nr. 9, octombrie 2011

R E V I S T A

La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, tinerii instituţionalizaţi învaţă o meserie, ca să se descurce în viaţă

Unicul hospice din zona capitalei, la Voluntari

Reţea de centre sociale, în judeţul Alba, realizatăcu fonduri Regio

Programul Naţional de Reformă conecteazăRomânia la strategia Europa 2020

Condiţii europene pentru copiii cu nevoi speciale la Centrul Romaniţa, în judeţul Neamţ

Regio modernizează Râmnicu Vâlcea

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

www.inforegio.ro

FONDURILE REGIO, O RESURSĂ PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ

O treime dintre români se confruntă cu privaţiuni materiale grave, arată statisticile europene. Potrivit Eurostat (Ofi ciul de Statistică al Comunităţilor Euro-pene), 8% din populaţia totală a Uniunii Europene se confruntă cu astfel de probleme. Dacă la debutul crizei economico-fi nanciare, 17% din populaţia Uniunii Europene (81 milioane de persoane) era expusă riscului sărăciei, este uşor de intuit ce dinamică a urmat fenomenul în ultimii ani.

În acest context, strategia Europa 2020 urmăreşte scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în Uniunea Europeană a cel puţin 20 milioane de persoane până în 2020. Pentru atingerea acestui scop, sunt mobilizate importante fonduri europene.

Progresele către atingerea acestui obiectiv sunt măsurate în funcţie de trei indicatori - persoane afl ate în risc de sărăcie, persoane ce întâmpină privaţiuni materiale grave şi persoane ce locuiesc în zone cu intensitate a muncii foarte scăzută. In anul 2008, 116 milioane de persoane erau afectate de cel puţin una dintre aceste trei forme de excluziune socială. România fi gurează şi în acest top, cu 44% din populaţie.

Programul Regio este una dintre soluţiile pe care ţara noastră le poate folosi pentru a fi nanţa proiecte pentru îmbunătăţirea climatului social, în concordanţă cu eforturile europene de luptă

împotriva sărăciei şi excluziunii sociale. Atragerea de fonduri alocate dezvoltării serviciilor sociale în regiunile ţării prin Programul Operaţional Regional poate duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor cu nevoi speciale, la dezvoltarea serviciilor sociale din domeniul medical, de învăţământ, de asistenţă socială şi de intervenţie în situaţii de urgenţă.

Infrastructura socială din România are şansa îmbunătăţirii, prin folosirea fondurilor europene. Pe măsură ce asemenea proiecte devin nu doar modele de urmat, dar şi din ce în ce mai frecvente, categoriile defavorizate pot avea la dispoziţie tot mai multe forme de sprijin, de reintegrare.

România este prezentă cu şase regiuni din totalul celor opt, în clasamentul celor mai sărace 20 de zone din UE. Alături de Bulgaria, România este recunoscută ca fi ind cel mai sărac stat din Uniune. În timp ce, de regulă, în Uniunea Europeană, sărăcia este asociată, mai degrabă, cu ţările în curs de dezvoltare, care se confruntă cu subnutriţia, foametea, sau lipsa apei potabile, există încă state membre, printre care şi ţara noastră, afectate de sărăcie şi de excluziune socială. Regio se dovedeşte a fi o soluţie viabilă pe calea recuperării acestor decalaje de dezvoltare. Dincolo de statistici, destinele a sute de mii de români pot fi salvate, prin folosirea efi cientă a banilor europeni.

Editorial

REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

Dan CĂRBUNARU

OCTOMBRIE 2011 OCTOMBRIE 2011 3

Sumar

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 Programul Naţional de Reformă conectează România la strategia Europa 2020

05 Siguranţa publică – obiectiv de dezvoltareregională

07 Regio modernizează oraşul Râmnicu Vâlcea

09 Proiect social la Slobozia

11 Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice din Constanţa

13 Unicul hospice din zona capitalei, la Voluntari

15 La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, tinerii instituţionalizaţi învaţă o meserie, ca să se descurce în viaţă

17 Condiţii europene pentru copiii cu nevoi speciale la Centrul Romaniţa, în judeţul Neamţ

19 Reţea de centre sociale, în judeţul Alba, realizată cu fonduri Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Proiect de integrare a imigranţilor, la Torino (Italia)

23 Atelierul pentru femei din Cardiff, noi oportunităţi în găsirea unui loc de muncă

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ CONECTEAZĂ ROMÂNIA LA STRATEGIA EUROPA 2020

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2011-2013 (PNR)

REPREZINTĂ DOCUMENTUL PRIN CARE SUNT DEFINITE ŞI APLICATE POLITICILE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A ROMÂNIEI, ÎN CONCORDANŢĂ CU POLITICILE UNIUNII EUROPENE (UE) PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA EUROPA 2020 ŞI A FOST ELABORAT URMĂRIND CORELAREA OBIECTIVELOR NAŢIONALE CU CELE EUROPENE.

Programul Naţional are ca priorităţi realizarea unei economii inteli-gente, durabile şi favorabile inclu-ziunii, cu niveluri ridicate de ocu-pare a forţei de muncă, productivi-tate şi de coeziune socială.

O CREŞTERE ECONOMICĂ FRAGILĂ PENTRU 2011-2014

Scenariul economic al PNR pen-tru perioada 2011-2014 prevede o creştere economică fragilă pe fondul intensifi cării procesului de reduce-re a infl aţiei, urmând ca, pe baza reluării creşterii economice, să se îmbunătăţească şi piaţa muncii. De asemenea, se aşteaptă ca numărul şomerilor să scadă, astfel încât rata şomajului să se diminueze până la 5,8% (cu 1,5% mai mic decât nivelul din 2010).

REFORMA ADMINISTRAŢIEI

PNR îşi propune să implemente-ze măsuri ce vor susţine creşterea economică, precum creşterea efi ci-enţei şi transparenţei administraţiei publice şi îmbunătăţirea mediu-lui de afaceri. Abordarea acestei

priorităţi strategice se poate re-aliza prin şapte direcţii majore de acţiune: implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea efi cacităţii administraţiei publi-ce, continuarea măsurilor orien-tate către o mai bună reglementa-re la nivelul administraţiei publi-ce centrale, profesionalizarea funcţionarilor publici, standardiza-rea procedurilor administrative, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru moder-nizarea administraţiei publice, dez-voltarea teritorială, dar, mai ales, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coezi-une. Ultima direcţie a fost propusă a fi realizată prin Planul de Măsuri Prioritare (PMP) pentru consolida-rea capacităţii de absorbţie a fon-durilor structurale şi de coeziune.

OBIECTIVELE PACTULUI EURO PLUS

Îmbunătăţirea mediului de afaceri reprezintă un alt obiectiv al PNR, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi

coordonării orizontale a politicilor publice, sprijinirea activităţii IMM-urilor, simplifi carea şi modernizarea procedurilor fi scale şi alte măsuri. Tot în acest sens, Pactul Euro Plus a adus Programului Naţional de Reformă noi obiective esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre macro-economice dăunătoare. Cei patru piloni ai pactului urmăresc promo-varea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, consolidarea sustenabilităţii fi nanţelor publice şi a stabilităţii fi nanciare.

SOLUŢII PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

În sensul ocupării forţei de muncă, România se concentrează pe următoarele direcţii de acţiune: îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii; facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocu-pare; consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă; creşterea calităţii ocupării persoa-nelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi femeilor, anticiparea

Regio în RomâniaStrategie şi reformă

surs

a: w

ww

.gov

.ro

Dan CÃRBUNARU

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 5

schimbărilor pe piaţa muncii şi adec-varea intervenţiilor publice pentru îmbunătăţirea ocupării etc.O altă prioritate a Guvernului o reprezintă creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile uma-ne. Pentru acesta, s-au avut în ve-dere două direcţii de acţiune ma-jore: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efecte-le schimbărilor climatice, conform prevederilor Naţiunilor Unite asupra acestora.

MODERNIZAREA SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, Guvernul şi-a propus o serie de măsuri pre-cum: compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu cele ale Cadrului European al Califi cărilor, modernizarea şi descongestionarea

curriculei şcolare, reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor, asigurarea unui grad sporit de des-centralizare, responsabilizarea şi fi nanţarea în sistemul educaţional, asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate, re-valorizarea învăţământului profe-sional şi tehnic, stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii, moderniza-rea managementului universităţilor şi clasifi carea acestora, fi nanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar sau reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii.

EFICIENTIZAREA ASISTENŢEI SOCIALE

Unul dintre motivele pentru care românii nu au acces la educaţie sau recurg la abandonul şcolar, fapte des întâlnite în societate, îl reprezintă sărăcia. Traiectoria ascendentă a

acesteia trebuie redusă prin re-formarea sistemului de asistenţă socială, acordarea ajutorului social, astfel încât să fi e garantat un venit minim oricărui cetăţean, sprijinirea celor mai sărace familii cu copii, creşterea calităţii vieţii persoanelor ce aparţin grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor vârstnice, in-tegrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi, prevenirea aban-donului şcolar etc.Reforma sistemului naţional de sănătate din cadrul PNR vizează îmbunătăţirea accesului per-soanelor vulnerabile la servicii de sănătate, prin dezvoltarea unei in-frastructuri sanitare adecvate şi prin creşterea calităţii serviciilor medicale, asigurarea asistenţei medicale în zonele izolate şi în cele defavorizate economic, precum şi efi cientizarea economică a sistemu-lui de sănătate.

Regio în România

Soluţii şi obiective

TIEMS (THE INTERNATIONAL EMERGENCY MANAGEMENT

SO CIE TY) ESTE O ORGANIZAŢIE INTERNAŢIONALĂ NON-PROFIT CARE INFORMEAZĂ ŞI EDUCĂ PUBLICUL ÎN TOATE DOMENIILE MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ.

Organizaţia reuneşte specialişti din numeroase ţări în domeniul cerce-tării şi dezvoltării de tehnologii ce pot fi aplicate în prevenirea şi ges-tionarea dezastrelor naturale sau/şi a celor create de mâna omului. În

cadrul Conferinţei TIEMS Bucureşti 2011, care a avut loc în perioada 7-10 iunie, una dintre concluziile stabilite a fost aceea că siguranţa publică ar trebui considerată un

obiectiv al dezvoltării regionale. În prezent, organizaţia TIEMS face eforturi pentru a stârni interesul guvernelor şi al populaţiei, astfel încât aceştia să acţioneze în direcţia siguranţei cetăţeanului.De la salvări şi echipamente de intervenţie medicală de urgenţă şi până la mijloace de monitoriza-re minut cu minut a unor surse de risc, de la sisteme de tip senzori şi came re care „privesc” atent oraşe întregi, artere de circulaţie, reţele de conducte de transport de ener-

SIGURANŢA PUBLICĂ - OBIECTIV DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Carmen DUMITRU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în România Surse de risc

gie, şcoli, spitale, bănci, aeropor-turi, reţele de căi ferate, toate pot deveni ţinte în posibile atacuri tero-riste, accidente, erori umane etc. Harald Drager, preşedintele TIEMS, afi rmă că „organizaţia îi reuneşte pe toţi cei care sunt de părere că tehnologia şi competenţele nu sunt un lucru în sine, ci un efort depus de societate pentru toţi membrii săi.” Unul dintre aspectele acestei comunităţi este că deţine o gamă largă de specialişti, în domenii diferite, care constituie, în acelaşi timp, şi un grup de solidaritate.

RISCURI ŞI PROVOCĂRI

La conferinţa de la Bucureşti au fost dezbătute teme diverse - de la riscul seismic, măsurile de consoli-dare şi gestionare a spaţiilor avari-ate până la evacuarea victimelor şi salvarea celor prinşi sub dărâmături, precum şi modalităţi de găsire a supravieţuitorilor şi la tehnologiile cele mai noi folosite la Fukushima.Un alt subiect a fost cel al inundaţiilor şi riscurilor de inundaţii care au adus în discuţie sistemele de prevenire timpurie, gestiunea raţională a cursurilor de apă şi a sistemelor de protecţie civilă, in-cluzând monitorizare, alarmare, evacuare, pompare, îndiguire.

În aceeaşi listă de priorităţi se încadrează şi siguranţa urbană, de la transportul de energie şi trafi cul urban de călători şi mărfuri, până la „oraşele de sub oraşe” cum le numesc specialiştii şi care au de-venit surse de risc, fi e sub forma unor depozite de substanţe toxice, fi e a bandelor de oameni ai străzii

sau a bandelor violente care atacă trecătorii. Investiţii majore core-late cu resurse umane performan-te pot face ca astfel de sisteme de siguranţă să devină adevărate mo-toare de dezvoltare, pentru că teh-nologiile se modernizează continuu, iar globalizarea va acţiona, în această situaţie, ca un factor pozi-tiv, prin crearea de standarde obli-gatorii pentru situaţii de urgenţă şi de reţele pentru monitorizarea, in-terpretarea datelor şi intervenţie de urgenţă.

INFORMARE PENTRU REACŢIE IMEDIATĂ

În ceea ce priveşte paşii necesari la nivel naţional, reprezentanţii organizaţiei sunt de părere că oa-me nii trebuie să fi e informaţi des-pre cauzele şi prevenirea eventu-alelor riscuri, dar, mai ales, despre modalităţile de acţiune la nivel local în momentul producerii unui dezas-tru sau a unei situaţii de criză. De aceea, este nevoie ca, la nivel local, să fi e intensifi cat gradul de pregătire pentru astfel de situaţii, deoarece numărul de victime poate

creşte în lipsa unei reacţii locale imediate. Iar această reacţie poate avea loc numai pe baza competenţei, a echipării adecvate, a personalului instruit, dar şi a populaţiei infor-mate.

PROGRAM PENTRU DIMINUAREA RISCURILOR

În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului se derulea ză un program, cu fi nanţare internaţio-nală, care urmăreşte diminuarea riscurilor în cazul producerii cala-mităţilor naturale şi pregătirea pen-tru situaţii de urgenţă. Managerul de program, Stela Petrescu, Secre-tar General al TIEMS, consideră că există un mare volum de informaţie, generat de activitatea colectivului care contribuie la implementarea acestui program, ce poate fi valori-fi cat şi sub forma unor programe de pregătire pentru public.

Astfel, crearea unei infrastructuri de siguranţă publică, dar şi preve-nirea dezastrelor sunt obiective im-portante ale unui plan realist de dezvoltare regională.

7

Dezvoltare urbană

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011

Regio în România

REGIO MODERNIZEAZĂ RÂMNICU VÂLCEA

ORAŞ CU O POPULAŢIE DE CIRCA 110.000 DE LOCUITORI, RÂMNICU

VÂLCEA ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ A ROMÂNIEI CARE BENEFICIAZĂ DE FONDURI PENTRU O DEZVOLTARE DURABILĂ, ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1.

În cursa pentru cheltuirea fondurilor alocate, în valoare de 38,2 milioane de euro, municipiul Râmnicu Vâlcea a pornit cu un Plan Integrat de Dez-voltare Urbană (PIDU) care cuprinde opt proiecte vizând realizarea unor obiective care sunt incluse, de alt-fel, şi în Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Râmnicu Vâl-cea 2008-2013.

PIDU reprezintă, în momentul de faţă, principalul obiectiv asumat de către Primăria Râmnicu Vâlcea. Proiec tele propuse şi afl ate în eva-lu are sau în implementare urmăresc modernizarea şi dezvoltarea infra -s tructurii urbane şi sociale, creşte-rea standardului de viaţă al locuito-rilor, protecţia mediului şi dezvol-ta rea turismului zonal, precum şi crearea unor oportunităţi şi faci-lităţi pentru mediul de afaceri, prin invesiţii în infrastructura din acest domeniu.

STARTUL A FOST DATÎN VARA ANULUI TRECUT

Primele trei proiecte ale polului de dezvoltare Râmnicu Vâlcea au primit undă verde în august 2010, atunci când au fost semnate con-tractele de fi nanţare aferente.

Dintre cele trei, cea mai mare alo-care fi nanciară, respectiv 13,5 mili-oane de lei, a revenit unui pro iect de îmbunătăţire a infrastructurii de transport urban. Este vorba des pre amenajarea unui Pod peste râul Olăneşti, în pre-lungirea străzii Carol I, inclu-siv legăturile rutiere cu Calea lui Traian şi strada Morilor. Prin re-alizarea acestei lucrări se urmăreşte fl uidizarea trafi cului. Podul cu o lungime de 76 de metri va avea trei benzi de circulaţie în acelaşi sens şi se va continua cu o bandă către strada Morilor şi alte trei spre Calea lui Traian. Alte două proiecte, a căror fi nanţare a fost aprobată anul trecut, sunt în domeniul infrastructurii rutiere şi siguranţei. Primul proiect vizează construirea Arterei de legătură în-tre străzile Ştirbei Vodă şi Morilor (printr-un pod cu trei deschideri, peste râul Olăneşti). Acest proiect, afl at în implementare, se va fi na-liza în 2011, urmând să asigure fl u-

idizarea trafi cului în zona centrală a oraşului, creşterea siguranţei circulaţiei şi reducerea poluării cu emisii de noxe şi a poluării fo-nice. Al doilea proiect, realiza-rea unui Sistem de supraveghere video în oraş, a fost deja fi na lizat

cu succes în august 2011, asigu-rând monitorizarea video în 30 de zone cu risc infracţional crescut. Cele 80 de camere video instalate asigură supravegherea în puncte-cheie, monitorizarea fi ind realizată în cadrul unui dispecerat afl at în se-diul Poliţiei Locale.

Încã 3 proiecte pe

lista de rezervã a PIDU

Elena OCEANU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Proiecte şi priorităţi

PASAJ SUPRATERAN PE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ARTERE

Cea mai amplă investiţie în infra-structura rutieră a oraşului Râm-nicu Vâlcea a fost demarată în anul 2011. În luna august a fost semnat un contract în valoare de aproxima-tiv 40 milioane de lei pentru con-struirea unui Pasaj rutier suprate ran pe bulevardul Tudor Vladimirescu.

Investiţia, cu o durată de realizare de 30 de luni, are scopul de a elim-ina blocajul rutier creat de calea ferată care intersectează artera principală de acces în şi dinspre cen-trul oraşului către destinaţii impor-tante, respectiv Bucureşti, Piteşti, Valea Oltului şi Sibiu. De asemenea, prin realizarea pasajului se va fl u-idiza trafi cul între cartierele impor-tante ale municipiului, iar timpii de aşteptare vor fi eliminaţi.

SFÂRŞITUL ANULUIVINE CU NOI FINANŢĂRI

În luna septembrie a fost sem-nat contractul de fi nantare pentru încă un proiect, respectiv Lărgirea pasajului Hervil, pasaj inferior pe calea ferată Piatra Olt - Podu Olt, în valoare totală de 3,2 milioane lei, proiect ce urmăreşte reducerea congestionărilor trafi cului autovehi-culelor şi realizarea unei circulaţii pietonale în condiţii de siguranţă.Până la sfârşitul anului 2011, po-lul de dezvoltare Râmnicu Vâlcea va semna alte trei contracte impor-tante, cu ele urmând să se închidă lista celor opt proiecte propuse prin PIDU. Două din cele trei pro iecte incluse în această ultimă etapă prevăd investiţii în infrastructura rutieră. Asfel, ar urma ca două ar-tere ale oraşului - Strada Aurelian Sacerdoteanu şi Strada Patriarh Justiţian Marina - sa fi e reabilitate

şi modernizate. De asemenea, va fi prelungit Bulevardul Tinere tului cu Bulevardul Dem Rădulescu, pe o lungime de 918 metri, până la intersecţia cu DN67, porţiune care va fi amenajată ca stradă cu patru benzi de circulaţie, prevăzută cu piste pentru biciclişti. Nu în ultimul rând, pe lista proiec-telor care urmăresc dezvoltarea urbană în Râmnicu Vâlcea se afl ă şi cel referitor la Modernizarea Parcului Zăvoi, cel mai important spaţiu verde din oraş. Proiectul în valoare de 26 milioane de lei pro-pune amenajarea unui spaţiu adec-vat şi atractiv de promenadă, relaxa-re şi petrecere a timpului liber. În anul 2012, va demara procedura de contractare a patru noi proiec te, în prezent afl ate pe lista de rezervă, printre care Reabilitarea şi moder-nizarea bazei de agrement Ostro-veni, un punct important al turis-mului în Râmnicu Vâlcea.

Regio în România

ă

38,2 milioane de euro

pentru polul de dezvoltare

RâmnicuVâlcea

Pentru prezentări ale proiectelor vizitaţi

http://www.primariavl.ro/

OCTOMBRIE 2011 OCTOMBRIE 2011 9

Regio în RomâniaPreocupare socială

LA FEL CA MAJORITATEA ORAŞELOR MEDII ŞI MICI DIN ROMÂNIA,

MUNICIPIUL SLOBOZIA A CUNOSCUT, ÎN ULTIMII ANI, UN DEFICIT DE LOCURI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AŞEZĂMINTELE DESTINATE INSTITUŢIONALIZĂRII PERSOA-NELOR VÂRSTNICE.

La nivelul anului 2009, în judeţul Ialomiţa existau doar două centre rezidenţiale pentru vârstnici - unul în Slobozia, celălalt în localitatea Balaciu - cu un număr total de 191 de locuri. În aceeaşi perioadă, numărul cererilor pentru găzduire în sistem rezidenţial depăşea această capaci-tate şi, în plus, nu existau servicii alternative de tipul Centru de zi sau Îngrijiri la domiciliu. Această stare de fapt necesita soluţii cât mai rapide pentru dezvoltarea in-frastructurii sociale destinate per-soanelor în vârstă.

SLOBOZIA AVEA NEVOIESĂ-ŞI AJUTE BĂTRÂNII

În acest context, s-a conturat iniţiativa Primăriei Slobozia de a înfi inţa un centru comunitar al per-soanelor în vârstă din acest oraş.Primul pas a fost identifi carea unei locaţii potrivite. Autorităţile au ales un fost punct termic, care, în ur-ma unui amplu proces de reabili-tare şi modernizare, urma să capete o destinaţie socială. Din acest punct a pornit iniţiativa amenajării Centru-lui Comunitar al Persoanelor în vârstă din municipiul Slobozia, proiect pen-tru care s-a încheiat un parteneri-at între Primăria Slobozia şi Episco-

pia Sloboziei şi Călăraşilor. Cei doi benefi ciari au semnat un contract de fi nanţare Regio, în data de 19 mai 2010, având ca scop realizarea unor lucrări de reabilitare la fostul punct termic, în vederea înfi inţării aşezământului social. Pro iectul care, de altfel, a fost primul contractat în regiunea Sud Muntenia, pentru infra-structura socială, a primit o fi nanţa-re neramursabilă de aproximativ 820.000 lei, valoa rea totală fi ind de circa 1 milion de lei. Astfel, pe o perioadă de 16 luni a urmat imple-mentarea proiectului, lucrările fi ind începute, efectiv, în octom brie 2010.

UN CENTRU MODERN, BENEFICIARI MULŢUMIŢI

Noul aşezământ a fost fi nalizat în primăvara anului 2011. Spaţiul, aşa cum a fost el recompartimen-

tat şi amenajat, are 11 săli, respec-tiv sala de întâlniri, sala de vizion-are de fi lme şi programe TV, sa-la pentru lucru la calculator, sala de lectură şi cea de jocuri, precum şi cabinete medicale, de consiliere socială, psihologică şi juridică. Echi-pa care lucrează în cadrul Centrului este formată din persoane desem-nate de Consiliul Local Slobozia şi de personalul specializat în domeniul asistenţei sociale asigurat de Epis-copia Sloboziei şi Călăraşilor. În mod concret, personalul este format din-tr-un coordonator de centru, un asis-tent social, un jurist, un medic şi un asistent medical, dar şi un expert so-cio-educativ care se ocupă de orga-nizarea activităţilor de sociali zare şi recreere.

BISERICA, UN PARTENER DE NĂDEJDE

Prin parteneriatul cu Biserica, s-a urmărit asigurarea unor servicii so-

PROIECT SOCIAL LA SLOBOZIA

Cãtãlina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaSocializare şi recreere

ciale acreditate şi, astfel, în iulie 2011, aşezământul a fost acredi-tat să ofere o gamă de servicii so-ciale, printre care şi consilierea şi socializarea, prin petrecerea tim-pului liber. Prin proiect s-a urmărit ca, odată fi nalizată investiţia, să poată fi asigu rate servicii sociale pentru 200 de persoane în vârstă, din munici-piul Slobozia. Primele ce reri au fost primite în luna mai, la puţin timp după inaugurarea centrului. Grupul ţintă este format din persoane în

vârstă cu domiciliul în Slobozia şi vârsta de minimum 60 de ani. Bene-fi ciarii sunt selectaţi în mod ne-discriminatoriu în ceea ce priveşte sexul, categoria socială, veniturile, convingerile politice, religioase sau de altă natură.

SERVICII GRATUITE PENTRU VÂRSTNICI

În cele câteva ore petrecute zilnic în Centru, persoanele în vârstă benefi ciază de o serie de activităţi şi servicii. Pot primi informaţiile

de care au nevoie, pot participa la programe de consiliere socială şi psihologică sau consiliere juridică. De asemenea, benefi ciarilor le sunt asigurate servi cii socio-medicale şi tratamente medicale.

Activităţile desfăşurate în cadrul aşezământului pun accent pe so-cializare, dar şi pe recreere. Astfel, persoanele în vârstă pot citi presa zilnică, dar şi volume de literatură religioasă. Pot naviga pe inter-net, pot juca şah, remmy ori ta-ble sau pot viziona documentare şi fi lme. În plus, există activităţi de terapie ocupaţională în cadrul cărora benefi ciarii se pot ocupa de recondiţionarea unor articole de îmbrăcăminte sau de uz casnic.

BĂTRÂNII AU DESCOPERIT TAINELE CALCULATORULUI

Pentru unii dintre benefi ciarii Centrului Comunitar al Per-soanelor în vârstă din municipiul Slobozia, activităţile din

aşezământ au constituit o reală provocare. O parte dintre ei au descoperit, la vîrsta a treia, benefi ciile calculatorului şi ale utilizării internetului. Centrul dispune de o sală cu zece calcu-latoare, iar persoanele asistate sunt iniţiate în tainele calcula-torului chiar de către directorul centrului. Astfel, benefi ciarii au învăţat cum pot scrie un text în format Word sau cum pot obţine o informaţie de pe internet cu ajutorul motorului de căutare Google.

Servicii sociale pentru

200 de persoane

în vârstã

OCTOMBRIE 2011 OCTOMBRIE 2011 11

Regio în RomâniaProtecţie socială

CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRST-NICE DIN CONSTANŢA ESTE SINGURA

INSTITUŢIE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ DIN ACEST MUNICIPIU AVÂND CA BENEFICIARI PERSOANELE VÂRSTNICE.

Înfi inţat încă din 1975, aşezământul oferă astăzi servicii de asistenţă socială unui număr de 250 de per-soane din acest judeţ. În anul 2002, autorităţile au înfi inţat, în cadrul căminului, o secţie de protecţie socială pentru instituţionalizarea persoanelor în vârstă care au veni-turi mici, nu se pot susţine sin-gure şi nici nu pot fi sprijinite de aparţinătorii legali.

SOLUŢIE PENTRU CEI SINGURI

Pentru a benefi cia de serviciile centrului, asistaţilor li s-a impus o contribuţie fi nanciară fi xată la 60% din pensia lunară, pentru ca, în pre-zent, această contribuţie să fi e de 80%. Cele 250 de persoane în vârstă asis-tate în cămin sunt cazate în camere cu unul, două sau trei paturi, având grupuri sanitare proprii. În timpul liber, acestea au posibilitatea să socializeze în cadrul cluburilor de zi ale centrului, să vizioneze pro-grame tv, să se dedice lecturilor de carte disponibilă la biblioteca din cămin sau să se plimbe prin parcul aşezământului.

De asemenea, sunt organizate acti-vităţi periodice cum ar fi mesele festive de Ziua Internaţională a Per-soanelor Vârstnice sau de Ziua Fe-meii, campaniile umanitare, spec-tacole de teatru şi operă sau vizite la mănăstiri.

DOUĂ PROIECTE DERULATE PENTRU MODERNIZAREA AŞEZĂMÂNTULUI

Pentru a fi create condiţii optime în cadrul aşezământului, căminul a trecut deja prin două proiecte succesive de reabilitare, cu aju-torul fondurilor europene. Ultima investiţie este un proiect Regio în valoare de 3,5 milioane de lei, de-marat în ianuarie 2010 şi afl at în curs de fi nalizare. Proiectul denu-mit „Reabilitarea căminului pentru

persoane vârstnice - utilităţi şi corp cantină” a urmărit îmbunătăţirea condiţiilor din aşezământ prin înlo-cuirea instalaţiilor termice, de tele-fonie şi semnalizare incendiu la cor-pul de cazare, precum şi refacerea fi nisajelor, înlocuirea instalaţiilor sanitare, de ventilaţie şi electrice la cantina şi la spălătoria căminului, precum şi achiziţionarea unor utila-je profesionale pentru prepararea hranei şi pentru spălătorie.

MODERNIZAREA CĂMINULUI PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE DIN CONSTANŢAULTIMUL PROIECT DERULAT ESTE UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE DE 3,5 MILIOANE DE LEI

Cãtãlina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaCondiţii moderne

Lucrările efective s-au încheiat la începutul lunii aprilie 2011, cu o lună mai devreme decât se preconi-za. Au fost achiziţionate şi instalate utilaje profesionale pentru cantină şi spălătorie. Ca urmare, în prezent, condiţiile de preparare şi depozi-tare a alimentelor sunt mai bune, iar persoanele instituţionalizate pot servi masa în condiţii mult îmbu-nătăţite.

LUCRĂRI ETAPIZATE ÎN FUNCŢIE DE PRIORITĂŢI

La Căminul pentru Persoane Vârst-nice Constanţa, multitudinea de lucrări de reabilitare şi moderniza-re necesare au impus o proiectare

şi desfăşurare etapizată a acestora. Astfel, înaintea proiectului Regio fi -nalizat la 29 aprilie 2011, s-a derulat un alt proiect, prin acelaşi Program Operaţional Regional, prin care s-au îmbunătăţit condiţiile de cazare. Astfel, cu o fi nanţare de peste 2,8 milioane de lei, corpul de cazare a benefi ciat de înlocuirea instalaţiilor sanitare, termice şi electrice, de instalaţii de stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare, de instalaţii noi de cablu tv şi de ilu-minat, precum şi de modernizarea lifturilor. De asemenea, clădirea în care sunt cazaţi benefi ciarii a fost termoizolată, la exterior.

SERVICII SOCIALE PENTRU SUTE DE BENEFICIARI

Căminul pentru persoane vârstnice din Constanţa este

un important furnizor de ser-vicii sociale. Prin investiţiile şi modernizările realizate se urmăreşte creşterea numărului de benefi ciari la circa 750 de per-soane. Astfel, pe lângă cei 250 de benefi ciari instituţionalizaţi, alte câteva sute ar urma să bene-fi ciaze de serviciile centrului de zi. Este vorba despre ajutor pen-tru menaj, consiliere juridică şi administrativă, servicii pentru prevenirea marginalizării sociale şi pentru reintegrarea socială.

O altă direcţie importantă este asigurarea serviciilor medicale şi socio-medicale. În prima cate-gorie se încadrează servicii ce pot fi asigurate în cabinete sau instituţii medicale, dar şi la patul benefi ciarului (dacă aces-ta este imobilizat). Astfel, per-soanele în vârstă pot benefi -cia de consultaţii şi tratamente, servicii de infi rmerie, asigura-rea unor dispozitive medicale şi a tratamentelor. În categoria serviciilor socio-medicale se în-scriu asigurarea unor programe de ergoterapie, consultaţii geri-atrice, fi zioterapie, servicii de îngrijire paliativă (prin care se asigură ameliorarea simptome-lor unor boli, dar fără suprimarea cauzelor acestora), EKG, sprijin pentru realizarea igienei corpo-rale. Nu în ultimul rând, căminul poate asigura, pentru benefi cia-rii externi, asistenţă religioasă, consiliere psihologică, precum şi oportunităţi de petrecere a tim-pului liber.

„Proiectele şi sprijinul comunităţii au adus o nouă stare de spirit la Căminul pentru persoane vârstnice Constanţa. Pentru că scriem de un cămin pentru persoane vârstnice, e un bun prilej să ne amintim că bătrâneţea e o haină grea şi ea are nevoie de un cuvânt bun, de o mângâiere şi de atenţia cuvenită. Trebuie să fi m apropiaţi de vârstnici, să fi m solidari cu grijile lor, trebuie să-i privim cu îngăduinţă şi înţelegere, trebuie să le întindem o mână de ajutor la nevoie, să simtă că în preajma lor există un sprijin. Un sprijin pentru ziua de mâine. Putem scrie fără ezitări că la Căminul pentru persoane vârstnice

din Constanţa există azi o altă stare de spirit, iar primii care se bucură de ea sunt vârstnicii. Ei au văzut că proiectele au fost benefi ce şi şi-au dat seama că, la Constanţa, comunitatea a făcut o investiţie de sufl et dar şi o investiţie pentru confortul lor de fi ecare zi. Cine vrea să vadă schimbările înregistrate la Căminul pentru persoane vârstnice Constanţa, cine vrea să vadă cum au prins contur proiectele într-un timp atât de scurt, se poate lămuri poposind pe strada Unirii, nr.104, în Constanţa, unde 250 de oameni ascultă liniştea, iar alţi 500, care se afl ă pe listele de aşteptare, o visează.”

ANI MERLA, Director executiv, ANI MERLA, Director executiv, Primãria ConstanþaPrimãria Constanþa

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 13

Grijă pentru semeni

Regio în România

CANCERUL REPREZINTĂ A DOUA CAUZĂ DE MORTALITATE ÎN ROMÂNIA ŞI

INCIDENŢA ACESTEI BOLI ÎNREGISTREAZĂ O CREŞTERE ALARMANTĂ. POTRIVIT CENTRULUI DE STATISTICĂ ŞI DOCUMEN-TARE MEDICALĂ, CEA MAI AUTORIZATĂ INSTITUŢIE ÎN MATERIE DE STATISTICI MEDICALE, NUMAI ÎN BUCUREŞTI, ÎN FIECARE AN, SUNT DIAGNOSTICATE CU ACEASTĂ BOALĂ PESTE 6.000 DE PERSOANE.

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE,UN ÎNCEPUT TIMID

Din păcate, în România, sistemul de îngrijiri paliative - prin care se asigură ameliorarea sau îndepăr-tarea simptomelor unor boli, dar fără suprimarea cauzelor acesto-ra - este încă la început de drum şi, prin urmare, nu există sufi ciente instituţii specializate în acest tip de servicii. În timp ce Ministerul

Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Fami-liei şi Protecţiei Sociale nu au dez-voltat o reţea de aşezăminte medi-cale specializate în îngrijiri palia-tive, diferite organizaţii neguverna-mentale au pus bazele unor astfel de centre. Denumirea lor - în lim-baj unanim acceptat - este cea de hospice. Instituţia hospice a luat fi inţă în mod ofi cial în secolul nos-tru, în Marea Britanie, dar servici-ile specifi ce unui hospice sunt prac-ticate de diverse instituţii încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Hospice este o fi losofi e care se bazea-ză pe o interdisciplinaritate: acest tip de îngrijire presupune asistenţă medicală califi cată, asistenţă socia-lă, psihologică şi spirituală.

CAPITALA DESERVITĂ DE UN SINGUR HOSPICE

Din păcate, România nu dispune încă de sufi ciente servicii speciali-

zate pentru asistarea bolnavilor cu prognostic rezervat. De pildă, primul astfel de aşezământ având ca adresabilitate locuitorii Capita-lei a fost înfi inţat abia în 2005, în oraşul Voluntari, fi ind o iniţiativă a Fundaţiei „Sfânta Irina”. Activitatea Centrului de îngrijiri paliative este distribuită pe trei direcţii distincte. În primul rând, bolnavii primesc îngrijirea medicală necesară în sindromurile care însoţesc fazele avansate ale can-cerului, de la depresie la plăgi sau fracturi spontane. O altă componentă importantă este activitatea psiho-socială axată pe stimularea pacientului pentru a lua parte la activităţi de socializa-re, pregătirea lui pentru a-şi ac-cepta boala şi pe sine, pregătirea familiei acestuia pentru a face faţă

UNICUL HOSPICE DIN ZONA CAPITALEI,LA VOLUNTARI

Elena OCEANU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaImplicare socială

transformărilor prin care trece bol-navul de cancer etc. Nu în ultimul rând, personalul Centrului pune accent pe activitatea religioasă care urmăreşte acceptarea bolii şi împăcarea cu divinitatea. Istoria Centrului de Îngrijiri Paliative se leagă de obţinerea unor granturi şi derularea unor proiecte care au

permis construirea aşezământului, instruirea personalului, susţinerea activităţilor de îngrijire a bolnavilor cu afecţiuni incurabile şi sprijini-rea familiilor pacienţilor. În pre-zent, printr-un proiect Regio, se derulează o investiţie pentru ex-tinderea capacităţilor de cazare şi dezvoltarea serviciilor sociale.

CERERI MULTE, SPAŢIU RESTRÂNS

În Centrul „Sfânta Irina” există 16 locuri unde pacienţii abandonaţi sau cei ale căror familii sunt în imposibilitatea de a-i îngriji benefi ciază de servicii gratuite. În zonele foarte aglomerate, cum sunt Bucureştiul şi împrejurimile sale, se înregistrează, în fi ecare an, aproxi-mativ 5.000 de bolnavi în stadiu ter-minal. Într-o societate care nu dis-pune de infrastructura necesară în-

grijirii acestor bolnavi, existenţa lor este o problemă greu de gestio-nat. De pildă, în alte state, precum Marea Britanie sau Franţa, există câte două sau chiar trei aşezăminte de tip hospice care funcţionează pe lângă marile spitale. În Bucureşti şi zona de sud a ţării, Centrul „Sfânta Irina” este singurul de acest tip. Cererile pentru asistenţă şi îngri-jiri paliative, adresate Fundaţiei au crescut constant în ultimii ani, ajungându-se în prezent la consti-tuirea unor liste de aşteptare, dar şi improvizarea unor rezerve pentru ca centrul să-şi mărească, în cazuri urgente, capacitatea.

PROIECT DE EXTINDERE, FINANŢAT CU FONDURI REGIO

Toate aceste evoluţii au condus la ceea ce astăzi este un proiect Regio, în derulare, în valoare de 3,6 milioane de lei, din care aproape 3 milioane reprezintă fi -nan ţare nerambursabilă. Proiectul urmăreşte să asigure un cadru adec-vat îngrijirii şi consilierii, combate-rii excluziunii sociale şi sprijinirii reintegrării persoanelor afl ate în difi cultate din cauza diagnosticării cu boli incurabile. În mod concret, centrul urmează să fi e extins prin

construirea unui nou corp de clădire asigurându-se, astfel, creşterea capa cităţii, creşterea rolului so-cial al Centrului şi a accesibilităţii persoanelor cu nevoi speciale. Totodată, proiectul asigură şi ame-najarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor destinate asistenţei bol-navilor şi familiilor acestora. Prin construirea noului corp de clădire, capacitatea aşezământului va creşte de la 16 la 41 de paturi. Tot prin proiect, va fi amenajată o nouă sală de mese pentru bolnavi şi rudele lor, bucătăria va fi utilată şi modernizată, se vor amenaja o sală de socializare a bolnavilor (cu cal-culatoare şi bibliotecă), o sală de conferinţe şi una de aşteptare, cu secretariat permanent. Lucrările mai prevăd realizarea unui lift pentru noul imobil, crearea de spaţii separate pentru uscătorie-călcătorie şi reamenajarea farma-ciei. Proiectul este în derulare, iar construcţia a ajuns la etajul unu al noului imobil. Proiectul ar trebui să se fi nalizeze în noiembrie 2012, dar constructorul a devansat termenul de fi nalizare cu aproape o jumătate de an.

PRIMUL PAS CĂTRE O STRATEGIE

Prin realizarea sa, proiec-tul creează premisa im-

plementării unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, pentru ca Centrul „Sfânta Irina” să furnizeze servicii so-ciale de calitate unui număr cât mai mare de persoane pen-tru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii.

5.000 de potenþiali beneficiari

OCTOMBRIE 2011 OCTOMBRIE 2011 15

Regio în România

SITUAŢIA TINERILOR CRESCUŢI ÎN CENTRE DE OCROTIRE A COPILULUI

ŞI AJUNŞI LA VÂRSTA MAJORATULUI, MOMENT ÎN CARE TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ SISTEMUL INSTITUŢIONAL, REPREZINTĂ UNA DINTRE CELE MAI GRAVE PROBLEME DIN DOMENIUL PROTECŢIEI SOCIALE.

Dacă în urmă cu un deceniu nu exis-tau soluţii coerente pentru a spri-jini această categorie defavorizată la împlinirea vârstei de 18 ani, în prezent, o serie de proiecte imple-mentate constituie un model pen-tru sprijinirea tinerilor pe calea integrării lor sociale.

INVESTIŢIE SOCIALĂ DE 3,5 MILIOANE DE LEI LA CEHU SILVANIEI

Ne oprim, în numărul de faţă, la un astfel de proiect, a cărui imple-mentare s-a fi nalizat recent în lo-calitatea Cehu Silvaniei din judeţul Sălaj. Iniţiativa a avut în vedere modernizarea şi extinderea unui complex de servicii comunitare, afl at în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copi-lului Sălaj, prin înfi inţarea de ate-liere vocaţionale destinate tineri-lor ieşiţi din sistemul rezidenţial. Proiectul, în valoare de circa 3,5 milioane de lei, a avut o fi nanţare nerambursabilă de 2,7 milioane de lei, prin POR, DMI 3.2. „ Reabilita-rea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii ser-viciilor sociale”.

INTEGRARE PRIN DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR VOCAŢIONALE

Obiectivul specifi c al proiectu-lui a fost centrat pe problematica integrării şi reintegrării profesionale şi sociale a tinerilor care părăsesc

sistemul rezidenţial de protecţie a copiilor. În mod concret, s-a urmărit dezvoltarea unor servicii sociale noi care să susţină creşterea abilităţilor vocaţionale şi facilitarea integrării socio-profesionale a categoriei vi-zate.

Proiectul şi-a propus modernizarea, reorganizarea şi recompartimenta-rea imobilului în care funcţionează Complexul de servicii comunitare, astfel încât să poată fi înfi inţate şi dotate corespunzător ateliere-le vocaţionale şi locuinţele de tran zit pentru tineri, centrul ma-ternal să poată fi mutat într-un spaţiu corespunzător şi să fi e dată în funcţiune o sală polivalentă de sport care nu era fi nalizată.

TINERII INSTITUŢIONALIZAŢI ÎNVAŢĂ O MESERIE CA SĂ SE DESCURCE ÎN VIAŢĂ

La Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio,

Ateliere vocaþionaleºi locuinþe de tranzit

Pregătire pentru viitor

Cãtãlina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaŞanse pentru integrare

UN PROIECT NECESAR

Analiza care s-a făcut la momentul iniţierii acestui proiect a arătat că, pe măsură ce numărul copiilor şi tin-erilor instituţionalizaţi în Complexul de Servicii Comunitare Cehu Silva-niei era în creştere, aşezământul nu reuşea să asigure condiţiile im-puse de standardele în domeniu. De pildă, copiii din centrul de plasa-ment convieţuiau în aceeaşi clădire cu benefi ciarii centrului maternal, deşi standardele reclamă spaţii diferite şi acces separat. Tinerii ieşiţi din sistemul rezidenţial de protecţie a copilului erau găzduiţi în acelaşi imobil în care funcţiona centrul de plasament. În plus, dotările erau insufi ciente, spaţiile improprii şi deteriorate, iar servici-

ile sociale, insufi cient dezvoltate. Derularea proiectului s-a impus ca o necesitate în condiţiile în care se observa un proces anevoios de inte-grare socio-profesională a tinerilor care părăseau sistemul rezidenţial. Pe de o parte, acest lucru se datora crizei economice care a determinat angajatorii să fi e mult mai exigenţi, pe de altă parte, o problemă reală era lipsa de capacităţi vocaţionale şi de adaptare a tinerilor din cate-goria vizată. Lucrările derulate la Complexul de Servicii Comunitare au condus la extinderea suprafeţei utile a imo-bilului, amenajarea cantinei şi a sălii polivalente, recompartimenta-rea celor trei corpuri de clădire, ac-cesibilizarea imobilului pentru per-soanele cu handicap şi îmbunătăţirea

condiţiilor din cadrul complexului. De asemenea, s-a achiziţionat o se-rie de utilaje şi echipamente speci-fi ce. În urma acestui proiect s-au asigurat condiţii optime de găzdu-ire, s-a transferat centrul mater-nal într-un spaţiu afl at la parterul corpului de clădire reabilitat, s-au înfi inţat două ateliere vocaţionale şi s-a dat în folosinţă sala polivalentă a complexului.

UN EXEMPLUDE SUCCES

După implementarea acestui proiect, circa 120 de

copii şi tineri benefi ciază de noi facilităţi de pregătire profesională şi integrare a lor în comunitate. În cadrul ate-lierelor vocaţionale, 50 de tineri învaţă tâmplărie, lăcătuşerie şi croitorie, pregătindu-se, astfel, pentru a face faţă integrării pe piaţa muncii. Nouă dintre bene-fi ciari sunt găzduiţi în locuinţe de tranzit, create tot în cadrul proiectului. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj intenţionează să promoveze, ca model de succes, exemplul Complexului de Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei şi îşi propune să înfi inţeze astfel de ateliere vocaţionale şi în alte localităţi ale judeţului.

OCTOMBRIE 2011 OCTOMBRIE 2011 17

DEZVOLTAREA UNEI INFRASTRUCTURI SOCIALE ADECVATE ESTE PRIMUL

PAS CĂTRE ASIGURAREA UNOR SERVICII COMPETITIVE ŞI PERFORMANTE, ÎN ACEST DOMENIU.

La Roman, funcţionează, sub co-ordonarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Co-pilului, una dintre cele mai com-plexe instituţii de ocrotire a per-soanelor cu nevoi speciale - Com-plexul Romaniţa.

LUCRĂRI AMPLE, CONDIŢII SUPERIOARE

Aşezământul a parcurs recent un amplu proces de reabilitare şi mo-der nizare, fi nalizat în vara anului 2011. Finanţarea a fost asigurată printr-un proiect Regio cu o valoare totală de peste un milion de lei, din care circa 800.000 de lei au repre-zentat fi nanţare nerambursabilă. Investiţia a fost necesară pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor care decurgeau din amenajarea şi compartimentarea spaţiului. De pildă, un spaţiu de circa 120 mp, afl at la etajul 1 al corpului D al clădirii, era complet neamenajat şi a avut nevoie de reparaţii am-ple, de înlocuire a tâmplăriei şi a instalaţiilor, pentru a fi transfor-mat în spaţiu de recuperare-re-abilitare a copiilor cu dizabilităţi. Demarată în martie 2010, investiţia pentru îmbunătăţirea condiţiilor din aşezământul social s-a deru-

lat într-un timp mai scurt decât se prevăzuse iniţial. Astfel, chiar dacă proiectul avea ca termen de fi naliza-re luna septembrie 2011, lucrările s-au încheiat la fi nele lunii iunie a aceluiaşi an şi, tot atunci, a avut loc şi inaugurarea complexului.

Procesul de reabilitare şi moder-nizare a inclus lucrări de reabilitare termică a trei corpuri de clădire, amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii cu o suprafaţă de 225 mp, reabilitarea a 18 camere în care sunt cazaţi benefi ciarii complexu-lui, dar şi a sălilor pentru activităţi instructiv-educative şi de recreere.

După fi nalizarea proiectului, Com-plexul dispune de 50 de locuri de cazare la standarde europene, dar

şi de cabinete de recuperare şi re-abilitare a copiilor cu dizabilităţi şi spaţii administrative moderne.

ÎN SPRIJINUL CELOR AFLAŢI ÎN DIFICULTATE

Complexul de servicii Romaniţa este o instituţie care asigură o paletă mai largă de servicii so-ciale. Aşezământul are un centru de

CONDIŢII EUROPENE PENTRU COPIII CU NEVOI SPECIALE, LA CENTRUL ROMANIŢA, ÎN JUDEŢUL NEAMŢ

Regio în RomâniaSpaţiu de ocrotire

800.000 lei,

finanþare nerambur-

sabilã

Cãtãlina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Acţiune generală

protecţie a copilului cu dizabilităţi, un centru de recuperare şi reabili-tare a copilului cu handicap, dar şi un centru maternal care oferă găzduire mamelor şi bebeluşilor lor

pe o perioadă de până la 12 luni.

De asemenea, aşezământul dispune de un centru de primire a copilu-lui în regim de urgenţă, care oferă găzduire pe o perioadă determinată copiilor abandonaţi sau afl aţi în situaţii de risc.

Nu în ultimul rând, aici pot găsi adăpost şi asistenţă victimele adulte ale trafi cului de persoane. Pentru toţi benefi ciarii săi, centrul

Romaniţa asigură asistenţă psiho-

socială, medicală şi consiliere, prin

personalul specializat.

Regio în România

18 camere

reabilitate

„Chiar dacă cele mai vizibile investiţii derulate de Consiliul Judeţean Neamţ sunt cele din infrastructură, ne-am propus şi realizarea unor acţiuni pentru integrarea socială a unor categorii defavorizate. E o acţiune generală a judeţului Neamţ, în care am inclus şi şcoli, dar şi alte aşezăminte sociale... Mă declar mulţumit de ceea ce s-a realizat aici, la Complexul Romaniţa. Este un complex care, acum, întruneşte toate condiţiile pentru a asigura norme europene de trai celor 44 de copii care sunt aici”, a declarat, a declarat, la inaugurarea Centrului, la inaugurarea Centrului, dupã reabilitare, preºedintele dupã reabilitare, preºedintele Consiliului Judeþean Neamþ, Consiliului Judeþean Neamþ, VASILE PRUTEANU. VASILE PRUTEANU.

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 19

SPRIJINUL PENTRU O NORMALIZARE A VIEŢII PERSOANELOR CU HANDICAP

CONSTITUIE, ÎN SOCIETATEA MODERNĂ, UN PRIM PAS CĂTRE INCLUZIUNE SOCIALĂ ŞI CONTRIBUIE LA CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE.

În România, iniţiativele autorităţilor publice locale şi centrale, sprijinite adesea de societatea civilă, au dus, în ultimii ani, la apariţia unor in-strumente reale şi efi ciente pen-tru integrarea unor astfel de per-soane. În mod categoric, una din-tre priorităţile ultimilor ani a fost îmbunătăţirea infrastructurii so-ciale şi, indirect, creşterea calităţii serviciilor sociale.

Chiar dacă vorbim despre o cate-gorie socială cu caracteristici uni-tare în ceea ce priveşte difi cultăţile întâmpinate, soluţiile identifi cate în diferite oraşe ale ţării pentru spri-jinirea persoanelor cu dizabilităţi sunt diferite.Un proiect amplu şi cu impact ma-jor, pe care vi-l prezentăm în con-tinuare, este cel desfăşurat de Con-siliul Judeţean Alba, în ultimii doi ani, pentru reabilitarea, extinderea şi dotarea minimă a cinci locaţii devenite centre multifuncţionale specializate în asigurarea servici-ilor sociale pentru persoane cu dizabilităţi.

PARTENERIAT INSTITUŢIONAL

În anul 2009, şapte instituţii din judeţul Alba - Consiliul Judeţean, Direcţia judeţeană de asistenţă socială şi protecţia copilului Alba, primăriile din Aiud, Blaj, Abrud, Cu-gir şi Zlatna - şi-au unit eforturile pentru a pune bazele unui pro-iect care avea să asigure, la fi nal, o reţea de complexe inovatoare ce oferă servicii sociale alternative, destinate exclusiv persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul pornea de la constata rea că, în judeţul Alba, persoanele cu handicap se confrun-tau cu lipsa capacităţii instituţiilor, ONG-urilor şi companiilor private de a asigura servicii sociale de calitate.

Statisticile arătau că numărul per-soanelor cu dizabilităţi din judeţul Alba, în creştere, era de peste 13.700, repre zentând aproximativ 3,6% din totalul locuitorilor judeţului. Tot la acel moment, în judeţ, funcţionau doar trei centre sociale pentru recuperarea copiilor în regim de zi (două în Alba Iulia şi unul în Sebeş), iar pentru adulţii cu handicap funcţionau doar centre so-ciale în regim rezidenţial.

INFRASTRUCTURĂ PENTRU SERVICII SOCIALE INOVATOARE

Contractul pentru susţinerea fi nan-ciară a proiectului social iniţiat de autorităţile din judeţul Alba a fost

REŢEA DE CENTRE SOCIALE, ÎN JUDEŢUL ALBA, REALIZATĂ CU FONDURI REGIOPERSOANELE CU DIZABILITĂŢI AU LA DISPOZIŢIE CINCI CENTRE SOCIALE MULTIFUNCŢIONALE

Regio în RomâniaReţea socială

Cãtãlina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Centre multifuncţionale

Regio în România

semnat în septembrie 2009. Prin in-termediul contractului, s-a asig-urat o fi nanţare nerambursabilă de 2,7 milioane de lei a investiţiei care s-a ridicat la o valoare totală

de 3,48 milioane de lei. Proiectul a fost implementat în perioada sep-tembrie 2009 - iulie 2011, concomi-tent, în toate cele cinci microzone ale judeţului Alba, asigurând, ast-fel, acoperirea ariei judeţului în proporţie de 85% şi, totodată, infra-

structura necesară implementării al-tor proiecte dedicate îmbunătăţirii calităţii serviciilor pentru per-soanele cu nevoi speciale.

Prin reabilitarea, extinderea şi dota rea minimă a celor cinci locaţii, proiectul a asigurat infrastructura necesară oferirii unor servicii so-ciale de calitate pentru persoanele cu dizabilităţi. Activitatea reţelei de centre multifuncţionale se axează pe informarea şi consilierea per-soanelor cu handicap asupra drep-turilor legale de care pot benefi -cia, posibilitatea ca persoanele cu dizabilităţi să poată presta activităţi remunerate, crearea unui cadru potrivit pentru socializare, amelio-rarea stării persoanei cu handicap prin recuperare şi consilierea fami-liei, precum şi diminuarea efortu-lui pe care familia îl face pentru a susţine o persoană cu handicap.

Fiecare dintre serviciile so-ciale asigurate în aceste centre multifuncţionale, este conceput în raport cu nevoile benefi cia-rilor (tineri şi adulţi proveniţi din şcoli speciale sau centre de plasa-ment, persoane cu dizabilităţi care benefi ciază de servicii în regim de zi, adolescenţi care urmează să iasă din sistemul clasic rezidenţial etc). Atelierele de lucru din cadrul aces-tor centre asigură dezvoltarea unor activităţi de terapie ocupaţională ca modalităţi de reabilitare şi in-tegrare socială şi acordă persoa-nei cu handicap oportunitatea de a desfăşura o activitate aducătoare de venituri, care îl transformă din consumator în contribuabil.

de 3 48 milioane de lei Proiectul a

Proiect Regio de

3,48 milioane

de lei

„Efi cientizarea serviciilor publice asigurate cetăţenilor şi adaptarea acestora la nevoile specifi ce diferitelor categorii şi grupuri sociale sunt activităţi constante ale autorităţii judeţene. În acest context, al dezvoltării şi adaptării la nevoile reale ale comunităţilor, se înscrie demersul prioritar de accesare a fondurilor europene pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării de servicii sociale si pentru pregătirea resurselor umane care să activeze în structurile nou înfi inţate. Proiectul Servicii Integrate pentru Persoane cu Nevoi Speciale a pus bazele unei reţele judeţene de servicii sociale integrate pentru persoanele cu dizabilităţi, reţea care va asigura accesul la servicii sociale specifi ce pentru 85% dintre persoanele cu dizabilităţi din judeţul Alba. În cele cinci locaţii reabilitate prin proiect funcţionează centre sociale multifuncţionale zonale care vor deveni centre-resursă de coordonare locală a politicilor sociale specifi ce grupurilor vulnerabile şi premise pentru creşterea gradului de incluziune socială şi dezvoltare comunitară prin economie socială”.

ION DUMITREL,ION DUMITREL, preºedintele Consiliului Judeþean Albapreºedintele Consiliului Judeþean Alba

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 21

Implicare socială

Bani europeni în Uniunea Europeană

CASCINA ROCCAFRANCA (CASA DE ZI CU ZI), ESTE UN CENTRU

SOCIAL ŞI CULTURAL, SITUAT ÎN ORAŞUL TORINO, ÎN NORD-VESTUL ITALIEI, MENIT SĂ-I ÎNCURAJEZE PE LOCALNICI SĂ DEVINĂ PERSOANE IMPLICATE ACTIV, INTERESATE DE COMUNITATE. AICI, OAMENII VIN PENTRU A-ŞI PETRECE UTIL TIMPUL LIBER ŞI PENTRU A-ŞI DEZVOLTA CUNOŞTINŢELE. ACEST CENTRU A FOST, AŞADAR, CONCEPUT CA UN SPAŢIU UNDE LOCALNICII POT ÎNCERCA NOI FORME DE A CONLUCRA, DE A-ŞI PUNE ÎN PRACTICĂ DREPTURILE CIVILE ŞI DE A FACE SCHIMB DE IDEI CU PERSOANE DE VÂRSTE DIFERITE, DE ALTE ETNII ŞI CULTURI.

Derulat prin Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională, în peri-oada mai 2007 - decembrie 2008, proiectul a benefi ciat de o fi nanţare totală de 851.125 euro, din care contribuţia Uniunii Europene a fost de 248.150 euro.

Pe lângă faptul că este un punct de întâlnire pentru grupuri ce aparţin comunităţii, Cascina Roccafranca, oferă cursuri şi sesiuni de training pe diverse teme, ce includ cursuri de italiană pentru imigranţi, eve-nimente culturale ca: muzică, tea-tru, fi lm, activităţi şi asistenţă socială pentru grupuri marginali-zate, astfel încât aceştia să simtă că fac parte din comunitate. În me-die, 3.000 de persoane participă săptămânal la aceste activităţi. În plus, participanţilor le sunt oferite diverse facilităţi precum: centru de

informare, locuri de parcare, loc de joacă pentru copii etc.

COMUNICARE INTERCULTURALĂ

Cascina Roccafranca s-a deschis în 2007, într-o clădire renovată, cu o suprafaţă de 2.500 mp, înconjurată de 2.000 mp de curte, folosită pentru festivaluri în timpul verii. Prin faptul că se adresează tu-turor persoanelor din comuni-tate, Centrul doreşte să încura-jeze o mai bună înţelegere a di-verselor popoare şi culturi, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre lo-calnici şi comunităţile străine.

O SCHIMBARE DE DURATĂ

Cascina Roccafranca a fost înfi inţată de Uniunea Europeană, prin Progra-

mul European URBAN II, pentru a stimula dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului în dis-trictul Mirafi ori, din nordul oraşului Torino. Profi tând de oportunităţile oferite în 2008 de „Anul European al Dialogului Intercultural”, Casci-na Roccafranca a colaborat cu mai multe grupuri pentru crearea de iniţiative şi evenimente de promo-vare a Africii.

Pentru Torino, proiectul Roccafran-ca este un exemplu demn de luat în seamă al succesului unui parteneri-

PROIECT DE INTEGRARE A IMIGRANŢILOR, LA TORINO

Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.ro22

Diversitate culturală

at public-privat, pe scena socială şi culturală. Fundaţia non-profi t Cas-cina Roccafranca, ce administrează Centrul, se bazează pe 50 de colaborări cu cooperative, asociaţii culturale şi grupuri informale, funcţionând cu ajutorul a peste 40 de voluntari şi realizând de-a lungul timpului peste 150 de evenimente.

SOLUŢII PENTRU AUTOFINANŢARE

Pentru a se putea autofi nanţa, Fundaţia a pus bazele unor activităţi comerciale, ca, de exemplu, o cafe-

nea şi un restaurant, ale căror profi -turi sunt reinvestite în costurile de management ale centrului şi în or-ganizarea de activităţi caritabile, în colaborare cu fundaţii publice şi private.Proiectul a inspirat deja alte două iniţiative de integrare socială în co-

munitate. Una dintre acestea este un parteneriat cu fundaţia „Hassan II” pentru marocanii care trăiesc în afara graniţelor, colaborare ce a dus la crearea unei şcoli pentru copii de origine arabă. În colaborare cu „Proiectul pentru Femei” din To-rino, autorităţile locale au pus şi bazele unei şcoli de limbă italiană pentru imigrante.În cadrul acestui centru socio-cul-tural plurivalent se furnizează ser-vicii, se oferă spaţiu şi resurse pen-tru noi proiecte, iar oamenii vin cu idei inovatoare, efi ciente.

„Cascina Roccafranca oferă oamenilor de toate vârstele un loc unde să-şi petreacă timpul liber, dându-le posibilitatea să participe în mod activ la viaţa socială a comunităţii”, declarã declarã GIANFRANCO GIANFRANCO PRESUTTI,PRESUTTI, manager de proiect. manager de proiect.

Bani europeni în Uniunea Europeană

http://ec.europa.euhttp://www.comune.torino.ithttp://www.cascinaroccafranca.it

Surse:

23

Şanse pentru femei

Bani europeni în Uniunea Europeană

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011

PROIECTUL ACCESS TO LIFELONG LEARNING (ALL) A FOST GÂNDIT

PENTRU A OFERI ACCES CONTINUU LA RESURSE EDUCAŢIONALE FEMEILOR DINTR-O CATEGORIE CONSIDERATĂ DEFAVORIZATĂ. DERULAT ÎN ŢARA GALILOR - REGATUL UNIT AL MARII BRITANII, ALL A AVUT CA SCOP DEPRINDEREA DE COMPETENŢE MINIME ÎN DOMENIUL MUNCII DE CĂTRE FEMEILE DEZAVANTAJATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, MULTE DINTRE ELE PROVENIND DIN GRUPURI MINORITARE SAU DE IMIGRANŢI.

Pentru derularea proiectului, în pe-rioada mai-decembrie 2003, cos-turile totale au fost de 523.600 eu-ro, din care contribuţia Fondului Eu-ropean pentru Dezvoltare Regională a fost de 235.600 euro.

În cadrul proiectului ALL, derulat de Atelierul pentru femei din Cardiff, femeilor defavorizate le-au fost pre-date elemente de tehnică de calcul, limba engleză ca limbă secundară, matematică la un nivel începător şi noţiuni de folosire a computeru-lui, toate acestea urmărind o mai bună integrare, ulterioară, pe piaţa muncii, a benefi ciarelor.

După fi nalizarea acestui program de formare, 68% dintre participante şi-au găsit un loc de muncă, au de-pus muncă de voluntariat sau au continuat prin a fi ele însele forma-tori.

ZECI DE ANI DE TRADIŢIE

Atelierul pentru femei din Cardiff este un centru cu tradiţie care a funcţionat în benefi ciul femeilor încă din 1984. Instituţia oferă o gamă largă de servicii care promovează egalitatea între sexe şi are ca scop îmbunătăţirea vieţii şi rolului femeii în societate.

Folosindu-se de experienţă şi de o gamă de activităţi multiple, progra-mul derulat în cadrul acestui atelier a accentuat dezvoltarea personală, pentru ca femeile să poată face de acum alegeri informate cu privi-re la viitorul lor, alegeri bazate pe nevoile şi abilităţile lor, în funcţie

de circumstanţe. Proiectul a cres-cut populaţia activă disponibilă, aşa cum este prevăzut în strategiile naţionale şi regionale.

ACCES LA INFORMAŢIIŞI SERVICII

Toate cele 184 de participante au făcut un training de folosire a com-puterului, fapt care nu numai le-a crescut şansele de angajare, dar le-a înlesnit accesul la informaţii şi servicii, la integrarea în societate şi le-a deschis noi oportunităţi de învăţare. Aproximativ 108 persoane au continuat să urmeze cursuri în cadrul altor instituţii.Promovarea unei mai bune înţelegeri între grupuri etnice diferite a repre-zentat una dintre părţile intrin-seci ale proiectului, atât în cadrul

ATELIERUL PENTRU FEMEI DIN CARDIFF,NOI OPORTUNITĂŢI ÎN GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ

Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Sprijin pentru integrare

Bani europeni în Uniunea Europeană

cursurilor, cât şi ca o consecinţă fi rească venită în urma muncii de-puse cu acelaşi scop şi a petrecerii timpului împreună. Excursiile spre obiective de interes cultural au dez-voltat o apreciere a patrimoniului cultural local.

AJUTOR PENTRU INTEGRAREA ÎN COMUNITATE

Proiectul a fost derulat de către Atelierul pentru femei din Cardiff - una dintre cele mai defavorizate, din punct de vedere economic, comunităţi din ţară şi cu un pro-cent mare de persoane aparţinând grupurilor Black and Minority Eth-nic (BME - grupuri alcătuite din minorităţi etnice şi persoane de cu-loare). O valoare adăugată pentru proiect a fost adusă de organizaţia Careers Wales, ca agenţie condusă de şi pentru femei aparţinând minorităţilor etnice, şi Grupul pen-tru planifi carea carierei pe tot par-cursul vieţii. Aceasta a oferit un sprijin suplimentar participanţilor, în timp ce reţeaua Black Environ-mental (BEN) a ajutat la conceperea şi desfăşurarea de excursii către obiective locale de patrimoniu.

Proiectul şi-a propus să ofere pro-grame de perfecţionare într-un mod care să fi e acceptat din punct de vedere cultural de către familiile femeilor din grupul ţintă, oferind, de exemplu, locuri de îngrijire a copiilor şi o cameră de rugăciune pentru participante. Fiecăreia din-tre ele i-a fost desemnat un tutore împreună cu care au participat la şedinţe săptămânale. Deşi proiectul s-a încheiat în 2005, acesta a avut un efect de durată. Atelierul pentru femei, care înţelege mai bine acum comunitatea pe care o deserveşte, a introdus cursuri de formare supli-mentare. În plus, unii parteneri de proiect, au adăugat, la rândul lor, cursuri de abilităţi parentale şi de artă la sediul Atelierului.

„Mai multe participante au încheiat programe de voluntariat cu alte organizaţii comunitare, folosindu-se de abilităţile lor nou-dobândite şi de încrederea în sine.” LAURA DAVIESLAURA DAVIES, manager de, manager deproiect ºi director, Atelierul pentru femei, proiect ºi director, Atelierul pentru femei, Cardiff.Cardiff.

http://ec.europa.eu/http://www.womensworkshop.org.uk/index.html

Surse:

Proiectde peste

500.000 euro

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi ce@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi ce@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi ce@adrvest.roWebsite: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi ce@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BACĂU, ROMÂNIA, 3 – 4 NOIEMBRIE 2011Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-a

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în parteneriat cu autorităţile publice locale din judeţul Bacău şi alte organizaţii relevante din mediul de afaceri, organizează Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-a, care va fi găzduit de Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov”, Bacău. Prin ediţia din acest an se urmăreşte crearea unui cadru favorabil pentru stabilirea politicii de dezvoltare a Regiunii Nord - Est cu orizont 2020, bazată pe exemple de bună practică şi expertiză acumulată până în prezent. Evenimentul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile, consecutiv, după cum urmează:

1. Conferinţa „Strategia EU 2020 – Efecte şi defecte în dezvoltarea regională”. 2. Ateliere de lucru şi dezbateri cu subiecte de interes: avantajele competitive şi economice ale Regiunii Nord – Est, politica de

dezvoltare regională descentralizată, transpunerea capacităţii inovative în avantaje competitive, exemple de bună practică în domeniul dezvoltării durabile, responsabilităţii sociale, etc.

3. Expoziţia „Europa şi Regiunile Cunoaşterii”.

BRUXELLES, BELGIA, 14 OCTOMBRIE 2011Inaugurarea Parlamentarium - centrul destinat vizitatorilor din cadrul Parlamentului European

Cel mai mare centru parlamentar pentru vizitatori din Europa - Parlamentarium - va funcţiona la sediul din Bruxelles al Parlamentului European. Este prima expoziţie din lume accesibilă integral în 23 de limbi. Cetăţenii, localnicii şi turiştii vor avea şansa de a cunoaşte instituţiile europene şi, în special, Parlamentul European, prin intermediul mai multor mijloace audiovizuale interactive. Vizitatorii vor putea lua legătura cu politicienii prin intermediul unor mijloace audiovizuale interactive, vor putea face un tur virtual prin Europa cu ajutorul unei hărţi tridimensionale şi vor putea afl a ce a adus Uniunea Europeană fi ecărei ţări pe parcursul istoriei, ce rol a jucat Parlamentul European şi multe altele.

SOPOT, POLONIA, 23 OCTOMBRIE 2011Conferinţă pe tema modernizării învăţământului universitar

Guvernul Poloniei va organiza, prin intermediul Ministerului Ştiinţei şi Educaţiei Superioare, o dezbatere privind modernizarea universităţilor europene. Conferinţa va avea loc după ce Comisia Europeană va formula Comunicarea cu privre la modernizarea învăţământului superior. La eveniment sunt aşteptaţi funcţionari de rang înalt şi experţi la nivel înalt, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Secretariatului General al Consiliului UE. Temele care vor fi abordate vor urmări subiecte din cadrul Comunicării CE cu privire la modernizarea universităţilor şi a principiilor pentru reforma învăţământului superior. Va exista, de asemenea, un studiu de caz cu privire la reformele aplicate în sistemul universitar polonez.

BRUXELLES, BELGIA, 10 NOIEMBRIE 2011Conferinţa „Schimbarea calităţii aerului - o perspectivă regională„

Conferinţa, organizată de Comitetul Regiunilor, se va concentra asupra principalelor probleme cu care se confruntă mai multe regiuni europene în ceea ce priveşte calitatea aerului. Regiunile vor prezenta cele mai bune practici şi acţunile lor de succes în ceea ce priveşte abordarea acestei probleme. Miniştrii regionali vor lua parte la dezbateri, iar, la fi nal, va fi semnat un memorandum prin care se vor alătura eforturilor de a gestiona această problemă crucială.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

Paradisul european:

Eşti invitat la un prînz ofi cial. Eşti întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian se ocupă de buna dispoziţie a mesenilor, în timp ce de

întreaga organizare s-a ocupat un neamţ.

Iadul european: Eşti invitat la un prânz ofi cial. Eşti

întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de bună

dispoziţie se ocupă un neamţ, dar nu te speria încă – totul a fost

organizat de un italian.

Uniunea Europeană vrea să amendeze România pentru cruzimea cu care

taie porcii la Crăciun. Pentru a rezolva problema,

geneticienii români au inventat porcul EMO,

care se taie singur.- Sunteţi mare, şefu’!

- De unde naiba vă vin ideilea astea creţe???

Cioban în Uniunea Europeană

- Ale matale’s oile?... întreabă un turist pe un cioban

- Incontestabil!- Ia te uită!!! Şi le duci la

păscut?- Nu!

La autofurajare!

OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 27

Să mai şi zâmbim!

SOLUŢIA CAREULUI „REBUS EUROPA”DIN NUMĂRUL 8 AL REVISTEI REGIO:

- Şefu’, e popescu aici. Tocmai a câştigat la loterie şi vrea să vă spună câteva cuvinte...

- Nu e chiar un speaker motivaţional, dar ideea e aceeaşi...

- De ce te-am chemat, Popescu: pilula albastră îţi arată cât de important crezi tu că eşti pentru fi rmă. Iar pilula roşie îţi arată realitatea…

- Şofer!? Acesta este „postul de conducere„ de care vorbeaţi?

- Încercăm orice soluţie, şefu’: ea e tanti Flori, specialista în descântece de deochi...

A

B

T E M P E R A T A

D U N A R E A

U T R E C H T

R O T T E R D A M

S P A N I A

O L A N D A

Surs

a: M

ihai

Băl

escu

, M

anag

er.r

o

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: octombrie 2011