Download - Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

Transcript
Page 1: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

Nr. 29, Iunie 2014

CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO

Muzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderne

„Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în Europa, va intra în circuitul turistic

Centrul vechi al Aradului, în haine noi

Arhitect Călin Hoinărescu: Noţiunea de patrimoniu a evoluat substanţial, s-a diversificat şi a devenit din ce în ce mai complexă, incluzând zone întinse din mediul urban şi rural. Absorbţia fondurilor europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România, dar este nevoie de forţă de muncă specializată.

Bătrânul turn al lui Ştefan cel Mare, reabilitat după 500 de ani, cu fonduri Regio

Page 2: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro2

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

Timp de mulţi ani, autorităţile României, fie ele centrale sau lo-cale, s-au dovedit a fi tributare ideii potrivit căreia „cultura consumă, nu produce“. Că, mai pe scurt, aceasta ar fi un lux. Era, fără doar şi poate, o reminiscenţă a perioadei comuniste,

care privilegia sub toate formele „producţia de bunuri materiale“. Din păcate, acestei mentalităţi i-au căzut victime nenumărate monumente şi clădiri de patrimoniu, care s-au degradat vizibil, până acolo încât, în unele cazuri, chiar existenţa lor fizică a ajuns să fie pusă în pericol.

Lucrurile au început însă să se schimbe, pe măsură ce autorităţile şi comunitatea au înţeles că, dimpotrivă, cultura şi protejarea patri-moniului naţional reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea locală. Astăzi, multe monumente şi clădiri de patrimoniu au reintrat în circuitul turistic, altele se pregătesc să intre, fiind în stadii avansate de reabilitare.

Fondurile Regio (prin axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi pro-movarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/mo-dernizarea infrastructurilor conexe) au avut aici o contribuţie extrem de importantă. Iar efectele asupra comunităţii se fac deja simţite.

Pe de o parte, renovarea monumentelor şi clădirilor de patrimoniu ajunge să pună pe harta turistică a României localităţi până acum aproa-pe necunoscute sau sporeşte atractivitatea unor destinaţii deja popula-re. Turiştii găsesc atracţii noi, iar perioadele de vizitare se întind cu mult peste sezonul de vârf. Toate acestea stimulează afacerile în zonele de destinaţie şi aduc câştiguri importante comunităţii şi administraţiei. Pe de altă parte, se întăreşte legătura dintre cetăţeni şi localităţile în care trăiesc, sporeşte sentimentul de mândrie naţională şi locală.

Şi încă ceva: oamenii încep să vadă, cu ochii lor, în localităţile lor, ce înseamnă cu adevărat apartenenţa României la Uniunea Europeană. Aşa cum spunea, simplu, dar extrem de sugestiv, un enoriaş al bisericii-monument istoric din Potlogi (Dâmboviţa): „Uite, asta-i de la Uniunea Europeană!“

Aducem în această ediţie a revistei noastre nu doar exemple de bună practică în renovarea monumentelor istorice, ci şi tot atâtea invitaţii de a redescoperi România, la acest început de vară.

SĂ REDESCOPERIM ROMÂNIA!

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

Page 3: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 3

04 SEMNAL EUROPEAN Patrimoniul cultural, preocupare de prim ordin în Uniunea

Europeană

06 INTERVIU Arhitectul Călin Hoinărescu:„Absorbţia fondurilor

europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România“

08 ŞTIRI REGIONALE10 DOSAR: CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIOO perspectivă istorică şi culturală asupra vinuluiMuzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderneBătrânul turn al lui Ştefan cel Mare, reabilitat după 500 de ani, cu fonduri RegioCentrul vechi al Aradului, în haine noi

„Părinte, când oi muri, tot schelele astea or fi?“Arcul de Triumf — istorie şi modernitate pentru

bucureşteni şi turişti„Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în Europa, va intra

în circuitul turisticCalvaria: un monument istoric şi religios, renăscut cu ajutorul

Regio

26 REGIUNI EUROPENE Polonia: Centrul vechi al oraşului Bielsko-Biała, readus în atenţia turiştilorGenk, Belgia: Veche mină transformată în centru cultural şi de afaceri

30 INFORMAŢII UTILE31 EURO-TURO călătorie în „inima“ Europei

SUMAR

Page 4: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro4

Semnal european

VLAD BÂ[email protected]

Câştigătorii Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural, ediţia 2014, şi-au primit pe 5 martie trofeele pentru ex-

celenţă în lucrările de conservare şi de reabilitare a clădirilor de patri-moniu. Din 160 de proiecte laureate au fost alese şase câştigătoare ale Marelui Premiu. Printre ele se află şi unul românesc, care a constat în restaurarea unor fresce de secol XVII, pe o suprafaţă de 900 de metri pătraţi ai pereţilor Mănăstirii Dra-gomirna. Acest proiect a câştigat inclusiv Premiul publicului, după votarea lui de către 10.000 de uti-lizatori online. Fiecare dintre cei şase câştigători şi-a primit trofeul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Viena şi ai cărei amfitrioni au fost comisarul european pentru Cul-tură, Androulla Vassiliou, şi tenorul Placido Domingo, preşedintele or-ganizaţiei Europa Nostra.

Câştigătorii Marelui Premiu au primit câte 10.000 de euro. „Europa se mândreşte cu un patrimoniu cul-tural de invidiat în întreaga lume, iar aceste proiecte au o valoare inestimabilă. Este important să omagiem talentul extraordinarilor meşteşugari şi specialişti, precum şi munca de excepţie, neobosită, a voluntarilor care au grijă de co-morile trecutului nostru; graţie lor, milioane de persoane se bucură as-tăzi de aceste valori, care vor putea fi păstrate şi transmise generaţiilor

PATRIMONIUL CULTURAL, PREOCUPARE DE PRIM ORDIN ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

În afară de valoarea sa intrinsecă, patrimoniul cultural este o resursă valoroasă pentru turism, dezvoltare sustenabilă şi coeziune socială. Numai pentru protejarea moştenirii istorice şi culturale, Uniunea Europeană va aloca în actuala perioadă de programare bugetară o sumă de 1,5 miliarde de euro.

getare, pentru domeniul cultural şi pentru protejarea patrimoniului. Lan-sate în 2002 de UE şi de Europa Nos-tra — o mişcare publică de protejare a patrimoniului cultural şi natural euro-pean — aceste premii vor să promove-ze şi să inspire excelenţa în domeniu, să scoată în evidenţă frumuseţea şi valoarea socio-economică a patrimo-niului cultural european şi să încura-jeze promovarea bunelor practici. Din

viitoare“, a declarat comisarul pen-tru Cultură, cu ocazia decernării premiilor.

BUGET MĂRIT PENTRU CONSERVAREA MOŞTENIRII ISTORICE

Acest tip de recunoaştere face parte din programele UE, inclusiv bu-

Page 5: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 5

Europa Creativă 2014-2020 este programul de finanţare al UE pentru operatorii din sectorul cultural şi creativ (ONG-uri, instituţii publice şi companii private) cu minimum 2 ani de existenţă juridică.

Semnal european

2007 până în 2013, premiile au fost finanţate prin Programul Cultural al UE, care a investit aproximativ 40 de milioane de euro în proiecte legate de patrimoniu. Urmaşul acestuia, în ac-tuala perioadă de programare buge-tară, este Europa Creativă, care are un buget de 1,5 miliarde de euro, cu 9% mai mare decât în anii precedenţi, menit să sprijine sectoarele culturale şi creative în următorii şapte ani.

Noul program va aloca peste 900 de milioane de euro pentru a susţine sectorul cinematografic şi al audio-vizualului (domeniu cuprins în actu-alul program MEDIA) şi aproape 500 de milioane de euro pentru cultură. Comisia propune, de asemenea, să se aloce peste 210 milioane de euro pentru o nouă facilitate de garanţie financiară, care ar permite împru-muturi bancare de până la 1 miliard de euro, şi aproximativ 60 de milioa-

ne de euro în sprijinul cooperării în materie de politici şi al promovării abordărilor inovatoare faţă de atra-gerea publicului şi noile modele de afaceri. Comisia nu a stabilit încă suma totală dedicată exclusiv pro-iectelor de patrimoniu.

CONLUCRARE ÎNTRE COMISIA EUROPEANĂ ŞI STATELE MEMBRE

Comisia Europeană are sarcini spe-cifice prin care contribuie la îmbogă-ţirea culturală a statelor membre. În principiu, rolul CE este acela de a asis-ta şi de a completa acţiunile statelor membre, având grijă de patrimoniul european. Suplimentar, Comisia pro-movează accesul şi participarea la cultură, multilingvismul şi exprima-rea culturală sau oraşele culturale.

Aceste scopuri se ating prin mai multe iniţiative, studii şi rapoarte. Printre iniţiative se numără Capitala Cultu-rală Europeană, Zilele Patrimoniului European sau Premiul UE pentru Pa-trimoniul Cultural. Cât priveşte acţi-unile mai concrete, Comisia pune la dispoziţia statelor membre inclusiv finanţare, în special prin Fondul Eu-ropean pentru Dezvoltare Regională (FEDR). În perioada 2007 — 2013, prin acest fond s-au alocat 6 miliarde de euro pentru conservarea patrimoniu-lui cultural, dezvoltarea infrastruc-turii culturale şi sprijinirea serviciilor culturale, precum şi pentru formarea profesională şi educaţia în domeniul artelor şi al patrimoniului. Programe-le UE pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică au furnizat, la rândul lor, în ultimii 15 ani, 150 de milioane de euro pentru proiecte de conservare a patrimoniului.

EUROPA CREATIVĂ

BOGDAN [email protected]

Europa Creativă are 3 subpro-grame: Media, Cultura şi o componentă transectorială dedicată garantării credite-

lor bancare şi cooperării în dome-niul politicilor culturale. Liniile de finanţare ale subprogramului Cul-tura sunt: proiecte de cooperare transnaţională, proiecte de tradu-ceri literare, platforme europene şi reţele europene. Următoarele termene limită de depunere sunt în octombrie 2014.

Programul este gestionat de

Comisia Europeană şi de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Au-diovizual şi Cultură din Bruxelles, unde se trimit şi se evaluează toate proiectele. La nivel naţional, cei interesaţi se pot adresa Birou-lui Europa Creativă România, care funcţionează în cadrul Unităţii de Management a Proiectului din Minis-terul Culturii. Biroul oferă informaţii şi asistenţă tehnică gratuite pentru operatorii care doresc să acceseze acest tip de finanţare.

Mai multe informaţii:http://bit.ly/1t9wtS2www.europa-creativa.eu

Page 6: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro6

Interviu

ARHITECTUL CĂLIN HOINĂRESCU:

„ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE PENTRU RESTAURAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI ISTORIC ESTE CU PUTINŢĂ ŞI ÎN ROMÂNIA“

Pe cât de multe monumente istorice are România, pe atât de multe sunt şi problemele legate de conservarea lor. Despre posibile soluţii de remediere ne-a vorbit arhitectul Călin Hoinărescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, prin prisma experienţei de 40 de ani în domeniu, recunoscută inclusiv prin decoraţiile conferite de Preşedintele Emil Constantinescu şi Patriarhul Teoctist.

ELENA ALEXA, BOGDAN [email protected]

REGIO: Ce se înţelege prin noţiu-nile de monument şi clădire de pa-trimoniu?

Călin Hoinărescu: Noţiunea de patrimoniu a evoluat substanţial, s-a diversificat şi a devenit din ce în ce mai complexă. Multă vreme la noi, în această categorie erau incluse clădiri izolate, cum sunt Mănăstirea Horezu, Biserica din Densuş, Mănăstirea Voro-neţ etc. În Europa s-a extins noţiunea de patrimoniu asupra unor zone întin-se din mediul urban şi rural, ansam-bluri de pieţe, străzi, cartiere şi, din ce în ce mai mult, s-a pus accentul pe noţiunea de peisaj cultural, care in-clude atât elemente individuale (an-sambluri, situri), dar şi elemente de vegetaţie sau relief special.

În multe ţări, criteriile de selecţie a unui monument, a unui obiectiv, au la bază şi vechimea, poate surprinzător de redusă, respectiv de două decenii. Deşi pare anevoioasă, această tranzi-ţie de la obiectul izolat la teritoriul în care omul îşi desfăşoară viaţa, este un demers justificat, deoarece păstrarea identităţii locale a habitatului este principalul opozant în calea globali-zării. La noi, pentru problemele lega-

te de peisajul cultural, de protecţie teritorială, deziderate stipulate prin Convenţia Europeană a Peisajului, s-a făcut extrem de puţin, în timp ce în alte ţări protecţia peisajului cultural beneficiază de prevederi legale — de exemplu, în Portugalia, au început cu deceniul al VII-lea al secolului trecut.

REGIO: Care ar fi cele mai seri-oase probleme în privinţa conser-vării patrimoniului?

Călin Hoinărescu: Un domeniu de-ficitar în România este cel al pregătirii forţei de muncă specializate atât cu studii superioare, cât şi cu studii me-dii. În prezent, personalul se formea-ză, fără excepţie, direct pe şantierele de restaurare, care sunt conduse de specialişti cu multă vechime şi expe-rienţă. Acest sistem nu oferă nici pe departe numărul de profesionişti ne-cesar pentru a interveni competent în procesul de restaurare, întreţinere şi

Page 7: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 7

Interviu

gestionare a patrimoniului. O altă lacună majoră este inexis-

tenţa unor prevederi tehnice şi finan-ciare adecvate la specificul lucrări-lor de restaurare. Atât în cazul unor obiective noi, cât şi în cazul restau-rării monumentelor se aplică aceleaşi criterii tehnice şi juridice, de pildă în cazul aprovizionării cu materiale-le de construcţii necesare (diferite sortimente de lemn uscat de 3-7 ani, var stins de minim 1 an, producerea cărămizilor şi a ţiglelor fasonate ma-nual etc.)

O prevedere economică interzice constituirea de stocuri de materiale cu vechimea necesară de către antre-prenori specializaţi, care sunt obligaţi să-şi epuizeze sortimentele aprovizi-onate într-un an contabil, neexistând derogare în acest sens.

Trebuie apoi să se elimine regle-mentările în general valabile, dar no cive pentru gestionarea monumen-telor istorice, cum ar fi mecanismul care limitează durata de viaţă a mo-numentelor la 60-70 de ani, acestea fiind supuse unui proces de amorti-zare şi, în final, după legile contabile ale bunurilor fixe, putându-se trece la casarea şi demontarea monumentului respectiv.

Pe de altă parte, agenţii econo-mici care execută lucrări de construc-

ţii, canalizare, drumuri şi chiar îm-bunătăţirii funciare, pot avea acces la procedurile de licitaţie sau cerere de ofertă, deşi este evident că perso-nalul pe care-l au n-a executat nicio-dată lucrări de restaurare. Numai un antreprenor care are forţă de muncă instruită pentru lucrări de restaura-re la toate compartimentele tehnice (de supraveghere, ingineri, maiştri, zidari, tâmplari, dulgheri, stucatori etc.) are şanse să stabilească corect valoarea unei documentaţii scoase la licitaţie şi, ulterior, chiar să o execute în condiţii de bună calitate.

Sub umbrela aparent umanitară a egalităţii de şanse, nu de puţine ori apar câştigători fără experienţă simi-lară în domeniul restaurării care nu sunt în stare să facă lucrarea, care subevaluează catastrofal oferta, şi ulterior oferă sub antrepriză executa-rea lucrării în condiţii de preţuri to-tal inadecvate, subevaluate şi de aici toate consecinţele calităţii scăzute a lucrărilor.

Administraţia trebuie să treacă de urgenţă la şcolarizarea forţei de mun-că destinate restaurării monumen-telor istorice, atât a celor cu studii superioare — arhitecţi, ingineri, a per-

sonalului cu pregătire medie — mais-tru, şef de echipă, cât şi a meşterilor în domeniul principalelor meşteşuguri de restaurare — tâmplari, dulgheri, ti-nichigii, boltieri, stucatori etc.

În acest fel, antreprenorii doritori să activeze în domeniul restaurării monumentelor, având un personal calificat, au şanse să câştige corect şi în cunoştinţă de cauză contractele de lucrări.

REGIO: Pot fondurile europene să reprezinte o soluţie pentru conser-varea patrimoniului din România?

Călin Hoinărescu: Absorbţia fon-durilor europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România. Dar trecerea de la cazurile relativ iz-butite în prezent la un proces amplu în viitor este determinată de soluţio-narea problemelor amintite anterior, la care nu trebuie să neglijăm şi cerin-ţa pregătirii personalului pe domeniul patrimoniului în unităţi de evaluare şi implementare a proiectelor, precum şi elaborarea unor ghiduri ale solici-tantului compatibile cu activitatea de restaurare, revitalizare şi punere în valoare a monumentelor istorice.

Page 8: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro8

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

CLĂDIRILE ISTORICE DINORADEA AU CODURI QR„Poveştile“ clădirilor cu importanţă istorică din Ora-dea vor fi mult mai uşor accesibile turiştilor. Pentru zece astfel de bijuterii arhitectonice au fost realizate coduri QR, accesibile de pe smartphone-uri, în cadrul unui proiect inedit gândit de două tinere îndrăgostite de istoria oraşului. Turiştii vor putea scana cu telefo-nul mobil aceste etichete lipite pe clădiri. Astfel, se face conexiunea cu pagina de internet www.oradeaqr.ro, unde pot vedea fotografii din interiorul şi exterio-rul clădirilor şi pot afla date istorice şi de arhitectură. Printre clădirile de patrimoniu incluse în proiect se nu-mără Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxă cu Lună şi clădirea Teatrului.

SPECTACOL ÎN PREMIERĂ MONDIALĂ LA IAŞI

Capitala Moldovei se poate lăuda cu un experiment ar-tistic în premieră mondială. Opera Naţională Română Iaşi a pus în scenă, pe 23 aprilie, spectacolul Operfado, o combinaţie de arii de operă, de musical şi de cântece fado celebre. Concertul de la Sala Mare a Teatrului Na-ţional a fost transmis live pe internet, gratuit, pe site-ul operaiasi.ro. Printre protagoniştii spectacolului s-au numărat soprana Elena Moşuc, Gonçalo Salgueiro (Por-tugalia), chitariştii Guilherme Banza şi Rogerio Ferreira şi corul Operei. Opera din Iaşi este prima instituţie de profil din România care foloseşte posibilitatea tehnică de a transmite live online un spectacol de operă.

LICEENII DIN TIMIŞOARA,CONCURSURI ANTI-DROGMetodă inedită de combatere a consumului de stupefi-ante: elevii din 55 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş vor participa la un concurs de slogane împotriva drogurilor. În cadrul proiectului demarat de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Timiş şi Inspectoratul Şco-lar Judeţean la jumătatea lunii aprilie, fiecare liceu va constitui o echipă care va crea un slogan şi un mesaj contra consumului de droguri. Toate vor fi postate pe o pagină specială de Facebook, iar câştigător va fi de-semnat sloganul care a primit cele mai multe aprecieri. Acesta va fi anunţat pe 26 iunie, chiar cu ocazia Zilei Mondiale împotriva traficului şi consumului ilicit de dro-guri şi va fi folosit pentru materialele promoţionale ale campaniei împotriva consumului de stupefiante.

350 DE EVENIMENTE LAFESTIVALUL DE TEATRU DE LA SIBIU

Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a pregătit un program de excepţie pentru publicul spectator. Între 6 şi 15 iunie, participanţi din 70 de ţări vor prezenta 350 de evenimente în 66 de spaţii de joc. Peste 20.000 de bilete au fost puse deja în vânzare, iar pentru evenimentele în aer liber (conferinţe, spectacole-lectură şi film) intrarea este liberă. Conform organizatorului, circa 62.000 de iubitori de cultură sunt aşteptaţi să participe la festival. Nu vor lipsi nici concertele din Piaţa Mare: anul acesta, sibienii şi turiştii îi vor putea asculta pe Andra, Viţa-de-Vie, Guess Who şi Grasu XXL.

Page 9: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 9

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

EUROPENII ÎNVAŢĂ DANSURI POPULARE LA RÂMNICU VÂLCEACăluşul, Ciuleandra sau Învârtita — toate aceste dansuri populare le sunt predate, la Râmnicu Vâlcea, străinilor pasionaţi de tradiţiile noastre. Un grup de 47 persoane din Olanda, Germania, Elveţia şi Italia au participat, în luna aprilie, la un curs special organizat în sala de sport a li-ceului „Nicolae Pleşoianu“ din Râmnicu Vâlcea. Cursanţii fac parte din Fundaţia Culturală „Doina“ din Rotterdam, înfiinţată de un român stabilit în Olanda, ce are drept scop promovarea folclorului românesc. Cel care-i iniţiază pe doritori în această artă este instructorul de dans Aurel Cincă. Acesta care i-a învăţat deja pe foarte mulţi cur-sanţi din străinătate dansurile populare româneşti.

DONAŢII DE LA MILITARIPENTRU PEDIATRIE

Gest impresionant făcut de militarii garnizoanei Buzău în luna aprilie. Ei au mers să doneze sânge, conştienţi că gestul lor va salva vieţile unor oameni în suferinţă. În plus, militarii au decis să folosească tot în scopuri caritabile şi bonurile obţinute de la Centrul de Transfuzii. Astfel, au fost achiziţionate produse electronice, medicale şi alimente pentru Secţia de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău. Cu doar trei zile înainte de Paşte, au fost să înmâneze personal darurile micuţilor internaţi aici, care au fost extrem de încântaţi că-şi pot urmări desenele animate preferate la noile televizoare.

HARTĂ TURISTICĂBILINGVĂ LA PLOIEŞTI Oraşul Ploieşti îşi dezvoltă cu imaginaţie potenţialul turistic: turiştii români şi străini vor avea la dispozi-ţie o hartă bilingvă pe care vor fi trecute punctele de referinţă importante din oraş, dar şi posibilităţile de vizitare şi recreere. Redescoperă Ploieştii este un pro-iect realizat în doar patru luni de către voluntari ai comunităţii ploieştene, cu sprijinul financiar al Funda-ţiei Comunitare Prahova. Harta va fi afişată în mijloa-cele de transport în comun, va fi disponibilă în toate instituţiile de cultură din oraş şi va putea fi accesată online pe site-ul http://iubescploiestii.ro, unde exis-tă informaţii suplimentare despre obiectivele turistice din oraş, în limbile română şi engleză.

BICICLIŞTII AU LANSATCAMPANIA TU EŞTI TRAFICUL

Bucureştenii vor învăţa să utilizeze într-un mod mai eficient spaţiul public. Acesta este scopul campaniei Tu eşti traficul, lansate în luna aprilie de Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti, împreună cu alte organizaţii care promovează transportul alternativ. Organizatorii atrag atenţia că trebuie luate măsuri, pentru că în Bucureşti şoferii nu au locuri suficiente de parcare, iar bicicliştii se plâng că nu există piste speciale. Ca acţiune inedită, pe Calea Victoriei au fost realizate fotografii care arată, în trei cadre, spaţiul ocupat de 60 de persoane care folosesc trei mijloace diferite de deplasare: autoturismul, transportul în comun şi bicicleta.

Elen

a El

isse

eva

Page 10: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro10

CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO

O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ASUPRA VINULUI

„Bun e vinul ghiurghiuliu, cules toamna pe târziu…“, spune cântecul Mariei Tănase. Povestea viei şi a vinului, „cules toamna pe târziu“, poate fi aflată trecând pragul Muzeului Viei şi Vinului din Drăgăşani, recent restaurat cu ajutorul fondurilor europene, prin programul Regio.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Un muzeu al viei şi vinului la Drăgăşani? Mulţi vor spune că vinul nu se ţine în muzeu, ci la cramă, că strugurii şi vinul

se consumă sau se degustă, dar nu are rost să le admiri ca exponate de mu-zeu. Corect.

Şi totuşi… Muzeul Viei şi Vinu lui, dacă nu oferă direct plăcere degus-tării oferă, în schimb, o poveste care îmbogăţeşte orizontul cunoaşterii fie-cărui vizitator. Ba chiar ar putea să-i determine pe abstinenţii înveteraţi să încerce măcar să deguste din picătu-rile chihlimbarii sau roşii ca sângele şi să aprecieze arta vinificaţiei şi pro-dusele sale din perspectivă culturală. În plus, un asemenea muzeu într-o regiune vitivinicolă creşte potenţialul turistic şi comercial al zonei. Pe aces-te argumente s-a bazat şi iniţiativa Primăriei din Drăgăşani de a accesa fonduri europene pentru reabilitarea clădirii Muzeului Viei şi Vinului.

La Drăgăşani a fost înfiinţat încă din 1974 acest muzeu, dedicat viţei-de-vie, dar clădirea care adăpostea exponatele a intrat într-o avansată stare de degradare în ultimii ani: pe-reţi fisuraţi, tavane deteriorate din cauza infiltraţiilor, ceea ce punea în pericol stabilitatea clădirii. Accesarea

de fonduri europene prin Regio a re-prezentat soluţia salvatoare.

Muzeul a fost gândit încă de la în-ceput, astfel încât să existe o armo-nie între clădirea-muzeu şi ansamblul

arhitectural al oraşului, cu suficiente grade de libertate pentru ca imobilul să poată fi văzut şi remarcat în ega-lă măsură de pe strada Gib Mihăescu sau de pe strada Tudor Vladimirescu şi

Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani conţine dovezi ale practicării viticul-turii şi ale continuităţii acestei ocupaţii în zonă, precum şi o vastă colec-ţie de instalaţii tradiţionale pentru prelucrarea strugurilor, vase de lut ars din timpul romanilor şi, nu în ultimul rând, un citat al istoricului, fi-losofului şi geografului antic grec Strabo, care evidenţiază vechimea vi-nurilor de Drăgăşani. Tot în incinta muzeului sunt expuse medaliile câşti-gate la Bordeaux (1898) şi la Expoziţia Mondială de la Paris (1900), unde vinurile de Drăgăşani au obţinut recunoaşterea internaţională.

CE POATE SĂ VADĂ VIZITATORUL CARE VA TRECE PRAGUL ACESTUI MUZEU DIN DRĂGĂŞANI?

Page 11: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 11

să fie admirat ca panoramă minunată din Hotelul Rusidava. Faţadele către străzi se remarcă printr-o construcţie elegantă, cu balcoane, dar şi prin ele-mente arhitecturale decorative boga-te: frize, profile, medalioane şi coloa-ne cu capiteluri şi arcade la balcoane, specifice perioadei în care a fost pro-iectată şi realizată construcţia, înce-putul anilor 20 ai secolului trecut.

Colţul clădirii, format de intersec-ţia străzilor Gib Mihăescu şi Tudor Vla-dimirescu, evidenţiază deasupra in-trării principale un foişor cu orologiu, element arhitectural care dă unicitate clădirii şi îi conferă distincţie. Practic, turistul nu are cum să treacă pe lângă muzeu fără să-l remarce. Muzeul Viei şi Vinului Drăgăşani face parte din pa-trimoniul istoric şi cultural al oraşului. El constituie un element de identitate al Drăgăşaniului, prin urmare era de neconceput să fie lăsat în paragină. De asemenea, muzeul este singura clădire cu ceas din oraş, care conti-nuă şi azi să măsoare timpul şi atrage săptămânal noi vizitatori, dornici să-i afle povestea.

OBIECTUL PROIECTULUI L-A CONSTITUIT REABILITAREA CLĂDIRII ŞI REDOBÂNDIREA FARMECULUI SĂU INIŢIAL

Imobilul, iniţial proprietate a unui comerciant bogat din localitate, a fost construit în stilul arhitectonic neo-ro-mânesc, stil dominant în arhitectura de calitate de la începutul secolului

al XX-lea în România. Din 1974, clă-direa este organizată ca Muzeu al Viei şi Vinului şi inclusă în inventarul monumentelor istorice, oficializat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patri-moniului Naţional“, a declarat Maria Drăghici, manager de proiect la Pri-măria Municipiului Drăgăşani.

Proiectul „Modernizarea Muze-ului Viei şi Vinului“ a fost gândit în sensul elaborării şi dezvoltării pro-dusului numit generic turism viticol, care să implice: vizitarea podgoriilor şi a cramelor, itinerarii ale vinului, festivaluri şi evenimente. Mai mult decât atât, să nu uităm că există o legătură puternică între vin, arta culinară şi tradiţiile româneşti, o le-gătură care poate fi valorificată toc-mai în scopul atragerii de noi turişti. Întregul proiect de la Drăgăşani s-a axat pe legătura apropiată dintre vin, turism şi dezvoltarea regiona-

lă. „Pe de o parte, cei care doresc doar să cumpere vin, se îndreaptă spre vizitarea cramelor. Ajunşi aici, mulţi doresc să afle mai multe des-pre vinurile autohtone, să-şi îmbu-nătăţească cunoştinţele despre vi-nuri şi arta tradiţională a fabricării vinurilor de Drăgăşani. Aceasta este motivaţia educaţională, unul dintre elementele care vor dirija turistul către Muzeul Viei şi Vinului. Pe de altă parte, majoritatea oamenilor vor identifica oportunitatea de a se bucura de aspectele sociale ale tu-rismului viticol, iar aceasta pare să constituie o motivaţie majoră care poate fi dublată şi intensificată şi de aspectele legate de sănătate, cele care identifică vinul — consumat cu moderaţie — ca factor curativ“, ne-a mai spus Maria Drăghici, managerul proiectului de la Drăgăşani.

Deşi lucrările de reabilitare şi re-staurare a clădirii care adăposteşte muzeul au fost încheiate la termen, ar mai exista câteva aspecte nefina-lizate, dar aflate în curs de rezolva-re. „Prin proiect au fost realizate numai lucrările de reabilitare, nu şi dotarea cu mobilier specific. De ace-ea, a trebuit ulterior să identificăm resurse pentru achiziţionarea mobi-lierului, pre cum şi pentru recondiţi-onarea unor exponate, proces aflat încă în derulare“, a mai spus Maria Drăghici.

Dosar

• Titlu proiect: Reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani• Beneficiarul proiectului: Primăria Municipiul Drăgăşani• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 1, DMI 1.1

Planuri integrate de dezvoltare urbană – subdomeniul centre urbane. • Valoarea totală a proiectului: 4,24 milioane de lei, din care:

- FEDR — 900.936 de lei- Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 465.376 de lei - Contribuţia beneficiarului — 22.425 de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO

Page 12: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro12

MUZEUL ASTRA: TRADIŢIE ÎN CONDIŢII MODERNE

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA trece anul acesta prin ample lucrări de modernizare şi dotare cu sisteme de supraveghere performante. Proiectul a fost posibil datorită fondurilor Regio, care au venit în ajutorul prestigioasei instituţii culturale, unul dintre principalele puncte de atracţie ale Sibiului turistic.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Aşezat într-un adevărat pa-radis, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului“, muze-ul în aer liber, cunoscut şi ca

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţi-onale ASTRA, reprezintă una dintre principalele atracţii turistice din vecinătatea Sibiului. Este cel mai mare muzeu cu profil etnografic, în aer liber, din România. Povestea Muzeului ASTRA a început în urmă cu mai bine de 100 de ani, odată cu primele încercări de a da viaţă unui vis al românilor din Transilvania — acela de a organiza la Sibiu o colec-ţie etnografică. Totuşi, un muzeu în aer liber, în adevăratul sens al cu-vântului, a fost gândit, la Sibiu, de

profesorul Romulus Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, refugiat la Sibiu, împreună cu întreaga universitate clujeană, după Dictatul de la Viena, din 1940.

Vremurile grele de război nu au permis realizarea proiectului. Aces-ta a devenit realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său direc-tor. Muzeul constituie o lume româ-nească ancestrală, beneficiind şi de un cadru natural deosebit. În anul 2013, muzeul a fost vizitat de cir-ca 200.000 vizitatori, 68% fiind per-soane deţinătoare de abonamente de vizitare, locuitori din oraş şi din comunele apropiate de Sibiu. După ultimul chestionar sociologic rea-lizat în Sibiu, rezultă că muzeul şi activităţile care au loc de-a lungul

anului sunt din ce în ce mai atrac-tive pentru locuitorii judeţului Sibiu şi pentru turiştii români şi străini. Muzeul a devenit pentru cei din Si-biu şi zona adiacentă, un loc impor-tant de petrecere a timpului liber şi un factor de mândrie locală. Iată de ce proiectul Crearea şi moderni-zarea infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului, iniţiat de Consiliul Judeţean Sibiu, a fost salutat de către sibieni încă de la început.

„Proiectul are la bază tocmai studiile privind satisfacţia vizitato-rilor care au trecut pragul Muzeului în 2007 şi 2008. Astfel, centralizarea

Dosar

MUZEUL ASTRA: CE AVEM DE VĂZUT ŞI DE FĂCUT

Încă de la înfiinţare, Muzeul AS-TRA a devenit un punct de atrac-

ţie pentru toţi cei care au vizitat zona Sibiului. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul oferă po-sibilitatea unor plimbări pe jos sau cu barca, cu trăsura sau cu sania, în func-ţie de anotimp. Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni să respire aer curat, iar colecţia de peste 22.000 de obiecte mo-bile (păpuşi, ceramică, obiecte de port-textile, obiecte de cult din lemn, os sau fier) adăpostite în 400 de construcţii ex-poziţionale constituie o mărturie a tot ceea ce înseamnă specificul românesc. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 hectare, din care expoziţia propriu-zisă reprezintă 42 hectare.

Muzeul Astra Sibiu

Page 13: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 13

Dosar

datelor a arătat că vizitatorii erau atraşi de valoarea culturală deose-bită a obiectivului de patrimoniu şi de evenimentele de excepţie des-făşurate aici, dar descriau ca fiind deficitară sau limitată experienţa turistică din cauza infrastructurii învechite sau inexistente. De ase-menea, experienţa profesională a specialiştilor muzeografi a indicat faptul că patrimoniul era expus unui risc deosebit, fiind periclitată însăşi existenţa sa fizică, din cauza lipsei unui sistem de securitate şi supra-veghere, care să îi ofere protecţie adecvată şi să îi asigure integritatea în vederea funcţionării pentru pu-blic la parametrii maximi“, ne-a ex-plicat Oana Popa, director executiv în cadrul Direcţiei Strategii şi Pro-iecte a Consiliului Judeţean Sibiu.

Într-adevăr, proiectul prevede consolidarea şi repararea a 18.600 metri de alei din muzeu, un nou sis-tem de iluminat public în zona porţi-lor de acces, refacerea împrejmuirii şi realizarea unui sistem complex de supraveghere video. Execuţia lucră-rilor a fost demarată prin instalarea organizării de şantier. Lucrările au fost demarate de către constructor în februarie-martie 2014. Astfel, au fost deja executate până acum: îm-prejmuirea perimetrală — 2.600 m, frezarea asfaltului în proporţie de 80% (aproximativ 10.000 mp), înlo-cuirea bordurilor vechi, umplerea cu balast stabilizat a 600 mp şi refa-cerea a 10 podeţe.

„Din punctul de vedere al spe-cialistului muzeograf, acest proiect vine să modernizeze o infrastruc-tură uzată, care aducea un minus platformei de patrimoniu şi de va-lorificare a acestuia. Noul sistem de împrejmuire nu aduce prejudicii de imagine, cum se întâmpla cu vechiul sistem, uzat şi ruginit, şi oferă, în plus, un grad ridicat de securitate. Aleile refăcute în totalitate asigură accesul mult mai uşor către unită-ţile deschise spre vizitare. Odată cu finalizarea proiectului se poate

afirma că muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a devenit o insti-tuţie de cultură modernă, care se deschide publicului atât prin oferta culturală cât şi prin infrastructură“, a adăugat Oana Popa.

Muzeul ASTRA aduce în atenţia vizitatorilor bogăţia şi varietatea patrimoniului etnografic naţional

şi universal, organizat în colecţii şi valorificat prin intermediul expozi-ţiilor permanente şi al celor tem-porare. Modernizarea infrastruc-turii acestei instituţii culturale va aduce un plus de confort publicului vizitator, format în mare parte din persoane între 19 şi 37 de ani (50% dintre vizitatori).

• Titlul proiectului: „Crearea şi modernizarea infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului“

• Beneficiarul Proiectului: Consiliul Judeţean Sibiu• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, domeniul

major de intervenţie: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,92 milioane de lei, din care:- FEDR: 2,72 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 229.767 de lei - Contribuţia beneficiarului: 60.227 de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

ONMAT — faza naţională 2013

Page 14: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro14

Dosar

BOGDAN [email protected]

Municipiul Piatra Neamţ poartă titlul de oraş tu-ristic încă din 1924. Cine să nu fi auzit de peisajele

care taie răsuflarea celor care urcă pe masivele Cozla şi Pietricica, de ştrandul de pe malul Bistriţei, de Grădina zoologică sau, în ultimii ani, de telegondolă şi pârtia de schi?

Dincolo de acestea, oraşul se la-udă şi cu o moştenire istorică impre-

sionantă, care poate rivaliza cu cea a fostelor capitale ale Moldovei, Su-ceava şi Iaşi. În paralel cu alte pro-grame de dezvoltare, un amplu pro-iect de reabilitare cu fonduri Regio (aflat în curs de finalizare în 2014) a pus în valoare acest patrimoniu.

Pentru a spori atractivitatea ora-şului tot timpul anului, şi nu doar ca destinaţie de odihnă şi recree-re în sezonul de vârf, autorităţile municipale şi judeţene au accesat fonduri Regio pentru restaurarea Muzeului de Etnografie şi a Muzeului

de Artă, monumente istorice datând din 1931. De asemenea, fondurile sunt destinate Teatrului Tineretului (1935) şi complexului arhitectonic Curtea Domnească (din secolele XV-VII) care include şi monumentul-emblemă al urbei — Turnul lui Şte-fan cel Mare.

„Acest proiect constituie, din punct de vedere istoric, cultural, urbanistic şi al turismului, cea mai importantă investiţie publică din aşezarea de sub Masivul Pietricica, pentru că restaurează, extinde şi

BĂTRÂNUL TURN AL LUI ŞTEFAN CEL MARE, REABILITAT DUPĂ 500 DE ANI, CU FONDURI REGIO

Întreg centrul istoric din municipiul Piatra Neamţ a fost reabilitat, inclusiv trei muzee, un teatru şi celebrul Turn Clopotniţă al lui Ştefan cel Mare (datând din 1499), astfel că se aşteaptă o creştere a numărului de turişti pe tot parcursul anului.

ww

w.e

-fot

grafi

e.ro

Page 15: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 15

Dosar

valorizează zona zero a oraşului, unde moştenirea istorică este cea mai vizibilă“, ne-a declarat Bogdan Puşcaşu, managerul public al Primă-riei Municipiului Piatra Neamţ.

Edificiile intrate în reabilitare au beneficiat de două categorii de lu-crări. În primul rând, au fost consoli-date (prin injectări în zidărie, subzi-diri), s-au drenat apele freatice care le ameninţau stabilitatea şi s-au re-făcut instalaţiile electrice şi sanitare.

Apoi a fost desfăşurată o migă-loasă muncă de restaurare a faţade-lor, arcadelor şi elementelor deco-rative, a acoperişurilor, pardoselilor şi a elementelor de tâmplărie. Toa-te aceste monumente au fost puse în valoare printr-un sistem de ilumi-nat modern şi prin construirea unor spaţii pentru expoziţii în aer liber.

Demne de menţionat sunt şi alte „câştiguri“ ale municipiului în urma proiectului: în zona apropiată mu-zeelor au fost amenajaţi 1.000 de metri pătraţi de spaţii verzi şi s-a extins spaţiul exclusiv pietonal. Traficul rutier din zona Curţii Dom-neşti a fost redirijat printr-un pasaj subteran, care dispune de parcare pentru autocare, două niveluri de parcare pentru autoturisme, scări rulante şi facilităţi sanitare.

NOI VESTIGII ARHEOLOGICE SCOASE LA LUMINĂ

„Cu ocazia excavaţiilor pentru pa-sajul rutier şi a parcării de sub Curtea Domnească, am avut surpriza des-coperirii unor ziduri şi încăperi care s-au dovedit a fi hrube domneşti din timpul lui Ştefan cel Mare“, a preci-zat Bogdan Puşcaşu. „Ele au fost puse în conservare şi vor fi amenajate ca muzeu integrat în Complexul Curtea Domnească“, a adăugat el.

Noile descoperiri vor putea fi vi-zitate alături de ruinele Curţii Dom-neşti, care au fost dotate cu o insta-laţie electronică antifurt şi un sistem informatic pentru ghidarea turiştilor, inclusiv pentru persoane cu dizabili-

tăţi. În urma lucrărilor de reabilitare, Fundaţia Motivation România a acor-dat complexului muzeal reabilitat Marca Accesibilităţii, o distincţie care dovedeşte că spaţiile unei anumite instituţii sunt uşor de folosit de către persoanele cu dizabilităţi motorii.

Încă dinainte de terminarea lu-crărilor, Curtea Domnească din Piatra Neamţ şi-a făcut „intrarea în Euro-pa“, în toamna anului 2012, prin or-ganizarea Congresului European de Turism Rural. Cei peste 200 de parti-cipanţi (din care mai mult de jumăta-

te au fost străini) au admirat ateliere meşteşugăreşti (un banc de tâmplărie şi sculptură, o strungă de oi, o fieră-rie cu foale) şi s-au delectat cu pro-dusele proaspete ale unui cuptor de plăcinte şi ale unui teasc pentru vin.

În opinia lui Bogdan Puşcaşu, or-ganizarea evenimentului a fost o po-veste de succes care a demonstrat cum se poate valorifica arealul Curţii Domneşti pentru astfel de manifes-tări de amploare, care să atragă zeci de mii de turişti pe an şi să contribuie la dezvoltarea economiei locale.

• Titlul proiectului: „Restaurarea şi punerea în valoare a zonei istori-ce şi culturale Curtea Domnească din municipiul Piatra Neamţ — prin reabilitarea, dotarea şi punerea în valoare a siturilor şi clădirilor de patrimoniu: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretu-lui, Turnul Clopotniţă, Ruinele Beciului şi Ruinele Zidului de incintă ale Curţii Domneşti şi muzeul aferent“

• Beneficiar: Parteneriatul dintre Primăria Municipiului Piatra Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ şi Parohia Sf. Ioan Domnesc

• Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe

• Valoare totală contractată a proiectului: 24,54 milioane de lei, din care:- FEDR: 14,85 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 2,27 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 349.530 de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

TURNUL LUI ŞTEFAN CEL MARE, EMBLEMA ORAŞULUI

O vizită în Piatra Neamţ nu ar fi com-

pletă fără a urca în Turnul lui Ştefan cel Mare, cu trep-tele de lemn şi pardoseala de piatră proaspăt refă-cute. Mecanismul ceasului (din 1920, reparat ultima oară în 2006) va fi vizibil turiştilor, iar în incintele de la etajele inferioare vor fi expuse obiecte de artă medievală. w

ww

.e-f

otgr

afie.

ro

Page 16: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro16

Când vizitează un oraş, turistul îşi îndreaptă paşii întotdeauna către centrul vechi al acestuia, comoara cea mai de preţ a unei localităţi. În centrul vechi, sunt, de obicei, concentrate cele mai multe clădiri şi monumente istorice.

Dosar

CENTRUL VECHI AL ARADULUI, ÎN HAINE NOI

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Pentru cei care ştiu, dar şi pen-tru cei care nu ştiu, Aradului i se mai spune Mica Vienă de pe Mureş. Şi nu degeaba: acest

oraş de la graniţa de vest a României posedă o uriaşă rezervaţie arhitectu-rală: biserici în stil baroc, neogotic sau renascentist, palate cu alură vieneză,

teatre, muzee în stil neoclasic şi nu-meroase alte monumente din secolele XVII, XVIII şi XIX. Mare parte a acestor comori se află în Centrul Istoric al ora-şului. Iată de ce reabilitarea Centrului Vechi a devenit o prioritate pentru cei de la Primăria Arad. Aşa s-a născut proiectul de Reabilitare a Centru-lui Istoric al Municipiului Arad, prin care s-a urmărit punerea în valoare a zonei situate pe aliniamentul străzilor

Dornei şi Preparandiei, între străzile Cozia, Paul Chinezu, Mucius Scaevola şi Toth Sandor, cu finalizarea legăturii rutiere cu Calea Romanilor prin două puncte: Piaţa Arenei şi strada Patriei.

„Proiectul a început în anul 2006, când s-a semnat contractul de finan-ţare între fostul Minister al Integrării Europene, Consiliul Local al Municipiu-lui Arad şi proiectantul S.C. ROMAIR Consulting S.R.L. Bucureşti, prin fon-

Podul Traian

Podul Traian înainte de reabilitare Podul Traian din Arad după reabilitare

Page 17: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 17

duri Phare acordate pentru pregătirea documentaţiei tehnice. În anul 2009 s-a semnat contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regiona-le şi Turismului, ADR VEST şi Primăria Arad, fapt care a permis ca în ultime-le zile ale anului 2009 să se semneze contractul de lucrări ce avea ca obiect Reabilitarea Centrului Istoric al Muni-cipiului Arad. Lucrările au durat până la finalul anului 2011 şi au fost recep-ţionate în primele luni ale lui 2012“, ne-a prezentat, pe scurt, desfăşură-torul lucrărilor de reabilitare, Iulian Morar, managerul de proiect.

Străzile reabilitate prin proiect au fost incluse în zona denumită Ansam-blul Urban Arad, care concentrează un bogat patrimoniu istorico-cultural, a cărui valoare, diversitate şi auten-ticitate trebuiau conservate şi prote-jate, iar identitatea locală întărită, pentru a creşte atractivitatea turisti-că. Reabilitarea drumurilor din zona centrului istoric a totalizat o lungime de 4,45 km şi o suprafaţă totală de 64.306 mp. Refacerea şi moderniza-rea infrastructurii conexe a reprezen-tat şi ea o parte importantă a proiec-tului. Prin urmare, odată cu străzile a fost reabilitată şi reţeaua de alimen-tare cu apă — 2.693 m; s-a refăcut reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale aferen-te străzilor vizate de proiect — 3.801 m; a fost refăcută trama stradală pe străzile amintite şi a fost modernizat

sistemul de iluminat public, numărul de puncte luminoase/becuri stradale a crescut de la 138 la 153 pe străzile Dornei, Preparandiei, Mucius Scaevo-la, Cuza Vodă, Toth Sandor (sectorul cuprins între Calea Romanilor şi str. lalomiţei), Paul Chinezul, Florilor, Pa-triei, Heim Domokos, Cozia, în Piaţa Sârbească şi în Piaţa Veche).

Printre cele mai importante obiec-tive reabilitate şi restaurate în Cen-trul Vechi din Arad se numără, afară de străzile propriu-zise, clădirea Pre-parandiei, situată la nr. 13 pe strada cu acelaşi nume. Aici, în 1812, a fost înfiinţată Schoala preparanda sau pedagoghicească a naţiei româneşti — prima şcoală pedagogică din Banat-Crişana. Transformarea acestei clădiri cu o bogată istorie într-un muzeu te-matic dedicat primei şcoli pedagogice româneşti reprezintă un plus al pro-iectului de reabilitare din municipiul Arad. „Clădirea a beneficiat de resta-urarea faţadelor, iluminat decorativ, eficientizarea compartimentărilor in-terioare şi dotarea cu mobilier adec-

vat expunerii obiectelor. De aseme-nea, au fost montate echipamente de detecţie şi avertizare de incendiu şi a fost amenajată curtea interioară, cu spaţii verzi şi mobilier adecvat“, ne-a mai declarat Iulian Morar. Un alt obiectiv reabilitat cu ocazia imple-mentării proiectului l-a constituit po-dul peste Mureş (monument istoric), denumit Podul Traian, obiectiv cu importanţă deosebită, atât turistică, cât şi din punct de vedere al fluidizării traficului. Podul Traian a fost constru-it în perioada imperiului austro-un-gar; are o lungime totală de 185,4 m şi o lăţime de 11,05 m. Imediat după revoluţie, la Primăria Arad a sosit o adresă de la Viena, care avertiza că Podul Traian se apropia de vârsta de 100 de ani şi că urma să iasă din pe-rioada de garanţie. Mult timp, din ca-uza pericolului prăbuşirii, autorităţile arădene au restricţionat circulaţia pe acest pod, care a fost decenii la rând unica legătură rutieră între Banat şi Ardeal. Fondurile Regio au salvat situ-aţia şi podul a fost reparat.

Odată încheiate lucrările de re-abilitare şi modernizare a Centrului Vechi, municipalitatea arădeană a putut constata revitalizarea zonei is-torice. Astfel, încă din primul an după finalizarea implementării s-a înregis-trat o creş tere a numărului de turişti, de la 9.395 la 12.963. Mai mult decât atât, proiectul amintit a adus 15 noi locuri de muncă pentru arădeni.

• Titlul proiectului: Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad

• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patri moniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

• Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad• Valoarea totală a proiectului — 45,65 milioane de lei, din care:

- FEDR — 24,44 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 10,21 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 575.132 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Dosar

Cladirea Preparandiei din Arad

Page 18: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro18

VLAD BÂ[email protected]

Din Bucureşti până în Potlogi, Dâmboviţa, sunt aproximativ 50 de minute de mers cu ma-şina, în condiţii de trafic in-

tens. Iar de la autostrada A1 până în localitate drumul este foarte bun. Chiar înainte de a ajunge în centrul localităţii, pe dreapta, se renovea-ză Hanul Brâncovenesc, primul edi-ficiu care iese din peisajul comun, prin stilul specific epocii în care a fost construit. Istoria a lăsat aici urme de neşters.

În faţă, se deschide imediat un spaţiu cu ziduri vechi, iar în spate se întrezăreşte un acoperiş pe ju-mătate renovat, pe jumătate vechi. Este Palatul Brâncovenesc, parte a unui ansamblu extrem de valoros pentru patrimoniul istoric şi cultu-ral românesc. Era reşedinţa prefe-rată a lui Brâncoveanu, între Târgo-vişte şi Bucureşti.

Astăzi, ansamblul se află într-un stadiu avansat de degradare, iar peste urmele timide ale unor lucrări de renovare au crescut deja buruie-

nile. Palatul urmează să fie renovat tot cu bani europeni. Biserica Sf. Dumitru, însă, aflată în vecinăta-te, a fost complet restaurată, spre mulţumirea celor aproximativ 500 de familii din parohie.

Oamenii pot asista acum liniştiţi la slujbe, fără teama că o schelă

sau vreo bucată de tencuială le va cădea în cap. Şi nu este nicio exa-gerare. „Părinte, când oi muri, tot schelele astea or fi?“, îl întrebau enoriaşii pe preotul Marian Şerban, managerul proiectului de restaurare a bisericii Sf. Dumitru.

Părintele Şerban a venit preot în Potlogi în 2005 şi trebuia să se ocu-pe de ce e mai greu — restaurarea picturii. A încercat să adune bani de la oameni, dar la o parohie atât de mică nu se strânge mare lucru. Şi, oricum, nu doar pictura era proble-ma, ci întreaga lucrare lăsată neter-minată, inclusiv sistemul de încălzi-re, zidul înconjurător şi grădina.

„Ministerul Culturii ne-a dat ceva bani, dar nici pe departe suma de

„PĂRINTE, CÂND OI MURI, TOT SCHELELE ASTEA OR FI?“

Prima biserică ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în comuna Potlogi (Dâmboviţa), a fost în renovare vreme de 32 de ani! Termenul renovare este forţat, fiindcă în afară de menţinerea schelelor nu s-a întâmplat mare lucru. Fără fonduri europene, lăcaşul de cult nu ar fi fost nici astăzi terminat.

Dosar

„Până acum, noţiuni ca Uniunea Europeană, Europa erau cuvinte abstracte pentru oamenii de aici. Dar acum e altceva. Omul vine la biserică, vede că după 32 de ani nu mai este o ruină, vede picturile lui Brâncoveanu, nu mai e nevoit să se strecoare printre schele sau să rabde de frig. Şi-şi spune: «Uite, asta-i de la Uniunea European㻓

Marian Şerban, Preot paroh Biserica Sf. Dumitru, Potlogi, Dâmboviţa

„UITE, ASTA-I DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ!“

Biserica Sf. Dumitru din Potlogi

Page 19: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 19

care aveam nevoie. Dacă nu existau fondurile europene, vă spun sincer, biserica nu putea fi renovată“, ne-a declarat preotul Marian Şerban.

După eforturi de a strânge banii, prelatul a aflat de fondurile europe-ne care puteau fi obţinute din pro-gramul Regio. Imediat, a contactat o firmă de consultanţă, iar în noiem-brie 2008 s-au apucat să lucreze la proiect. Apoi, peste exact doi ani, s-a semnat contractul de finanţare, iar în 2011 au început lucrările.

Probleme au fost. Cea mai mare: fluxul banilor. Mai exact, biserica trebuia să asigure finanţarea, să plătească lucrările, pentru ca abia apoi cheltuielile să-i fie decontate din fonduri europene. „Aici am avut mari probleme, pentru că ne-a fost greu să găsim banii. Însă până la urmă am găsit o soluţie, evitând să luăm bani cu împrumut de la bancă. Acum e bine că s-a schimbat siste-mul, iar cei care au proiecte pot plă-ti lucrările imediat“, a spus preotul.

Picturile originale ale bisericii au avut nevoie de o atenţie specială. Primul strat datează încă de la ri-dicarea lăcaşului de cult, respectiv din 1683. Peste acesta, la 1904 s-a aşezat un altul, astfel că planul bi-sericii a fost scoaterea la suprafaţă a primelor picturi. „A fost o muncă incredibil de grea, de costisitoare, şi am avut mare noroc cu toţi cei

implicaţi în proiect. A fost o lucrare de suflet a tuturor, de la consultant până la echipa de restauratori“, afirmă preotul Şerban Marian.

Atât de mult au crezut cei im-plicaţi în proiect, încât s-au făcut economii care au dus valoarea reală a proiectului sub cheltuielile eligi-bile. După ce a văzut biserica gata, părintele s-a gândit că un asemenea loc trebuie vizitat. Aşa că a contac-

tat o agenţie de turism şi a introdus biserica într-un circuit turistic ecu-menic.

Turismul ar putea fi o sursă ne-sperată de suplimentare a venitu-rilor acestei comunităţi, care acum se bazează mai ales pe agricultura de subzistenţă. Însă pentru ca în-tregul tablou să prindă contur este necesară renovarea întregului An-samblu Brâncovenesc.

• Titlul proiectului: „Restaurarea, realizarea picturilor interioare, a frescelor şi anexelor bisericii Sf. Dumitru din comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa“

• Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de In-tervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

• Beneficiar: Parohia Potlogi• Valoarea totală contractată a proiectului — 2,56 milioane de lei, din

care:- FEDR — 1,73 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat — 750.590 lei- Contribuţia beneficiarului — 74.470 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Dosar

Page 20: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro20

Dosar

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Câţi dintre noi, mergând în Par-cul Herăstrău, nu ne-am oprit să admirăm Arcul de Triumf din piaţa circulară cu acelaşi

nume? Unii dintre noi am avut poate chiar ocazia să-l vizităm în interior. Eu am făcut-o, cu ceva timp înaintea închiderii pentru restaurare. Expozi-ţiile găzduite în interiorul Arcului şi priveliştea asupra Bucureştiului de pe terasă m-au impresionat. Despre Arcul de Triumf din Capitală se poa-te spune că este poarta de intrare a oraşului, întrucât pe lângă această construcţie emblematică trece artera principală care face legătura dintre Aeroportul Otopeni şi Piaţa Victoriei. Aflat în intersecţia a patru bulevarde importante ale Capitalei — Bd. Pavel

Kiseleff, Bd. Constantin Prezan, Bd. Alexandru Averescu şi Bd. Alexandru Constantinescu, Arcul de Triumf se în-scrie în seria monumentelor dedicate participării României la Primul Război Mondial, alături de Catedrala Încoro-nării din Alba Iulia, Mausoleul de la Mărăşeşti, Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman şi Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, de la Bucureşti. Construit în perioada

1921-1922, sub îndrumarea arhitectu-lui Petre Antonescu, Arcul de Triumf a fost renovat şi definitivat între anii 1935 şi 1936, fiind construit din gra-nit de Deva, după modelul marelui Arc de Triumf din Paris. Actualul Arc de Triumf nu a fost primul monument de acest gen ridicat în Capitala Ro-mâniei, ci a fost precedat de câteva construcţii provizorii cu semnificaţii asemănătoare, care au marcat, suc-cesiv, victoria României în Războiul de Independenţă (1878), jubileul celor de 40 ani de domnie ai Regelui Carol I (1906) şi revenirea familiei regale ro-mâne din exilul de la Iaşi (1918).

Închis şi conservat în perioada co-munistă, Arcul de Triumf a fost des-chis publicului începând cu anul 2000. Din ianuarie 2014, monumentul a intrat într-un amplu proiect de con-solidare, restaurare şi conservare cu

ARCUL DE TRIUMF – ISTORIE ŞI MODERNITATE PENTRU BUCUREŞTENI ŞI TURIŞTI

„Arcul de Triumf“ din Capitală reprezintă una dintre cele mai importante moşteniri culturale ale Bucureştiului şi ale Munteniei. Imaginea „Micului Paris“ interbelic este completată de acest edificiu. Astăzi, monumentul se află în curs de restaurare, printr-un proiect susţinut cu fonduri Regio.

Page 21: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 21

Dosar

ajutorul unei finanţări nerambursabile acordate prin Regio, axa prioritară 5. Iniţiativa Primăriei Municipiului Bucu-reşti de reabilitare a Arcului de Triumf contribuie la conservarea şi restaura-rea patrimoniului istoric al Capitalei prin menţinerea stilului arhitectonic tradiţional. Termenul de finalizare a lucrărilor este martie 2015. „Arcul de Triumf este un monument — simbol al Bucureştiului şi al României. Este obligaţia şi misiunea mea de Primar al Capitalei să promovez valorile auten-tice, să am grijă de ceea ce ne repre-zintă ca naţiune, să particip activ la conservarea şi valorificarea patrimo-niului istoric şi cultural“, declară pe pagina web dedicată acestui monu-ment, Sorin Mircea Oprescu, Primarul General al Municipiului Bucureşti.

Scopul restaurării Arcului de Tri-umf nu este numai acela de a-l con-serva pentru generaţiile viitoare, ci şi de a-l introduce în circuitul public şi turistic permanent al Capitalei. În primul an după redeschiderea monu-mentului reabilitat, Primăria Capita-lei speră să atragă cel puţin 25.000 de vizitatori, iar în primii cinci ani, după reintroducerea în circuitul turistic, să crească numărul de vizitatori cu 6%.

Până acum, edificiul, care mă-soară o înălţime de 27 m, având o temelie de 15 x 11,5 m, era deschis publicului numai cu ocazia unor săr-bători importante precum Ziua Naţio-

nală a României, Ziua Independenţei sau alte asemenea sărbători. În inte-riorul impunătoarei construcţii func-ţiona, până la începerea lucrărilor, un muzeu în care vizitatorii puteau vedea patru expoziţii: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie şi film), Heraldica Marilor Familii Boie-reşti (efigii din bronz şi fotografii), Arcul de Triumf în imagini (fotografii, machete) şi Marea Unire de la 1918 (unde se găsesc reproduse coroanele şi sceptrul regal). Pe fiecare picior al monumentului există o scară cu 140 de trepte, iar pe marginile acestei scări interioare era amenajat muze-ul. „Din câte ştiu, acum toate expo-natele din muzeu au fost luate din Arcul de Triumf şi trimise la Muzeul

Naţional al României. Ele vor reve-ni în monument după restaurarea şi finalizarea lucrărilor. Probabil se va păstra ordinea de expunere de până acum. Nu am informaţii despre o reorganizare a muzeului, după re-staurarea Arcului de Triumf“, ne-a declarat Mihai Craiu, custodele mo-numentului din Bd. Kiseleff.

Restaurarea edificiului vizează modernizarea utilităţilor aferente obiectivului turistic de patrimoniu, care să asigure condiţiile de siguran-ţă la incendiu, efracţie, climatizare. De asemenea, se vor realiza căi de acces pietonale către Arc. Consoli-darea şi lucrările de reabilitare erau necesare, date fiind condiţiile zonei în care este amplasat monumentul: trafic intens (care a determinat fi-suri în pereţi), poluare, degradarea pietrei cu care este placat edificiul. Tot prin acest proiect se va reface terasa deteriorată din cauza infiltră-rii apei, dar şi din cauza faptului că în interior spaţiul era umed şi neîn-călzit. Reabilitarea Arcului de Triumf nu are numai o componentă cultu-rală şi educaţională, ci şi una soci-ală. Municipalitatea speră să creeze în felul acesta, alte cinci locuri de muncă (personal de specialitate şi de suport) şi să le menţină pe cele cinci deja existente în prezent, pen-tru executarea lucrărilor de consoli-dare, restaurare şi conservare.

• Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de Triumf“ din Municipiul Bucureşti.

• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domenul Major de Intervenţie 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a pa-trimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructuri-lor conexe.

• Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti• Valoarea totală contractată a proiectului: 30,46 milioane de lei, din

care:- FEDR — 19,53 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat — 8,47 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 11,05 de milioane de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Page 22: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro22

BOGDAN [email protected]

La poalele Munţilor Şiriu, în-tre dealuri a căror înălţime creşte molcom şi pe care al-ternează pâlcuri de pădure

cu fâneţe, se întinde depresiunea Chiojdu, o veritabilă „punte“ către vremuri demult apuse. În aceste locuri, comuna (formată din şase sate) care dă numele depresiunii este o arie recunoscută de specia-lişti drept una în care se păstrează foarte bine tradiţii de artă populară, în special în plan arhitectural.

„Casa cu blazoa-ne, ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea şi refăcută în 1823, reprezintă unul dintre puţinele exemple de locuinţe săteşti care s-a păstrat din perioada respectivă până în zilele noastre“, ne-a declarat arhitectul Călin Hoi-nărescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monu-mente Istorice din România (UNRMI).

Clădirea a fost ridicată de moş-nenii izbăşoi, „ţărani liberi, deţi-nători de moşii întinse, stăpânite în devălmăşie, ipostază socială ne-maiîntâlnită în nici o altă ţară din Europa“. „De fapt, ceea ce numim

arhitectură populară, este în Ro-mânia arhitectură moşnenească în Muntenia şi răzeşească în Moldova“, a precizat arhitectul, care are 40 de ani de experienţă în restaurarea de monumente.

„CASA CU BLAZOANE“, O BIJUTERIE UNICĂ ÎN EUROPA, VA INTRA ÎN CIRCUITUL TURISTIC

Conacul din comuna Chiojdu (judeţul Buzău) datează din secolul al XVIII-lea şi poartă un blazon al familiei bizantine a Cantacuzinilor, fiind o mărturie a iscusinţei meşterilor populari din veacurile trecute. În urma reabilitării prin fonduri Regio, clădirea va deveni o atracţie turistică şi obiect de studiu pentru experţi şi studenţi.

Dosar

Milioane de oameni folosesc zilnic bancnote de 10 lei, dar puţini sunt atenţi la detaliile de pe verso. Edificiul cunoscut drept „Casa cu blazoa-ne“ este un monument unicat în România şi în lume, de o valoare excep-ţională: istorică, arhitecturală şi artistică. Din 2004, conacul a intrat în proprietatea Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) şi va deveni (la fine-le anului 2014) elementul central al unui complex muzeal.

CE SE AFLĂ PE SPATELE BANCNOTEI DE 10 LEI?

Page 23: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 23

Valoarea edificiului este dată de aşa-numita „decoraţie în stucatură“ (un amestec de pastă de var, nisip şi fibre vegetale), unică în Europa, şi de „elementele de lemn ale foi-şorului, executat după modele stră-vechi, cu simboluri amintind de ci-vilizaţia neolitică, precum motivul coarnelor de berbec“. Numele casei este dat de cele trei blazoane de deasupra intrării principale. Cel din mijloc reprezintă vulturul bicefal, simbol al basileilor (împăraţi bizan-tini), care a aparţinut familiei Can-tacuzinilor, stabilite în ţările româ-ne după căderea Bizanţului (1453).

Restauratorul este categoric în a aprecia că „salvarea acestui edificiu reprezintă o realizare semnificativă atât pentru cultura naţională, cât şi pentru spiritualitatea europeană“, fiind vorba de o capodoperă, pentru a cărei conservare UAR a depus toa-te eforturile, cooptând în proiect cei mai buni experţi din ţară.

Cu o experienţă de 23 de ani în refacerea unor construcţii de lemn cu valoare de patrimoniu, inclusiv la peste 50 de biserici, Vasile Pop din Ocna Şugatag este unul dintre aceştia. El ne-a explicat cum a că-utat cu răbdare, „printre putrega-iuri, într-o clădire aproape de dă-râmare“, bucăţi din structurile de lemn originale.

Ulterior, „am înlocuit grinzi de

8-10 metri, pe care le-am adus din Maramureş, am reuşit să restaurăm uşile de la intrare până la cea mai mică porţiune, ca să se vadă auten-ticitatea“, ne-a declarat meşterul. Grinzile servesc drept armătură şi sunt esenţiale pentru stabilitatea clădirii, într-un loc apropiat de zona seismică a Vrancei. Meşterul din Maramureş a căutat esenţe de lemn originale (stejar pentru grinzi, salcie şi plop la uşi, fag la şindrile) şi a folosit unelte tradiţionale.

CUM VA ARĂTA COMPLEXUL MUZEAL

În apropierea „Casei cu blazoa-ne“ a fost construit, tot în stilul specific zonei, un punct de infor-mare. Noua incintă, construită pe locul unei foste cuhnii (bucătării) dispărute, „va adăposti un complex expoziţional cu mobilier de epocă donat de sătenii din Chiojd, spaţiile necesare organizării evenimente-lor ştiinţifice şi un centru informa-tiv pentru vizitarea principalelor obiective turistice din zonă“, a ex-plicat arhitectul Hoinărescu.

Odată cu finalizarea proiectului UAR, comuna Chiojdu poate deveni o atracţie turistică, atât prin situa-rea relativ accesibilă (136 km nord-est de Bucureşti, 130 km sud de Braşov, 55 km est faţă de Ploieşti şi

70 km nord-vest de Buzău), cât mai ales prin bogata moştenire istorică şi farmecul acestor meleaguri sub-carpatice.

UAR va organiza aici o expozi-ţie permanentă cu tema Civilizaţia moşnenească, va include edificiul în circuite turistice şi va face cunos-cută importanţa acestui monument între localnici.

Experţi consacraţi şi studenţi ai facultăţilor de arhitectură şi ur-banism vor fi invitaţi în complexul muzeal, pentru a se familiariza cu procedurile legate de protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural rural din Subcarpaţii de Curbură. Prin organizarea unor târ-guri cu meşteşugari şi artizani popu-lari, care vor face demonstraţii şi îşi vor expune produsele, se doreşte stimularea economiei locale.

Comuna Chiojdu va beneficia di-rect de câteva locuri de muncă cre-ate pentru administrarea complexu-lui. Economia locală va fi stimulată şi indirect, prin fluxul continuu de invitaţi ai UAR la „Casa cu blazoa-ne“ şi prin creşterea numărului de turişti.

• Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi remodelare funcţională Casa cu blazoane“

• Beneficiar: Uniunea Arhitecţilor din România • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de In-

tervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe

• Valoarea totală contractată a proiectului: 6,31 milioane de lei, din care:- FEDR: 4,59 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,60 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului: 122.639 de lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Dosar

Page 24: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro24

CALVARIA: UN MONUMENT ISTORIC ŞI RELIGIOS, RENĂSCUT CU AJUTORUL REGIO

Când pentru reuşita unui proiect se adună toţi cei interesaţi, lucrurile ies ca la carte şi fără mari sincope. Renovarea bisericii Calvaria din Satu Mare a fost un asemenea proiect, în care s-a implicat toată lumea, de la enoriaşi şi preoţi, până la autorităţi. Iar banii europeni au pus totul în mişcare.

VLAD BÂ[email protected]

Prima biserică pe nume Calva-ria a fost construită în anul 1854 pe colina artificială numită Dâmbul Toboşarilor,

o colină rezultată din pământul adunat după săparea şanţului ce-tăţii Sătmarului. După 50 de ani, la începutul anilor 1900, biserica era într-o stare deplorabilă. Din cauza fisurilor uriaşe, a fost închisă şi apoi reconstruită. În anul 1909 se sfinţea actuala biserică Calvaria. La nici 100 de ani, au reapărut fisuri şi pe edificiul actual. Conservarea aces-tui lăcaş de cult a devenit astfel o prioritate pentru credincioşi şi pen-tru toţi preoţii parohi începând cu anii ’90. Nimeni nu ar fi vrut ca isto-ria de la începutul secolului trecut

să se repete. Aşa că în iunie 2010 au început lucrările de restaurare.

„Întotdeauna primul pas este cel mai greu. După semnarea contrac-tului, trebuia să ne apucăm de trea-bă. Or, suma de care aveam nevoie pentru a demara lucrările era destul de mare. Ne-a salvat prefinanţarea de 30% de care am beneficiat“, a declarat preotul Laurenţiu Roman, managerul de proiect. Şi, caz feri-

cit, pentru acest proiect, rambursă-rile au fost făcute la timp, neexis-tând decalaje la efectuarea plăţilor.

Valorificarea bisericii a presu-pus consolidarea clădirii, a cărei structură de rezistenţă a fost grav afectată în timp, conservarea şi re-staurarea tuturor elementelor de-corative interioare şi exterioare, modernizarea utilităţilor şi amena-jarea peisagistică a spaţiului exteri-or. Biserica trebuia pusă în valoare în spaţiul urban, mai ales că apar-ţine ansamblului de monumente cu valoare istorică şi culturală de refe-rinţă şi este amplasat în zona isto-rică protejată a oraşului Satu Mare, în proximitatea centrului istoric.

„Prioritatea noastră a fost conso-lidarea terenului, respectiv a colinei artificiale, prin injectarea de poli-meri, repararea fisurilor, înlocuirea învelitorilor de pe navă şi turnurile bisericii, lucrări la instalaţia de în-călzire şi cea electrică, finisaje inte-rioare şi exterioare — repararea orgii şi a tâmplăriei interioare (altare), restaurarea picturilor, repararea staţiunilor căii crucii — paisprezece la număr, instalarea unei platforme speciale pentru persoanele cu han-dicap, amenajarea peisagistică — totul pentru ca oraşul să posede un loc de vis“, mai spune managerul de proiect.

La început, tot planul a fost privit de enoriaşi cu o oarecare în-doială, având în vedere anvergura investiţiei. Pe parcurs, însă, au în-ceput să îl susţină puternic, proiec-tul devenind apoi un fel de etalon şi

Page 25: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 25

pentru alte lăcaşe de cult. „Există o mare bucurie în inima sătmărenilor şi nu numai, biserica fiind vizitată de foarte multă lume. Acest sanctu-ar este nu doar un centru spiritual, ci şi unul cultural, având în vedere nenumăratele evenimente muzical-culturale care sunt organizate de către parohie“, arată preotul Lau-renţiu Roman.

Părintele e convins că, fără fi-nanţare europeană, nu ar fi putut face mai nimic pentru acest monu-ment şi simbol al oraşului. „Aceşti bani au salvat un edificiu tare drag

nouă, sătmărenilor. Şi cu toţii sun-tem profund recunoscători celor care au fost implicaţi într-un mod sau altul în implementarea acestui proiect şi au sprijinit finalizarea lui“, recunoaşte părintele.

Proiectul a fost finalizat la sfârşi-tul lunii martie a acestui an, lucră-rile urmând a fi monitorizate pentru următorii 5 ani.

• Titlul proiectului: „Restaurarea şi valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria“

• Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

• Beneficiar: Parohia Personală romano-catolică de limba română „Preasfânta inimă a lui Isus“ — Calvaria Satu Mare

• Bugetul total — 6,55 milioane de lei, din care:- FEDR — 4,60 milioane de lei- Contribuţia de la bugetul de stat — 1,98 milioane de lei- Contribuţia beneficiarului — 108.367 lei

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

BENEFICII PENTRU COMUNITATE

Creşterea numărului turiştilor care vizitează biserica şi extinderea duratei sezonului turistic cu patru luni pe an, prin acţiuni de promovare turistică şi includerea bisericii în circuite turistice pe tot parcursul anului;

Diminuarea impactului negativ asu-pra mediului înconjurător, prin monta-rea unor instalaţii de climatizare eco-logice cu un consum energetic redus şi reamenajarea peisagistică a spaţiului exterior.

Page 26: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro26

Regiuni europene

Municipiul-reşedinţă al Voievodatului Silezia s-a numărat printre primele oraşe poloneze care au reuşit să reabiliteze clădirile istorice după aderarea ţării la UE (2004), apelând la fonduri europene şi implementând un program de stimulare fiscală a proprietarilor de clădiri de patrimoniu.

BOGDAN [email protected]

Cunoscut odinioară drept „Mica Vienă“, Bielsko, oraş ce datează din 1312, a fost vreme de secole reşedinţa

Sileziei poloneze, iar din 1951 ora-şul a fost unit într-un singur mu-nicipiu cu mai tânărul oraş Biała

Krakowska (1723). Schimbarea de ordin administrativ care a legat cele două oraşe despărţite de râul Biała nu avea să fie de bun augur.

„Noul“ Bielsko-Biała era un oraş care se confrunta cu degradarea edificiilor istorice şi a arterelor încă de la jumătatea secolului trecut, iar situaţia a devenit mai gravă la începutul anilor `90, odată cu de-

clinul industriei textile, principa-la ramură economică. Fabricile se închideau una după alta, numărul locuitorilor a scăzut şi veniturile la bugetul local au intrat în declin. O fostă bijuterie arhitectonică şi unul dintre cele mai importante oraşe industriale ale Poloniei comuniste devenise o localitate prăfuită şi evi-tată de turişti.

POLONIA: CENTRUL VECHI AL ORAŞULUI BIELSKO-BIAŁA, READUS ÎN ATENŢIA TURIŞTILOR

Page 27: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 27

Regiuni europene

Odată cu perspectiva integrării în Uniunea Europeană, în 1998, Primă-ria a conceput o aşa-numită „Strate-gie de revitalizare“ a întregului oraş, plus un „Plan de redezvoltare a Ora-şului Vechi“. La momentul respectiv nu s-au putut găsi resursele financi-are de care era nevoie pentru imple-mentare, dar oportunitatea s-a ivit după luna mai 2004, când Polonia a aderat la Uniunea Europeană.

Începând cu 2005, autorităţile municipale au început lucrările de re-vitalizare a Oraşului Vechi, prin refa-cerea infrastructurii de bază: reţea-

ua de alimentare cu apă, încălzire, electricitate, gaz şi telecomunicaţii. Unele dintre aceste reţele urbane aveau o vechime de peste un secol şi defecţiunile erau frecvente. Prin urmare, zona nu era atractivă pentru locuitori, antreprenori sau turişti.

Prin cooptarea unor agenţi econo-mici privaţi, a fost renovată principa-la piaţă publică a oraşului, s-au refă-cut monumentele, s-au instalat bănci

şi un nou sistem de iluminat public. Fondurile europene au totalizat peste jumătate din valoarea totală a pro-iectului de reabilitare. Schimbarea înfăţişării oraşului a influenţat pozitiv investiţiile. Deşi nu au participat la reabilitare, alte companii au reeva-luat potenţialul economic al Oraşului Vechi şi au decis să cumpere imobile istorice pe care să le refacă.

Proprietarii clădirilor din zonă au beneficiat de scutiri de taxe, pentru a reface faţadele clădirilor, păstrând specificul arhitectonic şi folosind cu-lori cât mai apropiate de nuanţele originale. După doi ani (2005-2006), dintr-o zonă evitată, piaţa centrală a oraşului vechi a devenit gazda mul-tor evenimente culturale şi o desti-naţie preferată pentru petrecerea timpului liber.

Refacerea frumuseţilor arhitec-tonice ale oraşului a reprezentat doar o parte din proiectul de revita-lizare. Pentru ca, efectiv, oraşul să prindă din nou viaţă era nevoie de creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a locuitorilor. Pentru şomeri a fost conceput un program denumit „Împotriva neajutorării“, care oferă consultanţă şi calificare profesională.

• Titlul proiectului: „Revitalizarea Oraşului Vechi“

• Beneficiar: Primăria Municipiului Bielsko-Biała

• Program de finanţare: Programul Operaţional Regional Integrat 2004-2006

• Buget total: 3 milioane de euro• Contribuţie FEDR: 1,7 milioane

de euro• Web: http://www.um.bielsko.pl/

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Page 28: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro28

Regiuni europene

BOGDAN [email protected]

Dacă nu ar şti câte ceva des-pre istoria locului, puţini vizitatori şi-ar da seama că popularul centru cultural

şi antreprenorial cunoscut drept „C-mine“ din oraşul Genk (provin-cia Limburg, nord-estul Belgiei) a fost cândva o exploatare minieră. Ansamblul de clădiri construit din cărămidă roşie şi din care se înal-ţă structuri uriaşe de oţel, situat în districtul Winterslag, a trecut prin-tr-o transformare spectaculoasă.

În locul munţilor de cărbune şi a prafului negru aşezat peste tot, clădirea-gigant este înconjurată de spaţii verzi, iar halele care adăpos-teau echipamentele de prelucrare a minereului au primit alte destinaţii, care atrag circa 500.000 de vizita-tori pe an.

UN CONCEPT INOVATOR

Acum 20 de ani părea imposibil ca o fostă mină să mai reprezinte o atracţie pentru atâţia oameni, după ce închiderea ei a dus la pierderea a 7.000 de locuri de muncă în Genk.

Renaşterea obiectivului indus-trial abandonat a început în 2001, odată cu achiziţia de către Primă-ria din Genk şi Regiunea Flandra a complexului de clădiri cu valoare de monument istoric, ridicate între

GENK, BELGIA: O MINĂ VECHE TRANSFORMATĂ ÎN CENTRU CULTURAL ŞI DE AFACERI

Complexul minier, închis în 1988, găzduieşte în prezent 500 de studenţi ai Facultăţii de Media, Arte şi Design, un cinematograf multiplex cu 10 săli, un centru de dezvoltare a afacerilor, sediile unor companii de design şi din domeniul IT, două teatre, mai multe săli de expoziţii, magazine şi restaurante.

Page 29: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 29

Regiuni europene

1912 şi 1926. După 60 de ani, în care s-au extras peste 66 de milioane de tone de cărbune, şi peste două de-cenii de părăsire, edificiile nu mai aveau valoare economică.

Noii proprietari au conceput un plan de transformare a fostei mine într-un centru cultural şi de susţine-re a ramurilor economice inovatoa-re. Astfel, la finele deceniului tre-cut, autorităţile locale şi regionale au accesat bani din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi au invitat companii din Belgia şi din întreaga lume să profite de re-conversia edificiului industrial.

Nimic nu a fost demolat, ba chiar s-a adăugat o aripă nouă clă-dirii care avea forma literei T, noua înfăţişare fiind mai aproape de una dreptunghiulară. La parter, în fos-ta sală a maşinilor, a luat naştere o hală uriaşă asemănătoare unei gări, din care se poate coborî sau urca spre alte incinte. Câteva din-tre echipamentele miniere cel mai bine păstrate au fost recondiţionate şi transformate în atracţie turistică.

O primă parte din clădirea re-abilitată a fost deschisă publicului în septembrie 2010, iar proiectul a fost finalizat în totalitate în 2011. Scopul transformării a fost crearea unui centru care să îmbine cultura, educaţia, turismul, economia cu-noaşterii şi oportunităţile de petre-cere a timpului liber în acelaşi loc.

Unul dintre cei mai prestigioşi noi locatari din „C-mine“ este Fa-cultatea de Media, Arte şi Design (instituţie creată în 2009, printr-o colaborare a Universităţii din Lim-burg şi a celei din Leuven) unde stu-diază zilnic 500 de studenţi. Mate-riile de studiu — design de produs, fotografie, film de animaţie, design de jocuri video, televiziune etc. — se regăsesc între obiectele de ac-tivitate ale unor firme găzduite tot de „C-mine“ şi care recrutează ta-lente din rândul studenţilor.

În acelaşi complex de clădiri se află un centru de dezvoltare a afa-

cerilor inovatoare — „C-mine Crib“, care oferă consultanţă, spaţii de birouri şi infrastructură informatică antreprenorilor, între care se numă-ră firme de design (Nascom), o fir-mă de jocuri video — Lugus Studio, un magazin online pentru servicii de design — Mookum. Inclusiv mari jucători pe piaţa IT mondială au ţi-nut să fie prezenţi în „C-mine“, cum este cazul Centrului de Inovaţie Mi-crosoft din Flandra.

• Titlul proiectului: C-mine• Beneficiar: Primăria Genk şi

Regiunea Flandra, Belgia• Buget total: 558.537 de euro• Din care FEDR: 317.819 de

euro• Webpage: www.c-mine.be

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Page 30: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „MEAT&MILK“ 2014 – EXPO Sibiu, 11-12 iunie 2014

Conferinţa Meat&Milk se află la a treia ediţie şi aduce în dezbatere teme legate de sectoarele de carne şi lapte din România, atât în zona de producţie primară, cât şi în cea de procesare-desfacere. Agenţia infoAliment, organizatorul evenimentului, estimează că vor participa apro-ximativ 300 de persoane, din asociaţiile de profil, instituţiile centrale, companii producătoare, bănci şi companii de consultanţă. Partea de expoziţie le permite firmelor participante să-şi prezinte oferta specializată.

http://www.meat-milk.ro/

CONFERINŢA „LEGISLAŢIA AJUTORULUI DE STAT PENTRU REGIUNI ÎN PERIOADA 2014-2020“

Bruxelles, 3 iulie 2014

Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor, în contextul în care noile reguli pentru ajutoarele de stat regionale, pentru perioada 2014-2020, vor intra în vigoare de la 1 iulie. Reprezentanţii Directoratului General pentru Concurenţă din Comisia Europeană vor prezenta o perspectivă largă asupra noii legislaţii.

www.cor.europa.eu

CONFERINŢA „ENERGIA NUCLEARĂ ÎN EUROPA“Budapesta, 30 iunie – 1 iulie 2014

Organizată de compania Platts, conferinţa European Nuclear Power va strânge în acelaşi loc peste 150 de reprezentanţi ai autorităţilor şi din mediul privat: producători de energie nucleară, furnizori de tehnologie, constructori de infrastructură, avocaţi şi consultanţi.

http://www.platts.com/conference

AGENDA

Page 31: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

IUNIE 2014 31

O CĂLĂTORIE ÎN „INIMA“ EUROPEIÎn ultima perioadă aţi putut fi martorii multor dezbateri despre Europa, despre prezentul şi viitorul ei. Iar în aceste discuţii au apărut adesea numele unor oraşe precum Bruxelles, Strasbourg, Maastricht sau Luxemburg. Oraşele care găzduiesc instituţii „cheie“ ale Uniunii Europene au şi o moştenire istorică impresionantă. Vă invităm la o călătorie în „inima“ Uniunii Europene şi vă propunem şi un plan pentru viitoarea vacanţă!

Euro-tur

BRUXELLES

C onsiderat drept capitală a Uniunii Europene,

Bruxelles-ul găzduieşte principalele institu-

ţii-cheie ale UE, precum Comisia, Consiliul

sau Parlamentul. Un muzeu al Parlamentu-

lui European, Parlamentarium, propune o călătorie

interactivă în istoria Uniunii Europene. Construit pentru

Expoziţia Mondială din 1958, Atomium, cu cele nouă

sfere, fiecare cu diametru de 18 metri, conectate prin

tuburi, reprezintă o moleculă de fier mărită de 165 de

milioane de ori. Cinci dintre „bile“ pot fi vizitate. În vecinătate

se află parcul „Mini Europa“, un muzeu interactiv cu machete ale celor mai

importante monumente din UE. Nu rataţi simbolul oraşului — celebra statuie

Manneken Pis. Băieţelul de 61 de cm care urinează într-o fântână s-a născut în

1619 şi legenda spune că este statuia unui băieţel care a contribuit la stingerea

unui incendiu. Dacă nu ţineţi la siluetă, nu uitaţi berea, ciocolata şi cartofii

prăjiţi — se spune că aici sunt cele mai bune din lume.

MAASTRICHT

Maastric

ht, oraş olandez

situat aproape de graniţele

cu Germania şi Belgia, este

celebru pentru Tratatul sem-

nat aici în 1992. Ajuns aici, trebuie să

vizitezi Peşterile Sf.

Petru — un labirint

cu peste 20.000 de tuneluri care străbat

vechile fortificaţii. Fortul roman Sint

Pietersberg este una dintre cele mai populare destinaţii

turistice. Piaţa şi M

uzeul Vrijthof dintr-o zonă mărginită numai

de clădiri de patrim

oniu se înscriu la categoria must see. Şi n

u

uitaţi de Bonnefantenmuseum!

LUXEMBURG

M icul şi bogatul Luxemburg găzduieşte o serie de instituţii europene pre-cum Curtea de Justiţie şi

Curtea de Conturi; Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Stabilitate Financiară. Oraşul prezintă şi multe atracţii turistice. Castelul medieval Viandeneste este locul de care s-a „îndrăgostit“ şi Victor Hugo. Şi tot pentru o călătorie în istorie merită vizitată şi Valea ce-lor 7 Castele, care se întinde de la Mersch la Koerich pe o distanţă de 24 km.

STRASBOURG

La Strasbourg, unde sunt

găzduite sesiunile ple-

nare ale Par lamentului

European, vă veţi

întreba ce trebuie vizitat mai

întâi! O listă scurtă ar începe

cu celebra Catedrală Notre

Dame, considerată a doua cea

mai spectaculoasă din Franţa,

aceasta şi datorită Orologiului

astronomic. Trebuie apoi să

mergeţi în cartierul „La Petite France“, apoi la

„Palais de Rohan“ sau la Catedrala Saint-Thomas.

ELENA [email protected]

Page 32: Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: iunie 2014

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?