nr. 7, august 2011

R E V I S T A

La Brezoi, serviciile medicale ating un nou nivel de performanţă

Galaţi, perspective de dezvoltare

Investiţie de succes în servicii de sănătate, la Botoşani

Clinică regională la

standarde ridicate în Timişoara

Orădenii au o policlinică complet reabilitată printr-un proiect Regio Servicii mai bune şi mai efi ciente

prin programul european de sănătate e-Health

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

www.inforegio.ro

E-HEALTH, O ŞANSĂ PENTRU SISTEMUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

Este ştiut faptul că sistemul de sănătate din România este departe de a fi unul bine pus la punct, ceea ce afectează starea de sănătate a populaţiei, aşa cum arată şi Raportul Comisiei Prezidenţiale – Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţenului.

Astfel, în acest document, despre care preşedintele Traian Băsescu afi rma recent că reprezintă punctul de plecare al noii Legi a sănătăţii, se stipulează că autorităţile trebuie să intervină în procesele de fi nanţare şi organizare a sistemului de sănătate, pentru a remedia problemele exis-tente. Măsurile propuse de Comisie au în vedere remodelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientu-lui în centrul sistemului, astfel încât acesta să benefi cieze de servicii de sănătate integrate, bazate pe relaţii de îngrijire continuă, calitate şi ope rativitate. Reducerea riscurilor şi asigurarea siguranţei pacientului vor fi sprijinite prin sisteme şi pro-ceduri informaţionale şi de calitate. Implementarea noilor tehnologii va alinia România la standardele euro-pene, de aceea investiţiile în dome-niu sunt indispensabile.

Care sunt soluţiile pe care România le poate aplica pentru a reorgani-za sistemul sanitar şi a îmbunătăţi serviciile pe care acesta le oferă? Comisia propune atragerea fondu-rilor europene, pentru lucrări de investiţii şi infrastructură. În acest sens, o soluţie pentru sistemul de sănătate, semnalată în Rapor-tul Comisiei Prezidenţiale mai sus menţionat, este accesarea de fon-duri prin Programul european de sănătate e-Health.

În 2010, două noi iniţiative, Agenda Digitală pentru Europa şi Uniunea Inovării au fost conectate la dome-niul e-Health, ca parte a Strate-giei Europa 2020. Agenda Digitală pentru Europa include un număr de acţiuni inovatoare din domeniul e-Health, iar strategia unei Uniuni a Inovării introduce, conceptul pilot

al unui parteneriat european ino-vativ privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă. Parteneriatul urmăreşte dezvoltarea sustenabilă şi efi cientă a sistemelor sociale şi de îngrijire a sănătăţii, precum şi creşterea competitivităţii pe piaţa produse-lor şi serviciilor inovative în dome-niul sănătăţii.

Fondurile europene şi-au demonstrat deja utilitatea pentru implemen-tarea proiectelor din domeniul e-Health. Astfel, în Brandenburg-Germania, un proiect pentru moni-torizarea ambulatorie a pacienţilor cu insufi cienţă cardiacă, a dus la re-ducerea cu 62% a internărilor în spital şi scăderea cu 69% a numărului total de zile de spitalizare. În Ungaria, un proiect derulat la Univer sitatea din Debrecen, a permis ca aproximativ 52.000 de pacienţi internaţi şi alţi 200.000 să fi e trataţi ambulatoriu la Centrul din cadrul universităţii.

Ce poate face România? Am putea urma exemplul Suediei care a in-vestit 500 de milioane de euro în modernizarea sistemului sanitar, iar reţeta electronică şi dosarul elec-tronic al pacientului sunt imple-mentate în procent de 100%. Suedia şi Estonia sunt două dintre statele europene unde procesul de imple-mentare al e-Health reprezintă un exemplu demn de urmat şi pentru alte state, după cum declara chiar Comisarul European pentru Sănătate si Consumatori, John Dalli. În Marea Britanie, un proiect de acest gen a redus, într-un an, cu 2,4 mili oane vizitele inutile la medicii de familie şi cu 1,2 milioane apelurile inutile la ambulanţă.

Având în vedere concluziile rapor-tului Comisiei Prezidenţiale, dar şi rea litatea de zi cu zi din sistemul sanitar, conectarea la Programul eu-ropean e-Health poate reprezenta o şansă pentru îmbunătăţirea sistemu-lui de sănătate românesc.

Editorial

Dan CĂRBUNARU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOU

AUGUST 2011 AUGUST 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

05 Servicii mai bune şi mai efi ciente prin programul european de sănătate e-Health

REGIO ÎN ROMÂNIA

07 Serviciile de sănătate - o provocare pentru parteneriatele public-private (PPP)

10 Galaţi, perspective şi proiecte de dezvoltare

11 Proiectele polilor urbani de creştere şi ale polilor de dezvoltare, sub lupa AM POR

12 Ambulatoriu complet reabilitat şi modernizat, la Călăraşi, de anul viitor

14 Investiţie de succes în servicii de sănătate, la Botoşani

16 Clinică regională la standarde ridicate în Timişoara

18 Oraş mic, ambiţii mari La Brezoi, judeţul Vâlcea, serviciile medicale ating un nou nivel de performanţă

20 Orădenii au o policlinică complet reabilitată printr-un proiect Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

22 35 milioane de euro, bani europeni pentru Centrul Medical şi de Ştiinţe ale Sănătăţii din Ungaria

23 Medicină high-tech pentru pacienţii bolnavi de inimă din Germania

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Sumar

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

SERVICII MAI BUNE ŞI MAI EFICIENTE PRIN PROGRAMUL EUROPEAN DE SĂNĂTATE E-HEALTH

COMISIA EUROPEANĂ INVESTEŞTE ÎN CERCETAREA E-HEALTH DE MAI

BINE DE 20 DE ANI. ÎNCEPÂND CU ANUL 2004, S-AU DEZVOLTAT INIŢIATIVE POLITICE SPECIFICE MENITE SĂ ÎNCURA-JEZE ADOPTAREA LA SCARĂ LARGĂ A TEHNOLOGIILOR E-HEALTH PE TERITO-RIUL UNIUNII EUROPENE.

În 2010, două dintre iniţiativele em-blematice - Agenda Digitală pentru Europa şi Uniunea Inovării - au fost lansate ca parte a strategiei Euro-pa 2020, strategie ce promovează creşterea inteligentă, durabilă şi inclusivă. Ambele proiec te înglobează un rol specifi c important pentru e-Health.

CONECTAREA LA STRATEGIA EUROPA 2020

Agenda Digitală pentru Europa in-clude un număr de acţiuni din do-meniul e-Health, pentru a avea o abordare strategică faţă de nece-sitatea de a susţine asistenţa medicală durabilă prin acţiunile

din sfera Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor. Strategia unei Uniuni a Inovării, a doua iniţiativă notabilă, introduce conceptul pilot al unui Parte ne riat European Ino-vativ privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă, acesta urmând să fi e lansat în anul 2011. În paralel, statele membre au realizat o abor-dare complementară şi pro-activă asupra e-Health. Concluziile Consiliului European, adop tate în data de 1 decem-

brie 2009, cer Comisiei Europene să actuali zeze planul din 2004 privind e-Health. Astfel, acesta a fost urmat de crea rea „Iniţiativei guvernamentale e-Health”, condu-se de statele membre şi puternic susţinută de DG INFSO şi DG SANCO. Obiectivul general al acestei iniţiative este acela de a contribui activ la modelarea agendei politice a programului e-Health la nivelul Uniunii Europene, cu un accent spe-cifi c pe interoperabilitate.

Dan CÃRBUNARU

Inovaţie în sănătate

Conform defi niţiei date de către specialiştii Comisiei Europene, e-Health este termenul generic uti-lizat pentru setul de instrumente care foloseşte tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru a ajuta la prevenirea, diagnosticarea, trata-rea, monitorizarea şi gestionarea sănătăţii cetăţenilor europeni şi a modului de viaţă al acestora, pre-cum şi la ameliorarea stării lor de sănătate.

Astfel, e-Health include relaţiile din-tre pacienţi şi furnizorii de servicii medicale, transmiterea informaţiilor între instituţii, comunicarea din-tre pacienţi sau dintre specialiştii din domeniul sănătăţii. Totodată, foloseşte reţelele de informare în domeniul medical pentru înregistra-rea electronică a datelor medicale şi echipamentele portabile insta-late asupra pacienţilor pentru moni-torizarea şi ajutorarea acestora.

Datele oferite de instrumentele uti-lizate de e-Health sunt vitale pentru salvarea unei vieţi omeneşti şi pot fi disponibile în locul şi la momentul potrivit - ceea ce constituie un as-pect crucial, având în vedere inten-sifi carea circulaţiei transfrontaliere a cetăţenilor şi a pacienţilor.

Uniunea Europeană azi

AUGUST 2011 AUGUST 2011 5

INVESTIŢII DE 500 MILIOANE DE EURO ÎN MODERNIZAREA SISTEMULUI SANITAR SUEDEZ

Suedia si Estonia sunt două din-tre statele europene unde proce-sul de implementare al e-Health reprezintă un exemplu demn de ur-mat şi pentru alte state, după cum declara comisarul european pen-tru sănătate şi consumatori, John Dalli. Astfel, în Suedia, investiţiile în modernizarea sistemului sanitar au ajuns la 500 milioane de euro, iar reţeta electronică şi dosarul elec-tronic al pacientului sunt imple-mentate în procent de 100%. Un alt exem plu de bună practică este repre zentat de Estonia, care, în şapte luni, a implementat reţeta electronică în procent de 80%. Prin-tre exemplele prezentate de Neelie Kroes, vicepreşedintă a Comisiei Europene şi comisar pentru Agenda Digitală, în cadrul evenimentului e-Health Week, desfăşurat în peri-oada 10-12 mai 2011 la Budapesta, se numără două proiecte: un pro-

iect britanic care a redus într-un an cu 2,4 milioane vizitele inutile la medicii de familie şi cu 1,2 milioa-ne apelurile inutile la ambulanţă, precum şi un proiect de telecardi-ologie în Lombardia, care a avut ca efect reducerea cu 12% a vizitelor pacienţilor în ambulatoriu.

CONSULTĂRI LA NIVEL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTAREA PROGRAMULUI E-HEALTH

Comisia Europeană a lansat un pro-ces de consultare publică privind

această abordare. În acest sens, a lansat un chestionar care face parte din procesul ofi cial de consultare publică al Comisiei Europene.

Chestionarul s-a adresat tuturor ce-lor interesaţi, cu dublu scop: pe de o parte, de a creşte implica-rea părţilor interesate şi a publi-cului larg, iar pe de altă parte, de a se asigura că termenii obiec-tivelor sunt înţeleşi corespunzător şi sunt, totodată, în concordanţă cu scopurile, obiectivele şi aşteptările părţilor respective. Prin acest ches-tionar, vor putea fi identifi cate şi alte domenii care pot fi dezvoltate, în contextul planului de acţiune e-Health.

Consultarea publică a fost închisă în data de 25 mai 2011, iar în ur-ma acesteia, rezultatele vor fi ana-lizate, publicate pe site-ul Comisiei Europene şi luate în considerare în elaborarea unui document ce stabileşte un plan de acţiune pen-tru e-Health. Acesta este planifi cat spre a fi adoptat de către Comisie în ultima parte a anului 2011.

Uniunea Europeană azi

Exemple europene

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Uniunea Europeană aziAvantajele tehnologiei

AVANTAJELE TEHNOLOGIEI E-HEALTH

Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (ITC) au un rol important în îndeplinirea un-or servicii mult mai bune şi efi -ciente de asistenţă medicală. Acesta este modul în care ITC poate ajuta pacientul, medicul, farmacistul, iar spitalul poate să aibă mai mare grijă de sănătatea pacienţilor săi.

Mulţumită tehnologiei e-Health, medicii pot să acceseze fi şa medicală a pacienţilor într-un mod mult mai uşor, să aibă ac-ces imediat la rezultatele teste-lor din laborator şi să elibe reze prescripţia medicală direct far-macistului. Pacienţii cu proble-me cardiace pot purta monitoare prin care medicii sunt alertaţi dacă starea fi zică a acestora se schimbă.

La nivel european, intro-ducerea sistemului e-Health facilitează accesul la asistenţă medicală, oricare ar fi poziţia geografi că, datorită inovaţiei în telemedicină şi a sistemelor de sănătate privată.

e-Health ajută, de asemenea, la doborârea barierelor dintre statele membre şi la o mai bună colaborare între acestea.

Politica europeană e-Health are un rol important în elaborarea directivelor Parlamentului Euro-pean şi în exercitarea drepturilor pacienţilor în asistenţa medicală acordată peste graniţă.

PLAN DE SPRIJINIRE A ŢĂRILOR MEMBRE

Planul de acţiune propus se va deru-la începând din anul 2012 până în anul 2020. Temele generale ale obiectivelor iniţiativei sunt:

- continuarea sprijinirii state-lor membre şi furnizorilor de asistenţă medicală, astfel încât aceştia să poată bene-fi cia de soluţii ICT în intere-sul pacienţilor, a sistemelor de asistenţă medicală şi a societăţii;

- sprijinirea creării unui mediu propice inovaţiei;

- utilizarea corespunzătoare a inovaţiei în sănătate.

În plus, planul de acţiune e-Health ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor Agendei Digitale şi ale

Parteneriatului Inovativ European privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă. Pentru a atinge aseme-nea obiective la nivel european, Comisia Europeană urmăreşte:

- creşterea conştientizării bene fi ciilor şi oportunităţilor venite din partea e-Health şi încurajarea cetăţenilor, pacienţilor şi cadre lor medi-cale profesionale pentru uti-lizarea acestui sistem;

- abordarea problemelor care împiedică în prezent interop-erabilitatea e-Health;

- îmbunătăţirea securităţii juri dice pentru e-Health;

- oferirea sprijinului inovării şi cercetării în sistemul e-Health şi dezvoltarea unei pieţe globale europene competitive în domeniu. http://ec.europa.eu/

Sursa:

7

Flexibilitate şi idei

AUGUST 2011 AUGUST 2011

Regio în România

DINAMICA EVOLUŢIEI TEHNOLOGIILOR ŞI CEA A AŞTEPTĂRILOR ŞI NEVOILOR

PACIENŢILOR IMPUN O FLEXIBILITATE ŞI O CAPACITATE DE ASIMILARE SPECIALE ÎN SFERA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE.

INVESTIŢIILE PRIVATE TREBUIE SPRIJINITE

Dacă la începutul anilor 2000 era aproape un act de curaj pentru cetăţenii României să se adreseze primelor unităţi medicale private care îi primeau în condiţii de igienă şi confort deosebite, diferite de cele oferite de sistemul public, astăzi aceste unităţi au devenit un servi-ciu extrem de solicitat şi de bine cotat de către toate părţile impli-cate - investitori, sectorul public şi, nu în cele din urmă, de pacienţi.Mai mult, iniţiativele în domeniul dezvoltării unor asemenea unităţi nu sunt puţine, iar atunci când acestea au ca obiectiv trata rea unor maladii grave, pentru care numeroşi români caută asistenţă în alte ţări, acestea trebuie susţinute şi încurajate, pen-tru că în România există medici de specialitate cu foarte bune rezul-tate în domeniu.

PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT, O ASOCIERE BENEFICĂ

Un asemenea parteneriat public-privat a reunit, în mod efi cient, în zona Clujului, autorităţi locale, in-vestitori privaţi şi mediul academic. Unul dintre investitori ne relata că,

de îndată ce a iniţiat consultări cu medici de specialitate de la Univer-sitatea de Medicină din Cluj pentru elaborarea unui proiect care vizează înfi inţarea unui spital pentru tra-tarea şi prevenirea cancerului, a început să primească CV-uri de la cadre medicale de origine română, plecate din ţară de mai mult timp, care îşi exprimau dorinţa de a veni în ţară defi nitiv sau pentru perioade determinate pentru a lucra în acel viitor centru medical. De la acelaşi investitor am afl at că astăzi majori-tatea celor care dispun de un minim de resurse fi naciare merg la Viena sau în Ungaria la tratament, iar cos-turile sunt de circa 30-40.000 de eu-ro, în timp ce în România cheltuieli-le ar putea fi reduse cu circa 50%. Rezultatele parteneriatului vor fi crearea de noi locuri de muncă, dezvoltare locală, standarde ridi-cate de tratament şi asistenţă pen-

tru pacient şi familia sa, precum şi o importantă componentă de preve-nire, alertă timpurie şi implementa-rea de tehnologii avansate în dome-niul tratării cancerului, ceea ce ar putea mări rata de vieţi salvate.

Poate, nu în cele din urmă, merită spus că investitorii au inclus în pro-iec tele lor o componentă de turism de recuperare având ca suport potenţialul zonei.

SERVICIILE DE SĂNĂTATE - O PROVOCARE PENTRU PARTENERIATELE PUBLIC-PRIVATE (PPP)

Carmen DUMITRIU | ºef serviciu MDRT

Tratarea cancerului, cu

50% mai ieftină în

România

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Parteneriate şi reuşite

Regio în România

EXEMPLE ÎNCURAJATOARE

Că aceste PPP-uri sunt funcţionale, o demonstrează alte două iniţiative, deja în implementare, în Bucureşti şi în Braşov.În Bucureşti, un modern cen-tru medical de oftalmologie este operaţional, prin punerea în practică a unui parteneriat între un investitor privat cu experienţă în domeniu şi autoritatea publică locală. Aceasta din urmă a oferit un spaţiu pe care îl avea în proprie tate şi care putea deveni uşor sediu de fi rmă, club sportiv sau orice altce-va de acest gen. Totuşi, autoritatea locală a optat pentru o investiţie în domeniul medical.Noul centru medical este dotat cu echipamente de ultimă generaţie, este aprovizionat în ritm normal cu materialele consumabile nece sare,

astfel încât pacienţilor li se oferă un serviciu medical complex, de la rezolvarea urgenţelor până la trata-mente de lungă durată, de la diag-nostice şi un sistem de investigaţii complet la servicii de procurare a medicaţiei şi echipamentelor nece-sare. Inclusiv personalul este ins tru it pentru a înţelege trauma pacientu-lui şi a-i oferi sprijinul psihic nece-sar. Personalul clinicii este atent şi la detalii, de la temperatura optimă în funcţie de sezon, la curăţenie şi, nu în cele din urmă, la compor-tamentul personalului, încercân-du-se, astfel, schimbarea vechilor comportamente şi impunerea unuia nou, prin care transpare grija şi res-pectul faţă de pacient.În fi ne, un al treilea caz de PPP îl reprezintă un proiect care se derulează în Braşov şi care se ocupă

de crearea de centre de investigaţii mobile.Pentru implementarea proiectului au fost preluate vechi dispensare sau chiar numai laboratoare care au fost transferate către un investi-tor străin şi au fost transformate în centre de investigaţii private care primesc pacienţi din toată ţara pe baza asigurărilor de sănătate.Reţeaua funcţionează în multe zone ale ţării şi este conectată cu spi-tale de specialitate din ţară şi din străinătate care pot contribui nu numai la stabilirea diagnosticului, dar şi la indicarea primilor paşi de urmat.

ÎN AŞTEPTAREA INIŢIATIVELOR

Astfel de iniţiative sunt în derulare sau abia în fază de proiect.Parteneriatele internaţionale sunt o garanţie pentru transferul de know how, în ceea ce priveşte manage-mentul unor astfel de unităţi, dar şi pentru standarde tehnologice şi profesionale.Pe de altă parte, se induce şi o nouă cultură a managementului propriu-lui capital de sănătate şi, nu în cele

Oftalmologie modernã cu fonduri

public-private

AUGUST 2011 AUGUST 2011 9

Regio în RomâniaProvocări deschise

din urmă, începe să se reducă pro-centul de terapie şi investigare invazivă.Sistemul public de sănătate are ne-voie de tot mai multe parteneri-ate care să creeze spaţiu de afi r-mare personalului medical perfor-mant din România şi, de ce nu, ce-lor care sunt încă plecaţi din ţară, dar care ar putea reveni pentru a deschide clinici sau pentru a oferi servicii medicale în clinici deja exis-tente, aducând cu ei o experienţă ce valorează foarte mult.Afl ăm, de pildă, că este nevoie de maternităţi private, dar şi de ser-vicii de sănătate pentru copii, iar aceasta se vede din numărul mare de femei care aleg să nască în străinătate.Dezvoltarea acestui tip de partene-riat poate permite sistemului public de sănătate să se modernizeze într-un ritm mai alert şi să facă faţă, astfel, nu doar cererii în situaţii de urgenţă, ci să abordeze şi as-pecte privind prevenirea bolilor şi intervenţia timpurie în cazuri incipi-ente de boală.

SMURD, SUCCESUL MANAGEMENTULUI

În România avem însă şi un caz care arată că managementul este secretul succesului. Este vorba des pre serviciul de intervenţie rapidă SMURD care a început ca un proiect comunitar şi privat. Astăzi sistemul se dezvoltă rapid la nivel naţional şi pare să fi e nu doar efi cient, dar şi un furnizor de încredere în sistemul de sănătate din România.

O ŞANSĂ PENTRU PERFORMANŢĂ

Este evident că sistemul sanitar românesc are o şansă reală de a se moderniza şi de a deveni perfor-mant. Trebuie însă ca decidenţii din domeniu să ştie la ce uşi trebuie să bată pentru a porni pe drumul dezvoltării.

Astfel, domeniul major de inter-venţie 3.3, Axa Prioritară 3, din cadrul Regio, are ca obiectiv spe-cifi c îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nive-lul fi ecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului aju-tor califi cat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. În cadrul aces-tui domeniu de intervenţie au fost depuse, până la data de 30 iunie 2011, nouă proiecte cu o valoare totală de peste 400 milioane de lei,

care au ca obiect achiziţionarea de echipamente specifi ce pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor califi cat.

Provocarea rămâne deschisă deo po-trivă managerilor din sistemul sani-tar şi autorităţilor locale de care de-pinde succesul unor proiecte pen-tru dezvoltare şi performanţă în sănătate.

bi hi i i

9 proiecte cu o

valoare totală de peste 400 milioane

de lei

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaIdei şi proiecte

MUNICIPIUL GALAŢI ESTE UNUL DINTRE CELE MAI DEZVOLTATE

ORAŞE DUNĂRENE DIN ROMÂNIA. CU O POPULAŢIE DE APROAPE 300.000 DE LOCUITORI, ORAŞUL GALAŢI ESTE AL DOILEA MARE CENTRU URBAN DIN REGIUNEA SUD-EST, DUPĂ MUNICIPIUL CONSTANŢA.

Desemnat pol de dezvoltare urbană prin HG nr. 1149/2008 privind modi-fi carea şi completarea HG nr. 998/27 august 2008, municipiul Galaţi dis-pune de o alocare fi nanciară, prin programul Regio, în valoare de 18,06 milioane de euro. Pentru a accesa aceste fonduri, la fel ca şi în cazul celoralte oraşe cu statut de poli de dezvoltare urbană sau poli de creştere, era necesară elaborarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) care să identifi ce principalele direcţii de dezvoltare policentrică a zonei metropolitane Galaţi. Astfel, Primăria municipiului Galaţi a identifi cat, ca fi ind priori-tare, modernizarea infrastructurii rutiere, reabilitarea obiectivelor de interes public, creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, creşterea rolului economic şi social al municipiului.

7 PROIECTE ÎN PIDU, CONFORM STRATEGIEI LOCALE

Urmărind obiectivele specifi ce ale PIDU, într-o primă etapă, au fost de-puse, spre fi nanţare, cinci proiec te care urmăresc modernizarea unor importante artere de circulaţie (cu-prinse în două proiecte distincte), modernizarea a două spaţii publi-ce de recreere şi agrement - Parcul

Rizer şi Grădina Publică Galaţi - precum şi reabilitarea unui cen-tru de servicii sociale pentru per-soanele vârstnice. În 2010, într-o a doua etapă, Primăria municipiului Galaţi a depus alte două cereri de fi nanţare pentru realizarea unei parcări pe drumul de centură al oraşului şi transformarea unei clădiri de patrimoniu în cen-tru multicultural, această din urmă iniţiativă fi ind derulată prin parte-neriatul creat între Primăria Galaţi şi Consiliul Judeţean Galaţi.

5 CONTRACTE SEMNATE

În momentul de faţă, polul de dez-voltare urbană Galaţi are semnate cinci contracte de fi nanţare. Două dintre proiectele afl ate în im-plementare urmăresc modernizarea unor parcuri din oraş. Este vorba, în primul rând, despre Grădina Publică Galaţi, în suprafaţă de 86.640 mp, care, în urma unei investiţii în valoare de 10,5 milioa-ne de lei, va benefi cia de lucrări de refacere a vegetaţiei şi restaurare a elementelor de artă. De asemenea, vor fi amenajate spaţii de joacă şi două parcări, reţele de apă, cana-

lizare şi irigaţii, va fi înlocuit mo-bilierul urban şi va fi amenajat un sistem de iluminat ambiental. O altă oază de verdeaţă a oraşului, Parcul Rizer, se va moderniza, în ur-ma unei investiţii în valoare de 10,4 milioane de lei. Proiectul prevede refacerea spaţiilor verzi, dotarea cu mobilier urban, două locuri de joacă pentru copii, realizarea reţelei de apă-canalizare-irigaţii, iluminat am-biental şi spaţii de parcare. Un al treilea proiect în derulare, în valoare de 4,1 milioane de lei, îşi propune reabilitarea a două cor-puri de clădire în care funcţionează un Centru de zi pentru persoane vârstnice şi dezvoltarea unei reţele de îngrijiri la domiciliu pen-tru aceeaşi categorie de persoane. Cele două pavilioane, cu o capaci-tate totală de 102 locuri, vor fi complet reabilitate şi dotate pen-tru a putea oferi servicii medico-so-ciale, la standarde înalte. Proiectul urmăreşte creşterea numărului de benefi ciari ai Centrului la 252, prin înfi inţarea unui serviciu de îngrijiri la domiciliu. Practic, atât vârstnicii instituţionalizaţi, cât şi cei deserviţi de reţeaua de îngrijiri la domiciliu, vor benefi cia de consiliere juridică

GALAŢI, PERSPECTIVE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE

Cãtãlina JINGOIU

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL

REGIONAL A ORGANIZAT, ÎN CURSUL LUNII IULIE 2011, O SERIE DE SESIUNI DE INFORMARE CARE AU AVUT CA SCOP DEZBATEREA STADIULUI ACTUAL DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PROPUSE DE ORAŞELE DESEMNATE POLI DE CREŞTERE SAU POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ.

La întâlniri au luat parte conducerea AM POR, benefi ciarii Axei Prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, reprezentanţi ai ADR-urilor şi, ocazio-nal, reprezentantul Comisiei Euro-pene (DG Regio), alături de experţii Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) şi reprezentanţii Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Struc-turale (ACIS). Prima dintre aceste sesiuni a avut loc, în data de 14 iulie 2011, la Cluj-Na-poca, şi i-a reunit pe reprezentanţii celor şapte poli de dezvoltare urbană din regiunile Nord-Vest, Vest şi Cen-tru (Arad, Deva, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş), bene-fi ciari ai Axei Prioritare 1 din cadrul Regio. A fost analizat, în primul rând, stadiul Planurilor Integrate de Dez-voltare Urbană ale celor şapte poli de dezvoltare urbană din cele trei re-giuni. Au fost dezbătute problemele

şi soluţiile adoptate în etapele de pregătire, contractare şi implemen-tare a proiec telor aferente. Seria acestor evenimente a continuat în data de 21 iulie 2011, la Bucureşti. În prezenţa directorului general al AM POR, Gabriel Friptu şi a reprezen-tantului DG Regio, Aura Răducu, dar şi cu participarea experţilor BEI şi a reprezentanţilor ACIS, ai ADR-urilor, ai Polilor de creştere şi coordonato-rilor de poli, au fost abordate, punc-tual, o serie de probleme. S-a dis-cutat despre implementarea PIDU, des pre stadiul pregătirii cererilor de fi nanţare, problemele întâmpinate şi situaţiile în care benefi ciarii au avut nevoie de sprijin. Specialiştii BEI au expus subiectul pregătirii proiectelor de transport urban, bune practici în legătură cu aceste proiecte, aspecte tehnice şi standarde internaţionale

etc. De asemenea, au fost prezentate oportunităţile de fi nanţare BEI a pro-iectelor de reabilitare termică a imo-bilelor. Ultima din seria sesiunilor de lucru a avut loc la Bacău, în data de 27 iulie 2011, şi s-a adresat reprezentanţilor celor şase Poli de Dezvoltare Urbană din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia şi Sud-Vest (Suceava, Bacău, Brăila, Galaţi, Piteşti, Râmnicu Vâl-cea). În cadrul evenimentului s-au analizat şi dezbătut situaţii concrete apărute la nivelul fi ecărui pol de dez-voltare în procesul de contractare sau implementare a proiec telor aferen-te PIDU. În cadrul seminarului au fost pre zentate şi măsurile întreprinse de AM POR în vederea îmbunătăţirii gradului de contractare şi de absorbţie a fondurilor alocate prin Axa 1, pen-tru sub–domeniul Poli de Dezvoltare Urbană.

Directorul General al AM POR,Gabriel Friptu a declarat: „Polii

de dezvoltare reprezintă un tip de benefi ciar important pentru Axa 1 a POR, iar stadiul contractării şi implementării proiectelor creează premisele fi nalizării contractării până la sfârşitul anului. În actualul context se evidenţiază necesitatea unei atenţii deosebite în zona achiziţiilor publice, aplicarea cu stricteţe a reglementărilor în acest domeniu şi evitarea, pe cât posibil, de a transfera problemele din zona de pregătire a proiectelor în zona de implementare a acestora”.

AUGUST 2011 AUGUST 2011 11

şi psihologică, consiliere socială, servicii de kinetoterapie şi masaj, informare, comunicare şi terapie ocupaţională, servicii de asistenţă medicală şi monitorizare generală pentru recuperarea după anumite boli sau intervenţii chirurgicale.

PROIECTELE POLILOR URBANI DE CREŞTERE ŞI ALE POLILOR DE DEZVOLTARE, SUB LUPA AM POR

Al patrulea proiect pe care îl derulează municipiul Galaţi, ca pol de dezvoltare urbană, a fost lansat ofi cial în data de 20 iulie 2011. Este vorba despre o investiţie de aproape 54 milioane de lei pentru reabilitarea axei constituită de Bulevardul Oţelarilor şi străzile Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi. La fi nal, investiţia va asigura fl uidizarea trafi cului către cartierele Dunărea şi Ţiglina III, reducerea timpului de transport prin reabilitarea liniei de tramvai, eliminarea blocajelor rutiere şi condiţii mai sigure pentru circulaţie.

Al cincilea proiect are ca obiectiv reabilitarea Bulevardului Unirii printr-o investiţie totală de 10,6 milioane de lei. Prin proiect se vor realiza: reabilitarea carosabilului şi a trotuarelor, parcaj lateral, un sistem nou de canalizare şi alimentare cu apă.

Pentru cele două proiecte depuse în a doua etapă, menţionate mai sus, urmează vizita la faţa locului şi semnarea lor până la sfârşitul anului 2011. Astfel, municipiul Galaţi va avea în implementare toate proiectele incluse în PIDU.

Cãtãlina JINGOIU

Dezvoltare urbană

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în RomâniaPrioritate naţională

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DINTR-O COMUNĂ, UN ORAŞ SAU UN

JUDEŢ ESTE DETERMINATĂ, ÎNTR-O MARE MĂSURĂ, DE ACCESUL LA SERVICIILE DE SĂNĂTATE. ÎN SUSŢINEREA ACESTEI IDEI VIN ŞI STATISTICILE CARE ARATĂ CĂ ZONELE IZOLATE, ÎN SPECIAL CELE RURALE, UNDE ACCESUL LA SERVICII MEDICALE ESTE DIFICIL, SUNT CARACTERIZATE DE O STARE PRECARĂ DE SĂNĂTATE, LA NIVELUL POPULAŢIEI DIN ACEL AREAL.

Date fi ind aceste constatări, dar şi standardele europene în materie de calitate şi efi cienţă în domeniul sanitar, reabilitarea infrastructurii de sănătate s-a impus, în ultimii ani, ca o prioritate naţională.

La Călăraşi, una dintre cele mai im-portante investiţii care se încadrează în obiectivul general de creştere a calităţii serviciilor medicale şi ac-cesului la servicii de sănătate este derulată cu fonduri Regio. Pentru proiectul de reabilitare, moder-nizare şi echipare a ambulatoriu-lui de specialitate al Spitalului

Judeţean de Urgenţă Călăraşi, Con-siliul Judeţean a obţinut o fi nanţare în valoare de peste 19,7 milioane de lei. Contractul de fi nanţare a investiţiei a fost semnat în aprilie 2010, iar perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.

CLĂDIRE VECHE DE TREI DECENII, IMPROPRIE ACTIVITĂŢII MEDICALE

Ambulatoriul de specialitate al Spita-lului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, cunoscut şi sub denumirea de Policli-nica 1 Călăraşi, funcţionează într-o clădire construită în 1975, imobil care nu mai corespunde standarde-lor actuale de funcţionare a unei unităţi sanitare. Chiar dacă, de-a lungul timpului, au avut loc diferi-te intervenţii şi recompartimentări, spaţiul nu este încă unul optim

desfăşurării actului medical. Astfel, fi nisajele interioare sunt reali zate din materiale necorespunzătoare normelor sanitare, temperatura de interior depăşeşte, în perioa-da caldă, valorile optime, ceea ce creează disconfort şi pacienţilor, dar şi personalului. Tot la capito-lul neajunsuri trebuie menţionată şi uzura avansată a ascensoare-lor coroborată cu faptul că aces-tea nu sunt alimentate independent cu ener gie, astfel încât să poată funcţiona şi în cazuri de extremă urgenţă.

APARATURĂ DEPĂŞITĂ

La toate acestea se adaugă starea de uzură avansată a echipamentelor şi aparaturii medicale. De exemplu, secţia de radiologie este prevăzută să funcţioneze cu trei echipamente

AMBULATORIU COMPLET REABILITAT ŞI MODERNIZAT, LA CĂLĂRAŞI, DE ANUL VIITOR

Elena OCEANU

Cu 7% mai multe consultaţii

medicale oferite pacienţilor, la un an după implementarea

proiectului

345 de aparate şi echipamente

medicale noi vor fi achiziţionate pentru

Ambulatoriul Călăraşi

AUGUST 2011 AUGUST 2011 13

Investiţii şi progres

Regio în România

dintre care două au o vechime de peste 20 de ani, iar al treilea, de-fect, ar necesita reparaţii în valoare de circa 12.000 de euro. Şi secţia de fi zioterapie a ambulatoriului funcţionează cu aparatură veche de peste 20 de ani. Pe de altă parte, aparatura pentru investigaţii endo-scopice lipseşte din unitate, deşi ar fi absolut necesară pentru o unitate de tipul unei policlinici.

REABILITARE ŞI DOTĂRI NOI

Toate acestea au argumentat nece-si tatea unei investiţii ample în re-abilitarea spaţiilor şi achiziţionarea de aparatură nouă pentru Ambu-latoriul Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi. Unitatea a intrat deja în procesul propriu-zis de re-abilitare, în paralel derulându-se şi procedurile pentru achiziţia de aparatură medicală. În momentul de faţă lucrările de reabilitare şi modernizare a spaţiilor ambula-toriului sunt realizate în proporţie de 30%. În acelaşi timp, sunt în curs de pregătire procedurile pen-tru achiziţia publică de aparatură, echipamente şi mobilier.

La fi nalul investiţiei, policlinica va dispune de şapte echipamente ra-diologice noi, alte 338 de aparate medicale şi echipamente noi nece-sare pentru celelalte specializări medicale, aproape 600 de piese de mobilier noi, atât pentru cabinete, cât şi pentru spaţiile de aşteptare destinate pacienţilor. Ca efect, vor putea fi oferite servicii medicale noi, dar va creşte cu 7% şi procen-tul consultaţiilor, în primul an după implementarea proiectului. În condiţiile unei performanţe cres-cute a serviciilor medicale oferite în ambulatoriu, va fi posibilă reduce-rea numărului de internări în spital, astfel încât acestea să se limiteze la cazurile grave, chirurgicale, dar şi reducerea perioadei de spitalizare.

După fi nalizarea proiectului, pre-văzută pentru luna aprilie a anu-lui 2012, în policlinica Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi va fi angajat şi personal nou. Astfel, per-sonalul califi cat angajat suplimentar, urmare a implementării proiectului, va fi de 15 de persoane cu studii su-perioare şi 16 de persoane cu studii medii de specialitate.

Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de

Urgenţă Călăraşi dispune de 22 de cabinete medicale, cu diferi-te specializări, şi deserveşte populaţia din toate comunităţile judeţului, respectiv 321.368 de locuitori. Personalul policlinicii oferă servicii şi persoanelor afl ate în tranzit care au nevoie de asistenţă medicală.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în RomâniaSpaţii optime

SPITALUL DE RECUPERARE „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN BOTOŞANI,

UNITATE CARE FUNCŢIONEAZĂ CA SPITAL MUNICIPAL, DAR CARE, FIIND SINGURA CU ACEST PROFIL ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI, ASIGURĂ SERVICII ŞI PENTRU LOCUITORII DIN AFARA ORAŞULUI REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ, DISPUNE, DE LUNA ACEASTA, DE UNUL DINTRE CELE MAI MODERNE AMBULATORII.

Modernizarea şi echiparea cores-pun zătoare a obiectivului a fost posibilă printr-un proiect derulat în perioada august 2009 - iulie 2011, a cărui valoare totală a fost de 4,2 milioane de lei. Investiţia a urmărit, în plan general, îmbunătăţirea in-frastructurii centrului medical, dar şi dotarea cu noi echipamente, în aşa fel încât să fi e facilitat accesul botoşănenilor la servicii de sănătate de calitate.

SPAŢIUL POLICLINICII, AFLAT LA PARTERUL SPITALULUI, ÎN REPARAŢII CAPITALE

Proiectul a constat în modernizarea spaţiilor afl ate la parterul spitalului, spaţii care găzduiesc, pe o suprafaţă totală de 1.884 mp, ambulatoriul de specialitate. Prin lucrările derulate au fost recompartimentate interi-oarele, au fost refăcute pardoseli-le, tencuielile, fi nisajele exterioare şi a fost înlocuită vechea tâmplărie prin montarea unor geamuri de tip

termopan. De asemenea, au fost în-locuite instalaţiile sanitare şi cele electrice, s-au separat instalaţiile termice ale ambulatoriului de cele ale spitalului. Lucrările au vizat nu numai cabinetele medicale, ci şi spaţiile de aşteptare şi spaţiile conexe (magazie, depozit, arhive, vestiar etc.).

APARATURA, UZATĂ FIZIC ŞI MORAL, A FOST ÎNLOCUITĂ

Cealaltă componentă importantă a proiectului a constat în achiziţiona-rea a 61 de echipamente perfor-mante care au înlocuit mare parte din vechea aparatură uzată fi zic şi moral şi care au permis înfi inţarea unor noi cabinete medicale. Este vor ba, în primul rând, despre un cabi-net de oftalmologie care dispune de dotări complexe printre care o combină oftalmologică utilizată pentru examinarea pacienţilor, mă-su rarea tensiunii oculare şi pres-cri erea corecţiilor pentru ochelari, un biomicroscop automat şi o trusă de lentile oftalmologice. Alte două cabinete noi sunt cel de cardiologie

INVESTIŢIE DE SUCCES ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE, LA BOTOŞANI

4,2 milioane de lei,

investiţie în sănătate, la

Botoşani

Elena OCEANU

AUGUST 2011 AUGUST 2011 15

şi cel de ortopedie, în timp ce cabi-netul de explorări funcţionale s-a extins cu o încăpere. Pentru aces-ta din urmă au fost făcute impor-tante achiziţii de aparatură, inclu-siv un aparat Doppler vascular şi o unitate de tip Holter cu soft-ul afe-rent, necesară pentru măsurarea tensiunii arteriale timp de 24 de ore consecutiv.

SERVICII DIVERSIFICATE, DIAGNOSTICARE MAI RAPIDĂ

Proiectul Regio derulat la Ambula-toriul Spitalului de Recuperare Botoşani a permis creşterea numă-rului de cabinete medicale, dar şi diversifi carea specializărilor medi-cale pentru care pot fi asigurate investigaţii.

Un alt obiectiv important, pro-pus prin proiect şi atins la fi na-lul implementării acestuia, este scăderea timpului pentru diagnosti-care şi tratament cu 40%, odată cu

asigurarea unor echipamente medi-cale performante şi a unor condiţii optime de desfăşurare a actului medical.

PACIENŢII, SCUTIŢI DE DRUMURILE LA ALTE SPITALE

Modernizarea ambulatoriului vine să rezolve şi o altă problemă. Este vorba despre redirecţionarea pacienţilor către alte unităţi, ceea ce se întâmpla frecvent în trecut, dat fi ind că Spitalul „Sfântul Gheor-ghe” dispune de o capacitate redusă de paturi, iar dotările nu permiteau diagnosticarea în ambulatoriu.

„Dacă avem o infrastructură bună de sănătate şi dotări per-formante, cu personalul bine pregătit de care ambulato-riul dispune, cu siguranţă va creşte calitatea actului medi-cal şi, în consecinţă, vom auzi mai puţine critici în legătură cu situaţia spitalelor... Această modernizare nu este singura investiţie pe care ne-am pro-pus să o derulăm la Spitalul „Sfântul Gheorghe” din Boto-

şani. Ne gândim să investim pentru a dezvolta sursa care generează venituri proprii unităţii medicale. Am investit deja în baza de recuperare medicală a spi-talului - cea care derulează activităţi generatoare de veni-turi - şi încercăm să o extin-dem”, a declarat primarul municipiului Botoºani, a declarat primarul municipiului Botoºani, CÃTÃLIN FLUTURCÃTÃLIN FLUTUR, la conferinþa organizatã cu prile-, la conferinþa organizatã cu prile-jul finalizãrii proiectului de la ambula toriul Spitalului jul finalizãrii proiectului de la ambula toriul Spitalului „Sfântul Gheorghe” din Botoºani. „Sfântul Gheorghe” din Botoºani.

Regio în RomâniaCalitate în medicină

Timpul pentru diagnosticare

scade cu

40%

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

Regio în RomâniaAdresabilitate mare

CLINICĂ REGIONALĂ LA STANDARDE RIDICATE ÎN TIMIŞOARA

CLINICA DE CHIRURGIE CRANIO-MAXILO-FACIALĂ CARE FUNCŢIO-

NEAZĂ ÎN CADRUL SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENŢĂ TIMIŞOARA ARE UN PROFIL CARE O FACE SĂ FIE UNICĂ ÎN REGIUNEA DE VEST A ŢĂRII.

Activitatea desfăşurată aici are o componentă practică, constând în consultaţii şi intervenţii chirur-gicale specifi ce, dar şi o com po-nentă didactică. Mai mult, aici funcţionează un centru de chirur gie a malformaţiilor feţei, singurul de acest gen din România.

DIN CAUZA DOTĂRILOR, CLINICA FUNCŢIONA LA 60% DIN CAPACITATE

Statis ticile realizate la nivelul anu lui 2008 arătau că, în anul de referinţă, clinica a funcţionat la 60% din capaci tate (în special, din cauza lipsei dotărilor), iar din totalul de

aproape 15.000 de consultaţii, 15% au fost oferite unor pacienţi din alte judeţe decât Timiş. Cu o capacitate de 50 de paturi, deservită de 11 medici cu înalt grad de califi care, 19 asistente şi 12 angajaţi ca per-sonal auxiliar, clinica are adresabili-tate regională, deservind populaţia judeţului Timiş, precum şi locui-

tori ai judeţelor limi trofe. Patologia tratată în clinică este diversă. Afecţiunile sunt urgenţe majore chirurgicale, ca urmare a leziuni-lor cranio – cervico – faciale pro-duse prin accidente de circulaţie, de muncă, sportive, afecţiuni ma-ligne ale capului şi gâtului, infecţii acute severe, precum şi cele speci-fi ce în boli ca TBC sau HIV/SIDA. În cadrul laboratorului de proteze fa-ciale (epiteze faciale), înfi inţat în colaborare cu o prestigioasă uni-versitate din Stockholm (Suedia), se execută proteze ale globului ocular, epiteze faciale şi proteze chirurgi-cale maxilo-faciale.

INVESTIŢIE AMPLĂ, ÎN AMBULATORIU, REZULTATE DE EXCEPŢIE

Având în vedere importanţa locală, regională şi chiar naţională a activităţii desfăşurate în această unitate medicală, era necesar să fi e

Elena OCEANU

AUGUST 2011 AUGUST 2011 17

atinse standardele europene în ma-terie de servicii medicale. Unul din-tre paşii importanţi făcuţi, în acest scop, este proiectul Regio privind reabilitarea, modernizarea, dez-voltarea şi echiparea ambulatoriu-lui clinicii. Cu o valoare de 3,3 mili-oane de lei, proiectul afl at în im-plementare îşi propune moderniza-rea ambulatoriului şi dotarea cu echipamente medicale performan-te, astfel încât calitatea serviciului medical să crească, la fel ca şi gra-dul de accesibilitate al populaţiei la servicii de sănătate. În urma implementării proiectului, capaci-tatea de funcţionare a clinicii ar ur-ma să crească de la 60% la 80%, în principal prin faptul că, dotarea cu aparatură performantă va reduce numărul de pacienţi redirecţionaţi către alte unităţi medicale. Printre rezultatele preconizate ale proiectului se numără şi creşterea numărului mediu lunar de pacienţi de la 2.095 la 2.305, dar şi reduce-rea ratei de eroare a diagnosticului de la 12% la 9%.

PROIECTUL SE ÎNCHEIE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

Activităţile din proiect prevăd re-abilitarea completă a celor şase

cabinete medicale (unul pentru consultaţii, trei pentru intervenţii chirurgicale, un cabinet de radi-ologie şi un cabinet pentru pansa-mente), dar şi a celorlalte spaţii din ambulatoriu, precum şi dotarea cu echipamente medicale performante. Proiec tul, care se va fi naliza în sep-tembrie 2011, a parcurs deja o mare

parte din activităţile prevăzute în contractul de fi nanţare. Astfel, au fost fi nalizate complet lucrările de reabilitare şi modernizare a ce-lor şase cabinete, dar şi lucrările desfăşurate în spaţiile conexe, au fost modernizate grupurile sani-tare, fi ind realizat şi un grup sanitar pentru persoane cu dizabilităţi.

De asemenea, până în prezent, ambulatoriul a fost echipat cu aparatură medicală în valoare de peste 960.000 lei şi cu mobilier spe-cifi c care a costat aproape 130.000 lei. În perioada următoare vor fi livrate şi celelalte echipamente medicale menţionate în proiect, a că- ror valoare este de peste 800.000 lei.

Regio în RomâniaCapacităţi extinse

cabinete medicale (unul pentru

6cabinete

medicale cu dotări

complete

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Speranţă de viaţă

ÎN ROMÂNIA, NIVELUL RIDICAT DE SĂRĂCIE ŞI RATA SCĂZUTĂ DE

OCUPARE A POPULAŢIEI, LA FEL CA ŞI EXCLUZIUNEA SOCIALĂ, SUNT FACTORI CARE SE RĂSFRÂNG DIRECT ASUPRA SPERANŢEI DE VIAŢĂ. STATISTIC S-A DEMONSTRAT CĂ, ÎN ŢARA NOASTRĂ, MEDIA SPERANŢEI DE VIAŢĂ ESTE CU ŞASE ANI SUB MEDIA EUROPEANĂ.

Una dintre direcţiile prioritare de acţiune este, în mod obligato-riu, îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi facilitarea accesului populaţiei la aceste servicii. Ca o concluzie generală a ultimilor ani, se observă că, pentru români, acce-sul la serviciile de sănătate a fost şi continuă să fi e difi cil, iar cali-tatea serviciilor se situează, de multe ori, sub standardele în do-

meniu. Cauzele cele mai frecvente ale acestei stări de fapt sunt in-frastructura precară şi echipamen-tele medicale învechite, ceea ce, în multe situaţii, obligă pacientul să parcurgă distanţe mari pentru a

benefi cia de consultaţii şi asistenţă medicală corespunzătoare. Astfel de situaţii se întâlnesc, mai cu seamă, în localităţile rurale şi în oraşele mici din România. Însă, oportunităţi pentru dezvoltarea şi accesibiliza-rea serviciilor medicale există, iar valorifi carea lor cade în sarcina autorităţilor publice locale. În cele ce urmează vă prezentăm un exemplu relevant al modului în care o comunitate mică poate deru-la o investiţie pentru creşterea calităţii şi efi cientizarea serviciilor de sănătate, astfel încât, pe termen lung, starea de sănătate a populaţiei din zonă să se îmbunătăţească.

SPAŢIU VECHI, SERVICII LIMITATE

Exemplul ales este oraşul Brezoi unde ambulatoriul de specialitate al Spitalului Orăşenesc este moder-nizat cu ajutorul unei fi nanţări Regio, valoarea totală a investiţiei

fi ind de 3,1 milioane de lei. Ambula-toriul funcţionează la parterul cor-pului B al spitalului, un imobil care a fost construit în anul 1967 şi care, de-a lungul timpului, a benefi ci-at doar de lucrări de întreţinere şi reparaţii, niciodată de o reabilitare capitală. Policlinica ocupă un spaţiu de apro xi mativ 1.036 mp, reparti-zat în 20 de încăperi, două spaţii sanitare şi spaţii tehnice. Prin cele patru cabi nete ale sale, ambulato-riul asigură, în prezent, consultaţii de specialitate în medicină internă, pedia trie, obstetrică-ginecologie şi chirur gie generală. De asemenea, sunt asigurate investigaţii para-cl i nice, activităţi de planifi care familială şi activităţi de fi zioterapie şi recuperare medicală. În condiţiile unei infrastructuri învechite şi a unor dotări cu aparatură şi mobili-er depăşite din punct de vedere tehnic şi funcţional, capacitatea de diagnosticare a bolnavilor este infl uenţată negativ.

LA BREZOI, JUDEŢUL VÂLCEA, SERVICIILE MEDICALE ATING UN NOU NIVEL DE PERFORMANŢĂ

ORAŞ MIC, AMBIŢII MARI

Regio în România

13.500 pacienţi trataţi în ambulatoriu,

în 2015

Elena OCEANU

AUGUST 2011 AUGUST 2011 19

Regio în RomâniaMedicină performantă

AMBULATORIUL DIN BREZOI DESERVEŞTE POPULAŢIA DIN OPT LOCALITĂŢI

Ambulatoriul deserveşte, în pre-zent, populaţia oraşului Brezoi şi a localităţilor din zona de nord a judeţului, şi anume: Voineasa, Malaia, Racoviţa, Câineni, Boişoara, Perişani, Titeşti. Este vorba despre o populaţie foarte săracă, îmbătrânită, care trăieşte în condiţii climatice vi-trege (specifi ce zonelor muntoase), ceea ce infl uenţează starea generală de sănătate. Benefi ciind de o gamă limitată de servicii de sănătate în zonă, locuitorii trebuie să se de-plaseze la Râmnicu Vâlcea (41 km) sau Sibiu (65 km) pentru investigaţii mai ample şi servicii medicale per-formante.

PE VIITOR, MAI PUŢINE SPITALIZĂRI

Tocmai de aceea, reabilitarea, ex-tinderea şi dotarea ambulatoriu-lui de specialitate al Spitalului

Orăşenesc din Brezoi s-au impus ca o necesitate imediată. Proiec-tul urmăreşte achiziţionarea de aparatură medicală nouă şi crea rea a trei noi servicii - oftalmologie, neurologie şi explorări funcţionale. Prin achiziţionarea celor 32 de echipamente medicale moderne, prevăzute în cadrul investiţiei, se va putea crea un sistem de sănătate în care accentul va fi mu-tat de pe tratarea bolilor pe preve-nirea lor, în aşa fel încât starea de sănătate a populaţiei să cunoască o îmbunătăţie, la nivel general, în următorii ani. În plus, reabilitarea

obiectivului şi noile dotări vor per-mite mutarea centrului de greutate al tratamentului din spital, unde costurile sunt mari, către trata-mentul îm ambulatoriu, fără spi-talizare. În acelaşi timp, servici-ile de asistenţă medicală vor putea fi asigurate pentru un număr mai mare de benefi ciari, arealul deser-vit extinzându-se şi către locali-tatea Călimăneşti şi comunele limi-trofe. Astfel, dacă în prezent, rula-jul zilnic mediu de pacienţi este de 36,6 pacienţi, prin proiectul de re-abilitare şi modernizare, acest indi-cator va creşte la aproximativ 50 de cazuri zilnice, rezolvate. Lucrările, în acest moment, sunt re-alizate în proporţie de 75%, iar da-ta fi nalizării proiectului, prelungită din cauza contestaţiilor în procesul de achiziţie publică, a fost stabilită pentru 28 octombrie 2011. Echipa-mentele medicale şi mobilierul au fost deja achiziţionate, iar instala-rea lor va începe imediat ce se vor încheia lucrările de construcţie.

În urma fi nalizării proiectului cu fi nanţare Regio la Spitalul Orăşenesc Brezoi: Numărul serviciilor acordate pacienţilor

va creşte cu

Timpul necesar tratamentului va

scădea cu

Numărul pacienţilor redirecţionaţi către alte

unităţi va scădea cu

Numărul persoanelor deservite

va creşte cu

Timpul de diagnosticare va fi

redus cu

Durata medie de spitalizare se va

reduce cu

75%

50% de la 4 la 2 ore

56%

39%

50%

1,5 zile

INDICATORI

15 minute - durata medie

a unei consultaţii

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Condiţii optime

Regio în România

SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „DR. GAVRIL CURTEANU” DIN ORADEA

ARE UNA DINTRE CELE MAI MODERNE POLICLINICI DIN VESTUL ŢĂRII, GRAŢIE UNUI PROIECT REGIO, ÎN VALOARE DE 4,4 MILIOANE DE LEI, IMPLEMENTAT CU SUCCES ÎN PERIOADA IULIE 2009-SEPTEMBRIE 2010.

Oportunitatea şi necesitatea pro-iec tului au rezultat, în primul rând, din faptul că în acest spaţiu medi-cal nu se mai derulaseră lucrări de modernizare şi investiţii din anul 1973, iar aparatura utilizată de personalul din cabinete era foarte veche şi depăşită în raport cu cerinţele unui act medical efi cient. La aproape un an de la fi nalizarea lucrărilor de modernizare, efectele investiţiei sunt vizibile şi apreciate de către pacienţi: condiţii optime de desfăşurare a unui act medical, servicii de sănătate îmbunătăţite calitativ şi, implicit, o stare mai bună de sănătate a populaţiei. Totul a fost posibil printr-un efort susţinut al autorităţilor locale care au înţeles că, într-o comunitate, existenţa unei infrastructuri de cali tate în domeniul medical este un pas important pentru dezvolta-rea locală.

SPAŢIU OPTIM, ECHIPAMENTE PERFORMANTE

Investiţia Regio în valoare de 4,4 milioane de lei a însemnat reabili-tarea unei suprafeţe totale de aproape 1.702 mp, desfăşurate

pe cele două etaje care găzduiesc cabi netele medicale din ambulato-riul spitalului. În total au fost rea-bilitate 117 încăperi, din care 42 de cabinete medicale, specializate în servicii medicale în regim ambula-toriu atât pentru copii, cât şi pen-tru adulţi. Principalele activităţi ale proiectu-lui au fost realizarea lucrărilor de modernizare a spaţiilor ambulatoriu-lui şi achiziţionarea de echipa-mente medicale performante.Astfel, lucrările au constat în înlocuirea reţelelor de apă, canalizare şi electricitate, refacerea zugrăvelilor şi pardoselilor, aşa încât aces-tea să corespundă cerinţelor specifi ce unei unităţi sani-tare. De asemenea, uşile şi feres trele s-au înlocuit cu unele tip termopan, s-au montat instalaţii de ventilaţie şi s-au achiziţionat echi-pamente moderne de specialitate şi mobilier. Totodată, a fost refăcută în întregime intrarea principală în

ORĂDENII AU O POLICLINICĂ COMPLET REABILITATĂ PRINTR-UN PROIECT REGIO

„Construit în perioada 1965-1969, Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea a avut, iniţial, destinaţia unui spital clinic de copii. Odată cu preluarea unităţii de către autoritatea locală, strategia de efi cientizare a acestei unităţi sanitare a presupus şi accesul pacienţilor de vârstă adultă la serviciile oferite în cadrul spitalului şi dezvoltarea serviciilor oferite de acesta. În acest context, a devenit absolut necesară efectuarea unor ample lucrări de reabilitare, modernizare şi dotare, care să aducă acest stabiliment de sănătate în secolul XXI.”

Manager proiect,ING. IOAN MAGHIAR

Cãtãlina JINGOIU

21

Pacienţi mulţumiţi

Regio în România

BRÎNZAŞ TUDORlocalitatea

Ştefan cel Mare, 64 ani

„Remarc o schimbare radicală în bine a

ambulatoriului, atât prin personalul medical, cât şi prin aparatura

primită.”

GUI MARIAlocalitatea

Facliei, 27 ani

„Dotarea şi curăţenia suntla superlativ.”

BBBBBB

POP ADRIAN, 32 ani

„Condiţiile din acest spital mi se par normale. O

normalitate pe care ar trebui să o regăsim în fi ecare spital, oriunde

mergem să ne tratăm. Ar fi bine dacă şi în celelalte

unităţi medicale am ajunge măcar la acest stadiu de calitate”.

OPRIŞ SANDA, 28 ani

„Condiţiile în spital sunt mult mai bune comparativ cu ceea ce era

în urmă cu doi ani. Dacă sănătatea te obligă, vii fără teama

de a încerca să te tratezi de o boală banală şi din cauza condiţiilor din

spital să te alegi cu altele. E frumos, e curat, sunt aparate bune şi

medicii gata să te ajute.”

GALEA VIORICA, 45 ani

„Condiţiile în ambulatoriul spitalului sunt incomparabil mai

bune azi. În urmă cu 2 ani când am trecut pe aici parcă toate stăteau

să cadă pe tine, iar aparatura şi mobilierul erau

total depăşite de vremuri. Acum, după ce s-a dotat

şi refăcut acest spaţiu, parcă treci mai uşor peste

vizita la medic”.

NEMES FERENClocalitatea Biharea

„Pot să spun că în ambulatoriul

Spitalului Municipal este curăţenie

mare.”

policlinică, pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi. În ceea ce priveşte dotarea spaţiilor medicale, proiectul a permis achiziţionarea unor aparate noi, performante, care răspund nevoilor unui act medical efi cient, sigur şi de calitate. Au fost achiziţionate 17 echipamente medicale, nece-sare investigaţiilor de specialitate. Foarte utile sunt cele patru echi-pamente de explorare complexă color cu ultrasunete şi PW Doppler, dar şi aparatura pentru specializa-rea cardiologie. De asemenea, cabi-netul de oftalmologie a fost dotat cu un oftalmoscop electric, folosit pentru explorarea globului ocular, un aparat performant pentru exa-minarea automată a vederii, dar şi un sistem computerizat pentru măsurarea distanţelor focale.

CONDIŢII BUNE ŞI PENTRU PERSONAL ŞI PENTRU PACIENŢI

În afara acestor echipamente, în cadrul proiectului au mai fost achiziţionate dulapuri pentru vesti-are, birouri pentru cabinetele medi-cale, paturi de consultaţie şi scaune de cabinet, precum şi fotolii pen-tru sălile de aşteptare. Investiţia a prevăzut şi achiziţionarea de tehnică de calcul. Astfel, au fost cumpărate 10 computere care sunt folosite în cabinetele medi-cale pentru crearea unei baze de date informatizate referitoare la pacienţi, consultaţii, tratamente aplicate, informaţii foarte utile în desfăşurarea activităţii medicale.

AUGUST 2011 AUGUST 2011

„Clădirea a fost construită între anii 1965-1969. De atunci în acest spaţiu spitalicesc s-a investit doar în reparaţii curente, de aceea gradul de uzură fi zică şi morală a construcţiei era evident şi cu repercusiuni în calitatea actului medical. Clădirea devenise un monstru energofag. La nivelul dotărilor situaţia era, cu toate eforturile, la fel de rea. Majoritatea aparaturii putea fi trecută la domeniul „antichităţi”, chiar şi cea mai recent achiziţionată era depăşită ca performanţă şi, mai ales, ieşită din durata normală de funcţionare”.

Viceprimar,DR. GHEORGHE CARP

www.inforegio.ro22

Instituţie europeană

Bani europeni în Uniunea Europeană

PENTRU A RĂSPUNDE PROVOCĂRILOR RIDICATE DE DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI

ŞI TEHNOLOGIEI, PROGRAMUL AUGUSZTA DE LA CENTRUL MEDICAL ŞI DE ŞTIINŢE ALE SĂNĂTĂŢII DE LA UNIVERSITATEA DIN DEBRECEN (UNGARIA) A PREVĂZUT INVESTIŢII MAJORE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII, CU SPRIJIN DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE.

Acest proiect a implicat o gamă largă de lucrări, inclusiv crearea unui Complex Cardiovascular şi de Onco-logie. Pentru a asigura infrastructu-ra necesară s-au construit clădiri noi şi, totodată, au fost extinse spaţiile deja existente. Construcţiile din proiect au in-clus o nouă unitate de primire a pacienţilor, cu o suprafaţă de 2.100 mp, la Departamentul de Radiolo-gie. În plus, a fost construită o uni-tate pentru tratament ambulatoriu, în cadrul celui de-al treilea Depar-tament de Medicină Internă, care a fost fi nalizată şi găzduieşte acum multe facilităţi, inclusiv patru cabi-nete şi două camere pentru fi ziote-rapie. Departamentul de Pneumologie s-a mutat într-o clădire complet renovată, în timp ce suprafaţa De-partamentului de Oncologie a fost extinsă cu 1.357 mp, distribuită pe patru etaje. Cu aceste spaţii mod-erne şi complet echipate, pacienţii pot benefi cia acum de o gamă largă de servicii medicale, toate într-o singură locaţie centrală.

Construcţiile noi şi extinderile au contribuit la îmbunătăţirea servici-ilor în acest centru. Cu aproximativ 52.000 de pacienţi internaţi şi alţi 200.000 trataţi în ambulatoriu, care benefi ciază de îngrijire la centru în fi ecare an, necesitatea de a oferi servicii complete şi facilităţi moder-ne rămâne o prioritate constantă pentru regiune. Noile spaţii pen-tru consultaţii, încăperile destinate recuperării pacienţilor prin fi ziote-rapie, precum şi zonele administra-tive şi de serviciu contribuie acum la extinderea gamei de servicii medi-cale furnizate de acest centru.Proiectul, derulat în perioada 2004-2008, a fost fi nanţat de Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regională cu 35.650.000 de euro.

PREMIU ACORDAT CENTRULUI DE SĂNĂTATE

Centrul Medical şi de Ştiinţe ale Sănătăţii de la Universitatea din Debrecen (Ungaria), afl at în pragul celei de-a 90-a aniversări, oferă ser-vicii la standarde înalte în domeniul sănătăţii, programe educaţionale şi cursuri de formare. În 2006, a fost inclus pe lista celor mai importante 500 de instituţii europene, cu cel mai dinamic proces de dezvoltare şi creare de locuri de muncă. În 2007, Centrul Medical şi de Ştiinţe ale Sănătăţii de la Universitatea De-brecen a fost recompensat cu pre-miul „Spitalul Anului”, o distincţie care se acordă, anual, începând din 2005, celor mai performante unităţi

35 MILIOANE DE EURO, BANI EUROPENI PENTRU CENTRUL MEDICAL ŞI DE ŞTIINŢE ALE SĂNĂTĂŢII DIN UNGARIA

Dan CÃRBUNARU

23

Medicină şi tehnologie

Bani europeni în Uniunea Europeană

AUGUST 2011 AUGUST 2011

medicale din Ungaria, în urma unui vot public, prin intermediul unui site dedicat, la care participă mii de pacienţi.

TRATAMENT LA STANDARDE ÎNALTE DE CALITATE

Pentru a aborda problema nivelului foarte ridicat de răspândire a anu-mitor boli, în zona Marii Câmpii de Nord şi în regiunile din nordul Un-gariei, în cadrul proiectului, a fost construit un nou Complex Cardio-vascular şi de Oncologie, care a fost echipat pentru a satisface nevoile

reale de sănătate. Primul Observator de sănătate din Europa Centrală şi de Est a fost, de asemenea, înfi inţat, prin proiect, pentru a colecta, ana-liza şi sistematiza datele epidemi-ologice ale acestor boli şi pentru a pune aceste informaţii la dispoziţia cercetătorilor şi a specialiştilor în politici de sănătate.

„Am avut o experienţă bună. Am fost tratată politicos, medicii sunt plini de compasiune şi au avut răbdare cu mine”, declarã Anita declarã Anita G.J., pacient tratat ambulatoriu, la Centrul de G.J., pacient tratat ambulatoriu, la Centrul de Medicinã ºi ªiinþã a Sãnãtãþii.Medicinã ºi ªiinþã a Sãnãtãþii. http://ec.europa.eu/

Sursa:

MEDICINĂ HIGH-TECH PENTRU PACIENŢII BOLNAVI DE INIMĂ DIN GERMANIA

UN NOU MODEL DE BUSINESS PENTRU MONITORIZAREA AMBULATORIE

A PACIENŢILOR CARE SUFERĂ DE INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ S-A DEZVOLTAT LA BRANDENBURG, ÎN SUD-VESTUL GERMANIEI. PROIECTUL ŞI-A PROPUS SĂ DEZVOLTE UN MODEL DE AFACERI BAZAT PE TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR (TIC), PENTRU TRATAMENTUL PE TERMEN LUNG, ÎN AMBULATORIU, AL BOLNAVILOR CRONICI.

Reuşita acestei iniţiative a fost confi rmată, anul trecut, prin obţinerea locului întâi, la catego-ria Aplicaţii ITC realizate de către sau pentru IMM-uri, în cadrul celei de-a treia ediţii a RegioStars 2010, concurs organizat de către Comisia Europeană (Comitetul Regiunilor)

pentru premierea unor proiecte ino-vatoare fi nanţate din Politica de Co-eziune a UE. Obiectivul RegioStars este acela de a identifi ca mode-le de bune practică în dezvolta rea regională şi de a evidenţia proiecte originale şi inovatoare care ar putea reprezenta o sursă de inspiraţie pen-tru alte regiuni.

Costul total al proiectului a fost de 242.402 de euro, din care contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul Euro-pean de Dezvoltare Regională, a fost de 86.172 de euro. Procesul de moni torizare, de la distanţă, a până la 130 de pacienţi a dus la o reduce-re cu 62% a internărilor în spital şi o scădere cu 69% a numărului total de zile petrecute în spital. Medici generalişti, un centru de tele-medicină, o companie de asigurări în domeniul sănătăţii, furnizori de tehnologie şi specialişti în dome-niul tehnic şi-au unit forţele în acest proiect de telemedicină inovatoare. Noul model de afaceri reduce perioa-da de spitalizare şi a costurilor asoci-ate acesteia, sporind în acelaşi timp standardul de sănătate şi de calitate a vieţii pentru pacienţi şi familiile

Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Telemedicina viitorului

Bani europeni în Uniunea Europeană

Surse:

lor. Fiind primul proiect de acest gen în Brandenburg, au fost necesare proceduri stricte pentru a respecta regulile de protecţie a datelor per-sonale.

PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ, PRINCIPALII BENEFICIARI

Proiectul a vizat persoanele care suferă de insufi cienţă cardiacă, o afecţiune care pune viaţa în peri-col atunci când inima nu poate furni-za organismului sânge în mod adec-vat. Pacienţii petrec aproximativ 15 minute pe zi, pentru verifi carea rit-mului cardiac şi a altor semne vi-tale, prin intermediul unui dispozi-tiv uşor de utilizat, care transmite datele colectate direct la un centru de telemedicină regional.

Coordonatorul acestui proiect a fost GETEMED Medicină şi Tehnologia Informaţiei AG, un producător ger-man de dispozitive medicale, care lucrează cu mai mulţi partene ri din regiune. Alături de GETEMED, printre partenerii-cheie s-au numărat Cen-trul de telemedicină din Bran-denburg Havel, care a furnizat experienţa medicală esenţială şi a analizat datele colectate pe o platformă zilnică de bază de date, Jonas Medizintechnik, care a insta-

lat echipamentul asupra pacienţilor şi le-a explicat modul de utilizare al acestuia, AOK Brandenburg, asigu-rator de sănătate, precum şi medici generalişti şi, desigur, pacienţii care s-au oferit voluntari.Iniţiativa a pus un accent puternic pe contactul personal între pacienţi şi medici - prin implicarea acestora din urmă, accentuând importanţa plasării centrului de telemedicină în interio-rul regiunii. Contactul perso nal este deosebit de important pentru per-soanele în vârstă şi ajută la creşterea conformării şi respectării schemei de tratament de către pacient.

MONITORIZAREA SEMNELOR VITALE PRIN TELEMEDICINĂ

Studiile efectuate de specialişti arată că, de exemplu, pacienţii cu insufi cienţă cardiacă cronică din re-giunile rurale şi subdezvoltate au o stare a sănătăţii mult mai bună, dacă semnele lor vitale sunt monitorizate prin intermediul telemedicinei. Tehnica mobilă utilizată de GETEMED conduce la o creştere semnifi cativă

a calităţii vieţii acestor pacienţi şi la îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală, printr-o detectare rapidă a schimbărilor survenite în starea de sănătate. Prin telemonitorizare se pot evita spitalizări inutile şi se pot reduce semnifi cativ costurile publice alocate sistemului sanitar.Proiectul şi-a atins toate obiec-tivele şi a ajutat GETEMED să îmbunătăţească produsele sale şi să gestioneze mai bine noul model de afaceri. Acesta a inspirat, de aseme-nea, mai multe proiecte subsecvente din domeniul telemedicinei.

„Medicii ar putea vedea imediat orice semne de pericol, cum ar fi acumularea de fl uide în plămâni sau ritmurile neregulate ale inimii, şi pot interveni rapid”, a declarat a declarat ROBERT DOWNESROBERT DOWNES, , manager de proiect ºi inginer, GETEMED - manager de proiect ºi inginer, GETEMED - Medicina ºi Tehnologia Informaþiei AG.Medicina ºi Tehnologia Informaþiei AG.

http://ec.europa.eu/http://www.getemed.net/

C d t l t i i t f t

Proiectul coordonat de

GETEMED AG a luat premiul întâi la categoria sa în

cadrul concursuluiRegioStars

2010

AUGUST 2011 AUGUST 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi ce@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi ce@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi ce@adrvest.roWebsite: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi ce@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 6 SEPTEMBRIE 2011Întâlnire cu reprezentanţii presei, sub titulatura BI Regio Cafe, pentru informarea publicului în legătură cu stadiul implementării proiectelor Regio în Regiunea Bucureşti-Ilfov

La eveniment participă jurnalişti şi reprezentanţi ai ADR Bucureşti Ilfov, benefi ciari ai unor proiecte fi nanţate prin Regio şi implementate cu succes în regiune. Întâlnirea este organizată în parteneriat cu Centrul InfoEuropa al Departamentului pentru Afaceri Europene. Locaţie: Calea Victoriei, nr.88, sector 3, Bucureşti.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 18 SEPTEMBRIE 2011 Seminar de promovare cu tema: „Noutăţi din Regiunea Bucureşti-Ilfov în implementarea Regio”

La seminar vor fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai unor microîntreprinderi şi ai unor IMM-uri din regiune. Vor fi abordate teme de actualitate care pot asigura o efi cientizare a activităţilor desfăşurate de benefi ciarii proiectelor Regio, dar şi de alţi factori interesaţi.

ALBA-IULIA, ROMÂNIA, 6-8 SEPTEMBRIE 2011Seminarul cu tema „Implementarea proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional-proceduri, probleme şi soluţii”

Evenimentul urmăreşte să abordeze aspecte legate de implementarea proiectelor contractate în cadrul POR- probleme întâmpinate şi soluţii identifi cate, aspecte legate de achiziţiile publice şi eventualele corecţii fi nanciare, acolo unde procesul de achiziţie nu a fost derulat corect, eventuale sancţiuni pentru astfel de situaţii. La acest eveniment sunt invitate auorităţile publice locale, în calitate de benefi ciari ai fondurilor Regio. Totodată, în cadrul seminarului se va prezenta şi stadiul implementrii proiectelor Regio în Regiunea de Dezvoltare Centru.

HAMBURG, GERMANIA, 6 SEPTEMBRIE 2011Cea de-a doua conferinţă EPSIS (Programul de politici şi instrumente europene pentru susţinerea inovaţiei în domeniul serviciilor)

Evenimentul are ca temă abordarea potenţialului de inovare în industria de servicii, ca motor de dezvoltare şi creare de valoare în Europa. În ultimele decenii, toate statele europene au cunoscut creşteri rapide în industria de servicii. Ca să atingă un nivel înalt în ceea ce priveşte potenţialul de inovare în acest domeniu, în benefi ciul tuturor companiilor de pe teritoriul european, este important să fi e defi nită o politică clară care să ofere instrumentele pentru invovaţie în domeniul serviciilor. Este important să fi e promovate bunele practici, existente la nivel naţional şi regional, astfel încât inovaţia să devină un factor care creează plusvaloare. Scopul acestei a doua conferinţe EPSIS este acela de a contribui la o mai bună înţelegere a politicii de inovare în servicii şi de a le oferi factorilor de decizie politică mai multe argumente privind modul în care inovaţia în servicii creează valoare. EPSIS este un proiect în cadrul iniţiativei PRO-INNO Europe a Direcţiei Generale pentru Întreprinderi şi Industrie. Proiectul promovează dezvoltarea unei politici de inovare în servicii, niveluri strategice şi operaţionale de cooperare transnaţională între factorii de decizie şi agenţiile care se ocupă de inovare.

BRUXELLES, BELGIA, 7-9 SEPTEMBRIE 2011Conferinţa „Internetul şi societăţile - Noi direcţii inovatoare”

În doar câteva decenii, internetul a devenit un element central pentru activitatea economică şi pentru viaţa cotidiană. Într-o lume a schimbărilor accelerate, în care riscurile economice, sociale şi de mediu sunt la vedere, este de o importanţă capitală să înţelegem modul în care internetul poate avea impact la nivelul transformării societăţilor, în deceniile următoare. La conferinţă sunt invitate toate organizaţiile interesate de interacţiunea internet-societate, pentru a asculta viziunile experţilor internaţionali în legătură cu provocările şi oportunităţile viitoare. De asemenea, participanţii sunt invitaţi să îşi prezinte propriile opinii în legătură cu priorităţile viitoare ale activităţilor de cercetare fi nanţate de Uniune Eurpeană.

www.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

De-abia aştept să plec

învacanţă

Ia-mă şi

pe mine!

â

AUGUST 2011AUGUST 2011 27

Să mai şi zâmbim!

SOLUŢIA CAREULUI LUMEA CALCULATORULUI DIN NUMĂRUL 6 AL REVISTEI REGIO:

A B C D E F G H I J K L M N

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

TA

TATURĂ

MIC

OSOF

FFIC

VI

T M

USE

S C R E E N S A V E R

P H O T O S H O

W O R D P R E S S

Y A H O O

G O O G LU B U N T U

WO

LDWIDE

EB

WIKEPEDIA

- Şefu’ s-a înverzit când i-am spus că situaţia e albastră.Dar se vede negru pe alb, contul fi rmei e pe roşu...

- Sigur că accept şi observaţii critice. Mi le poţi trimite pe mail, la adresa: ocauticulumanarea@yahoo.com...

- Văd aici că sunteţi expert în Codul Muncii, Codul Fiscal, Codul Bunelor Maniere şi Codul lui Da Vinci...

- Scuzaţi că întrerup şedinţa, o voce feminină vrea cu motănelul ei scump...

- Priveşte partea bună a lucrurilor, Popescu: ai doborât recordul fi rmei la numărul de ore suplimentare...

Surs

a: M

ihai

Băl

escu

, M

anag

er.r

o

11

12

13

14

115115

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: august 2011