Download - Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Transcript
Page 1: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

nr. 16, noiembrie 2012

R E v i S T A

BANi DE LA UNiUNEA EUROPENĂ PENTRU REABiLiTAREA TERMiCĂ A SPiTALELOR

CETATEA ORADEA – iNvESTiţii DE PESTE 35 DE MiLiOANE DE LEi

PRO iSTORiA FEST RESPECT PENTRU TRECUT – REFLECTOARE PE CETĂţiLE ROMâNEşTi

REGiO Și TEHNOLOGiA DiGiTALĂ PREviN iNFRACȚiONALiTATEA ÎN ZONA BAiCULUi, BUCUREȘTi

CENTRU MULTiFUNCţiONAL DE DEZvOLTARE A AFACERiLOR ÎN jUDEȚUL GiURGiU

REGiO AjUTĂ BĂTRâNii DiN DEvA PRiN CENTRUL SOCiAL PENTRU PERSOANE vâRSTNiCE

CĂLĂTORIE ÎN LUMEA REGIO

Page 2: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro2

sănătatea, parte din regio!O nouă incursiune în lumea fondu­rilor europene. Asta vă propune, bineînţeles, şi numărul actual al revistei Regio. Şi venim cu veşti bune. Pentru că la Oradea a avut loc, pe 23 şi 24 octombrie, o întrunire extrem de importantă: Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007­2013. Iar anunţul făcut de Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ne dă o nouă viziune asupra a ceea ce vor însemna banii europeni în perioada 2014–2020.Materialele realizate de colegul meu, Dan Birta, pe care le puteţi citi la pagina 13, ne atrag, cu siguranţă, atenţia. Sume importante vor fi disponibile pentru reabilitarea spitalelor de stat din România. La începutul anului viitor va fi lansat ghidul solicitantului, iar până la 31 decembrie 2013 trebuie finalizat procesul de contractare. Proiec­tele trebuie implementate până în 2015. Aşadar, trebuie să facem tot posibilul – şi aici atragem atenţia în primul rând autorităţilor res­ponsabile – să accesăm toţi aceşti bani. Numai de noi depinde dacă reuşim sau nu să le asigurăm celor bolnavi condiţii mai bune în spitale, dacă îi tratăm cu mai mult respect decât am făcut­o vreodată.Tot în acelaşi material veţi citi despre un alt program pentru perioada 2014–2020, ale cărui baze se pun încă de acum. 300

de milioane de euro vor fi alocaţi pentru „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. Lansarea apelului de proiecte a avut loc chiar zilele trecute, mai exact pe 2 noiembrie.La întâlnirea de la Oradea au fost prezenţi şi invitaţi importanţi din afara ţării: Angela Martinez – Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene) şi Koen Delanghe, manager de programe al Comisiei Europene, în cadrul DG REGIO. Cei doi oaspeţi nu au ratat ocazia de a vizita câteva obiective în curs de realizare sau realizate prin finanţări europene. Dintre acestea, se detaşează Cetatea Oradea (despre care puteţi citi un amplu material realizat de Bogdan Ionescu în paginile 10–12) şi Parcul Industrial Euro business. „Reprezentanţii Comisiei Euro­pene au fost plăcut impresionaţi de obiectivele vizitate” ­ a subliniat secretarul de stat Marcel Boloş. Au apreciat, în mod deosebit, faptul că în urma parteneriatului cu agenţii economici s­au creat, la Oradea, câteva sute de locuri de muncă. Sunt doar câteva exemple. Reu­şitele din banii europeni sunt, însă, tot mai multe şi vă las să descoperiţi o parte dintre ele chiar în acest număr al revistei Regio. Sunt convins că veţi avea şi de această dată o...

LECTURĂ PLĂCUTĂ

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 3

Sumar

REGIO îN ROMâNIA

04 fOTOREPORTAj

06 PRO ISTORIA fEST RESPECT PENTRU TRECUT – REfLECTOARE PE CETĂţILE ROMâNEşTI

10 CETATEA ORADEA – INVESTIţII DE PESTE 35 DE MILIOANE DE LEI

13 BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR

14 REGIO ŞI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INfRACȚIONALITATEA îN ZONA BAICULUI, BUCUREŞTI

16 REGIO AjUTĂ BĂTRâNII DIN DEVA PRIN CENTRUL SOCIAL PENTRU PERSOANE VâRSTNICE

18 CENTRU MULTIfUNCţIONAL DE DEZVOLTARE A AfACERILOR îN jUDEȚUL GIURGIU

20 REGIO ­ UN SPITAL REABILITAT, O şANSĂ îN PLUS LA VIAţĂ

22 şTIRI REGIONALE

24 fESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN – şANSA ROMâNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE IARNĂ

BANI EUROPENI îN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 AUSTRIA ­TRĂIEŞTE ExPERIENȚA MEDIEVELĂ îN STIL TIROLEZ

28 IRLANDA – fALEZELE DIN MOHER

30 AGENDĂ

31 SĂ MAI şI ZâMBIM!

Page 4: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaFotoreportaj

Clădirea renovată a Ambulatoriului Spitalului Municipal Râmnicu Sărat

Liceul Iulia Haşdeu, în renovare şi reconstrucţie prin programul REGIO

Jurnaliştii vizitează noua anexă a Liceului Iulia Haşdeu

Lucrări în desfăşurare la Liceul Iulia Haşdeu

Constructori, lucrând la faţada Liceului Iulia Haşdeu

Schema noilor laboratoare înfiinţate prin programul REGIO în Liceul Iulia Haşdeu

primul pacient care beneficiază de aparatura modernă a Spitalului Municipal Râmnicu Sărat

Aparatura nou achiziţionată prin Regio, în funcţiune la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat

Liceul Iulia Haşdeu, una dintre instituţiile emblemă ale Bucureştiului

ambulatoriul spitalului municipal râmnicu sărat

liceul iulia hașdeu din bucurești

Page 5: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 5

Regio în RomâniaFotoreportaj

Cabinet stomotologic modern praxis Dent Buzău, realizat prin fonduri REGIO

Centrul de îngrijiri paliative Sf. Irina, amenajat prin fonduri REGIO

Saloane amenjate la standardele europene prin fonduri REGIO

pacienţii praxis Dent beneficiză de condiţii moderne de tratament

Microscop optic pentru endodonţie, unic în judeţul Buzău, achiziţionat prin fondurile REGIO

Unul dintre cabinetele medicale ale Clinicii stomatologice praxis Dent

Spaţiul de lucru al asistentelor din cadrul Centrului de îngrijiri paliative Sf. Irina

praxis dent buzău

centrul de ÎngriJiri paliatiVe sf. irina din Voluntari

Page 6: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

O abordare pe cât de originală, pe atât de interesantă este

seria de evenimente a festivalului pro istoria Fest, un proiect al asociaţiei star education. Festivalul îşi propune să aducă în atenţia publicului obiective cultural-istOrice de mare impOr-tanţă de pe teritoriul româniei şi face acest lucru prin Organizarea unor evenimente de înaltă ţinută, în care restituirea trecutului se împleteşte armonios cu valorile prezentului. lista evenimentelor din acest an, al doilea de existenţă al iniţiativei, cuprinde cetatea de scaun a sucevei, muzeul goleşti, cetatea enisala, sighişoara, sarmizegetusa, cetatea râşnov şi ansamblul istoric târgovişte.

Iniţiativa a beneficiat de sprijinul finanţărilor europene, proiectul în­cadrându­se pe Axa 5 a Programu­lui Operaţional Regional, Dezvol­tarea durabilă şi promovarea turis­mului, domeniul de finanţare Dez­voltarea şi consolidarea turismu­lui intern prin sprijinirea pro­movării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice. Astfel, suma totală finanţată pentru cinci evenimente în anul 2012 a fost de 3.765.123,15 de lei fără TVA. Un punct important de menţionat este acela că numărul vizitatorilor a crescut cu 50 până la 900 la sută la obiectivele unde s­au desfăşurat

evenimentele Pro Istoria fest. Un alt aspect interesant al acestui proiect este că acesta nu s­a restrâns la o singură arie geografică, ci a adus beneficii mai multor regiuni de dezvoltare: Regiunea Nord­Est (Cetatea Sucevei), Regiunea Sud­Est (Cetatea Enisala), Regiunea Centru (Cetatea Sighişoara), Regiunea Sud (Muzeul Goleşti), Regiunea Vest (Cetatea Sarmizegetusa).Seria de festivaluri Pro Istoria fest este organizată de Asociaţia Star Education, organizaţie non­guvernamentală, la o iniţiativă a lui Zoli Toth, membru al formaţiei muzicale Sistem, şi a debutat în anul 2011 cu trei evenimente la Curtea Domnească din Târgovişte, la Cetatea Poenari şi la Cetatea Râşnov. Anul 2012 a urcat proiectul pe o nouă treaptă, astfel că în circuitul evenimentelor au fost incluse încă cinci obiective istorice: Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Goleşti, Cetatea Enisala, Cetatea Sarmizegetusa şi oraşul Sighişoara.

cetatea enisala. peste 25.000 de Vizitatori În două zile

Primul eveniment al anului a avut loc în luna iulie 2012, la Cetatea Enisala, obiectiv istoric medieval din judeţul Tulcea. festivalul a debutat cu o paradă medievală menită să reînvie spiritul genovez al cetăţii. Au fost organizate ateliere de creaţie pentru copii, unde aceştia au avut ocazia să deprindă mânuirea

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Filă din istorie

pro istoria fest

respect pentru trecut – reflectoare pe cetăţile româneşti

peste 100.000 de persoane au luat parte la eVenimente

Bogdan IONESCU

istoric enisala

A fost ridicată de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză,

la sfârşitul secolului al xIII­lea, începutul secolului al xIV­lea şi a fost, apoi, inclusă în sistemul defensiv al ţării Româneşti. Mai târziu, a fost transformată în garnizoană otomană. Abandonată de către turci, cetatea s­a ruinat în următoarele veacuri, dar este singura cetate medievală care a supravieţuit confruntărilor ar­mate ruso­turce de pe teritoriul Dobrogei.

Cetatea Enisala, judeţul Tulcea

Page 7: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 7

Regio în RomâniaFilă din istorie

spadei, mişcarea scenică, cioplitul în lemn, olăritul, tirul cu arcul. Nici atelierele pentru adulţi nu au lipsit, iar programele de scrimă cu spada şi sabia, aruncarea cuţitelor şi lupta românească au fost dintre cele care s­au bucurat de un mare succes. „Ne bucurăm foarte mult că proiec­tele noastre au reuşit să impună un brand cu care ne mândrim. Pro Istoria Fest, festivalul care pune muzica prezentului în slujba trecutului, a adunat, în 2012, peste 100.000 de spectatori la cele opt evenimente pe care le­am organizat. Ne dorim să continuăm dezvoltarea acestuia şi în anii următori, astfel încât Pro Istoria Fest să devină o destinaţie de vacanţă în sine, pentru iubitorii de festivaluri, locuri frumoase şi istorie. Dorim să mulţumim Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, care ne­a creditat cu încredere prin accep­tarea proiectelor depuse de aso­ciaţia noastră”, ne­a declarat Zoli Toth, Preşedintele Asociaţiei Star Education.

În capitala daciei, sarmizegetusa

Pro Istoria fest a continuat, o săptămână mai târziu (n.r. iulie 2012), la Ulpia Traiana

Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane. Evenimentul de aici a însemnat un mix între vechi şi nou, publicul având parte de activităţi desprinse, parcă, din vremea dacilor şi a romanilor, îmbinate cu elemente contemporane. festivalul a debutat pe 11 august, cu o paradă daco­romană: oşteni daci şi soldaţi romani cu armuri strălucitoare au amintit localnicilor şi turiştilor despre istoria singurului oraş din provincia Dacia care a primit titulatura metropolis în timpul Imperiului Roman.Vizitatorii adulţi au avut parte de

lecţii de scrimă, aruncarea cuţite­lor la ţintă, concursuri de tras frânghia şi trântă românească. Nici cei mici n­au fost uitaţi, pentru ei organizându­se activităţi atractive, precum face painting, figurine din baloane şi proiecţii de desene animate.

istoric sarmizegetusa

Sarmizegetusa se află situată în partea de vest a ţării Haţegului, la aproximativ

8 km de „Porţile de fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat. în antichi­tate, romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau, în interior, o supra­faţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60­80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case parti­culare, morminte.

Amfiteatrul, Ţara Haţegului, Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Page 8: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaFilă din istorie

peste 25.000 de participanţi la târgoVişteSpre deosebire de ediţia prece­dentă, care a avut loc în perimetrul curţii domneşti, anul acesta, în prima jumătate a lui septembrie, Pro Istoria fest s­a defăşurat în Piaţa Tricolorului, sub egida Zilelor Oraşului Târgovişte. festivalul Pro Istoria fest a fost organizat în parteneriat cu Primăria Târgovişte. La evenimentul dedicat oraşului au participat meşteşugari şi folclorişti din întreaga ţară, iar vizitatorii au fost invitaţi să ia parte la manifestări ce promovează valorile, tradiţiile şi obiceiurile locale.

Curtea Domnească din Târgovişte

zile de sărbătoare, la goleşti

Atmosfera de sărbătoare a cuprins şi localitatea argeşeană Goleşti. Pro Istoria fest a adus în faţa publicului artizani locali care au făcut demonstraţii de pictură de icoane pe lemn şi pe sticlă, olărit şi modelaj în argilă, sculptură în lemn, confecţionarea obiectelor casnice şi dogărit, cel mai popular meşteşug

istoric târgoViște

Oraşul Târgovişte a fost pentru prima dată men­ţionat drept capitală

a ţării Româneşti în 1427, iar Curtea Domnească este atestată documentar încă din timpul lui Mircea cel Bătrân. După mijlocul secolului al xV­lea, fortificaţiile Curţii Domneşti devin cele mai mari din ţară. Curtea Domnească a avut un important rol în de­fensiva ţării, reprezentând, toto­dată, şi reşedinţa unora dintre voievozii importanţi din istorie.

istoric goleşti

Muzeul Goleşti a fost înfiinţat de către Regele Carol al II­lea sub numele

de Muzeul Dinicu Golescu, pe data de 7 iunie 1939. Aşezământul s­a dezvoltat de­a lungul anilor cu noi secţiuni şi expoziţii care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

Page 9: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 9

local. Micii negustori au etalat pe tarabe şi în chioşcuri păpuşi, aranjamente florale, jucării, figurine de turtă dulce şi multe bunătăţi şi preparate tradiţionale.

cetatea de scaun a suceVei Îşi retrăieşte gloria

Un alt obiectiv cultural şi istoric, o altă manifestare spectaculoasă: festivalul Pro Istoria fest s­a oprit la Cetatea de Scaun a Sucevei. Pentru două zile, cetatea a revenit la viaţă, ca pe vremurile când juca un rol cheie în viaţa moldovenilor. Piesele de teatru pentru copii, puse în scenă de trupa Zurli, atelierele de creaţie pentru cei mari şi cei mici, demonstraţiile de luptă, dar şi de meşteşuguri străvechi au reprezentat principalele atracţii pe timpul zilei. Spre seară, muzica a luat în stăpânire zidurile medievale. încheierea evenimentului a fost sărbătorită cu spectaculoase jocuri de lasere şi artificii.

Regio în RomâniaFilă din istorie

istoric sighişoara

Fondat în secolul al xII­lea de către saşii aduşi în zonă de regii maghiari, oraşul

Sighişoara este astăzi unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale ale Europei. farmecul şi valoarea istorică a numeroase clădiri şi străzi ale oraşului au determinat includerea lor în patrimoniul UNESCO. Atracţiile acestui oraş îngheţat, parcă, în timp, sunt numeroase, dar poate cele mai emblematice sunt Turnul cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Mănăstirii Dominicane, Scările Acoperite sau şcoala din Deal.

istoric cetatea suceVei

Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documentar la 11 februarie 1388, fiind

ridicată în timpul domniei lui Petru I (1375–1391). Aceasta făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al xIV­lea. Cetatea a fost a fost fortificată în secolul al xV­lea de ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al xVII­lea (1675) de Dumitraşcu Cantacuzino. în momentul de faţă, Cetatea de Scaun a Sucevei constituie un monument de arhitectură militară medieval reprezentativ pentru Moldova, fiind inclus în patrimoniul cultu­ral naţional.

finanţarea prin Programul Operaţional Regional a contribuit în mod esenţial la succesul acestui proiect. Demn de menţionat este şi faptul că avem un exemplu relevant al diversităţii domeniilor care pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil. Vorbim despre un proiect axat pe promovarea turismului, de care s­au bucurat mai multe regiuni de dezvoltare. De asemenea, mulţumită banilor europeni, organizatorii au putut edita şi publica materiale promoţional­informative, cum ar fi hărţi turistice ale zonelor în care s­au organizat manifestările, pliante de informare turistică şi cultural­istorică. Aceste materiale au fost distribuite unui numeros public.

Sursa: Asociaţia Star Education 2012

sighişoara, gazda Încheierii sezonului

Unul dintre cele mai fermecătoare oraşe din România a fost gazda ultimei etape, cea care încununa un an de eforturi uriaşe şi de reuşite pe măsură. Piaţa Sigma a fost animată, pentru două zile, de mii de vizitatori, artişti, meşteşugari, artizani şi muzicieni. Pe lângă deja obişnuitele ateliere, cursuri de scrimă şi demonstraţii de creativitate, pe scena din Sighişoara a urcat o constelaţie a muzicii contemporane.

Page 10: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaReportaj

Bogdan IONESCU

e ușor, azi, după aproape o mie de ani, pentru un călător

pasionat de istorie, să se imagineze călcând pe urmele regelui ladislau întâiul. deși relieFul s-a schimbat sub eroziunea vremurilor și a generațiilor, drumețul realizează imediat că apele crișului repede vor Fi Fost o bună pavăză la miazănoapte, iar cocoașa de pământ va Fi oFerit un necesar avantaj strategic împotriva nă-vălitorilor. legenda ne spune despre cetatea oradea că era de necucerit. Forma pentagonală, semnul unei deFensive agresive, păienjenișul de tuneluri subterane ale căror puncte terminus se găseau în aFara zidurilor și șanțul cu apă termală adusă din pârâul peța și care nu îngheța iarna, ne conving că legenda nu e departe

de adevăr. dar este, totuși, o legendă, cetatea Fiind cucerită, distrusă chiar, de mai multe ori în cele nouă veacuri de existență.

Sau poate legenda inexpugnabilităţii Cetăţii Oradea se referă la altceva: la încăpăţânarea locului şi a zidu­rilor de a nu se lăsa biruite de timp şi de năvălitori, din orice direcţie ar fi venit ei. în aproape un mileniu, cetatea a fost reconstruită, îmbunătăţită, dezvoltată, dar nicio­dată abandonată. Până şi azi, zidurile fortăreţei îşi dovedesc utilitatea, ele adăpostind facultatea de Arte vizuale a Universităţii Oradea.

anul 1000 - Începuturi

Istoria cetăţii a început în secolul al xI­lea, când regele Ladislau întâiul ­ sau cel Sfânt ­ a construit pe o „insulă”, între braţele Crişului Repede, o mănăstire fortificată. în perimetrul palisadelor şi al valurilor

cetatea oradea - un excepȚional obiectiV turistic, istoric și cultural poziţionează regiunea nord-Vest pe harta patrimoniului unesco

Page 11: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 11

Regio în RomâniaReportaj

de pământ ale primei fortificaţii şi­a găsit protecţie şi adăpost Episcopia romano­catolică de Oradea. Prima mare cumpănă a cetăţii, din multele pe care aveau să i le aducă vremurile, a fost atacul tătaro­mongolilor din anul 1241. în ciuda fortificaţiilor încă primitive, poziţia strategică excepţională a permis orădenilor să se apere cu oarecare succes, mongolii având nevoie de o tactică bazată pe o extremă mobilitate pentru a reuşi, într­un final, să cucerească şi să distrugă cetatea. Evenimentul a avut atât de mare impact, încât călugărul Rogerius l­a descris în poemul Carmen Miserabile sau Cântec de jale.La mai puţin de cinci ani de la distrugere, în urma Conciliului de la Lyon, care a acordat cetăţii noi facilităţi, a pornit un amplu proces de reconstrucţie care s­a desfăşurat pentru mai bine de un secol. Construcţia catedralei, una dintre cele mai mari din această zonă a Europei, slujită de un colegiu de 24 de preoţi, a crescut importanţa

aşezământului şi a făcut din acesta nucleul polarizator al comunităţilor din arealul orădean.

centru european de religie, cultură și știinȚă

în 1401, Papa Bonifaciu al Ix­lea a acordat catedralei din cetate acelaşi rang pe care îl aveau bisericile San Marco din Veneţia şi Santa Maria Portiuncula din Assisi, aceasta de­venind loc de pelerinaj pentru credincioşii catolici din întreaga Europă. Secolul al xV­lea a fost perioada de cea mai mare glorie pentru cetate, fiind numit şi secolul de aur. Graţie episcopilor cărturari Andrea Scolari, Ioan Vitez de Zdrena şi Sigismund Thurzo, Cetatea Oradei devine unul dintre cele mai importante centre ale umanismului şi Renaşterii din Europa central­estică. Se înfiinţează o bibliotecă impresio­nantă, un „Lyterarum asylum”, loc de întâlnire şi de dezbateri pentru învăţaţii vremii. Un vestit fizician al Universităţii din Viena, Georg Peuerbach, a fondat un observator astronomic. Rodul cer­cetărilor lui Peuerbach a fost lucrarea de referinţă pentru

astronomia medievală, „Tabulas Varadienses” (Tabelele orădene), în care astronomul considera că meri­dianul zero trecea prin Oradea şi, în funcţie de acesta, a calculat poziţia corpurilor cereşti şi a eclipselor lu­nare şi solare. Izvoarele istorice spun că exploratorul Cristofor Columb ar fi avut o copie a Tabelelor în expediţia sa către Indiile de Vest.

prin VârteJurile istoriei

Existenţa tumultoasă a Cetăţii Oradea a continuat şi în secolele următoare, fiind presărată de ase­dii, cuceriri, distrugeri şi recon­strucţii. Edificiul s­a aflat, pe rând, în proprietatea Imperiului Habsburgic, Imperiului Otoman sau a Principatului Transilvaniei. Oştenii garnizoanei au participat la importante campanii militare, cum ar fi cruciada de la Varna (1444) sau bătălia de la Mohacz (1526). Pe lângă legăturile cu marile centre

cetatea, În cifreSuprafaţa totală: 150.000 mpSuprafaţa construită: 21.000 mpSuprafaţa utilă: 38.000 mp

Construcţie renascentistă:ü zidul de apărare

Construcţii baroce:ü Palatul Episcopalü Biserica Catolicăü Brutăriaü Corpurile anexe.

Conform legii 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Cetatea Oradea este monument istoric de valoare naţională excepţională. Cetatea Oradea face parte din lista patrimoniului UNESCO.

Page 12: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

culturale, religioase, administrative şi militare europene, Cetatea Oradei a dezvoltat şi legături strânse cu principatele Moldovei şi Țării Româneşti. în epoca modernă, Cetatea Oradei a devenit bază strategică a revoluţionarilor paşoptişti, a găzduit o şcoală de jandarmi între cele două războaie mondiale, a fost lagăr de tranzit în primii ani ai dictaturii comuniste. Organizată ca obiectiv militar, cetatea a fost utilizată până în 1989 de ministerele Apărării şi Internelor.

proiectul de reVitalizare a cetăȚii oradea

Importanţa istorică a Cetăţii Oradea face din aceasta unul dintre cele mai importante centre turistice şi culturale din Regiunea de Dezvoltare Nord­Vest. în cadrul Programului Operaţional Regional, a fost lansat proiectul „REVITALIZAREA CETĂȚII ORADEA îN VEDEREA INTRODUCERII îN CIRCUITUL TURISTIC: CETATEA ORADEA, COMPLEx TURISTIC EURO­PEAN”. Proiectul are ca obiectiv general

transformarea zonei Cetăţii Oradea într­o zonă de interes turistic major, poartă culturală şi de patrimoniu de intrare în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural şi de patrimoniu, pilon de dezvoltare durabilă urbană şi centru multicultural european.Asemenea altor proiecte europene similare, Cetatea Oradea îşi pro­pune să devină un centru în jurul căruia se vor crea surse de venit su­plimentar la nivel regional şi local, în jurul căreia se vor crea noi locuri

de muncă în domeniul culturii, tu­rismului şi al ramurilor economice conexe. De asemenea, proiectul îşi propune construirea unor avantaje competitive la nivel regional, prin inovarea şi dezvoltarea unei noi generaţii de experienţe turistice culturale, care vor atrage, pentru o perioadă de şedere mai lungă, vizitatori noi sau deja existenţi, în diversitatea culturală locală şi re­gională, protejând şi conservând Cetatea Oradea ca patrimoniu turistico­cultural.

www.inforegio.ro12

Regio în România

fişa tehnică a proiectului

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local. DOMENIUL DE INTERVENȚIE 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe

TITLUL PROIECTULUIRevitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea, Complex turistic european ­ etapa I

PERIOADA DE IMPLEMENTARE: IUNIE 2009 – IUNIE 2015

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI: 36.780.329,12 LEI

VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 29.306.839,60 LEI

ASISTENţA fINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 28.717.702,60 LEI

Reportaj

dintre obiectiVele maJore ale proiectului, menţionăm:Ø Consolidarea, conservarea, restaurarea şi refuncţionalizarea corpurilor de clădire A, G, H, I, K ,L, M, P, însumând aproximativ 13514 mp construcţii, aproximativ 190 încăperi şi 13514 mp suprafeţe exterioare;

Ø Creşterea accesibilităţii monumentului prin refacerea, reamenajarea căilor de acces, iluminarea exterioară şi decorativă, amenajări peisagistice;

Ø Extinderea sezonului turistic şi chiar eliminarea extrasezonalităţii vizitării obiectivului turistic, de patrimoniu şi cultural, prin introducerea cetăţii în circuitul turistic şi cultural European şi prin revitalizarea unor activităţi economice tradiţionale în Cetate;

Ø Creşterea cu 300% a numărului de turişti, în termen de 36 luni de la finalizarea proiectului;

Ø Instalarea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în corpurile de clădire reabilitate;

Ø Creşterea eficienţei energetice în corpurile reabilitate cu 100%.

Page 13: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 13

Eveniment

Regio în România

veşti bune de la oradea. sala „traian moşoiu” a primăriei

a găzduit, pe 23 şi 24 octombrie 2012, lucrările comitetului de mOnitOrizare al prOgramului operaţional regional 2007 – 2013, la care a Fost prezentă angela martinez–sarasola, şeFa unităţii pentru românia din cadrul dg regiO (directOratul general pentru politică regională a comisiei europene) şi Koen delanghe, manager de program în cadrul comisiei europene, dg regio.

Potrivit lui Marcel Boloş, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Autoritatea de Management are în vedere realizarea unei scheme de finanţare, în cadrul Programului Operaţional Regional, care să acopere cheltu­ielile de reabilitare termică a spi­talelor: „Este o investiţie mult aş­teptată şi am stabilit ca, până la următoarea întâlnire a Comitetului de Monitorizare, să definitivăm schema de finanţare”, a declarat Marcel Boloş. Directorul general al Autorităţii de Management a Programului Ope­raţional Regional, a subliniat, în deschiderea evenimentului, priori­

tăţile de finanţare ale programului „Impactul asupra comunităţii este mult mai ţintit. 90% din aceşti bani sunt folosiţi pentru proiecte comunitare: spitale, utilităţi, etc, şi, în mai mică măsură, pentru proiecte de afaceri”.

În program Vor intra spitale municipale

Conform dezbaterilor care au avut loc, se doreşte ca banii să fie utilizaţi pentru reabilitarea termică a spitalelor din municipiile reşedinţă de judeţ. fondurile nu vor putea fi accesate de către spi­talele private. „Este vorba de două componente: reducerea cheltuie­lilor de funcţionare pentru spitale, pe de o parte, şi confortul termic al pacienţilor, pe de altă parte”, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.După definitivarea schemei de finanţare, procesul de contractare va trebui finalizat până la 31 de­cembrie 2013. Aceste proiecte va trebui implementate până la 31 iulie 2015. „Este un program absolut necesar pentru România, pentru asigurarea condiţiilor în domeniul sănătăţii”, a explicat Marcel Boloş.„Este vorba despre un program pilot. Câştigul cel mai mare este pentru perioada 2014 – 2020. În condiţiile în care acest program merge bine, vom avea uşa deschisă pentru a negocia astfel de programe pentru eficientizarea energetică şi pentru clădirile publice, şcoli, de exemplu”, a conchis Marcel Boloş.Totodată, în cadrul şedinţei Co­mitetului de Monitorizare au fost

aprobate criteriile pentru dome niul de finanţare „Sprijinirea investi­ţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. Lansarea apelului de proiecte a avut loc, ulterior, pe data de 2 noiembrie, iar începând cu 3 decembrie 2012 pot fi depuse proiecte de către poten­ţialii beneficiari. Bugetul alocat acestui domeniu este de 300 de milioane de euro, împărţiţi, egal, pe cele opt regiuni de dezvoltare. Valoarea maximă a unui proiect nu trebuie să depăşeas­că 46 milioane de lei. Proiectele depuse de un solicitant (municipiu reşedinţă de judeţ sau sector al municipiului Bucureşti) nu vor depăşi 35% din alocarea financiară aferentă regiunii respective pentru acest domeniu, astfel încât să se evite concentrarea fondurilor aferente unei regiuni într­un singur municipiu sau sector din acea regiune.

bani de la uniunea europenă pentru reabilitarea termică a spitalelor

Dan BIRTA

Page 14: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaCarmen IVANOV

Dezvoltare urbană

cetățenii bucureștiului se pot bucura acum de un grad spOrit

de siguranță, mulțumită celor 47 de camere de supraveghere ce asigură accesul permanent al Forțelor de ordine din arealul baicului la redare videO în timp real, pentru a putea preveni și combate Fenomenul criminalității, prin intermediul centrului de comandă și dispecerat al poliției sectorului 2.

Bucureşti – capitală a unei ţări cu aspiraţii occidentale, însă confruntată cu un nivel ridicat al infracţionalităţii, ce riscă să sufoce accesul metropolei româneşti pe scena internaţională a marilor oraşe ale Uniunii Europene. Siguranţa pe străzi, în magazine, în spaţiile publice – acel sentiment că viaţa, bunurile şi activitatea nu sunt ameninţate la fiecare pas – toate

acestea sunt de maximă importanţă. forţele de ordine trebuie să se modernizeze permanent, să fie cu un pas înaintea infractorilor. însă „teoria ca teoria, dar practica ne omoară” – cel puţin aşa stăteau lucrurile până la apariţia iniţiativelor de tipul celei care face subiectul acestui articol.

supraVeghere Video la niVel urban

în linia definită de către REGIO – Iniţiativă locală. Dezvoltare regio­nală – proiectul de supraveghere video urbană, finalizat în beneficiul Poliţiei Sectorului 2 Bucureşti şi al locuitorilor capitalei, are o valoare totală de 3,5 milioane de lei, din care peste un milion de lei este contribuţia beneficiarului. Proiectul vizează creşterea siguranţei sociale şi a securităţii din zona Baicului, dar şi prevenirea criminalităţii, prin eficientizarea activităţilor de

depistare, detectare şi combatere a infracţiunilor.Toate operaţiunile din Centrul de Co­mandă se desfăşoară în colaborare cu Poliţia Rutieră. în zona acoperită, mai multe infracţiuni au fost depistate şi oprite în intervale record, de până la 5 minute, de către forţele de ordine.„Înainte de implementarea sistemului de supraveghere video din arealul Baicului, conducerea Poliţiei Secto­rului 2 a realizat o atentă docu­mentare în străinătate, unde sunt deja imple mentate şi utilizate, la nivel de oraş, astfel de sisteme de supraveghere anti­infracţională. De asemenea, iniţiativa a venit şi ca o măsură de a compensa personalul insuficient al forţelor de ordine, iar efectele s­au făcut simţite imediat. În perioada 2011­2012, numărul infracţiunilor a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anul precedent”, a declarat Directorul Poliţiei Sectorului 2 – Bucureşti, Aurel Dobrilă.

regio și tehnologia digitalăpreVin infracȚionalitatea În zona baicului, bucurești

Page 15: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEMBRIE 2012 15

Regio în RomâniaDezvoltare urbană

siguranȚă În timp real – regio

Dacă latinii spuneau: Si vis pacem, para bellum. (Dacă vrei pace, pregăteşte­te pentru război), proiectul de faţă adoptă o altă abordare: Este mai bine să previi, decât să combaţi. Acesta este rolul esenţial al tehnologiei angajate social, puse în slujba binelui public.Drept dovadă, cei care au avut ocazia să pătrundă în Centrul de Comandă din Poliţia Sectorului 2 ­ Bucureşti au putut vedea o imagine desprinsă, parcă, dintr­un film american: un video wall imens, format din moni­toare care transmit în timp real imagini din principalele intersecţii din zona Baicului. Doi ofiţeri specia­lizaţi în tehnici de monitorizare şi supraveghere analizează fluxul video. în cazul în care observă posi­bile activităţi infracţionale, le transmit colegilor din teren toate informaţiile relevante cu privire la zonă, suspecţi, victime potenţiale, daune şi alte detalii care se dovedesc necesare pentru o intervenţie rapidă şi eficientă. Toate imaginile captate de către camerele video sunt păstrate timp de 30 de zile în biblioteca elec­tronică a Poliţiei Sectorului 2, unde se află şi serverele Centrului de Comandă. Astfel, unele dintre cele mai sofisticate echipamente digitale disponibile, în lume, la ora actuală, servesc unui singur scop: siguranţă 24 de ore din 24.

Proiectul a început, efectiv, pe 16 decembrie 2011 şi este considerat un succes deplin, deoarece nu a întâmpinat niciun fel de probleme de implementare.

mai mult decât securitate: responsabilitate socială și fiabilitate

în perioada de implementare a proiectului au fost create 12 locuri de muncă, dintre care, după finalizare, zece angajaţi şi­au continuat activitatea. însă, indiferent de cât de eficient ar fi un astfel de sistem, atât de puternic tehnologizat, oare nu există riscul ca întregul Centru de Comandă să devină neoperaţional

în cazul unei pene de curent? Soluţia este, pe cât de elegantă, pe atât de eficientă: continuitatea operaţiunilor este asigurată, chiar şi în condiţiile unei întreruperi a furnizării de energie electrică, mulţumită in­stalării celor şapte unităţi UPS (Uninterruptible Power Supply) care asigură desfăşurarea activităţii de supraveghere fără sincope.

Este evident că acest proiect este o necesitate într­o lume cu o dinamică redefinită de tehnologia secolului al xxI­lea. Iniţiativa de faţă este prima de acest gen din Bucureşti, însă, cu siguranţă, nu şi ultima. Este un exemplu de urmat pentru toate celelalte cinci sectoare ale Capitalei şi, de ce nu, şi pentru alte oraşe din România.

Page 16: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaSocial

Carmen IVANOV

știm cu toții că veniturile pensiOnarilOr din rOmânia

nu sunt, de cele mai multe ori, suficiente nici pentru traiul de zi cu zi, iar când vine vorba despre tratamente medicale, cei mai mulți bătrâni preFeră să suFere în tăcere și să ducă boala pe picioare, din cauza lipsei de bani. lucrurile stau altFel pentru pensionarii din deva, deOarece casa de ajutOr reciprOc a pensionarilor (carp) deva, cu ajutorul Fondurilor europene, a reușit să înFiințeze un centru social pentru persoane vârstnice, unde mii de Oameni pOt beneficia de tratamente pentru aFecțiunile speciFice vârstei a treia, în cele zece cabinete medicale dOtate la standarde europene.

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 3,5 milioane de lei, iar contribuţia REGIO a fost de peste 2,5 milioane de lei. Proiectul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Deva a avut o perioadă de implementare de 16 luni.

regio – tehnologie de ultimă generaȚie pentru sănătatea bătrânilorCele mai noi studii arată că peste 68% din populaţia Pământului sufe­ră de dureri lombare şi cele mai afectate sunt persoanele trecute de 60 de ani. Noul centru social pentru persoane vârstnice este dotat cu aparatură medicală performantă care este pusă la dispoziţia tuturor celor care au nevoie de tratamente.

„Numai în secţiile de Fiziokine­toterapie şi Recuperare Medicală lucrează, în fiecare zi, patru asis­tente şi cel mai renumit medic din oraş şi vin şi persoane din afara Devei pentru tratamente. Aparatura este una de ultimă generaţie şi deserveşte unei game largi de ac­tivităţi medicale: terapie de cu­renţi interferenţiali, vacuum prin electroterapie, terapie cu ultrasu­nete, magnetoterapie, terapie Laser, terapie cu unde scurte, te­rapie cu microunde, tracţiune con­trolată, baie de parafină, terapie cu lumină monocromatică, elongaţii cervicale şi lombare’’, a declarat preşedintele CARP Deva, francisc Kovacs. Pacienţii şi însoţitorii celor cu pro­bleme care vin din alte localităţi la Centrul social pentru persoane vârst­nice CARP Deva beneficiază gratuit de spaţii de cazare şi au un oficiu de pregătire şi servire a mesei.

fiecare membru al Casei de Ajutor Reci proc Deva, de care aparţine Centrul so cial pentru persoane vârstnice, poate beneficia, fără să plătească nimic, de patru tratamen­te de fizioterapie, timp de 10 zile, indiferent de pensia pe care o are. Desigur, cel mai solicitat serviciu este cel din cabinetul medicului de familie, unde oamenii primesc diagnosticele şi sunt trimişi către secţiile specializate pe diferite afecţiuni. Deşi acesta funcţiona şi înainte de începerea implementării proiectului REGIO, condiţiile erau ru dimentare, spaţiul de lucru nu respecta toate normele în vigoare, iar majoritatea consultaţiilor se bazau mai mult pe anamneză şi pe simptomatologie clinică, decât pe analize de laborator sau investigaţii imagistice, care acum, cu ajutorul noilor aparate, sunt posibile şi duc la stabilirea unui diagnostic precis. Tot în cadrul acestui centru a fost

regio aJută bătrânii din deVa prin centrul social pentru persoane Vârstnice

Page 17: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 17

deschis şi un cabinet de protezare auditivă unde consultaţiile sunt gratuite pentru toţi membrii CARP Deva. Bătrânii cu pensii mai mici de 500 de lei şi care au nevoie de astfel de aparate beneficiază de reduceri pentru aceste dispozitive.„În funcţie de fondurile alocate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, cheltuielile pot fi decontate. Pentru acest lucru, în­tocmim un dosar individual, pe care îl înmânăm Casei de Asigurări de Sănătate, şi există posibilitatea ca banii să fie recuperaţi ulterior de către beneficiarul protezei’’, a mai declarat francisc Kovacs.

serVicii mai ieftine pentru bătrânii din deVa

Centrul social pentru persoane vârstnice CARP Deva nu pune la dispoziţia cetăţenilor doar apara­tura medicală şi spaţii de cazare pentru întreţinători. Pe lângă aceste facilităţi, condu­cerea centrului doreşte includerea unor servicii gratuite pentru membrii plătitori ai Casei de Ajutor Reciproc Deva. Acestea sunt tratementele de prevenţie a bolilor şi analizele uzuale de laborator, precum hemo­leucograma.într­o Românie în care sistemul de asigurări de sănătate este suprasolicitat, această iniţiativă, realizată cu ajutorul fondurilor europene REGIO, vine ca o gură de oxigen pentru vârstnicii cu venituri reduse şi nu numai, care, după o viaţă întreagă de muncă, merită un trai mai bun, iar suferinţele bătrâneţii ar trebui să poată fi tratate de către medici cu ajutorul unor tehnici şi tehnologii moderne, în spaţii amenajate corespunzător pentru nivelul şi cerinţele secolului xxI.

Regio în RomâniaSocial

Page 18: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaAfaceri

Carmen IVANOV

județul giurgiu a Făcut un pas mare înainte în ceea ce privește

dezvoltarea economică locală, odată cu Finalizarea proiectului de dezvOltare a structurii de afaceri la nivelul regiunii sud-muntenia.

în sudul României, problema locu­rilor de muncă şi a dezvoltării eco­nomice a reprezentat, dintotdeauna, o problemă majoră a locuitorilor din zona Giurgiu. Industria reprezintă motorul de creştere economică în regiunea Sud­Muntenia, generând 29% din produsul intern brut al zonei

şi 13 procente din contribuţia la PIB. Acest eşec al dezvoltării industriale a dus la numeroase concedieri şi restructurări masive şi a făcut ca numărul şomerilor să crească con­siderabil, cu mult peste media na­ţională, din 2007 până în prezent. în sudul ţării noastre sunt localizate peste 17 procente din numărul total al oamenilor fără locuri de muncă.

regio – noi locuri de muncă

Deşi judeţul Giurgiu se află într­o zonă de câmpie, cu condiţii exce­lente din punct de vedere al agricul­turii, pe viitor, comerţul, industria

auto şi cea petrolieră reprezintă tendinţele de dezvoltare economică în această regiune, detronând agri­cultura, industria prelucrătoare sau industria alimentară.La începutul lunii octombrie 2012, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud­Muntenia a prezentat jurna­liştilor proiectele care se desfăşoară cu sprijinul financiar nerambursabil Regio, rezultatele acestora, dar şi impactul pe care programul de finanţare l­a avut în regiunea din sudul României. Durata de implementare a proiectu­lui prin care a fost finanţat centrul multifuncţional de dezvoltare a

centru multifuncţional de dezVoltare a afacerilor În JudeȚul giurgiu

Page 19: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 19

Regio în RomâniaAfaceri

afacerilor a fost de 24 de luni şi a avut ca scop construcţia unei structuri de sprijinire a afacerilor, asigurarea de facilităţi pentru firmele din cadrul structurii, iar aici vorbim de acces la utilităţi, căi de acces şi telecomunicaţii, asigurarea de spaţii pentru desfăşurarea activi­tăţilor economice de prestare ser­vicii pentru firmele găzduite, în vederea atragerii de investiţii ­ birouri, depozite, locuri de parcare, săli de conferinţe, spaţii tehnice sau grupuri sanitare. De asemenea, proiectul implică şi valorificarea potenţialului material şi uman al judeţului Giurgiu ­ crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite în acest centru. Vor fi create peste 70 de locuri de muncă permanente. Grupul ţintă al proiectului Regio cuprinde microîntreprinderile din domeniul serviciilor financiare, le­gale, marketing, management, IMM­urile care se ocupă cu organiză­rile de evenimente, expoziţii sau

târguri, IMM­urile din domeniul serviciilor auto sau firme de asigurări şi brokeri.

beneficiarul proiectului regio – sc camion logistic

SC Camion Logistic SRL este bene­ficiarul care a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor”. Proiectul a primit finanţare în cadrul Axei 4 ­ „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” a Programului Operaţional Regional. 16.005.954,82 de lei este suma care reprezintă bugetul total al proiectului.„SC Camion Logistic SRL din Giurgiu este primul beneficiar de fonduri europene nerambursabile Regio pentru dezvoltarea dura­bilă a structurilor de sprijinire a afacerilor. Prin realizarea acestui proiect, Regio va creşte potenţialul de dezvoltare a activităţilor econo­mice din zona Giurgiu, structura

de afaceri din comuna Bolintin Deal devenind, astfel, un punct de atracţie pentru investitori”, a declarat Liviu Muşat, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regio­nală Sud­Muntenia.

„banii sunt un capital de lucru”

Complexul include o hală de 1900 mp pentru reparaţii, cu 18 posturi de lucru, o magazie cu o suprafaţă de 600 mp şi o înălţime de 10 m, precum şi un corp de birouri P+3, cu o suprafaţă desfăşurată de 1300 mp, cărora li se adaugă platforme de parcare şi zone de aşteptare pentru clienţi. De aseme nea, la parterul corpului de birouri, există un segment destinat celor care lucrează în cadrul complexului, compus din vestiare, sală de mese, duşuri, etc. La ultimul etaj al clă­dirii, este amplasată o sală de conferinţe având 120 mp şi care beneficiază de tehnică modernă în domeniu.

Bugetul proiectuluieste de

16.005.954,82 lei

Directorul companiei SC Camion Logistic, Ion Lixandru, este de părere că „acest program (n.r. Programul Operaţional Regional) reprezintă o soluţie extraordinară de majorare a activului. Programul de finan­ţare lucrează ca un acţionar care îţi dă o sumă de bani şi îţi cere doar să respecţi programul. Banii reprezintă un capital de lucru care se transformă în cerinţe, un ajutor pe care societatea de afaceri îl primeşte pentru a­şi respecta proiectul”.

Page 20: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuri

Carmen IVANOV

un spital modern, cu 12 cabinete dotate cu aparatură

de ultimă generaţie, mobilier modern şi inFrastructura reabili-tată în întregime. de asta au parte locuitorii din râmnicu sărat, după ce conducerea spitalului, împreună cu autorităţile locale, au accesat peste cinci miliOane de lei cu sprijinul regio.

Ambulatoriul spitalului municipal din Râmnicu Sărat a beneficiat de un proiect în valoare de 5.190.388,49 de lei, din care aproape 690.000 de lei reprezintă contribuţia benefi­ciarului, primăria Râmnicu Sărat. Mai mult de 50.000 de oameni beneficiază, în prezent, de serviciile oferite de spitalul municipal Râmnicu Sărat.

regio - respect pentru actul medical

Oricât de pricepuţi şi dedicaţi pro­fesiei ar fi medicii din Râmnicu Sărat, cu siguranţă, nu pot face minuni cu aparatură veche şi în spaţii insalubre. Am stat de vorbă cu medicii care lucrează în acest spital: „actul medical se desfăşoară, după reabilitare, în condiţii mult mai bune, medicii au parte de aparatură mult mai performantă şi, astfel, timpul petrecut cu un pacient se înjumătăţeşte, pentru că toate rezultatele analizelor pot fi obţinute foarte rapid”, a declarat, pentru revista Regio, medicul spe­cialist Carmen Milea. „În ceea ce priveşte aparatura, spitalul a fost dotat cu două ecografe de sensibilitate mare, metoda de inves­tigare este acum mult mai precisă şi acesta este motivul pentru care şi afluenţa pacienţilor este mai mare, pentru că acum vin pentru consult şi tratament şi oameni din localităţile învecinate, chiar din judeţe învecinate, precum Vrancea sau Brăila”, a mai spus medicul specialist Carmen Milea. Am discutat şi cu câţiva pacienţi care aşteptau să intre la consultaţie. Aceştia spun că, după reabilitare, vin cu mai multă încredere la spital, totul e mai curat şi speranţele puse în rezultatele actului medical au crescut. „E mult mai bine, e mult mai curat şi au aparate noi, ca în occident’’, a declarat un pacient din sala de aşteptare a ambulatoriului. Şi autorităţile municipiului Râmnicu Sărat au contribuit financiar la rea­lizarea proiectului: „Implicarea pri­măriei a fost maximă, deoarece, în mod normal, un proiect de genul

regio - un spital reabilitat, o şansă În plus la Viaţă

„Banii au fost investiţi în echipamente medicale în general, circa 500 de milioane, şi restul în infrastructură: instalaţii, fundaţii, absolut tot a fost luat de la zero. A fost reabilitată cladirea în totalitate, de la instalaţii sanitare la văruieli. Avem 15 secţii în tot spitalul, iar în ambulatoriu funcţionează peste 10 cabinete. În urma reabilitării, a crescut satifacţia pacienţilor, care au avut parte de alte condiţii în locaţia înnoită. Vin cu mai multă încredere datorită condiţiilor de care beneficiază, iar personalul medical, având condiţii mult mai bune, vede altfel viaţa la serviciu”, a declarat Adrian Danielescu, managerul spitalului.

Page 21: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 21

acesta are o cofinanţare de 2%, iar noi am ajuns la 11%, din pri­cina cheltuielilor neeligibile care au apărut pe parcurs. Primăria s­a implicat total pentru a duce pro­iectul la final. A apărut această situaţie, deoarece proiectul ini­ţial nu a cuprins toate locaţiile ambulatorului, noi am refăcut proiectul pe parcurs, astfel încât să finalizăm întreg ambulatoriul. Iniţial, s­a urmărit doar o mo­dernizare a instalaţiilor şi achizi­ţionarea de echipament, însă, pănă la urmă, a trebuit să intervenim şi la fundaţii, cu subzidiri, şi la acoperiş, cu şarpan tă. Au fost multe lucrări pe care proiectantul nu le­a prevăzut în primă fază şi pe care noi le­am acceptat pentru că erau absolut necesare pentru a încheia acestă parte a spitalului, ambulatoriul, în proporţie de 100%. Mai avem şi alte proiecte, primăria a accesat tot ce se putea accesa la nivel de fonduri europene, în regiunea Sud­Est, valoarea totală a acestor proiecte este în jur de 40 de milioane de euro”, a declarat Viorel Holban, primarul municipiului Râmnicu Sărat.La nivelul regiunii de dezvoltare Sud­Est au fost semnate, până la 30 septembrie 2012, un număr total de 365 de contracte de finanţare, valoarea totală solicitată fiind de 418,99 milioane de euro, ceea ce reprezintă 78,34% din valoarea alocată regiunii pentru perioada 2007­2013.

Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuri

Proiect în valoare de

5.190.388,49lei

Page 22: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

parcul sportiV „iuliu haţieganu” din cluJ-napoca, reabilitat cu fonduri regioUniversitatea Babeş­Bolyai din Cluj Napoca va începe reabilitarea Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, după semnarea, pe 30 octombrie 2012, a contractului de finanţare prin Programul Operaţional Regional. în cadrul proiectului se vor realiza extinderea sediului facultăţii de Educaţie fizică şi Sport, reabilitarea şi modernizarea a şase terenuri de sport, reabilitarea căilor de acces, a reţelei de iluminat şi a sistemelor de alimentare cu apă, şi respectiv, canalizare din incinta campusului facultăţii de Educaţie fizică şi Sport.

imago-mol în luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord­Est, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, a organizat „Conferinţa de lansare oficială a Clusterului Regional Inovativ de Imagistică Moleculară şi Structurală Nord­Est” (IMAGO­MOL). Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Imagistică medicală avansată, interdisciplinară şi integrată, prin crearea unei Reţele de Clustere Regionale şi Strategii de Dezvoltare la nivel european” (AMI­4Europe), finanţat de Comisia Europeană prin Programul Cadru 7 – Regiuni ale Cunoaşterii. Obiectivul AMI­4Europe îl reprezintă dezvoltarea în regiune a nano medicinei, a farmacologiei, a biotehnologiei pentru sănătate şi a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.

Pentru detalii, accesaţi: http://ami­4europe.eu/ sau

www.imago­mol.ro.

parc tehnologic Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a contractat proiectul Consiliului judeţean Timiş ­ „Parc Tehnologic pentru Energie Alternativă Timişoara”. Proiectul va primi finanţare de aproximativ 19 milioane de lei în cadrul Regio – Programul Operaţional Regional, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” şi vizează sprijinirea firmelor din domeniul tehnologiilor de producţie a energiei din surse regenerabile. Parcul tehnologic va avea spaţii de producţie, întreprinderi/ateliere, depozite, servicii publice; spaţii administrative, birouri; acces auto, spaţii pentru parcare auto; acces la utilităţi tehnico­edilitare.

braşoV,centru de afaceri

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru va derula, în calitate de Organism Intermediar, proiectul „Centrul de dezvoltare a afacerilor Braşov” destinat structurilor de afaceri. Contractul a fost semnat în luna octombrie la Alba Iulia, în prezenţa reprezentantului Landului Brandenburg, Birgit Schliewenz, deoarece investitorii germani sunt interesaţi să dezvolte parteneriate cu firmele româneşti din Braşov. în valoare de 7,5 milioane de euro, centrul de afaceri de lângă Braşov va avea 27 de angajaţi, iar în cadrul său vor activa: 15 micro­întreprinderi, 7 întreprinderi mici şi 1 întreprindere mijlocie, şi va asigura cel puţin 350 de locuri de muncă noi.

Page 23: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEMBRIE 2012 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUDMUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

conferinţapolilor de creştereADR Sud – Vest Oltenia, împreună cu Primăria Munici­piului Craiova şi Asociaţia de Dezvoltare Regională Zona Metropolitană Craiova, a organizat, în luna oc­tombrie, „Conferinţa Polilor de Creştere”, la care au participat coordonatorii polilor de creştere, reprezen­tanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ai Ministerului Afacerilor Europene, ai Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară. Scopul a fost de a analiza stadiul implementării Planurilor Integrate de Dezvoltare pentru 2007–2013, dar şi de a prezenta per­spectiva Polilor metropolitani 2014–2020. Una dintre propunerile ADR SV Oltenia, pentru 2014–2020, este aceea de a introduce transportul inteligent (crearea unor coridoare de transport, pasaje şi reţele subterane de transport prevăzute cu tehnologie adecvată).

Întâlniri de lucru în luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud­Est a organizat întâlniri ale Grupurilor de Lucru Sub­Regionale pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud­Est 2014­2020. Oraşele în care s­au organizat întâlnirile au fost: Brăila, Tulcea şi Galaţi. La aceste întâlniri au participat reprezentanţi ai auto­rităţilor publice locale, ai direcţiilor judeţene de sta­tistică, ai compartimentelor de dezvoltare rurală, ai instituţiilor din sistemul educaţional, reprezentanţi din mediul academic, cultural şi de afaceri, dar şi repre­zentanţi ai societăţii civile. întâlnirile grupurilor de lucru sunt în conformitate cu priorităţile tematice naţionale şi respectă liniile directoare menţionate în Memorandumul Ministerului Afacerilor Europene privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene 2014­2020.

studenţi informaţi „Sesiunea de informare destinată studenţilor din regiunea Sud­Muntenia”, eveniment organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud­Muntenia în luna octombrie, cu sprijinul Axei prioritare 6 „Asistenţă tehnică” a REGIO, a avut ca scop impulsionarea tinerilor pentru a profita de oportunităţile oferite de finanţările europene. Au fost organizate doua întâlniri, prima la Universitatea de ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi cea de­a doua la Universitatea „Valahia” Târgovişte. Peste 270 de studenţi au primit informaţii despre: accesarea fondurilor europene prin Regio, asistenţă nerambursabilă pentru proiecte şi strategia de programare a instrumentelor structurale pentru 2014 ­ 2020. Următoarea întâlnire va avea loc în luna noiembrie, la Universitatea din Piteşti.

planuriADR Bucureşti­Ilfov, în colaborare cu Primăria Chitila, a organizat o Caravană de informare Regio. Evenimentul s­a desfăşurat joi, 1 noiembrie 2012, la Casa de cultură Tudor Arghezi, cu scopul de a prezenta date despre derularea proiectelor cu finanţare din Programul Operaţional Regional în oraşul Chitila şi în regiunea Bucureşti­Ilfov. S­au mai discutat şi priorităţile de dezvoltare ale regiunii în următorii ani, dar şi principalele direcţii de dezvoltare din Strategia Europa 2020. Participanţii la eveniment au primit pliante şi broşuri care conţin informaţii despre Programul Operaţional Regional în regiune şi revista Regio.

Page 24: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro24

Comentariu

Regio în RomâniaVlad IONESCU

în luna februarie a anului 2013, România va organiza cel mai mare eveniment sportiv de iarnă din în­treaga ei istorie. Vorbim despre festivalul Olimpic al Tineretului European (fOTE), un fel de Olimpiadă a juniorilor, cu un impact răsunător pe plan mondial. De la Universiada de vară din 1982 – competiţie care, între timp, a dispărut de pe harta sportului mondial – România n­a mai avut şansa de a se implica într­un astfel de eveniment grandios. Aţi putea spune că ţara noastră a mai organizat competiţii majore, precum Campionatul European de fotbal pentru naţionalele sub 21 de ani în 1999 sau finala Europa League din 2012. Niciunul dintre aceste evenimente nu se compară însă, prin complexitatea lui, cu ceea ce vom trăi în luna februarie a anului 2013. Nu mai puţin de patru oraşe­staţiuni – Râşnov, Predeal, Braşov şi Poiana Braşov ­ trebuie pregătite în cel mai mic amănunt ca să primească zecile de mii de sportivi şi turişti ce ne vor asalta hotelurile, pensiunile, pârtiile, restaurantele sau centrele de distracţie. O misiune deloc uşoară, dar care trebuie dusă la capăt fără strop de greşeală, pentru că imaginea României depinde extrem de mult de reuşita acţiunii. Oaspeţii – fie ei simpli turişti sau sportivi de top ­ trebuie să plece de aici încântaţi de organizare, de spaţiile de cazare, de petrecerea timpului liber şi de ospitalitatea noastră. Este musai să îi facem să se întoarcă şi în viitor, să ia în consideraţie România ca pe o posibilă destinaţie de schi, de vacanţă de iarnă, an de an. Iar turiştii de peste hotare reprezintă doar o jumătate de miză. Nu trebuie

festiValul olimpic al tineretului european – şansa româniei de promoVare a turismului de iarnă

Page 25: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEmbrIE 2012 25

Comentariu

Regio în Româniasă­i neglijăm pe românii iubitori ai sporturilor de iarnă, din ce în ce mai mulţi şi mai pasionaţi. Este extrem de important să gândim o strategie bine pusă la punct, pe termen scurt, mediu şi lung, prin care românii să redescopere frumuseţile şi atuurile de a schia aici, în ţara lor. Să nu îşi mai facă planuri în fiecare an de a pleca în Austria, Italia, franţa sau Elveţia. în plus – lucru deloc de neglijat – competiţia va fi transmisă de cele­bra televiziune Eurosport, un canal foarte important de sport, ce poate contribui la consolidarea imaginii pozitive a României pe bătrânul continent. Bineînţeles că o astfel de manifestare grandioasă nu există fără bani. Iar planul de modernizare a staţiunilor şi a pârtiilor de schi, snowboard, biatlon sau schi fond, a patinoarelor, a trambulinelor, a pornit, ca în orice lucru bine gospo­dărit, acum câţiva ani. Din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi din bugetele con­siliior locale, au fost lărgite pârtiile de schi, biatlon şi schi fond din Predeal, Poiana Braşov şi Râşnov, a fost construit de la zero patinoarul olimpic din Braşov, unde se vor juca meciurile de hochei, este deschisă procedura de modernizare a pati­noarului din Poiana Braşov pentru competiţia de patinaj artistic, a fost construită trambulina de sărituri de la Râşnov, au fost extinse sau modernizate instalaţiile pe cablu, dar şi infrastructura. Despre proiect am stat de vorbă, într­o primă discuţie, cu Puiu Gaspar, secretarul general al federaţiei Române de Schi Biatlon. Este unul dintre cei mai puternici susţinători ai festivalului Olimpic al Tineretului European şi unul dintre iniţiatorii aducerii competiţiei în România. „Este cel mai ambiţios şi binevenit plan pe care îl pune la punct Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Toate investiţiile pe care

le­a făcut instituţia în ultimii ani, în dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă, se vor întoarce înzecit, sunt convins. Pentru că vom ieşi cu capul sus în lumea spor­turilor de iarnă, a schiului mai ales, un sport care atrage an de an din ce în ce mai mulţi practicanţi. În plus, sportivii noştri vor avea ocazia să concureze, la ei acasă, împotriva celor mai tari concurenţi din străinătate. Dacă vă uitaţi pe harta mondială a olimpismului veţi vedea aşa: 2012, Anglia cu Jocurile Olimpice de vară de la Londra, apoi 2013, România cu Festivalul Olimpic al Tineretului European, şi 2014, Rusia cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. Este un uriaş beneficiu de imagine al României, nu numai al staţiunilor implicate ” – spune Puiu Gaspar. în staţiunile ce vor face parte din lanţul festivalului Olimpic al Tine­retului European sunt aşteptaţi peste 1000 de sportivi. în plus, vor ajunge în România peste 500 de membri ai staffurilor schiorilor, adică antrenori, oficiali ai federaţiilor naţionale sau ai Comitetului Internaţional Olimpic. Iar organizatorii estimează că numărul turiştilor din România sau de peste graniţe va fi de ordinul zecilor de mii.

Aşadar, festivalul Olimpic al Tinere­tului European poate deveni o trambulină excelentă pentru ceea ce ar trebui să reprezinte turismul de iarnă pentru România. Investim acum, ca să culegem roadele în anii viitori. Un copac se naşte dintr­un grăunte uneori aproape invizibil. Haideţi să considerăm fOTE acest grăunte din care să renască turismul românesc.

Page 26: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

O mașină a timpului ne poate transporta cu 700 de ani în

urmă, în plin ev mediu. locul? complexul de castele și FortiFicații de la ehrenberg, austria. această experiență de-a dreptul magică este acum posibilă ca urmare a unui prOiect de restaurare început în anul 1997, cu sprijinul Finanțării de la fOndul eurOpean pentru dezvoltare regională.

La mai puţin de 100 de kilometri de Innsbruck, în Tirolul austriac, în urmă cu mai bine de zece ani, călătorul dădea peste nişte ruine care nu mai aveau puterea să arate urmele unei glorii demult apuse. Districtul Reutte, o comunitate alpină tiroleză, de câteva mii de suflete, legată de restul lumii printr­o singură trecătoare, se mândreşte cu peste 700 de ani de istorie şi cu aşezarea pe anticul drum roman Via Claudia Augusta.Astăzi, după 12 ani de eforturi şi implicare, ruinele din Reutte au devenit unul dintre cele mai căutate obiective turistice din Austria. Autorităţile locale, împreună cu artiştii şi oamenii de afaceri din zonă, au văzut potenţialul turistic a ceea ce mai rămăsese din fortificaţiile de la Ehrenberg după invazia franceză de la început de secol xIx. Astfel a luat naştere una dintre cele mai spectaculoase iniţiative de restaurare şi integrare în circuitul turistic a unui întreg complex de castele şi fortificaţii.

numărul Vizitatorilor a crescut de 28 de ori

„Acest proiect a adus o creştere incredibilă a numărului de vizitatori ai complexului de fortificaţii, de la aproximativ 5000, în trecut, la peste 140.000 pe an, în prezent”, spune Armin Walch, arhitect şi

supervizor de proiect. Timp, bani, pasiune, efort au fost investite pentru renovarea ruinelor de la Ehrenberg. Pe lângă restaurare, a avut loc şi o regândire a spaţiilor, astfel că astăzi complexul pune la dispoziţia oaspeţilor săi un muzeu medieval, săli de conferinţe, spaţii pentru evenimente speciale.

austria -trăiește experienȚa medieVelă În stil tirolez

restaurarea unor ruine Vechi de 700 de ani a transformat complet o zonă turistică

finanȚare de peste două milioane de euro

Page 27: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Au fost necesare peste şase milioane de euro, dintre care mai mult de două milioane fonduri europene, pentru ca cele patru fortăreţe – Castelul Ehrenberg (con­struit în 1293), forturile Klause (1480) şi Claudia (1645) şi fortă­reaţa Schlosskopf (1741) – să re­vină la strălucirea de altădată. Dar lucrurile nu au fost uşoare. înainte de iniţiativa de restaurare, zona ruinelor de la Ehrenberg era destinaţia favorită a drumeţilor care urcau mai mult pentru panorama asupra văii Reutte, decât din interes pentru ruinele fortificaţiilor ai căror proprietari erau lipsiţi de capitalul şi dorinţa de a le da circuitului turistic.

riscuri și rezultateAutorităţile locale din Reutte şi­au asumat provocarea şi riscul, au cumpărat cele patru fortificaţii şi au demarat investiţia iniţială în 1997. Patru ani mai târziu, pentru mai buna atragere a fondurilor, s­a constituit o asociaţie la cârma căreia a fost ales arhitectul Armin Walch. Roadele acestei iniţiative s­au arătat imediat: numărul vizitatorilor a cres cut de aproape 30 de ori, gradul de ocupare a hotelurilor din zonă a crescut constant, iar şase angajaţi permanenţi, patru angajaţi cu normă redusă şi 20 de ghizi profesionişti fac parte astăzi din personalul complexului.

Cea mai mare provocare în proiectul de restaurare a fost pusă de fortăreaţa Schlosskopf care a trebuit să fie dezgropată în întregime. Azi, la 15 ani de la debutul proiectului, fortăreaţa se prezintă vizitatorilor ca un complex în stil baroc, prevăzut cu instalaţii de apărare

funcţionale, cum ar fi platforme de observaţie, macarale cu scripeţi. La mică distanţă, fostele barăci ale gărzilor de la fortăreaţa Klause au devenit săli de seminarii şi facilităţi de cazare, în timp ce un fost depozit de sare din secolul al xVII­lea a fost restaurat pentru a deveni un centru în care au loc demonstraţii de arte şi meserii tradiţionale, dar unde se pot organiza şi conferinţe.Astfel, vizitatorii pot experimenta, la prima mână, atmosfera misterioasă a Evului Mediu. O atenţie deosebită a fost acordată celor mici. Lor le­a fost dedicată o întreagă secţiune a complexului de fortificaţii. Aici, sub con ducerea mascotei în armură, „Cavalerul Rudiger”, copiii iau parte la o excursie în care joaca şi educaţia se împletesc într­o expe­rienţă de neuitat. Tot celor mici

le sunt dedicate o mulţime de alte evenimente precum spectacole medievale, parade cu costume de epocă şi demonstraţii de turnir. Proiectul Ehrenberg, Lumea fortă­reţelor, este un exemplu elocvent al iniţiativelor de cooperare între autorităţile locale, societatea civilă, asociaţiile de artişti şi oamenii de afaceri. Iar asistenţa financiară europeană vine să sprijine în mod esenţial astfel de iniţiative.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

NOIEMBRIE 2012 27

fişa tehnică a proiectului

Proiect: Trăieşte experienţa medievelă în stil tirolez

Sursa finanţării: fondul European pentru Dezvoltare Regională, din 1997 până la perioada de programare 2007 ­ 2013

Cost total: 6.055.200 €

finanţare Uniunea Europeană: 2.059.100 €

Page 28: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

bani eurOpeni pentru a pune în valOare una dintre cele mai

vizitate minuni naturale din sud-estul irlandei. Falezele din moher, Formaţiuni stâncoase înalte de 214 metri, lungi de peste opt Kilometri şi vechi de 319 milioane de ani, au devenit, începând cu Februarie 2007, mai accesibile publicului

prin înFiinţarea unui centru pentru vizitatori. cu sprijinul Finanţării de la fOndul eurOpean pentru dezvoltare regională, obiectivul turistic de pe cOasta atlanticului atrage astăzi peste un milion de vizitatori anual.

Punctul principal de atracţie este Centrul pentru vizitatori, o con­strucţie care nu afectează mediul înconjurător, proiectată şi construită pentru a avea un impact cât mai mic asupra florei şi faunei din zonă. întreaga clădire a Centrului se află în subteran şi foloseşte energie din surse regenerabile, solare şi geotermale.„Oaspeţii noştri din întreaga lume beneficiază de facilităţile noului centru şi de programul de management al turiştilor. Înce­

pând cu 2007 avem o creştere con­tinuă a numărului de vizite ale grupurilor organizate de instituţiile educaţionale şi, de asemenea, mulţumită noilor căi de acces, ne bucurăm să vedem că tot mai mulţi vizitatori seniori sau cu dizabilităţi pot, acum, să ne treacă pragul”, spune Katherine Webster, directorul Centrului pentru vizitatori Cliffs of Moher.

irlanda – falezele din moher

o zonă de o frumuseţe inegalabilă oferă Vizitatorilor o experienţă unică

Proiect finanţat de

Uniunea Europeană cu peste

10 milioane de euro

Turnul de observaţie O’Brien

Centrul pentru vizitatori, intrarea principală

Page 29: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

NOIEMBRIE 2012 29

elementele esenţiale: oceanul, stâncile, natura şi omulAflat în mijlocul clădirii subterane, un dom uriaş reproduce atmosfera caracteristică a peşterilor din zonă. Această cupolă adăposteşte exponate, imagini şi diorame, pen­tru a­i face pe vizitatori să trăiască o experienţa unică a complexului ecosistem al falezelor. Cele patru sferturi ale domului sunt dedicate celor patru elemente care fac din acest loc una dintre minunile naturale ale continentului: ocea­nul, stâncile, natura şi omul. Expoziţiile interactive explică, în mod interesant şi prietenos, relaţia simbiotică între cele patru elemente. Pe un ecran central, turiştii pot „lua parte” la un tur aerian virtual al ţinutului Clare, zona administrativă în care sunt localizate falezele.

inVestiţie totală de peste 31 de milioane de euroCentrul pentru vizitatori nu a fost singura investiţie din cadrul proiectului. Pe muchia falezei, la 214 metri deasupra valurilor Atlan­ticului, au fost construiţi peste 700 de metri de platforme de observaţie. De asemenea, au fost construite drumuri şi căi de acces, scări şi lo­curi de parcare. Toate aceste ame­najări au fost cu grijă integrate în peisaj, pentru a nu deranja armonia desăvârşită a locului. Inaugurarea proiectului în valoare de 31,5 milioane de euro a avut loc simultan cu lansarea unui program de educare a publicului pentru conservarea naturii. Acest lucru a dus, odată cu creşterea numărului de vizitatori, la creşterea siguranţei acestora şi la transformarea faleze lor într­un spaţiu de interes pentru educatori şi cercetători.„De la inaugurarea Centrului, în 2007, am reuşit să oferim vizitato­

rilor un nou mod de a experimenta şi descoperi această minune a na­turii. Mai mult decât atât, am colaborat cu alţi responsabili în turism pentru a promova şi alte obiective din ţinutul Clare, în afară de celebra Faleză. Un bun exemplu este biletul Burren 4 care permite accesul la patru obiective turistice în decursul unei săptămâni, la un preţ redus. Beneficiul acestei acţiuni este că turiştii rămân pen­tru mai multă vreme în ţinutul nostru şi astfel încurajăm întreaga economie locală. Statistic, procen­tul turiştilor care au vizitat Cliffs of Moher şi s­au cazat pentru cel puţin o noapte în Clare a crescut de la 43%, la 59%. Acest lucru arată însemnătatea deschiderii centrului pentru întregul ţinut”, a declarat, în exclusivitate pentru Regio, Katherine Webster.Maiestuoasele stânci din Moher sunt casa uneia dintre cele mai mari colonii de păsări marine din Irlanda, iar întreaga zonă a fost declarată arie protejată şi zonă de refugiu pentru faună, încă din anul 1988. Zona protejată se întinde pe 200 de hectare de uscat şi 200 de metri în largul oceanului Atlantic.

fişa tehnică a proiectului

Proiect: O minune a naturii, trezită la viaţă pe coasta irlandeză

Sursa finanţării: fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2000 ­ 2006

finanţare Uniunea Europeană: 10.800.000 €

Expoziţie interactivă

Domul subteran Atlantic Edge

Page 30: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

www.inforegio.ro30

Agendă

autoritatea de management pentru por (am por) - ministerul dezVoltării regionale şi turismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E­mail: [email protected], Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro

organisme intermediare por

agenţia pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072E­mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-est (adr sud-est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017E­mail: [email protected]: www.adrse.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud muntenia (adr sud muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167

E­mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-Vest oltenia (adr sV oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780E­mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională Vest (adr Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/fax: 0256 491923E­mail: [email protected]: www.adrvest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională nord-Vest (adr nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, fax: 0264 439222E­mail: [email protected]: www.nord­vest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională centru (adr centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613E­mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

agenţia pentru dezvoltare regională bucureşti ilfov (adr bucureşti ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665E­mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

organism intermediar pentru turism (direcţia gestionare fonduri comunitare pentru turism)Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

centrul de informare pentru instrumente structurale (autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L­V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E­mail: contact@fonduri­ue.ro

organismele de implementare şi monitorizare a programului operaţional regional

cluJ-napoca, 26-27 noiembrie 2012 Zilele Regio

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord­Vest organizează, în perioada 26­27 noiembrie, la Cluj­Napoca, Zilele Regio.Vor avea loc expuneri foto şi video de la proiectele Regio, un atelier de lucru pentru reţeaua comunicatorilor Regio din Transilvania de Nord şi Gala Multiplicatorilor de Valori Europene. Locaţia evenimentului este Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Parcul Mare.Detalii la http://www.nord­vest.ro/

bruxelles, belgia, 27 noiembrie 2012 Conferinţa „Energia pentru toţi­ Rolul şi acţiunea Uniunii Europene”

Comitetul Social şi Economic European va găzdui conferinţa privind problemele legate de energie la nivel european. Principalele subiecte discutate vizează eficientizarea energiei prin programele europene, incluzând fondurile structurale, colaborarea între generaţii şi găsirea unor soluţii la nivel social privind resursele limitate de energie. Detalii la: http://www.elisan.eu/manifestation.asp

bruxelles, belgia, 3 decembrie 2012 Conferinţa „Tineretul în mişcare”

Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor (CoR), în colaborare cu Comisia Europeană şi este primul dintr­o serie de şapte astfel de întâlniri. Se va discuta viitorul tinerilor europeni, problema lipsei locurilor de muncă şi moduri de combatere a acesteia. Detalii la: http://cor.europa.eu/en/news/events/Pages/europe­2020­conference­youth­on­the­move.aspx

la plaine st. denis, franţa, 3-4 decembrie 2012 Reuniunea reţelelor de comunicatori ale Comisiei Europene

Membrii reţelelor de comunicatori ai Comisiei Europene, INfORM şi INIO, se vor reuni în franţa, în perioada 3­4 decembrie 2012, pentru a dezbate impactul măsurile de informare şi publicitate derulate în cadrul programelor de finanţare, la nivelul Uniunii Europene. Comunicatorii din autorităţile de management şi din organismele intermediare din cele 27 de state membre vor discuta care sunt cele mai eficiente măsuri de promovare a fondurilor europene, în vederea îmbunătăţirii activităţii de informare şi publicitate pentru perioada 2014­2020.Detalii la http://www.europe­en­france.fr/Centre­de­ressources/Actualites/Meeting­of­INIO­INfORM­networks­3­4­of­December­2012

3-4 decembrie, copenhaga, danemarca Conferinţa anuală „Oraşele de mâine – acţiunile de azi”

La această conferinţă vor lua parte oameni politici, experţi ai Uniunii Europene, care vor discuta provocările cu care se confruntă oraşele europene în acest moment, pe baza unui raport al Comisiei Europene din octombrie 2011. Se vor organiza 6 workshop­uri pe diferite teme, cu scopul de a evidenţia soluţii viitoare pentru societatea urbană.Detalii la: http://www.conference2012.urbact.eu/

Page 31: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

NOIEMBRIE 2012 31

Să mai şi zâmbim!

Un turist, în vizită prin Ardeal, i se adresează unui ţăran: ­ Spune­mi, moşule, care este cel mai rapid drum către Cluj? ­ Sunteţi pe jos sau cu maşina? ­ Cu maşina. ­ Atunci, după părerea mea, cu maşina...

Odată merge un om pe munte şi cade într­o prăpastie. Peste câteva ore ajung salvamontiştii la faţa locului şi strigă în vale: ­ E cineva acolo? ­ Da, eu sunt! strigă omul din prăpastie. Salvamontiştii strigă din nou către el, aruncându­i o coardă: ­ O să­ţi trimitem o coardă şi tu să te prinzi cu mâinile de ea ca să te tragem sus! ­ Nu pot, mi­am rupt mâinile! ­ Atunci leagă­te de picioare şi te tragem noi sus! ­ Nu pot, mi­am rupt picioarele! Se gândesc ce se gândesc salvamontiştii şi răspund: ­ Prinde coarda în dinţi şi strânge­o tare şi o să te scoatem de acolo. Omul nostru ia coarda în dinţi şi salvamontiştii încep să­l tragă în sus: 100 de metri....... 200 de metri......... 300 de metri şi aproape a ajuns, când salvamontiştii îngrijoraţi îl strigă: ­ Te ţii bine? ­ DDAAAaaaaaa........

Un turist vorbeşte cu recepţionerul unui hotel: ­ Tariful nostru este următorul: 100 de dolari pe noapte, pat şi micul dejun, sau doar 10 dolari dacă vă faceţi singur patul. ­ foarte bine, îmi aleg varianta să­mi fac singur patul. ­ OK! Poftiţi fierăstrăul şi ciocanul, rămâne doar să faceţi rost de cuie.

Turist în Ardeal

Salvamontiştii

Page 32: Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: noiembrie 2012