INTERVIU

Director general AM POR

nr. 3, aprilie 2011

R E V I S T A

Gabriel FRIPTU

CLUJ-NAPOCA, un pol de creştereperformant

Bani din Regio în sprijinul tinerilor cu dizabilităţi

IAŞI:

Spitalul judeţean din Alexandria, reabilitat total prin Regio

Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi, reabilitat la standarde occidentale

UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA se dezvoltă cu fonduri Regio

BUZĂU:

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro

REGIO ÎN SLUJBA CETĂŢEANULUI

Sărăcia, ca fl agel, afectează un număr aproape inimaginabil de cetăţeni din spaţiul european. Statisticile ne arată că, în ţările membre UE, 80 de milioane de oameni se afl ă în pragul sărăciei, mai dramatic fi ind faptul că un sfert din totalul lor sunt copii. Analizele care au condus la astfel de constatări au stat la baza unor acţiuni convenite de ofi cialii de la Bruxelles, iar instrumentul de luptă contra sărăciei a luat for-ma Platformei europene de com-batere a sărăciei şi excluziunii sociale. Ca parte componentă a Strategiei Europa 2020, acest document programează acţiuni ce vor contribui la atingerea ţintei UE de a reduce, în decur-sul unui deceniu, cu cel puţin 20 de milioane, numărul cetăţenilor afl aţi la limita sărăciei. Ca şi modalitate de acţiune, comba-terea sărăciei şi a excluziunii sociale rămâne atributul gu-vernelor naţionale, în timp ce răspunderea asumată de Uniunea Europeană este aceea de a iden-tifi ca bune practici şi de a pro-mova învăţarea reciprocă, de a elabora norme aplicabile la nive-lul UE şi de a asigura fi nanţarea necesară. Printre acţiunile care vor fi necesare se numără şi o mai bună utilizare a fondurilor

europene pentru sprijinirea in-cluziunii sociale şi combaterea discriminării, dar şi creşterea investiţiilor în inovaţii cu carac-ter social care ar putea consti-tui soluţii reale pentru o Europă care iese din criză. În acest con-text, exemplele de bună practică le putem identifi ca în experienţa deja căpătată de guvernele fi ecărui stat membru în imple-mentarea unor politici sociale efi ciente, experienţă dobândită, în mare măsură, odată cu deru-larea programelor fi nanţate din fonduri structurale.

În România, cel mai performant program este Regio, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor. Cu o componentă socială care are alocat 15 % din bugetul total al programului, Regio contribuie deja la creşterea gradului de in-cluziune socială. Fie că vorbim despre categorii defavorizate cărora li se facilitează acce-sul pe piaţa muncii ori la ser-vicii educaţionale, fi e că vorbim despre soluţii inovatoare care au ca rezultat integrarea socială a persoanelor defavorizate, fi e că, în ultimă instanţă, vorbim despre accesul la servicii medi-cale decente, toate sunt circum-scrise unui obiectiv fi nal de com-batere a excluziunii sociale şi sărăciei. În paginile revistei de faţă sunt selectate doar câteva dintre modelele de bună practică în ceea ce priveşte modul în care administraţia publică centrală şi locală au înţeles să utilizeze fon-durile structurale disponibile în slujba cetăţeanului.

Cătălina JINGOIU

www.inforegio.ro

APRILIE 2011APRILIE 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

02 Regio în slujba cetăţeanului

REGIO ÎN ROMÂNIA

04 Bani din Regio în sprijinul tinerilorcu dizabilităţi din Iaşi

06 Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi, reabilitat la standarde occidentaleîn Buzău

08 Universităţile din România se dezvoltă cu fonduri Regio

11 Reabilitarea Colegiul Tehnic „Remus Răduleţ” din Braşov, o investiţie de 14,77 milioane de lei

12 Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alexandria, reabilitat total prin Regio

14 Întrebări şi răspunsuri

15 Preocupări pentru viitorul buget european destinat RomânieiINTERVIU cu Gabriel Friptu,director general AM POR

18 Cluj-Napoca, un pol de creştere performant

20 Reprezentanţii mediului academic dezbat o temă strategică: viitorul politicii de coeziune

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

22 Transportul ecologic cucereşte oraşul turistic Funchal din Madeira

24 Fira de Barcelona – un complex expoziţional de anvergură mondială

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Sumar

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

BANI DIN REGIO ÎN SPRIJINUL TINERILOR CU DIZABILITĂŢI DIN IAŞI

CENTRUL SOCIAL EDUCATIV PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂŢI DIN

IAŞI, REZULTAT AL UNEI INVESTIŢII DE CIRCA 3,49 MILIOANE DE LEI, ESTE PRIMUL PROIECT REGIO FINALIZAT ÎN ACEST JUDEŢ.

Apărut ca rezultat al responsabili-tăţii sociale pe care Consiliul Judeţean şi instituţiile specializate din subordine şi-o asumă faţă de per-soanele marginalizate social, Centrul răspunde nevoii de servicii alterna-tive care asigură incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi psihice şi mentale. Finanţarea acordată în cadrul Regio a fost solicitată pen-tru reabilitarea completă a unui pavili on care găzduieşte activitatea unui centru multifuncţional. Una dintre componentele activităţii Centrului este cea destinată tineri-lor cu handi cap care au la dispoziţie trei ateliere ocupaţionale în cadrul cărora lucrează şi socializează zilnic. Cealaltă componentă este una instructivă, destinată asistenţilor persoanelor cu handicap, care vor urma cursuri de perfecţionare pen-tru a înţelege mai bine nevoile celor pe care îi îngrijesc.

CENTRU DE ZI PENTRU 25 DE BENEFICIARI

Inaugurat la fi nele lunii noiembrie 2010, aşezământul funcţionează, deocamdată, la nivelul centrului de zi, având în momentul de faţă un număr de 25 de benefi ci ari, per-

soane provenite din me diul fami-lial. Tinerii sunt din municipiul Iaşi şi din comunele Holboca şi Tomeşti. Zilnic, cei 25 de benefi ci ari fac naveta la centrul din cartierul Galata cu două microbuze de care dispune unitatea. Transportul este gratuit ca, de altfel, toate cele lal-te activităţi, excepţie făcând masa zilnică, asigurată de familii printr-o cheltuială de 6 lei pe zi.

Aşezământul social educativ dispune de trei săli-atelier unde, în decur-sul celor aproape opt ore petrecute zilnic în Centru, tinerii fac împleti-turi, coşuri cu fl ori, origami, goble-nuri, măşti şi bijuterii din lemn. Activităţile s-ar putea diversifi ca, în perioada imediat următoare, pentru că responsabilii centrului şi benefi cia-rii şi-au propus să amenajeze o livadă proprie şi un solar cu fl ori ornamen-tale.

„Cunoştinţele de specialitate, în agronomie şi horticultură, pe care unii dintre benefi cia-rii noştri le au, ca absolvenţi ai unor facultăţi de profi l, ne vor ajuta foarte mult la amenajarea şi întreţinerea pomilor şi fl orilor. Fructele le vom folosi pentru cantina proprie, dar le vom trimite şi celor două centre de plasament din apropierea noastră. Dinfl ori, tinerii vor face ornamente pentru benefi ciari externi”,

ne-a declarat Geta Dumitrachi, directoarea Centrului Social-Educativ pentru Persoane cu Dizabilităţi Iaşi.

Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

Responsabilitate socială

mente pentruficiari externi”,

declarat Getarachi,oarea Centrului-Educativu Persoaneabilităţi

APRILIE 2011APRILIE 2011 5

Regio în România

ŞI-AU DUS CREAŢIILELA EXPOZIŢII CU VÂNZARE

În mai puţin de o jumătate de an de când funcţionează Centrul activi-tatea social-educativă a început să se concretizeze. Mai întâi, benefi -ciarii, împreună cu o parte din in-structori, au participat la mai multe expoziţii cu vânzare. Sumele, modi-ce, dar încurajatoare, obţinute din vânzarea produselor urmează să fi e folosite pentru achiziţionarea de noi materiale necesare activităţilor din atelier. Ieşirea cu produse proprii la expoziţii cu vânzare nu a reprezen-tat singura activitate prin interme-diul căreia centrul şi rezidenţii săi s-au prezentat publicului.

În luna martie, la standul amena-jat într-un mall din oraş, şase dintre benefi ciari au confecţionat o mie de cocori din carton colorat care vor merge, prin intermediul unei fundaţii, la Ambasada Japoniei de la Bucureşti. Nici cifra şi nici simbolul nu au fost alese întâmplător pen-tru că, în tradiţia niponă, cei o mie de cocori confecţionaţi prin tehnica origami pot îndeplini o dorinţă.

SPRIJIN DE LA O.N.G.-URI

În cele patru luni de la deschiderea centrului social-educativ, condu-cerea acestuia a reuşit să atragă in-teresul mai multor fundaţii cu care au fost încheiate parteneriate pen-tru sprijinirea tinerilor benefi ciari. Un ONG partener s-a oferit să creeze un site cu vânzare online pentru ex-ponatele realizate de tinerii cu dizabilităţi, iar altul să ajute la in-tegrarea tinerilor pe piaţa muncii. Astfel, 12 benefi ciari vor urma

cursuri de perfecţionare în mese-rii care se potrivesc abilităţilor şi aptitudinilor lor, iar, la fi nal,

vor fi sprijiniţi să îşi găsească o slujbă cu normă întreagă sau cu

jumătate de normă.

Educaţie şi incluziune

CURSURI PENTRU PĂRINŢI

În această perioadă, personalul centrului din Iaşi se preocupă

să identifi ce asistenţii perso nali care vor participa la cursuri de perfecţionare. Este vorba, în general, despre părinţi sau alte rude apropiate tinerilor cu han-di cap, angajaţi de Primăria Iaşi sau de administraţiile locale din restul judeţului ca asistenţi personali. Se preconizează ca prima serie de cursanţi să fi e şcolarizată în perioada mai-iunie 2011. Printre benefi ciari ar putea fi chiar părinţii tinerilor afl aţi în centrul de zi.

tru Un Oun spondizategrAstf

c

slujum

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în RomâniaTrei proiecte

O INIŢIATIVĂ AFLATĂ ÎN IMPLEMEN-TARE LA BUZĂU VA CREA, PENTRU

SUTE DE ELEVI CU NEVOI SPECIALE, DIN JUDEŢ ŞI DIN ŢARĂ, UN CADRU ADECVAT EDUCAŢIEI INCLUZIVE. INTENŢIA AUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ESTE ACEEA DE A CREA UN ANSAMBLU INTEGRAT, ÎN CARE COPIII CU DIZABILITĂŢI SĂ SE POATĂ PREGĂTI PROFESIONAL, LA STANDARDE OCCIDENTALE.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Consiliul Judeţean Buzău a obţinut fi nanţare europeană prin programul Regio pentru trei proiecte, care vizează tot atâtea unităţi de învăţământ special pe care Consiliul le are în subordine. Este vorba despre extinderea clădirilor de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău (C.S.E.I.) şi Liceul pentru Defi cienţi de Vedere, proiecte pentru care s-au semnat contractele de fi nanţare în octombrie 2010, respectiv decembrie 2010, şi extinderea clădirii Şcolii Speciale nr.2 pentru Hipoacuzici, proiect al cărui contract de fi nanţare a fost semnat în februarie 2011. Consiliul Judeţean susţine aceste instituţii de învăţământ, pentru a asigura un cadru propice procesului educaţional destinat copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale.

COPII MULŢI,SPAŢIU INSUFICIENT

Proiectele comune de la Buzău au demarat după ce autorităţile din învăţământul local au constatat că incinta în care funcţiona Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nu mai putea face faţă cerinţelor

u nei activităţi educaţionale în rân-dul copiilor cu nevoi speciale. După 2005, numărul de elevi a crescut progresiv ajungând, în 2009, la 225 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, incluşi în toate ciclurile de învăţământ. Spaţiul de acum cu-prinde 20 de săli de clasă, dintre care: trei transformate în ludotecă, un laborator de informatică, un laborator de alimentaţie publică, un laborator de kinetoterapie, şapte laboratoare TTL (Terapia Tulburărilor de Limbaj), un cabinet de psihodiagnoză, o bibliotecă cu 16.000 de volume, un cabinet medi-cal şi un teren de sport. Starea in-frastructurii de la C.S.E.I. este mult sub standardele europene în ceea ce priveşte asigurarea calităţii şi acce-sul la educaţie a copiilor şi tinerilor cu „cerinţe educative speciale”.

ALŢI 325 DE ELEVI EXTERNI ÎNVAŢĂ LA C.S.E.I.

Cei 225 de elevi din toată ţara in terni la C.S.E.I. Buzău, suferă de diverse afecţiuni psihice, precum sindromul Down, autism, ADHD,

epilepsie sau alte tulburări de com-portament. Alţi 325 de elevi cu cerinţe educative speciale, care învaţă la alte şcoli din Buzău, sunt în respon sabilitatea C.S.E.I. în ceea ce priveşte alocarea de hrană sau spri-jin al profesorilor itineranţi care se deplasează la şcolile frecventate de elevi cu probleme speciale.

Prin implementarea proiectului Regio de la Centrul Şcolar de Edu ca ţie Incluzivă se creează o infrastructură şcolară modernă, se îmbunătăţeşte calitatea procesului educaţional corespunzător cerinţelor psihope-dagogice şi se creează un cadru adecvat pentru educaţie, în condiţii de siguranţă. În plus, proiectul urmăreşte să dezvolte relaţia cu mediul de afaceri, prin crearea unei baze de practică în raport cu nevoia de forţă de muncă identifi -cată pe piaţa muncii. Pentru re-zolvarea problemei de spaţiu, va fi construit un nou corp de clădire, ali-pit de şcoala veche, iar la parter va funcţiona o centrală termică pro-prie care va reduce costurile de întreţinere ale Centrului.

Doru GHEORGHIADE | Doru GHEORGHIADE |

CENTRU ŞCOLAR PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI, REABILITAT LA STANDARDE OCCIDENTALE ÎN BUZĂU

7

Regio în RomâniaIniţiativă complexă

APRILIE 2011APRILIE 2011

La Liceul pentru Defi cienţi de Vedere, proiectul prevede ex-

tinderea clădirii şi instalarea unei centrale termice proprii. De ase-menea, se vor construi şi utila cabi-

netele de recuperare-compensare şi de psihodiagnoză. Pentru Şcoala Specială de Hipoacuzici se va utila un cabinet de logopedie şi o sală de lectură. Directoarea Liceului pen-tru Defi cienţi de Vedere, Adriana Leca, spune că la unitatea de învăţământ pe care o conduce sunt şcolarizaţi elevi cu probleme speci-fi ce din toată ţara. Acum, în liceu învaţă 125 de elevi din Buzău şi din alte 30 de judeţe din ţară.

Adriana Leca declară că, aici, chiar şi studenţii care se pregătesc să lu-creze în sistem pot face practică:

„Ne adresăm inclusiv elevilor din liceele pedagogice şi studenţilor de la facultăţile de profi l, învederea realizării practicii în acest centru de terapie şi timp liber, aşa cum l-am numit noi”.

de elevi, din Buzău şi din ţară, benefi ciază de sprijinul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău 550

LICEUL PENTRU DEFICIENŢI DE VEDERE ŞI ŞCOALA PENTRU HIPOA-CUZICI, INCLUSE ÎN PROGRAM

Alte două şcoli pentru e levi cu nevoi speciale, afl ate în

imediata vecinătate, sunt in-cluse în două proiecte Regio distincte şi vor benefi cia de modernizări, sub titulatura „Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi moderniza-re utilităţi la Liceul pentru Defi cienţi de Vedere Buzău” şi „Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi moderniza-re utilităţi la Şcoala specială nr.2”.

Cel de-al treilea proiect denumit „Extindere clădire cu dotările

corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Şcoala specială nr.2” prevede reabilitarea şcolii pentru Hipoacuzici Buzău. După semna rea contractului, în 18 februarie 2011, iniţiatorii se pregătesc de lansarea proiectului.

Mirela Oprea, director-executiv în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, declară:

„Noi menţinem ritmul din grafi cul de derulare a activităţilor, astfel încât proiectele să fi e realizate în termenele din contract. La Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă lucrările au început în luna martie, în timp ce, la Liceul pentru Defi cienţi de Vedere, procedura de achiziţie tocmai a fost fi nalizată.”

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Regio în RomâniaInvestiţii în şcoli

Elena OCEANU | Elena OCEANU |

UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE PROIECTE, PROPUSE DE INSTITUŢIILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DIN ROMÂNIA ŞI DEZVOLTATE CU FONDURI STRUCTURALE ALOCATE PRIN REGIO APARŢINE UNIVERSITĂŢII „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR.

Implementat de o echipă de 25 de specialişti din cadrul instituţiei - profesori, asistenţi, responsabili din departamentul fi nanciar etc. - proiectul va asigura, la fi nal, o bază modernă de cercetare şi practică pentru studenţi, viitori ingineri în industria alimentară, şi va servi, totodată, drept bază pentru studii aplicate cu benefi ciari fi nali din rândul producătorilor din industria alimentară. În mod concret, fi nanţarea va fi utilizată pentru achiziţia unui număr de 71 de echipamente tehnologice, care vor utila trei staţii pilot, parte a platformei de cercetare a Universităţii gălăţene. Cele trei staţii pilot - de carne, de lapte şi de bere - au existat şi înainte de 1989, iar activitatea desfăşurată în cadrul lor a fost de mare interes şi utilitate pentru studenţi şi pentru profesorii lor. În timp, utilajele depăşite tehnic nu au mai corespuns

activităţii de cercetare, astfel că, pentru a ţine pasul cu inovaţia tehnologică, Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor avea nevoie de o reutilare a celor trei staţii. Practic, odată încheiată investiţia, studenţii şi profesorii lor vor putea desfăşura activităţile practice necesare pregătirii viitorilor absolvenţi, chiar în incinta facultăţii. Cele trei staţii pilot vor fi utilate la standarde europene de siguranţă alimentară şi vor fi complet automatizate pentru a simula întocmai procesul tehnologic dintr-o fabrică. De altfel, marele avantaj pe care îl aduce această investiţie este acela că echipamentele de cercetare sunt superioare celor afl ate în cele mai bine dotate fabrici de producţie alimentară din România.Primele utilaje achiziţionate vor fi

utilizate pentru staţia de carne - o afumătoare şi o maşină de umplut. Totodată, au fost achiziţionate două echipamente de cercetare: o instalaţie de extracţie cu fl uide supercritice, livrată din Austria, şi o instalaţie de tratament la presiune înaltă (până la 10.000 de bari), unică în România în momentul de faţă. În luna aprilie, echipa de implementare a proiectului va demara procedura de achiziţie publică pentru echipamentele necesare în staţia de lapte, iar la sfârşitul anului vor fi achiziţionate echipamentele pentru staţia de bere. Printre rezultatele preconizate ale proiectului se afl ă creşterea ponderii activităţii practice în pregătirea studenţilor şi, prin urmare, o mai bună integrare a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii.

TEHNOLOGII MODERNE PENTRU PRACTICĂ ŞI CERCETARE LA FACULTATEA DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR DIN GALAŢI

Pentru instituţiile de învăţă-mânt superior din România, existenţa unui domeniu priori-tar de fi nanţare în cadrul Regio, destinat infrastructurii educa-tive, a creat oportunităţi ex-

traordinare de dezvoltare, cu eforturi fi nanciare minime din partea celorlalţi contributori - bugete locale şi de stat - şi cu o implicare activă la nivel mana-gerial, care a responsabilizat

reprezentanţii mediului uni-versitar în raport cu rolul lor în dezvoltarea infrastructurii educative. Dotarea facultăţilor cu echipamente didactice şi de cercetare, construirea de cam-

UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA

APRILIE 2011APRILIE 2011 9

Regio în RomâniaPerformanţă în educaţie

STUDENŢII DE LA DREPT VOR AVEA CONDIŢII CARE RIVALIZEAZĂ CU CELE DIN MARILE CENTRE UNIVERSITARE ALE LUMII.

Pentru cei peste 2.500 de studenţi ai Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, viitorul anunţă o schimbare majoră a condiţiilor în care îşi vor desfăşura activitatea universitară. Cursanţii vor dispune de spaţii de lucru generoase, de săli de curs moderne, de laboratoare şi spaţii de recreere. Noul sediu al facultăţii, preconizat a fi cel mai modern din ţară, va fi realizat pe o suprafaţă de circa 10.000 mp. Proiectul prevede amenajarea unui sediu cu pasarelă de sticlă, de patru etaje plus demisol, construit în jurul unui atrium. Sediul

va găzdui o sală de sport cu vestiare şi saună, la demisol şi un birou de recepţie şi cinci săli de curs, la parter. Distribuirea sălilor de curs se va face şi la etajul unu, în jurul unei aule de 300 de locuri, o parte din spaţiu urmând

a fi rezervat amenajării unei săli pentru servit masa. Spaţiile de la următoarele trei etaje ale clădirii vor fi împărţite între săli de curs, laboratoare şi birouri pentru cadrele universitare. Parte a aceluiaşi ansamblu, noua bibliotecă universitară va fi amenajată pe locul fostei cantine Mecanica, sub forma unei clădiri îmbrăcate în panouri din sticlă groasă serigrafi ată. Noua bibliotecă va dispune de săli de lectură şi de un depozit de

pusuri şi spaţii pentru activită-ţile didactice, moderniza-rea utilităţilor, accesibilizarea spaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi, toate reprezintă activităţi care pot fi susţinute

fi nanciar de Regio, prin inves-tiţii complementare celor re-alizate din bugetele de stat şi locale. În acest număr ne-am propus să vă prezentăm două dintre proiectele în derulare

iniţiate de universităţi din România, proiecte care, odată fi nalizate, vor oferi un plus de confort şi condiţii necesare pentru creşterea performanţei în educaţie.

SE DEZVOLTĂ CU FONDURI REGIO

ÎN INIMA OLTENIEI SE CONSTRUIEŞTE CEL MAI MODERN SEDIU UNIVERSITAR DIN REGIUNE

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaSoluţii pentru viitor

carte la standarde internaţionale, răspunzând mult mai bine nevoilor de lectură şi studiu ale studenţilor. Campusul universitar va mai include două terenuri de sport în aer liber şi o sală de sport acoperită, alei şi spaţii verzi, precum şi o zonă de parcare.

CINCI ANI DE MUNCĂ SUSŢINUTĂ

Responsabilii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titu-lescu” din Craiova au început să lu-creze la proiectul noului sediu încă din anul 2008. Valoarea investiţiei a fost proiectată, de la bun în-ceput, pe măsura standardelor ridi-cate de confort şi accesibilitate pe care le oferă noul sediu. Vestea bună a obţinerii unei fi nanţări Re-gio a venit în anul 2009 pentru ca, în luna septembrie a aceluiaşi an, să fi e semnat contractul de fi nanţare. Valoarea proiectului este de 60,76 de milioane de lei, din care 41,31 reprezintă fi nanţare din FEDR. După o perioadă destinată achiziţiei publice de lucrări, prelungită ca urmare a contestaţiilor apărute, fi rma desemnată să se ocupe de construcţie a deschis şantierul în vara anului trecut. Au apărut, însă, şi o serie de elemente neprevăzute, cum ar fi schimbarea soluţiilor teh-nice proiectate pentru fosta cantină, care ar urma să fi e transformată în bibliotecă.

SCHIMBĂRI DE SOLUŢII

La începerea lucrărilor de demolare parţială, constructorii au descoperit că o parte a structurii de rezistenţă nu ar fi reuşit să susţină noua

construcţie. Ca urmare, s-a impus schimbarea soluţiei tehnice de consolidare a imobilului, ceea ce a extins perioada lucrărilor cu alte două luni. Conform calendarului, execuţia noului sediu se va încheia în primul trimestru al anului 2013,

urmând ca până atunci să se facă şi achiziţia de mobilier şi echipamente IT. În mod cert, primii studenţi care vor păşi în noul sediu al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative vor fi cei incluşi în planul de şcolarizare din anul universitar 2013-2014.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT:

Reabilitare campus universitar complex mecanică - lucrări de schimbare de destinaţie a cantinei în bibliotecă, extindere clădire pentru asigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţi conexe, Craiova - str. Calea Bucureşti, nr. 107D

BENEFICIAR: Universitatea din CraiovaVALOAREA PROIECTULUI: 60.765.437 leiCONTRIBUŢIA UNIUNII EUROPENE 41.310.425 lei

CONTRIBUŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI 15.416.194 lei

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 4.038.819 lei

DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 29.09.2009DATA FINALIZĂRII PROIECTU-LUI 29.03.2013

ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

AUTORITATE DE MANAGEMENT

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

APRILIE 2011APRILIE 2011 11

Regio în România

REABILITAREA COLEGIUL TEHNIC „REMUS RĂDULEŢ” DIN BRAŞOV, O INVESTIŢIE DE 14,77 MILIOANE DE LEI

COLEGIUL TEHNIC „REMUS RĂDULEŢ” DIN MUNICIPIUL BRAŞOV

VA DEVENI O ŞCOALĂ CARE VA ÎNDEPLINI TOATE STANDARDELE EUROPENE PRINTR-UN PROIECT REGIO. VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI ESTE DE 14,77 MILIOANE DE LEI DIN CARE 12,83 SUNT FONDURI NERAMBURSABILE. CONTRACTUL A FOST SEMNAT ÎN LUNA IULIE ŞI ARE O PERIOADĂ DE IMPLEMENTARE DE 28 DE LUNI.

Cererea de fi nanţare pentru reabili-tarea Colegiului din Braşov prevede îmbunătăţirea calităţii infrastruc-turii educaţionale pentru a asigu-ra un învăţământ la standarde eu-ropene. Proiectul, intitulat „Reabi-litare, dezvoltare şi modernizare Campus pentru învăţământul pro-fesional şi tehnic Colegiul «Remus Răduleţ»” din Braşov şi susţinut din Fondul European pentru Dez-voltare Regională cu aproximativ 10,51 milioane de lei, este fi nanţat în cadrul domeniului major de intervenţie 3.4 al Regio, domeniu destinat reabilitării infrastructurii educaţionale.

MODERNIZARE COMPLETĂ

Liceenii care sunt cazaţi în internatul Colegiului vor benefi cia, la fi nalul lucrărilor de reabilitare, de condiţii mult mai bune. Camerele urmează să fi e dotate cu duşuri şi grupuri sanitare şi, suplimentar, se vor crea spaţii noi destinate studiului indi-vidual. În cadrul aceluiaşi proiect, spaţiile destinate activităţii şcolare

şi afl ate în corpul B al Colegiului - săli de curs, laboratoare şi ateliere - vor fi complet reabilitate şi vorbenefi cia de mobilier modern şi ergo-nomic. Totodată, vor fi achiziţionate echipamente şcolare şi didactice pentru modulele de electronică, electrotehnică şi mecatronică. Investiţii sunt prevăzute şi pen-tru reabilitarea şi asigurarea de noi dotări destinate sălii de sport, dar şi pentru crearea unui teren de sport multifuncţional.

CONDIŢII NORMALE DE STUDIU PENTRU MAI MULŢI ELEVI

Proiectul reabilitării Colegiului „Re-mus Răduleţ” va duce la creşterea calităţii actului educativ tehnic, un domeniu cu probleme în acest moment. Benefi ciarii rezultatelor proiectului se aşteaptă ca, odată îmbunătăţite condiţiile de stu-diu şi cazare, învăţământul tehnic desfăşurat în această instituţie să capete un plus de calitate.

LIDIA BULGĂREA, asistent manager de proiect:

„Proiectul de la Colegiul Tehnic «Remus Răduleţ» este deosebit de important pentru municipiul Braşov. La momentul actual, proiectul se afl ă în implemen-tare şi nu întâmpină probleme. Proiectul îşi propune să creeze condiţii de studiu europene, ridicând învăţământul braşovean la cele mai înalte standarde, astfel încât calitatea actului educativ să sporească”.

CU 10% MAI MULŢI ELEVI

La fi nalizarea proiectului, Colegiul Tehnic va dispune de

365 de echipamente IT şi de 376 de echipamente fi xe care vor fi folosite pentru dotarea ateliere-lor, laboratoarelor şi a sălii de sport. Studiile efectuate pentru a stabili impactul proiectului în regiune au arătat că, la fi nal, se aşteaptă o creştere a numărului de elevi cu peste 10%.

Şcoală la standarde europene

Doru GHEORGHIADE | Doru GHEORGHIADE |

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Regio în România

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ DIN ALEXANDRIA, REABILITAT TOTAL PRIN REGIO

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ALEXANDRIA, CEA MAI MARE

UNITATE SANITARĂ DIN JUDEŢUL TELEORMAN, VA FI COMPLET REABILITAT PRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE TOTALĂ DE PESTE 83,4 MILIOANE DE LEI, CARE SE VA DERULA PE O PERIOADĂ DE 28 DE LUNI. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE INVESTIŢIEI SUNT ATÂT CREŞTEREA FUNCŢIONALITĂŢII UNITĂŢII, CÂT ŞI ASIGURAREA UNUI GRAD MAI MARE DE CONFORT PENTRU TOATE CATEGORIILE DE PERSOANE CARE INTERACŢIONEAZĂ CU SPITALUL TELEORMĂNEAN.

Prin implementarea acestui pro-iect, calitatea serviciilor medicale se va ridica la standarde europene, ceea ce va avea efecte pozitive di-recte asupra gradului de sănătate a cetăţenilor. Contractul de fi nanţare încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Consiliul Judeţean Teleorman a fost semnat în august 2010.

Proiectul „Reabilitarea Spitalului Jude ţean de Urgenţă Alexandria, ju deţul Teleorman” urmăreşte îm-

bu nătăţirea calităţii infrastructurii de asistenţă medicală şi repartiza-re teritorială echilibrată a acesto-ra şi accesul egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. Spitalul re-abilitat va avea, conform proiectu-

lui, 477 de paturi şi va benefi cia de o investiţie de 2,6 milioane de euro în aparatură medicală de înaltă performanţă care va reduce peri-oada de internare şi va face mai efi cient actul medical.

Doru GHEORGHIADE | Doru GHEORGHIADE |

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT:Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria, judeţul Teleorman

BENEFICIAR: Consiliul Judeţean Teleorman

VALOAREA PROIECTULUI 83.496.061 lei

VALOAREA TOTALĂ ELIGIBILĂ ŞI CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI

67.926.908 lei

VALOAREA COFINANŢĂRII LOCALE 16.927.691 lei

ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia

AUTORITATE DE MANAGEMENT

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

83de milioane de lei

pentru servicii medicale

de calitate

Reabilitare totală

APRILIE 2011APRILIE 2011 13

Regio în România

RECOMPARTIMENTARE PENTRU O MAI BUNĂ FUNCŢIONALITATE

Ansamblul format din corpurile A şi B ale spitalului cu şase etaje va fi reabilitat complet la nivelul struc-turii şi al funcţionalităţii. Secţia de pediatrie va fi mutată în aripa estică a imobilului, iar la fi ecare etaj vor fi amenajate camere de primire pen-tru vizitatori, birouri pentru medicul de gardă, şeful de secţie şi asisten-tul şef, o sală destinată întâlnirilor de lucru ale medicilor pentru rapor-tul de gardă, un izolator cu fi ltru şi grup sanitar propriu. De asemenea, fi ecare salon va avea grup sanitar propriu, iar fl uxul medical va fi sep-arat de căile de acces ale vizitato-rilor.

STRUCTURA DE REZISTENŢĂ, EXPERTIZATĂ ŞI CONSOLIDATĂ

Structura de rezistenţă a spitalu-lui va fi consolidată, sistemul anti-

incendiu modernizat, fi ind prevăzut cu zone de protecţie specifi ce şi uşi antiincendiu, iar reţeaua de ilumi-nat va fi dotată şi ea cu un sistem de siguranţă antiincendiu. Toate lifturile spitalului vor fi înlocuite, scările interioare vor fi complet reabilitate şi dotate cu rampe pen-tru persoanele cu dizabilităţi, iar aerisirea tuturor spaţiilor se va face printr-un sistem cu trape. Prin re-compartimentarea funcţională a celor două corpuri, se va separa transportarea cazarmamentului şi instrumentelor sterile de cele neste rile, iar pacienţii vor avea la dispoziţie spaţii pentru depozitarea lucrurilor personale.

ÎNCĂLZIRE CU PANOURI RADIANTE MONTATE ÎN TAVAN

Instalaţiile de gaz medical, cele electrice şi cele sanitare vor fi com-plet refăcute şi aduse la standardele

actuale de calitate. De asemenea, se modifi că soluţia de încălzire prin adoptarea uneia de tip mixt, fi ind compusă din două instalaţii: una prin care se distribuie aer proaspăt şi una cu panouri radiante de tavan, pentru încălzire.

2,6milioane de euro pentru aparatură

medicală

SERVICII MEDICALE EFICIENTE

Spitalul Judeţean va fi dotat cu aparatură medicală de ultimă

generaţie, în valoare de aproxi-mativ 2,6 milioane de euro. Investiţia va duce la creşterea performanţelor actului medical şi la stabilirea unor diagnostice rapide şi precise, ceea ce va face ca doar pacienţii în stare gravă să fi e internaţi imediat, iar în situaţiile în care sunt nece sare intervenţii chirurgicale, pacienţii să fi e spitalizaţi cât mai aproape de ziua operaţiei. Astfel, cos-turile vor fi reduse, iar securi-tatea pacientului şi a serviciu-lui medical va creşte. Având în vedere reducerea perioadei de spitalizare şi crearea unui grad ridicat de confort pacienţilor, după reabilitare, Spitalul din Alexandria va dispune de 477 de paturi.

Condiţii pentru sănătate

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în România

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. ECHIPAMENTELE PE CARE DORESC SĂ

LE ACHIZIŢIONEZ TREBUIE SĂ RESPECTE ÎNCADRAREA ÎN PREŢUL PREVIZIONAT

ÎN CEREREA DE FINANŢARE?

RĂSPUNSSe rambursează cheltuielile echipamentelor prevăzute a se achiziţiona prin cererea de fi nanţare, până în limita valo-rii totale menţionate în linia bugetară aferentă echipamente-lor. Dacă valoarea totală a echi-pamentelor achiziţionate, con-form contractului de fi nanţare, depăşeşte valoarea prevăzută pe linia bugetară aferentă, a-tun ci benefi ciarul poate efectua modifi cări asupra bugetului prin transferuri între liniile din cadrul aceluiaşi capitol bugetar, în limi-ta a 10% din suma aprobată iniţial în cadrul liniei bugetare din care se face realocarea, prin notifi -carea Organismului Intermediar. Dacă, însă, acest procent este mai mare, fără a depăşi valoarea totală aprobată a proiectului, se va întocmi un act adiţional.

2. ESTE OBLIGATORIU CA UN BENEFICIAR

SĂ FACĂ PLĂŢI DIN CONTUL DE TREZORERIE ÎN CARE PRIMEŞTE

PREFINANŢAREA?

RĂSPUNSBenefi ciarul este obligat să deschidă un cont în Trezorerie pentru a primi prefi nanţarea. Acest cont poate fi utilizat pen-tru a efectua plăţi doar dacă este un cont de disponibil.

3. CÂTE PANOURI TEMPORARE SE

VOR MONTA ÎN CAZUL DRUMURILOR REABILITATE PENTRU UN CENTRU

URBAN? DE EXEMPLU, DACĂ SE VOR REABILITA 19,9 KM, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE LUNGIMEA FIECĂREI STRĂZI

ARE O DIMENSIUNE MAI MICĂ DE 5 KM, CÂTE PANOURI SE VOR INSTALA?

RĂSPUNSConform instrucţiunii AM POR ce modifi că anexa II la con-tractul de fi nanţare, se va in-stala un panou la fi ecare 5 km de stradă reabilitată, cu decora-

rea faţă/verso a panoului. Aceste panouri vor avea dimensiunea de 3m X 2m şi vor fi amplasate pe străzile şi aleile reabilitate în lo-curile cele mai vizibile. La 19,9 km reabilitaţi vor fi instalate 4 panouri.

4. EXTRASELE DE CONT CARE SE

EXECUTĂ ONLINE, TREBUIE SĂ FIE AVIZATE DE CĂTRE BANCĂ?

RĂSPUNSAceste documente trebuie să aibă avizul băncii pentru a fi acceptate ca documente justifi cative la cererea de rambursare.

5. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU SE

ACHIZIŢIONEAZĂ TOATE ECHIPAMENTELE DIN PROIECT?

RĂSPUNSÎn cazul în care nu se vor achiziţiona toate echipamente-le solicitate prin proiect există riscul rezilierii contractului având în vedere neîndeplinirea indica-torilor prevăzuţi în proiect (cere-rea de fi nanţare). Menţionăm că indicatorii proiectului au consti-tuit criterii de evaluare pe ba-za cărora cererea de fi nanţare a obţinut un punctaj ce a dus la încheierea contractului.

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFO

Util pentru beneficiari

www.inforegio.ro

APRILIE 2011APRILIE 2011 15

Interviu

PREOCUPĂRI PENTRU VIITORUL BUGET EUROPEAN DESTINAT ROMÂNIEI

DE CE SUSŢINE ROMÂNIA MENŢINEREA ACTUALEI „CHEI”

DE ALOCARE A FONDURILOR, ÎN CADRUL POLITICII DE COEZIUNE?

Din punctul meu de vedere discuţia se poate purta pe două planuri. Primul dintre ele porneşte de la în-trebarea „Cât anume din bugetul UE va fi alo cat politicii de coeziune?”. Al doile a plan, mai relevant pentru noi, se referă la modul în care bugetul pentru politica de coeziune va fi alo-cat diferitelor state membre şi pro-grame. Până acum, “cheia” utilizată a fost acel indicator numit Produs In-tern Brut. Noi considerăm că, în con-tinuare, aceasta ar fi cea mai potrivită formulă de alocare a sumelor, pentru că refl ectă, într-o formă sau alta, principiul politicii de coeziune: soli-daritatea. Mai departe, putem dis-cuta despre chestiuni mai tehnice, de exemplu problema menţinerii sau schimbării celor trei tipuri de obiec-tive urmărite de politica de coezi-une. Ne interesează, în mod deose-bit, obiectivul Convergenţă pentru că, în continuare, aproape toate re-giunile din România se vor încadra sub acest prag de 75% din PIB /cap de locuitor faţă de media statelor din UE. Acest lucru poate crea un avantaj faţă de posibilele tipuri de intervenţie şi de sumele alocate. În general, dacă vorbim despre politi-ca de coeziune, conform principiu-

lui solidarităţii, vom fi avantajaţi ca stat, dacă se va considera că ajuto-rul cel mai important, din punct de vedere fi nanciar, trebuie să meargă către regiunile mai puţin dezvol-tate. Aceasta este situaţia în ceea ce priveşte posibilele modele de alo-care a fondurilor. Probabil că există şi alte formule. Până acum, mergân-du-se pe indicatorul PIB/cap de lo-cuitor, s-a reuşit o uniformizare şi am avut date comparabile nu numai între state membre, ci şi între regi-uni. Până la urmă, principalul inter-locutor este regiunea şi se poate cal-cula acest indicator şi la nivelul regi-unii, pe baza aceluiaşi model ca şi la nivelul unui stat.

DACĂ DISCUTĂM DESPRE ALTE REGULI DE ALOCARE, EXISTĂ

ŞI PROPUNEREA DE A FI CREAT UN FOND DE REZERVĂ PENTRU PERFORMANŢĂ. ACEST MODEL AR CREA AVANTAJE PENTRU ROMÂNIA?

Este puţin cam devreme să discutăm despre acest fond pen-tru performanţă. El, teoretic, este prevăzut şi în actualul regulament şi poate fi creat de fi ecare stat membru. Trebuie văzut cum anume va evolua discuţia pe această temă. Probabil că temele noi care au apărut referi-toare la viitorul politicii de coeziune sunt de ordin strict tehnic - şi aici ne

referim la condiţionalităţi, la elabo-rarea altor regulamente, pentru fl exibilizarea şi transferul unei mai mari responsabilităţi către state, dar şi crearea unui sistem de verifi care şi garantare a capacităţii adminis-trative şi logisticii necesare. Nu ştim cum vor arăta regulamentele, dar totuşi, nu cred că va fi o schimbare fundamentală faţă de cele în vigoare în perioada 2007-2013.

SE DISCUTĂ FOARTE MULT ŞI DESPRE FAPTUL CĂ STATELE

MEMBRE TREBUIE SĂ AIBĂ POSIBILI-TATEA DE A SELECTA PRIORITĂŢI ŞI DE A CREA DOMENII SPECIFICE DE INTERVENŢIE. A REZULTAT DIN EXPERIENŢA ACTUALEI PERIOADE DE PROGRAMARE CĂ AU EXISTAT PRIORITĂŢI CARE AR FI AVUT NEVOIE DE ALOCĂRI FINANCIARE SUPLIMENTARE?

Este o chestiune care încearcă să pună de acord o politică la ni vel comunitar, de interes european, cu interesul naţional şi cu cel re -gional, în funcţie de specifi cul unei strategii şi al unui program. Nu se pot fi xa tipuri de intervenţie, pe aceleaşi tipuri de instrumente, în toate statele membre. Evident că

Interviu cu Gabriel FRIPTUDirector general AM POR

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

statele care au aderat mai târziu şi au un nivel mai scăzut de dezvoltare economică se confruntă cu probleme pe care statele cu tradiţie în UEle-au depăşit demult. Este sufi cient să purtăm această discuţie fi e şi numai în zona infrastructurii. Diferenţierile acestea trebuie cumva judecate în funcţie de contextul naţional. De aceea este bine ca regulamentele să creeze un cadru şi condiţii care să asigure conexiunea dintre politi-ca de coeziune şi Strategia Europa 2020, dar să nu devină un scop în sine. Da, probabil că sunt priorităţi specifi ce anumitor state membre, şi atunci e nevoie de această fl exibili-tate. Cred că şi regiunile din România au nevoie de lucruri puţin diferite. Chiar dacă, la prima vedere, şi ac-tualul Program Operaţional Regional acoperă aproape tot ce înseamnă ne-voi la nivel de regiuni, trecem către o perioadă în care regiunile încep să îşi identifi ce intensităţi diferite pe anumite nevoi. Dacă ne uităm puţin la celelal-te state membre, vedem că există diferenţieri privind apetitul pen-tru anumite tipuri de intervenţie. În general, ţările încearcă să găsească tipuri noi de intervenţii pentru a acoperi o alocare şi a avea impact în contextul naţional. În România, putem analiza Progra-mul Operaţional Regional. Este pro-gramul care acoperă cea mai variată

gamă de intervenţii, pornind de la infrastructură de transport şi con-tinuând cu dezvoltarea zonei ur-bane, cu turismul, mediul de afa-ceri şi infrastructura pentru ser-vicii sociale. Cred că o schimbare semnifi cativă nu s-a atins în niciunul dintre domenii. Aşadar, este o lecţie pe care va trebui să o învăţăm bine pentru momentul când vom elabora viitoarele programe: va fi necesară o formulă de concentrare mult mai bine gândită. Dacă ar trebui să susţinem acest lucru cu exemple clare, ar fi sufi cient să privim câte-va domenii de intervenţie ale Re-gio. Drumurile judeţene şi locale ar fi avut nevoie de o sumă de trei ori mai mare decât cea disponibilă în program, după cum am constatat din proiectele primite. Domeniul sprijinirii infrastructurii de sănătate şi domeniul destinat turismului sunt, de asemenea, foarte solicitate. În domeniul sănătăţii, Regio este singu-rul program care susţine investiţiile de capital. În turism, nevoile sunt mult mai mari decât ceea ce am pu-tut noi să fi nanţăm. Prin urmare, pot apărea discuţii care să arate că im-pactul investiţiei nu este prea mare. Dar bugetul programului a fost mai mic decât solicitările de fi nanţare. Dar, rămâne lecţia pe care trebuie să ne-o însuşim pentru viitor. În con-tinuare, probabil toată infrastructu-

ra publică are nevoie de o susţinere relevantă. De asemenea, în dome-niul protecţiei mediului, avem ţinte foarte ambiţioase şi fondurile alo-cate trebuie să refl ecte nevoia de a atinge standardele cerute de Uni-unea Europeană. Această concen-trare pe priorităţi clare, trebuie să se regăsească în strategii şi planuri de acţiune.

REGIUNILE ROMÂNIEI TREBUIE SĂ ELABOREZE STRATE-

GII PROPRII PENTRU A IDENTIFICA PRIORITĂŢI DE FINANŢARE. SUNT REGIUNILE ACTIVE ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ?

Autoritatea de Management a Regio şi Agenţiile pentru Dezvoltare Regională au avut destul de multe întâlniri având ca temă viitorul re-giunilor. Am luat în considerare greutăţile pe care le-am întâmpi-nat când am elaborat actuala etapă de programare. În momentul în care nu ai o strategie foarte clară, nu ţi-ai identifi cat nevoia la nivel de re-giune, nu ai stabilit priorităţile şi nu ai un portofoliu de proiecte priori-tare, este foarte greu să intri într-o negociere cu strategia naţională. Prin discuţiile cu reprezentanţii ADR-urilor vom urmări să transferăm abordarea de la polii de creştere către zona regională. Acesta ar fi primul pas. În momentul în care vom avea strategii şi o listă de pro-iecte prioritare, va fi foarte simplu să desenăm un program. Trebuie să ne uităm şi la contextul viitoarei etape de programare. Strategia Eu-ropa 2020 este un document foarte concret în ceea ce priveşte progra-marea, reclamă un calcul foarte strict al impactului prognozat asupra indicatorilor din strategie, iar acest

Interviu

APRILIE 2011APRILIE 2011 17

Interviulucru implică existenţa unor strate-gii naţionale, respectiv regio nale, bine stabilite. Pe de altă parte, Agenţiile pentru Dezvoltare Regio-nală au acest exerciţiu al lucrului în echipe multidisciplinare. Va exista o consultare nu numai cu autorităţi locale, ci şi cu mediul de afaceri şi cel academic. De altfel, aşa s-a întâmplat şi înaintea primei etape de programare, dar atunci nu aveam conexiunile foarte bine creionate, iar bătălia dintre interesul regio-nal şi strategiile naţionale era puţin disproporţionată. Strategiile pe care regiunile le vor elabora trebuie puse în acord cu strategii sau planuri de acţiune naţionale, deja existente. Următorul fi ltru pe traseul de la strategie la pro-gram este cel al creionării, la nivel de stat, a modului de împărţire a fon-durilor pe programe, în funcţie de interesul naţional. În fi nal, va trebui să mai existe un fi ltru pentru a încer-ca să pui de acord interesul naţional cu strategiile europene, vorbind aici, în principal, despre Strategia Europa 2020 şi Strategia Dunării. Abia atunci vom putea spune că, dintr-o listă de priorităţi ale regiunii, alegem ceea ce se regăseşte în suportul naţional şi în strategiile europene.

URMĂTOAREA ALOCARE FINANCIARĂ PENTRU

ROMÂNIA ESTE STRÂNS LEGATĂ DE NIVELUL DE ABSORBŢIE DIN 2007-2013. ESTE ACESTA UN DEZAVANTAJ PENTRU ŢARA NOASTRĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE ABSORBŢIA INTEGRALĂ A FONDURILOR STRUCTURALE ALOCATE ÎN PERIOADA ACTUALĂ PARE IMPOSIBIL DE REALIZAT?

Eu pot vorbi doar despre programul pe care îl gestionăm la nivelul AM

POR. Programul Operaţional Regional este cel mai performant sub aspectul absorbţiei fondurilor. Ne situăm la o rată de absorbţie de circa 10 %. Dar, în general, toată lumea priveşte as-pectul absorbţiei „la pachet”. De-geaba un program are un avans con-siderabil, dacă media generală de absorbţie este la un nivel scăzut. Noi, la AM POR, încercăm să ne facem treaba cât mai bine, în aşa fel încât să nu fi m noi aceia care să tragem în jos această medie. În rest, mi-e greu să vorbesc în numele cole-gilor care gestionează alte programe şi, prin urmare, răspunsul meu la în-trebarea dumneavoastră nu acoperă decât o parte dintr-un întreg.

AŢI SUSŢINUT CĂ STRATE-GIA DUNĂRII ESTE O BAZĂ

DE DISCUŢIE PENTRU ALOCA-REA FONDURILOR ROMÂNIEI, ÎN URMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRA-MARE. AR PUTEA REPREZENTA O COMPONENTĂ SUPLIMENTARĂ A ALOCĂRII VIITOARE, AVÂND ÎN VEDERE CĂ, ÎN PREZENT, FINANŢAREA STRATEGIEI DUNĂRII ESTE ASIGURATĂ DIN PROGRAMELE DEJA EXISTENTE?

Din ceea ce am observat eu, din dez-baterile de până acum, este probabil ca şi în etapa următoare, fi nanţarea să fi e asigurată în acelaşi mod. Va exista, însă, această referinţă obli-gatorie, în proiectele viitoare, la modul în care ele vor contribui la implementarea Strategiei Dunării. De aceea, în această etapă de pregătire a programării, se vor con-tura condiţionalităţi în legătură cu modul în care anumite domenii de intervenţie contribuie la implemen-tarea Strategiei Dunării.

ROMÂNIA POATE TRANSFORMA STRATEGIA DUNĂRII ÎNTR-UN

ATU LA NIVEL DE STAT?

Va fi , în mod sigur, o oportunitate de concentrare a fondurilor. România este statul membru cu cea mai lungă zonă de vecinătate cu Dunărea şi ar fi păcat să nu ne folosim de acest avantaj. Dacă ar fi fost vorba des-pre o alocare dedicată Strategiei Dunării, probabil, discuţia ar fi fost mai complicată. Cum nu este aşa, va trebui să găsim noi, în pachetul fi nanciar alocat României, formula potrivită de a concentra fondurile pentru a avea impact. Până la urmă, vom duce o competiţie de proiecte. Încercăm să ne stabilim o listă de proiecte mari, „listate”, care să ne garanteze că o parte importantă din fonduri va merge către proiecte cu impact vizibil. Oricum, avem foarte multe opţiuni pentru că Strategia Dunării nu este deloc limitativă, are o marjă de fl exibilitate mare, iar noi trebuie să stabilim domeniile în care suntem competitivi, comparativ cu alte state riverane.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Poli de creştere

Regio în România

CLUJ-NAPOCA, UN POL DE CREŞTERE PERFORMANTMUNICIPIUL DE PE DEALUL FELEACULUI A CONTRACTAT 40% DIN BUGETUL CARE I-A FOST ALOCAT

CA POL DE CREŞTERE, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA DISPUNE DE UN

BUGET DE 82,41 DE MILIOANE DE EURO, BANI CARE TREBUIE CHELTUIŢI, ÎN CADRUL PROIECTELOR FINANŢATE PRIN REGIO-PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, PÂNĂ ÎN 2015.

Obiectivele de dezvoltare şi priori-tizarea acestora au fost stabilite şi incluse de autorităţile locale clu-jene în cadrul unui document stra-

tegic, adoptat sub forma Planului Integrat de Dezvoltare (PID) pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca. Do-cumentul stabileşte coordonatele geografi ce ale Zonei Metropolitane incluse în proiectele de dezvoltare policentrică. În acest scop s-a şi cre-at, de altfel, Asociaţia de Dezvol-tare Intercomunitară, ce reuneşte toate localităţile din arealul Zonei Metropolitane. Este vorba despre municipiul Cluj-Napoca, ca şi cen-tru polarizator, Consiliul Judeţean şi comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căian, Chinţeni,

Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni.

STRATEGIE ÎN FUNCŢIEDE POTENŢIAL

Studiile care au stat la baza realizării Planului Integrat de Dezvoltare (PID) Cluj-Napoca au arătat că municipiul reşedinţă de judeţ are capacitatea de a ocupa o poziţie dominantă în zonă şi de a fi centru polarizator de dezvoltare, prin potenţialul său în domeniile învăţământului, cercetării şi sănătăţii. Strategia aleasă a ţinut cont de acest potenţial, considerat a fi motorul dezvoltării ulterioare a zonei. În acelaşi timp, s-a consi-derat necesar ca proiectele propuse şi implementate în perioada 2007-2013 să urmărească depăşirea deza-vantajelor comunităţii clujene, unul

dintre ele fi ind infrastructura uzată. Studiile prealabile elaborării unei strategii au evidenţiat şi faptul că municipiul Cluj-Napoca este furni-zorul unei populaţii cu tendinţe de migrare în creştere spre zonele de infl uenţă. Mulţi dintre locuito-rii zonei urbane au migrat deja, în principal, către comunele din ime-diata vecinătate a municipiului, în căutarea unor oportunităţi de lo-cuire care le asigură terenuri şi construcţii mai ieftine. Odată cu dezvoltarea infrastructurii de trans-port, acest potenţial de migrare va creşte, iar populaţia se va îndrep-ta şi spre comune mai îndepărtate, incluse şi ele în Zona Metropolitană Cluj. Harta acestei zone ia for-ma a trei cercuri concentrice în care primul inel include comunele care au preluat deja o parte din populaţia oraşului Cluj-Napoca şi au

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

17comune în Zona Metropolitană

Cluj-Napoca, se vor dezvolta odată

cu polul de creştere

APRILIE 2011APRILIE 2011 19

Poli de creştere

un nivel de dezvoltare mai ridicat datorat vecinătăţii cu municipiul. Al doilea cerc delimitează localităţile cu potenţial de dezvoltare, strâns dependent de investiţiile ulterioare, iar cel de-al treilea cerc este cel al comunelor care fac trecerea către arealul afl at în afara Zonei Metro-politane.

PROIECTE PENTRU POLUL CLUJ-NAPOCA

Obiectivele strategice şi specifi ce ale polului de creştere Cluj-Na-poca, aşa cum au fost ele identifi -cate şi prioritizate de responsabilii

locali, s-au concretizat în 25 de proiecte fi nanţabile prin Regio. La momentul actual, polul de creştere Cluj are depuse şapte proiecte din-tre care trei se afl ă în implementa-re, restul fi ind în etapa evaluărilor şi precontractării. Cu fondurile de-ja alocate în cadrul a două pro-iecte contractate în octombrie 2010, autorităţile din Cluj-Napoca vor moderniza liniile de tramvai pe tronsoanele Mănăştur-Piaţa Gării şi Piaţa Gării-Bulevardul Muncii. Printre rezultatele preconizate la fi nalizarea celor două obiec-tive se numără scăderea timpului de călătorie, creşterea numărului de călători, diminuarea consumu-lui de energie electrică şi a cos-turilor de mentenanţă pentru tram-vaie. Un al treilea proiect deja con-tractat, pentru care s-au şi fi nali-zat achiziţiile publice, urmând ca lucrările să înceapă, este cel de restaurare a ansamblului monu-ment istoric Parcul Simion Bărnuţiu şi clădirea Cazino. Cu o istorie

veche de peste 18 decenii, parcul, monument istoric în inima oraşului, ar urma să fi e pus în valoare, la fel şi clădirea Cazino, din incinta par-cului, construită drept pavilion de muzică în spaţiul de recreere.

Regio în România

25de proiecte

fi nanţabile prin POR-Regio

40% DIN BUGET, EPUIZAT

Cele trei proiecte contrac-tate de municipiul Cluj-Na-

poca, la data de 15 octombrie 2010, au epuizat aproximativ 40% din bugetul alocat polului de creştere Cluj-Napoca. Alte patru proiecte afl ate în etapa de eva-luare şi precontractare vizează construirea de locuinţe sociale, modernizarea tramei (reţelei) stradale din zona industrială, crearea unei reţele de tip self-service pentru închirierea bici-cletelor şi înfi inţarea unui Cen-tru Comunitar Judeţean - Com-plex de Servicii Sociale, Comuni-tare pentru Copii şi Adulţi Cluj, care va furniza servicii sociale persoanelor afl ate în difi cultate.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Preocupări pentru viitor

REPREZENTANŢII MEDIULUI ACADEMIC DEZBAT O TEMĂ STRATEGICĂ: VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE

LA CÂTEVA LUNI DE LA PUBLICAREA ULTIMULUI RAPORT PRIVIND COEZI-

UNEA, ORAŞUL SLOVEN BLED A GĂZDUIT UN MOMENT IMPORTANT PRIVIND DEZBATEREA PUBLICĂ PE MARGINEA ACESTUI DOCUMENT. CONFERINŢA LA NI-VEL ACADEMIC INTITULATĂ „CARE ESTE VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE?”, ORGANIZATĂ PRINTR-UN PARTENERIAT ÎNTRE ASOCIAŢIA PENTRU STUDII RE-GIONALE, COMISIA EUROPEANĂ (DG REGIO) ŞI AUTORITĂŢI PUBLICE DIN SLOVENIA, A FOST CEL MAI BUN PRILEJ DE A DISCUTA MODUL ÎN CARE CERCE-TAREA ACADEMICĂ POATE CONTRIBUI LA ELABORAREA POLITICILOR CON-TEMPORANE ÎN MATERIE DE COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂ.

Conferinţa a reunit peste o sută de cercetători din lumea academică, alături de ofi ciali ai Comisiei Eu-ropene şi ai guvernelor naţionale. Discuţiile s-au purtat pe teme ac-tuale care generează confruntări de idei şi ample dezbateri, precum co-eziunea şi cooperarea teritorială, rolul macroregiunilor, relaţia dintre Strategia Europa 2020 şi politica de coeziune. În articolul de faţă ne vom concen-tra asupra acestui din urmă subiect pentru a urmări conexiunea dintre cele două abordări şi în ce raport se afl ă una faţă de cealaltă.

CONEXIUNI ŞI INFLUENŢE

Atât Strategia Europa 2020, cât şi al cincilea raport privind coeziunea -

au fost publicate anul trecut. Rapor-tul de coeziune economică, socială şi teritorială reprezintă punctul de plecare al unei dezbateri la fi nalul căreia se va putea defi ni clar po-litica de coeziune după anul 2013. Strategia Europa 2020 este o con-tinuare a Strategiei Lisabona prin care Uniunea Europeană urmăreşte să depăşească efectele crizei şi să dezvolte resursele umane pentru o viitoare economie competitivă. Privind în perspectivă, conexiunile dintre cele două sunt foarte impor-tante. Pe de o parte, priorităţile vii-toarei politici de coeziune sunt, în mare, aceleaşi cu ale Strategiei Eu-ropa 2020, dar nu este încă destul de clar modul în care cele două politici pot fi combinate, utilizând aproxi-mativ aceleaşi resurse fi nanciare. Pe de altă parte, infl uenţele pe care le are implementarea Strate giei Eu-

ropa 2020 asupra politicii de co-eziune sunt, indiscutabil, majore. Pornind de la premisele politicii de coeziune şi de la priorităţile Strate-giei Europa 2020, apare întrebarea: competitivitatea şi coeziunea sunt opuse sau complementare?

SOLIDARITATEA, LINIA DE URMAT

Pentru ca linia politicii de coezi-une să continue acelaşi trend al susţinerii regiunilor mai sărace, Strategia Europa 2020 trebuie să se interconecteze cu aceasta şi să aibă în vedere un aspect, devenit deja temă orizontală pentru politica de coeziune: dezvoltarea teritorială. Este important ca cele două să se completeze, deoarece regiunile nu se pot dezvolta doar cu fonduri proprii, prin iniţiative locale şi regio-

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

Regio în România

APRILIE 2011APRILIE 2011 21

Obiective şi ţinte

Regio în România

“

“

nale, adevărata valoare adăugată europeană putând fi realizată prin iniţiative transnaţionale care utilizează potenţialul teritorial al statelor, regiunilor şi oraşelor.

NEVOIA DE ARMONIZARE

Impactul crizei economice a făcut imperativă nevoia de armonizare a politicii de coeziune cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Aşa cum arăta preşedintele Comisiei Euro-pene, Jose Manuel Barosso, la re-uniunea informală a Consiliului Eu-ropean din februarie 2010, criza a anulat un deceniu de eforturi pen-tru creştere economică şi integrare a forţei de muncă.

De aceea, următoarea etapă a politicii de coeziune trebuie să ofere garanţia că fondurile disponi-bile vor fi utilizate în cea mai efi cientă manieră pentru a atinge domeniile prioritare privind ocupa-

rea forţei de muncă, creşterea inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, investiţiile în cercetare şi dezvol-tare, schimbările climatice/energia şi ieşirea din criză, incluse în Strate-gia Europa 2020. Aceste obiective reclamă o şi mai strânsă legătură în-tre politica de coeziune şi Strategia Lisabona, revizuită şi adoptată sub forma noii strategii Europa 2020.

Concluzionând în urma unei analize comparative a celor două documente strategice, ideea care se conturează este aceea că avem de-a face cu obiective şi ţinte care se completează unele pe celelalte.

Condiţia esenţială, pentru perioada următoare, este aceea ca factorii de decizie de la nivel european să găsească varianta optimă de armonizare a lor.

În ultimii doi ani, mili-oane de persoane şi-au pierdut locul de muncă.Va trebui să suportăm încă mulţi ani povaradatoriei generate de criză, care a exercitat noi presiuni asupra coezi-unii noastre sociale.

Jose Manuel Barroso Bruxelles,3 martie 2010, Strategia Europa 2020

www.inforegio.rowww.inforegio.ro22

Soluţii verzi

Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |

TRANSPORTUL ECOLOGIC CUCEREŞTE ORAŞUL TURISTIC FUNCHAL DIN MADEIRA

CINCI ORAŞE EUROPENE AU DEMARAT UN PROIECT COMUN

PENTRU DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT ECOLOGIC.

Proiectul denumit CIVITAS MIMOSA şi fi nanţat din Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională reuneşte oraşele Bologna (Italia), Utrecht (Olanda), Tallin (Estonia), Gdansk (Polonia) şi Funchal (Madeira) şi urmăreşte să promoveze soluţii ine-dite de transport care să protejeze mediul, să conserve obiectivele istorice şi turistice şi să dezvolte economia şi turismul.

De asemenea, CIVITAS MIMOSA îşi propune să ajute la formarea unei noi mentalităţi în ceea ce priveşte transportul urban de călători, astfel încât, prin introducerea circulaţiei exclusive a mijloacelor de trans-port în comun în zonele centrale să nu se creeze o percepţie frustrantă pentru persoanele care nu îşi mai pot utiliza propriile autoturisme în această zonă.

AUTOBUZE ELECTRICE ŞI BICICLETE

Oraşul Funchal din regiunea Ma-deira este o localitate care îmbină armonios standardele unui turism competitiv, incluzând spaţii de ca-zare, restaurante, baruri şi buti-curi, la preţuri rezonabile raportate la calitatea serviciilor, dar şi monu-mente istorice şi frumuseţi natu-rale ale zonei. Întrucât, în ultimii ani, circulaţia devenise sufocantă şi aerul irespirabil, edilii oraşului au ajuns la concluzia că trebuie să ia măsuri în acest sens. Astfel, oraşul a intrat în proiectul CIVITAS MIMOSA.Finanţat cu 459.000 de euro, din

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, (FEDR), proiectul de in-troducere a transportului verde vizează mai multe obiective speci-fi ce. În primul rând, prin introdu-cerea vehiculelor verzi, se prevede reducerea cu 10% a emisiilor de di-oxid de carbon şi o economisire considerabilă de energie, produsă de sursele clasice.

De asemenea, proiectul înseamnă promovarea bicicletelor şi a au-tovehiculelor electrice sau hibride în rândul populaţiei, încurajând fo-losirea lor, prin reducerea cu 50% a taxelor pentru proprietarii de astfel de mijloace de transport.

ORAŞUL FUNCHAL, REGIUNEA AUTONOMĂ MADEIRA, PORTUGALIA

Bani europeni în Uniunea Europeană

D CIVITAS MIMOSA î i

CIVITAS MIMOSA,

proiect de 459.000 de

euro

23

Oraş ECO

AUTOVEHICULE ECO DE ÎNCHIRIAT

În paralel, municipalitatea a încura-jat întreprinzătorii care închiriază autovehicule ecologice pentru turişti şi, de asemenea, a promo-vat un program de construire de sensuri giratorii pentru fl uidizarea circulaţiei rutiere, de restricţionare a trafi cului maşinilor clasice în zonele centrale şi de cons truire a trotuarelor de-a lungul coas-tei, pentru activităţi de recreere şi promenadă. Aceste măsuri au con-tribuit la accesul facil al mijloa-celor de transport în comun sau a scuterelor şi bicicletelor către cen-trul istoric al oraşului Funchal.

AUTOBUZELE ELECTRICE, STRATEGIE LANSATĂ ÎN 1980

Autorităţile au introdus, în Funchal, transportul de călători în comun cu

autobuze electrice, în baza unei strategii iniţiate în 1980, dar care a fost recent reactualizată. Locu-itorii şi turiştii pot folosi autobuzele verzi între orele 08:00 şi 20:00, şase zile pe săptămînă. Acestea au deve-nit, practic, vedetele din Funchal, turiştii apreciind silenţiozitatea şi confortul noilor autovehicule.

Localnicii sunt şi ei încântaţi de proiect, pe de o parte, pentru că autobuzele au devenit vehicule de publicitate, fi ind inscripţionate cu brandurile fi rmelor din turismul lo-cal, iar pe de altă parte, pentru că decongestionează trafi cul şi reduc sensibil poluarea. În plus, aceste mijloace de transport respectă stan-dardele europene cu privire la ega-litatea de şanse şi sunt prevăzute cu platformă pentru preluarea persoanelor afl ate în scaunele cu rotile.

Autobuzele verzi sunt rezultat al cercetării ştiinţifi ce, ele fi ind ali-mentate cu o nouă generaţie de acumulatori, care permit deplasarea autovehiculului pe parcursul între gii zile, după o singură încărcare.

UN ORAŞ APROAPE ECO

Funchal este un oraş mic, care se întinde

pe 75 de kilometri pătraţi, cu 104.000 de locuitori din totalul de 245.000 cât numără provincia Madeira. Cu toate acestea, Ser-viciul Public de Transport în Co-mun are 66 de rute care acoperă 180 de kilometri din reţeaua de drumuri, transportând anual 30 de milioane de pasageri.

Bani europeni în Uniunea Europeană

autobuze electrice în baza unei

08:00 - 20:00

6 ZILE/SĂPTĂMÂNĂ

transport ECO

APRILIE 2011APRILIE 2011

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Proiect grandios

FIRA DE BARCELONA – UN COMPLEX EXPOZIŢIONAL DE ANVERGURĂ MONDIALĂ

UNUL DINTRE CELE MAI GRANDIOASE COMPLEXURI EXPOZIŢIONALE DIN

EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE EXTINDERE PRINTR-UN PARTENERIAT ÎNCHEIAT ÎNTRE AUTORITĂŢILE ADMINISTRATIVE DIN BARCELONA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ.

Managementul şi execuţia proiectu-lui sunt gestionate de societatea publică Fira 2000, cea care deţine şi brand-ul expoziţional în cola-borare cu Camera de Comerţ, In-dustrie şi Navigaţie din Barcelona, Guvernul Autonom al Cataluniei, Primăria oraşului, Consiliul Local şi Asociaţia Municipiilor. Proiectul este fi nanţat cu 94.255.000 euro din Fondul European pentru Dezvol-tare Regională, iar termenul de fi -nalizare al acestuia este începutul anului 2013. Dezvoltarea proiectu-lui are infl uenţe importante asu-pra economiei locale, regionale şi naţionale prin organizarea de eve-nimente expoziţionale de anvergură mondială care colectează impor-tante sume de bani şi facilitează schimbul de experienţă şi partene-riatele de afaceri. O TRADIŢIE DE APROAPE 100 DE ANI

Expoziţia Fira de Barcelona are o istorie de aproape un secol. Pri-ma expoziţie cu vânzare a fost organizată în 1920, dar tradiţia datează încă din vremea expoziţiilor universale din 1888 şi 1925. Ofi -cial, însă, Fira de Barcelona a fost inaugurată în 1932, iar de atunci joacă un rol strategic pentru econo-mia Cataluniei, şi, implicit, pentru

economia Spaniei. „Fira” înseamnă un cadru de întâlniri şi schimburi între diverse sectoare economice la nivel global, iar organizatorul are în portofoliu 80 de expoziţii anuale, bianuale, bienale şi triena-le, care adună laolaltă 40 de mii de companii. Anual, expoziţiile desfăşurate sub egida „Fira” înregistrează 3,5 milioane de vizi-tatori. Evenimentele expoziţionale sunt o sursă importantă de venituri pentru bugetul oraşului care, spre exemplu, în anul 2008, a colectat 2,5 milioane de euro ca urmare a desfăşurării acestor evenimente.

UN PROIECT FUTURIST

Refacerea şi extinderea complexu-lui Fira din Barcelona este un pro-iect futurist realizat de arhitectul japonez Toyo Ito. Lucrările presupun reabilitarea spaţiilor expoziţionale iniţiale în suprafaţă de 125.000 de metri pătraţi, denumite Montjuic sau Fira 1. Extinderea presupune construirea a 6 pavilioane noi înglo-bate în complexul Gran Via sau Fi-ra 2, în suprafaţă de 243.000 me-tri pătraţi care vor fi legate de cele două pe care sectorul Montjuic le are deja. În total, Fira 2000 va avea o suprafaţă de 368.000 metri pătraţi şi 5.000 de locuri de par-

care. Noul centru Gran Via este o invenţie în materie de proiectare şi execuţie, iar sala centrală a ansam-blului expoziţional benefi ciază de o soluţie tehnică de excepţie în mate-rie de imagine şi iluminat.

Conceptul de bază pentru proiec-tul susţinut din fonduri comuni-tare este „fl uidizarea mişcării”, prin crearea unor condiţii optime pentru ca fl uxul de vizitatori să nu producă aglomeraţie. Din punct de vedere tehnic, arhitectul japonez a proiectat un ecran circular cu le-duri în diametru de 32 de metri, un sistem de iluminare interioară şi exterioară, care foloseşte multă lumină naturală, iar cea artifi cială este coordonată prin computer. Sistemul creează un ambient spe-cial, alternând culorile, intensi-tatea şi strălucirea luminii, ast-fel încât să creeze vizitatorilor o senzaţie plăcută şi intimă.

SPANIA – DESCHIDEREA UNUI NOU CENTRU EXPOZIŢIONAL

PROIECTUL ARHITECTURAL A FOST EXECUTAT DE UN CELEBRU ARHITECT JAPONEZ

Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |

GRAN VIA

Gran Via a fost gândit astfel încât să devină un cataliza-

tor pentru economia regională şi o parte integrantă a mediului înconjurător. Planul de iluminare al expoziţiei s-a extins şi în parcul din faţa complexului, acolo unde locuitorii obişnuiesc să se plim-be în nopţile fi erbinţi de vară. În faza actuală de dezvoltare, Gran Via este deja fi nalizat pe o arie de 200.000 de metri pătraţi, ex-tinzându-se cu încă 43.000 de metri pătraţi, suprafaţă pe care se va amenaja şi un auditorium.

Bani europeni în Uniunea Europeană

APRILIE 2011APRILIE 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi ce@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi ce@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi ce@adrvest.roWebsite: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi ce@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite: www.adrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

PECS, UNGARIA, 29 APRILIE 2011 Conferinţă privind securitatea energetică a UE.

Evenimentul, organizat sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene, va include prezentări privind modul în care politica de securitate energetică răspunde interesului de securizare a reţelelor de aprovizionare utilizate de statele membre UE. În cadrul conferinţei se va dezbate şi tema privind consolidarea dimensiunii externe a politicii europene de securitate energetică, precum şi cooperarea dintre Uniunea Europeană şi vecinii săi, în domeniul energiei.

BRUXELLES, BELGIA, 2 MAI 2011 Conferinţa „Întărirea bazelor pieţelor fi nanciare integrate şi stabile”, organizată de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Lideri politici, experţi fi nanciari, industriaşi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic vor împărtăşi opiniile lor în legătură cu situaţia actuală a integrării şi stabilităţii fi nanciare a UE. Conferinţa se va axa pe implicaţiile pe care le are noua arhitectură a supervizării UE şi pe iniţiativele europene de management al crizei.

BUDAPESTA, UNGARIA, 13-14 MAI 2011Conferinţă privind cercetarea spaţială.

Evenimentul va constitui un bun prilej pentru prezentarea proiectelor de cercetare spaţială derulate în primii ani de existenţă ai Programului Cadru de Cercetare numărul 7 (FP7). Printre temele care vor fi abordate în timpul Conferinţei, se numără: cercetarea spaţială pentru monitorizarea mediului şi climei, cercetare spaţială pentru creştere economică sustenabilă, dezvoltarea de noi tehnologii spaţiale, interacţiunea Soare-Pământ etc. În cadrul evenimentului vor fi susţinute prezentări şi demonstraţii ale unor proiecte de cercetare selectate. Conferinţa va include şi o masă rotundă la nivel înalt axată pe direcţiile viitoare ale cercetării spaţiale a UE.

TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 19 APRILIE 2011 Seminarul de informare pentru IMM-uri privind implementarea proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional, organizat de ADR Centru, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş.

În cadrul evenimentului va fi prezentat stadiul implementării Programului Operaţional Regional la nivelul Regiunii Centru, se vor dezbate aspecte legate de difi cultăţi concrete apărute în implementarea proiectelor Regio şi soluţii pentru depăşirea lor. Un alt subiect în dezbatere va fi iniţiativa Comisiei Europene privind soluţionarea litigiilor comerciale prin utilizarea mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor.

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 4 MAI 2011Seminar de informare privind posibilităţile de garantare a creditelor pentru benefi ciarii de fonduri Regio.

Evenimentul, organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, va avea loc în una din sălile de conferinţe ale Primăriei Sectorului 2. Detalii pe www.regioadrbi.ro.

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

PRIRAMIDA CULORILOR

â

Descoperă SOLUŢIA

patrulaterului şi trimite-o până la 1 mai 2011 la adresa de e-mail

revistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea Concurs

“Reconstruiţi” împreună cu datele tale de contact şi

participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând

în materiale promoţionale Regio.

Reaşezaţi piesele numerotate din pătratul alăturat, astfel încât să obţineţi o altă fi gură geometrică cu arie diferită de cea a pătratului.

Indiciu: Noua fi gurăformată nu este pătrat

Fără prea mult efort distraţi-vă într-un

ameţitor joc de culori şi cifre.

REGIO REBUS

P R O I E C T

I D E E

R E G I U N E

F I N A N Ţ A R E

E U R O P A

Ţ

A

Câştigătorii nr. 2 al revistei sunt:

VASILE VOICU BORA - Alba Iulia

HOBJILA SIMONA - Vaslui

CĂTĂLIN SURDEANU

COSTEA ANA MARIA

IONUT HOARTA - Buzău

MICLEAN CĂTĂLIN

1

2

34

5

6

78

1

24

3

5 6

7

8

SOLUŢIE INTEGRAMĂ Revista Regio nr. 2Cuvântulcheie: R E G I O

x + = 9 x + = 9

x + = 9 x + = 9

x + = 9 x + = 9

x + = 9 x + = 9

Vi se pare simplu?INCERCAŢI!

REC NSTRUI IŢO

APRILIE 2011APRILIE 2011 27

Să mai şi zâmbim!LA NAIBA CU IDENTITATEA!

La începutul activităţii de acordare a avizelor pentru ma-terialele de informare şi publi-citate ale benefi ciarilor de proiec te Regio, activitatea se desfăşura cu destul de mare difi cultate. Benefi ciarii încă nu se familiarizaseră cu noile reguli impuse de Manualul de Identitate Vizuală a Regio, echipa ADR era prea puţin numeroasă în raport cu solici-tările de procesare a avizelor, seminariile se suprapuneau une-ori peste lansările de pro iecte, toate acestea impunând un ritm de lucru aproape infernal.

Într-una din zile, un coleg depăşit de volumul mare de muncă şi nemulţumit că trebuia nu numai să acorde avize, dar să-i şi instruiască temeinic pe benefi ciari cu privire la Manua-lul de Identitate Vizuală, a ex-clamat:

— S-o ia naiba de identitate vizuală!

Fiindcă se apropiau sărbă-torile de iarnă, la fi nalul anului 2008, colegii i-au făcut cadou o puşculiţă „brand-uită” cu logo-ul programului, după cum se poate vedea în ima gine!

Orice comentarii sunt de prisos, dar, de atunci, colegul nostru nu a mai „hulit” niciodată!

Verifi că-ţi rapid cunoştinţele despre Regio asimilate în acest număr al revistei efectuând chestionarul de mai jos:

Unde a avut loc dezbaterea academică privind viitorul politicii de coeziune?

a. Budapesta, Ungaria;b. Bled, Slovenia;c. Bruxelles, Belgia.

Care sunt oraşele incluse în proiectul Civitas Mimosa privind introducerea transportului ecologic urban, fi nanţat prin FEDR?

a. Roma, Bucureşti, Budapesta, Munchen, Praga;b. Barcelona, Milano, Sofi a, Paris, Bruxelles;c. Bologna, Utrecht, Tallin, Gdansk, Funchal.

În ce oraş românesc, o facultate va benefi cia de un sediu nou, printr-un proiect Regio?

a. Cluj;b. Iaşi;c. Craiova.

Câte comune sunt incluse în Zona Metropolitană Cluj-Napoca? a. 10 comune;b. 17 comune;c. 3 comune.

Ce buget are alocat Spitalul Judeţean Alexandria pentru achiziţionarea de aparatură performantă, în cadrul proiectului Regio afl at în derulare?

a. 3 milioane de euro;b. 2 milioane de euro;c. 2,6 milioane de euro.

1

2

3

4

5

DILEMĂ ÎN LUCRU LA BIROUL DE INFORMARE

Avem urmãtoarea situaþie: o firmã (firma A, de exemplu), care doreºte sã depunã o Cerere de finanþare în cadrul Regio, este deþinutã în proporþie de 98% de cãtre o firma B (firmã-mamã) care este deþinutã în proporþie de 100% de cãtre o firmã C (firmã-bunicã). Din procentaj, rezultã cã firmele noastre sunt legate de firmele-mamã, care sunt legate de firmele-bunicã.

— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B + 100%

din datele firmei C sau

— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B?

La calculul încadrãrii firmei A, care va depune Cerere de Finanþare, la firme

mici, mijlocii sau mari se iau în calcul:

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: aprilie 2011