nr. 8, septembrie 2011

R E V I S T A

Liceenii de la „Szekely Miko” (Covasna) vor avea sală şi teren de sport

Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printre primele din ţară reabilitate cu fonduri Regio

a Bârgăului judeţul Bistriţa Năsăud printr

INTERVIU

ªeful Unitãþii pentru România, DG Regio, Comisia Europeanã

Angela Martinez Sarasola

Învăţământ rural competitiv la Vâlcele, judeţul Olt

Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de euro pentru dezvoltare urbană

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

www.inforegio.ro

BANII EUROPENI, SOLUŢIA SALVATOARE PENTRU REFACEREA INFRASTRUCTURII ÎN EDUCAŢIE

România a alocat educaţiei pentru acest an puţin peste 1% din PIB (5,59 miliarde de lei). La anul, bugetul va creşte uşor, la 6,4 mili arde lei, reprezentând 1,08% din PIB, iar în 2013 va ajunge la 8,4 miliarde de lei, cores pondentul a 1,29% din PIB. La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană intenţionează să aloce programelor de educaţie şi formare, pentru perioada 2014-2020, peste 70 miliarde de euro.

Banii europeni destinaţi dezvoltă rii educaţionale, ca şi altor domenii, pot ajuta România să recu pereze decalajele care o des part de statele dezvoltate din UE, care, la rândul lor, utilizează fondurile eu-ropene în proiecte ce asigură dez-voltarea reţelelor educaţionale pentru pregătirea şi formarea copi-ilor, tinerilor şi adulţilor.

Aşa se întâmplă în Olanda, unde copiii din Rotterdam dispun de un centru de învăţare a limbii mater-ne fi nanţat cu bani europeni, sau în Danemarca, unde cu 1,6 milioane de euro proiectul Academiei din Bornholm a gene rat o gamă mai largă de cursuri, facilităţi de pre-dare şi chiar un mediu mai atractiv pentru cei care vor să studieze.

Şcolile româneşti au nevoie urgentă de fi nanţare, ca şi între gul sistem de învăţământ. Avem unul din-tre cele mai ridicate procente de analfabeţi din UE, absolvenţii de liceu trec cu greu examenul de ba-calaureat, profesorii şi învăţătorii au de multe ori difi cultăţi în a trece examenele de titularizare, iar la început de an şcolar mai mereu se găsesc şcoli insalubre.

Criza economică a redus din forţa fi nanciară pe care statul o aloca sistemului de educaţie, un sistem prioritar pentru statul român şi esenţial pentru viitorul cetăţenilor

săi, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea, folosi rea fondurilor euro-pene trebuie să fi e pentru România un obiectiv esenţial.

Experienţele altor state europe-ne ne arată că, de la grădiniţe la universităţi şi centre de cercetare, banii europeni pot fi utilizaţi pen-tru a ridica nivelul activităţilor educaţionale, atât prin pregătire, cât şi prin infrastructură. Nevoia există, banii există, practic doar pro iectele bine gândite şi curajul de a le pune în practică ar fi su-fi ciente pentru a conecta sistemul educaţional românesc la această resursă fi nanciară importantă.

Medaliile de la competiţiile internaţionale şi câteva artico le publicate despre copii din România cu rezultate remarcabile pe plan naţional şi internaţional nu vor fi sufi ciente pentru a le asigura o for-mare educaţională solidă şi efi ci-entă pe termen lung. Construcţia unui nou cadru educaţional, conec-tat la dinamica pieţei muncii, ar trebui să garanteze integrarea acestor tineri excepţionali care pot contribui la dezvoltarea societăţii în care trăim.

Doar aşa am putea şi noi atinge obiectivul fi xat de Comisia Europeană pentru anul 2020 - rea-li zarea unui adevărat spaţiu euro-pean al cunoaşterii, bazat pe o infrastructură educaţională la nivel mondial, în care studenţii, profesorii, cercetătorii, institu ţi-ile de educaţie şi cerce tare şi în-treprinderile să benefi cieze de libera circulaţie a persoanelor, a cunoaşterii şi a tehnologiei. Altfel, vom rămâne cu un concept gene-ros, adoptat pe hârtie, în timp ce alte state îl vor fi aplicat deja cu succes…

Editorial

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

Dan CĂRBUNARU

COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04 Educaţia, cheia reuşitei proiectului european

REGIO ÎN ROMÂNIA

06 Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de euro pentru dezvoltare urbană

08 INTERVIU cu Angela Martinez SarasolaŞeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană

10 La Rîciu, în judeţul Mureş, şcolile au fost modernizate cu bani europeni

12 Învăţământ rural competitiv la Vâlcele, judeţul Olt

14 Capacităţi noi de şcolarizare la liceul din Răcari (Dâmboviţa)

15 Liceenii de la „Szekely Miko”, din judeţul Covasna, vor avea sală şi teren de sport

17 Şcoala „I.G. Duca” din Petroşani, judeţul Hunedoara, o unitate care a adus viitorul în prezent

19 Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printre primele din ţară reabilitate cu fonduri Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Copiii şi arta comunicării urbane

23 Tinerii de pe insula Bornholm (Danemarca) pot studia la ei acasă

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Sumar

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

EDUCAŢIA, CHEIA REUŞITEI PROIECTULUI EUROPEAN

UNIUNEA EUROPEANĂ MIZEAZĂ PE EDUCAŢIE PENTRU A FACE FAŢĂ

LUMII GLOBALIZATE ŞI CONCURENŢEI DE PE ACEASTĂ PIAŢĂ MONDIALĂ. PESTE 70 MILIARDE DE EURO AU FOST ALOCATE DE UE PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ, ÎN PERIOADA 2007-2013, ŞI CEL PUŢIN ACELEAŞI SUME VOR FI ALOCATE ÎN PERSPECTIVA ANILOR 2014-2020.

Statele membre vor fi nevoite să îşi pună resursele în comun pen-tru a reuşi în următorii zece ani să atingă obiectivele strategiei Europa 2020, strategie care stă la baza proiectului Europei Unite. În acest context, obiectivul fi xat de Comisia Europeană pentru 2020 este ace-la de a realiza un adevărat spaţiu european al cunoaşterii, bazat pe o infrastructură de cunoaştere la nivel mondial, în care studenţii, profesorii, cercetătorii, instituţiile de educaţie şi cercetare şi între-prinderile să benefi cieze de libera circulaţie a persoanelor, a cunoaşterii şi a tehnologiei.

OBLIGAŢIILE STATELOR MEMBRE

Potrivit strategiei Europa 2020, la nivel naţional, statele mem-bre trebuie să îşi asume o serie de responsabilităţi:

reformarea sistemelor de cer-ce tare şi inovare, pentru a întări centrele de excelenţă, coopera-rea între universităţi, între cer

ce tare şi mediu de afaceri, imple-mentarea de programe comune de cooperare transfrontalieră, cu valoare adăugată la nivel European şi adaptarea procedu-rilor de fi nanţare, pentru a asigu-ra difuzarea tehnologiei în spaţiul Uniunii Europene.

sprijinirea ştiinţei, absolven-ţilor de matematică şi inginerie şi concentrarea asupra curriculei şcolare, asupra creativităţii, ino-vării şi antreprenoriatului.

fi nanţarea cu prioritate a cunoaşterii, inclusiv prin folo-sirea unui regim de taxare şi alte instrumente fi nanciare care să promoveze o rată mai mare a investiţiilor în cercetare şi dez-voltare.

UNIVERSITĂŢILE, MOTOR AL CREŞTERII ECONOMICE

Într-o lume confruntată cu schimbări rapide, elementele care fac diferen-ţa sunt educaţia şi cerce tarea, inovarea şi creativitatea. Consolidarea educaţiei este una din-tre metodele cele mai efi ciente de combatere a inegalităţii şi sărăciei. Este nevoie de măsuri urgente pentru a reduce numărul mare de persoane care au un nivel scăzut al competenţelor de bază (citit, matematică şi ştiinţe), în vederea sporirii capacităţii de angajare a tinerilor şi a integrării lor în câm-pul muncii după fi nalizarea studi-ilor. Prevenirea abandonului şcolar

Uniunea Europeană aziEducaţie pentru viitor

Dan CÃRBUNARU

5

Uniunea Europeană azi

Strategie şi priorităţi

timpuriu reduce excluderea de pe piaţa muncii şi riscul de excluziune socială în viitor. Pe de altă parte, după cum apreciază experţii Comisiei, Euro-pa dispune de unele dintre cele mai bune universităţi din lume. Aces-tea trebuie transformate într-un adevărat motor al cunoaşterii şi al creşterii economice. În acest sens, va fi nevoie nu numai de investiţii, ci şi de reforme, de o cooperare mai strânsă, inclusiv cu mediul de afaceri, şi de o atitudine mai deschisă la schimbare.

POTENŢIALUL ECONOMIEI DIGITALE

Comisia apreciază că, pe baza punc-telor sale forte în domeniul teh-nologiei şi al cunoaşterii, Europa ar trebui să valorifi ce la maximum potenţialul economiei digitale. Aceasta oferă IMM-urilor perspective importante în sectoarele producţiei şi serviciilor, atât în nume propriu, cât şi în calitatea lor de furnizori ai întreprinderilor mai mari. Accesul la internet a devenit o necesitate pentru ca cetăţenii să se poată implica pe deplin în viaţa de zi cu zi. Europa are nevoie de poli-tici efi ciente în domeniul incluzi-unii şi al competenţelor digitale şi trebuie să încurajeze participarea şi exprimarea activă pe internet.

SPAŢIUL EUROPEAN COMUN DE CERCETARE

Un spaţiu european de cercetare efi -cient şi dotat cu resursele necesare reprezintă o parte indispensabilă în perspectiva UE pentru 2020. Calea de urmat presupune un parteneri-

at de cercetare între UE şi statele membre, care să faciliteze aso-cierea cu alte politici, în special cu inovarea şi educaţia. UE trebuie să ofere condiţii-cadru mai atractive pentru inovare şi creativitate, in-clusiv prin stimulente pentru dez-voltarea întreprinderilor bazate pe cunoaştere.

EDUCAŢIA, PRIORITARĂ PENTRU PREŞEDINŢIA POLONEZĂ A UE

La 1 iulie 2011, Polonia a preluat, pentru şase luni, preşedinţia Con-siliului Uniunii Europene. Educaţia este unul dintre domeniile în care Polonia doreşte să impună o serie de priorităţi la nivel european. Una dintre acestea vizează ,,educaţia pentru mobilitate”. Preşedinţia poloneză urmăreşte pro-movarea activităţilor care conduc la dezvoltarea competenţelor tinerilor şi adulţilor, pentru a creşte mobili-tatea educaţională şi profesională a tuturor elevilor, studenţilor, pro-fesorilor, formatorilor profesionali, personalului academic şi tinerilor cercetători. În privinţa modernizării

învăţământului superior, obiectivul preşedinţiei poloneze este acela de a identifi ca instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor con-temporane, precum concurenţa la nivel mondial, tendinţele demogra-fi ce, creşterea nivelului de partici-pare în învăţământul superior şi posibilităţile nesatisfăcătoare ale absolvenţilor de inserţie pe piaţa muncii.

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

OPORTUNITĂŢI PENTRU ROMÂNIA

Între timp, pentru ca strate-gia Europa 2020 să nu rămână

în stadiul unui proiect ambiţios, este nevoie ca fondurile alocate implementării ei să se regăsească în abordarea bugetară a urmă-toarei perioade de alocare, 2014-2020. Pentru România, ar putea fi o oportunitate de ex-ploatat, în sensul atragerii de noi fonduri europene în concordanţă cu priorităţile comunitare, dar şi cu propriile nevoi. Benefi ciile acestei abordări strategice s-ar putea orienta către reducerea numărului de analfabeţi din ţară sau către programele de cerce-tare. Banii europeni ar putea fi folosiţi şi de companiile private dispuse să investească resurse în propria afacere, dacă obiec-tivele se sincronizează cu prio-rităţile europene. Conecta rea la priorităţile strategiei Europa 2020 poate genera saltul calita-tiv de care are nevoie sistemul naţional de educaţie. Este o oportunitate, dar trebuie privită şi ca o obligativitate, pentru a nu rata şansa recuperării decala-jelor faţă de statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în RomâniaFinanţare pentru dezvoltare

MUNICIPIUL ARAD VA CHELTUI 14 MILIOANE DE EURO PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ

MUNICIPIUL ARAD ESTE UN ORAŞ DE GRANIŢĂ CU UN RIDICAT

POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ELABORATĂ DE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A FOST CONSTRUITĂ ÎN JURUL OBIECTIVULUI DE CREŞTERE A CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR ŞI A ATRACTIVITĂŢII MUNICIPIULUI ARAD PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI TURISM.

Măsurile pe care administraţia locală şi-a propus să le întreprindă urmăresc dezvoltarea unei infra-structuri urbane şi de afaceri de calitate. În mod concret, planul de dezvoltare a oraşului include reabilitarea de drumuri, pasaje, parcări, reţele de utilităţi, dezvol-tarea oportunităţilor de recreere şi de activităţi culturale, dezvolta-rea serviciilor de sănătate, educaţie şi sociale, dar şi dezvoltarea infra-structurii de afaceri prin constru-irea de parcuri şi zone industriale.Toate aceste investiţii au luat forma unor planuri de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung. Unul dintre in-strumentele prin care se vor reali-za obiectivele strategice propuse de autorităţile locale este Planul In-tegrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pe care municipiul Arad, ca pol de dezvoltare, l-a elaborat pentru a sta la baza proiectelor propuse spre fi nanţare în cadrul Regio - Axa Prioritară 1. Ca pol de dezvoltare urbană, municipiul Arad dispune de o alocare fi nanciară în valoare de circa 14 milioane de euro. Sunt fon-duri care ar urma să fi e absorbite

prin implementarea unui număr de şapte proiecte, toate elaborate de-ja, dintre care trei sunt în imple-mentare, iar unul nu a fost încă de-pus.

PATRU PROIECTE PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

O prioritate a PIDU este rezolva rea problemelor pe care le prezintă, la momentul de faţă, infrastructu-ra de circulaţie. Străzile înguste, cu capacitate redusă de preluare a fl uxurilor de trafi c, aglomerarea datorată în bună măsură şi trafi -cului de tranzit, suprasolicitarea şi degradarea unor artere şi pasa-je rutiere, blocajele şi timpii mari de aşteptare în zona centrală sunt doar câteva dintre problemele care au fost identifi cate la nivelul infra structurii rutiere. Dovadă că rezolva rea acestor defi cienţe este o prio ritate, patru din cele şapte proiec te Regio, menţionate în PIDU, urmăresc investiţii în infrastructura rutieră. Prin implementarea lor se urmăreşte modernizarea şi reabili-tarea unor artere, a trecerilor peste liniile de tramvai, reabilitarea unor pasaje rutiere pe care se desfăşoară principalele fl uxuri de trafi c şi crea-rea unor rute alternative la cele mai aglomerate străzi din oraş.

INVESTIŢII PENTRU POPULAŢIA DEFAVORIZATĂ

O altă prioritate este dezvolta rea infrastructurii şi a serviciilor socia-le. În acest domeniu, principalele probleme identifi cate se referă la

numărul mare de pensionari în ra-port cu populaţia activă, veniturile foarte mici ale acestora, care nu le pot asigura un trai decent, nivelul scăzut de şcolarizare, mai ales în ca-zul unor categorii defavorizate, cum ar fi copiii de etnie rromă, abandonul şcolar în creştere şi difi cultăţile de adaptare a unor copii şi tineri cu risc social. Pentru rezolvarea aces-tor probleme, autorităţile arădene au deja în implementare un proiect care va asigura reabilitarea infra-structurii sociale destinate persoa-nelor vârstnice.

Cãtãlina JINGOIU

SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT

Nu în ultimul rând, există o preocupare pentru moder-

nizarea spaţiilor verzi, mai ales în zonele cu trafi c intens, şi crearea unor zone atractive de agrement. De aceea, unul dintre proiectele PIDU urmăreşte rea-menajarea unei zone pitoreşti de agrement din Arad, Parcul Pădurice.

7SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

5. Modernizarea Centrului de zi pentru vârstnici Micălaca

Centrul de zi oferă servicii multi-ple vârstnicilor, de la consiliere la asistenţă medicală, o masă zilnică pentru cei în difi cultate, dar şi suport social în caz de îmbolnăvire prin vizite la domiciliu sau la spital. Dată fi ind atractivitatea centrului, s-a impus realizarea unor lucrări de modernizare pentru creşterea gra-dului de confort şi pentru diversifi -carea activităţilor. Investiţia constă în reabilitarea termică a imobilu-lui, montarea unor surse de ener-gie verde pentru încălzire, igieniza-rea spaţiilor, repararea acoperişului şi modernizarea grupurilor sanitare. Valoarea lucrărilor, demarate în luna august 2011, este de peste 440.000 de lei.

6. Reabilitarea pasajului rutier Micălaca

Pasajul Micălaca, construit în 1980, face legătura între zona centrală a municipiului Arad şi zona Micălaca, asigurând accesul către DN 7 pe relaţia Deva. Pasajul este supus unui trafi c foarte intens şi, pe parcursul duratei de funcţionare, s-a intervenit doar asupra carosabilului, nu şi asu-pra elementelor de structură. Proiec-tul Regio pentru reabilitarea pasaju-lui, cu o valoare totală de 12 milioa-ne de lei, urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a trafi cului urban, creşterea accesibilităţii zonei centrale a municipiului Arad dinspre Deva, reducerea timpilor de depla-sare în trafi c şi creşterea confortului pentru participanţii la trafi c. Con-tractul pentru fi nanţarea proiec tului a fost semnat în luna iunie 2011, iar procedurile de achiziţie publică sunt în derulare.

4. Reamenajarea zonei de agrement Pădurice

Zona de agrement Pădurice este un spaţiu urban public cu o suprafaţă totală de 25.900 mp, întindere care include spaţii verzi şi un lac de agre-ment. Investiţia constă în reamenaja-rea peisagistică a parcului, reabilita-rea malului lacului cu scări şi parapete, iluminarea ambientală a aleilor, mon-tarea de bănci şi coşuri de gunoi, pre-cum şi amplasarea unei fântâni muzi-cale în lac. Fântâna muzicală va con-duce la creşterea atractivităţii parcu-lui, reprezentând centrul de interes al acestuia. Proiectul a demarat în iunie 2011, când s-a semnat contractul, şi are o valoare de 9,3 milioane de lei.

Regio în România3. Legătură rutieră

Câmpul Liniştii-Arad

Realizarea acestei legături rutiere este o prioritate, deoarece pe acest traseu este posibilă dirijarea trafi cu-lui greu şi descongestionarea unor artere ale oraşului. Investiţia constă în construcţia unui drum nou, în lun-gime de 1.131 metri. Prin realizarea drumului se va facilita dezvoltarea zonei industriale şi, implicit, se vor crea condiţii favorabile dezvoltării mediului de afaceri. Proiectul are o valoare totală de 11,5 milioane de lei, iar contractul a fost semnat în luna august 2011.

2. Amenajare treceri la nivel cu liniile detramvai

Proiectul urmăreşte reamenajarea a 25 de treceri la nivel cu liniile de tramvai, existente pe patru arte-re importante de circulaţie (str. Pădurii, Calea Radnei, str. N. Titu-les cu şi str. Petru Rareş). Impactul urmărit este acela de reducere a blocajelor în trafi c, de creştere a fl uidităţii circulaţiei şi de reducere a duratei de deplasare. Totodată, prin această investiţie se urmăreşte şi reducerea gradului de poluare. Proiectul are o valoare totală de 18,4 milioane de lei şi o durată de 18 luni, contractul de fi nanţare fi ind semnat în luna august 2011.

1. Reabilitarea pasajului rutier Grădişte

Situat în centrul oraşului Arad, pasa-jul Grădişte traversează un pachet de linii ferate din zona Gării Arad şi asigură accesul către Oradea, pe DN 71. Pasajul a fost construit în pe-rioada 1975-1980 şi a fost consoli-dat în 1985, dar lipsa lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, precum şi intensifi carea trafi cului au afectat starea tehnică şi funcţionalitatea obiectivului. Prin proiect, se vor face reparaţii la structura existentă, fără a-i aduce modifi cări. Proiectul, cu o valoare totală de 16,8 milioane de lei, are o perioadă de execuţie de 14 luni. Cererea de fi nanţare a fost depusă şi evaluată, contractul de fi nanţare fi ind semnat în luna august 2011.

Acţiuni concrete

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

conforme cu obiectivele programu-lui. Doar aşa sunt atinse rezultatele aşteptate, impactul privind dezvol-tarea socio-economică şi nivelul de absorbţie dorit.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE

PENTRU A ACCELERA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL?

Încă de la începutul implementării Politicii Europene de Coeziune, ca-pacitatea administrativă a institu-ţiilor publice centrale, regionale şi locale a fost, fără îndoială, un fac-tor determinant pentru succesul acestei politici în interiorul state-lor membre. Acest lucru este va-labil şi în cazul României. Tocmai de aceea au fost create fonduri de pre-aderare pentru ţările în curs de aderare. Aceste fonduri au oferit oportunitatea de a obţine exper-tiza şi capacitatea necesare pentru pregătirea implementării fondurilor structurale. Această expertiză tre-buie utilizată acum, într-o manieră optimă, în folosul programelor afl a-te în derulare.

NE PUTEŢI DA EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN ALTE

STATE MEMBRE UE?

Nu există un model standard pentru a îmbunătăţi dezvoltarea regională şi nici pentru a dezvolta politici publice efi ciente. Totuşi, există multe exemple practice şi rezul-tate ale evaluărilor din care putem învăţa. Comisia Europeană a dez-voltat o „bază de date didactică” în materie de proiecte de succes şi evaluări post-implementare a Politicii de Coeziune, cu scopul de a sprijini schimbul de bune practici între regiuni europene şi între state membre. Această bază de date con-ţi ne numeroase exemple de proiec-te care ilustrează practici partene-riale de succes sau modalităţi prin care se pot promova şi implementa strategii şi politici complexe. Un bun exemplu de îmbunătăţire a guvernării şi de importanţă a parte-neriatului real este managemen-tul în cazul Programului Scoţiei de Acţiuni Inovative (SIAP). Un factor cheie al execuţiei de succes în cazul SIAP a fost crearea unui parteneri-

CARE ESTE STADIUL IMPLEMENTĂRII

PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL ÎN COMPARAŢIE CU ALTE PROGRAME OPERAŢIONALE DERULATE ÎN ROMÂNIA CU FONDURI STRUCTURALE?

Execuţia unui program operaţional este evaluată prin instrumente care se referă la stadiul implementării proiectelor, refl ectat în plăţile in-termediare către benefi ciari şi, în fi -nal, în rata de absorbţie a fondurilor alocate de Comisia Europeană. Deşi Programul Operaţional Regional este destul de avansat faţă de alte programe derulate în România - în acest moment rata de absorbţie este de 7,4%, aproape dublă faţă de nivelul mediu de absorbţie, la nivel naţional, la sfârşitul lunii iu-lie 2011 -, totuşi este cea mai slabă performanţă obţinută de un stat membru UE. Este important să se înţeleagă că absorbţia fi nanciară nu este un scop în sine, ci mai degrabă un indica-tor privind stadiul în care proiecte-le sunt implementate. În acelaşi timp, numai având proiecte bine întocmite de la început, avem garanţia că se va atinge calitatea necesară unei bune implementări,

Interviu cu Angela Martinez Sarasola

„AUTORITĂŢILE ROMÂNE TREBUIE SĂ ÎŞI PERFECŢIONEZE ABILITĂŢILE REFERITOR LA CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ, ELABORAREA POLITICILOR ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR”

Şeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011 9

Regio în RomâniaExemple europene

at pentru dezvoltare care a inclus toţi jucătorii-cheie din domeniul sistemului scoţian pentru ino vare (guvern regional, manager de pro-gram şi benefi ciari). Managerul pro-gramului a lucrat îndeaproape cu administraţia Guvernului scoţian. Ei au stabilit nivelurile de manage-ment şi structura de lucru pentru a asigura o conducere puternică şi o direcţie strategică programului, precum şi pentru a contribui la pre-cizarea obiectivelor şi proiectelor programului. O lecţie importantă a fost aceea că având manageri cu grade diferite de experienţă din partea tuturor părţilor implicate, în cadrul unui grup de coordonare şi al unor grupuri de dezvoltare, s-a cre-at un lanţ puternic de responsabili-tate în cadrul programului.

CARE ESTE EXPERIENŢA PE CARE AUTORITĂŢILE ROMÂNE

AU CĂPĂTAT-O, ÎN ULTIMII PATRU ANI, FOLOSIND FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE ŞI CUM POT ELE SĂ FOLOSEASCĂ ACEASTĂ EXPERIENŢĂ, MAI TÂRZIU?

2007-2013 este prima perioadă de programare pentru România. Experienţa dobândită în această perioadă de programare ar trebui folosită de autorităţile române pen-tru a îmbunătăţi performanţele în ceea ce priveşte aplicarea Politicii de Coeziune. Autorităţile române trebuie să îşi perfecţioneze abilităţile referitor la capacitatea administrativă, elaborarea politici-lor şi implementarea proiectelor. Doar în acest fel greşelile din trecut pot fi depăşite, transformându-le în experienţă utilă în viitor.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂŢILE LOCALE, CA

BENEFICIARI AI PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, PENTRU O MAI BUNĂ IMPLEMENTARE A ACESTORA?

Autorităţile locale sunt actori foarte importanţi în Politica de Coeziune şi în implementarea proiectelor. Mai întâi de toate, autorităţile locale sunt cele care aleg proiectele care să fi e depuse şi dezvoltate la nivel local. În al doilea rând, sunt direct responsabile pentru pregătirea pro-iectelor la nivel tehnic, un aspect foarte important, pentru că de aici decurge o implementare facilă, ul-terior. În al treilea rând, autorităţile locale, în calitatea lor de benefi ciari, sunt autorităţi contractante, şi de aici decurge respon sabilitatea lor privind aplicarea corectă a regulilor şi principiilor în materie de achiziţii publice, fi ind, astfel, actori- cheie în ceea ce priveşte asigurarea unei regularităţi a cheltuielilor din cadrul proiectelor.

CE IMPRESII V-A LĂSAT VIZITA LA PROIECTUL PE CARE AŢI

AVUT OCAZIA SĂ ÎL VEDEŢI ATUNCI CÂND AŢI PARTICIPAT LA COMITETUL DE MONITORIZARE DIN LUNA MAI A ACESTUI AN?

Vă referiţi la proiectul de reabili-tare a Palatului Culturii „Theodor Costescu” pe care l-am vizitat cu ocazia prezenţei în România la Co-mitetul de Monitorizare din 26-27 mai 2011, de la Drobeta Turnu Severin. Consider că asemenea vizi te sunt foarte folositoare, pen-tru că ne oferă prilejul de a vedea impactul direct şi concret pe care îl au investiţiile din fonduri struc-turale asupra dezvoltării regi onale. Acest proiect este, într-a de văr, un

exemplu de restaurare a patrimo-niului cultural din România şi de stimu lare a dezvoltării locale.

PUTEŢI FACE O COMPARAŢIEÎNTRE EXPERIENŢA

TIMPURIE PE CARE A AVUT-O SPANIA ÎN MATERIE DE UTILIZARE A FONDURILOR STRUCTURALE ŞI CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM ÎN ROMÂNIA, AVÂND ÎN VEDERE CĂ ACEASTA ESTE PRIMA DATĂ CÂND ŢARA NOASTRĂ BENEFICIAZĂ DE ACESTE FONDURI? PÂNĂ ACUM, SPANIA A ATRAS MAI MULŢI BANI DIN FONDURILE DISPONIBILE ŞI ARE ÎN DERULARE O MULŢIME DE PROIECTE DE INVESTIŢII. CE SFAT AŢI DA ROMÂNIEI PENTRU A EVITA SITUAŢIILE CE ÎNGREUNEAZĂ IMPLEMENTAREA PROIECTELOR?

Experienţa utilizării fondurilor structurale este diferită în Spania şi România. Cu toate acestea, pot spune că Spania este un exemplu de stat membru care are o bună capaci-tate administrativă, ceea ce a facili-tat, în mare măsură, performanţa Spaniei în implementarea Politicii de Coeziune după aderarea la UE.

CARE SUNT BENEFICIILE ROMÂNIEI ÎN URMĂTOAREA

PERIOADĂ DE PROGRAMARE, 2014-2020?

Discuţiile privind următoarea peri-oadă de programare, 2014-2020, au început deja. Comisia Europeană a prezentat propunerile sale buge-tare şi discuţiile vor continua în cadrul Consiliului şi Parlamentu-lui Euro pean. România va trebui să ţină cont de obiectivele strategiei Europa 2020 atunci când va dezvol-ta noile progra me în cadrul Politicii de Coeziune.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

LA RÎCIU, ÎN JUDEŢUL MUREŞ, ŞCOLILE AU FOST MODERNIZATE CU BANI EUROPENI

CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE A FOST, PENTRU

AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DIN CO-MUNA MUREŞEANĂ RÎCIU, O PRIORITATE STRATEGICĂ. ASTFEL, PRIN STRATE-GIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI RÎCIU PENTRU PERIOADA 2007-2013, MODERNIZAREA TUTUROR UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN LOCALITATE ESTE PROPUSĂ CA OBIECTIV PRIORITAR.

Un prim pas a fost făcut în anul 2006, când s-au fi nalizat lucrările la corpul şcolii generale din locali-tatea Rîciu, unitate care a devenit una dintre cele mai moderne şcoli din mediul rural.

REABILITAREA, O INVESTIŢIE IMPERATIVĂ

Odată parcursă această etapă, a de-venit imperativă reabilitarea celor-lalte două unităţi de învăţământ din comună, afl ate în localităţile Sân-martinu de Câmpie şi Ulieş, pentru a corela necesităţile cu obiectivele strategiei de dezvoltare locală. Înainte de a obţine o sursă de fi nanţare pentru lucrările la cele două şcoli, Primăria Rîciu dispunea de proiec te tehnice, pentru reabili-tarea celor două şcoli, şi de studii de fezabilitate realizate din fon-duri bugetare puse la dispoziţie de Minis terul Dezvoltării Regionale şi Turis mului - dar nu avea resurse pentru a demara lucrările respec-tive. În contextul reducerii chel-tuielilor publice, în ultimii ani, ine-vitabil, fi nanţarea învăţământului a avut de suferit.

Prin urmare, nu numai că nu s-a putut lua în considerare o alo-care fi nanciară bugetară pentru

susţinerea unor investiţii de am-ploare în cele două şcoli din co-muna Rîciu, dar nu au putut fi exe-cutate nici lucrările de întreţinere curentă. Astfel, situaţia infrastruc-turii unităţilor de învăţământ din localităţile Sânmartinu de Câmpie şi Ulieş s-a agravat, clădirile având defi cienţe atât în ceea ce priveşte

gradul de siguranţă, gradul de uzură al utilităţilor de bază, cât şi în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente. Pe de altă parte, accesul difi cil la educaţie al copiilor din cele două localităţi determina, în mod vizi-bil, o creştere a ratei abandonului şcolar, în special în rândul populaţiei de etnie rromă. Printre cauzele fenome nului s-au identifi cat capaci-tatea de şcolarizare insufi cientă, lipsa condiţiilor de bună desfăşurare a orelor de curs, distanţele mari până la cea mai apropiată şcoală, starea în care se afl au şcolile, pre-cum şi lipsa dotărilor cu echipa-mente IT.

REGIO, SOLUŢIAPENTRU FINANŢARE

Iniţiativa de a propune spre fi nanţare reabilitarea celor două spaţii şcolare, prin intermediul Regio, s-a conturat în anul 2008. Prin proiect,

Modernizareaşcolilor din Rîciu,obiectiv strategic

prioritar

Regio în RomâniaCalitate în educaţie

Elena OCEANU

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011 11

23de luni a duratimplementarea

proiectului

Regio în RomâniaCondiţii moderne

benefi ciarul a propus crearea unei infrastructuri şcolare moderne, cu o arhitectură adecvată secolului XXI pentru desfăşurarea procesului de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii actului educaţional şi asigurarea ac-cesului tuturor elevilor la procesul de învăţământ, crearea unui cadru adecvat de educaţie în condiţii op-time, dar şi asigurarea unor condiţii igienico-sanitare adecvate.

SPAŢII MODERNIZATE, MOBILIER ŞI DOTĂRI NOI

În mod concret, proiectul preve de, pentru cele două şcoli, reali za rea unor lucrări de izolaţie termică, schim-barea integrală a acoperişului, înlo-cuirea tâmplăriei şi a pardoselilor, zugrăveli, dotarea cu mobilier şcolar nou (bănci, scaune şi dulapuri) şi dotarea cu aparatură IT, dar şi asigu-rarea de conexiune la internet. De asemenea, au fost prevăzute ame-najarea de grupuri sanitare noi şi construirea de instalaţii de încălzire care să înlocuiască sistemul cu sobe de teracotă. Pentru Şcoala generală din Sânmar tinu de Câmpie, a fost prevăzută şi o investiţie pentru ra-

cordarea la sistemul de canalizare, iar, pentru Şcoala generală Ulieş, o microstaţie de epurare. Contractul de fi nanţare a proiectu-lui de modernizare a celor două şcoli, cu bani din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi de la bugetul de stat, a fost sem-nat în septembrie 2009 şi s-a deru-lat pe o perioadă de 23 de luni, fără sincope. Singura problemă apărută în perioada derulării investiţiei a fost contractarea unor servicii de audit, întrucât nu au existat oferte pentru suma prevăzută în proiect. Procedurile s-au prelungit, ceea ce a impus încheierea a două acte adiţionale de prelungire a duratei de implementare de la 12 luni la 16 luni, şi apoi, la 23 de luni.

ELEVII AU BENEFICIAT DE REZULTATELE PROIECTULUI ÎNCĂ DIN ANUL ŞCOLAR PRECEDENT

Totuşi, elevii celor două şcoli au bene fi ciat deja de rezultatele proiec tului, deoarece, încă din sep-tembrie 2010, lucrările de moder-

nizare erau fi nalizate, la fel şi achiziţia de mobilier şi echipa-mente IT. Astfel, anul şcolar 2010-2011 a fost primul în care elevii din Sânmartinu de Câmpie şi Ulieş, au avut acces la condiţii moderne de educaţie.

Rezultatele preconizate de benefi -ciar vor continua să fi e contabili-zate şi în noul an şcolar. Practic, pe termen lung, este de aşteptat ca ra-ta abandonului şcolar să intre pe un trend descendent, numărul elevilor înscrişi la cele două unităţi să se apropie de circa 300, iar ponderea elevilor de etnie rromă înscrişi la cursuri să crească de la 15% la 25%.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaProvocări majore

ÎNVĂŢĂMÂNT RURAL COMPETITIV LA VÂLCELE, JUDEŢUL OLT

ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL DIN ROMÂNIA A FOST, ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII,

SUPUS UNOR PROVOCĂRI MAJORE. CONFRUNTAT CU FENOMENUL CONTINUU AL SCĂDERII POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ, CU LIPSA CADRELOR DIDACTICE CALIFICATE, CU ABSENTEISMUL ŞCOLAR, DAR ŞI CU O INFRASTRUCTURĂ DEPĂŞITĂ, ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE LA ŢARĂ A CONTINUAT SĂ FIE, TOTUŞI, EVALUAT DUPĂ ACELEAŞI CRITERII CA ŞI CEL DIN MEDIUL URBAN.

Prin urmare, pentru a face faţă cerinţelor programei educaţionale a fost necesară derularea unor activităţi care să se raporteze per-manent la un sistem educaţional performant. Acolo unde acest lucru s-a întâmplat, vorbim despre exem-ple de succes în materie de moder-nizare a sistemului de învăţământ, acolo unde nu s-a ţinut pasul cu cerinţele şi standardele, am asis-tat la comasări sau chiar desfi inţări de unităţi şcolare, parte a unui curs fi resc al reformelor sistemului de educaţie din România.

PARTENERIAT ŞCOALĂ- ADMINSITRAŢIE LOCALĂ

Cazurile în care autorităţile lo-cale şi responsabilii de învăţământ şi-au unit eforturile pentru a asigu-ra condiţiile de bază pentru activi-tatea şi performanţa şcolară nu sunt puţine. Dintr-o multitudine de exemple, ne oprim în materia-lul de faţă la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Vâlcele, judeţul Olt.

Învăţământul în această localitate are o istorie de peste un secol şi jumătate. Potrivit datelor păstrate în monografi i, în comuna Vâlcele,

prima şcoală s-a înfi inţat încă din anul 1838, pentru că localitatea avea peste 50 de familii, numărul minim necesar pentru înfi inţarea

Elena OCEANU

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT:Consolidare, reabilitare şi extindere Şcoala cu clasele I-VIII, sat Vâlcele, comuna Vâlcele, judeţul Olt

BENEFICIAR: Unitatea administrativ teritorială Vâlcele

VALOAREA PROIECTULUI 2.622.622 lei

CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A UE: 1.746.194 lei

CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI: 267.065 lei

CONTRIBUŢIA PROPRIE A BENEFICIARULUI: 609.363 lei

DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 15.04.2010

DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI: 14.06.2012

ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

AUTORITATE DE MANAGEMENT

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

13

şcolilor săteşti. Astăzi, comuna are două şcoli şi trei grădiniţe, unităţi care primesc la cursuri peste 300 de şcolari şi preşcolari.

TREI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AU FOST REABILITATE

Pentru a asigura condiţiile optime actului educaţional, autorităţile publice locale şi responsabilii de la nivelul învăţământului local, au făcut eforturi în ultimii ani, pentru a aduce infrastructura unităţilor de învăţământ din localitate la un nivel optim pentru cursurile desfăşurate în aceste spaţii. Cel puţin trei unităţi din comuna Vâlcele – o grădiniţă şi două şcoli – au trecut, în ultimii ani, printr-un amplu proces de reabili-tare şi modernizare, parte a unor proiecte care au primit fi nanţări eu-ropene.

INVESTIŢIE AMPLĂ LA ŞCOALA DE COORDONARE DIN VÂLCELE

Unul dintre proiecte are în vedere consolidarea, reabilitarea şi ex-tinderea şcolii cu clasele I-VIII din satul Vâlcele, care benefi ciază de fi nanţare în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa Prioritară 3. Costul investiţiei se ridică la 2,6 milioane de lei, din care contribuţia UE şi de la bugetul de stat este de circa 2 milioane de lei. Contractul pentru renovarea şcolii din Vâlcele, care are şi rol de coordonare pen-tru toate celelalte unităţi şcolare din comună, a fost semnat în aprilie 2010 şi are o perioadă de execuţie de 26 de luni. Proiectul prevede consolidarea spaţiului principal al

şcolii şi extinderea spaţiilor pen-tru bibliotecă şi depozitarea pro-duselor alimentare din cadrul pro-gramului „Cornul şi laptele”. Reno-varea imobilului principal (corpul A) include reface rea tencuielilor, a pereţilor şi tava nelor, refacerea pardoselilor, înlocuirea tâmplăriei, dar şi îmbrăcarea pereţilor în lam-briuri din lemn. De asemenea, se vor izola pereţii exteriori, se vor reface scările de acces şi va fi construită o rampă pentru persoane cu dizabilităţi motorii. Conform activităţilor proiectului, se vor desfăşura lucrări pentru asigu-rarea apei curente la grupurile sani-tare, alimentarea cu apă potabilă a şcolii, canalizarea şi epurarea apelor reziduale. În plus, sălile de clasă vor

benefi cia de mobilier şcolar nou, iar spaţiile vor fi încălzite cu ajuto-rul unei centrale termice care va fi achiziţionată tot în cadrul proiectu-lui. Pentru cel de-al doilea spaţiu inclus în proiectul de reabilitare (corpul C) este prevăzută realiza-rea unei copertine care va împiedi-ca pătrunderea apei în subsolul cor-pului A, dar îi va şi proteja pe elevi, pe timp de ploaie, atunci când ies în recreaţie.

Eforturi conjugate

Regio în România

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

ELEVII SE MUTĂ ÎN ŞCOALĂ, CEL TÎRZIU ÎN PRAG DE IARNĂ

În momentul de faţă, stadiul lucrărilor de consolidare şi

extindere se apropie de 64%. Constructorul şi benefi ciarul încearcă să urgenteze lucrările, în aşa fel încât la debutul nou-lui an şcolar, 2011-2012, elevii să poată fi mutaţi, din spaţiul provi-zoriu în care au învăţat anul tre-cut, în localul reabilitat al şcolii. Dacă acest lucru nu va fi posi-bil chiar de la începutul noului an şcolar, elevii vor avea acces la spaţiul complet reabilitat şi modernizat, cel mai târziu la în-ceputul iernii.

2,6milioane de lei pentru o şcoală

modernă

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în România

CAPACITĂŢI NOI DE ŞCOLARIZARE LA LICEUL DIN RĂCARI (DÂMBOVIŢA)

MODUL TRADIŢIONAL DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC A

FĂCUT CA, DE-A LUNGUL TIMPULUI, ŞCOLILE DIN AŞEZĂRILE URBANE DE MICI DIMENSIUNI, SĂ FIE CENTRE DE INTERES NU NUMAI PENTRU LOCUITORII ORAŞELOR RESPECTIVE, CI ŞI PENTRU POPULAŢIA ŞCOLARĂ DIN COMUNELE LIMITROFE.

Dar, ca să facă faţă cererii de şcolarizare, aceste unităţi au nevoie de investiţii atât în infrastructură, cât şi în dotări, scopul fi nal fi ind ace-la de a favoriza accesul la educaţie.

ŞCOLILE DIN ORAŞELE MICI, CENTRE DE EDUCAŢIE POLARIZATOARE PENTRU COMUNELE LIMITROFE

Unul dintre proiectele care sunt circumscrise acestui obiectiv este şi cel referitor la modernizarea Liceu-lui Teoretic „Ion Ghica” din oraşul Răcari, judeţul Dâmboviţa. Oraşul Răcari are în administrare localităţile rurale Ghergheni, Mavrodin , Colacu, Ghimpaţi, Săbieşti, Bălăneşti şi Stăneşti. În oraş, dar şi în arealul limitrof, există un număr mare de familii de etnie rromă şi de familii dezavantajate social. În plus, reve-nirea acasă a multor familii care au lucrat în străinătate, ar putea acu-tiza, în perioada următoare proble-mele de ordin social. Adăugând la situaţia expusă şi factorii natu-rali, precum evoluţia demografi că ce refl ectă o creştere a natalităţii, este uşor de prognozat că, la nive-lul învăţământului obligatoriu se va

resimţi, în anii următori, o cerere în creştere pentru spaţii de învăţământ şi pentru servicii educaţionale. Por-nind de la aceste premise, Primăria Răcari a iniţiat un proiect de reabili-tare, modernizare şi extindere a Lice-ului Teoretic „Ion Ghica” din locali-tate.

SPAŢII ŞCOLARE EXTINSE, TEREN DE SPORT MULTIFUNCŢIONAL

Prin proiect s-a propus reabili-tarea şi modernizarea spaţiilor şcolare, extinderea construcţiei exis tente, amenajarea unui teren multifuncţional de sport, precum şi împrejmuirea întregului spaţiu al li-ceului. De asemenea, au fost inclu-se dotări cu echipamente de labo-rator, achiziţie de echipamente IT şi dotări pentru bibliotecă şi sala de lectură. Proiectul, semnat în iunie 2010, benefi ciază de o fi nanţare de peste 7 milioane de lei, din fonduri europene şi de la bugetul de stat, şi are o perioadă de implementa-re de 17 luni. Demarate în februa-rie 2011, lucrările de construcţie se apropie de fi nal. Prin proiectul de extindere a fost construit un corp nou de clădire, alipit construcţiei existente, imobil care va adăposti două laboratoare (de fi zică şi de biologie), un cabinet psihologic, o bibliotecă cu sală de lectură şi o sală multifuncţională. Terenul multifuncţional de sport a fost realizat prin amenajarea a trei suprafeţe sportive - de handbal, de baschet şi de tenis -, precum şi a

unor tribune şi a aleilor pie tonale de acces. Terenul dispune şi de o instalaţie de nocturnă. În plus, au fost create alei carosabile şi un spaţiu de parcare cu 18 locuri.

ECHIPAMENTE MODERNE PENTRU ACTIVITĂŢI ŞCOLARE

O ultimă etapă a proiectului pre-vede achiziţia de echipamente, procedurile de achiziţie publică fi ind în desfăşurare. Cu un buget de 209.885 lei, vor fi achiziţionate 5 calculatoare, mobilier pentru la-boratoare, pentru bibliotecă şi sala de lectură, precum şi dotări pentru sala de festivităţi (videopro iector, retro proiector, ecran de proiecţie şi sistem audio). De aseme nea, pen-tru buna desfăşurare a activităţilor sportive care se vor desfăşura pe noul teren de sport, vor fi achiziţionate echipamentele necesare (porţi de handbal mobile, coşuri de baschet şi fi leu pentru terenul de tenis). Echipa de implementare a proiectu-lui de la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari preconizează că investiţia se va fi naliza în jurul datei de 15 oc-tombrie 2011, când vor fi deja insta-late şi echipamentele achiziţionate prin proiect, astfel încât elevii să poată utiliza cât mai repede noile spaţii şcolare.

PACCIT

Şcoli polarizatoare

Cãtãlina JINGOIU

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011 15

Regio în România

LICEENII DE LA „SZEKELY MIKO”, DIN JUDEŢUL COVASNA, VOR AVEA SALĂ ŞI TEREN DE SPORT

COLEGIUL „SZEKELY MIKO” ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE

ŞI MAI VECHI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN JUDEŢUL COVASNA. SITUAT ÎN CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE, ÎNTR-UN ANSAMBLU DE CLĂDIRI ÎN CARE CEL MAI VECHI IMOBIL DATEAZĂ DIN 1870, LICEUL COVĂSNEAN AVEA NEVOIE DE O REABILITARE COMPLETĂ PENTRU A FI ÎMBUNĂTĂŢITE CONDIŢIILE DE STUDIU OFERITE CELOR PESTE 1.300 DE ELEVI AI UNITĂŢII.

REABILITĂRI, EXTINDERI, RECOMPARTIMENTĂRI

Ansamblul care formează colegiul a fost serios avariat în urma cutre-murelor din 1940 şi 1977. Chiar dacă, de-a lungul timpului, s-au mai deru-lat lucrări de consolidare, se impu-nea reabilitarea integrală a spaţiilor şcolare pentru a oferi condiţii op-time de funcţionare instituţiei de învăţământ. Investiţia era cu atât mai necesară, cu cât modul în care era construit liceul şi felul în care erau dispuse instalaţiile aferente făceau ca ansamblul să fi e, de fapt, o îngrămădire a unor amenajări ade-sea incoerente sau de neutilizat. Această stare de fapt se repercu-ta asupra activităţii din colegiu, în sensul că exploatarea clădirilor era anevoioasă şi, în acelaşi timp, cos-tisitoare. În plus, ansamblul liceal ducea o lipsă acută de spaţiu, pen-tru că nu exista o curte în care elevii să se relaxeze în recreaţii şi niciun teren de sport.

Mai mult, clădirile în care funcţionau sala de festivităţi şi biblioteca erau total nepotrivite rolului acestora. De exemplu, biblioteca era amplasată în spaţiul unei bucătării, iar sala de festivităţi era înghesuită în sa-la de mese a fostei cantine. Pentru o instituţie de învăţâmânt liceal de prestigiu toate aceste probleme au făcut ca lucrările de reabilitare, ex-tindere şi modernizare să fi e nu nu-mai necesare, ci şi urgente.

9 MILIOANE DE LEI PENTRU MODERNIZAREA SPAŢIILOR LICEULUI

Oportunitatea de fi nanţare a proiec-tului de reabilitare a apărut în cadrul Programului Operaţional Re-gional, Axa Prioritară 3, DMI 3.4 Re-abilitarea, modernizarea, dezvol-tarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, uni-versitare şi a infrastructurii pen-tru formare profesională continuă. Oportunitatea a fost valorifi cată de autorităţile publice locale, respec-tiv Primăria Sf. Gheorghe care este benefi ciara unei fi nanţări Regio în valoare de peste 9 milioane de lei, pentru modernizarea spaţiilor în care funcţionează colegiul. Proiec-tul prevede reabilitarea complexu-lui de clădiri, amenajarea sălii de sport, dar şi a unui teren de sport,

5 noi săli de clasă

create prin mansardarea unuia

dintre corpurileclădirii

Cãtãlina JINGOIU

Spaţii optime

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaAmenajări adecvate

pe acoperişul uneia dintre clădiri, mutarea sălii de festivităţi şi a bi-bliotecii în spaţii adecvate, precum şi amenajarea unor spaţii verzi.

În plus, prin proiect, se urmăreşte dotarea şi echiparea Colegiului „Szekely Miko” cu echipamente IT şi echipamente sportive. Nu în ultimul rând, se va asigura şi o mai bună efi cienţă energetică a spaţiilor, în urma lucrărilor. Planifi carea lucrărilor de reabilitare, extindere şi modernizare a spaţiilor şcolare, a fost gândită în mai multe etape.

SPAŢII ŞCOLARE SUPLIMENTARE DUPĂ PRIMA ETAPĂ A PROIECTULUI

Cea mai veche aripă a Colegiului „Szekely Miko”, compusă din parter şi două etaje, a fost in-clusă într-o primă etapă, fina-lizată în septembrie 2010. Odată cu reno varea acestui corp de clădire şi cu mansardarea lui s-au creat încăperi noi. Este vor-ba despre cinci săli de clasă care erau absolut necesare pentru ca elevii să nu mai înveţe în spaţii neîncăpătoare.

SALĂ DE SPORT LA SUBSOL, TEREN DE SPORT PE ACOPERIŞ

Odată rezolvată problema spaţiului şcolar, proiectul a continuat cu cea de-a doua etapă care pre-vede lucrări la un al doilea corp al

ansamblului. Este vorba despre un imobil care va găzdui, la subsol, sa-la de sport şi vestiarele, iar la nive-lul următor, sala de festivităţi. Pe acoperişul acestui imobil va fi ame-najat un teren de sport.

În cadrul aceluiaşi corp de clădire, dar având o intrare separată, biblio-teca liceului va fi găzduită la demi-sol şi nivelul unu.

Lucrările de consolidare sunt deja fi -nalizate, iar constructorul lucrează, în prezent, la fi nisajele interioare şi exterioare, precum şi la amenaja rea instalaţiilor interioare, termenul de fi nalizare fi ind fi xat înaintea debu-tului noului an şcolar. Tot pînă atunci se vor fi naliza şi lucrările la noua sală de sport, obiectiv pentru care termenul limită a fost devansat, ast-fel încât să poată fi dat în folosinţă odată cu începerea cursurilor.

Proiectul de reabilitare de la Cole-giul Szekely Miko urmează să se încheie, conform contractului, în martie 2013. Lucrările efective se vor fi naliza, însă, mai devreme. Conform proiectului, în perioada următoare vor fi amenajate curtea liceului şi spaţiile verzi.

Efi cienţă energetică sporită cu

5%, în urma

reabilitării1.306

elevi, benefi ciari ai investiţiei

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011 17

Regio în România

ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN PETROŞANI, HUNEDOARA, O UNITATE CARE A ADUS VIITORUL ÎN PREZENTELEVII DISPUN DE SPAŢII MODERNE ŞI DE TEHNOLOGIE PERFORMANTĂ

ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN MUNICIPIUL PETROŞANI ESTE

UNA DINTRE CELE MAI MARI, DAR ŞI CELE MAI VECHI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN REŢEAUA JUDEŢULUI HUNEDOARA. CU O TRADIŢIE DE PESTE ŞAPTE DECENII, INSTITUŢIA S-A REMARCAT DE-A LUNGUL TIMPULUI PRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE, PRIN PERFORMANŢELE DASCĂLILOR ŞI DIPLOMELE ŞI DISTINCŢIILE OBŢINUTE DE ELEVII DIFERITELOR GENERAŢII CARE AU FRECVENTAT CURSURILE ACESTEI ŞCOLI.

SPAŢII LIMITATE, SOLICITĂRI DE ŞCOLARIZARE NUMEROASE

Şcoala „I.G. Duca” cuprinde mai multe forme de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi supli-mentar de muzică. În prezent, uni-tatea de învăţământ are un număr total de 1.239 de elevi care învaţă în două corpuri de clădire. Faptul că unitatea de învăţământ este una dintre cele mai căutate, statut pe care îl datorează performanţelor şcolare obţinute în timp, este dovedit şi de solicitările privind în-scrierea elevilor în această şcoală, solicitări care se fac, în fi ecare an, anticipat. În condiţiile unui asemenea re-nume, era absolut necesar ca uni-tatea de învăţământ să se ridice la standarde înalte şi în ceea ce priveşte condiţiile de desfăşurare a procesului educaţional. Pentru a

îmbunătăţi aceste condiţii, a fost iniţiat proiectul „O şcoală pentru viitor”, proiect care a obţinut o fi nanţare nerambursabilă din fon-duri europene în valoare de circa 5,7 milioane de lei şi care a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de fi nanţare.

SPAŢII ŞCOLARE ŞI TEREN DE SPORT, REABILITATE

Proiectul de investiţii a prevăzut atât activităţi de reabilitare a ce-lor două localuri ale şcolii, pentru exploatarea durabilă a acestora, în vederea conservării şi utilizării de către generaţiile viitoare, cât şi activităţi care au urmărit crea-rea unei baze materiale moderne şi utile atât elevilor, cât şi dascălilor. Spaţiile în care funcţionează şcoala hunedoreană datează din 1936.

Ţinând cont de vechimea şi sta-diul de degradare a acestora, prin proiect s-au propus lucrări de mo-dernizare şi reabilitare. Astfel, la sediul vechi al şcolii au fost în-locuite tâmplăria cu una nouă, din lemn stratifi cat, cu geam termo-pan, dar şi instalaţiile de încălzire. Această investiţie a asigurat o mai mare autonomie energetică a clădirii, reducându-se costurile cu încălzirea. Pentru acelaşi imobil au fost prevăzute şi lucrări de consoli-dare a grinzilor şi planşeului de la demisol, dar şi a scărilor de acces, lucrări care se impuneau ca urmare a degradărilor considerabile constatate şi printr-un raport de expertiză tehnică. Nu în ultimul rând, sălile de clasă şi holurile au benefi ciat de schimbarea pardoselilor învechite şi degradate, care au fost înlocuite cu tarchet (covor PVC).

Cãtãlina JINGOIU

Standarde înalte

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Şcoală şi tehnologie

Regio în România

Pentru sediul nou, proiectul a inclus reabilitarea acoperişului, moder ni-zarea instalaţiei termice, instala-rea tarchetului şi a unor lambriuri în sălile de clasă. În plus, tot ca investiţie în proiect, a fost prevăzută şi reabilitarea terenului de sport. Aceasta era necesară, întrucât se afl a într-o stare avansată de degra-dare şi, la momentul respec tiv, era singurul loc unde se puteau desfăşura activităţile sportive. În-tre timp, şcoala a benefi ciat de o altă investiţie care a făcut posibilă construirea unei săli de sport, dar terenul reabilitat constituie, în continuare, o alternativă pentru activităţile sportive din timpul verii şi primăverii.

ECHIPAMENTE IT ŞI INTERNET ÎN TOATESĂLILE DE CLASĂ

Separat de investiţia pentru moder-nizarea spaţiilor şcolare, Şcoala „I.G. Duca” a benefi ciat, în cadrul aceluiaşi proiect, de fi nanţare pen-tru achiziţionarea de echipamente

IT şi sisteme de internet care fac din unitatea şcolară una dintre cele mai moderne şcoli din ţară. Pentru fi e-care dintre cele 54 de săli de clasă s-au achiziţionat câte un laptop, un videoproiector cu ecran pentru proiecţii, un copiator multifuncţional (prevăzut şi cu imprimantă) şi o tablă inteligentă. În plus, toate spaţiile şcolii dispun acum de o reţea

informatică cu sistem wireless. O asemenea achiziţie, pentru o şcoală, pare mai degrabă un vis, la nivelul infrastructurii şcolare din România. Importanţa ei este, însă, de ne-contestat, în secolul vitezei, când pregătirea elevilor se poate efi cien-tiza cu ajutorul mijloacelor de infor-mare şi de multiplicare a informaţiei, existente chiar în clasa de curs.

TEHNOLOGIE ÎNALTĂ PENTRU ELEVI

Prin proiectul „O şcoală pentru viitor”, în fi ecare sală

de clasă a Şcolii „I.G. Duca”, a fost montată câte o tablă inteligentă, de forma unui ecran de mari dimensiuni, funcţională într-un sistem care include un computer cu acces la internet şi un videoproiector. Utilizatorul poate folosi tabla inteligentă, prin comandă tactilă sau cu ajutorul unor markeri speciali. Senzorii din ecran preiau comanda tactilă şi o transmit computerului.

Practic, tabla inteligenă poate fi folosită pentru a îndeplini rolul de comandă al tastaturii, iar, ulterior, imaginea oferită de computer este proiectată pe ecranul tablei. Prin intermediul acestei tehnologii, elevul nu mai trebuie să se deplaseze la computer, ci îl poate folosi de la distanţă, dân-du-i comenzi cu ajutorul tablei. Sistemul converteşte scrisul de mână în scris electronic, iar rezultatul poate fi salvat, tipărit sau trimis prin e-mail.

19

Investiţii pentru viitor

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

ŞCOALA DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI, JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, PRINTRE PRIMELE DIN ŢARĂ REABILITATE CU FONDURI REGIO

ŞCOALA GENERALĂ NR. 2 DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI ESTE UNA

DINTRE PRIMELE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN ROMÂNIA REABILITATE CU FONDURI STRUCTURALE ALOCATE PRIN PROGRAMUL REGIO, AXA PRIORITARĂ 3.

Proiectul de modernizare a ce-lor două corpuri de clădire care formează localul şcolii din locali-tatea bistriţeană s-a derulat în peri-oada septembrie 2009 - septembrie 2010 şi a avut o valoare eligibilă de circa 3 milioane de lei.

Prin proiectul Regio, Primăria din Bistriţa Bârgăului şi-a propus ex-tinderea şi modernizarea spaţiului şcolii. Necesitatea investiţiei a fost determinată, în primul rând, de starea precară şi gradul avansat de uzură al celor două imobile în care se desfăşurau cursurile. Acoperişul clădirilor era deteriorat, ceea ce făcea ca, la fi ecare ploaie, să se in-fi ltreze apa în pereţi, tâmplăria era veche şi nu mai asigura o termoizo-lare corespunzătoare, încălzirea era asigurată cu sobe de teracotă care aveau nevoie de recondiţionări în fi ecare an. În plus, aprovizionarea cu apă a elevilor era asigurată cu ajutorul unor butoaie din lemn, ceea ce crea riscul îmbolnăvirii pentru şcolari. Nu în ultimul rând, grupurile sanitare (latrine) amena-jate în curtea şcolii erau improprii şi creşteau riscul unor îmbolnăviri din cauza condiţiilor igienico-sani-tare improprii. Proiectul Regio propus spre fi nanţare a avut şi o componentă care a urmărit dotarea

tehnică şi cu material didactic a şcolii, întrucât majoritatea mate-rialelor de care unitatea dispunea erau învechite şi uzate.

UN PROIECT COMPLEX ŞI COMPLET

Prin proiectul propus de Primăria din Bistriţa Bârgăului s-a solicitat fi nanţare pentru supraetajarea unu-ia dintre localuri, care găzduieşte cursurile din învăţământul primar, dotarea cu echipamente IT şi mate-riale didactice. Investiţia, aşa cum a fost concepută în ansamblul său, a urmărit să asigure sufi cient spaţiu pentru o activitate educaţională normală. Astfel, prin extinderea spaţiului şcolar, cel mai important benefi ciu obţinut a fost acela că elevii ciclului primar nu mai sunt obligaţi să înveţe în două schim-buri, aşa cum se întâmpla în tre-cut, din cauza numărului insufi cient de săli de clasă. Pe de altă parte, spaţiile reabilitate şi noile dotări au

creat premisele creşterii accesului la educaţie al copiilor din Bistriţa Bârgăului, în condiţiile unei creşteri demografi ce constante.

CLĂDIRI REABILITATE, CENTRALĂ ŞI GRUPURI SANITARE NOI

Lucrările realizate, în cadrul proiec tului, pentru modernizarea spaţiului şcolar au vizat două cor-puri de clădire. La primul dintre ele, un imobil fără etaj, s-au con-solidat fundaţia şi planşeul, s-a schimbat acoperişul, s-a înlocuit tâmplăria şi au fost izolate termic sălile de clasă. În cazul celui de-al doilea local, în regim P+1, etajul care era construit din material lem-nos a fost dezasamblat pentru a fi refăcut pe structură din zidărie. Celelalte lucrări au urmărit izolarea pereţilor exteriori cu polistiren ex-trudat, înlocuirea tâmplăriei, pla-carea pereţilor sălilor de clasă cu plăci de rigips şi realizarea unui nou

Elena OCEANU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Efecte vizibile

Regio în România

acoperiş. De asemenea, pentru am-bele spaţii şcolare au fost prevăzute amenajări de jgheaburi şi burlane, dar şi realizarea de trotuare pe circumferinţa şcolii. Investiţia a fost completată de oganizarea unor spaţii de interi-or pentru grupurile sanitare care au fost amenajate, astfel încât să răspundă cerinţelor necesare pen-tru autorizarea sanitară a unităţii şcolare. Spaţiile au fost placate cu gresie şi faianţă şi au dispus de toate dotările în ceea ce priveşte instalaţiile sanitare.

O altă achiziţie importantă a fost centrala termică pe combustibil so lid care a permis renunţarea la sobele din teracotă. Centrala a fost instalată într-un spaţiu adiacent şcolii, nou cons tru it, cu fi nanţare asigurată prin acelaşi proiect.

Alte lucrări au vizat amenajarea aleilor de circulaţie din jurul şcolii, a spaţiilor verzi, precum şi îm-prej muirea terenului şcolii cu un gard de sârmă, în timp ce gardul din faţa şcolii a fost realizat din ele-mente prefabricate ornamentale.

MOBILIER NOU ŞI ERGONOMIC ÎN SĂLILE DE CLASĂ

În proiectul Regio destinat Şcolii din Bistriţa Bârgăului a fost

prevăzută şi achiziţia de mobilier nou pentru sălile de clasă, pentru cancelaria şcolii şi pentru labora-toare. S-au cumpărat, de aseme-nea, dulapuri pentru săli şi labo-ratoare, mobilier specifi c pentru sala de gimnastică şi pentru sălile de grădiniţă care funcţionează tot în localul şcolii. La fel de importantă este şi achiziţia de echipamente electronice şi IT. Sălile de clasă benefi ciază, după implementa rea proiectului, de 15 computere cu sisteme de opera-re şi licenţele aferente, o tablă electronică, un videoproiector şi cărţi de specialitate. Imaginile proiectate pe tabla electronică sunt tridimensionale si sunt vi-zualizate de şcolari cu ajutorul ochelarilor 3 D. Această tehnolo-gie este folosită mai ales la orele de fi zică, geometrie şi bio logie, facilitând înţelegerea cu ajuto-rul proiecţiilor tridimensio nale. Achiziţia de materiale didac tice noi a inclus hărţi, planşe şi mu-laje, precum şi aparatură audio-video.

„Procesul instructiv-educativ s-a îmbunătăţit simţitor prin amenajarea de laboratoare şi cabinete în care acesta se desfăşoară la un nivel calitativ ridicat. Prin reabilitare, s-a mărit spaţiul destinat învăţământului, ceea ce a dus la obţinerea unor rezultate mai bune la învăţătură, deoarece elevii sunt mult mai odihniţi. Au fost create două grupe de grădiniţă unde preşcolarii desfăşoară activităţi recreative în condiţii foarte bune.” Director al ªcolii Gen. nr. 2 Bistriþa Director al ªcolii Gen. nr. 2 Bistriþa Bârgãului, Prof. Viorel Bârgãului, Prof. Viorel IANIªIANIª

„Foarte important este faptul că nu se mai învaţă în două schimburi şi şcoala dipune de săli de clasă sufi ciente. Pentru elevii din ciclul primar, mersul la şcoală după-amiază era foarte obositor şi iarna când, la terminarea orelor, era deja întuneric, noi, părinţii, trebuia să aşteptăm copiii şi să-i însoţim spre casă. Pot spune că sunt foarte mulţumită de condiţiile create pentru copiii noştri.” Ancuþa POP, pãrinteAncuþa POP, pãrinte

„Acum avem căldură, băi moderne, săli de clasă luminoase şi călduroase, mobilier nou, sală de sport, laboratoare, cabinete, calculatoare, trebuie doar ca noi să profi tăm de toate astea, să învăţăm bine şi să avem grijă de ele.” Diana POP, elevã în clasa a III-a.Diana POP, elevã în clasa a III-a.

21

Iniţiative sociale

Bani europeni în Uniunea Europeană

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

ABILITATEA DE A FI IMPLICAT ŞI DE A FI ACTIV CA LOCUITOR AL

UNEI COMUNITĂŢI DEVINE DIN CE ÎN CE MAI IMPORTANTĂ ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR RAPIDE CARE SE PRODUC LA NIVELUL AŞEZĂRILOR URBANE. DIN PĂCATE, ACESTE ABILITĂŢI SE POT LOVI DE PIEDICI CONCRETE CARE CONDUC LA IZOLARE SOCIALĂ.

De pildă, în multe din cartierele oraşului Rotterdam, un număr mare de rezidenţi duc lipsă de competenţe lingvistice în olandeză, ceea ce îi împiedică să participe, în cali-tate de actori sociali, la activitatea comunităţii în care trăiesc. În acest context, un proiect dedicat copi-ilor, Studioul de Limbă şi Media „De Maakwereld”, s-a dovedit a fi deja un succes real în îmbunătăţirea atât a competenţelor lingvistice, cât şi a capacităţii de interacţiune socială. Proiectul, derulat prin intermediul Fondului European pentru Dezvol-tare Regională, cu o contribuţie a Uniunii Europene de 298.541 euro, a atras, în perioada august 2002-decembrie 2006, peste 10.000 de participanţi.

De la demararea proiectului De Maakwereld, 60 de studenţi le-au predat copiilor, iar acest concept al proiectului le-a permis să ia parte, în mod activ, la provocările sociale şi economice. Au fost create şapte locuri de muncă pentru studenţi şi, totodată, un număr similar de vizi-te de schimb de experienţă s-au adăugat la dinamica proiectului.

COMPETENŢELE LINGVISTICE, UN INSTRUMENT UTIL

Nivelul redus de competenţe lingvistice poate deveni un obsta-col serios pentru implicarea activă în viaţa locală. „Maakwereld” (un cuvânt inventat de către copii în cadrul proiectului) este un ate-lier / studio din cartierul Oude Noorden al oraşului Rotterdam. Pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile, copiii au luat parte la activităţi cre-ative şi distractive care i-au aju-tat să înveţe, mult mai uşor, olan-deza. În total, au fost desfăşurate 64 de activităţi culturale, care au inclus realizarea de broşuri, ziare, materiale TV. Totodată, proiectul a avut o importantă componentă care s-a bazat pe activitatea de creaţie, copiii fi ind stimulaţi să compună poezii, cântece sau să interpreteze diferite roluri.

Distracţia a fost catalizatorul reuşitei proiectului, cunoscut fi ind faptul că micuţii se exprimă mai uşor atunci când se bucură. Creaţiile lor, de asemenea, au insufl at un senti-ment de mândrie şi au stimulat în-crederea în forţele proprii.

CONVERSAŢII COPILĂREŞTI

Pentru a dezvolta gândirea copi-ilor, fi ecare sesiune a început cu o experienţă familiară, de exemplu, o discuţie în grup în care fi ecare copil a fost rugat să descrie primul lucru pe care l-a făcut în acea zi. Ca atare, au învăţat să se concen-treze mai bine. Tehnologia, de ase-menea, a intrat în joc - de exem plu, micuţilor li s-au pus la dispoziţie calculatoare pentru a scrie poezii scurte legate de experienţa lor.Biroul de presă pentru copii a fost, de asemenea, un element im-portant, iar copiii din proiect au

COPIII ŞI ARTA COMUNICĂRII URBANE

Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.ro22

Metodă exemplu

Bani europeni în Uniunea Europeană

cooperat printr-un alt program cu fi nanţare europeană, URBAN II, cu Cineac Noord, companie de televi-ziune olandeză, prin intermediul căruia copiii s-au intervievat între ei sau au luat interviuri unor rezidenţi sau funcţionari publici pe probleme de interes civic, cum ar fi curăţenia urbană.

TEREN DE JOACĂ DIN MATERIALE RECICLATE

Proiectul De Maakwereld continuă să se deruleze prin Fundaţia pentru Copii Meidoorn, un centru social-artistic pentru copiii din Rotter-dam. Potrivit site-ului http://kinderparadijs.net, activităţile se desfăşoară într-o clădire-şcoală.Fundaţia benefi ciază de un atelier de lucru pentru activităţi, o grădină şi un incitant teren de joacă con s tru -it din materiale reciclate. Echi-pa este formată din profesionişti bine instruiţi din diferite disci-pline predate în şcoală. Activităţile Fundaţiei se desfăşoară pentru şcoli, dar şi alte organizaţii, cum ar fi asociaţiile pentru locuinţe, bibli-o teci, organizaţii de copii şi cele implicate în programe tip after-

school. Copiii pot opta pentru tea-tru, activităţi în natură, muzică, artă, dans, arte vizuale sau lecţii de gătit.

PROIECT PREMIAT LA EUROCITIES AWARDS

Eforturile depuse de iniţiatorii pro-iec tului au fost răsplătite, în 2004, în cadrul competiţiei Eurocities Awards 2004, găzduită la Viena, a cărei temă a fost conştientizarea publică şi promovarea dimensiunii sociale în oraşe.

Copiii din programul De Maakwereld, alături de Cineac Noord, care pro-duce un program de televiziune, au obţinut premiul al doilea, cu un video clip realizat la un centru local pentru persoanele fără adăpost din Rotterdam.

Copiii au intervievat persoane fără adăpost, iar cu această oca-zie au învăţat cât de importantă este comunicarea în înţelegerea reciprocă. Eurocities Awards este un concurs anual, deschis celor 118 oraşe care fac parte din reţeaua Eurocities.

TOT MAI MULTE ŞCOLI PREIAU METODA MAAKWERELD

Puterea efectelor acestui proiect a constat în atenţia acordată la nivel personal şi contactul real atât cu copiii, cât şi cu părinţii lor. Prin sprijinul acordat de o companie de construcţii de locuinţe, pro-gramul se derulează în continu-are. În plus, aproape fi ecare şcoală primară din acest cartier şi din ce în ce mai multe şcoli din alte părţi ale oraşului, folosesc această metodă pentru a îmbunătăţi utilizarea lim-bii olandeze.

„De Maakwereld m-a ajutat să mă exprim pe hârtie şi poezia a devenit o parte din mine. Maakwereld m-a făcut să îmi dau seama că limba este cheia pentru dezvoltare.Dacă ştiţi limba, puteţi dobândi cunoştinţe”, afirmã afirmã JERNEY JERNEY LOUWERSELOUWERSE fost student aflat în practicã în proiectul De fost student aflat în practicã în proiectul De Maakwereld, în perioada 2004-2005.Maakwereld, în perioada 2004-2005.

http://kinderparadijs.nethttp://ec.europa.eu

Sursa:

23

Oportunităţi de studiu

Bani europeni în Uniunea Europeană

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

VIAŢA PE O INSULĂ POATE FI, DE MULTE ORI, O PROVOCARE GREA

DIN CAUZA IZOLĂRII GEOGRAFICE ŞI A INFRASTRUCTURII DISPONIBILE. DE ACEEA, UNIUNEA EUROPEANĂ, PRIN POLITICA DE COEZIUNE, RESPECTIV PRIN INTERMEDIUL PROGRAMELOR OPERAŢIONALE FINANŢATE DIN FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDR), A STABILIT CA REGIUNILE ÎNDEPĂRTATE SĂ BENEFICIEZE DE MĂSURI SPECIFICE ŞI DE O FINANŢARE SUPLIMENTARĂ PENTRU A COMPENSA RĂMÂNERILE ÎN URMĂ CAUZATE DE MAI MULTE FENOMENE, PRECUM DISTANŢA MARE FAŢĂ DE ZONELE DEZVOLTATE, INSULARITATEA, SUPRAFAŢA MICĂ, RELIEFUL ŞI CLIMATUL DIFICIL ETC., CARE PREJUDICIAZĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ.

Insula Bornholm, situată în est-ul Danemarcei, în Marea Baltică, este un astfel de exemplu. Una dintre problemele observate de-a lungul timpului a fost aceea că este foarte greu să atragi studenţi şi profe-sori pentru a desfăşura o activitate universitară, constantă, într-un ase-menea loc.

Cu toate acestea, cu ajutorul fon-durilor europene, un proiect al Academiei din Bornholm a reuşit să dezvolte o gamă mai largă de cursuri, facilităţi de predare şi chiar un mediu mai atractiv pentru cei care vor să studieze, la nivel uni-

versitar. Programul s-a desfăşurat cu sprijin fi nanciar alocat din FEDR, în perioada 2000 – 2006, contribuţia UE fi ind de 1,6 milioane de euro.

IZOLATĂ, DAR INTEGRATĂ

Nivelul ridicat al calităţii învăţă-mântului superior din Bornholm este privit ca un factor determi-nant în dezvoltarea comunităţii de pe insulă, asigurând dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi integrarea deplină a regiunii în piaţa naţională şi internaţională. Nevoia regiunii de a avea cetăţeni bine instruiţi şi cu înaltă califi care a devenit astfel o prioritate. Pro-iectul derulat cu sprijin euro pean a urmărit să ofere facilităţi de pre-dare pentru mai multe instituţii, care organizează cursuri în domeniul educaţiei, consilierii şi asistenţei sociale în educaţie.

Proiectul integrează Centrul Studen-ţesc Snorrebakken şi Centrul de Resurse Educaţionale. Pe lângă di-versifi carea ofertei educaţionale, proiectul oferă cadrelor didactice servicii de formare, dar şi mate-rialele necesare instruirii pentru toate instituţiile de învăţământ de pe insulă.

Unităţile de învăţământ superior din Bornholm sunt conectate la nume-roase instituţii de învăţământ mai mari din alte zone ale ţării, asigu-rând un nivel superior de educaţie pe insulă, nivel care, altfel, nu ar fi atins. Extinderea Centrului Peda-gogic existent a însemnat că oamenii care trăiesc pe insulă au acum po-sibilitatea de a alege dintr-o gamă mai mare de cursuri şi nu mai sunt nevoiţi să părăsească insula pentru a le frecventa pe cele de interes.

TINERII DE PE INSULA BORNHOLM (DANEMARCA) POT STUDIA LA EI ACASĂŞANSA LE-A FOST OFERITĂ PRIN DIVERSIFICAREA CURSURILORUNIVERSITARE, ÎN URMA UNUI PROIECT CU FINANŢARE EUROPEANĂ

Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Mediu atractiv

Bani europeni în Uniunea Europeană

Ca urmare a derulării pro iectului, 145 de studenţi au putut frecventa cursuri universitare incluse în ofer-ta educaţională de pe insulă.

O BOGATĂ OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ

Serviciile educaţionale accesibi-le pe insulă sunt oferite de Aca-demia Internaţională Marea Baltică, înfi inţată în 1976, şi completată de specializările oferite de Academia Borhnolm, înfi inţată în 2001, ca o instituţie independentă, sub pa-tronajul municipalităţii regionale. Prima include o şcoală comercială, o şcoală tehnică, o şcoală de afaceri, un colegiu tehnic şi un departament pentru învăţământ la distanţă. Ele-vii şi studenţii se pot specializa în domenii precum comerţ, mecanică, industrie navală, tehnologii şi comu nicaţii, construcţii, logistică şi servicii. Principalele obiective ale Acade-miei Borhnolm sunt oferirea unui sprijin de calitate pentru progra-

mele de învăţământ superior sau continuu şi dezvoltarea infrastruc-turii pentru a adapta programele educaţionale la cerinţele pieţei, cu ajutorul unui corp profesoral cu nivel înalt de pregătire. Aceas-ta oferă programe educaţionale şi de cercetare în domeniul asistenţei şi îngrijirii medicale, în domeniul peda gogic şi ştiinţelor educaţiei, în domeniul social şi în domeniul ar-tistic al prelucării ceramicii şi sti-clei. De asemenea, există şi un pro-gram de cercetare pentru dezvol-tare turistică şi regională.Şoala de asistenţi medicali Bornholm oferă cursuri de educaţie în do-meniul sanitar şi social, având 250 de studenţi. Institutul Naţional Højvang, care pregăteşte educa-tori sociali şi institutori pentru preşcolari oferă training educaţional şi diplomă în domeniul pedago-giei. Colegiul pentru muncă socială oferă o atenţie specială relaţiilor de muncă şi a celor considerate de angajatori ca fi ind importante. Concentra rea pe piaţa muncii este

un element cheie pentru formele viitoare de educaţie. Centrul pen-tru cercetare în domeniul turismu-lui cooperează cu instituţiile din regiunea Baltică şi cu programele regionale de cercetare.

PERSPECTIVE ATRACTIVE PENTRU EDUCAŢIA PE INSULĂ

Locuitorii de pe insulă benefi ciază în prezent de extinderea Academiei, în sensul că aceştia au o gamă mult mai largă de cursuri la nivel local. Prin urmare, nu mai sunt nevoiţi să meargă pe continent. Noile oportunităţi de educaţie au creat un mediu mai atractiv, astfel încât Centrul poate atrage mai uşor atât studenţi, cât şi cadre didactice pe insulă. Benefi ciile economice ale pro iectului sunt evidente, cu opt noi locuri de muncă deja create. Creşterea numărului de studenţi a generat, de asemenea, câştiguri fi -nanciare semnifi cative pentru regi-une, ceea ce a dus la o creştere a cifrei de afaceri cu 2 milioane de euro.

„Nici nu se putea mai bine, sunt împrejurimi foarte frumoase. Cred că se ştie că este mai uşor să înveţi când ai condiţiile potrivite. Cei care au realizat proiectul au avut în vedere lumina, atmosfera şi asta face clădirea atât de perfectă”, mãrturiseºte mãrturiseºte JØRGEN WØLLERJØRGEN WØLLER care studiazã pentru a deveni care studiazã pentru a deveni profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).

http://ec.europa.euhttp://www.bornholmsakademi.dk

Sursa:

25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.inforegio.ro; www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi ce@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi ce@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi ce@adrvest.roWebsite: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi ce@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 14 SEPTEMBRIE 2011 Întâlnire de lucru - ADR Centru

Organismul Intermediar al Programului Operaţional Regional din Regiunea Centru va organiza o întâlnire de lucru la care vor participa reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai ONG-urilor implicate în procesul de implementare a Regio, precum şi membrii Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare Centru. În cadrul şedinţei, se va analiza situaţia la zi a implementării Programului Operaţional Regional în centrul ţării. Această situaţie va fi dezbătută în contextul discuţiilor referitoare la Raportul de activitate al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru pe primul semestru al anului 2011, în special cu privire la rezultatele programului Regio.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 5-8 OCTOMBRIE 2011 Inventika- Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifi că şi Tehnologii noi, ediţia a XV-a

Manifestarea se doreşte a fi un suport pentru promovarea inteligenţei româneşti în ţară şi în străinătate. Evenimentul se va desfăşura concomitent cu Salonul Cercetării din cadrul Târgului Tehnic Internaţional Bucureşti – TIB 2011 şi va benefi cia de susţinerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Organizarea simultană a acestor manifestări oferă posibilitatea inventatorilor şi cercetătorilor de a se afl a faţă în faţă cu industria, reprezentată de expozanţii prezenţi la TIB, adică importante fi rme de producţie şi comerţ din ţară şi din străinătate. Pe durata desfăşurării evenimentului vor fi organizate o serie de conferinţe, work-shop-uri, mese rotunde şi prezentări, cu scopul de a le oferi inventatorilor mediul propice pentru a-şi face cunoscute invenţiile şi a realiza noi parteneriate. Locaţia: Romexpo.

VARŞOVIA, POLONIA, 20 SEPTEMBRIE 2011Conferinţă pe tema cercetării în domeniul securităţii

Conferinţa este dedicată cercetării în domeniul securităţii atât în cadrul celui de-al şaptelea program-cadru, cât şi în cadrul programelor naţionale. Evenimentul este organizat de Institutul de Automatizări Industriale şi Măsurători sub auspiciile Comisiei Europene şi ale Preşedinţiei poloneze a Consiliului European. Dezbaterile din cadrul conferinţei vor acoperi teme precum folosirea tehnologiei prin satelit pentru securitatea internă, securitatea UE la frontierele externe sau infl uenţa cercetării asupra securităţii la nivelul societăţilor. Cei interesaţi pot participa numai pe bază de invitaţie.

HELSINKI, FINLANDA, 23-28 SEPTEMBRIE 2011 Competiţia europeană dedicată tinerilor cercetători

Concursul tinerilor oameni de ştiinţă este o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze cooperarea şi schimburile între tinerii cercetători. Evenimentul are loc într-un oraş diferit în fi ecare an. În 2011, oraşul ales este Helsinki, Finlanda. Tinerii oameni de ştiinţă au şansa de a întâlni persoane cu preocupări şi interese similare, de a discuta şi benefi cia de sfaturi din partea celor mai străluciţi savanţi din Europa. Prin această iniţiativă, Comisia urmăreşte să consolideze eforturile depuse de fi ecare ţară participantă pentru a atrage tinerii către cariere în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. La competiţia europeană pot participa doar tineri cercetători care au fost selectaţi de jurii existente la nivelul fi ecărei ţări.

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

Rebus - Europa1. Europa are pe cea mai mare întindere a ei o climă ...................................

2. Oraş european renumit pentru Domul său afl at în centru ...........................

3. Al doilea fl uviu din Europa este..................................................

4. Cel mai mare port european este..................................................

5. Ţara situată în Peninsula Iberica ..................................................

6. Cea mai mare exportatoare mondială de fl ori este ..................................

A

BDescoperă SOLUŢIA CAREULUI

alăturat şi trimite-o până la

1 octombrie 2011 la adresa de e-mail

revistaregio@tipogruppress.ro,

cu menţiunea „Rebus Europa”

împreună cu datele tale de

contact şi participă la extragerea

tombolei Regio. Poţi câştiga

premii constând în materiale

promoţionale Regio.

27

Colegialitate

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 2011 2011

Surs

a: M

ihai

Băl

escu

, M

anag

er.r

o

Să mai şi zâmbim!

- Activitatea ta în fi rmăne creează mari probleme cu Protecţia Animalelor...

- Puţin îmi pasă ce spune horoscopul tău! Îţi repet, nu am nicio „veste bună„ pentru tine azi!

- Cineva a făcut o greşeală...

- Cum adică e cea mai reuşită petrecere de Crăciun?!?Suntem în 2 februarie, Popescu!

- Avertisment! Grafi cul următorpoate fi vizionat doar cu acordulsau împreună cu medicul de familie...

- Uneori regret că am fost declarat „Angajatul lunii„...

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: septembrie 2011