelui, Eseuri despre urbanitatea credintei, Editura Anastasia, 1999, Bucuresti, 313 pagini (Pr. Vasile Vlad) ...................................151 Rzvan Theodorescu, Pictura de istorie, Editura Fundatiei Culturale Romne, Bucuresti, 1999 (Pr. Ioan Rudeanu)......................................155 Metod si adevr n sociologie sau despre Ioan Biris, Sociologia civilizatiilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000 (Florea Lucaci) .........................................157

8

Editorial

EDITORIAL

Mesajul Ortodoxiei Universale ctre lumea de astzi la pragul dintre mileniintistttorii Bisericilor Ortodoxe din ntreaga lume, ntlnindu-se la Fanar Constantinopol, la invitatia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, n decembrie 2000, au transmis lumii crestine ortodoxe, n pragul unui nou secol si mileniu, un mesaj de ncurajare, statornicie n credint si ndejde pentru realizarea unittii tuturor. Mesajul patriarhilor ortodocsi este structurat n 15 puncte exprimnd tot attea idei fundamentale. Rspunznd invitatiei Patriarhului de Constantinopol, naltii ierarhi au slujit mpreun Sfnta Liturghie n biserica istoric din Cetatea Niceii, unde s-a tinut primul Sinod Ecumenic din anul 325, pentru statornicirea adevrului cu privire la dumnezeirea lui Iisus Hristos. De acolo au exprimat salutul arhipstoresc al bucuriei crestine tuturor credinciosilor ortodocsi, precum si fratilor crestini din lumea ntreag. Aceast ntlnire s-a vrut a fi o manifestare care s ncununeze toate celelalte manifestri jubiliare legate de anul mntuirii 2000. Privindu-se n lumina lui Hristos, Biserica este constient de nalta si greaua misiune ce o are de ndeplinit n istorie, de mrturisitoare a capului ei dumnezeiesc, slujire pe care e chemat s o exercite din ncredintarea ntemeietorului ei, cu deosebit responsabilitate n fata unor mari provocri ale contemporaneittii. Pornind de la ziua ntemeierii ei, ziua Cincizecimii, Biserica lui Hristos a traversat istoria cu toat bogtia ei de credint, viat si mrturisire. A avut permanent n constiinta ei faptul c nici portile iadului nu o vor putea birui (Matei16,18). Aceast asigurare a

Editorial

9

conferit Bisericii Ortodoxe de-a lungul istoriei, mult curaj si demnitate ntru mplinirea cu responsabilitate a misiunii ei mntuitoare n lume. Biserica nu se nspimnt n fata celor ce se rzboiesc mpotriva ei, orict de puternici er fi ei n cele ale acestei lumi. Ea se ngrijoreaz, se strduieste si se sileste pentru un singur lucru: s transmit si s dea n mod credibil expresia dragostei lui Dumnezeu care S-a ntrupat si S-a descoperit n Hristos tuturor oamenilor (Unitate si reconciliere; Mesajul ntistttorilor Bisericilor Ortodoxe cu ocazia ntlnirii lor de la Constantinopol, Nasterea Domnului 2000, n Renasterea Anul XII, Serie nou, Ianuarie 2001, p.4) Ratiunea cea mai important pentru care Biserica se intereseaz de fiecare om si de lume n ansamblul ei, pentru a-i sluji cu jertfelnicie si responsabilitate, rezid n faptul c ea exprim n mod tainic si sacramental realitatea cuprinderii tuturor n Hristos, ca ntr-un trup, motiv pentru care n El sunt depsite toate discriminrile si contradictiile, realizndu-se adevrata comuniune ntre oameni si Hristos, deci pe vertical, dar si ntre oameni nsisi, deci pe orizontal (cf.Coloseni 3,11; Galateni 3,28). n felul acesta Biserica devine icoana mprtiei lui Dumnezeu, dar n acelasi timp, si imaginea ideal a societtii umane; ea devine pregustare a biruintei vietii asupra mortii, a nestricciunii asupra stricciunii, a dragostei asupra urii (Ibidem). Pornind de la nceputurile Bisericii si analiznd evolutiile pe plan crestin, bisericesc, de-a lungul celor dou milenii, se poate constata contradictia flagrant ntre cele existente si dorinta de unitate a Mntuitorului. Ierarhii ortodocsi exprim cu acest prilej, durerea pentru faptul c n timp ce n primul mileniu dup Hristos, Biserica Lui tria n duhul traditiei comune si nedesprtite, n al doilea mileniu, lumea crestin s-a mprtit si s-a dezbinat n chip jalnic(Ibidem). n acest context de separare ntre crestini, cuvntul cel mai potrivit pentru vindecarea rnilor trecutului este dialogul adevrului si al dragostei. Documentul subliniaz si faptul c numai dialogul sincer si fr urm de rea credint, ntemeiat pe traditia comun si nedesprtit din primul mileniu dup Hristos, va zidi unitatea att de mult dorit si astzi (Ibidem). Pentru aceasta ns, este absolut esential pstrarea si cresterea unittii nssi a Bisericii Ortodoxe

10

Editorial

n ansamblul ei. De aceea, trebuie evitate si respinse orice tendinte de sciziune n snul Ortodoxiei, care se opun duhului unittii n credint, n viata sacramental si n structura organizatoric fundamental a Bisericii. A fost adresat tuturor invitatia, de a se pstra echilibrul sntos ntre autonomie si unitate pe plan eclesiologic. n raport cu politicul si cu nationalul, Biserica trebuie s se lase cluzit numai de duhul dragostei si al slujirii jertfelnice fat de orice om. Ca atare, se scoate n evident un lucru esential, si anume, c Biserica nu poate ca, prin natura ei, s constituie un factor de urmrire si de promovare a scopurilor si intereselor oportuniste politice, nationaliste sau rasiale. De o important vital rmne ntotdeauna condamnarea de ctre Biserica Ortodox a ereziei nationalismului si rasismului n anul 1872, la Constantinopol (Ibidem, p.5) Un accent deosebit s-a pus pe importanta teologic eclesiologic si soteriologic a pstrrii unittii Bisericii ca premiz a mrturiei coerente si credibile a acesteia n fata omului de astzi. ndemnul repetat si accentuat cu deosebit trie se refer la pstrarea unittii Bisericii de ctre credinciosii ortodocsi, dar n acelasi timp, mesajul reconcilierii n duhul adevrului si al dragostei, se ndreapt si ctre crestinii din ntreaga lume. n felul acesta, se promoveaz de fapt, unitatea ntregii omeniri, cu respectarea specificului fiecrei persoane si a fiecrui popor. Documentul mentionat reprezint un eveniment n viata ntregii Ortodoxii, cu efecte benefice pentru ntreaga lume crestin. El exprim responsabilitatea vie pe care o simt ntistttorii Ortodoxiei universale fat de propria Biseric, dar si fat de lume, n general. Sunt nftisate pericolele care se pot manifesta n viata Bisericii, precum si remediile depsirii acestora. Argumentele teologice, hristologice, eclesiologice si istorice sunt bine abordate si prezentate ntr-o coerent impecabil, cu valoarea unui adevrat program. Teologia, dialogul teologic, legtura Bisericii cu diferite forme culturale sunt mijloacele si cile ce stau la ndemna tuturor, pentru a reliefa clar, din ce n ce mai bine, prezenta, mrturia si viata Bisericii n lumea noului secol si mileniu, ce se doresc a fi crestine si luminate constant de valorile Ortodoxiei.

Studii

11

STUDIIPr. lect. univ. dr. Dumitru Moca

Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gur de Aur. Importanta si actualitatea lucrrii lor pastoraleCa cei ce ati fost ntocmai la obicei cu Apostolii si lumii nvttori, Stpnului tuturor rugati-v pace lumii s druiasc si sufletelor noastre mare mil.1 Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gur de Aur au desfsurat o activitate bogat n toate domeniile teologiei, ale lucrrii si vietii Bisericii. Prin amploarea, calitatea si profunzimea activittii lor, ei au depsit cu mult granitele epocii n care au trit si activat (secolul IV), lsnd Bisericii din veacurile urmtoare si din toate vremurile o mostenire de o valoare nepretuit. S-a scris mult, att n teologia ortodox, ct si n teologia altor biserici si confesiuni, despre viata, opera si activitatea Sfintilor Trei Ierarhi.2 Troparul praznicului se opreste la importanta si actualitatea lucrrii lor pastorale, numindu-i ntocmai la obicei cu Apostolii si lumii nvttori, el ne sugereaz ct de important a fost lucrarea lor teologic, misionar si pastoral, n sensul c este comparabilMineiul lunii ianuarie Bucuresti 1991, p. 415. A se vedea P. Gallay, La vie de Saint Grgoire de Nazianze, Paris 1943; A. Paech, Saint Jean Hrysostome, Paris 1905.2 1

12

Studii

cu aceea a Sfintilor Apostoli, se inspir din ea, o continu si o desvrseste, i aduce o nou strlucire si o permanent actualitate. *** Viata si activitatea Sfintilor Trei Ierarhi sunt asa de bogate si cu laturi asa de multiple, nct fiecare aspect al lucrrii bisericesti se poate reflecta din plin n ceea ce au ndeplinit cu scrisul, cu vorbirea si lupta sau trirea lor. Ei au fost teologi si dascli de profund gndire si de rar subtilitate, cu vast eruditie. Darurile lor au fost minunate si alese, talentele lor nentrecute, dar mai presus de toate, si poate n primul rnd, ei au fost preoti si ierarhi si au rmas pentru noi chipuri desvrsite ale adevratului pstor crestin de suflete, pe care l-au zugrvit cu inegalabil miestrie n operele lor nemuritoare despre preotie si pe care toti trei le-au ntruchipat n trirea si fapta lor.3 n rndurile care urmeaz ne vom opri asupra unor aspecte ale acestei laturi a vietii si activittii marilor ierarhi pe care i prznuim astzi. Pastoratia crestin, adic arta si misiunea de a conduce sufletele la mntuire, este, asa cum au descris-o si practicat-o Sfintii Trei Ierarhi, una din cele mai delicate si mai dificile lucrri pe care le poate ndeplini cel ce s-a dedicat sau se va dedica preotiei. i aceasta pentru c elementul asupra cruia se exercit aceast lucrare este sufletul omenesc, cu multiplele lui aspecte si manifestri, cu nesfrsitele lui frmntri n nzuinta lui spre Dumnezeu si desvrsire. Pastoratia este o continu, sustinut si intens lucrare de dltuire a caracterelor si a sufletelor credinciosilor, de unde si importanta si actualitatea lucrrii pastorale. Dac o materie inert ca bronzul, fierul, marmura sau lemnul se supune fr mpotrivire minii pricepute a artistului, nu acelasi lucru se ntmpl cu sufletul omenesc, care, pentru a fi dltuit si modelat, cere mult mai mult talent, mult mai mult rbdare si tact. Sfintii Trei Ierarhi au fost cu adevrat pstori de suflete si au lsat posterittii tratatele lor despre preotie4, n care importanta si rspunderile

3 Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Aspecte ale artei pastorale la Sfintii Trei Ierarhi, n ST, XXX (1978), nr. 3-4, p. 320.

Studii

13

pastoratiei au fost nftisate magistral, rmnnd definitorii pentru preotimea din toate timpurile. Pastoratia este, dup Sfintii Trei Ierarhi, o oper complex, o lucrare de luminare si de ridicare a credinciosilor rtciti sau prbusiti n pcat si destrmare. Ea este o sarcin coplesitoare, pe care marii nostri ierarhi o consider nu numai o simpl stiint sau art, ci arta artelor si stiinta stiintelor5, dup expresia Sfntului Grigorie de Nazianz. Orict de grea si anevoioas ne apare arta medicinei, cu mult mai greu este s studiezi si s vindeci moravuri, pasiuni, vicii si nclinri rele, s ndeprtezi din comunitate toate apucturile slbatice si animalice, s introduci si s statornicesti n schimb obiceiuri blnde si bineplcute lui Dunezeu6, spune acelasi Sfnt Printe. Sfntul Vasile cel Mare subliniaz si traseaz precis sarcinile pastoratiei: Tu, cel care esti pstor, ia seama s nu-ti scape nimic din cele ce apartin mestesugului si artei pastorale. i ce apartine acestei arte? S readuc oaia cea pierdut, s refac pe cea zdrobit, s vindece pe cea bolnav.7 Dup Sfntul Ioan Gur de Aur, pastoratia este expresia practic a dragostei sufletului preotului pentru credinciosii si.8 Lucrarea de pastoratie a Sfintilor Trei Ierarhi s-a desfsurat sub cele trei aspecte ale misiunii preotesti: nvttoresc, sfintitor si de ndrumare. Pentru ca un preot s fie pstor, un bun si iscusit nvttor, este nevoie s se narmeze cu un ntreg arsenal de cunostinte, spre a face fat tuturor mprejurrilor si situatiilor create, pentru a putea da rspunsurile potrivite si satisfctoare oricrei ntrebri, pentru a sti s ndrume, s dojeneasc unde este cazul si s zideasc sufletele4 Vezi Sfntul Ioan Gur de Aur, Tratatul Despre preotie, trad. rom. de Pr. Dumitru Fecioru, n BOR, LXXV (1957), nr. 10, p. 928-1011; Sfntul Grigorie de Nazianz, Despre preotie, trad. rom, de Pr. Dumitru Fecioru n BOR, XXXVI (1963), nr. 1-2, p. 129-164. Mai recent, aceste lucrri au fost publicate n volumul: Sfntul Ioan Gur de Aur, Sfntul Grigorie de Nazianz si Sfntul Efrem Sirul, Despre preotie, trad. rom., introducere si note de Pr. Dumitru Fecioru, Bucuresti 1997, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodox. 5 Sfntul Grigorie de Nazianz, Cuvnt de aprare pentru fuga n Pont sau Despre preotie, n vol. citat, p. 166. 6 Ibidem, p. 168. 7 Sfntul Vasile cel Mare, Felurile de slujire ale cuvntului Evangheliei, citat dup Pr. Prof. I. G. Coman, n BOR, LXXIV (1956), nr. 1-2, p. 70. 8 Vezi Pr. Prof. I. G. Coman, Personalitatea Sfntului Ioan Gur de Aur, n ST, IX (1957), nr. 9-10, p. 596.

14

Studii

credinciosilor. i Sfintii Trei Ierarhi au fost oameni de o larg cultur, att teologic crestin, ct si clasic sau profan.9 Toti proveneau din medii culte, au studiat si s-au format n secolul de aur al Bisericii, la vestitele scoli ale vremii, cu profesori ilustri, fcnd o sintez si o mbinare admirabil ntre cultura clasic si cea crestin. Pe lng cunoasterea desvrsit a Sfintei Scripturi, au stpnit vaste cunostinte de cultur profan, recomandnd si altora, mai ales tinerilor, nsusirea ei, subliniind necesitatea si utilitatea acesteia. Este cunoscut sfatul ce-l d Sfntul Vasile cel Mare tinerilor n omilia adresat lor: Ctre tineri, de a alege, ca albina nectarul, tot ceea ce este folositor din cultura profan; iar Sfntul Grigorie de Nazianz spune c studiile profane, stiinta profan ajut pe credinciosi si pe preoti s ptrund mai adnc n cunoasterea dumnezeiescului autor al naturii.10 Sfintii Trei Ierarhi au nvtat pe credinciosi prin propovduirea cuvntului lui Dumnezeu. Toti trei au fost mari propovduitori ai cuvntului lui Dumnezeu din Sfnta Scriptur si au predicat n toate mprejurrile, dar mai ales Sfntul Ioan Gur de Aur, care rmne cel mai mare predicator al tuturor timpurilor. n cartea a cincea a tratatului Despre preotie, el se ocup de caracterul si referintele predicilor alctuite pentru multimile de credinciosi. Acestea cer o aprofundare temeinic a tuturor problemelor vietii, studiu si pregtire serioas. Omiliile si cuvntrile sale sunt model de oratorie crestin, ca si Hexaimeronul Sfntului Vasile cel Mare sau cele cinci cuvntri teologice ale Sfntului Grigorie de Nazianz. Oratoria Sfintilor Trei Ierarhi se impune si azi ca model de creatie, de rar nivel omiletic si literar. De remarcat izvorul de la care se adap mereu predica Sfintilor Trei Ierarhi - predica apostolic n general si cea paulin n special. n importanta oper de pstorire a credinciosilor, preotul urmreste, de asemenea sfintirea vietii acestora. Dar pentru a face sfnt pe altul este nevoie azi - ca si atunci - ca preotul s fie mai nti un om curat si sfnt, un om al virtutii, cci nduhovnicirea si sfintirea vietii credinciosilor9 Vezi Pr. prof. I. G. Coman, Studiile universitare ale Printilor capodocieni, n ST, VII (1955), nr. 9-10, p. 531-554; Pr. lector Constantin Galeriu, Valori permanente n viata si opera Sfintilor Trei Ierarhi, n ST, XXVII (1975), nr. 1-2, p. 118-119. 10 Prof. Alexandru Elian, Sfintii Trei Ierarhi si cultura elin, n BOR, LXXXI (1963), nr. 1-2, p. 66-70; Dinu Emilian Vasilescu, Sfintii Trei Ierarhi si cultura vremii lor, n ST, XIII (1961), nr. 1-2, p. 55-65.

Studii

15

depinde de gradul de nduhovnicire si sfintenie al pstorului. Sfintenia este una din cele mai nalte cuceriri ale vietii duhovnicesti ale celor Trei Sfinti Ierarhi. tiinta lor superioar a ntrit si nflorit dorul lor dup sfintenie, dup desvrsire. Sfntul Grigorie Teologul spune c pstorul trebuie s fie n toate mprejurrile, n tot locul si timpul, ntocmai ca aurul si argintul, curat, fr sunet fals si fr amestec de alte metale mai tari.11 n strduinta lor permanent de sfintire a sufletelor credinciosilor, Sfintii Trei Ierarhi au desfsurat o pastoratie individual, aplecndu-se cu grij, cu migal, cu nesfrsit dragoste, cu rbdare si tact asupra rnilor sufletesti ale pstoritilor lor, asupra inimilor bolnave, asupra convingerilor n formare, asupra sufletelor rvsite de pcat si de vicii si pe toti i-au ajutat, i-au mngiat, i-au ncurajat si luminat. Ei erau mistuiti de dorinta de a face din pstoritii lor mdulare cu adevrat sfinte ale Trupului lui Hristos. Sfntul Grigorie Teologul cere preotului si tuturor credinciosilor s nu se opreasc pe drumul binelui si al ridicrii12 morale. Cea mai important latur a pastoratiei individuale o constituie duhovnicia. n scaunul duhovniciei preotul trebuie s depun eforturi considerabile pentru a face din credincios o personalitate mpodobit de virtuti si n continu depsire de sine. n ndeplinirea acestui tel, preotul duhovnic are de luptat cu pcatul, patimile trupesti si sufletesti de care trebuie s-i fereasc pe credinciosii si, iar cnd acestea au pus stpnire pe sufletele lor, s ajute la purificarea, desctusarea, eliberarea si luminarea celor nlntuiti de ele. Este una din cele mai de seam datorii ale duhovnicului, stiind c patimile pot pune stpnire si pe sufletul preotului. Patimile - zice Sfntul Vasile cel Mare - sunt valuri deasupra crora dac te tii, vei fi un conductor sigur al vietii. Dac nu elimini cu bun stiint si constant fiecare din aceste patimi, vei fi nghitit de oceanul pcatului, dus de nenorocirile continue ale vietii, ca o corabie fr crm.13 Actualitatea acestui aspect al pastoratiei patristice este mai mult dect evident, dac ne gndim la imperativul contemporan al formrii caracterului moral al omului societtii noastre, al nsntosirii climatului social, mbolnvit din cauza consumului de droguri, a desfrului, betiei, violentei n familie etc. Sfintii Printi au acordat acestor patimi o atentie sporit n lucrarea lor pastoral.11 12

Sfntul Grigorie de Nazianz, Cuvnt de aprare..., p. 164. Ibidem, p. 165.

16

Studii

n scaunul de duhovnic, preotul este doctor al sufletelor. Dup Sfintii Trei Ierarhi, pstorul este doctor al sufletelor, fcnd tot ce i st n putint spre a preveni sufletele sntoase, spre a vindeca sufletele bolnave. Cei Trei Ierarhi au fost cu adevrat doctori ai sufletelor, mnuind cu desvrsire si rar iscusint arta vindecrii sufletelor omenesti. Este uimitoare precizia cu care acesti episcopi si asceti cunosc toate aspectele vietii sufletesti. Tratatele despre preotie ale Sfntului Grigorie Teologul si ale Sfntului Ioan Gur de Aur, si regulile monahale ale Sfntului Vasile cel Mare cuprind n ele o nesfrsit bogtie de leacuri si doctorii duhovnicesti.14 n legtur cu administrarea acestor acte si doctorii sufletesti se pune problema metodei pastorale care trebuie folosit. Dup Sfintii Trei Ierarhi, aceast metod nu trebuie s fie uniform si mbibat de rutim, fiindc manifestrile sufletesti ale oamenilor sunt variate. Tratamentul sufletesc nu se aplic tuturor la fel si nu are la toti aceleasi rezultate. n aceast privint, Sfntul Grigorie Teologul spune c uneori ceea ce pentru unii este foarte bun si de folos, la altii d rezultate contrarii, ntruct depinde foarte mult de tine si de mprejurri, cum si de tratamentul bolnavului.15 Dar Sfintii Trei Ierarhi nu au rmas numai la scaunul duhovniciei pentru a forma si ridica pe omul individual, ci au ptruns dincolo de el, n viata de toate zilele a credinciosilor, pentru a le asculta psurile, pentru a le alina suferintele, pentru a-i mngia si a le veni n ajutor. Ei au intrat adnc n mijlocul multimilor de oameni, ajutndu-i pe fiii lor sufletesti, salvndu-le viata, avutul si onoarea, desfsurnd astfel o impresionant pastoratie colectiv. Este cunoscut cazul preotului Vasile - viitorul mare mitropolit al Cezareei Capodochiei, care si-a salvat patria sa de la moartea prin foamete. Ce poate fi mai gritor pentru grija fat de cei multi dect renumita Vasiliad, acel faimos complex de asistent social, institutie original si unic, capodoper a milei, a dragostei crestine si a geniului practic al Sfntului Vasile cel Mare? Nu credem c exagerm cnd spunem c Vasiliada, exemplul lucrrii ei filantropice, st la origineaSfntul Vasile cel Mare, Omilia XII. La nceputul proverbelor (lui Solomon) despre elogiul inteligentei ca putere de conducere, trad. rom. de Pr. Prof. I. G. Coman, n BOR, LXXIII (1955), nr. 1-2, p. 99. 14 Vezi Pr. Prof. I. G. Coman, Idei misionare, pastorale si sociale nnoitoare la Sfintii Trei Ierarhi, n ST, III (1951), nr. 1-2, p. 102; Prof. Teodor M. Popescu, Sfintii Trei Ierarhi n slujba Bisericii, n BOR, LXX (1952), nr. 1-2, p. 68. 15 Sfntul Grigorie de Nazianz, Cuvnt de aprare..., p. 175.13

Studii

17

ndeprtat a numeroase institutii de asistent social a cror rechemare la viat si existent se face att de resimtit si n zilele noastre n leagne de copii, spitale, cmine de btrni, penitenciare etc. Biserica si lucrarea ei pastoral nu poate lipsi din aceast activitate de slujire a aproapelui, aflat n una din situatiile mentionate. Sfintii Trei Ierarhi sunt exemple vrednice de urmat n acest sens. De pild, preotul Ioan, viitorul Ioan Gur de Aur, a salvat orasul Antiohia de la represaliile teribile din partea curtii imperiale cu prilejul drmrii statuilor imperiale. Cu acest prilej, el nu a fugit din oras ca ceilalti filozofi si crturari pgni, ci a rmas, mngind, ncurajnd si luminnd poporul nfometat si dezndjduit. Exemplul luminos al Sfntului Ioan Gur de Aur ne nvat pe noi, preotii, s mprtsim durerile si necazurile poporului, s fim lng el si s-l ajutm ntotdeauna. Tot n cadrul acestei pastoratii colective, Sfintii Trei Ierarhi s-au ridicat mpotriva unor racile sociale, ca sclavia, exploatarea celor sraci de ctre cei bogati, au luptat pentru extirparea ignorantei si a rzboiului. Ca pstori de suflete, nu le-au fost indiferente toate acestea, ci au pus la inim toate nevoile lor. Toate acestea dovedesc una din marile calitti ale adevratului pstor de suflete, fr de care nu se poate concepe pastoratia. Nu poti s ajuti si s te lupti pentru binele cuiva dac nu-l iubesti. Sfntul Ioan Gur de Aur este mistuit de dragostea pentru pstoritii si, dragostea fiind, dup expresia sa, cel mai mare dintre daruri. Dragostea de oameni si facerea de bine au fost coordonatele majore ale vietii Sfintilor Trei Ierarhi. Ele s-au manifestat mai ales fat de cei sraci si lipsiti, fat de cei bolnavi si btrni, fat de cei apsati si robiti. Sfntul Grigorie de Nazianz spune c: nimic nu are omul asa de dumnezeiesc ca facerea de bine, iar Sfntul Ioan Gur de Aur este socotit ambasadorul sracilor.16 Sfintii Trei Ierarhi sunt pilde pentru pstoritii lor, si teoretic si practic, si aceasta pentru c ei l-au iubit nemrginit pe om, pe care l-au vzut ca si chip al lui Dumnezeu si care poate fi nvrednicit s ajung pn la ndumnezeire. Nimic n lume nu merit atta dragoste ca omul, cci nimic nu-i mai pretios ca sufletul lui, toat lumea nu-l egaleaz, spune Sfntul Ioan Hrisostomul.17 Ca pstor de suflete, preotul este conductorul credinciosilor. Dup conceptia Sfntului Grigorie de Nazianz, pstorii si pstoritii formeaz un trup, n care primii sunt cei care conduc, depsind marea multime prin

18

Studii

virtute si prin marea asemnare cu Dumnezeu. Pstorii sunt ceea ce este sufletul pentru trup sau mintea pentru suflet - zice acelasi Sfnt Printe.18 tiinta si arta conducerii sufletelor este foarte grea, cci dac este greu s stie omul a se supune, fireste c este mai greu s comande altora - zice Sfntul Grigorie Teologul.19 Arta conducerii presupune rbdare, precautie, tact si ntelepciune, iar Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gur de Aur, au excelat n acestea. Sfintii Trei Ierarhi au desfsurat ca pstori si conductori de suflete un complicat si vast program de educatie. Ei au organizat n jurul Bisericii educatia crestin pentru copii si tineret, scriind fiecare cte unul sau mai multe tratate pedagogice, ajunse normative pentru catehetica ortodox. n acest sens, merit amintite Cuvntul ctre tineri al Sfntului Vasile cel Mare, Despre slava desart si cum trebuie printii s creasc copiii al Sfntului Ioan Gur de Aur. Ar mai fi de scos n evident alte si alte aspecte actuale ale lucrrii pastorale ale Sfintii Trei Ierarhi. Am aminti dintre acestea pe cele mai importante: implicarea Bisericii n societate si aspiratiile ei, slujirea omului n mprejurrile concrete ale vietii, unitatea Bisericii, exemplul personal al preotilor si altele. Spatiul restrns al acestei prezentri ne oblig ns s ne limitm la cele spune pn aici. *** Iat cteva aspecte din viata si activitatea de pstori de suflete a celor Trei mari Sfinti Ierarhi si dascli ai lumii, care i fac, ntr-un fel, contemporani cu noi, iar lucrarea lor pastoral att de important si de actual. Latura aceasta a activittii lor, bogat n realizri si experiente, a fost si continu s fie un drum luminos pentru pstor si pentru generatiile urmtoare, mai ales n perspectiva mileniului n care am intrat. Lucrarea de pastoratie a Sfintilor Trei Ierarhi este si rmne o comoar de nvtminte16 Sfntul Grigorie de Nazianz, Despre dragostea fat de sraci, 27, n PG, XXXV, col. 893, D - 895, la Diac. Asist. Ioan Rmureanu, Cuvnt festiv la Sfintii Trei Ierarhi, n BOR, LXXV (1957), nr. 1-2, p. 89. 17 Sfntul Ioan Gur de Aur, Omiliile 3, 3; 10, 7; 12, 14; la Genez, n PG, LIII, col. 35, 89, 103, dup Pr. Prof. I. G. Coman, Actualitatea Sfntului Ioan Gur de Aur, n ST, VII (1955), nr. 7-8, p. 414. 18 Sfntul Grigorie de Nazianz, Cuvnt de aprare..., p. 159. 19 Ibidem, p. 167.

Studii

19

pentru formarea chipului si a personalittii preotilor zilelor noastre, cci Biserica are si azi nevoie de pstori, de adevrati apostoli cu credinta, rvna si puterea de actiune a Sfntului Vasile cel Mare, cu stiinta, ntelepciunea si smerenia Sfntului Grigorie Teologul, cu jertfelnicia si cuvntul naripat al Sfntului Ioan Gur de Aur. Scrierile lor pastorale, viata lor trit n sfintenie si jertf, exemplul lor personal ne ajut s deslusim crrile slujirii noastre de pstori de suflete, pentru a ndruma pe credinciosi pe calea binelui, a ntrajutorrii aproapelui, a drepttii si a mntuirii. Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gur de Aur si lucrarea lor pastoral vor fi ntotdeauna un izvor inepuizabil, din care s sorbim apa adevratelor nvtturi si triri crestine, pentru a face din pastoratie arta slujirii lui Dumnezeu si a omului, spre propsirea Bisericii noastre strmosesti si a neamului nostru binecredincios.

20

Studii

Lect. univ. drd. Anton Ilica

Preparandia ardean (1812)Intentia autorului este de a arta conditiile administrative ale nfiintrii Preparandiei din Arad, precum si modul de organizare a nvtmntului pedagogic n perioada 1812-1822, pregtind comunitatea romneasc si atentionnd si autorittile statale asupra pregtirii nvttorilor si clerului la nceputul secolului al XIX-lea. Institutul pedagogic (Preparandia) a anticipat nfiintarea, la 1 noiembrie 1822, a colii Clericale, adic a Institutului Teologic din Arad. Nu exist scoli fr nvttori si nici dascli fr nvttur. Faptul c cea mai veche scoal atestat din nvtmntul romnesc este la Cenad (la vest de Arad), datnd din anul 1020, iar printre primele scoli romnesti, cele de la Minis (1676) si Arad (1707)1, e o mrturie de interes civic si intelectualitate. i totusi, preocuprile sistematice ale autorittilor - sub presiunea comunittii locale - de a organiza institutii scolare stabile ncep mult mai trziu. Abia n 1777, prin legea Ratio Educationis, se reglementeaz nfiintarea de scoli nationale n fiecare localitate a imperiului Mariei Tereza. Legea scolar amintit preciza organizarea unor scoli triviale (rurale), scoli capitale si scoli normale (n care fiecare clas avea cte un nvttor). Pregtirea dasclilor - selectati dintre absolventii scolilor normale - se fcea prin cursuri de pregtire, organizate, de regul, vara, cte 6 sptmni, prin grija directorilor scolari districtuali. Exist mrturii despre asemenea cursuri, de norm, la Vrset (1777), Timisoara (1779), Blaj (1784), Sibiu (1786), Oradea Mare (1789), Caransebes, Brasov (1803)2, (organizate att pentru dsclie, ct si pentru preotie3). Avnd imbold n Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae (1790)1 Mihai Bordeanu, Petru Vladcovski, nvtmntul romnesc n date, Iasi, Editura Junimea, 1979. 2 vezi Iuliu Vuia, coalele romnesti bntene n secolul al XVII-lea, Orstie, 1896, p. 82. 3 Teodor Botis, Istoria coalei Normale (Preparandiei) si Institutului Teologic ortodoxromn din Arad, Arad, Editura Consistorul, 1922, pp. 14, 504-505.

Studii

21

- purttorul de autoritate al miscrii intelectuale si culturale a romnilor transilvneni -, un grup de preoti bnteni, ntre care si Dimitrie tichindeal, nainteaz Curtii imperiale Recursul maiestatic (1807).4 Invocndu-se faptul c virtutile strmosesti nu s-au stins n poporul romnesc, ci se nbus numai per neglectam educationum, autorii memoriului solicit n numele a toat natia romn din Banat un romn n postul vacant de director al scoalelor nationale.5 Rzboaiele cu Napoleon amn rezolvarea problemelor de nvtmnt pn n 1810, cnd mpratul Francisc I numeste pe agentul de curte Stefan Uros Nestorovici ca inspector suprem al scoalelor grecoortodoxe neunite.6 Imputernicitul consilier regesc, srbul - sau ilirul, cum este numit n Scrisoarea mpratului (31 martie 1810)7 - , avea atributii de a vizita toate scolile ortodoxe - adic cele grecesti, srbesti si romnesti - si a propune un Plan de organizare a acestora.8 La nceputul anului 1811, Uros Nestorovici, examinnd problema nvtmntului ortodox, nstiinteaz despre lipsa educatiei norodului despre starea vrednic de jale a scoalelor populare s.c.l..9 n consecint, propune ca cele 1042 de scoli s fie mprtite n 6 directorate (Buda, Timisoara, Oradea s. a.), iar pentru pregtirea nvttorilor de profesie s se nfiinteze scoale preparandiale - de cea mai mare important si totodat temelie a tuturor celorlalte institute.10 Prin rezolutia din 9 februarie 1811, naltul tron mprtesc a poruncit ca trei nationalnice de cpetenie scoale pentru Preparanzi: una adic n Aradul-vechi pentru romni, alta la Sent-Andrei pentru srbi, iar a treia n Pesta pentru greci s se introduc.11 n continuare, Uros Nestorovici concepe un plan de organizare a acestor noao instituturi, pentru care obtine aprobarea de fond n 17 septembrie 1812.12 Rezolutia de aprobare,4 V. Popeang, E. Gvnescu, V. trcovnicu, Preparandia din Arad, Bucuresti, EDP, 1964, p. 8. 5 Iosif Vulcan, D. tichindeal, n Analele Academiei Romne, seria II, vol. XIV, 1896, p. 92. 6 T. Botis, op. cit., p. 511. 7 Ibidem, p. 16. 8 T. Botis, A. Sdeanu, Cei dinti ani din trecutul si viata Preparandiei (colii Normale) greco-ortodoxe romne din Arad, Arad, Tipografia Diecezan, 1812, p. 26. 9 T. Botis, lucr. cit., p. 16. 10 Ibidem, cf. Autograf imperial nr. 2630/23 iunie 1811. 11 C. Diaconovici-Loga, Gramatica Limbii romne, Buda, 1922, Introducere, apud T. Botis si D. tichindeal, Artare despre starea acestor nou introduse sholasticesti instituturi ale natiei romnesti, srbesti si grecesti, Buda, Tipografia Universittii, 1813, p. 6, republicat integral n Anton Ilica, coala Normal din Arad, Editura Multimedia, 1998, pp. 15-48.

22

Studii

n sapte capitole, stabileste clar cine poate fi primit n preparandie, disciplinele scolare, structura de scolarizare, rolul catihetului si obligatiile profesorilor, ndatoririle elevilor, precum si atributiile seniorului (conductorul institutiei). Ordinul preciza ca scoala preparandial att cea iliric (la Sent-Andei), ct si cea valah (la Aradul-vechi), la nceputul lui Noiembrie 1812 nesmintit s nceap.13 Aceasta va fi zi vrednic de memoria romnilor, cea mai nsemnat si cea mai mreat n ntreaga istorie cultural a Romnilor din prtile ungurene14, cu mentiunea ca deschiderea institutului s se fac n mod solemn si cu participarea episcopului si a tuturor autorittilor locale. n rezolutia Consiliului loc. ung. reg. de la Buda, la 20 oct. 1812, comunicat Episcopului Aradului, Paul Avacumovici, se precizeaz c s-a dispus ca scolile preparandiale nationale cu nceputul lunii viitoare, noiembrie, dup stilul gr. n 15, iar dup cel iulian n 3 aceeasi lun, fr amnare s se deschid.15 n acea zi, se celebr marele nostru praznic cultural, n prezenta Episcopului, care se deplaseaz n Arad de la resedinta din Oradea, oficiind sfnta liturghie si sfintind localul scolar. Cuvntarea arhiereasc va fi citit n toate bisericile ortodoxe din episcopia sa (Arad, Ienopole, Oradea, Hlmagiu): astzi este ziua de prznuire a neamului nostru, pentru c astzi nceputul mplinirii norocirii si fericirii norodului si iubitilor urmtorilor noastre se ncepe... C-i sufletul mai frumoas fiint dect trupul...16 Luni, 16 noiembrie 1812, n casa Rehkopf, proprietatea lui Sava Arsici, se ncep cursurile institutului pedagogic pentru cei 78 de elevi condusi de profesorii Dimitrie tichindeal si de celelalte trei puteri didactice17, Constantin Diaconovici-Loga, Iosif Iorgovici si Ioan Mihut. Petru Maior, atunci revizor al crtilor romnesti de la Universitatea din Buda (1809-1821), si exprim admiratia fat de profesorii acestei institutii pedagogice romnesti n care si poate pune ndejdea neamul.18 Cei patru profesori vor preda, pentru un curs complet de 15 luni,vezi T. Botis, lucr. cit., p. 16, Rezolutia prea nalt nr. 2269/17 sept. 1812. T. Botis, op. cit., p. 18. 14 T. Botis, Istoria..., p. 18. 15 I. Vulcan, Dimitrie tichindeal, loc. cit. (original tradus), dar si T. Botis, Istoria coalei Normale..., pp. 21-22. 16 Iosif Vulcan, op. cit., p. 332, dup originalul din Arhiva Consistoriului grecoortodox din Oradea. 17 Doru Bogdan, Liviu Mrghitan, tichindeal gur de aur, Editura Viata ardean, 2000, p. 10.13 12

Studii

23

urmtoarele discipline de nvtmnt: catehetica, cntarea Bisericii, tipicul (Dimitrie tichindeal), pedagogia, metodic si istoria trii unguresti (Ioan Mihut), gramatica romneasc, conceptul (C. D. Loga) si matezisul geometria si aritmetica, geografia si limba nemteasc (Iosif Iorgovici). Predarea se fcea n limba romn, iar la sfrsitul fiecrui semestru (de 5 luni) se sustineau examene publice. Primii absolventi (mai 1814) sunt n numr de 67 si provin din localittile judetelor Timis (31), Arad (22), CarasSeverin (7) si Torontal (17). Seriile urmtoare de absolventi sunt: Perioada din comitatul Arad Timis Torontal Caras Bihor Alte ............................................................................................................................................ I mai 1814 67 22 31 7 7 II sept. 1814 59 16 12 9 10 11 1 III mai 1815 31 7 4 5 8 2 5 IV aug. 1815 34 9 16 5 2 1 TOTAL 191 54 63 26 27 14 6 _____________________________________________________________ ncepnd cu anul 1815, seniorul (adic directorul de studii) Dimitrie tichindeal este destituit pentru c, sustinnd mpreun cu Moise Nicoar un Episcop romn n locul celui srb, a devenit indezirabil si incomod pentru autorittile scolare si clericale srbesti. Catihet preparandial va fi numit Grigorie Lucacici, senior va fi Constantin Diaconovici-Loga, iar corpul profesoral va fi completat cu Ioan Fritz pentru predarea limbii germane. Cursurile se vor prelungi la doi ani, iar pn n 1822 vor absolvi alti 201 de nvttori din judetele Arad (25), Timis (94), Torontal (14), Caras-Severin (47), Bihor (12) si Bichis si Cenad (8). Astfel, n primii zece ani, au fost 392 de absolventi, din care 79 din tinutul Arad (cu mentiunea c localittile de dincolo de Mures (agu, Vinga, Mnstiur, Lipova, istarovt s. a.) apartineau comitatului Timis), 159 din Timis, 40 din comitatul Torontal, 74 din Caras-Severin, 26 din Bihor si 13 din zonele Cenad si Bichis. n 1922 - la centenarul Preparandiei - se nregistreaz 3684 de absolventi, majoritatea brbati, primele femei fiind Amalia18 Petru Maior, Istoria pentru nceputul Romnilor n Dacia, Budapesta, Tipografia Universittii, 1813, p. 326.

Total

24

Studii

Lipovan din Arad (1862) si Agafia Adam si Sidonia tapos din Socodor, precum si Emilia Ciorogariu din Pecica (1879), ca eleve particulare. Pn la nfiintarea Institutului Teologic (1 noiembrie 1822), functionarea scolii preparandiale ntmpin dificultti numeroase, legate de lipsa spatiului corespunztor de scolarizare, a crtilor si manualelor tiprite, dezinteresul comunittii pentru ntretinerea cursantilor si plata profesorilor, precum si lipsa experientei organizatorice. n ciuda attor dificultti, autorittile se declar multumite de progresele fcute de preparanzi, care, desi aveau peste 18 ani, respect regulamentele scoliare si cele bisericesti. Mentionez c frecventau vechea catedral romneasc Sf. Ioan Boteztorul, asezat pe locul unde astzi se afl cldirea Liceului Moise Nicoar. Putem aprecia modul exemplar n care inspectorul scolar Uros Nestorovici se implic efectiv n organizarea si dirijarea treburilor institutului, fiind un factor de stabilitate si un zelos functionar. Localul inaugural a fost proprietatea lui Sava Arsici (numit diector administrativ), pn la moartea acestuia, n 1824, cnd cldirea trece n posesia institutului. De altfel, nc din 1817, cursurile se desfsurau si ntr-un local situat peste drum de la casa dinti, n strada Cprioarei, nr. 12119, care avea sase camere pentru sli de curs, bibliotec, arhiv, buctrie si magazii. Cheltuielile generale de functionare a Preparandiei se fac din tasul pedagogic al bisericilor ortodoxe (danii ale credinciosilor), precum si din donatiile directe si personale ale preotilor, clugrilor, negustorilor, ale cettenilor ardeni, proprietari de teatru (Ioan Hirschl), de pmnt (Pavel Csernovics), de inteligente (Alexandru Gavra), de credint (Mihai Manuilovici), precum si ale scolarilor mici de la scoala romneasc din Pesta.20 Importanta si rolul Preparandiei, din perspectiv contemporan, au fost evidentiate n mod exceptional. Preparandia (1812) a fost prima scoal pedagogic romneasc de grad secundar de pe teritoriul patriei noastre si ntre primele la nivel european, cu contributii exceptionale la formarea si dezvoltarea constiintei nationale a romnilor de pretutindeni.21 Apoi: coala pedagogic din Arad, cea mai mare si cea mai veche coal la romni, la nceputul secolului al XIX-lea, a suflat duh national peste romnii din Banat si Crisana, trezidu-i din adormire la viata national, la constiinta drepturilor si a viitorului, la care au fost ndepttiti a aspira.22 Ea a fost o mare biruint n viata national, deoarece nvttorii acestei scoli au contribuit, sub toateD. tichindeal, Artare..., p. 23 (cldirea de pe strada Preparandiei, pe care se afl o plac indicatoare). 20 Ibidem, p. 103.19

Studii

25

aspectele, si la dezvoltarea constiintei nationale.23 *** nfiintarea Institutul Teologic (1822) si mentinerea unor relatii de colaborare24 excelente cu Institutul Pedagogic a determinat cresterea prestigiului celor dou focare de cultur, educatie, credint si civilitate pentru romni. Mai mult, interesele comune determin unirea, n 1876, sub numele de Institutul Pedagogico-Teologic Ortodox Romn din Arad. Preparandia se poate revendica un frate mai mare25 si cred c ambii fii, anulnd prioritatea iubirii pentru mezin, merit aceeasi consideratie, deoarece, prin activitatea lor au cstigat respectul societtii civile si administrative. Aceeasi deplin recunostint merit mrturisitorii, acei care s-au osrdit cu scrierea istoriei celor dou institutii, ale cror nume le asez alturi de cele onorabile: dr. Teodor Botis, dr. Andrei Sdean, Iosif Vulcan, Roman Ciorogariu, dr. Vasile Popeang, Eduard Gvnescu, dr. Vasile trcovnicu, dr. Alexandru Roz, Doru Bogdan, Liviu Mrghitan, Nicolae Bucsan, Lizica Mihut, Ioan Tulcan, Aurel Ardelean, Virgil Vintilescu s.a. Astzi, cele dou institutii, la o alt dimensiune organizatoric si cultiv o mbtrnire tnr ca un semn de noblete, asemeni icoanelor vechi din biserici si din inimile noastre.

21 Lizica Mihut, Universitatea Aurel Vlaicu - un deceniu de existent, Editura Universittii Aurel Vlaicu, Arad, 2000, p. 18. 22 Doru Bogdan, Liviu Mrghitan, tichindeal gur de aur, Edi Viata ardean, 2000, p. 112. 23 Auel Ardelean, Alexandru Roz, Istoria nvtmntului superior si a Universittii de Vest Vasile Goldis din Arad, Editura Universittii Vasile Goldis, 2000, p. 18. 24 Ioan Tulcan, Lizica Mihut, 175 de ani de la nfiintarea nvtmntului superior teologic ardean, Arad, Editura Universittii Aurel Vlaicu, 1997. 25 Anton Ilica, coala Normal din Arad, Editura Multimedia, Arad, 1998, precum si Aurel Ardelean, Anton Ilica, Universitti ardene - proiecte si mpliniri, Editura Universittii Vasile Goldis, Arad, 2000.

26

Studii

Conf. univ. dr. Ileana Szenik

Combinatia motivic n variantele unui tip melodic de colindn melodiile de mare vechime, apartinnd la genuri diferite, rndurile melodice deseori se articuleaz n motive distincte, care pe parcursul strofei reapar de mai multe ori, cuplndu-se n mod divers unele cu altele, realiznd o structur combinatoric. Dac o modalitate de combinatie motivic are caracter constant (adic este prezent ntr-o serie de variante structurate n mod similar) si totodat implic o anumit desfsurare liniar a melodiei, capt atributul de model si poate fi criteriul de prim ordin pentru definirea unor tipuri melodice. n tipul melodic de colind pe care l tratm, fiecare rnd se compune din dou motive (reprezentate cu litere mici), schema structurii arhitectonice a strofei de trei rnduri fiind: a+b c+b c+d; motivele b si c apar de cte dou ori, cuplate unul cu altul (n rndul median), respectiv cu un alt motiv (initial si final, n rndurile laterale). Profilul general al strofei rezult din pozitia de nltime si directia de desfsurare a motivelor; semnul distinctiv, fat de alte tipuri, este c profilul se compune din dou linii cu relatii descendente, ntre care primul motiv c realizeaz punctul de culminatie negativ (modelul profilului general si cele mai frecvente variante ale motivelor sunt reprezentate n ex.3.; descrierea detaliat la punctul 2.2.). 1. Conform metricii versului, tipul are o versiune tripodic (vers de 6-5 silabe) si una tetrapodic (vers de 8-7 silabe). La versurile catalectice pot s apar silabe de completare; n zona Bihor, la versul tripodic plin uneori se mai adaug o silab supranumerar, asemntoare unui refren de sprijin (n ex.4d, silaba me). Cele dou versiuni se disting si prin structura ritmic (ex.1. red formulele ritmice de baz, fr variatii). Versiunea tripodic se desfsoar n sistemul giusto silabic bicron: valoarea lung cade pe silaba a treia si a sasea sau numai pe a treia (ex.1.aa-ab si melodiile ex.4a,b,d); ritmul poate suferi o usoar rubatizare

Studii

27

(ex.4c) sau pulsatiile devin mai lente (augmentare, notat cu ptrimi: ex.1ac si melodia ex.4e, silaba supranumerar divizeaz ultima pulsatie). La versiunea tetrapodic, n ritmul rubatizat al ctorva exemple, se gsesc urmele sistemului giusto silabic bicron (ex.1ba si melodia ex.8a). n majoritatea covrsitoare a variantelor, structura ritmic este compus dintr-o formul de safic1 urmat de dispondeu (ex.1bb); n locul saficului poate s stea formula ionic minor (ex.1bc); n cea de a doua msur, pulsatiile de ptrimi nu se cnt neaprat cu valori egale: pe durata perechilor de ptrimi se produc variatii de lung-scurt sau invers, valorile compensndu-se (ritm punctat sau alt raport); la sfrsitul strofei, dac versul este catalectic, ultima pereche de ptrimi se contopeste sau lipsa

C. Briloiu nu nclude aceast formul n sistemul giusto silabic, dar aminteste de existenta unui sistem de giusto silabic tricron, n: Giusto silabic, Opere vol. I., Editura Muzical, Bucuresti, 1967, 228-229. B. Bartk, referindu-se la discutia purtat cu C. Briloiu, accept prerea c, formula este relativ rar n muzica popular romneasc, n: BC pag. XV. Discutiile purtate n jurul problemei nu sunt concludente, ea a rmas deschis. Privind din punctul de vedere al metodologiei de cercetare, frecventa unei formule ritmice se poate aprecia numai n raport cu numrul tipurilor melodice care o adopt, nicidecum n functie de numrul variantelor aceluiasi tip; se vor lua n considerare si aspectele de stratificare evolutiv si n ultim instant, extinderea comparatiilor pe o scar larg etnic.

1

28

Studii

este nlocuit cu pauz (variatiile formulelor ritmice de baz pot fi urmrite n melodiile din ex.5-8). Refrenul, cel mai adesea, se cnt pe rndul final; n cazuri mai rare se cnt pe rndul median (ex.4a) sau uneori lipseste (ex.4c). n baza structurii metrice refrenele se ncadreaz n trei grupe: - metrul coincide cu cel al versului: la toate variantele tripodice si partial la cele tetrapodice (ex.1ca); - refrenele amplificate apar la versiunea tetrapodic (pe rndul final, mai rar pe cel median): ele contin silabe supranumerare, care - prin diviziunea valorilor - se ncadreaz n metrul muzical dat: divizarea ptrimii n pereche de optimi si divizarea doimii n pereche de ptrimi; pozitia metric a diviziunilor este variabil (diferentele metrice/ritmice se pot urmri la cele trei refrene citate n ex.1cb); - refrenele concentrate apar la versiunea tetrapodic (numai pe rndul final): refrenul este tripodic; melodia se adapteaz la metrul scurtat, folosind celule din motivele c+d sau circumscriind motivul d; metrul muzical se reduce la o singur msur (ex.1cc). (n ex.1ca,cb,cc pe vertical pot fi urmrite transformrile metrice/ ritmice; a se vedea comparativ melodia si ritmul celor trei categorii de refrene: ex.5a tetrapodic, 5b amplificat, 5c-d concentrat). [n materialul studiat este un caz singular (BC 73i), n care pe primele dou rnduri ale melodiei tetrapodice se aplic vers tripodic, decalajul metric fiind completat cu refrenul de sprijin Sfintii; refrenul propriu-zis din rndul final face parte din grupa celor concentrate.] 2. Numeroasele suprafete de contact la nivel motivic ar oferi diverse modalitti de grupare a variantelor. Avnd n vedere c pozitia de nltime a motivelor, n timp ce contribuie la realizearea profilului general al melodiei, evidentiaz si relatiile dintre treptele modului n care se desfsoar, la grupare am stabilit urmtoarea ierarhie a criteriilor: 1. categoria modal; 2. raportul dintre pozitia de nltime a motivelor (n dou faze: motivele b:b, apoi motivele c:c); 3. n ultim instant, variantele au fost alturate dup trsturi care nu au legtur direct cu modelul general (a se vedea punctele 2.1., 2.2., 2.3.). 2.1. Structura modal a tipului este diversificat, totusi, categoriile modale se dezvluie din schema sonor comun: re-mi-sol-la. Diversificarea - probabil produsul unei transformri evolutive, ce poate fi surprins n mod similar si n alte tipuri de colind, precum si n alte genuri - se manifest prin mbogtirea materialului sonor n interiorul sau exteriorul

Studii

29

acestuia. Concomitent, n structura modal transformat, se cristalizeaz noi relatii functionale ntre fundamental si pilonii modali. [Urmrind schematic, diversificarea se produce n urmtoarele directii: n jurul treptelor sol-la, de o parte consolidarea unei trepte inferioare (fa=terta minor n categoria A, fa#= terta major n categoria C), de alt parte conturarea unui nucleu tricordic pe sol-la-si (tangential n categoria A, central n categoria B); pe treptele re-mi, fat de alternarea nltimii finalei (n categoria A si B2), consolidarea finalei cu functie de fundemental (pe mi n categoria B1, pe re n categoria C); paralel au loc: extinderea ambitusului (trecere la structuri heptacordice) sau/si alterarea unor trepte.] Din categoria modal A (ex.2. scara A) fac parte melodiile cu substrat tetratonic re-mi-sol-la; finala se aseaz pe treapta 1 sau 2; repetndu-se rndul al doilea, melodia se va ncheia cu motivul b si finala se va situa pe treapta 5 (a se vedea cele trei, respectiv dou feluri de finale n ex.4. si

ex.5.). Ambitusul deseori este mrit cu trepte adugate tangential: la nivel inferior cvarta de sprijin sau subfinala, la nivel superior sexta sau si septima (ex.4a,c,e, 5a,c,d). Pienul - folosit melismatic sau ca sunet de pasaj - imprim mai frecvent stare minor (fa: ex.4a), dar poate s aduc stare ambigu sau predominant major (fa#/fa alternant: ex.4b, 5a). Consolidarea treptei a 3-a transform modul n pentacord minor, respectic la ambitus extins n hexacord doric, mai rar n hexacord minor (ex. 4d,e, 5b). Nucleul tricordic la-sol-fa deseori se intoneaz cromatic: la-sol#-fa (ex.5c-d: hexa-, heptacord doric,

30

Studii

#4, finala tr.2). n cteva variante alterarea suitoare a treptei a 4-a se asociaz cu tert major (penta-, hexacord lidic cu substrat tetratonic hemitonic remi-sol#-la: ex.2. scara A*, melodia ex. 4c). n toate melodiile diatonice (sau chiar cromatice) substratul tetratonic rezid n centrarea turnurilor melodice pe treptele 1-2-4-5 = re-mi-sol(#)-la, fapt ce rezult n mod evident din compararea melodiilor ce se desfsoar n scri diferite. Exist si melodii cu structur modal bivalent: fat de variantele, n care formula initial marcheaz cvinta, respectiv fundamentala si cvinta modului (la sau saltul rela: ex.5a,b,c), n unele - n timp ce formula final pstreaz caracterul cadentei pe treapta 2 (prin turnura fa-re-mi) - formula initial se acordeaz cu nltimea finalei (saltul mi-si: ex.5d, a se compara cu ex.5c); n astfel de cazuri functia fundamentalei este echivoc (tr.1 = re sau mi?); bivalenta modal este o trstur intermediar, ce apropie variantele din grupa A de cele din grupa B. La categoria B apartin variantele cu substrat pentatonic re-mi-solla-si (cu pienul fa#, mai rar fa sau/si cu trepte exterioare ce extind ambitusul pn la septim sau octav, apropiindu-se de modurile heptacordice). Turnurile melodice evidentiaz nucleul pentatonic sol-lasi, sol avnd functia de centru modal. Diferenta dintre cele dou ipostaze modale (ex.2. scrile B1 si B2) rezid n rolul treptei re (cifrat cu VII). n categoria B1 treapta VII este subfinal; modul are pronuntat caracter minor, fie c se compune din sunetele pentatonice, fie c se completeaz la hexa-heptacord minor: finala se aseaz constant pe mi, functia ei de fundamental (mi=1) fiind ntrit de terta si cvinta modului; subfinala deseori este intonat doar tangential (ex.6a-c); sunt putine la numr variantele, n care treapta VII cstig un rol mai important si concomitent cu extinderea ambitusului imprim trsturile paralelismului major-minor (ex.6d: primele dou rnduri sunt centrate pe pilonii 7-3-VII, evidentiati si de saltul initial de octav, iar rndul al treilea trece la paralela minor). n categoria B2 treapta VII se evidentieaz prin rolul de final (ex.7a,c, varianta ex.7b cu finala 1 este singular); pienul fa# imprim aspect de stare major (ex.7c), iar la una dintre variante alteratia sib transform modul n acustic (ex.2. scara B2* , melodia ex.7d). Categoria C cuprinde variantele de stare major (penta-, hexacord major sau ambitus extins pn la septim/octav: mixolidic; ex.2. scara C, melodiile ex.8a-c). Desi treptele frecvent intonate coincid cu schema sonor comun (1 2 4 5=re-mi-sol-la), terta major - pe care adesea se

Studii

31

centreaz motivele b - pune amprenta asupra structurii modale. Finala situat pe fundamental are caracter relativ constant (n materialul studiat se gseste o singur variant cu finala pe tr. 2, iar n dou variante cu finala pe tr.3 se repet rndul al doilea, adic melodia se ncheie cu motivul b; caz similar cu cel amintit la categoria A, finala tr.5). n unele variante din Bihor adugarea subfinalei si alterarea cobortoare a sextei aduce trsturile modului acustic (ex.2. scara C* si melodia 8d). 2.2. Dup cum am artat mai sus, la caracterizarea general a tipului, modelul arhitectonic este bazat pe principiul combinatiei motivice. Motivele au o functie structural definit prin pozitia topic pe care o au n rndurile melodice (sunt antecedente sau consecvente), n acelasi timp se disting prin pozitia de nltime (adic portiunea pe care o parcurg n ambitusul ntregii melodii) si prin directia de desfsurare: a = antecedent (initial), stagneaz n portiunea superioar sau ajunge aici cu salt ascendent; b = consecvent (n rndurile 1-2), ocup portiunea medie a ambitusului, n care stagneaz sau unde coboar din acut (profilul variabil); c = antecedent (n rndurile 2-3), n mers descendent sau uniliniar, se stabileste n portiunea grav; d = consecvent (final), stagneaz n grav. Prin aceste trsturi succesiunea motivelor realizeaz modelul profilului general (a se vedea reprezentarea grafic la ex.3.). n cadrul grupelor constituite dup criteriul structurii modale (punctul 2.1. A,B,C), gradul de apropiere, respectiv de ndeprtare a variantelor rezid n suprafetele de contact la nivelul motivelor. La constituirea subgrupelor ierarhia criteriilor a fost stabilit n functie de msura n care motivele implic schimbri n profilul general. Pozitia de nltime si profilul motivelor a, c si d este relativ unitar (a se vedea cele mai frecvente variante n ex.3. primul portativ), n consecint, n procesul variational nu aduc schimbri esentiale. n schimb, motivele b, n cele dou pozitii topice, ntr n relatii multiforme; astfel, raportul de nltime b:b se preteaz pentru a fi criteriul de constituire a subgrupelor. Sub aspectul profilului, motivele b, n majoritate, au sens descendent treptat sau sinuos, stabilindu-se pe treptele 4, 3, mai rar pe treapta 5 sau 2; mai putin frecvente, dar semnificative pentru procedeele variationale, sunt inversrile si diversele circumscrieri cu sens ascendent. (n ex.3., ncepnd cu portativul al doilea, figureaz cele mai frecvente variatii ale motivului b; ele sunt grupate n coloane dup pozitia de nltime, marcate

32

Studii

cu cifra treptei pe care se centreaz; pe ultimul portativ sunt asezate inversrile, iar n ultima coloan diversele sensuri ascendente; circumscrierile se centreaz pe o treapt medie, dar ating si trepte grave, motiv pentru care sunt cifrate cu 3/1 sau 4/2; la fiecare variant este consemnat, cu litere mari, categoria modal la care apartin melodiile din care motivul a fost extras). Este de remarcat faptul c, la motivele descendente, variantele formate din aceleasi miscri apar pe mai multe trepte si n structuri modale diferite (a se compara motivele pe orizontal; n mod deosebit atragem atentia asupra motivelor identice din categoria A si C, respectiv B si C, care demonstraz unitatea limbajului muzical din aceste structuri modale aparent distantate).

Studii

33

Raportul de nltime b:b, definind subgrupele, poate fi: frecvent b=b (aceeasi nltime, raportul 4:4, 3:3) si b>b (primul mai nalt, raportul 4:2, 4:3, 5:3), sporadic b) nu numai c asigur studiul dinamicii sociale, dar permite introducerea cuantificrii si deci testabilitatea fenomenelor culturale semnificative. Studiul ntreprins n Sociologia civilizatiilor este meritoriu si din alt punct de vedere, si anume deschide cteva noi directii de studiu care pot interesa inclusiv studentii si cadrele didactice ale Faculttii de Teologie Ortodox: a) dezvluirea identittii si tipologiei civilizatiilor umane prin spiritul creativ manifest n formele simbolice ale culturii; b) analiza naturii coeziunii din colectivittile umane si c) analiza mecanismului de constituire a colectivittii umane dominante n diverse situatii social-istorice concrete. Florea Lucaci