Download - Revista Regio nr.33

Transcript
Page 1: Revista Regio nr.33

Nr. 33, Octombrie 2014

AFACERI ÎN CREŞTERE

Dr. Ionuţ MORARU, fondator ProNatura: Pe piaţa de suplimente din România, principalii cinci jucători nu sunt companii autohtone, fapt care duce la scoaterea profiturilor din ţară.

Calea spre succes: calitate şi promptitudine

Parteneriat pentru 2014-2020

Şansă la viaţă pentru bolnavii oncologici din Harghita

Priorităţi pentru finanţările europene: inovare, locuri de muncă, ecologie

Page 2: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

În urmă cu două luni, Comisia Europeană a dat undă verde Acordului de Parteneriat cu România. Astfel, se deschide calea pentru utilizarea fondurilor prevăzute în dreptul României în cadrul Bugetului UE 2014-2020. Documentul — elaborat la Bucureşti, în cooperare cu Comisia Euro peană şi adoptat la Bruxelles, după mai multe runde de negocieri — stabileşte strategia optimă de utilizare a 23 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile europene alocate României în următorii şapte ani.

Cum s-ar spune, mingea este acum în terenul nostru, câtă vreme Comi-sia a aprobat planul general de cheltuire a banilor, aşa cum noi l-am con-struit. Ne ştim, aşadar, priorităţile şi ştim şi pe ce bani ne putem baza.

Dar provocările de-abia încep. Mai întâi, România trebuie ca măcar să menţină ritmul absorbţiei din 2013, pentru a putea încheia la un ni-vel satisfăcător precedentul ciclu bugetar. Apoi, trebuie să ne ridicăm la înălţimea cerinţelor din cadrul noii politici de coeziune. Aşa cum se arată în cel de-al şaselea Raport al Comisiei Europene privind coeziu-nea economică, socială şi teritorială, politica de coeziune se va orien-ta în următorii şapte ani mai puternic către investiţii în domenii-cheie precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi IMM-urile, astfel încât investiţiile să aducă beneficii maxime cetăţenilor. Veţi găsi în această ediţie a revistei Regio analize consa-crate atât Acordului de parteneriat, cât şi celui de-al şaselea Raport privind coeziunea.

Veţi găsi, de asemenea, o serie întreagă de poveşti de succes ale întreprinderilor mici şi mijlocii în aventura finanţărilor europene. Că este vorba despre achiziţionarea de utilaje pentru secţii de produc-ţie sau de îmbunătăţirea serviciilor hoteliere, de proiecte din dome-niul medical sau din industria media, toate au ceva în comun: creează locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea comunităţilor.

Sunt exemple care demonstrează că un salt în privinţa atragerii banilor europeni este la îndemâna noastră. Şi că, în acest context, Acordul de Parteneriat, recent adoptat de Comisia Europeană, poate reprezenta o continuare cu succes a integrării României în Uniunea Europeană.

UN NOU ÎNCEPUT

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

Page 3: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 3

4 Semnal europeanPARTENERIAT PENTRU 2014-2020

7 AnalizăPRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE EUROPENE:

INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ, ECOLOGIE

9 InterviuDr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA: „STATUL

AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE TERAPIILE NATURALE“

12 Ştiri regionale

14 DOSAR14 SERVICII HOTELIERE NOI CU AJUTORUL REGIO

16 CU UN PAS ÎNAINTEA TUTUROR

18 ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII ONCOLOGICI DIN HARGHITA

19 FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA AUTO LA TIMIŞOARA

21 BOTOŞANI: BANI DIN CUTII DE CARTON 22 ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ, CU AMBIŢII MARI

24 MAI MULT DECÂT FOTBAL… FONDURI EUROPENE! 26 CALEA SPRE SUCCES: CALITATE ŞI PROMPTITUDINE

28 Regiuni europene28 MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG

29 FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE ÎN ANDALUZIA

30 Informaţii utile31 Alt fel de ştiriOCTOMBRIE, LUNĂ PLINĂ DE FESTIVALURI ÎN EUROPA

SUMAR

Page 4: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro4

Semnal european

Negocierile între autorităţile de la Bucureşti şi reprezentanţii Comisiei Europene, pe tema modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni în următorul exerciţiu bugetar, s-au încheiat cu succes pe 6 august.

VLAD BÂ[email protected]

Odată cu adoptarea Acor-dului de Parteneriat 2014-2020 de către Comisia Europeană, România a

devenit cel de-al 11-lea stat UE care a primit undă verde pentru cheltuirea banilor europeni con-form planificării interne. În esenţă, documentul stabileşte strategia de folosire optimă, în întreaga ţară, a fondurilor structurale şi de investi-ţii europene.

DRUMUL BANILOR EUROPENI

În următorii şapte ani, România va beneficia de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 de mi-liarde de euro sunt alocate pentru

politica de coeziune. De asemenea, din această sumă, 8 miliarde de euro sunt prevăzute pentru dezvol-tare rurală şi 168 milioane de euro

pentru sectorul pescuitului şi pen-tru cel maritim. În ultimele zile de negociere a Acordului de Parteneri-at, Ministerul Fondurilor Europene a

PARTENERIAT PENTRU 2014-2020

Acest Acord de parteneriat reflectă hotărârea comună a Comi-siei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE — investiţiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune — care să vizeze în

mod preponderent economia reală, creşterea economică sustenabilă şi investiţiile în oameni. Însă obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicaţi să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce priveşte investiţiile realizate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament din partea tuturor părţilor implicate.“

Johannes Hahn, comisar pentru Politică Regională.

FOTO

: w

ww

.veb

idoo

.de

FOTO

: w

ww

.roa

dtvi

talia

.it

Page 5: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 5

Semnal european

trimis Comisiei Europene, prin siste-mul informatic de comunicare, ver-siunile oficiale pentru trei programe prin care România va atrage fonduri europene structurale şi de investi-ţii în perioada 2014-2020. Progra-mul Operaţional Capital Uman a fost transmis în 6 august, Progra-mul Operaţional Competitivitate a fost trimis în 28 iulie, iar Programul Operaţional Asistenţă Tehnică — în 25 iulie.

PRIORITĂŢI REGIO 2014-2020

Potrivit variantei de lucru pen-tru Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, finalizate în iulie 2014 şi publicate de Ministerul Dezvoltă-rii Regionale, programul se va axa, în următorii şapte ani, pe comple-tarea şi dezvoltarea direcţiilor şi priorităţilor de dezvoltare regională conţinute în Planul Naţional de Dez-voltare (PND) şi în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) 2007-2013. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante al Regio 2007-2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională

va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare priorităţile majore de dezvoltare stabilite în perioa-da 2007-2013. Astfel, sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri — de transport, educaţională, de să-nătate — completate cu priorităţi noi. Potrivit strategiei Regio, este necesară dezvoltarea unor centre de transfer tehnologic, astfel încât ele să poată funcţiona ca un inter-mediar între oferta de cercetare şi cererea de inovare pe piaţă.

Apoi, pentru ca România să-şi menţină competitivitatea pe piaţa globală, IMM-urile autohtone tre-

buie să devină mai productive şi să ofere o mai mare diversitate a produselor şi serviciilor. Iar pentru aceasta, ele vor fi sprijinite în acce-sarea de fonduri şi atragerea de for-ţă de muncă înalt calificată. Alte di-recţii prioritare vizează reducerea consumurilor energetice nesustena-bile, mai ales la fondul de clădiri, şi a nivelului ridicat de poluare. De asemenea, investiţiile în restaura-rea, protecţia şi valorificarea prin turism a patrimoniului cultural vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de po-tenţialul lor turistic în consolidarea identităţii proprii.

ALOCĂRILE FINANCIARE PE PROGRAME OPERAŢIONALE PENTRU PERIOADA 2014-2020

Programul Alocarea financiarăProgram Operaţional Infrastructură Mare 9,41 miliarde de euroREGIO 6,7 miliarde de euroProgram Operaţioanl Capital Uman 4,22 miliarde de euroProgram Operaţional Competitivitate 1,33 miliarde de euroProgram Operaţional Capacitate Administrativă 0,55 miliarde de euroProgram Operaţional Asistenţă Tehnică 0,21 miliarde de euroPlăţi directe în agricultură 10 miliarde de euroProgram Naţional pentru Dezvoltare Rurală 8 miliarde de euroProgram Operaţional Pescuit 0,17 miliarde de euroFacilitatea „Connecting Europe“ 1,23 miliarde de euroPrograme de cooperare teritorială 0,45 miliarde de euro

Este important ca beneficiile creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent,

toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite (…) De asemenea, îmi exprim satisfacţia că Programul de dezvoltare rurală a României a fost deja transmis Comisiei şi, în prezent, este în curs de examinare. Va fi unul dintre cele mai mari programe de dezvoltare rurală din UE şi, dacă fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este bine implementat, acesta va oferi oportunităţi agricultorilor şi părţilor interesate din mediul rural pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă.“

Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală FO

TO:

fvm

.dk

Page 6: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro6

Analiză

Felicit România pentru eforturile ei de a finaliza Acordul de parteneriat şi mulţumesc autorităţilor române pentru cooperarea lor constructivă. În perioada 2014-2020, din Fondul Social European

vor fi disponibile 4,77 miliarde de euro pentru a ajuta România să crească nivelul de ocupare a forţei de muncă şi să reducă sărăcia, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 şi cu recomandările UE specifice fiecărei ţări.“

László Andor, comisar pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Regio 2014-2020 are 12 axe prio-ritare — dublu faţă de perioada an-terioară de finanţare — şi un buget estimat în Acordul de Parteneriat la 6,7 miliarde de euro. Axa prioritară 4 — Dezvoltare urbană, care are ca obiectiv tematic sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, dar şi protecţia mediului şi promova-rea utilizării eficiente a resurselor, beneficiază de cel mai mare buget, de aproape 3 miliarde de euro. Axa prioritară 6 — Infrastructură de trans-port rutier, are ca obiectiv tematic promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor ma-jore şi un buget de 900 de milioane de euro. Urmează creşterea competi-tivităţii IMM-urilor, prin axa prioritară 2, cu un buget de 700 de milioane de euro, şi promovarea incluziunii socia-le şi combaterea sărăciei, prin axele 8 şi 9, cu un buget de aproape 500 de milioane de euro.

ALTE PROGRAME OPERAŢIONALE

Programul Operaţional Capital Uman are o alocare financiară de aproximativ 4,22 miliarde de euro, sumă din care vor fi finanţate proiec-te care vor încuraja ocuparea şi mo-bilitatea forţei de muncă, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor situate în afara pieţei muncii, pro-movarea incluziunii sociale şi comba-

terea sărăciei, alături de susţinerea educaţiei, dezvoltarea competen-ţelor şi încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Competitivi-tate, acesta are alocate fonduri cu o valoare de aproximativ 1,33 miliarde de euro, din care vor fi finanţate pro-iecte care vor sprijini consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi

inovării, dar şi îmbunătăţirea utiliză-rii, calităţii şi accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică sunt alocate fon-duri de 221 milioane de euro, din care vor fi finanţate proiecte pentru sprijinirea orizontală în utilizarea fondurilor europene structurale şi de investiţii.

FOTO

: sh

utte

rsto

ckFO

TO:

ww

w.g

etca

ught

read

ing.

eu

Page 7: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 7

Analiză

Crearea a peste 600.000 de locuri de muncă, sprijinirea a 80.000 de startup-uri şi instruirea a 8,6 milioane de europeni sunt doar o parte din rezultatele politicii de coeziune a UE în exerciţiul bugetar trecut. Pentru actuala rundă financiară, planurile sunt şi mai mari.

VLAD BÂ[email protected]

Conform concluziilor celui de-al şaselea Raport privind coeziunea în Uniunea Euro-peană, politica de coeziune

a reuşit ca, în perioada de criză, să atenueze declinul dramatic al inves-tiţiilor publice în multe state mem-bre. Astfel, aceasta a contribuit la o stabilitate financiară în respective-le state membre. Documentul arată că, deşi criza economică recentă a dus la creşterea discrepanţelor re-gionale în ceea ce priveşte trendul ascendent, cifrele şi previziunile naţionale indică o inversare a ten-dinţei, datorită unor investiţii mai bine direcţionate în cadrul politicii de coeziune.

UNDE VOR MERGE FONDURILE EUROPENE

Potrivit Raportului, în perioada 2014-2020, aproximativ 336 miliar-de de euro sunt alocate, în următo-rii şapte ani, programelor naţionale şi regionale pentru domeniul Inves-tiţii pentru dezvoltare şi locuri de muncă. Acestea vor viza domenii-cheie, precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziu-nea socială şi IMM-urile, astfel încât investiţiile să aducă beneficii maxi-me cetăţenilor.

Resursele noii politici de coeziu-ne sunt împărţite după cum urmea-ză: 187,5 miliarde de euro către

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 63 de miliarde de euro către Fondul de Coeziune şi 85 de miliarde de euro către Fondul Soci-al European. Cea mai mare alocare dinspre cele trei fonduri este desti-nată infrastructurii de transport şi energie (59,1 miliarde de euro sau

18,2% din total), urmată de creşte-rea sectorului Cercetare şi Dezvol-tare (R&D) şi Inovaţie (40 de mili-arde de euro sau 12,3% din total) şi sprijinirea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon (37,8 miliarde de euro sau 11,6% din to-tal). Ca o comparaţie, pentru acest

PRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE EUROPENE: INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ, ECOLOGIE

FOTO

: w

ww

.blo

ombe

rg.c

om

Page 8: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro8

Analiză

ultim sector, în perioada anterioară de programare bugetară se aloca-seră 16,6 miliarde de euro.

LOCURI DE MUNCĂ DURABILE, DE CALITATE

„Vremea subvenţiilor uriaşe pen-tru drumuri şi poduri începe să trea-că, întrucât multe state membre şi-au redus decalajele în domeniul infrastructurii. Investiţiile direcţi-onate înspre inovare şi o creştere economică ecologică vor crea locuri de muncă durabile şi de calitate şi vor spori competitivitatea regiunilor noastre“, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru Politi-ca Regională. La rândul său, László Andor, comisarul UE pentru ocupa-rea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, consideră că raportul oferă o imagine aprofundată a valo-rii adăugate a politicii de coeziune a UE. „Raportul de coeziune vine într-un moment important, în care se adoptă acordurile individuale de parteneriat cu statele membre pen-tru perioada de programare 2014-2020 şi în care se negociază progra-mele operaţionale. Raportul oferă o bună imagine asupra situaţiei în care ne aflăm şi asupra a ceea ce ne mai rămâne de făcut pentru a trans-pune bugetul pentru 2014-2020 în proiecte pe teren“, a spus Andor.

Alocările financiare pentru susţi-nerea locurilor de muncă noi, edu-caţie şi training, protecţia mediului şi măsuri de incluziune socială sunt la fel de consistente, ridicându-se la aproximativ 33 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă în jur de 10% din total. Banii destinaţi susţi-nerii agendei digitale, adaptarea la schimbările climatice şi buna guver-nanţă sunt mult mai mici. Potrivit estimărilor privind impactul actua-lei politici de coeziune, se aşteaptă ca PIB-ul UE să fie, până în 2023, cu 0,4% mai mare decât în scenariul de bază, respectiv cel al absenţei aces-tei politici.

O PRIORITATE: DEZVOLTAREA URBANĂ

Dezvoltarea urbană reprezintă, de asemenea, una dintre priorităţile viitoarei perioade de finanţare. Potrivit noilor reguli ale politicii de coeziune, cel puţin

20% din Fondul Social European trebuie să fie orientat pentru consolidarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Comisia Europeană (CE) consideră că mediul urban a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei, chiar dacă, în general, oraşele sunt motoare de creştere şi de inovare. De asemenea, locuitorii oraşelor sunt, în general, mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune, în comparaţie cu locuitorii mediului rural.

PLATFORMĂ DE COMENTARII ŞI DEZBATERI

CE a lansat o Platformă care furnizează şi informaţii despre investiţiile re-alizate şi rezultatele obţinute, în vederea asigurării transparenţei utilizării

fondurilor Politicii de Coeziune. Prin aceasta, se urmăreşte şi promovarea dezbaterii privind eficienţa finanţării în cadrul aceleiaşi politici. Portalul conţine şi numeroase hărţi şi grafice interactive, fiind conceput ca o platformă de comentarii şi dezbateri şi poate fi consultat la adresa http://cohesiondata.ec.europa.eu/.

BUNA GUVERNARE: CONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU CREŞTERE

Raportul subliniază şi necesitatea unei bune guvernări. Comisia Europeană susţine că, în lipsa acesteia, nu pot fi realizate rate semnificative de creş-

tere şi nici nu pot fi atinse obiectivele privind convergenţa economică regională. Raportul constată că guvernanţa s-a îmbunătăţit în Uniunea Europeană, iar CE va continua investiţiile pentru consolidarea capacităţii administrative în anumite sta-te membre. Vor fi finanţate programe pentru formarea şi sprijinirea personalului, cu scopul de a asigura „o utilizare robustă şi eficace a banilor contribuabililor din UE“, după cum se precizează în Raport.

FOTO

: sh

utte

rsto

ck

Page 9: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 9

Interviu

Dr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA:

„STATUL AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE TERAPIILE NATURALE“

Plante, săruri, esenţe, produse apicole. Din inima naturii, pentru sănătatea cetăţenilor. Peste 1.100 de produse naturiste şi 45 de medalii internaţionale. Aşa ar suna, pe scurt, povestea unui medic pasionat de fitoterapie care a reuşit să pună pe picioare una dintre cele mai apreciate companii din România, ProNatura. Puţini sunt românii care nu s-au tratat, măcar o dată, cu siropurile, ceaiurile sau spray-urile nazale făcute în laboratoarele fabricii de lângă Bucureşti. Ionuţ Moraru, doctor în ştiinţe medicale, a vorbit cu redactorii revistei Regio despre afacerea sa, greutăţile pe care le-a întâmpinat şi planurile de viitor.

ELENA [email protected]

REGIO: Conduceţi una dintre cele mai cunoscute afaceri din România în domeniul produselor naturiste. De unde a pornit ideea înfiinţării ProNatura?

Ionuţ Moraru: Întrebarea aceas-ta mă întoarce cu 20 de ani în urmă! Începând cu anul 1992, perioada în-fiinţării primei companii, făceam import şi distribuţie de medicamen-te pe piaţa românească. Perioadă foarte grea, din cauza diferenţelor de curs valutar, dobânzilor uriaşe ale băncilor (120-130%), dificultăţii efectuării de schimburi valutare (se stătea la coadă ca la pâine, iar cei „şmecheri“ intrau în faţă) etc. Nu era introdus în preţul medicamen-tului la acea perioadă riscul valutar şi iată-ne în 1996, când, într-o noap-te, dolarul a urcat de la 2.700 lei la 9.000 lei, stabilizându-se undeva în jur de 8.000 lei, fapt ce a dus la pierderea profiturilor realizate în 4 ani, dar şi la datorii de sute de mii franci elveţieni la companiile far-maceutice elveţiene sau americane ce reprezentau principalii furnizori.

Practicând medicina tradiţională orientală (acupunctura), care întot-deauna este însoţită de fitoterapie, am realizat oportunitatea înfiinţării

unei unităţi de producţie de supli-mente nutritive şi produse de well-ness, care să completeze formulele chimice ale substanţelor de sinteză din industria farmaceutică. Proiec-tul primului produs — Royal Tonic pentru adulţi — a fost realizat în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetări Chimiofarmaceutice, care ne-a efectuat cercetările preclinice (pe animale de laborator). Rezul-tatele au fost extrem de promiţă-toare şi, ca atare, primul produs a fost manufacturat prin bunăvoinţa domnului doctor Chirilă, managerul

firmei Naturalia din Voluntari. Vân-zarea acestui produs ne-a generat sursele pentru dezvoltarea şi produ-cerea următoarelor patru produse, care, având succes pe piaţă, ne-au permis să demarăm lucrările la pri-ma fabrică, de fapt, o mini fabrică întinsă pe 150 mp, în care am lucrat aproximativ cinci ani şi am dezvol-tat o gamă de 70-80 de produse.

În această perioadă am avut nu-meroase colaborări cu institute de cercetare din România — Universi-tatea de Medicină şi Farmacie „Ca-rol Davila“, Institutul de Cercetări

FOTO

: Cl

ick!

Laborator ProNatura

Page 10: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro10

Interviu

Marine, Centrul Naţional de Terapii Alternative şi multe altele, unde am şi cunoscut persoane de excepţie, care ne-au influenţat benefic evoluţia.

REGIO: Ce aţi adus nou pe pia-ţa de profil?

Ionuţ Moraru: Am încercat să aducem cât mai multe elemente de noutate în ceea ce priveşte mate-riile prime, modalităţile de trata-ment, combinaţiile, aparatura me-dicală ne con venţională, modalită-ţile de ad mi nistrare, care de altfel s-au şi reflectat în obţinerea de me-dalii la cele mai valoroase târguri de inventică din Europa. Instinctul mi-a dictat că o producţie fără dis-tribuţie sau viceversa reprezintă doar jumătăţi de măsură, de aceea, pe lângă firma ce se ocupa de cer-cetare şi manufacturare, am înfiin-ţat o reţea de distribuţie naţională, cu aproximativ 60 de angajaţi, şi o

firmă care se ocupă de vânzările on-line, importuri şi exporturi.

Succesele obţinute atât pe plan profesional, cât şi material ne-au permis să ne extindem prin con-struirea unei fabrici de aproximativ 3.500 mp, a unor depozite, birouri şi a unui centru de terapii alternative.

O altă noutate, pe care o consi-der cea mai importantă, este abor-darea corectă, energetică şi holis-tică a terapiilor naturale. Aveam trei mari patimi: acupunctura, api-terapia şi fitoterapia. Toate trei mă fascinau în aceeaşi măsură şi am reuşit să le implementez în cadrul cercetării şi producţiei noastre. Pă-rerea mea, şi nu numai a mea, este

că aşa cum diagnosticul actual se bazează în mare măsură pe testări ca rezonanţă magnetică, computer tomograf sau ecografie, şi trata-mentele se îndreaptă cu paşi rapizi către terapii energetice, lucruri cu-noscute de mii de ani, de altfel, dar „îngropate“ de profiturile fabuloase ale industriei farmaceutice.

REGIO: Care au fost cele mai mari probleme cu care v-aţi con-fruntat?

Ionuţ Moraru: Marea problemă cu care ne-am confruntat a fost lipsa legislaţiei la acea vreme şi indiferenţa autorităţilor pentru un domeniu de pionierat în România,

Părerea mea, şi nu numai a mea, este că aşa cum diagnosticul actual se bazează în mare măsură pe testări ca rezonanţă magnetică, computer tomograf sau ecografie, şi tratamentele se îndreaptă cu paşi rapizi către terapii energetice.

FOTO

: Cl

ick!

Dr. Ionuţ MORARU, fondator ProNatura

Page 11: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 11

Interviu

produsele naturale. Deşi la acea vreme erau implicate aproximativ 25.000 de persoane în acest dome-niu, în 2003 domeniul a fost interzis printr-un ordin al Ministerului Sănă-tăţii. A urmat un an de lupte cu un sistem ce nu accepta apariţia unui nou domeniu în sănătate. Ceea ce în Europa era natural, în România se desfiinţa lăsând loc doar produ-selor chimice, de sinteză. De aceea, în august 2003, s-a reglementat, tot prin ordin de ministru, dome-niul şi modalitatea de înregistrare şi punere pe piaţă a suplimentelor nutritive. Chiar dacă acest ordin nu ne permite să folosim termeni medicali (boli, simptome, mod de administrare, doze) limitându-ne limbajul şi înţelegerea lui de către pacienţi, cel puţin dă dreptul aces-tui domeniu la existenţă. Nu uitaţi că de foarte mulţi ani în Occident nu se mai vorbeşte despre terapii com-plementare sau alternative, ci de o Medicină Integrativă (situând pe aceeaşi poziţie medicina alopată cu terapiile tradiţionale). În 2005, când am trecut în subordinea Ministerului Agriculturii, lucrurile au început să intre pe un făgaş normal. Totuşi, am pierdut foarte mult faţă de compa-niile concurente din vestul şi centrul Europei şi Statele Unite ale Ameri-cii. În condiţiile unor sisteme de asi-gurări de sănătate bombardate de industria farmaceutică cu noi pro-duse, statul ar trebui să încurajeze şi să deconteze terapiile naturale. Pe piaţa de suplimente din Româ-nia, principalii cinci jucători nu sunt companii autohtone, fapt care duce la scoaterea profiturilor din ţară. Cu toate că avem o tradiţie îndelungată în folosirea plantelor medicinale şi a produselor apicole, haosul legislativ de aproximativ 20 de ani a împiedi-cat dezvoltarea acestui segment şi a firmelor româneşti de profil.

REGIO: Care e reţeta cu care aţi reuşit să vă întăriţi poziţia pe piaţa din România?

Ionuţ Moraru: Reţeta succesului? Muncă, un efort imens, tenacitate şi inteligenţă, reflectate într-un por-tofoliu de 1.100 de produse, breve-te de invenţie, peste 350 branduri naţionale şi internaţionale, cerce-tare cu aplicare practică.

REGIO: Aţi accesat fonduri eu-ropene pentru investiţia dvs.? Care au fost rezultatele şi cum v-a ajutat concret acest lucru?

Ionuţ Moraru: Am derulat cinci proiecte europene care ne-au per-mis să avem o stupină de 600 de stupi şi laborator de cercetare a pro-duselor apicole, două laboratoare de analiză fizico-chimică, un laborator de microbiologie şi unul de testări dermatologice şi o structură IT per-formantă.

REGIO: Planurile de viitor in-clud extinderea afacerii sau întă-rirea brandului? Concret, ce pla-nuri aveţi?

Ionuţ Moraru: Din punctul meu de vedere, o afacere este un orga-nism viu, iar în momentul în care nu mai reuşeşti să o dezvolţi, mai bine o vinzi. Întărirea brandului în-seamnă inclusiv întărirea afacerii la

nivel global. De curând am deschis ProNatura Spania (în afara exportu-rilor uzuale pe care le facem în Gre-cia, Azerbaidjan, Italia, Germania). De asemenea, am înfiinţat compar-timentul ProNatura Vet şi sperăm, cu ajutorul proiectelor europene, să înfiinţăm o linie de producţie ba-zată pe microorganisme (nu uitaţi că, actualmente, la nivel mondial, aproximativ 40% dintre produsele medicamentoase sunt obţinute prin biotehnologii).

REGIO: Aţi primit recunoaştere importantă, aveţi premii la salonul de la Geneva. Care sunt cele mai importante distincţii obţinute?

Ionuţ Moraru: Pe lângă cele 45 de medalii internaţionale obţinute la târgurile de inventică şi inovati-că, mai avem o „pungă“ de medalii şi diplome româneşti şi internaţio-nale care semnifică performanţa fir-melor. Toate îmi sunt la fel de dragi şi au reprezentat „cărămizile ce au format zidul“.

REGIO: Cum aţi caracteriza mediul de afaceri din România?

Ionuţ Moraru: Într-un singur cu-vânt: degringoladă.

FOTO

: Cl

ick!

Linie producţie ceaiuri

Page 12: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro12

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

CLUJENII, CEI MAIPRIETENOŞI CU TURIŞTII STRĂINI

Dacă eşti turist străin, ospitalita-te mai mare ca la Cluj nu găseşti pe nicăieri! Aceasta este concluzia unui sondaj in-edit realizat re-cent de către jur-naliştii englezi în 79 de oraşe euro-

pene. Rezultatele au arătat că locuitorii din Cluj sunt cei mai prietenoşi cu străinii. 91% dintre clujeni sunt de părere că prezenţa străinilor este benefică pentru oraş, deoarece îl ajută să se dezvolte. Următoarele poziţii în top sunt ocupate de oraşele Luxembourg, Cracovia, Copenhaga, Ljubljana şi Oslo. Şi alte două oraşe din Ro-mânia au reuşit să intre în clasa-ment: Piatra Neamţ (locul 10) şi Bucureşti (locul 18). Circa 41.000 de persoane din toată Europa au fost chestionate pentru realiza-rea studiului.

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI, REDESCHISĂ

Veşti bune pentru turiştii pasionaţi de istorie care ajung în Suceava! Cetatea de Scaun a fost redeschisă parţial publicului, deşi se află încă în pro-ces de restaurare. Aici au fost orga-nizate, la sfârşitul verii, două mani-festări cu tradiţie: Festi va lul Medieval şi Bucovina Rock Castle. Din pro-gram au făcut par-te turniruri cavalereşti, spectacole de dans medieval şi scene de luptă, dar şi teatru pentru copii. Programul de vizitare pentru turişti este de luni până vineri, între

orele 17.00 şi 20.00, şi în weekend, între 8.00 şi 20.00. La finalul lucră-rilor de reabilitare, susţinute cu fonduri Regio, Cetatea va avea noi amenjări peisagistice, reţele de canalizare modernizate şi puncte de informare turistică.

POD DIN PET-URILA TIMIŞOARAIniţiativa inedită a unui ONG şi pasiunea voluntarilor ar putea tri-mite Timişoara direct în Cartea Recordurilor. În aceas-tă vară, în oraşul de pe Bega a fost realizat un altfel de pod. Mai precis, unul făcut din 104.502 sticle din plas-tic. Reprezentanţii Eco Stuff România şi voluntarii timi-şoreni au lucrat o lună la uriaşul pod din spate-le Catedralei Mi tropolitane. Conform organi-zatorilor, iniţia-tiva a avut drept scop şi lan sarea unui semnal că-tre cetăţeni pentru colectarea de PET-uri în scopul re-ciclării. Timişorenii speră să intre în Guiness Book, mai ales că recordul omologat anterior menţionează un pod făcut din doar 40.000 de sticle din plastic.

FONDURILE REGIO,CONTRACTATE INTEGRAL

Autorităţile şi investitorii au „exploatat“ la maximum fon durile Regio destinate reabilitării centrelor sociale. Conform statisticilor, atragerea acestor surse de finanţa-re nerambursabile s-a încheiat la sfârşitul verii. Ultima instituţie care a beneficiat de acest program a fost Cen-trul de Plasament Gulli ver, din Sibiu. La iniţiativa DGASPC Sibiu, pentru acest proiect, au fost contractate de către ADR Centru fonduri nerambursabile de peste 2,7 milioane de lei. Scopul este modernizarea şi extinderea centrului social dedicat copiilor instituţionalizaţi din judeţ. Acest contract încheie procesul de atragere a fondurilor Regio în domeniul dedicat investiţiilor în infrastructură socială.

FOTO

: no

vatv

FOTO

: Jo

aqui

nbar

roso

.com

FOTO

: co

mm

ons.

wik

imed

ia.o

rg

FOTO

: ra

diot

imis

oara

.ro

Page 13: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 13

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

PREMII PENTRU HANDBALISTELE DE AURVictoria lor la Campionatul Mondial de Handbal din Ma-cedonia le-a adus multă bucurie românilor. Campioa-nele nu au fost uitate de autorităţile locale, care le-au răsplătit cu premii în bani. Consiliul Local Râmnicu Vâlcea le-a premiat cu câte 3.000 de lei pe sportivele Florentina Craiu şi Iulia Andrei, care activează la HCM Râmnicu Vâlcea, respectiv Grupul Şcolar Energetic. Fetele care au câştigat cu echipa medalia de aur au primit şi câte o plachetă şi o diplomă de excelenţă din partea autorităţilor, care susţin financiar Centrul de Excelenţă. Tinerele au promis că vor continua să facă performanţă şi că vor mai aduce şi alte titluri impor-tante în ţară.

BANI PENTRU COMUNITĂŢILEIZOLATE DIN DELTĂ

Autorităţile pun la bătaie peste un miliard de euro pentru Delta Dunării, graţie faptului că a devenit ope-raţională Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ITI (Investiţii Terito-riale Integrate). Din bugetul total, cea mai mare alo-care financiară va reveni comunităţi-lor izolate din Re-zervaţia Biosferei Delta Dunării. Su-ma care va fi alo-cată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administra-ţiei Publice (MDRAP) este de circa 360 de milioane de euro, iar banii vor fi destinaţi îmbunătăţirii infrastruc-

turii rutiere, a unităţilor sanita-re şi de învăţământ. S-au sem-nat deja acorduri cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvol-tării Regionale şi Ministerul Fon-durilor Europene, instituţii cu abilităţi în implementarea fon-durilor europene.

CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ LA PITEŞTIObiectivele turistice din judeţul Argeş vor fi mult mai bine puse în valoare. La Piteşti va exista un nou cen-tru de informare turistică, de unde cei interesaţi vor putea afla detalii utile atât despre locurile atractive, cât şi programul manifestărilor culturale (expoziţii, concerte, festivaluri). Consiliul Local Piteşti a aprobat alocarea de fonduri pentru implementarea acestui pro-iect în valoare totală de peste 560.000 de lei, o parte din bani fiind din fonduri Regio. Printre cele mai im-

portante obiective turistice din Argeş se numără mănăs-tirile Aninoasa şi Cotmeana, Peşte-ra Dâmbovicioara, Parcul Naţional Piatra Craiului sau Castrul Roman Ji-dava.

„ARIPI CA ÎN CER“PENTRU COPIII BOLNAVI

O expediţie româ-nească în care s-a reuşit escalada-rea vârfului Mont Blanc, cel mai înalt din Alpi, a fost de-dicată copiilor bol-navi de cancer. La finalul campaniei „Aripi ca în cer“ a fost iniţiată şi o strângere de fonduri pentru Asociaţia P.A.V.E.L., care ajută copiii internaţi în secţia de Onco-pediatrie a Institutului Fundeni din Bucureşti. Eliza Ni-ţescu, iniţiatoarea campaniei şi cea care a şi reuşit esca-ladarea vârfului de 4.810 metri a declarat că proiectele ei pentru această asociaţie nu se vor opri aici. „Ceea ce face această echipă pentru copiii bolnavi este o muncă fantastică şi extrem de valoroasă. Acesta este doar un început al prieteniei noastre“, a spus Eliza Niţescu.FO

TO:

ww

w.i

nfot

rave

lrom

ania

.ro

FOTO

: Be

nefic

iar

FOTO

: w

ww

.cur

ieru

ldev

alce

a.ro

FOTO

: w

ww

.odd

ycen

tral

.co.

uk

Page 14: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro14

AFACERI ÎN CREŞTERE

SERVICII HOTELIERE NOI CU AJUTORUL REGIO

Să creşti cifra de afaceri în plină criză economică, în timp ce alţii se zbat să atragă clienţii în zone turistice mult mai vestite, iată ştiinţa de a face business a celor de la Pensiunea Castle Inn din Şimleu Silvaniei. Accesând fonduri Regio, Castle Inn şi-a diversificat oferta cu servicii de fitness, wellness, spa şi squash.

FOTO

: O

meg

a Pr

odco

m

Pensiunea Castle Inn, Şimleu Silvaniei

Page 15: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 15

ALICE-CLAUDIA [email protected]

La aproximativ 100 km de Ora-dea, Baia Mare şi Cluj-Napo-ca, se află Şimleu Silvaniei. Cine a trecut prin această

localitate, aflată la poalele dealului Măgura Şimleului, unde în vremuri de mult apuse s-a înălţat celebra cetate Dacidava, nu a putut să nu rămână impresionat de imaginea pitorească a acestui mic orăşel din regiunea Cri-şana, judeţul Sălaj. Şi, cu siguranţă, şi-a dorit să se oprească, măcar pen-tru o zi sau două, spre a vedea pe îndelete comorile mai mult sau mai puţin ascunse ale zonei. Şimleu Silva-niei are multe de arătat, de la biseri-cile sale vechi (1532 — Biserica cato-lică cu o singură uşă, 1765 — Biserica ortodoxă Sf. Apostoli din Cehei, 1730 — Biserica reformată şi Sinagoga construită în 1876 şi transformată în 2005 în Muzeul Holocaustului) la un peisaj natural de vis şi o panoramă

deosebită asupra oraşului, pentru cei care urcă pe dealul Măgura Şimleu-lui, de la ruinele Castelului Batho-ry din secolul al XIV-lea la ştrandul termal „Broscăria“, aflat la cinci km de oraş. De asemenea, în apropie-rea oraşului, la numai 3 km, se afla mănăstirea Bic, un loc de pelerinaj unic în regiune. Şimleu Silvaniei este cunoscut şi pentru celebra fabrică de vinuri spumante, ale cărei galerii subterane se întind pe 3,5 km, dar şi pentru faptul că este un vechi cen-tru de cultură, renumit prin valoarea şcolilor şi a dascălilor săi. Pentru a vi-zita toate aceste obiective turistice, călătorul trebuie să rămână cel puţin o noapte în localitate. Între cele câ-teva oferte de cazare ale localităţii, una atrage atenţia în mod special — Pensiunea Castle Inn, cotată cu trei margarete. Cu arhitectura ce aduce a castel medieval, foarte frumos şi somptuos amenajat în interior, dar şi în ceea ce priveşte grădinile din exterior, Castle Inn oferă o perspec-tivă minunată către Măgura Şimleu-lui, râul Crasna şi Pădurea Morii din apropiere.

Pensiunea şi-a câştigat de-a lun-gul timpului numeroşi clienţi, fiindcă administratorii săi au încercat să-şi îmbunătăţească în permanenţă capa-citatea de cazare şi serviciile oferite oaspeţilor care au ales să se oprească la Castle Inn. Astfel s-a născut pro-iectul de extindere a serviciilor, prin care activităţile societăţii, iniţial re-

zumate numai la cazare şi servicii de catering, s-au diversificat adăugând în portofoliu servicii de fitness, well-ness, spa şi squash. „Observând că numărul de turişti care ne treceau pragul era în creştere, am decis să extindem domeniul de activitate şi am accesat finanţare prin Regio, pentru a putea diversifica ofertele de servicii ale pensiunii cu progra-me de fitness, wellness sau squash. Astfel, oaspeţii noştri beneficiază de ore de antrenament cu un instructor de fitness, pot lucra, individual, pe aparate moderne sau pot face trata-mente de tip spa. Pentru localnici, se pot face abonamente lunare la sală sau la spa, individuale sau pentru întreaga familie. Toţi turiştii noştri pot beneficia acum de serviciile de spa, wellness sau fitness în cadrul pensiunii şi deja avem semnale po-zitive că oferta noastră interesează oaspeţii“, a declarat Sranko Karoly, managerul pensiunii Castle Inn.

Proiectul s-a derulat, fără pro-bleme, în perioada decembrie 2011 — noiembrie 2012 şi, la finalul im-plementării sale, a dus la creşterea cifrei de afaceri a pensiunii de 3,12 ori în primul an, faţă de anul pre-implementării proiectului, de 1,09 ori în anul al doilea şi de 1,02 ori în al treilea an, faţă de anul al doi-lea. Mai mult decât atât, extinderea serviciilor oferite de pensiunea Cast-le Inn a creat nouă locuri de muncă, la finalul perioadei de implementa-re, şi a adăugat trei camere şi două apartamente spaţiului existent de cazare.

Dosar

• Titlul proiectului: Extinderea serviciilor oferite de pensiunea Castle Inn — crearea unui complex turistic Şimleu Silvaniei.

• Beneficiarul Proiectului: SC OMEGA PRODCOM SRL, Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj

• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“

• Valoarea totală a proiectului: 1,62 milioane de lei, din care: - FEDR: 830.935 lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 796.873 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: O

meg

a Pr

odco

m

FOTO

: O

meg

a Pr

odco

m

Cameră, pensiunea Castle Inn

Sala de sport, pensiunea Castle Inn

Page 16: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro16

Dosar

VLAD BÂ[email protected]

Auto Mond din Focşani acti-vează în domeniul tratării vehiculelor şi comerţului cu piese auto încă din anul

2000, când a fost înfiinţată. Firma a fost de la început una dintre cele care aleg să investească permanent în tehnologie, IT şi resurse uma-ne, ca strategia cea mai potrivită pentru dezvoltare. În ultimii 14 ani activitatea a rămas aceeaşi: colec-tare, dezmembrare, tratarea vehi-culelor scoase din uz (VSU) şi vân-zarea pieselor second-hand. Toate, pe o piaţă cu o evoluţie sinuoasă şi afectată serios de criză în ultimii ani, când românii au renunţat mai greu la maşinile vechi şi au preferat să le repare. Însă evoluţia pieţei a fost determinată, în principal, de frecventele modificări ale legislaţi-ei naţionale şi europene legate de protecţia mediului.

Potrivit reprezentanţilor Auto Mond, ideea de a investi într-o linie de depoluare a apărut în 2009, mana-gementul companiei simţind potenţi-alul ridicat al acestei pieţe. Şi, având în spate o vastă experienţă a firmei în domeniu, ideea de investiţie a fost agreată şi s-a trecut la identificarea variantelor de finanţare. „Era nece-sară implementarea unei linii de tra-tare performante, pentru reducerea efectelor negative asupra mediului înconjurător, din cauza substanţelor şi materialelor poluante din compo-nenţa autovehiculelor scoase din uz. Astfel, datorită preocupării noas-tre pentru protecţia mediului, dar

şi pentru obţinerea unor standarde foarte ridicate ale serviciilor oferite, Auto Mond a decis abordarea seg-mentului de depoluare a autovehicu-lelor. Din punctul nostru de vedere, toate firmele care fac dezmembrări ar trebui să se preocupe de partea de mediu“, crede Zinel Săcăluş, admi-nistrator al firmei.

În 2010 s-a întocmit cererea de finanţare, iar implementarea pro-iectului s-a făcut în perioada iunie 2012 — iunie 2014. „De la semnarea contractului de finanţare am întâm-pinat mai multe probleme, legate în principal de lucrările de construcţii implicate în realizarea proiectului. Dar beneficiile oferite de imple-mentarea proiectului au fost mult mai importante decât problemele întâmpinate“, este convinsă Lenuţa Săcăluş, manager de proiect. Potri-vit acesteia, cel mai mare avantaj a fost finanţarea Regio, sprijin finan-ciar fără de care firma nu ar fi re-uşit să implementeze acest proiect

CU UN PAS ÎNAINTEA TUTURORSă deţii o staţie de tratare pentru depoluarea vehiculelor scoase din uz nu este obligatoriu, în acest moment, în România. Doar că o firmă autohtonă cu viziune s-a gândit să fie cu un pas înaintea altora şi, profitând de finanţarea obţinută prin Regio, a ajuns un exemplu pentru ceea ce înseamnă dezmembrările auto „ecologice“.

FOTO

: Au

tom

ond

FOTO

: Au

tom

ond

Sediul Automond

Page 17: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 17

Dosar

la standarde europene de calitate. O a doua variantă pentru susţinerea investiţiei ar fi fost contractarea unui credit bancar, situaţie care ar fi generat costuri suplimentare im-portante şi scăderea rentabilităţii economice a investiţiei.

Proiectul a vizat construirea unei hale de 517 metri pătraţi, pentru prestarea serviciilor, şi achiziţionarea unei instalaţii de tratare, necesare pentru depoluarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Reprezen-tanţii Auto Mond spun că echipamen-tele se bazează pe cea mai nouă teh-nologie în domeniu, asigurând calita-

tea superioară a serviciilor oferite şi eficienţa economică.

TEHNOLOGIE DE TOP

Instalaţia de tratare a vehicule-lor scoase din uz conţine, în princi-pal, o staţie automată de depoluare, care permite aspirarea cu perfora-tor a fluidelor (precum uleiul uzat, antigelul sau lichidul de frână) şi rezervoare cu sistem de atenţiona-re a umplerii. De asemenea, insta-laţia mai are o staţie de filtrare şi decantare a combustibilului, dar şi

cisterne pentru stocarea lichidului inflamabil. O altă staţie este folosi-tă pentru recuperarea şi reciclarea gazului (freon). Instalaţia conţine şi un elevator electrohidraulic, bancuri de lucru şi un aparat de spălat cu presiune. Dotările tehnologice mai constau într-o structură pentru su-portul vehiculelor cu rezervor izolat, cu braţ articulat pentru perforator, dulapuri de scule mecanice şi cricuri tip crocodil pentru ridicare.

„În urma implementării proiec-tului, au fost create şase locuri de muncă, dintre care două pentru femei, fapt care a avut un impact benefic la nivelul comunităţii loca-le, ţinând cont de faptul că judeţul Vrancea a avut în ultimii ani o rată a şomajului superioară mediei na-ţionale“, mai arată Lenuţa Săcăluş.

INVESTIŢIE PROFITABILĂ

Reprezentanţii Auto Mond spun că impactul asupra cifrei de afaceri este greu de estimat în acest mo-ment, fiindcă a trecut foarte puţin timp de la finalizarea implementă-rii, dar, din experienţă, au certitu-dinea că acesta va fi unul pozitiv.

În acest moment, deşi nu este obligatoriu să deţii staţie de tratare, firma vrânceană respectă Directiva Europeană în domeniul gestionării deşeurilor. Anul trecut, prin Progra-mul de înnoire a parcului auto naţi-onal au fost casate peste 19.800 de maşini mai vechi de 10 ani, conform datelor anunţate de Administraţia Fondului de Mediu. Ţinând cont de vechimea mare a autovehiculelor de pe piaţa românească şi de iniţiative-le Guvernului pentru înnoirea par-cului auto naţional, piaţa depoluării autovehiculelor scoase din uz va în-registra, cu siguranţă, o creştere pe termen mediu şi scurt. În plus, este de aşteptat ca depăşirea crizei eco-nomice să dea populaţiei posibilita-tea de a-şi cumpăra autoturisme noi şi de a renunţa la cele învechite.

• Titlul proiectului: „Extindere spaţii de prestări servicii pentru înfiinţarea unei linii de depoluare“

• Beneficiar: SC Auto Mond SRL• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţii — 4.3 „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 1,11 milioane de lei, din care:

- FEDR: 778.128 lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 91.872 lei - Contribuţia beneficiarului: 248.635 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: Au

tom

ond

Atelierul Automond

Page 18: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro18

ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII ONCOLOGICI DIN HARGHITA

Din datele statistice medicale, putem constata că numărul îmbolnăvirilor oncologice şi a deceselor din această cauză este în creştere. Screening-ul pentru prevenirea şi depistarea precoce a bolii este un obiectiv de primă importanţă, pe care clinica Humanitas din Miercurea Ciuc l-a înţeles. Drept urmare, a accesat fonduri europene pentru a achiziţiona un sistem ultrasonografic performant.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Organizaţia Mondială a Sănă-tăţii consideră că 15-40% din numărul total de cazuri de decese ar putea fi prevenite

cu diagnosticarea timpurie, ceea ce necesită dezvoltarea calităţii servici-ilor medicale primare, prin achiziţio-narea de echipamente cu tehnologii performante, care permit depistarea tumorilor în stadiu incipient. Cunos-cându-se că evoluţia cancerului este îndelungată, depistarea cât mai pre-coce a tumorilor este factorul care condiţionează în mod direct supra-vieţuirea pe termen lung. Medicii şi administraţia Clinicii Humanitas din Miercurea Ciuc au hotărât să vină în sprijinul pacienţilor printr-un proiect care să ajute la îmbunătăţirea nive-lului de asistenţă medicală preventi-vă oncologică. În consecinţă, a fost achiziţionat un sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie ultra-performant. „Achi ziţioanarea aces-

tui echipament performant asigură creşterea calităţii serviciilor de asis-tenţă medicală şi în această regiune, asigurând accesul populaţiei din ju-deţul Harghita şi judeţele limitrofe la o deservire medicală preventivă în domeniul oncologiei la nivelul exis-tent în marile oraşe universitare. Medicina modernă indică eşalonarea

screening-ului pentru anumite grupe de vârstă pentru a avea o prevenţie corectă. De pildă, pentru cancerul mamar la femei, între 35 şi 39 de ani trebuie făcută o primă examinare, apoi, între 40 şi 49 de ani, examina-rea se face la 2 ani, iar după vârsta de 50 de ani, trebuie făcută anual. Pentru cei depistaţi cu tumori ben-igne, controlul e obligatoru anual. Pentru cancerul de prostată, la băr-baţii de peste 45 de ani, se face anu-al, la fel pentru organe precum ficat, pancreas, tiroidă — la apariţia anu-mitor simptome. Acum toate acestea se pot face în judeţul Harghita“, a declarat Katalin Bachner, administra-torul S.C. HUMANITAS SRL.

Implementarea proiectului s-a realizat prin contractarea unui îm-prumut bancar. Principala problemă a reprezentat-o faptul că, nefiind

Dosar

SCHIMBARE DE ATITUDINE — PROFILAXIE CRESCUTĂ

„Faptul că acest echipament are o amplasare mai apropiată de domiciliul locuitorilor din regiune şi ţinând cont şi de desfăşurarea unei campanii

de promovare a acestuia, atitudinea populaţiei faţă de importanţa profilaxiei s-a schimbat în bine, având, drept consecinţă directă, participarea în număr mai mare la screening-ul oncologic. De la punerea în funcţiune a ecografului cu modul de sonoelastografie achiziţionat prin proiect au participat la screening 450 de persoane în medie anuală, ceea ce reprezintă în total circa 550 de examinări. Rezultatele constatate prin examinarea cu ecograful cu modul de sonoelasto-grafie au fost confirmate ulterior în laboratoarele de histopatologie“, ne-a spus administratorul Katalin Bachner.

FOTO

: H

uman

itas

SRL

Cabinet Humanitas

Page 19: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 19

Dosar

plătitoare de TVA, societatea a fost nevoită să finanţeze din surse proprii şi valoarea TVA-ului aferent chel-tuielilor eligibile. Dincolo de acest neajuns, rămân avantajele oferite de echipamentul achiziţionat prin proiect (ecograf multidisciplinar cu Doppler Color dotat cu modul de sonoelastografie în timp real) faţă de echipamentele existente pe plan local la data depunerii cererii de fi-nanţare — ecografe cu o tehnologie de generaţie mai veche. Acestea presupun o mai bună înţelegere a structurilor anatomice obţinute prin tehnica ecografică, detectarea tu-morilor în faza incipientă şi în timp real într-un mod non-invaziv faţă de biopsie şi faptul că permite reduce-rea expunerii la radiaţii. Un alt avan-taj, nu mai puţin important, al reali-zării proiectului, îl reprezintă acce-sibilitatea la acest tip de examinare performantă a locuitorilor judeţului Harghita şi judeţelor limitrofe. Până la realizarea proiectului, cele mai apropiate localităţi în care existau astfel de echipamente erau Cluj-Na-

poca şi Bucureşti, fiind la o distanţă de 250-270 km de Miercurea Ciuc.

Dar ce este ecograful cu modul de sonoelastografie? Acest echipament încorporează cele mai noi tehnologii apărute în domeniu. Şi anume: elasto-grafia — un instrument non-invaziv de detectare precoce a tumorilor cance-roase de dimensiuni reduse (mm) cu utilizare în: cancerul de sân, tiroidă, testicol, prostată, pancreas, medias-tin; sonoelastografia permite vizua-lizarea tumorilor în faza incipientă,

foarte greu de detectat în mod nor-mal, prin compararea parametrilor de elasticitate a ţesuturilor. „Acest sis-tem ultrasonografic este unul multi-disciplinar, care poate depista tumo-rile în stadiu incipient şi în timp real, oferind o imagine excepţională, con-figurare modulară şi un management inovativ al informaţiilor legate de examinare“, a explicat Katalin Bach-ner. Achiziţionarea echipamentului ultraperformant a dus şi la crearea a trei locuri de muncă permanente.

• Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea nivelului de asistenţă medicală preventivă oncologică în judeţul Harghita, prin exploatarea unui sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie“

• Beneficiarul proiectului: SC HUMANITAS SRL, Miercurea Ciuc• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie – 4.3 „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 597.073 lei, din care:

- FEDR: 335.001 lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 262.072 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA AUTO LA TIMIŞOARA

În urma unui proiect cu fonduri Regio, compania Ştanţobanat Producţie şi-a crescut cifra de afaceri cu 90% şi a triplat numărul de angajaţi, devenind un partener apreciat de către firmele producătoare de subansamble auto.

BOGDAN [email protected]

În lumea afacerilor, crizele eco-nomice „îngroapă“ adesea firme care aveau succes cândva, dar, în acelaşi timp, creează oportu-

nităţi pentru naşterea altora. De o astfel de şansă au profitat cei doi acţionari ai companiei timişorene Ştanţobanat Producţie. Ei nu s-au FO

TO:

Ştan

ţoba

nat

Hală de Producţie Ştanţobanat SRL

Page 20: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro20

Dosar

lăsat descurajaţi de faptul că mulţi agenţi economici din domeniul lor (construcţiile metalice) au dat fali-ment sau au intrat în conservare în ultimii ani.

Dimpotrivă, faptul că firme-le concurente se închideau, a fost privit ca un îndemn pentru a cu-ceri cotele de piaţă lăsate libere. Pentru atingerea acestui obiectiv, firma a depus o cerere de finanţa-re pentru modernizarea capacităţii de producţie, prin care să obţină un avantaj competitiv.

Fiind amplasată în Parcul Indus-trial şi Tehnologic Timişoara (PITT), Ştanţobanat beneficia deja de avan-tajele acestui proiect de susţinere a dezvoltării IMM-urilor, realizat cu

finanţare Phare de către Consiliul Judeţean Timiş. În cadrul PITT, fir-mele au la dispoziţie infrastructură industrială (reţele de apă, canali-zare, gaz, electricitate, telefonie etc.) şi se află aproape de graniţa cu Ungaria (la 75 km), de Gara de Nord din Timişoara (8 km) şi de Aeroportul Internaţional „Traian Vuia“ (15 km).

Ceea ce îi mai lipsea companiei Ştanţobanat erau echipamentele mo derne, care să permită creşte-rea calităţii construcţiilor metalice oferite clienţilor, dar şi a cantităţii — pentru a prelua comenzi de volum mai mare. Prin proiectul cu finanţa-re europeană, au fost cumpărate un aparat de sudură, un utilaj de roluit (pentru structuri metalice de tipul

unor burlane, jgheaburi), unul de calandrat (folosit pentru subţierea, aplatizarea, netezirea sau imprima-rea unor materiale) şi unul de îndoit tablă.

În mod concret, aceste echipa-mente permit realizarea de tăvi industriale, coşuri, suporturi şi alte construcţii metalice, produse în ur-ma unor comenzi care trebuie să respecte parametrii solicitaţi de cli-enţi. „Suntem mai competitivi prin lucrurile pe care le putem face, dar am şi redus costurile, cum ne-au so-licitat clienţii“, ne-a declarat Sorin Vesa, acţionar al firmei şi manager de proiect.

Printre clienţii firmei timişore-ne se numără companii cu unităţi de producţie la Sânnicolau Mare (Zoppas Industries), Reşiţa (Velocity) şi Timişoara (Flextronics). În afara acestor beneficiari ai construcţiilor metalice, câştigul cel mai mare este chiar al firmei Ştanţobanat, care a atins toate obiectivele enunţate în proiectul de modernizare.

Productivitatea a sporit cu 100%, iar numărul clienţilor s-a dublat, ceea ce se vede în creşterea cu 90% a cifrei de afaceri. De la trei anga-jaţi permanenţi, numărul actual al acestora a ajuns la nouă.

• Titlul proiectului: „Realizare hală de producţie şi dotarea cu echipamente“

• Beneficiar: SC Ştanţobanat Producţie SRL, Timişoara• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 1,54 milioane de lei, din care:

- FEDR: 832.920 lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 707.245 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: Şt

anţo

bana

t

Hală de Producţie Ştanţobanat SRL

Page 21: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 21

Dosar

VLAD BÂ[email protected]

Societatea Katermob a fost în-fiinţată în 2004, în Botoşani, iar, de atunci şi până în 2010, a desfăşurat mai multe activi-

tăţi, printre care şi cea de comerci-alizare a ambalajelor din carton. În ianuarie 2010, noul administrator al firmei decide — în ciuda curentului general destul de sceptic şi în plină criză — că e cazul să se dezvolte. Aşa că demarează un proiect pe bani europeni, prin care să treacă de la liga mică, de comerţ, la cea de producţie. „În martie 2010 am depus dosarul cererii de finanţa-re la ADR Nord Est. Contractul de finanţare a fost semnat în iulie 2011, moment în care a început şi investiţia“, a precizat Lucian Cre-ţu, administrator al Katermob. Doi ani mai târziu, Katermob a finalizat proiectul, care i-a crescut cifra de afaceri de la 74.000 de lei în 2009, la 3 milioane de lei în 2013.

SPAŢIU ŞI UTILAJE

Obiectivul proiectului avansat de firma din Botoşani a fost con-struirea unui spaţiu de producţie şi achiziţia de utilaje pentru realiza-rea ambalajelor de carton. Astfel, a fost construită o hală de aproxima-tiv 1.200 de metri pătraţi şi au fost cumpărate 10 utilaje şi echipamen-te, respectiv: o maşină de tăiat şi biguit cu cuţite-lamă, o maşină de ştanţat cu role, un slotter cu ex-centric, o maşină semiautomată de tăiat şi lipit, un capsator cu braţ, o masă de serigrafiere, două sisteme

BANI DIN CUTII DE CARTONO firmă din Botoşani a reuşit să-şi crească cifra de afaceri de 40 de ori, în decursul a doar patru ani. Cum de a fost posibil? Prin curajul de a pune la punct planuri de dezvoltare în plină criză, prin sesizarea inteligentă a oportunităţilor oferite de piaţă. Dar şi prin utilizarea banilor europeni.

de calcul, o imprimantă şi un copi-ator multifuncţional. Adică tot ce-i trebuie unei firme care vrea să pro-ducă, în mod constant şi consistent, cutii de carton.

Prin intermediul proiectului au fost create nouă locuri de muncă,

cu normă întreagă. Potrivit lui Lu-cian Creţu, în prezent, produsele firmei din Botoşani ies pe poarta fabricii într-o gamă variată de am-balaje de carton ondulat, acoperind aproape toate tipurile de formare a cutiilor.

FOTO

: AD

R N

ord-

Est

• Titlul proiectului: „Spaţiu de producţie şi achiziţie utilaje pentru fabricarea pungilor ecologice din hârtie şi a cutiilor din carton ondulat“

• Beneficiar: SC Katermob SRL• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 2,65 milioane de lei, din care:

- FEDR: 840.000 lei - Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 1,81 milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Hală de Producţie Katermob SRL

Page 22: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro22

BOGDAN [email protected]

Sansa ţine partea celor în-drăzneţi, spunea poetul latin Virgiliu, iar, din vremea lui şi până în prezent, proverbul

îşi dovedeşte permanent valabili-tatea. Adesea, acolo ne-am aştepta mai puţin. De pildă, în Roşiorii de Vede, unde un tânăr antreprenor, Marius Daniel Vocheci, a intrat în producţia de mobilă la comandă şi, în ciuda climatului economic defa-vorabil, ambiţia lui dă roade.

Municipiul din judeţul Teleor-man, fondat pe ruinele unui castru

roman din secolul al III-lea d.Hr., pare că este „mort“ din punct de vedere economic. „Zona indus-trială arată ca la Cernobîl“, spun

localnicii. Şi ceea ce pare o judecată prea aspră se adevereşte sub ochii privitorului — din fabrica de vagoane care făcea faima urbei cu decenii în urmă nu au mai rămas decât ruine, iar dintre fabricile de textile mai funcţionează doar câteva.

Foarte mulţi oameni în putere au luat calea Spaniei, Italiei şi Ma-rii Britanii. Dintre cei rămaşi, mulţi sunt pensionari sau angajaţi cu sa-larii de circa 600-700 de lei. Destui alţii — şomeri. În aceste condiţii, pe ce ar da cineva puţinii bani: „pe pâine sau pe mobilă?“, se întreabă patronul Vocheci cu mintea româ-nului cea de pe urmă.

ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ, AMBIŢII MARI

O companie din domeniul comerţului cu amănuntul a riscat să se lanseze în producţia de mobilă la comandă. Şi aceasta, într-un oraş cu mari dificultăţi economice. Graţie unui proiect cu finanţare europeană, firma şi-a crescut cifra de afaceri de cinci ori, iar profitul de zece ori, astfel că visează să intre pe piaţa din Bucureşti, Piteşti şi Craiova.

Dosar

FOTO

: Ba

mbi

ni S

RL

FOTO

: Ba

mbi

ni S

RL

Hală de producţie Bambini SRL

Page 23: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 23

Dosar

Când a intrat în acest domeniu, fără să fi avut o zi de experienţă în producţia de mobilă (ci numai în comerţ — un magazin cu produ-se pentru copii în centrul oraşului), cel care deţine firma SC Bambini SRL avea o previziune mult mai optimis-tă. Exista un singur producător de mobilă în oraş, cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro pe an, astfel că şi-a propus să ajungă măcar la jumă-tate din sumă.

Astăzi, firma concurentă de atunci este în insolvenţă şi SC Bam-bini SRL este singurul jucător pe pia-ţa locală. Chiar dacă nu înregistrea-ză cifra de afaceri visată (500.000 de euro pe an), aceasta tot a fost de cinci ori mai mare în mai 2014 faţă de aceeaşi lună a anului 2013 — adi-că la un an de la implementarea unui proiect prin intermediul căruia s-au cumpărat utilaje pentru producţia de mobilă, cu finanţare Regio.

Profitul a crescut de 10 ori faţă de anul 2010, când firma a depus ce-rerea de finanţare. SC Bambini SRL achiziţionase cu 70.000 euro două

• Titlul proiectului: „Achiziţia de utilaje pentru fabricarea mobilei“• Beneficiar: SC Bambini SRL, Roşiori de Vede, jud. Teleorman• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 900.482 lei, din care:

− FEDR: 649.293 lei− Contribuţie de la bugetul de stat: 76.660 lei− Contribuţia beneficiarului: 174.527 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

hale de producţie, iar proiectul cu bani europeni a vizat exclusiv achizi-ţia de echipamente. Pentru exploata-rea lor, au fost create şase locuri de muncă permanente. Prin amenajarea unui showroom de mobilă în oraş, aveau să fie create alte trei slujbe.

Cu aparatura deţinută acum, producţia ar putea fi mult mai mare, dar cererea locală este foar-te redusă. „Am început producţie

de serie mică, pe care să o prezen-tăm în showroom, am oferit preţuri mici, am făcut spoturi publicitare, dar am observat că în 7-8 luni nu am avut rezultatele scontate...“, constată dezamăgit patronul.

PLANURI DE EXTINDERE A AFACERII

În Roşiorii de Vede, un client de-abia dacă îşi comandă un şifonier de 500 de lei, pe când într-un oraş cu putere de cumpărare mai mare, cli-entul standard ar opta pentru unul de 1.500 de lei. Faţă de un buget pe familie de 1.500-2.000 de lei aici, acesta poate ajunge şi la 6.000-7.000 de lei, în marile oraşe. Pe baza unor astfel de calcule, domnul Vocheci porneşte în planificarea ex-tinderii afacerii, printr-un magazin online.

„Încercăm să ne extindem piaţa, către Bucureşti, Craiova sau Piteşti, oraşe la circa 100 km de Roşiori“, spune acesta, precizând că firma dispune de mijloacele de transport necesare. Clienţii ar putea să-şi co-mande mobilierul pe internet, să solicite modificări, apoi să primeas-că produsul dorit la domiciliu.

Pe baza unei poze a camerei şi a câtorva indicii, cumpărătorii îşi vor putea vedea mobilierul proiectat. „Programul reprezintă un avantaj în plus pentru noi, căci ne permite să-i prezentăm clientului un pro-iect 3D, cu parchet, covoare, lu-mini, ferestre, ca să-i reproducem exact încăperea în care vrea să pro-iecteze mobilierul“, explică Cristi Ilie, vechi angajat al firmei, care a învăţat la locul de muncă să opere-ze software-ul.

„În condiţiile actuale, nu mai poţi să te dezvolţi din autofi-

nanţare. Până în 2010 se putea. Dacă nu ar exista ajutorul oferit de fondu-rile europene, nu ştiu cât s-ar putea dezvolta o microîntreprindere. În ori-ce domeniu, cererea este destul de mică şi oferta foarte mare.“

(Marius Daniel Vocheci, administrator SC Bambini SRL,

Roşiorii de Vede)FOTO

: Bo

gdan

Mun

tean

u

FOTO

: Ba

mbi

ni S

RL

FOTO

: Ba

mbi

ni S

RL

Page 24: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro24

Dosar

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Pe holurile radio Sport Total FM e linişte în orele dimi-neţii. Forfota începe un pic după ora 12.00, când vin

reporterii de pe teren cu informaţii proaspete, apar invitaţii la emisiuni sau au loc transmisii live. Îi poţi în-tâlni aici, fie pe Doru Isac, nou se-lecţioner al naţionalei de fotbal sub 19 ani, fie pe fostul scrimer, laure-at cu aur la Sydney 2000 şi bronz la

MAI MULT DECÂT FOTBAL… FONDURI EUROPENE!

În timp ce unele întreprinderi mici se plâng că nu au bani pentru a-şi dezvolta afacerile, altele, cu ajutorul fondurilor europene, reuşesc să se dezvolte. Postul de radio Sport Total FM este un bun exemplu.

Beijing 2008, Mihai Covaliu, pe Pe-tre Grigoraş, antrenorul de la Pan-durii Tg. Jiu, pe Mihai Teja, fostul antrenor al echipei FC Universitatea Cluj, pe Răzvan Burleanu, preşedin-tele Federaţiei Române de Fotbal sau pe mulţi, mulţi alţii, personali-tăţi din fotbal sau alte sporturi.

Momentan, la pupitru nu se află decât un realizator; se aude muzică. Acesta este formatul postului: un melanj între muzică şi ştiri, inter-viuri şi reportaje cu şi despre sport, ceea ce justifică pe deplin sloganul Sport Total FM, mai mult decât fotbal! De la ora 7.00 la 23.00, Sport Total FM este alături de pu-blicul său. Din când în când, muzi-ca este întreruptă de ştiri. „Sorana Cîrstea a trecut de Kiki Bertens“; „Demersurile pentru naturalizarea lui Fatai se intensifică. Victor Piţur-că îl vrea în lot“; „Adrian Iencsi aş-teaptă ca Steaua, Astra şi Petrolul să arate mai mult în noul sezon de Liga 1“. Acum ştirile Sport Total FM se aud mult mai bine pe frecvenţa 105,8 Mhz. Aceasta pentru că postul de radio a accesat fonduri europene prin care şi-a îmbunătăţit calitatea emisiei şi aria de acoperire.

„Am fost finanţaţi 100% prin Regio, pentru proiectul Sprijinirea dezvoltării SC Global MEDIA Expert SRL. Este drept, noi am achitat in-tegral valoarea proiectului şi după aceea ne-au fost rambursaţi ba-nii, dar nu ne putem plânge că am avut probleme, în două luni după cererea de rambursare, am primit banii. Am achiziţionat echipamen-te pe care le-am împărţit pe mai FO

TO:

Spor

t To

tal F

M

Studioul Sport Total FM

Page 25: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 25

Dosar

• Titlul proiectului: „Sprijinirea dezvoltării SC Global Media Expert SRL“.• Beneficiarul Proiectului: SC Global Media Expert SRL, Bucureşti• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“• Valoarea totală a proiectului: 989.227 lei, din care:

− FEDR: 705.313 lei− Contribuţie de la bugetul de stat: 83.274 lei− Contribuţia beneficiarului: 200.638 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

multe categorii. În primul rând, echipamente folosite pe partea de emisie, adică emiţătoare, antene şi procesoare de sunet noi. A doua

categorie a fost reprezentată de mixere de sunet, microfoane noi şi alte subansamble pe partea de stu-dio, iar a treia categorie de echipa-

mente au constituit-o cele folosite pentru activitatea din punct de ve-dere editorial adică reportofoane, computere, sisteme de transmisie GSM la conferinţele de presă sau evenimente sportive. Toată această dotare tehnică ne-a permis o calita-te mult mai bună a emisiei şi o lărgi-re a ariei de acoperire. Auzindu-ne mai bine şi pe o suprafaţă mai mare a ţării, implicit, am câştigat public. La ora actuală, acoperim, din punc-tul de vedere al licenţelor, zona Bu-cureşti-Ilfov integral şi încă 12 ora-şe din ţară. Între acestea, se numă-ră Braşov, unde avem şase licenţe, Galaţi, avem o licenţă la Severin, una la Focşani, alta la Botoşani etc. Urmează să obţinem o licenţă şi la Drăgăşani.“, ne-a declarat Şerban

Chioncel, general manager, la Sport Total FM.

Principiul oricărei afaceri e obţi-nerea unui câştig, iar, privită în per-spectivă, finanţarea primită pentru achiziţionarea de echipamente a ajutat societatea Global MEDIA Ex-pert să se dezvolte şi să aibă şansa de a-şi mări profitul.

Achiziţionarea de echipamente moderne pentru postul Sport Total FM nu a însemnat numai îmbună-tăţirea calităţii transmisiei emisiu-nilor, ci şi asigurarea a opt locuri de muncă, prin contracte pe perioadă nedeterminată, atât pentru perso-nal tehnic, cât şi pentru ziarişti.

FONDURILE REGIO NE-AU POZIŢIONAT MAI BINE PE PIAŢĂ„Îmbunătăţindu-ne foarte mult calitatea programelor prin acest proiect, de fapt, am fost ajutaţi să ne poziţionăm mult mai bine în piaţă, ceea ce

înseamnă că, pe termen lung, totul se transformă în profit. Funcţionăm ca singurul post de radio de nişă, pe sport. În 94% dintre cazuri, avem informaţii sportive, in-vitaţi din toate domeniile sportive, de la oameni din fotbal, la oameni din lumea şahului. Când am lansat formatul postului nostru, acum şase ani, am decis să nu ne ocupăm numai de fotbal. Sigur, fotbalul a reprezentat sportul de bază cu cei mai mulţi adepţi, fotbalul vinde. Aici se mişcă ceva! Dar, asta nu a însemnat că restul celorlalte sporturi nu au fost şi nu continuă să fie prezente în cadrul emisiunilor noastre. Poate nu atât de mult pe cât ne-am dori şi ar trebui să o facem, dar, cu siguranţă, cu mult mai mult decât ne permite piaţa din România“, ne-a mai spus managerul Şerban Chioncel.

FOTO

: Sp

ort

Tota

l FM

FOTO

: Sp

ort

Tota

l FM

Studioul Sport Total FM

Page 26: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro26

Dosar

CALEA SPRE SUCCES: CALITATE ŞI PROMPTITUDINE

Spui Râmnicu Vâlcea, spui Oltchim. Iar cum societatea nu o duce prea bine în aceste zile, nici perspectivele economice ale zonei nu par încurajatoare. Există însă şi o veste bună: la umbra combinatului cresc afaceri mici, cu ajutorul banilor europeni. Aceste afaceri pot asigura dezvoltarea oraşului.

VLAD BÂ[email protected]

Atunci când un colos indus-trial ca Oltchim este în prag de prăbuşire, aproape că nu mai speri nimic de la econo-

mia unei zone ca aceea a oraşului Râmnicu Vâlcea. Asta până ieşi pe teren şi vezi cum stau lucrurile în re-alitate. În oraşul de pe malul Oltului se întâmplă lucruri — mai exact afa-

ceri, care cresc organic, se extind, investesc, creează locuri de muncă, aduc valoare adăugată şi hrănesc producţia unor companii mai mari. Dacia şi Pirelli, de pildă, îşi iau de aici furtunuri şi garnituri. Mai exact, de la Cofrarom Flex, o companie im-plicată în industrie, care produce şi furnizează sisteme de etanşeizare pentru mentenanţă industrială.

Firma a crescut constant din 1992, anul în care s-a înfiinţat, şi,

în timp, a ajuns să fie reprezentanţa pentru companii de renume din Eu-ropa, precum Hallite, Lidering sau Hansa Flex. „Puţine societăţi din România se pot măsura cu noi“, ne spune Claudia Mega, contabil-şef al companiei.

BILANŢURI ÎN CREŞTERE

Cifra de afaceri a companiei a crescut constant începând din 2009,

FOTO

: Co

frar

om F

lex

La Cofrarom Flex cifra de afaceri a crescut constant începând din anul 2009

Page 27: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 27

Dosar

anul implementării proiectului Re-gio. Astfel, de la vânzări de 1,15 mi-lioane de lei, în urmă cu cinci ani, societatea a ajuns la 2,95 milioane de lei, la sfârşitul lui 2013, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Pu-blice. Şi profitul a ajuns la un număr din şase cifre, mai exact a crescut de 11 ori, de la 19.800 de lei, la peste 218.000 de lei. Cum au ajuns aici? În 2005, compania a depus un proiect pe programul Regio, pentru a-şi extinde capacitatea de produc-ţie şi pentru a se muta într-un nou sediu. „Utilajul acesta l-am luat în leasing, iar pe acesta l-am cumpă-rat prin proiectul Regio“, ne spune «creierul financiar» al societăţii, în timp ce ne prezintă noua hală de

producţie. „Prin prisma faptului că cifra de afaceri a crescut, fiindcă a crescut plaja produselor oferite, am mărit şi spaţiul de depozitare. Prin proiect am făcut hala, sediul de birouri... Către Pirelli Slatina vindem furtunuri şi garnituri. Nu-i aşa, domnu’ Doru?“, îl întreabă doamna Mega pe unul dintre maiş-trii companiei, un bărbat la vreo 40 de ani, care-i răspunde afirmativ.

Au fost patru tranşe de rambur-sare, iar societatea a făcut licitaţie pentru achiziţia unui utilaj perfor-mant şi pentru construcţia noului sediu. În acest moment, Cofrarom Flex are 15 angajaţi, după ce şase locuri de muncă au fost create în urma implementării proiectului eu-ro pean. „În mare parte, agenţi de vânzări, care sunt foarte impor-tanţi, pentru că noi nu vindem bis-cuiţi. Ce oameni căutăm noi sunt mai greu de găsit. Trebuie să aibă cunoştinţe de mecanică, hidraulică, permis de conducere, capacitate de negociere, să ştie să vândă...“, ne mai spune reprezentanta com-

• Titlu proiect: „Construcţie hală şi creştere capacitate de producţie, Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea”

• Beneficiar: SC Cofrarom Flex CO SRL• Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3. „Sprijinirea

dezvoltării microîntreprinderilor“.• Valoarea totală a proiectului: 1,6 milioane de lei, din care:

− FEDR: 670.103 lei− Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei− Contribuţia beneficiarului: 931.728 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

paniei. Şi totuşi, au reuşit să-şi ia oamenii potriviţi de la Bursa Locuri-lor de Muncă, organizată de AJOFM Vâlcea.

FERICIŢII RECESIUNII

Anii grei şi instabili ai crizei eco-nomice au trecut parcă pe nesim-ţite pentru compania din Râmnicu Vâlcea. Care a fost reţeta? „Criza nu ne-a afectat, ci am avut creşte-re. Motivul este calitatea şi promp-titudinea în onorarea comenzilor.

Iar aceste maşini şi utilaje pe care le avem se pliază perfect pe coman-da clientului. Maşina achiziţionată prin proiect este de la o firmă din România, iar cea în leasing, din Austria. Noi vindem doar pentru piaţa din România“, punctează Cla-udia Mega. Tot ea ne informează că nu au fost probleme în implemen-tarea şi monitorizarea proiectului. Cât priveşte partea de finanţare a societăţii, aceasta a fost asigurată printr-un credit.

Prin proiectul Regio, Cofrarom şi-a amenajat o hală de producţie şi un spaţiu de birouri, de unde se vede, tristă şi în aşteptare de in-vestitori, platforma combinatului Oltchim.

Maşina achiziţionată prin proiect este de la o firmă din România, iar cea în leasing, din Austria. Noi

vindem doar pentru piaţa din România

FOTO

: Vl

ad B

ârle

anu

Claudia Mega, contabil-şef Cofrarom Flex

Page 28: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro28

Regiuni europene

BOGDAN [email protected]

Deşi găzduieşte Parlamentul European şi Consiliul Europei, primind sute de mii de vizita-tori pe an, oraşul Strasbourg

are şi cartiere mai puţin prospere, unde activităţile economice sunt mai reduse. În urmă cu 7-8 ani, suburbiile din sudul oraşului (Meinau, Neuhof, Musau şi Port du Rhin) se confruntau cu şomajul, sărăcia, lipsa de oportu-nităţi economice şi şcoli cu o reputa-ţie proastă.

Mulţi dintre cei 37.000 de locuitori din suburbiile menţionate trăiau în lo-cuinţe sociale, fără a avea în apropi-ere suficiente magazine şi alte firme de cartier, foarte răspândite în alte oraşe ale Franţei. La începutul anilor 2000, întreprinderile mici şi mijlocii din zonă înregistrau multe falimente, proprietarii erau cu precădere vârst-nici şi multe locuri de muncă riscau să fie desfiinţate.

Soluţia la care a apelat Comunita-tea urbană Strasbourg (CUS), în 2004, a fost crearea unui fond de asistenţă pentru micii întreprinzători, cu finan-ţare asigurată din fonduri europene şi din bugetul Regiunii Alsacia. Progra-mul URBAN II a vizat susţinerea finan-ciară a micilor afaceri cu mai puţin de 20 de angajaţi pentru una sau mai multe dintre următoarele trei acţi-uni: reconversia activităţii, investiţii de producţie (în mobilier şi alte bu-nuri, echipamente sau software) şi redeschiderea afacerii.

În urma unei singure aplicaţii de-puse la un ghişeu unic, firmele puteau

fiinţarea fondului, CUS a solicitat o suplimentare a bugetului din partea Regiunii Alsacia. La sfârşitul lunii septembrie 2006, beneficiaseră deja de subvenţii 14 agenţi economici, printre care se numărau trei brută-rii, două saloane de coafură, două ateliere de tâmplărie, o măcelărie, un magazin de telefoane mobile, o farmacie, o florărie, o firmă de ca-tering, un centru sportiv şi un atelier de tinichigerie auto.

Acestea erau tipurile de servicii pe care autorităţile au dorit să le facă mai accesibile localnicilor, iar povestea atelierului de reparaţii auto a fost oferită adesea drept exemplu de succes al URBAN II. Anterior închis, atelierul a fost redeschis de un tânăr de 24 de ani. În privinţa locurilor de muncă, 83 au fost păstrate cu aju-torul subvenţiilor, 11 posturi au fost create permanent, iar 12 — temporar, în perioada lucrărilor de moderniza-re sau odată cu redeschiderea unora dintre firme.

MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG

Un fond de asistenţă pentru micii întreprinzători din zonele dezavantajate economic ale oraşului francez a contribuit la evitarea falimentelor, păstrarea câtorva zeci de locuri de muncă şi crearea altora noi.

primi o subvenţie dacă se angajau să asigure sustenabilitatea proiectului, adică să continue activitatea timp de cel puţin cinci ani. Printre criteriile de eligibilitate pentru accesarea ba-nilor europeni s-au numărat păstra-rea locurilor de muncă existente sau crearea unora noi şi gradul de necesi-tate/utilitate a serviciilor oferite de compania respectivă locuitorilor din suburbiile oraşului.

IMM-urile cărora li se adresa asistenţa financiară disponibilă prin URBAN II au fost foarte receptive, deoarece, în numai un an de la în-

• Titlul proiectului: URBAN II• Buget total: 300.000 euro• Contribuţie FEDR: 200.000 euro• Beneficiar: Comunitatea

urbană Strasbourg

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: St

rasb

our.

eu

Neuhof

Page 29: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 29

Regiuni europene

BOGDAN [email protected]

Cu 8,4 milioane de locuitori, Andaluzia este cea mai popu-lată regiune a Spaniei, fiind cunoscută în lumea întrea-

gă, atât pentru moştenirea istorică (urme ale iberilor, romanilor, car-taginezilor, maurilor), cât şi pentru cadrul natural variat (de la piscuri înzăpezite tot timpul anului, la plaje şi deşerturi).

Totuşi, cele peste 300 de zile în-sorite pe an au şi un mare neajuns. Clima toridă în marea parte a anului predispune la secetă. Astfel, proble-mele din agricultură şi declinul unor industrii tradiţionale afectează eco-nomia locală. Încă dinainte de ade-rarea Spaniei la UE (1986), această parte a ţării avea şomajul cel mai ridicat.

Pentru a atenua efectele acestei probleme cronice, agenţia de dezvol-tare a regiunii, Agencia de Innovación y Desarrollo de Andalucia (IDEA), a implementat un „Program de stimu-lare pentru inovaţie şi dezvoltarea afacerilor“, începând cu anul 2005.

Beneficiind de finanţare din Fon-dul European pentru Dezvoltare Regi-onală (FEDR), programul oferă gran-turi şi credite în condiţii avantajoase tuturor companiilor, de la cele fami-liale, la mari întreprinderi. Domeniile de activitate ale firmelor finanţate sunt foarte diferite: agricultură, IT, industria aerospaţială, biotehnolo-gie, protecţia mediului, energii rege-nerabile şi industrii culturale.

te 7.200 de slujbe, prin finanţarea a circa 6.800 de proiecte economice. „Programul a ajutat la crearea şi mo-dernizarea unor companii, generând un efect pozitiv asupra pieţei mun-cii. Realizările pot avea un efect de multiplicare în mediul de afaceri al regiunii“, aprecia Miguel Angel Serra-no Aguilar, director al programului de stimulare din cadrul IDEA, pe websi-te-ul instituţiei.

FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE ÎN ANDALUZIA

În regiunea sudică a Spaniei, care a înregistrat un deficit de locuri de muncă timp de decenii, apar noi companii în domenii foarte diverse — de la agricultură, până la IT şi tehnologii aerospaţiale. Cu ajutorul granturilor şi al împrumuturilor avantajoase, ele contribuie la diminuarea şomajului.

Condiţiile de accesare a fondurilor de sprijin nu ţin de vechimea sau mă-rimea companiei, nici nu sunt limita-te la anumite ramuri economice, ci vizează gradul în care se promovează inovaţia, spiritul antreprenorial, efi-cienţa şi competitivitatea. Cele mai mari şanse de a primi finanţare le au firmele care creează noi locuri de muncă, în special în rândul tinerilor.

În Spania, şomajul în rândul ti-nerilor între 15 şi 24 de ani era de 54%, în mai 2014. În ceea ce priveşte Andaluzia, acest indicator se apropie acum de media naţională, după ce, în martie 2012, înregistrase un re-cord de 58%. Situaţia ar fi fost, poa-te, şi mai dezolantă fără programul IDEA, care a reuşit să ducă la crearea de locuri de muncă, chiar în anii de recesiune de după criza financiară globală, din toamna lui 2008.

Între 2008 şi 2012, programul de stimulare a companiilor a creat pes-

• Titlul proiectului: „Program de stimulare pentru inovaţie şi dezvoltarea afacerilor“

• Beneficiar: Regiunea Andaluzia, Spania

• Buget total: 741.685 euro din care:

• FEDR: 519.180 euro

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO

: U

nive

rsid

ad d

e G

rana

da

Business Innovation Centre în Granada

Page 30: Revista Regio nr.33

www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

PARTENERIATE PENTRU INVESTIŢII INTELIGENTE ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV9-14 octombrie, Bruxelles, Belgia

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov organizează trei evenimente tematice, la Bruxelles: „Parteneriate pentru investiţii inteligente în Regiunea Bucureşti-Ilfov“ (9 octombrie), „De ce să investim în regiunea Bucureşti-Ilfov?“ (10 octombrie) şi „Exemple de bune practici ale REGIO în Regiunea Bucureşti-Ilfov, România” (14 octombrie). Prin organizarea acestor evenimente dorim să promovăm la nivel internaţional şi european bunele practici şi să asigurăm transparenţa fondurilor utilizate pentru dezvoltarea Regiunii prin Programul Operaţional Regional-REGIO.

Mai multe detalii la: http://goo.gl/hOiJxD

TÂRGUL TEHNIC INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI – TIB 15-18 octombrie, Bucureşti, România

Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea de-a 40-a ediţie a Târgului Tehnic Internaţional, eveniment inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice din lume. În subsidiar, vor avea loc ExpoEnergie — Târgul internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipa-mente şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale şi Inventika — Salonul de invenţii şi inovaţii.

Principalele categorii de exponate incluse în TIB sunt Inginerie mecanică, Maşini unelte şi scule, roboţi industriali, Pompe şi echipamente hi-draulice, Metalurgie, Comunicaţii, Software industrial şi Transport.Mai multe detalii la: http://www.tib.ro/

EUROPEAN AUTUMN GAS CONFERENCE (EAGC)28-30 octombrie, Londra, Marea Britanie

Conferinţa europeană pe tema industriei gazelor naturale a ajuns la cea de-a 29-a ediţie, fiecare dintre acestea organizată în alt oraş eu-ropean. Reprezentanţi ai companiilor, guvernelor, reglementatorilor şi organizaţiilor relevante vor discuta despre piaţa gazelor — cerere şi ofertă, producţie, stocare, finanţare şi aspecte politice. Mai multe detalii la: http://www.theeagc.com/

INDAGRA29 octombrie – 2 noiembrie Bucureşti, România

Indagra — Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România. Evenimentul are ca scop promovarea agriculturii din România, po-tenţialului zootehnic autohton, produselor tradiţionale bio şi a soiurilor de vinuri româneşti recunoscute la nivel internaţional.Mai multe detalii la: http://www.indagra.ro/

AGENDA

Page 31: Revista Regio nr.33

OCTOMBRIE 2014 31

OCTOMBRIE, LUNA FESTIVALURILOR ÎN EUROPA

„Râuri“ de bere, târguri de trufe, manifestări dedicate culesului strugurilor, nopţi albe la muzee! Luna octombrie este plină de evenimente şi tradiţii interesante în toată Europa, care fac deliciul turiştilor. Regio vă prezintă cele mai importante puncte de reper ale distracţiei de toamnă.

Alt fel de ştiri

ELENA [email protected]

GERMANIA

Oktoberfest-ul din München este, de departe, cel mai cunoscut festival al berii din lume. Numele festivalului care adună anual milioane de turişti în Germania a fost dat, la 17 octom-brie 1810, de o prinţesă-mireasă şi a rămas neschimbat, deşi distracţia începe acum la sfârşitul lui septem-brie. Numai anul trecut, la Oktober-fest au venit 6,4 milioane de turişti, care au băut în total 6,7 milioane de litri de bere, potrivit organizatorilor. Recordul a fost atins în anul 2011, când turiştii au consumat peste 7,5 milioane de litri de bere.

FRANŢA

Iubitorii de cultură nu trebuie să ra-teze sub nicio formă Parisul, în luna octombrie. Şi asta pentru că, din anul 2002 încoace, se organizea-ză „Noaptea Albă“: toate muzeele, galeriile de artă, obiectivele turis-

tice importante sunt deschise toată noaptea, iar intrarea este gratuită. „Oraşul luminilor“ devine, astfel, o mare scenă, deoarece nu lipsesc nici concertele, spectacolele de stradă sau proiecţiile inedite.

ITALIA

Octombrie este o lună renumită în Italia pentru festivalurile de gas-tronomie, „vedetele“ fiind trufele. Cele mai „gustate“ evenimente sunt festivalurile trufelor din Piemont şi Toscana. Sunt organizate târguri, cu preparate inedite din trufe albe, lo-calnicii se întrec în măiestrie şi ame-najează care alegorice, iar restau-rantele au oferte speciale la prepa-ratele pe bază de trufe. Italienii nu îşi uită, totuşi, nici alimentul care i-a făcut celebri în toată lumea: în cea

de-a patra duminică din octombrie este sărbătorită Ziua Internaţională a Pastelor.

SPANIA

Toamna este extrem de iubită în Spa-nia, aşa că petrecerile şi festivalurile sunt în „floare“. În Madrid, distracţia începe la jumătatea lunii octombrie, cu expoziţii de artă în aer liber, re-prezentaţii de stradă şi concerte. Multe artere importante sunt închise pentru ca localnicii şi turiştii să poa-tă petrece în voie. Strugurii şi vinul sunt şi ei sărbătoriţi de spanioli, cel mai iubit eveniment fiind Festivalul Toamnei din Jerez de la Frontera. Se culeg viile şi începe „ritualul vinu-lui“, care este însoţit şi de specta-cole de teatru cu păpuşi sau de lupte cu tauri.

FOTO

: sa

cram

ento

.cbs

loca

l.co

m

FOTO

: w

ww

.tal

kinf

renc

h.co

m

Page 32: Revista Regio nr.33

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: noiembrie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

https://www.facebook.com/inforegio.ro