nr. 23, iunie 2013

R E v i S t A

Pentru copii, în luna copiilor „Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu

Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o șansă la incluziunea socială

Sibiul, mereu surprinzător

Finanțare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgență

O școală românească de tradiție, salvată din „ghearele” degradării

Noul sediu al Facultății de Drept și Ştiințe Administrative din Craiova, un proiect spectaculos

beneficii pentru toate vÂrstelefondurile europene -

www.inforegio.ro2

Bani europeni pentru îndatoriri locale

Pe parcursul ultimelor luni, revista Regio a tratat subiecte de impor­tanţă capitală pentru România. Din orice unghi am privi, obiectiv sau subiectiv, tragem de fiecare dată concluzia că fondurile europene sunt mai mult decât necesare unei economii ca cea a ţării noastre. Din păcate, criza pornită ca un tăvălug în anul 2008 nu ne-a ocolit, iar guvernanţii, fie de stânga, fie de dreapta, trebuie să caute soluţii, în aşa fel încât până şi cele mai defavorizate categorii să poată trece cu bine de anii grei ai recesiunii economice. Exerciţiul bugetar al fiecărui an trebuie să fie atât de bine structurat, încât pensiile, ajutoarele sociale, învăţământul, cercetarea sau sănătatea să nu fie afectate. Ba chiar, în măsura posibilităţilor financiare, ar fi ideal ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine. Şi aici intervin banii europeni. Ne stau la dispoziţie fonduri importante pentru dezvoltarea şi reabilitarea căminelor de bătrâni, a spitalelor, a şcolilor, a centrelor de asistenţă socială. Dar, ca de fiecare dată, trebuie să ne mobilizăm, să punem toate „armele” de care dispunem în slujba proiectelor sustenabile, bine făcute, aşa încât Bruxelles-ul să canalizeze cât mai multe fonduri din bugetul comunitar către România. Exemplele de reuşită sunt nenumărate, aţi citit despre multe dintre ele în revista Regio, aveţi şansa să citiţi şi în numărul de faţă. La nivelul Uniunii Europene, pro­iectele referitoare la asistenţa so-cială sunt tratate cu prioritate, mai

ales în contextul în care şomajul în zona euro a atins cote alarmante. Numărul de faţă al revistei Regio vă aduce sub ochi modele demne de urmat, dacă vrem ca bătrânii noştri, copiii, cei asistaţi social să beneficieze de o viaţă frumoasă şi liniştită, susţinută din fondurile nerambursabile. Subiectul din pagi­nile 16–17, Centrul de servicii de asistenţă socială pentru persoane vârstnice ne arată, cu prisosinţă, adevăratele minuni ce pot fi create cu un pic de bunăvoinţă, mult efort şi implicare emoţională. Citiţi, vă rog, cu atenţie, şi pro-iectul din paginile 18–19, al cărui nume oficial - Achiziţionare echi­pa mente specifice pentru îmbu­nătăţirea capacitaţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situa­ţii de urgenţă, acordării asis­tenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat ­ Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Suceava – vorbeşte, de la sine, des-pre beneficiile de care se bucură oamenii din nu mai puţin de şase judeţe. Şi nu rataţi interviul din paginile 4–7, cu profesor doctor Irinel Popescu, o somitate în me-di cină, autorul atâtor premiere medicale în România. Este bine ca exemplele acestea să continue, să nu ne oprim. Să nu uităm că în exerciţiul financiar al UE 2014–2020 avem alocate peste 30 de miliarde de euro. Bani ce, transformaţi în proiecte sănătoase, viabile, pot face minuni pentru fiecare dintre noi. Nu-mi rămâne decât să vă urez, ca de fiecare dată,

Lectură plăcută!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/425.53.69, office@tipomar.ro, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

IUNIE 2013 3

Sumar

REgIO îN ROmâNIa

04„Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normalitatea” - Prof. Dr. Irinel Popescu

08 Protecţia socială trebuie să meargă mână în mână cu creşterea economică

10Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, un proiect spectaculos

12 Sibiul, mereu surprinzător

14 O şcoală românească de tradiţie, salvată din „ghearele” degradării

16Cu peste două milioane de lei, finanțare nerambursabilă,

Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o şansă la incluziunea socială

18 Finanţare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgenţă

20 Pentru copii, în luna copiilor

22 Ştiri regionale

24Modernizarea şi adaptarea procesului de educaţie pentru o societate bazată pe cunoaştere şi tehnologie

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 finlanda

Bani reali pentru o lume virtuală

28 portuGalia

Spital de pediatrie pentru secolul XXI

30 agendă

31 Să mai şi zâmbim!

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Beniamin CIOANTĂ

„Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normalitatea”

prof. dr. irinel popescu

în interviul acordat revistei Regio, Prof. Dr. Irinel Popescu face o radiografie a sistemului medical românesc şi vorbeşte despre rolul fondurilor europene în dezvoltarea acestuia.

Aţi ales să profesaţi medicina în românia. ce

v-a motivat să faceţi asta?

România rămâne o ţară cu multe disfuncţionalităţi. Unele majore, altele create artificial din cauza unor grupuri de interese sau de diverse subiectivisme. acesta cred că este principalul factor care ne ţine în loc şi încă face din România un mare stat disfuncţional. Nu ştiu cum ar fi evoluat cariera mea într-un stat funcţional, dar, cu siguranţă, pionieratul pe care l-am făcut aici în transplantul hepatic,

președinte al academiei de știinţe medicale, profesor

de chirurgie la universitatea de medicină și farmacie „carol davila” - București, director al „centrului de chirurgie gene-rală și transplant hepatic dan setlacec” - institutul clinic fundeni, memBru al european Board of surgery, specializat în chirurgia transplantului (cu diplomă de onoare) și chirurgie hepato-Bil io-pancreat ică, decorat cu ordinul național „steaua româniei” în gradul de mare ofițer, pentru merite deoseBite în chirurgia hepatică și în transplantul de organe, decorat cu ordinul de merit în grad de ofițer pentru perfor-manţele înregistrate de-a lungul carierei profesionale din partea statului francez, expert al consiliului europei în proBleme de transplant. acestea sunt doar câteva dintre titlurile și distincțiile profesionale și științifice ale profesorului irinel popescu. adăugați câteva sute de puBlicații, studii, tratate și Brevete de invenții și veți avea doar o parte a portretului acestei mari personalități a lumii medicale.

IUNIE 2013 5

Regio în RomâniaInterviu

n-aş fi putut să îl fac în altă parte. Am considerat că acesta este locul cel mai potrivit pentru activitatea mea chirurgicală şi de aceea am ales să rămân în România.

ce şanse de reuşită daţi unui aBsolvent la medicină?

Din păcate, nu pot să-i acord prea multe şanse în momentul de faţă, pentru că sistemul de sănătate este afectat încă, iar subfinanţarea este o problemă cronică. Infrastructura este depăşită de mult şi toate încercările de a moderniza clădirile, de a construi noi spitale sunt blocate de o bună perioadă de timp. Un alt factor negativ este relaţia cu asigurările de sănătate, care nu este prea bună, pentru că la casele de asigurări nu sunt niciodată bani suficienţi. Bolnavii nu beneficiază de medicamente tot din cauza lipsei fondurilor. O influenţă negativă o au şi universităţile, care au în poziţii de conducere indivizi puşi strict prin alegeri, fără niciun criteriu de evaluare meritocratică. Astfel, s-a ajuns la grupuri de interese ce reuşesc să îşi impună proprii oameni, care nu constituie un exemplu pentru

studenţii care doresc să urmeze o carieră academică. Situaţia de faţă îi determină pe mulţi absolvenţi să caute o altă opţiune.

se alocă suficiente fonduri în cercetare?

Din anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, fon-durile pentru cercetare au crescut semnificativ. Astfel, s-au demarat anumite com petiţii pentru accesarea fondurilor prin intermediul unor

proiecte, lucru cu care noi ne­am ocupat încă de atunci. Pe parcursul anilor, am câştigat mai multe proiecte, iar altele sunt în curs de a fi implementate. Am făcut eforturile necesare pentru a colabora cu trei laboratoare de cercetare, unde încercăm să descoperim care au fost motivele pentru care anumiţi pacienţi au ajuns să aibă diverse afecţiuni sau chiar cancer. Un laborator de genomică, unul care se ocupă cu colectarea celulelor stem şi unul de chirurgie experimentală, unde avem sală de operaţii pentru animale mici şi mari. Toată această infrastructură am creat-o câştigând proiecte. De-a lungul anilor, am învăţat că medicina nu poate pro-gresa fără cercetare, iar în ceea ce priveşte universităţile, doar un cadru didactic care face cercetare are ceva de spus studenţilor.

cu ce proBleme vă confruntați la finanţarea

din sistemul de sănătate?

Aceasta este o problemă complexă. Se ştie că în România avem cel mai scăzut procent de fonduri alocate sistemului de sănătate. Totul pleacă

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

de la resursele umane, de la oameni capabili şi motivaţi. Finanţările se pot obţine din multe surse, totul este ca cineva să se angajeze să le obţină şi apoi să dovedească seriozitate, să demonstreze că a meritat acei bani pentru că a avut rezultate. În România lipseşte această atmosfe-ră. Dacă vă închipuiţi că un cerce-tător capabil, căruia nu i se oferă o perspectivă şi are alături Franţa, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite va rămâne aici, vă înşelaţi. Exodul de tineri către occident este mai degrabă datorat lipsei de perspectivă şi sistemului disfuncţional în care trăim, decât salariilor mici. Chiar şi cu salariile de aici, un cercetător poate avea un trai decent, dar sistemul acesta nu permite o dezvoltare.

este sprijinit sistemul de sănătate din fondurile

europene?

Din informaţiile pe care le am, sunt puţine cazurile în care au fost alocate fonduri europene strict pentru sănătate. Era şi încă este nevoie, mai ales pentru reabilitarea clădirilor care sunt într-o stare jalnică.

ce performanțe a atins românia în domeniul

în care vă desfăşuraţi activitatea?

În ceea ce priveşte transplantul hepatic, România are unul dintre cele mai active programe din estul Europei. Anul acesta a ajuns la 64 de operaţii de transplant hepatic, cu rezultate care pot intra în categoria

IUNIE 2013 7

celor excepţionale, dacă ne referim la mortalitatea şi morbiditatea postoperatorie. Transplantul făcut pacientului care a avut ficatul de 23 de kilograme a fost un real succes, iar pe partea medicală poate fi considerat un record. în ciuda disfuncţionalităţilor despre care vă vorbeam mai devreme, aceste oaze de excelenţă există, cu siguranţă.

care ar fi reţeta unui sistem de sănătate mai eficient?

Cea mai bună reţetă pentru a transforma un sistem disfuncţional într-unul funcţional este normali-tatea. Asta este ceea ce ne lipseşte. Un general, între două războaie, a fost întrebat cum a ajuns erou, iar el a spus: „În mediul în care trăim, dacă cineva se poartă normal ajunge

erou”. O ţară cu personal medical format din oameni normali, care îşi propun să progreseze, ajunge să aibă un sistem de sănătate eficient. Aici mă refer şi la cei care conduc şi organizează acest sistem de sănătate.

ce notă ați da sistemului de sănătate din românia?

Nota maximă pe care o pot da este 5, din 10. Lipsa de coerenţă şi viziune, dar şi lipsa de finanţare, fac ca sistemul nostru de sănătate să nu poată primi o notă prea mare. Totuşi, faptul că existăm, că avem un acces aproape universal şi oricine poate fi tratat într-un spital, fără discriminare, arată că suntem, cumva, deasupra liniei de plutire, dar la limită.

Regio în RomâniaInterviu

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Analiză

protecţia socială trebuie să meargă mână în mână cu creșterea economică

40 de milioane de europeni trăiesc în sărăcie severă

Pentru a înţelege mai bine ce au de rezolvat programele de asistenţă socială, atât la nivel european cât şi la nivelul ţării noastre, să vedem cum arată sărăcia în cifre. 114 milioane de locuitori ai U.E. sunt expuşi riscului sărăciei. Dintre aceştia, 40 de milioane trăiesc într-o precaritate materială severă. Metodele oficiale de calcul definesc persoanele sărace ca având

venituri sub 60% din venitul mediu din ţara de rezidenţă a acestora. Bineînţeles că acest calcul, în cifre absolute, variază foarte mult de la un stat membru la altul, în funcţie de standardul de viaţă naţional. Astfel, venitul care îl plasează în categoria săracilor pe un olandez sau pe un austriac este de cinci­şase ori mai mare decât venitul unui român sau bulgar din aceeaşi categorie. Sărăcia extremă sau precaritatea materială severă este definită ca imposibilitatea unei

persoane de a-şi procura minimum de mijloace pentru un trai decent. Cele 40 de milioane de persoane care trăiesc astfel reprezintă 8% din populaţia Uniunii Europene, acesta reprezentând procentul mediu. În unele state memebre, acest procent ajunge şi până la 30%.

cine sunt cei expuși riscului de sărăcie?

Răspunsul la această întrebare nu surprinde pe nimeni: copii, per­soane în vârstă, femei singure, părinţi care îşi cresc singuri copiii, persoane cu calificare redusă, fără loc de muncă, de vârstă inactivă, inclusiv cele cu dizabilităţi, persoa-ne care trăiesc în mediul rural şi migranţi. Minorităţile etnice, inclusiv minoritatea romă, nu pot fi identificate prin intermediul statis-ticilor oficiale ale UE, însă anumite surse naţionale indică faptul că şi acestea se confruntă cu un grad ridicat de risc al excluziunii.Sărăcia şi excluziunea socială sunt fenomene multidimensionale şi sunt dificil de definit şi de măsurat, dată fiind şi variaţia veniturilor şi a standardelor între diferite părţi ale continentului. acest lucru a fost înţeles şi de factorii decizionali de

uniunea europeană este singura entitate geopolitică, la nivel mondial, care a reușit, cu succes, cel puțin până astăzi, să împletească două noțiuni aparent antagonice: o economie puternică și cea mai Bună

protecție socială pentru cetățenii săi. e adevărat, însă, că acest model nu a putut fi pus în practică fără sacrificarea unui procent din creșterea economică, dar rezultatul final, cel puțin din punctul de vedere al cetățenilor europeni, a meritat. din acest motiv, este aproape incrediBil să descoperim în statistici că unul din cinci locuitori ai spațiului unional este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. în cifre aBsolute, aceasta înseamnă peste o sută de milioane de oameni. consecințele sunt deoseBit de grave: numărul acestora suBminează coeziunea socială și limitează potențialul europenilor ca întreg, cu atât mai mult cu cât, în momentul de față, europa începe delicatul drum al redresării post-criză.

IUNIE 2013 9

Regio în RomâniaAnaliză

la Bruxelles, care solicită forurilor executive proceduri de măsurare mai exactă a sărăciei, a excluziunii de pe piaţa forţei de muncă şi a impactului sistemelor fiscale şi de prestaţii sociale.Politicile europene de prevenire şi eradicare a sărăciei sunt cuprinse în strategia Europa 2020. Trei sunt direcţiile de acţiune ale acestei stra-tegii: promovarea creşterii econo-mice, crearea de locuri de muncă şi ocuparea acestora prin strategii inclusive şi creşterea gradului de educaţie şi calificare, în condiţiile în care un loc de muncă este cel mai bun atenuator de risc.

de două ori mai mulți săraci în românia decât media

u.e.

În România, gradul de sărăcie se calculează după recomandările EuroStat şi potrivit normelor euro-pene. Rata sărăciei relative în anul 2008 avea valoarea de 18,2%, în scădere uşoară faţă de anul 2007, când înregistra valoarea de 18,5%

(calculate la 60% din valoarea medie, aşa cum am scris mai sus).Pentru anul 2008, pragul a fost de 459,33 lei, ceea ce însemnă că o persoană care realizează venituri sub acest prag este săracă. România se situează peste dublul mediei europene. În acelaşi timp, dacă privim evoluţia ratei sărăciei absolute începând din anul 2000, observăm o scădere dramatică a acesteia, de la aproape 35%, la 7,4% în 2008. Tendinţa descrescătoare continuă şi astăzi, nu la fel de abrupt, din păcate, din cauza crizei economice.

fondurile europene sunt esențiale pentru o

protecție socială eficientă

Politicile publice ale României în domeniul incluziunii şi protecţiei sociale sunt, în general, aliniate strategiilor europene şi dau rezul-tate. Astfel, planurile de acţiune şi modificările legislative din ultimii ani au dus la menţinerea uneia dintre cele mai scăzute rate ale

şomajului din Uniunea Europeană. O monitorizare realizată de Comisia Europeană a arătat că România a înregistrat o dezvoltare deosebită a sistemului de servicii sociale, dar, cu toate acestea, se află, încă, în urma multor state din Uniunea Europeană. Din păcate, România ocupă ultima poziţie şi la procentul din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor cu protecţia socială. De asemenea, nici la nivelul de pregătire a resur selor umane nu stăm cu mult mai bine. Soluţiile la aceste probleme sunt uşor de identificat, iar implementarea lor, deşi dificilă, arată un început promiţător. Astfel, studiile multidisciplinare realizate la solicitarea Comisiei Europene, au demonstrat că cea mai eficientă formă de protecţie socială pentru o persoană este existenţa unui loc de muncă. Prin urmare, investiţiile în direcţii de dezvoltare care asigură crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă reprezintă soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială.

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaMediul universitar

Florian SCHIpONCA

noul sediu al facultăţii de drept șiŞtiinţe administrative din Craiova, un proiect spectaculos

într-unul dintre articolele prece-dente vorBeam despre craiova

ca pol de creştere economică al româniei şi suBliniam excepţionala dimensiune a tradiţiei academice şi culturale pe care vechea cetate a Banilor o are.

Universitatea din Craiova apare, pentru prima dată în istorie, în secolul al XVIII-lea, într-un deziderat introdus de Nicolae Bălcescu şi de luptătorii de la 1848 în Proclamaţia de la Islaz, la cererea episcopului Damaschin al Râmnicului, însă înfiin-ţarea şi instituţionalizarea acesteia are loc la data de 25 aprilie 1947. De atunci, a urmat o dezvoltare continuă şi armonioasă până la dimensiunea pe care o are astăzi, când toată ţara se găseşte într-un amplu proces de transformare şi de modernizare. Standardele Uniunii Europene stimulează din plin aceste procese, nu numai prin nivelul condiţiilor impuse, ci şi prin punerea la dispoziţie a mijloacelor concrete prin care acestea pot fi atinse, respectiv finanţarea Regio.Profitând din plin de condiţiile favorabile oferite şi de o echipă tehnică formată din arhitecţi,

ingineri şi constructori de excepţie, Universitatea din Craiova se poate mândri, astăzi, cu unul dintre cele mai moderne şi multifuncţionale campusuri din ţară, care răspunde din plin cerinţelor obiectivului pro-iectului, acela de creştere continuă a calităţii procesului de învăţământ.„Reabilitare campus universitar Complex mecanică ­ lucrări de schimbare de destinaţie a cantinei în bibliotecă, extindere clădire pentru asigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţi conexe Craiova, str. Calea Bucureşti, nr. 107D”, proiect finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Regional, şi-a propus, în primul rând, creşterea gradului de participare

a tinerilor la procesul educaţional, prin oferirea de spaţii generoase, multifuncţionale şi moderne de desfăşurare. Au fost construite şi amenajate zece amfiteatre, trei săli de curs, zece săli de seminar, o sală pentru simularea proceselor, o aulă cu o capacitate de 300 de locuri, un laborator de informatică, un laborator de criminalistică şi medicină legală, o sală de curs pentru doctoranzi, birouri, o sală de consiliu, bibliotecă (sală de lectură, depozit de carte), sală de sport şi cafe-bar cu terasă exterioară circulabilă. Au fost create terenuri de sport cu suprafaţă totală de 1.248 mp, spaţii verzi, alei carosabile şi parcări, toate iluminate pe timp de noapte. Rezultatul obţinut, de-a dreptul spectaculos, o adevărată provocare, după cum ne-a declarat arhitectul Mihai Radu Trif, cel care, împreună cu echipa sa, a realizat proiectul: „Provocare este cuvântul care reuşeşte să definească întreaga experienţă de realizare a noului sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe

IUNIE 2013 11

Regio în RomâniaMediul universitar

administrative din Craiova. a fost o provocare ca oraşul şi oamenii să primească „noua arhitectură” şi ca aceasta să răspundă cerinţelor întregului context. amplasamentul noului sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Admi-nistrative din Craiova este situat în mijlocul unei insule urbane

coagulate la nivel urbanistic şi arhitectural.Din punct de vedere funcţional, zona are un caracter educaţional, puternic marcat de existenţa Fa-cultăţii de Mecanică, Facultăţii de Chimie şi a căminelor studenţeşti. Astfel, prin prezenţa în sit a noii intervenţii, s-a desăvârşit un campus universitar compact şi bine structurat.Clădirea este alcătuită din trei corpuri distincte: corp bibliotecă, corp aulă şi corp central de învă-ţământ. Biblioteca este rezultatul reabilitării şi modernizării unei clădiri existente, aceasta fiind anvelopată de panouri de sticlă am-prentate cu adagii în limba latină, care ţin activă istoria pe care o adăposteşte.Intrarea principală este marcată de aulă, concepută ca un volum de arhitectură complet capsulat şi flotant, comunicând cu biblioteca printr-o pasarelă de sticlă. Corpul central de învăţământ, conceput în baza relaţiilor contrastante între suprafeţe vitrate şi suprafeţe opace, este cel care echilibrează întreaga compoziţie. Interiorul, cu atriumul, sălile de curs, birourile, cabinetele, cafeneaua, sala de sport, aduce în plus un contrast puternic între culoare şi nonculoare, între lumină

şi umbră, între deschis şi închis. Pentru o facilă şi rapidă orientare s-a utilizat o gamă de culori pentru fiecare nivel, sub forma unui cod de bare, care reuşeşte să dinamizeze circulaţiile.Prin concept s-a încercat ca întregul ansamblu să se detaşeze de imaginea convenţională a instituţiilor de învă-ţământ şi să devină un pol educa-ţional puternic, atât prin formă, cât şi prin funcţiune.”

Nu ne puteam încheia călătoria în acest spaţiu magnific, fără a obţine o scurtă declaraţie din partea rectorului Universităţii din Craiova, domnul Dan Claudiu Dănişor:„Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional este una dintre marile realizări ale Universităţii din Craiova şi, cu certitudine, aduce un plus de valoare instituţiei noastre şi actului de învăţământ.Avem, astăzi, o infrastructură uni­versitară cu adevărat de nivel european şi facem un pas important pentru a atinge standardele de calitate ale marilor universităţi. Îi aşteptăm cu drag pe toţi cei interesaţi să urmeze cursurile facultăţii noastre şi le garantăm calitatea procesului de învăţare, din toate punctele de vedere.”

Un proiect şi o realizare absolut fabuloase, nu-i aşa?

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: „Reabilitare campus universitar Complex mecanică - lucrări de schimbare de destinaţie a cantinei în bibliotecă, extindere clădire pentru asigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţi conexe Craiova, str. Calea Bucureşti, nr. 107D”

Valoarea totală a proiectului: 60.765.438 lei

Valoarea neeligibilă a proiectului: 2.541.211 lei

Valoarea eligibilă a proiectului: 48.600.499 lei

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaSănătate

Florian SCHIpONCA

sibiul, mereu surprinzătorAcelaşi şi, de fiecare dată,

altfel... unul dintre cele mai prospere oraşe din românia, capitală culturală europeană în anul 2007, sediul a trei teatre, a unei filarmonici, a opt centre culturale, a opt muzee, a unor licee, colegii şi universităţi de prestigiu şi enumerarea poate continua cu o mulţime de lăcaşuri de cult, clădiri sau locuri cu o inestimaBilă valoare istorică şi culturală.

Sibiul ne surprinde prin amestecul de cultură, tradiţie, istorie şi modernism. mai mult ca oriunde altundeva în România, în Sibiu se simte dorinţa de recuperare şi restaurare a valorilor istorice care dau parfumul medieval al oraşului, dar şi de dezvoltare economică şi socială continuă. O destinaţie turistică şi culturală cu potenţial uriaş, aşa cum este Sibiul, trebuie să pună la dispoziţia locuitorilor săi şi a valului continuu de turişti, o reţea de servicii, în special medicale, de o calitate ireproşabilă. Încă de la intrarea României în Uniunea Europeană, Regio „a pus umărul” la aproape toate transformările semnificative ale frumoasei urbe transilvănene. Când proiectele sunt bine întoc-mite, finanţarea nu întârzie, iar rezultatele sunt spectaculoase, vizibile la tot pasul. Au curs râuri de cerneală, s-au făcut zeci de reportaje, documentare, interviuri şi transmisiuni directe, majoritatea pentru a prezenta manifestările culturale de înaltă ţinută artistică pe care Sibiul le-a găzduit, într-un număr impresionant, în ultimii ani. De această dată, vreau să vă aduc

în atenţie un proiect social, care vine să completeze dimensiunea de important centru medical jude-ţean şi regional pe care Sibiul o are. „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambula-toriului nr. 1 al Spitalului Clinic Judeţean Sibiu”, proiect realizat de Consiliul Judeţean Sibiu cu finanţare Regio, pune la dispoziţia sibienilor, şi nu numai, condiţii şi servicii medicale la standarde moderne. Valoarea totală a finanţării din fonduri europene este de peste 7,5 milioane lei, din care suma nerambursabilă se ridică la aproape şase milioane lei. Lucrările au fost complexe, clădirea ambulatoriului necesitând ample operaţiuni de consolidare, reabilitare şi moder-nizare. Planşeele au fost supra-betonate, pardoselile au fost aco­perite cu covor sanitar tip PVC, au fost complet refăcute instalaţiile termice şi electrice, integral schim-bată tâmplăria uşilor şi ferestrelor, a fost instalat liftul şi a fost reame-najată mansarda, a cărei suprafaţă utilă de 428 mp găzduieşte 16 cabinete medicale.Pentru funcţionarea optimă a am-

bulatoriului, au fost achiziţionate 16 echipamente noi, absolut necesare desfăşurării actului medical: combină ORL, audiometru pentru diagnostic, audiometru pentru screening, combină oftalmologică, angiofluorograf, electromiograf, EEg asistat pe calculator, EKg cu 6 canale asistat de calculator pentru diagnostic, ecograf color şi power doppler, spirometru, echipament de probă la efort, electrocauter cu înaltă frecvenţă, masă de consultaţie chirurgicală cu ridicare automată, masă ginecologică cu ridicare automată, oscilometru şi tensiometru de perete.Au fost create locuri de muncă, numărul personalului angajat cres-când cu 10%, condiţii în care a crescut şi numărul consultaţiilor de specialitate acordate sibienilor, scopul final fiind acela de a preveni apariţia sau dezvoltarea unor boli şi de a scurta sau chiar elimina nedoritele perioade de spitalizare.Este extrem de plăcut să constaţi că toţi cei implicaţi în acest proiect sunt mulţumiţi de noile condiţii pe care ambulatoriul nr. 1 al Spitalului Clinic Judeţean Sibiu le oferă, de la corpul medical, la pacienţi.

IUNIE 2013 13

Regio în RomâniaSănătate

Iată câteva declaraţii elocvente, în sensul celor afirmate anterior:„În Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgen­ţă Sibiu, pacienţii beneficiază de cele mai bune condiţii, într­o locaţie complet reabilitată şi utilată, graţie unei finanţări europene, prin Programul Operaţional Regional şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu. Modernizarea policlinicii este un mare pas înainte în demersul nostru de a asigura calitate şi eficienţă actului medical, în folosul direct al întregii comunităţi, la nivel local şi chiar regional. Ne bucurăm că, pe lângă cadrele medicale de o înaltă ţinută profesională care îşi desfăşoară activitatea în ambulatoriu, avem şi o locaţie la standarde europene, unde pacienţii beneficiază, pe lângă investigaţii şi tratament, de confort şi siguranţă.” ­ Dr. Liviu Cotârlă, manager SCJU Sibiu.„După mari eforturi, demersul de a uni cele două policlinici ale spitalului într­o singură clădire s­a finalizat cu succes la începutul acestui an. Proiectul a fost unul de mare importanţă şi extrem de binevenit, întrucât s­a reuşit integrarea tuturor specialităţilor medicale într­un spaţiu modern, care oferă condiţii net superioare comparativ cu ceea ce era înainte, atât pentru cadrele medicale cât şi

pentru pacienţii pe care îi deser­vim. În momentul de faţă, Ambu­latoriul de Specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu rivalizează cu orice policlinică modernă din ţară.” ­ Dr. Adrian moga, medic primar radioterapie oncologică, coordo nator al activităţii ambulatoriului de Specialitate al SCJU Sibiu. „Pentru specialitatea Diabet­nutri­ţie, reabilitarea şi modernizarea policlinicii este un fapt de mare importanţă. Dacă înainte toţi cei trei medici de pe această specialitate ne desfăşuram activitatea în doar două cabinete, dintre care unul foarte mic, ceea ce era insuficient, întrucât consultăm zilnic circa 100 de pacienţi, acum fiecare medic are cabinetul său. De asemenea, există şi o sală de aşteptare mult mai mare, mai bine utilată şi mai confortabilă, care ne oferă posibilitatea de a desfăşura activităţi educative pe suport electronic pentru pacienţi.” ­ Dr. Gheorghe Ghişe, medic pri-mar specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, coordo-nator Compartiment Diabet Nutriţie.Şi conducerea Consiliului Judeţean Sibiu îşi exprimă mulţumirea pentru realizarea acestui proiect, prin vocea preşedintelui Ioan Cindrea, care ne­a declarat: „Investiţiile în sănătate sunt o prioritate în judeţul Sibiu, motiv pentru care

proiectul de faţă este unul dintre proiectele de succes derulate de Consiliul Judeţean Sibiu în sprijinul cetăţenilor. Și, când spun asta, mă refer la faptul că, odată cu această modernizare a Ambulatoriului nr. 1, sibienii beneficiază de cele mai bune condiţii, într­o locaţie mo­dernă şi cu aparatură medicală de ultimă generaţie.Ne dorim ca acest exemplu de bună practică să fie continuat şi în perioada următoare de progra­mare 2014­2020, în condiţiile în care fondurile europene alocate României sunt destul de generoase, iar acestea reprezintă o mare opor­tunitate de dezvoltare.”Nimeni nu îşi doreşte să aibă nevoie, dar este bine şi, mai ales confortabil, să ştii că acolo unde locuieşti sau unde mergi pentru a-ţi petrece vacanţa, există o unitate medicală modernă, echipată şi la dispoziţie, pentru a te ajuta în caz de nevoie. Îţi conferă linişte şi te face să te simţi în siguranţă.

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului nr. 1 al Spitalului Clinic Judeţean Sibiu

Denumire program: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Beneficiar: Judeţul Sibiu

Valoare totală: 7.873.915 lei

Valoare nerambursabilă (FEDR): 5.129.911 lei

Finanţare de la bugetul naţional: 784.575 lei

Cofinanţare de la bugetul local: 120.704 lei

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

Educaţie

o școală românească de tradiţie, salvată din „ghearele” degradării

privesc adesea la puştii din ziua de astăzi... frumoşi, liBeri,

reBeli, îmBrăcaţi multicolor, gălă-gioşi, oBligatoriu „Blindaţi” cu gadget-uri de ultimă generaţie, pe care le „Butonează” cu mare dexteritate, oriunde se găsesc. au la dispoziţie posiBilităţi uriaşe de învăţare, internetul le aduce pe computer, pe laptop, pe taBletă, pe telefon, cantităţi uriaşe de informaţie. o judecată simplistă ar putea emite că practic, în scurt timp, nu vom mai avea nevoie de şcoli, de BiBlioteci, de cărţi, pentru că totul se va muta pe internet şi va fi la îndemâna oricui. în aceste condiţii, necesitatea de Bază ar fi doar aceea de a şti să scrii şi să citeşti, pentru că restul ar veni de la sine. sumBru scenariu, din punct de vedere cultural.

Şcoala este şi trebuie să rămână sfântă. Formează oameni, caracte- re, te învaţă să înveţi, pentru că

toată viaţa este un continuu exerciţiu de învăţare. Degeaba atâta informaţie, dacă nu ai capacitatea de a o structura, de a o înţelege şi de a o folosi. Şcoala te învaţă toate aceste lucruri definitorii pentru devenirea unui om. Din fericire, avem încă şcoli de prestigiu, adevărate temple de cultură, creuzete în care se plămădesc oamenii de mâine, de care ţara are atâta nevoie. Am avut şi avem încă dascăli cu vocaţie, oameni dedicaţi şi responsabili, care îşi asumă îndrumarea copiilor

noştri pe drumul cunoaşterii. Enu-merarea şcolilor româneşti de prestigiu ar putea ocupa întregul spaţiu al acestei reviste, însă, de data aceasta, mă voi opri doar la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, un aşezământ de cultură a cărui istorie vine din a doua parte a secolului al XVIII-lea. De-a lungul timpului, pe poarta acestei instituţii au ieşit generaţii după generaţii de tineri pregătiţi să dea piept cu viaţa, însă timpul neiertător a început să lase amprenta degradării

Regio în România

IUNIE 2013 15

asupra bătrânului edificiu, aşa cum se întâmplă cu multe alte lăcaşuri şi clădiri cu imensă valoare istorică şi de suflet. Din fericire, Colegiul Naţional „Decebal” Deva a găsit, în persoana domnului director prof. dr. Florin Ilieş, omul potrivit şi i-a oferit locul potrivit pentru a fructifica iniţiativa Consiliului Judeţean Hunedoara de reabilitare integrală a ansam-blului. Domnia sa a coordonat con-cepţia proiectului care s-a bucurat de finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Regional.Prin implementarea proiectului, s-a dorit îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, prin atra-gerea şi menţinerea elevilor într-un sistem de înaltă ţinută, generator de performanţe şcolare de excepţie. Numai aşa pot fi asigurate resursele umane necesare unei dezvoltări socio-economice durabile şi echili-brate.Au fost reabilitate clădirea principa-lă a liceului, clădirea gimnaziului, cabinetul medical, centrul de do­cumentare şi informatică şi sala de sport, fiecare în parte reprezentând corpuri de clădire distincte în cadrul ansamblului. Lucrările executate au fost complexe, pentru că s-a dorit păstrarea integrală a stilului arhitectonic. Cu multă grijă au fost izolate planşeele la pod, a

fost reproiectat şi modernizat punctul termic, au fost reproiectate instalaţiile interioare de încălzire, instalaţiile sanitare, electrice, s-au înlocuit pardoseli, s-au renovat integral sălile de clasă, coridoarele şi anexele. Sala de sport a fost extinsă şi consolidată, având acum 626 mp. Vechiul şi, totodată, renăscutul edi-ficiu a primit şi o dotare pe mă su ră: 60 de calculatoare, 10 laptop-uri, 4 multifuncţionale-la ser A3, 10 tele-vizoare, 4 panouri de bas chet, 500 de bănci şcolare şi 500 de scaune, 120 de dulapuri şcolare individuale, 47 de table, 20 de saltele pentru gimnastică şi multe alte obiecte necesare activităţilor educaţionale.Extrem de mulţumit de realizarea proiectului, directorul Colegiului Naţional „Decebal” din Deva ne-a declarat: „Începând cu anul şcolar 2012­2013, Colegiul Naţional „Decebal” reprezintă o şcoală de nivel european şi din punctul de

vedere al dotării tehnico­materiale şi al confortului. Este, cu adevărat, o unitate de învăţământ a secolului XXI, un spaţiu educaţional şi cultural încărcat de istorie, dar actualizat, înnoit prin investiţii materiale care îl fac să­şi păstreze o tinereţe perpetuă.”Mulţumire este cuvântul care subliniază şi opinia Primarului Muni cipiului Deva, domnul Petru Mărginean: „Bugetele adminis­traţiilor locale sunt cele pe care

le ştim, este evident că soluţia pentru a realiza anumite obiective investiţionale pentru comunitate este concen trarea pe atragerea de finanţări europene. Eu am declarat încă de la preluarea mandatului că serviciul specializat pe scrierea de proiecte europene din cadrul Primăriei Municipiului Deva va avea foarte mult de lucru. Exemplul proiectului scris şi implementat la Colegiul Naţional Decebal este unul care poate fi urmat şi de restul instituţiilor de învăţământ din municipiul Deva. Este necesar să ne concentrăm nu doar pe reabilitarea de clădiri şi spaţii de învăţământ, ci şi pe dotarea corespunzătoare a şcolilor, pe aducerea bazei materiale la nivelul anului 2013. Asta costă foarte mult şi banii pot şi trebuie să fie aduşi prin scrierea unor proiecte cu finanţare europeană. De altfel, pot să vă confirm deja că şi alte instituţii de învăţământ devene au mers pe acest drum şi,

spre exemplu, avem finalizat un proiect european la Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva, iar al doilea proiect este în derulare la Colegiul Tehnic „Dragomir Hurmuzescu”. Aşadar, nu stăm, ci facem paşi serioşi pentru a profita la maximum de oportunităţile oferite de pro­gramele cu finanţări asigurate de Uniunea Europeană. ”Se pare că, şi pentru învăţământul românesc, Regio este cuvântul magic. Eu aşa cred!

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: Reabilitarea ansamblului de clădiri şi echiparea infrastructurii educaţionale a Colegiului Naţional „Decebal” Deva

Valoare totală proiect: 9.376.460 lei

Valoarea finanţării nerambursabile: 7.356.907 lei

Educaţie

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaAndrei ONOFREI

Cu peste două milioane de lei, finanțare nerambursabilă,

Seniorii din Sectorul 2 al Capitalei – o șansă la incluziunea socială

Asistenţă socială

în București, numărul persoa-nelor vârstnice care nu își mai

pot purta singure de grijă crește de la un an la altul. această situație nu este restrânsă la țara noastră sau la capitala acesteia, ci face parte dintr-o tendință generală, specifică țărilor dezvoltate. îmBătrânirea populației pune factorii decizionali în fața unor proBleme cu totul noi. furnizarea asistenței medicale, asigu rarea incluziunii sociale, asi-gurarea veniturilor minime pen-tru un trai demn, sunt doar câteva dintre provocările care treBuie soluționate cât mai rapid și eficient cu putință. la nivelul uniunii europene există politici și strategii care au în vedere fenomenul îmBătrânirii populației și contracararea efectelor nega-tive ale acestuia. una dintre soluții este înființarea centrelor comunitare pentru seniori.

Cifrele ne spun că, în prezent, în Capitală, sunt zece astfel de centre de asistenţă pentru vârstnici, cu un total de 1.137 de locuri şi tot atâţia beneficiari. La nivelul Sectorului 2, există o populaţie de 350.000 de locuitori, din care 19,54% cu vârsta de peste 60 de ani, pondere ce a crescut de la un ritm de 0,03%, în 2003, la unul de 0,5%, în 2010. Tot aici se găseşte şi cel mai mare număr de pensionari de invaliditate, iar un procent de 49,62% din totalul pensionarilor existenţi la nivelul acestui sector au pensii mai mici de 470 lei. În Cartierul Ion Creangă sunt 25.000 de locuitori, din care aproximativ 5.000 au vârsta peste 60 de ani.

nevoile bătrânilor pot fi rezolvate Cu noul Centru de asistență soCială

Seniorii, mai ales cei din categoriile defavorizate, cei cu resurse mate­riale insuficiente, cei singuri sau

IUNIE 2013 17

Regio în RomâniaAsistenţă socială

cei suferinzi, au de înfruntat obsta-cole serioase pentru a-şi duce traiul zilnic. Lipsa sau insuficienţa trata-mentelor medicale, probleme în a-şi procura şi pregăti hrana, im-po sibilitatea de a-şi procura îm-bră căminte adecvată, izolarea, care îi face vulnerabili la schim-bă rile sociale şi economice, lipsa de informare sunt probleme de nerezolvat fără un sistem de asistenţă socială corespunzător.Înţelegând că timpul nu este un aliat în această stare de fapt, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Sectorul 2 a iniţiat un proiect pentru înfiinţarea unui Centru de Servicii de Asistenţă Socială pentru Persoane Vârstnice. Cu un sprijin financiar de peste 2,7 milioane lei, obţinuţi prin Programul Operaţional Regional, a fost reabilitată, în acest scop, o clădire situată pe strada Valter Mărăcineanu, la numărul 33. Clădirea a fost renovată complet şi

recompartimentată pentru a servi noii destinaţii şi a fost dotată cu un ascensor pentru înlesnirea accesului persoanelor cu dizabilităţi. Au fost, de asemenea, achiziţionate echipa-mente pentru recuperare medicală, cu mobilier şi tehnică multimedia. Toate aceste facilităţi sunt puse gratuit la dispoziţia persoanelor vârstnice din zona deservită de centru.

„Începând din luna octombrie 2012, Centrul a fost dat în folosinţă şi, în acest moment, avem deja 633 de beneficiari legitimaţi. În cadrul acestuia, se desfăşoară diverse activităţi din zona socială şi medico­socială, având un impact major asupra comunităţii, respectiv al cartierului Ion Creangă din Sectorul 2. Zona medicală, constituită dintr­un cabinet de medicină generală şi o zonă de recuperare şi gimnastică medicală, repre­zintă un beneficiu imens, de care se bucură cetăţenii din zonă, având în vedere că în cartier nu există niciun fel de servicii medicale dezvoltate de tip cabinet medical sau policlinică”, ne­a declarat Directorul General al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Isabela Hurjui.

Centrul de Servicii de Asistenţă Socială pentru Persoane Vârstnice luptă împotriva marginalizării socia-le a persoanelor vârstnice, pentru integrarea acestora într-o comu-nitate, pentru creşterea numărului persoanelor care beneficiază de servicii sociale şi medicale gratuite, pentru îmbunătăţirea tratamentelor şi terapiilor specifice bătrânilor (servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, gimnastică medicală şi de întreţinere, servicii de consiliere socială, psihologică şi juridică), pentru asigurarea unui ambient plăcut în care să se desfăşoare activităţi specifice de socializare şi petrecere a timpului liber.

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: „Înfiinţarea Centrului de Servicii de Asistenţă Socială pentru Persoane Vârstnice”

Program: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea Infrastructurii sociale”

Valoare totală proiect: 3.575.102 lei

Asistenţă financiară nerambursabilă: 2.772.905 lei

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

reGiunea nord-est

finanţare de peste 36 de milioane de lei pentru serviciile de urgenţă

Echipamente

de fiecare dată când auzim sirena sau vedem sclipirile

alBastre-roșii ale unui vehicul de urgență care își caută drumul prin trafic, avem o strângere de inimă: știm că undeva s-a întâmplat ceva rău. în același timp, ne încearcă și un sentiment de speranță: știm că în vehiculele care aleargă pe lângă noi se află profesioniști de primă mână și echipamente moderne, care vor ajuta la salvarea de vieți sau Bunuri.

Serviciile de intevenţie în caz de urgenţă sunt una dintre poveştile de succes ale României moderne. Poate şi pentru că sunt şi unele dintre cele mai – necesar – vizibile. Totul a pornit în urmă cu peste douăzeci de ani, de la un sistem învechit, ineficient, iar astăzi putem vorbi, şi datorită unor oameni excepţionali, de unul dintre cele mai moderne sisteme de intervenţie din lume. Un rol fundamental în această evoluţie majoră îl au finanţările din fonduri europene. Cu siguranţă că, fără acest sprijin financiar, lucrurile nu ar fi stat atât de bine.Un argument relevant pentru cele de mai sus este şi proiectul „Achiziţionare echipamente speci­fice pentru îmbunătăţirea capaci­

tăţii şi calităţii sistemului de inter venţie în situaţii de urgenţă, acor dării asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor cali­ficat în Regiunea Nord–Est”. Soli­ci tantul, Asociaţia de Dezvoltare Inter comunitară EURONEST, un parteneriat între Consiliile jude-ţene din Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui, a dorit modernizarea serviciilor de intervenţii şi creşterea calităţii şi eficienţei acestora. Proiectul a fost selectat pentru finanţare prin Programul Operaţional Regional. Valoarea totală proiectului a fost de 45,5 milioane de lei, din care, cheltuieli eligibile, peste 36 milioane de lei. Valoarea finanţării nerambursabile alocate de autori­

IUNIE 2013 19

tatea de Management a fost de 98% din valoarea eligibilă, din care, de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, aproape 31 milioane lei, şi peste 4 milioane lei de la bugetul naţional.Rezultatele implementării proiec-tului arată o evoluţie spectaculoasă a eficienţei şi calităţii serviciilor de

intervenţie în caz de urgenţă. Astfel, în prezent, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, există o ambulanţă la fiecare 600.000 de locuitori, faţă de una la 1,8 milioane, şi o autospecială de intervenţie şi descarcerare la 230.000 de locuitori (înainte de implementarea proiectului exista o singură autospecială de descar-cerare pentru şase judeţe, deservind 3,7 milioane de locuitori).

Per total, cele şase judeţe benefici-ază acum de 48 de unităţi mobile complet echipate şi de un centru mobil de comandă. Timpul mediu de răspuns şi intervenţie, indiferent de natura urgenţei, a ajuns la 4,52 minute în mediul urban, şi la 18,35 minute în mediul rural. Aceste valori se încadrează în media europeană a timpului de răspuns, fiind, însă, mai bune decât în unele ţări şi au fost obţinute prin achiziţionarea de ambulanţe, autospeciale pentru stingerea incendiilor, autospeciale pentru descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Au fost, de asemenea, achiziţionate echipamente de comunicaţii pentru punctele de comandă.„Acest proiect reprezintă un balon de oxigen care ne face să trecem de la autospeciale de 35 de ani, la autospeciale noi şi performante. Scade timpul de intervenţie şi asta înseamnă foarte mult. Noi nu suntem beneficiarii, ci suntem utilizatorii acestui proiect. Beneficiari sunt cetăţenii”, a declarat colonelul Radu Anton, şeful ISU Botoşani.

Regio în RomâniaEchipamente

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă, acordării asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în Regiunea Nord–Est”

Program: Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa Prioritară 3, Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Finanţare nerambursabilă FEDR: 30.811.236 lei

Cost total eligibil: 36.316.721 lei

Buget naţional: 4.709.150 lei

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaFlorian Schiponca

pentru copii, în luna copiilor

Universul copiilor

suntem în iunie, cea unanim cunoscută ca fiind luna

copiilor... şi, dacă tot este luna celor mici, vă propun să vorBim despre ei sau, mai exact, despre cum se implică regio în proiecte destinate exclusiv acestora. într-o lume tot mai digitalizată, copiii noştri nu treBuie să uite să se joace, să facă mişcare, pentru a se dezvolta armonios şi sănătos.

La Slobozia, în judeţul Ialomiţa, S.C. Project Construct S.R.L. a iniţiat proiectul „Fun House - împreună creştem mai frumoşi” pentru care a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Regional, domeniul destinat dezvoltării microîntre-prinderilor.Din valoarea totală a proiectului de 1.193.253 lei, fondurile neram-bursabile Regio au reprezentat 70%, adică 798,303 lei. Toate acestea pentru înfiinţarea unui loc de joacă pentru copii, constând în construirea unei clădiri de 150 mp, alimentată cu gaze naturale, dotată cu instalaţii

electrice, sanitare, termice, de sonorizare şi de supraveghere. Do-tarea a constat în achiziţia unui complex de joacă gonflabil, căsuţe de joacă, balansoare, saltele, mobilier, echipamente IT, electro-nice şi electrocasnice. S-a obţinut, astfel, un loc de joacă generos, cu labirinturi, trambuline, teren

de baschet şi tobogane gonflabile, ateliere de creaţie pentru dezvol-tarea abilităţilor de modelat, construit şi pictat prin jocuri şi o sală de jocuri electronice.Nici părinţii nu au fost uitaţi, aceştia putând savura o cafea sau sucuri naturale din fructe, în timp ce copiii se joacă. Există şi un magazin specializat, cu un bogat sortiment de articole şi accesorii pentru petreceri, de unde pot fi achiziţionate coifuri, confetti, cadouri, bomboane şi multe alte asemenea lucruri, absolut necesare pentru succesul unei petreceri sau aniversări bine organizate.Fun House este o gazdă minunată pentru cei care doresc să organizeze aniversarea zilei de naştere a copiilor, având o echipă specializată, care poate furniza servicii de entertaining, muzică, dans, face painting, închiriere costume şi tot ce v-aţi mai putea dori. În plus, în fiecare săptămână este organizat un program special de petreceri şi

IUNIE 2013 21

Regio în RomâniaUniversul copiilor

evenimente, la care sunt invitaţi să participe toţi copiii din Slobozia şi din localităţile limitrofe, pe care iniţiatorii proiectului şi Regio îi doresc cât mai armonios dezvoltaţi din punct de vedere fizic şi afectiv.Extrem de satifacută de succesul proiectului pe care a reuşit să-l implementeze, doamna alice Sneatinschi, administratorul S.C. Project Construct S.R.L., a declarat,

pentru revista Regio: „Toţi prietenii ne­au spus că în România este imposibil să­ţi realizezi visul. M­am încăpăţânat să nu cred asta şi am pornit la drum bazându­mă pe intuiţie şi pasiune.Fără strategii de marketing, fără capital social, dar cu un mare capital numit încredere în forţele proprii şi în adevărul pe care îl aveam de arătat tuturor, am început să păşesc cu paşi mici, dar siguri, pe calea realizării visului meu.Doream să construiesc un loc în care copiii să fie în lumea poveştilor, să se întâlnească cu personajele preferate într­un cadru de spectacol şi unde să­şi poată păstra acea stare de candoare numită COPILĂRIE, pe care noi toţi o căutăm, chiar şi la maturitate.Să nu credeţi că nu m­am izbit de ziduri de tăcere, de aşteptări lungi... În acelaşi timp, am întâlnit şi oameni buni, pozitivi, profesio­nişti cu suflete mari şi deschişi la noi provocări.După doi ani de la depunerea proiectului la agenţie, am reuşit aici, în Municipiul Slobozia, să ridicăm un frumos loc de joacă pentru copii, care reprezintă, pentru mine, dovada vie că în

România, dacă ai ambiţie, încredere şi multă putere de muncă, orice vis poate să devină realitate.”

Şi părinţii sunt foarte mulţumiţi, pentru că au la dispoziţie un spaţiu modern, multifuncţional, destinat celor mici. Câţiva dintre ei ne­au declarat:

andreea: „La Fun House este foarte frumos. am fost azi la prima petrecere şi mi-a plăcut.”Cosmina: „Este SUPEER! Totul este impecabil.”Dorel: „Într-adevăr, o chestie inedită şi foarte utilă, mai ales în perioada anotimpului rece când, de obicei, stăteam mai mult în casă, cu copiii.”angela: „Copilul meu este fascinat de absolut tot. Frumos este că avem şi noi, părinţii, un spaţiu amenajat cu foarte mult bun gust. Lipsea un astfel de loc în oraşul nostru.”

Ne alăturăm şi noi bucuriei generale şi cred că se impune o singură concluzie: este de admirat că cineva a iniţiat un astfel de proiect şi că Regio a finanţat transpunerea lui în realitate.

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: „Fun House - împreună creştem mai frumoşi”

Valoare totală proiect: 1.193.253 lei

Valoare eligibilă, fonduri nerambursabile FEDR: 798.303 lei

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

SUDMUNTENIA CENTRU

planificare regionalăÎn perioada iunie-iulie, ADR Nord-Vest organizează o serie de opt întâlniri ale grupurilor tematice pentru Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord­Vest 2014­2020. acesta este principalul document strategic la nivelul Transilvaniei de Nord, care are rol de orientare a investiţiilor publice şi private în perioada de programare 2014-2020. Până în prezent, s-a realizat şi aprobat o primă versiune a Cadrului Strategic Regional, care include o analiză a situaţiei existente, o analiză SWOT şi strategia de dezvoltare. Totodată, au fost organizate mai multe întâlniri la nivel local, judeţean şi regional, la care au participat reprezentanţi ai administraţiilor publice, zonelor metropolitane, ai asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi ai grupurilor de acţiune locală.

noi fonduri pentru turismAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a anunţat lansarea unui nou apel de proiecte pentru domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice din cadrul axei 5 a Programului Operaţional Regional, Dezvoltarea durabilă şi promo­varea turismului.Alocarea financiară disponibilă pentru această cerere de proiecte este de 4.882.922,25 euro. Ghidul solicitantului este disponibil începând cu data de 5 iunie 2013, iar cererile de finanţare pot fi depuse la ADR Nord-Est începând cu data de 5 iulie 2013.

dezvoltare ruralăÎn luna iunie, ADR Sud Muntenia a participat la şedinţa extraordinară a Filialei Judeţene Teleorman a Asocia-ţiei Comunelor din România, cu scopul prezentării sta-diului implementării Programului Operaţional Regional 2007–2013 în Sud Muntenia şi, în special, la nivelul judeţului Teleorman, precum şi priorităţile de finanţare pentru 2014–2020 „Dezvoltarea rurală şi agricultură”. Pentru acest domeniu, se propun următoarele măsuri: revitalizarea comunităţilor rurale, conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi protejarea moştenirii culturale, diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii şi silviculturii, diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar şi instruirea şi consultanţa în agricultură.

Jurnaliştii vizitează proiectele regio

Jurnaliştii din regiunea Centru au vizitat câteva dintre proiectele Regio, finalizate sau în curs de derulare, din Sibiu. Informaţiile referitoare la fondurile nerambursabile atrase au fost furnizate presei în cadrul unei vizite organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management a programului. La eveniment au participat şeful AM POR, preşedintele CJ Sibiu, directorul Organismului Intermediar POR din cadrul ADR Centru, alături de reprezentanţii Primăriei Municipiului Sibiu şi ai beneficiarilor de finanţare. Evenimentul s-a încheiat cu o conferinţă de presă la Complexul Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului.

târgADR Bucureşti-Ilfov a organizat, în luna mai, la Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Târgului Internaţional de Investiţii „Împreună reconstruim România”. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din toate judeţele ţării, reprezentanţi ai ministerului Economiei, ministerului agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai unor patronate şi asociaţii profesionale de prestigiu şi ai corpului diplomatic acreditat în România. S-au dezbătut aspecte legate de dezvoltarea durabilă a tuturor regiunilor şi finanţarea proiectelor acestora, iar ADR BI a prezentat stadiul actual al implementării Regio în regiunea Bucureşti-Ilfov, rezultatele obţinute şi lecţiile învăţate cu ocazia derulării acestor proiecte.

IUNIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

VESTBUCUREŞTI

- ILFOV

pregătirea perioadei 2014-2020ADR Vest a organizat, în cadrul proiectului Plan pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest corespunzător perioadei 2014­2020, o serie de întâlniri cu reprezen-tanţii administraţiei publice, ai instituţiilor regionale, ai companiilor şi organizaţiilor non-guvernamentale. Temele tratate în cadrul întâlnirilor au vizat sectoarele importante pentru planificarea regională: competi-tivitate, inovare şi mediu de afaceri, educaţie, cerce-tare-dezvoltare şi resurse umane, agricultură şi dez-voltare rurală, sănătate şi incluziune socială. Această analiză contribuie la găsirea soluţiilor inovative pentru problemele Regiunii Vest şi la pregătirea noii perioade de programare a Regio-Programul Operaţional Regional.

practicăÎn luna iunie, ADR SV Oltenia a finalizat stagiul de practică intitulat PRAXIS ­ Buni practicieni în domeniul economic în tranziţie de la şcoală la viaţa activă. Printr-un protocol cu Universitatea din Craiova, ADR SV Oltenia a fost unul dintre cele 40 de centre de practică la care au participat un număr de 10 studenţi din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor din Craiova. Studenţii au putut afla informaţii legate de activitatea ADR SV Oltenia, cu accent pe implementarea Regio şi au participat la activităţi precum elaborarea şi verificarea unor cereri de finanţare, dar şi monitorizarea proiectelor.

educaţie ADR Sud-Est a semnat contractele de finanţare pentru două proiecte care vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie, respectiv: „Reabilitare, modernizare şi dotare Şcoala Nr.1 Nicolae Iorga” din municipiul Focşani, cu valoarea totală de 3.646.344,95 lei, din care finanţare nerambursabilă de 2.585.933,84 lei şi „Modernizarea şi reabilitarea şcolii nr.9 Calistrat Hogaş din municipiul Galaţi”, cu valoarea totală de aproximativ 4 milioane de lei, din care finanţare nerambursabilă de aproximativ 3 milioane lei. Aceste investiţii vizează modernizarea unităţilor şcolare, pentru îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, creşterea accesului populaţiei şcolare din mediile defavorizate şi asigurărea unui proces educaţional la standarde europene.

www.inforegio.ro24

Studiu de caz

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Învățământul, CHeia spre suCCes

modernizarea și adaptarea procesului de educaţie pentru o societate bazată pe cunoaștere și tehnologie

trăim într-o epocă istorică, în care evoluția, revoluția și

schimBarea sunt la ordinea zilei și se întâmplă cu o viteză nemaiîntâlnită în secolele precedente. cunoaș-terea și consecințele sale, ansamBlul tehnologiei, sunt semnele anilor 2000. societatea, în întregul ei, este nevoită să se adapteze continuu la schimBare, iar această schimBare – dată fiind natura umană – nu ține, de multe ori, pasul cu viteza cu care evoluează cunoașterea și tehnologia. iar, dacă în viața de zi cu zi reușim să ne adaptăm și să adoptăm noile descoperiri care ne fac existenţa mai ușoară, în alte zone lucrurile nu mai sunt atât de facile. evoluția societății Bazate pe cunoaștere a dus la un fenomen care,

neconștientizat, ar putea provoca mari proBleme: înjumătățirea timpului de viață a unei profesii. sintagma a fost preluată din fizica nucleară, pentru că analogia cu dezintegrarea radioactivă a atomului este foarte sugestivă. tehnologizarea agriculturii, industriei și serviciilor duce la dispariția, într-un timp mai lung sau mai scurt, a multor profesii sau specializări. să luăm câteva exemple: computerul personal a dus la dispariția meseriei de dactilograf; apariția centralelor digitale a dus la dispariția multor profesii în telefonie; internetul este pe cale să afecteze ireversiBil profesiunea de agent de turism; și exemplele pot continua aproape la nesfârșit.

Situaţia descrisă mai sus este, în general, dar nu exclusiv, carac­teristică societăţilor dezvoltate şi a fost conştientizată la nivelul organismelor europene, iar, înce-pând cu anul 2000, rezolvarea acestei probleme a devenit o prioritate cuprinsă în Tratatul de la Lisabona. Strategia pentru învăţământ a Uniunii Europene recunoaşte rolul esenţial al edu-caţiei în creşterea competenţei şi adaptabilităţii viitoarei forţe de muncă la noua paradigmă econo-mică. În consecinţă, a fost elaborat planul strategic pentru cooperare europeană în învăţământ şi formare

profesională, Educaţie şi formare 2020.Obiectivele strategice ale politicilor europene pe termen lung sunt dezvoltarea unui sistem de învăţare continuă, creşterea mobilităţii forţei de muncă, creşterea calităţii şi eficienţei procesului de educaţie, îmbunătăţirea creativităţii, inova ţiei şi a spiritului antreprenorial în toate nivelurile sistemului de învă ţământ. Unul dintre cele mai importante programe prin care Uniunea Europeană sprijină învăţământul primar este Programul „Comenius: Europa în sala de clasă”. Țintele acestui program sunt aceleaşi

IUNIE 2013 25

Studiu de caz

Regio în România

cu cele din Strategia Educaţie şi formare 2020: creşterea mobilităţii elevilor şi a cadrelor didactice în U.E. (prin programe de schimburi de elevi interstatale), îmbunătăţirea parteneriatului cu agenţii econo-mici, încurajarea învăţării limbilor străine şi a disciplinelor de tehno-logie informaţională, îmbunătăţirea pregătirii cadrelor didactice.Aceste obiective nu pot fi atinse altfel decât cu investiţii majore. Fondul Social European împreună cu Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanţează activităţi care ajută la modernizarea sistemelor de educaţie şi formare, la reducerea abandonului şcolar, care promovează accesul universal la învăţământ de calitate. De asemenea, fon-durile sunt destinate creării sau îmbunătăţirii infrastructurii şi do-tărilor aşezămintelor de învăţă-mânt.

Politicile, strategiile şi proiectele menţionate au un impact pozitiv şi asupra României. Pe parcursul ultimului an, am publicat în paginile revistei de faţă câteva exemple semnificative, în care banii europeni au sprijinit proiecte de reabilitare a infrastructurii şi dotare a unor unităţi de învăţământ. O evoluţie recentă în direcţia cea bună este şi decizia ministrului învăţământului de a digitaliza manualele şcolare şi a le face universal accesibile via Internet.„Din septembrie, copiii de clasa întâi vor avea manualul în format clasic, pe masă, iar pe pagina de internet manuale.edu.ro vor exista manualele în format digital. Digital înseamnă pdf, pe de­o parte, pe de altă parte, înseamnă aplicaţie multimedia. Deci, un program, un mic program”, a declarat Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei, în luna mai 2013. „La ce ne ajută acest lucru? Dacă trăim într­o eră digitală, nu poţi să nu adaptezi şcoala la această eră. Cercetările ne arată că procesul de învăţare, atunci când se folosesc instrumentele digitale, este mult mai rapid”, a spus ministrul într-o emisiune televizată.Primele manuale vizate în cadrul

acestui proiect sunt cele de clasa întâi, a doua, a cincea şi a noua.Un alt sprijin important pentru sistemul educaţional de la noi este oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 2 - „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”. Aşa cum scriam şi la începutul articolului, piaţa forţei de muncă se schimbă cu rapiditate, iar sistemul de învăţământ trebuie să fie proactiv, să anticipeze şi să se adapteze acestor schimbări, pentru a furniza economiei absolvenţi bine pregătiţi. Deşi nu există o clasificare oficială a universităţilor româneşti după criteriul succesului la angajare, un top realizat de o entitate privată ierarhizează facultăţile astfel: 1. IT (software şi hardware), 2. Inginerie (auto, telecom, con strucţii), 3. Finanţe (bănci, audit, consultanţă), 4. Marketing şi comu nicare, 5. Medicină - farmacie (clinici private, farmacii), 6. Limbi străine (call center, desk office), 7. Management, 8. Resurse umane şi psihologie, 9. Drept.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

finlanda

bani reali pentru o lume virtualăPlatforma de socializare virtuală Second Life a împlinit, pe 23 iunie, 10 ani. În realitate, Second Life a fost, încă de la lansare, o lume virtuală în trei dimensiuni, cu o complexitate interactivă neegalată până în prezent. În scurt timp de la debutul pe piaţă, platforma a dezvoltat o economie proprie, care a ajuns astăzi la un Produs Intern Brut de peste o jumătate de miliard de dolari anual, iar câteva ţări, între care Suedia, Estonia, Israel şi Serbia, şi-au deschis ambasade virtuale în cadrul „jocului”. Oportunitatea oferită de Second Life nu a scăpat neobservată mediului educaţional, mai multe universităţi şi-au creat campusuri şi facilităţi de curs în lumea artificială.O premieră în acest curent a fost proiectul Universităţii din Vaasa, din Finlanda, care a „deschis” un complex de săli de curs şi de seminar, laboratoare şi medii expe rimentale care le permit studenţilor şi cadrelor didactice să interacţioneze în lumea virtuală, în timp real, prin intermediul per-

so najelor digitale numite avataruri sau rezidenţi. Proiectul Universităţii de Ştiinţe aplicate din Vaasa nu este primul proiect educaţional din Second Life, dar este primul finanţat cu bani europeni. Bugetul, în valoare totală de 51.785 de euro, dintre care 39.210 de euro finanţare de la

Fondul European pentru Dezvoltare Re gională, le-a permis iniţiatorilor să „construiască” o insulă care găzduieşte o serie întreagă de experimente şi simulatoare.Potrivit managerului proiectului, Pekka Liedes, acest pilot s­a dovedit foarte folositor în a demonstra cum procesul de învăţământ poate fi îmbunătăţit cu ajutorul tehnologiei şi a noilor mijloace de comunicare şi, de asemenea, a ajutat la trasarea liniilor de dezvoltare ale viitoarelor sisteme educaţionale virtuale.Utilitatea platformei Second Life

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

IUNIE 2013 27

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: Studenţii din vestul Finlandei primesc un nou instrument de învăţare: realitatea virtuală

Program: Fondul European pentru Dezvoltare Regională 2007-2013

Cost total: 51.785 euro

Finanţare U.E.: 39.210 euro

a devenit evidentă atunci când studenţii au putut accesa simulări ale unor situaţii din lumea reală, fără consumul de resurse specific acestora din urmă. De exemplu, cursanţii specializărilor Turism şi Management Hotelier au proiectat şi realizat un hotel virtual şi au testat impactul serviciilor şi facilităţilor invitând, pe post de clienţi, avataruri din Second Life. Iar studenţii în construcţii civile au proiectat un centru comercial pe care au putut testa diferite arhitecturi şi soluţii tehnologice.

„Scopul nostru nu a fost să înlocuim amfiteatrele cu un mediu virtual, ci să adăugăm un instrument complementar metodei tradiţionale de învă­ţământ”, a declarat Pekka Liedes.

Rezultatele implementării proiectu-lui pilot au fost, pe cât de pozitive, pe atât de încurajatoare, astfel că Universitatea din Vaasa a dezvoltat iniţiativa şi a înfiinţat în ciberspaţiu şi un spital virtual de care acum beneficiază studenţii în ştiinţe medicale.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Ilinca OBĂDESCU

www.inforegio.ro28

portuGalia

spital de pediatrie pentru secolul XXi

coimBra, al treilea oraş ca importanță din portugalia,

cu o populaţie de peste 150.000 de locuitori în oraş şi 300.000 în zona metropolitană, necesita înlocuirea vechiului spital pediatric cu un nou centru medical, adaptat la nevoile populaţiei tinere.

Prin accesarea fondurilor europene, s­a construit noul spital pediatric, pe o suprafaţă impresionantă de 90.000 mp, dispus pe 11 etaje.Împărţită în patru zone principale,

noua clădire este echipată pentru a face faţă problemelor de sănătate fizică, mentală şi emoţională, şi aduce reţeaua de sănătate regională într-o nouă eră, prin servicii de calitate, la nivel internaţional.În zilele noastre, când vine vorba de îngrijirea copiilor, furnizorii de servicii medicale trebuie să răspun-dă la multe provocări: de la o cerere mare pentru servicii de înaltă tehnologie, până la tratarea unei largi game de afecţiuni cronice sau urgenţe.Spitalul din Coimbra are tocmai

această importantă menire, de a acoperi nevoile actuale de servicii de sănătate ale populaţiei cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani, în regiunea Centro din Portugalia.Pacienţii spitalului beneficiază de facilităţi care acoperă dezvoltarea copilului, cercetare, reabilitare, psihiatrie, radiologie, ortopedie, un centru de sterilizare şi o farmacie. Personalul va asigura procesarea rapidă şi efici entă a solicitărilor pacienţilor şi a datelor lor.Proiectul oferă câteva cifre impre-sionante, care ne dau o mai bună

înţelegere a impactului noului spital în zonă: 65.918 consultaţii externe/an, 58.743 de vizite de urgenţă/an, 4.110 operaţii chirurgicale/an, 107 secţii şi 188 de camere de diagnostic şi terapie.Noul complex spitalicesc, inaugurat în 2011, are o capacitate de inter-nare de 130 de paturi şi deserveşte un număr de peste 330.000 de copii şi adolescenţi până la vârsta de 15 ani, oferindu-le acestora o gamă completă de servicii medicale inclu-zând terapie intensivă, transplan-turi, oncologie şi chirurgie pedia-trică. Spitalul portughez este asociat cu Universitatea de Medicină din Coimbra şi îi găzduieşte pe stu-denţii în medicină pediatrică şi subspecializările acesteia. Secţia de boli infecţioase are, dincolo de atribuţiile obişnuite, consultaţii şi tratamente interne sau ambulatorii, şi rolul de prevenire şi

control al epidemiilor. astfel, per­sonalul spitalului se implică activ în viaţa comunităţii din regiunea Centro.

Dincolo de serviciile directe de sănătate, investiţia se extinde şi în alte arii, acoperind şi realizarea a 600 de locuri de parcare pentru un acces mai uşor (cinci etaje subterane), servicii şi facilităţi religioase, un departament de educaţie şi cercetare şi o cantină pentru personal. Prin construirea noului spital, nu numai că au fost

îmbunătăţite condiţile de muncă ale angajaţilor vechiului spital, dar s-au creat şi alte locuri de muncă.

Costul total al proiectului – con­strucţie, studiu de fezabilitate, proiectare şi amenajări – a fost de 69 de milioane de euro, dintre care 42 de milioane euro au fost finanţaţi prin Fondul European pentru Dezvol-tare Regională.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

IUNIE 2013 29

fiŞa teHniCă a proieCtului

Denumire proiect: Coimbra – Spital pediatric

Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007-2013

Cost total: 68.655.500 euro

Finanţare FEDR: 41.968.900 euro

consultaţii externe/an65.918

vizite de urgenţă/an58.743

operaţii chirurgicale/an4.110

www.inforegio.ro30

autoritatea de manaGement pentru por (am por) - ministerul dezvoltării reGionale Şi administraŢiei publiCeStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09 E­mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

orGanisme intermediare por

agenţia pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E­mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-est (adr sud-est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E­mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud muntenia (adr sud muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7a, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-vest oltenia (adr sv oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională vest (adr vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională nord-vest (adr nord-vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională Centru (adr Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613

E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.ro

agenţia pentru dezvoltare regională bucureşti ilfov (adr bucureşti ilfov)Str. mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E­mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

orGanism intermediar pentru turism (autoritatea naţională pentru turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: adita.stanca@mturism.ro

Centrul de informare pentru instrumente struCturale (autoritatea pentru Coordonarea instrumentelor structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E­mail: contact@fonduri­ue.ro

organismele de implementare şi monitorizare a programului operaţional regional

Agendă leipziG, Germania, 02 iulie 2013 Lansarea Alianţei Europene pentru Stagiul de Practică

Scopul evenimentului este acela de a creşte calitatea şi oferta de stagii de practică în toată Europa. Aceste stagii ar facilita o trecere mai eficientă a tinerilor de la educaţie la muncă. De asemenea, părţile interesate din sectorul public şi cel privat se vor putea reuni, prin cooperarea în cadrul Alianţei. Delalii la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=88&eventsId=892&furtherEvents=yes

Craiova business days, 3-4 iulie 2013 Noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative

Ediţia cu numărul 11 al seriei de evenimente de succes Business Days va poposi, în perioada 3-4 iulie 2013, la Craiova, pentru prima dată în centrul regional al Olteniei. Peste 70 de vorbitori vor interacţiona cu antreprenorii şi managerii prezenţi, în cele 4 conferinţe, 16 workshopuri, 4 mese rotunde, 6 sesiuni formale de business networking sau în întâlnirile stabilite prin aplicaţia „meet-me” în zona specială de business networking. Aplicaţia este pusă gratuit la dispoziţia tuturor participanţilor şi permite sortarea, filtrarea şi selecţia din baza de date a participanţilor, după 4 criterii: domeniul de activitate, compania, funcţia şi numele.

basel, elveția 19-23 auGust 2013 Mediu şi sănătate

Conferinţa Mediu şi sănătate are ca scop tratarea următoarelor subiecte: expunerea la poluare, riscurile de mediu în contextul urbanizării, legăturile dintre agricultură, mediu şi boli ale sărăciei, precum şi alte subiecte din domeniul sănătăţii, care vor fi dezbătute de oamenii de ştiinţă de pe toate continentele. Detalii la: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDayWater

IUNIE 2013 31

Să mai şi zâmbim!Sesiunea de iarnă a cursurilor fără frecvenţă la Facultatea de Ştiinte Juridice din Bucureşti. Examinatorul pune o întrebare suplimentară candidatului:

- Ce pedeapsă se aplică pentru bigamie?- Două soacre! răspunde senin studentul şi îi întinde carnetul.

Un boxer renumit trebuie operat de apendicită. Din sala de operaţie iese supărat medicul anestezist:- Aşa nu se mai poate! Eu încerc să îl

anesteziez, număr până la 9 şi el se ridică de fiecare dată în picioare...

Ofiţerul de stare civilă:- Acceptaţi ca statutul vostru pe Facebook să se schimbe din celibatar/celibatară în căsătorit/căsătorită?

mireasa:- Da.mirele:- Da.Ofiţerul de stare civilă:- Să se apropie martorii, să dea click pe like.

Un reporter merge într-un sat să ia nişte interviuri. Spre mirarea lui, satul era gol. Doar la o poartă zăreşte o bătrână. Reporterul se apropie de ea:

- Săru’mâna, mamaie, da’ unde’s femeile din sat?- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Da’ bărbaţii?- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Şi copiii?- La căminu’ cultural, maică, să înveţe limba engleză...- Da’ matale, matale de ce nu te-ai dus?- Because I speak English...

Într-o şcoală, se aude un zgomot teribil dintr-o clasă. Directorul intră în clasă şi vede îngrozit cum toată lumea ţipă, se bate, unii s-au urcat pe bănci. Directorul

se repede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din sală. Se face dintr-odată linişte.- Unde este profesorul vostru?- Tocmai l-aţi dat afară...

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: iunie 2013