24.08.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI24 august 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

24.08.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Teme de mediu.............................................................................................................4La 5 ani de cand s-a inchis ultima mina, Romania cauta aur. Si daca il gasim, strainii iau 96%.........................................................................................................................4Aur pentru România de la Roşia Montană. Punct de vedere strict economic..............5Ministrul Mediului nu este de acord cu nivelul concentraţiei de cianuri propus de Gold Corporation pentru Roşia Montană.....................................................................5Roşia Montană sunt în prezent abandonate. Rezerva de aur a BNR, alibi pentru Roşia Montană...................................................................................................................... 6Roşia Montană Gold Corporation: Din câte ştim noi, tehnologia noastră este mai bună decât cea folosită în Suedia...............................................................................10Laszlo Borbely: Statul român ar fi putut negocia mult mai bine contractul de la Roşia Montană.................................................................................................................... 12Roşia Montană strâmbă discret din nas la ideea renegocierii contractului...............15Teme similare.............................................................................................................16ARAD/CLUJ. Autorităţile locale au învăţat să facă bani din exploatarea acestei resurse naturale. Afaceri cu apă „made in Ardeal"....................................................16Teme internaționale...................................................................................................19Un nou curent oceanic ar putea salva Europa şi America de Nord de schimbările climatice.....................................................................................................................19Pe Pământ există 8,7 milioane de specii de organisme vii, potrivit unei noi estimări 20

PRESA LOCALĂ........................................................................................................21

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................21Debitul Mureşului, cu 50% mai mic............................................................................21Teme de mediu...........................................................................................................22Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă pentru a mări rezerva de aur a României la 200 de tone............................................................................................22Borbely, nemulţumit de contractul cu RMGC............................................................23

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

24.08.2011

Cod galben de caniculã..............................................................................................23Din nou depăşiri de amoniac, în apropierea Azomureş.............................................24Poluarea aerului atinge cote alarmante la Tîrgu-Mureş!...........................................24CJA caută diriginţi de şantier pentru podul peste Mureş, dintre Pecica şi Sânpetru German...................................................................................................................... 25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................26Teme similare.............................................................................................................26Investitie de aproape 40 milioane lei, pentru amenajarea Vaii Dipsa........................26Stefan Funer din Viseu de Sus a fost gasit plutind pe Somes de un salajean.............26Cum s-au aruncat 600.000 de euro pe apa Somesului, la Bontida! Pod construit intre doua campuri.....................................................................................................27Fantani secate – 18.000 de litri de apa transportati de pompieri in satul Baba, comuna Coroieni........................................................................................................28Echipa Let’s do it Maramures in actiune!...................................................................29Teme de mediu...........................................................................................................30Romplumb a ramas fara autorizatie pentru o jumatate de an...................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................31Teme similare.............................................................................................................31Aspretele a dispărut de pe Vîlsan...............................................................................31Aruncam gunoiul intr-o fericire!................................................................................32Vidanjele deversează pe unde apucă în Piteşti..........................................................33S-au găsit bani pentru alunecările de teren din Câmpulung......................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.....................................................35Teme similare.............................................................................................................35La Botoşani va curge lapte şi miere............................................................................35Proiect cu finanţare record pentru Botoşani: 127 de milioane de euro pentru extinderea sistemului de apă şi canalizare.................................................................36Artiştii botoşăneni susţin campania “Let’s Do It, Romania!”......................................38Datoriile Apaterm – sume uluitoare, care pun sub semnul intrebarii viitorul societatii................................................................................................................................... 39

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

24.08.2011

S-a semnat proiectul de 130 milioane de euro pentru apa in judet...........................42Proiect uriaş semnat pentru Botoşani – peste 100 milioane euro pentru apă şi canalizare...................................................................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................44Teme de mediu...........................................................................................................44Rangeri activi..............................................................................................................44Apă la robinete...........................................................................................................45

PRESA CENTRALĂ

Teme de mediu

La 5 ani de cand s-a inchis ultima mina, Romania cauta aur. Si daca il gasim, strainii iau 96%In rezerva nationala sunt acum 103 tone de aur, insa oficialii vor sa ajungem la cel putin 200 de tone. In aceste conditii ar trebui redeschise vechile exploatari, numai ca, in conditiile actuale ale contractelor, strainii vor scoate aurul, iar statul va lua doar 4%. La Certej, zeci de specialisti foreaza la sute de metri adancime ca sa vada cat aur ascunde pamantul. Rezultatele au fost atat de bune, incat o companie a cumparat deja de la localnici 269 de hectare ca sa extinda forajele. In prezent exista 4 licente de exploatare a aurului pe teritoriul Romaniei. Una la Rosia Montana, de unde vor fi extrase 250 de tone de aur de catre o companie canadiana. O companie inregistrata in Barbados detine alte 2 licente, la Certej si Băiţa Crăciuneşti, de unde se pot extrage alte 100 de tone. Ultima licenta este detinuta de un off shore din Insula Man pentru sterilul de la Baia Mare. Alte 3-4 tone de aur. In total 354 de tone. Adica peste 15 miliarde de euro din care Romaniei ii revin doar 600 de milioane de euro din taxe. In aceleasi zacaminte se gasesc si 2100 de tone de argint, adica alte 2 miliarde de euro. Mai avem alte 5 perimetre in explorare, pe care diversi investitori testeaza terenul. Se pare ca o companie cu actionari din Marea Britanie a dat peste un zacamant imens la Brad, insa oficialii statului tin totul secret. Presedintele Traian Basescu ar vrea ca o buna parte din aurul extras din Muntii Apuseni

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

24.08.2011

sa se duca la BNR. BNR n-a mai cumparat insa aur din 2001. Acesta este si motivul pentru care minele romanesti s-au inchis - si-au pierdut clientul numarul 1. Daca rezervele BNR ar creste cu inca 100 de tone asa cum isi doreste seful statului, valoarea lor ar ajunge la 7,4 miliarde de euro. Va mai dura insa pana cand vom scoate din subteran primul kilogram de aur romanesc. Seful statului a spusca unul dintre cele mai controversate proiecte, cel de la Rosia Montana, "trebuie sa inceapa". Presedintele i-a sugerat lui Victor Ponta sa verifice daca Mircea Geoana, fostul candidat al PSD la presedintie, nu a fost finantat de Rosia Montana Gold Corporation. Afirmatia a agitat scena politica pentru ca Victor Ponta i-a cerut presedintelui sa probeze afirmatia, in caz contrar il va actiona in judecata. La randul ei Rosia Montana Gold Corporation respinge ferm orice legatura financiara, directa sau indirecta, dintre companie sau acţionarul sau principal, Gabriel Resources, si orice partid politic sau candidat la functii publice. Dar cea mai mare problema la extragerea aurului este folosirea cianurii, otravitoare pentru mediu. Ministerul Mediului a anuntat ca va propune guvernului spre avizare proiectul Rosia Montana, cu unele conditii. Cea mai importanta este reducerea insemnata a poluarii cu cianuri, astfel incat sa nu dauneze naturii. /PROTV, http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/la-5-ani-de-cand-s-a-inchis-ultima-mina-romania-cauta-aur-si-daca-il-gasim-straini-iau-96.html

Aur pentru România de la Roşia Montană. Punct de vedere strict economicDacă Ministerul Mediului acuză concentraţia prea mare de cianură, ministerul Economiei consideră că hiba proiectului minier stă doar în derularea procedurilor legale interne. Toţi admit însă că directivele europene sunt respectate. Miza nu o reprezintă doar lingourile de aur, ci şi banii pe care statul i-ar putea încasa din redevenţa recent propusă pentru majorare. /TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=108941&c=58

Ministrul Mediului nu este de acord cu nivelul concentraţiei de cianuri propus de Gold Corporation pentru Roşia MontanăRoşia Montană Gold Corporation a propus prin studiul de impact pentru proiectul minier o concentraţie de cianuri în lacul de acumulare de cel mult 5 ppm, jumătate din maximul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

24.08.2011

admis la nivel european, însă Ministerul Mediului nu a fost de acord cu propunerea. "Investitorul a propus o concentraţie de cianuri de 5 ppm. Este la jumătate faţă de maximul admis, conform aşa-numitului best practices la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, aşa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem", a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului Laszlo Borbely, citat de Mediafax. Ministrul a cerut scăderea concentraţiei maxime de cianuri după ce a vizitat în Suedia o exploatare minieră similară cu cea propusă la Roşia Montană. "Am văzut acolo instalaţii care reduceau şi mai mult această concentraţie, le-am cerut să le transpună şi ei", a spus Borbely. Ministrul a adăugat că a cerut omologului său suedez detalii despre sistemul folosit în exploatare, pentru a vedea exact în ce constă această tehnologie. "Sper ca discuţiile pe această temă să ajungă la o concluzie în următoarele două-trei săptămâni", a mai spus ministrul Borbely. El a amintit că a cerut investitorului şi depunerea garanţiilor de mediu - aproape 160 de milioane de dolari - în primii şi nu în ultimii ani ai exploatării, "ca o garanţie în plus că nu vom avea surprize neplăcute". Referitor la renegocierea contractului şi la reîmpărţirea beneficiilor pentru ca statul român să aibă un avantaj mai mare, Borbely a spus, sub rezerva unei opinii strict politice: "Se putea obţine mai mult la negocierea iniţială. Eu cred că este loc de mai bine"./TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=108932&c=47

Roşia Montană sunt în prezent abandonate. Rezerva de aur a BNR, alibi pentru Roşia MontanăTraian Băsescu a declarat luni seară că susţine mai mult decât oricând urgentarea proiectului Roşia Montană. Afirmaţiile preşedintelui Băsescu privind necesitatea suplimentării rezervei de aur a Băncii Centrale nu justifică urgentarea proiectului Roşia Montană. Mai mulţi analişti din România şi de pe pieţele internaţionale susţin că preţul-record de acum al aurului este unul speculativ, iar aceste cotaţii vor scădea pe viitor. La doar patru zile după ce şi-a manifestat susţinerea faţă de proiectul Roşia Montană, preşedintele Traian Băsescu a afirmat din nou că exploatarea trebuie să înceapă cât mai curând. De această dată a adus drept argument necesitatea ca Banca Naţională a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

24.08.2011

României (BNR) să-şi majoreze rezervele de aur, în contextul în care preţul metalului galben a ajuns la niveluri-record. RMGC: Câştigurile statului român din proiectul Roşia Montană sunt competitive în forma actuală. Traian Băsescu: "Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă. România va mai deschide două exploatări de aur". Roşia Montană, în presa internaţională: În goana după aur, o companie este nerăbdătoare să demoleze părţi din vechiul oraş românesc„Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele de rezervă, dolar, euro. Au probleme de stabilitate şi depreciere. (...) Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naţionale Române. România are 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare din teritoriu naţional ar trebui să ridicăm la 200 de tone în următorii ani", a spus Băsescu luni seară, la TVR. Însă explicaţiile preşedintelui nu stau deloc în picioare pentru a argumenta de ce un şef de stat face lobby pentru un proiect minier care ar trebui să-şi urmeze cursul firesc al avizărilor, mai ales că este vorba despre un subiect extrem de controversat. În primul rând, vor mai trece mulţi ani până ce aurul din minele de la Roşia Montană va ajunge în depozitele BNR şi nu se poate estima cum o să arate cotaţia metalului la acel moment. În plus, avansul galopant din ultimele săptămâni al preţului aurului, care a bătut record după record aproape de pe o zi pe alta, începe să semene cu un balon speculativ pentru mulţi analişti internaţionali. Ieri, în timp ce aurul depăşea pragul psihologic de 1.900 de dolari pe uncie, CNN a publicat o analiză potrivit căreia lumea financiară a început să se teamă de rapiditatea cu care creşte preţul aurului şi de faptul că acest peisaj întruneşte toate condiţiile pentru a prevesti o prăbuşire pe viitor a cotaţiilor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. Cuvântul-cheie: prudenţă: Ideea este susţinută şi de profesorul de economie Daniel Dăianu, care a arătat că o corecţie a preţului aurului este inevitabilă, întrucât este greu de presupus că singurele monede de refugiu vor fi aurul şi francul elveţian. „Strategia unei bănci centrale trebuie să aibă drept cuvânt-cheie prudenţa. O astfel de instituţie nu trebuie să alerge după randamente, pentru că riscul este enorm şi este vorba de rezervele ţării", susţine Dăianu. În opinia sa, cele mai sigure plasamente sunt bonurile de tezaur emise de marile puteri economice. La rândul său, analistul economic Bogdan Glăvan, care este un susţinător al ideii de a economisi în aur, spune că acest lucru nu ar trebui amestecat cu proiectul Roşia Montană, tocmai în ideea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

24.08.2011

că valorificarea resurselor de acolo va necesita ani buni. „Una este ca BNR să-şi majoreze rezerva de aur şi alta e să spui că urgentarea proiectului Roşia Montană ajută la asta", a arătat Glăvan. El consideră că orice proiect de afaceri trebuie lăsat să-şi urmeze cursul firesc şi să nu fie influenţat politic. Totodată, directorul din cadrul BNR Eugen Rădulescu spune că majorarea rezervei de aur a instituţiei ar avea mai curând un impact psihologic. Şi el este partizanul opiniei potrivit căreia preţul de acum al aurului a fost dictat de o conjunctură favorabilă şi că nu există nicio certitudine că va fi menţinut la cotaţii ridicate. Cine caută aur în România: Tot în emisiunea de luni de la TVR, Băsescu a mai spus că în România vor mai fi deschise alte două exploatări de aur, una cu zăcăminte 50 de tone, iar cealaltă, de 54 de tone. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi, ne-a precizat că este vorba despre compania Deva Gold, care deţine două licenţe pentru exploatarea zăcămintelor din perimetrele Certeju şi Băiţa Craciuneşti, judeţul Hunedoara. Cele două licenţe sunt în acelaşi stadiu ca şi proiectul Roşia Montană, respectiv cel de obţinere a avizelor de mediu. Preşedintele ANRM a confirmat faptul că cifrele avansate de Băsescu privind potenţialul acelor zăcăminte sunt cele reale. În afară de cele două perimetre ale Deva Gold şi de cel de la Roşia Montană, mai există în România o altă companie care deţine o licenţă de exploatare a aurului: Romaltyn Mining din Baia Mare, care derulează un alt tip de proiect, de recuperare a unor reziduuri miniere aflate în iazuri de decantare. Şi acest proiect este tot în stadiul de obţinere a avizului de mediu. Acţionariat la indigo: Deva Gold SA Romania este deţinută în proporţie de 80% de compania European Goldfields, prin subsidiara sa Deva Gold (Barbados) Limited. European Goldfields este înregistrată în Canada şi este listată la bursa de la Toronto, ca şi Gabriel Resources, acţionarul majoritar de la Roşia Montană. Extrem de interesant este faptul că restul acţionariatului Deva Gold este identic cu cel de la Roşia Montană. Societatea de stat Minvest Deva are 19% din fiecare proiect. Potrivit Registrului Comerţului, restul acţiunilor companiei Deva Gold sunt deţinute de trei firme - Cartel Bau Cluj, Foricon Deva şi Comat Trading Bistriţa-Năsăud - care au fiecare câte 0,24% din proiect. Aceleaşi trei firme sunt şi acţionari minoritari în proiectul Roşia Montană. Potrivit presei centrale, ele sunt deţinute de oameni de afaceri din anturajul PDL. "O bancă centrală nu trebuie să alerge după

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

24.08.2011

randamente, pentru că riscul este enorm."Daniel Dăianu, profesor de economie. "Una este ca BNR să-şi majoreze rezerva de aur şi alta e să urgentezi proiectul Roşia Montană." Bogdan Glăvan, analist economic. Roşia Montană, o controversă de 11 ani: În 1998, la numai două luni de la instalarea lui Radu Berceanu în funcţia de ministru al Industriei şi Comerţului, intra în vigoare Legea minelor. Acesta a fost actul normativ ce a stat la baza încredinţării directe a exploatării aurifere de la Roşia Montană către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest". Oficializarea avea să fie făcută în iunie 1999, prin Hotărârea de Guvern nr. 458, semnată de Radu Berceanu, la acea dată ministru al Industriei şi Comerţului. Prin documentul din 1999 se aproba Licenţa de concesiune nr. 47/1999, iar zona Roşia Montană ajungea la Compania Naţională „Minvest". Galeriile miniere de la Roşia Montană sunt în prezent abandonate Pe data de 9 octombrie 2000, se făcea transferul prin ordin al licenţei de exploatare de la compania de stat către Roşia Montană Gold Corporation, unde acţionar majoritar, în proporţie de 80%, era o societate controlată de omul de afaceri Frank Timiş. Radu Berceanu aproba cedarea controlului asupra aurului de la Roşia Montană printr-o simplă scrisoare, având numărul de înregistrare 193247/09.10.2000. Acţionariat misterios: Printre acţionarii prezenţi în Roşia Montană Gold Corporation se numără Compania Minieră de Stat - MINVEST - Deva, cu o cotă de 19,31%, firma Gabriel Resources, cu 80,46%, şi alţi „acţionari minoritari", cu 0,23%. Este vorba despre trei societăţi, Foricon SA Deva, Comat Trading SA Bistriţa si Cartel Bau SA Cluj. Aproximativ 80% din acţiunile Gabriel Resources sunt deţinute de investitori din SUA: Newmont Mining Corporation, al doilea producător de aur din lume, Electrum Strategic Holdings şi Paulson & CO. Printre numele importante prezente în aceste firme se numără Beny Steinmetz, cel care a preluat acţiunile vândute de către Frank Timiş, dar şi de George Soros. Potrivit unui articol publicat în „Academia Caţavencu" în ianuarie 2007, Foricon SA Deva deţine acţiuni în firma Aria Transilvania Arieseni SA (ATA), societate responsabilă de programele turistice din zona pe care RMGC intenţionează să o exploateze. Potrivit aceluiaşi articol, administratorul şi principalul acţionar al firmei Cartel Bau SA, Adrian Caşcaval, ar fi asociat într-o altă firmă cu omul de afaceri Lefterie Naum, un presupus apropiat al lui Dan Radu Zătreanu, fost consilier al lui Traian Băsescu, pe vremea când

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

24.08.2011

acesta din urmă era primar al Capitalei. Sprijinit de PDL: Din 2002 până astăzi, fiecare partid politic aflat la putere şi-a arătat, într-un fel sau altul, susţinerea faţă de începerea proiectului minier de la Roşia Montană. În ultimii ani însă, cele mai importante voci din PDL şi-au exprimat, în repetate rânduri, adeziunea la programul de exploatare. Adriean Videanu declara în decembrie 2009: „Vrem să includem în Programul de Guvernare demararea cât mai rapidă a proiectului Roşia Montană". Şi Traian Băsescu s-a pronunţat pentru începerea lucrărilor miniere. „Roşia Montană este o necesitate", declara Băsescu la 8 octombrie 2004. Declaraţia a fost urmată de mai multe luări de poziţie similare, precum cea dintr-un interviu acordat în 2005 („În momentul de faţă nimeni nu a dat o alternativă oamenilor din zonă") sau cea din 18 august 2011 („Sincer, susţin proiectul minier, mi se pare realist şi necesar"). Borbely vrea reducerea concentraţiei de cianură: Ieri, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a susţinut că va da aviz pozitiv pentru exploatarea de la Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va reduce concentraţia în mediu slab acid la punctul de descărcare al sterilului în iaz sub 5ppm. „Am cerut SC Roşia Montana Gold Corporation să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare", a declarat Laszlo Borbely. 4 miliarde de dolari este presupusul profit al statului de pe urma proiectului minier./Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/Rezerva_de_aur_a_BNR-alibi_pentru_Rosia_Montana_0_541146530.html

Roşia Montană Gold Corporation: Din câte ştim noi, tehnologia noastră este mai bună decât cea folosită în SuediaTehnologia pe care Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează s-o folosească pentru exploatarea cu cianuri din Munţii Apuseni este mai bună decât cea folosită în Suedia şi invocată de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat preşedintele companiei, Dragoş Tănase. Într-un interviu acordat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, Tănase a fost întrebat cum a primit compania pe care o conduce solicitarea ministrului Mediului, Laszlo Borbely, de a folosi o tehnologie care să reducă şi mai mult

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

24.08.2011

concentraţia de cianură din apa folosită în procesul de exploatare a aurului. "Din câte ştim noi, şi noi încercăm să aflăm detaliile acelei tehnologii, dar din informaţiile preliminare pe care le avem la momentul de faţă, tehnologia noastră este mai bună decât tehnologia suedezilor. Nu vrem să ne antepronunţăm, studiem şi noi tehnologia, dar nu va fi o problemă, vom găsi o soluţie împreună cu inginerii noştri să venim cu best practice pe cianură", a declarat Dragoş Tănase în interviul acordat MEDIAFAX. Roşia Montană Gold Corporation a propus, prin studiul de impact pentru proiectul minier, o concentraţie de cianuri în lacul de acumulare de cel mult 5 ppm, jumătate din maximul admis la nivel european, însă Ministerul Mediului nu a fost de acord cu propunerea, cerând investitorului să o revizuiască. "Investitorul a propus o concentraţie de cianuri de 5 ppm. Este la jumătate faţă de maximul admis, conform aşa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, aşa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem", a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Ministrul a mai spus că a cerut scăderea concentraţiei maxime de cianuri după ce, aflat în Suedia, a vizitat o exploatare minieră similară cu cea propusă la Roşia Montană. "Am văzut acolo instalaţii care reduceau şi mai mult această concentraţie, le-am cerut să le transpună şi ei", a spus Borbely. Ministrul a adăugat că a cerut omologului său suedez detalii despre sistemul folosit la acea exploatare, pentru a vedea exact în ce constă această tehnologie. Tănase a afirmat că, aşa cum şi ministrul Borbely declara, RMGC a propus o concentraţie de cinci-şapte miligrame de cianură la litrul de apă, însă referirea viza maximul folosit, nu media. "Studiem această problemă. Noi credem că tehnologia noastră este cea mai bună practică la nivel european şi mondial. Noi într-adevăr am propus un maxim de cianură între cinci şi şapte miligrame pe litru. Important de spus este că vorbim de procesul de detoxifiere a cianurii. Foarte important de înţeles este că în iazul de decantare concentraţia de cianuri libere va fi zero, iar prin degradare naturală, în final, în apa din iaz va fi undeva la unu-doi la sută concentraţie maximă de cianură. Chiar şi când vorbim de cinci-şapte miligrame pe litru noi vorbim de maxim. În cea mai mare parte a timpului, noi vom deversa în iaz undeva la trei miligrame pe litru, deci testele noastre tehnologice au arătat între unu şi trei miligrame pe litru. Asta avem în testele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

24.08.2011

tehnologice. Restudiem problema asta, înţeleg de la colegii noştri că media va fi undeva la trei miligrame pe litru şi doar maximul va fi la cinci-şapte. Acum căutăm o soluţie să vedem dacă putem să reducem acest cinci-şapte miligrame pe litru, acest maxim", a spus Dragoş Tănase. Tănase a ţinut să precizeze, în interviul acordat MEDIAFAX, că potrivit auditurilor tehnice pe care compania le-a făcut "cu firme specializate", RMGC foloseşte cele mai bune practici la "marea majoritate" a proceselor tehnologice. "Suntem best practice la marea majoritate a capitolelor tehnologice. Sunt convins că şi în aici vom găsi o soluţie astfel încât mina de la Roşia Montană să dea un nivel de siguranţă şi un nivel de robusteţe a proiectului astfel încât să nu existe absolut niciun fel de problemă din punct de vedere al mediului. Această mină vă garantez că va fi cea mai sigură din lume din punct de vedere al mediului", a mai declarat Dragoş Tănase. Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, având costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/rosia-montana-gold-corporation-din-cate-stim-noi-tehnologia-noastra-este-mai-buna-decat-cea-folosita-in-suedia-8646377/

Laszlo Borbely: Statul român ar fi putut negocia mult mai bine contractul de la Roşia MontanăNewsIn Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că statul român ar fi putut negocia mult mai bine şi mai avantajos contractul cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), privind exploatarea aurului în Munţii Apuseni. Cred că statul român, când a negociat acest contract, îl putea negocia mai bine. E loc de mai bine. Ar fi putut să încheie un contract şi mai avantajos pentru statul român", a spus ministrul Laszlo Borbely. Acesta a specificat că Ministerul Mediului nu este în măsură să ceară renegocierea contractului cu RMGC şi că aspectele economice

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

24.08.2011

ale contractului se află în responsabilitatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. În ceea ce priveşte exploatarea aurului, Borbely a dat că exemplu Suedia, unde există patru mine de acest fel şi care folosesc o tehnologie avansată. "Eu am spus de la preluarea mandatului acelaşi lucru: nu o să propun Guvernului o hotărâre de guvern privind avizul de mediu decât dacă sunt convins sută la sută că acest aviz de mediu nu dăunează mediului sănătos. Să fie foarte clar. În al doilea rând, nu o să propun această HG decât dacă investitorul acceptă unele condiţii. Şi aceste condiţii le-am impus eu. Pentru că am avut ocazia să mă duc în alte ţări, în Suedia chiar acum am discutat cu ministrul suedez, care îmi va trimite un material şi mai detaliat în legătură cu acea tehnologie care reduce procentul de cianură în aşa fel încât atunci când ajunge în lacul de acumulare nu mai este poluant pentru natură", a precizat Borbely. Ministrul Mediului a afirmat totodată că acel procent care arată concentraţia de cianură din steril este de până la 50 (ppm), în SUA, Canada, Australia, Africa, de exemplu, pe când în Uniunea Europeană valoarea maximă admisă pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid, la punctul de descărcare al sterilului în iaz, este de 10 ppm. "Investitorul (RMGC, n.r.) a propus în jur de 5. Eu le-am spus că nu sunt mulţumit cu 5, este la jumătate faţă de cât prevede UE. Nu sunt mulţumit cu 5 pentru că am fost în Suedia şi am văzut tehnologii mai performante şi le-am adresat o scrisoare şi o să avem discuţii cu toţi inginerii, tehnicienii, şi din partea investitorului, şi din partea ministerului, că să ajungem la o formulă mai jos de 5", a specificat Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, compania Roşia Montană Gold Corporation a acceptat din principiu ca banii pentru renaturare să nu fie daţi statului român în ultimii ani de exploatare, ci încă din primii ani de exploatare a zăcământului aurifer, fiind vorba de 150-160 milioane dolari. Ministrul Mediului şi Pădurilor a subliniat totodată că va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practice în ceea ce priveşte mineritul. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană a început în decembrie 2004, iar în iulie 2006, SC Roşia Montană Gold Corporation SA a depus Raportul la studiul de evaluare a impactului. În cadrul procedurii, s-au organizat 14 dezbateri publice în România şi două dezbateri publice în Ungaria, în perioada 24 iulie 2006-29 august 2006. De asemenea,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

24.08.2011

Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să transmită notificări către statele posibil afectate (Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia). În septembrie 2007, certificatul de urbanism depus de investitor a fost suspendat în instanţă, iar procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost stopată din acest motiv. Procedura a fost reluată după ce, în luna mai 2010, RMGC a depus un nou certificat de urbanism. În plus, Ministerul Dezvboltarii Rurale din Ungaria a transmis pe 3 august 2011 un răspuns prin care refuză realizarea proiectului de la Roşia Montană. Pe 1 martie 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor a reluat consultarea publică şi a primit 517 propuneri/comentarii/observaţii din partea publicului pe care le-a evaluat, iar pe 29 iulie a transmis SC Roşia Montană Gold Corporation SA formularul cu observaţiile primare, pentru a oferi răspunsuri ce vor fi analizate de Comisia de Analiză Tehnică. Această Comisie de Analiză Tehnică este formată din reprezentanţi a 12 instituţii: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentruResurse Minerale, Academia Română, Institutul Geologic al României, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Garda Naţională de Mediu. Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la TVR, că aurul obţinut din exploatarea de la Roşia Montană va trebui să meargă în rezerva BNR şi îşi exprimă speranţa că această rezervă va creşte în următorii ani de la 103 tone la peste 200. "Acum susţin (proiectul - n.r.) mai mult ca oricând, şi nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele, inclusiv cu cele care sunt monede de rezervă, dolarul, chiar euro. Au probleme de stabilitate şi probleme de depreciere", a spus Traian Băsescu, explicând că el are datoria ca şef al statului "să-şi pună ţara în siguranţă". Din acest motiv, spune preşedintele, exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă, iar aurul pe care îl va obţine statul român va trebui direcţionat către rezerva BNR./Realitatea.net

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

24.08.2011

Roşia Montană strâmbă discret din nas la ideea renegocierii contractuluiCâştigurile statului român din proiectul minier de la Roşia Montană, în forma lui actuală, sunt competitive cu orice altă ţară din lume, apreciază preşedintele Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Dragoş Tănase, care spune însă că nu va refuza vreo invitaţie la "dialog" pe această temă. Roşia Montană strâmbă discret din nas la ideea renegocierii contractului. "Noi vom fi bucuroşi să participăm la discuţii. În cadrul acestor discuţii vom explica faptul că proiectul RMGC aduce beneficii economice importante economiei României şi că, în momentul de faţă, proiectul este bine structurat, este robust şi va genera cash-flow-uri importante pentru economia României. Măsurate de către experţi internaţionali, experţi mondiali. Aceşti experţi au concluzionat că proiectul, în forma actuală, generează beneficii competitive în plan mondial. Evident, noi nu refuzăm niciun fel de invitaţie la dialog. În momentul în care vom avea aceste discuţii vom prezenta structura beneficiilor actuale", a declarat Tănase, marţi, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX. Întrebat dacă firma pe care o conduce este dispusă la o eventuală renegociere a beneficiilor, Tănase a apreciat că, din punctul de vedere al RMGC, "câştigurile statului român sunt competitive în momentul de faţă cu orice altă ţară din lume". "Din punctul nostru de vedere, câştigurile statului român sunt competitive în momentul de faţă cu orice altă ţară din lume, dar nu vom refuza nicio invitaţie la dialog. O să ne prezentăm şi o să discutăm la momentul respectiv", a afirmat Tănase. El a mai spus că, până în prezent, compania nu a fost invitată la vreo "renegociere a beneficiilor". "Nu, nu am fost invitaţi la vreo negociere punctuală. Încă o dată: nu comentez pe acest subiect. Ca să clarificăm lucrurile: în momentul de faţă noi avem o procedură pe acordul de mediu. Deci noi, practic, în momentul de faţă suntem mobilizaţi, discutăm, suntem sută la sută implicaţi pe procedura de acord de mediu. Din punctul nostru de vedere, în acest moment focus-ul este pe această procedură, pe comentariile domnului Borbely referitoare la diverse aspecte de mediu din proiect, deci vrem să terminăm acea procedură. Urmează ca partea cu contractul s-o discutăm la momentul oportun", a mai declarat Dragoş Tănase. Întrebat dacă i s-a sugerat că eliberarea acordului de mediu pentru proiect ar fi condiţionată de o eventuală renegociere, Tănase a răspuns negativ. "Nu ni s-a sugerat niciodată faptul că evaluarea de mediu ar fi condiţionată de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

24.08.2011

renegocierea contractului. În momentul de faţă, procedura continuă, merge pe acordul de mediu. Nu avem elemente care să indice suspendarea procedurii în momentul de faţă aşteptând o eventuală renegociere", a răspuns Dragoş Tănase. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone. Săptămâna trecută, şeful statului declara, la Sulina, că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", pentru că România are nevoie de acesta, "dar cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor", şeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene. Cu acea ocazie el a mai spus că Guvernul "trebuie să aibă curajul" să le spună românilor că acest proiect trebuie făcut. O săptămână mai devreme, premierul Emil Boc spunea că nu este un "fan" al proiectului Roşia Montană şi aprecia că prevederile contractului, nefavorabile statului român, ar trebui "revăzute"./www.realitatea.net, http://www.realitatea.net/rosia-montana-stramba-discret-din-nas-la-ideea-renegocierii-contractului_864189.html

Teme similare

ARAD/CLUJ. Autorităţile locale au învăţat să facă bani din exploatarea acestei resurse naturale. Afaceri cu apă „made in Ardeal"În timp ce arădenii exportă apă potabilă în Ungaria, la Turda oamenii primesc apă plată la robinet. Autorităţile locale au învăţat să facă bani din exploatarea resuselor de apă. Practic, companiile de apă din Transilvania au descoperit diferite nişe, care le-au permis să obţină bani europeni, dar şi altfel de resurse financiare. De exemplu, Compania de Apă Arieş a folosit fondurile europene pentru a săpa nişte puţuri la poalele Munţilor Apuseni, de unde extrage apă plată, pe care o livrează turdenilor, la robinet. Analize bune: Directorul Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, a declarat că specialiştii din subordinea sa au analizat 11 sortimente de apă plată, pe care le-au comparat cu apa extrasă din noile puţuri din Apuseni. Această analiză a arătat că apa care va fi livrată în Turda se află undeva la mijloc, din punct de vedere al calităţii. Însă, spre deosebire de apa îmbuteliată, apa care va curge la robinetele turdenilor va avea un mic adaos de clor,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

24.08.2011

spune directorul Companiei de Apă Arieş. Săparea noilor puţuri a fost finanţată de Uniunea Europeană, în cadrul primului proiect din România finanţat prin intermediului Programului Operaţional Sectorial Mediu. Acesta vizează reabilitatea sistemului de alimentară cu apă din Comunitatea Urbană Arieş, care include oraşele Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele învecinate. Acest proiect se referă şi la schimbarea reţelei de conducte urbane şi a adus, în Regiunea de Nord-Vest, o inovaţie tehnologică. Un utilaj american de foraj orizontaj distruge vechile conducte de azbociment şi trage după el noile conducte, din polietilenă. Muncitorii nu sunt nevoiţi să sape decât din 150 în 150 de metri, pentru a controla utilajul respectiv. Iar acest lucru presupune mai puţine neplăceri cauzate de înlocuirea reţelelor subterane. Angajaţii Companiei de Apă Arieş vor reabilita 30 de kilometri de canalizare şi 72 de kilometri de conducte pentru alimentarea cu apă. De asemenea, reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 54 de kilometri, iar cea de alimentare cu apă cu 10 kilometri. Proiectul are o valoare de 80 de milioane de euro. 80 la sută din această sumă a fost oferită de Uniunea Europeană. În acest moment, deja, 40 la sută din totalul fondurilor europene alocate acestui proiect. Clujul vinde apă în Sălaj: Un alt operator din domeniul furnizării apei potabile care a adoptat o strategie interesantă este Compania de Apă Someş. Este vorba de fosta regie de apă din subordinea Consiliului Judeţean Cluj. Regia s-a transformat în companie publică, pentru a avea acces la fondurile europene. Deja, Compania de Apă Someş a obţinut fonduri europene în valoare de peste 200 de milioane de euro. Compania a devenit, în urmă cu câţiva ani, primul operator regional de apă din România, după ce a preluat reţelele de apă şi canalizare din oraşele din judeţul Sălaj. În prezent, Compania de Apă Someş asigură aprovizionarea cu apă în oraşele Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Şimleul Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou. Apa este adusă din lacul de acumulare Tarniţa, din Munţii Apuseni, şi este una dintre cele mai bune din România. Export de apă în Ungaria: Aradul va face bani frumoşi din exportul de apă. Consiliul Judeţean Arad, împreună cu cel din judeţul Bekes, Ungaria, au înfiinţat o firmă cu capital mixt, care va avea ca obiect de activitate vânzarea apei româneşti peste graniţă. Exportul de apă se va face prin Societatea Aqua Trans Mureşul SA, cu capital mixt româno-maghiar. Fiecare parte va deţine 50% din această firmă, care concesionează 20 de foraje. Amenajarea conductei şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

24.08.2011

a puţurilor de forare va avea loc până în anul 2012, an din care va începe livrarea de apă de la Arad spre Bekes. Partea ungară a solicitat 30.000 de metri cubi de apă pe zi. Aradul foloseşte în acest moment 30 % din disponibilul de apă potabilă din judeţ. Urmează ca 30 % să fie furnizat în Ungaria, iar judeţului Arad să-i rămână o rezervă de 40 %, conform normelor de siguranţă impuse de standardele Uniunii Europene (UE). Calitatea foarte bună a apei arădene a făcut ca vecinii maghiari să recurgă la import. „Specialiştii noştri au constatat că apa noastră de la Arad este cea mai bună apă din ţară, o apă pură de izvor nefiind necesare tratamente special, deosebite pentru a putea fi consumată. Dacă aceasta ar fi mineralizată ea ar putea concura oricând cu vestita apă minerala Borsec", a declarat Mircea Purcaru, preşedinte PC Arad, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest. Filiala arădeană a Partidului Conservator doreşte, în cazul în care în 2012 USL ajunge la guvernare, înfiinţarea unei uzine care va aduce bani mulţi din comercializarea apei, bugetului local Arad. Vor accesa fonduri europene şi vor construi cea mai modernă uzină de apă din România, care va avea 50- 60 puţuri de mare adâncime cu o capacitate maximă de 60-62 mii metri cubi pe oră. Astfel, Aradul va produce o excepţională apă plată şi mineralizată la preţul de sub 1 leu pe metrul cub, iar prin vânzarea ei, bugetul va avea un venit anual de 15.000.000 euro. Apă mai bună pentru arădeni: Pentru a avea apă de o calitate mai bună, Primăria Aradului a decis reabilitarea unor reţele cu apă, vechi de zeci de ani. Astfel, vor fi efectuate lucrări pe 57 de străzi, pe o lungime totală de 30,7 km. Pe conductele cu diametru mare, adică pe 22 de kilometri, lucrările se vor face fără deranj pentru locuitori, cu ajutorul tehnologiilor ultramoderne. În paralel, va fi reabilitată şi extinsă şi canalizarea la peste 100 de străzi. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, spune că este nevoie de acest gen de lucrări, deoarece mare parte dintre reţele au o vechime de până la 70 de ani./România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/afaceri-cu-apa-made-in-ardeal-235220.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

24.08.2011

Teme internaționale

Un nou curent oceanic ar putea salva Europa şi America de Nord de schimbările climaticeUn curent oceanic rece, aflat la mari adâncimi, recent descoperit lângă coasta Islandei, ar putea însemna ca Atlanticul de Nord va fi mai puţin sensibil la schimbările climatice decât se credea până acum. Oamenii de ştiinţă credeau că majoritatea apei reci care se formează în adâncimile oceanului Atlantic vine de pe coasta Groenlandei şi aparţine gheţarilor topiţi. Se pare, însă, că curentul nord-islandez contribuie mai mult la sistemul principal de curenţi Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC) decât cel din Groenlanda, potrivit experţilor. AMOC reglează climatul Americii de Nord şi al Europei. În acest sistem, apa caldă de la suprafaţă este transportată din zona tropicală a Atlanticului către Arctica. Apele calde încălzesc aerul la latitudini mai mari, apoi se răcoresc, se scufundă şi se întorc spre ecuator. Întrucât apa dulce îngheaţă la temperaturi mai mari decât apa sărată, specialiştii sugerează că apa dulce a gheţarilor ajunge în Atlanticul de Nord, unde îngheaţă şi previne scufundarea apei, din sistemul AMOC. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, AMOC ar fi întrerupt sau încetinit în zonele nordice, ducând la o emisferă nordică mai rece, în cele din urmă. "Experţii cred că creşterea cantităţii de apă dulce din Atlanticul de Nord, din cauza topirii gheţurilor şi a precipitaţilor mai frecvente dintr-un climat mai cald, va încetiini sau opri sistemul AMOC", a spus co-autorul studiului Robert Pickart, de la Woods Hold Oceanographic Institution. Acest lucru ar putea însă să nu aibă loc dacă curentul nord islandez îşi aduce contribuţia la sistem, sugerează studiul publicat în revista Nature Geoscience. Existenţa curentului nord islandez era bănuită de decenii întregi, însă abia recent cercetătorii islandezi au reuşit să confirme, folosind măsurători ale vitezei apei din adâncimi./www.realitatea.net, http://www.realitatea.net/un-nou-curent-oceanic-ar-putea-salva-europa-si-america-de-nord-de-schimbarile-climatice_864004.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

24.08.2011

Pe Pământ există 8,7 milioane de specii de organisme vii, potrivit unei noi estimăriPe Planetă trăiesc 8,7 milioane de specii de organisme vii, din care 6,5 milioane pe uscat şi 2,2 milioane, în mediul acvatic, potrivit celei mai precise estimări realizate vreodată, publicate marţi în Statele Unite şi menţionate de AFP.cDin cele 8,7 milioane de specii animale sau vegetale, numai 1,23 (adică 14,1% din total) au fost descoperite, descrise şi catalogate până în prezent, precizează cercetătorii de la Census of Marine Life (Recensământul vieţii marine), autorii studiului apărut în revista americană PLoS Biology, scrie Agerpres. Estimarea, realizată pe baza analizelor efectuate cu ajutorul ultimelor tehnici taxonomice, permite restrângerea semnificativă a cifrelor avansate înainte, care mergeau de la trei la o sută de milioane de specii vii. 'Problema a frământat de-a lungul secolelor mulţi oameni de ştiinţă şi rezultatul nostru, asociat cu alte cercetări asupra răspândirii şi numărului speciilor, este deosebit de important deoarece activităţile umane şi impactul lor accelerează rata extincţiei', spune Camilo Mora, principalul autor al studiului. Potrivit lui, 'multe specii ar putea dispărea chiar înainte să aflăm de existenţa lor, funcţia lor unică în ecosistem şi potenţiala lor contribuţie la îmbunătăţirea vieţii oamenilor'. Lista Roşie, întocmită de Uniunea internaţională pentru conservarea naturii (UICN) şi publicată recent, menţionează 59.508 specii supravegheate, dintre care 19.625 sunt ameninţate cu dispariţia, arată Boris Worn de la Universitatea Dalhousie (Halifax, Canada), coautor al studiului. Acest lucru înseamnă că organismul internaţional specializat supraveghează mai puţin de 1% din speciile de pe planetă, adaugă el. Cercetătorii apreciază că există 7,77 milioane de specii animale, din care 953.434 au fost descrise şi clasificate. Mai există 298.000 specii vegetale, din care au fost catalogate 215.644. Pe Pământ sunt şi 611.000 specii de ciuperci şi tipuri de mucegai, din care 43.271 clasificate. Cercetătorii estimează că există 36.400 specii de protozoare, organisme unicelulare care au anumite comportamente animale (mişcarea, de exemplu). Până acum, au fost inventariate 8.118. Oamenii de ştiinţă au mai identificat 27.500 de specii de alge, diatomee (alge unicelulare) şi mucegaiuri de apă, din care 13.033 au fost catalogate./www.realitatea.net, http://www.realitatea.net/pe-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

24.08.2011

pamant-exista-8-7-milioane-de-specii-de-organisme-vii-potrivit-unei-noi-estimari_864317.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Debitul Mureşului, cu 50% mai micAdministraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş execută o serie de lucrări la cele două baraje construite pe râul Mureş şi este în măsură să asigure alimentarea cu apă a beneficiarilor chiar dacă debitul râului Mureş a scăzut cu 50%, a anunţat, ieri, Călin Fokt, purtător de cuvânt al ABA Mureş. „Debitul astăzi (marţi – n.r.) la Târgu-Mureş era de 12,5 metri cubi per secundă, adică aproximativ jumătate comparativ cu debitul mediu multianual pentru această perioadă. Datorită faptului că debitul este atât de scăzut, putem executa lucrări hidrotehnice prevăzute în programul tehnic pe anul 2011. Trebuie să finalizăm lucrările la stavilele de la barajul vechi, acolo unde se montează şi garniturile de etanşeizare şi s-au montat bârne din stejar la poarta centrală, aşa cum era acum o sută de ani”, a declarat Călin Fokt. De asemenea, se execută lucrări şi la barajul nou din zona localităţii Sâncraiul de Mureş. „De alaltăieri (duminică – n.r.) am micşorat cantitatea de apă dintre cele două baraje astfel încât să putem lucra în condiţii optime. Foarte important, am mărit debitul pe canalul de evacuare al turbinei şi în ciuda debitului scăzut asigurăm toţi beneficiarii că Administraţia Bazinală de Ape Mureş va asigura necesarul de apă brută în condiţii optime. Estimăm că lucrările vor dura 30 de zile. Faptul că debitul este scăzut ne ajută să lucrăm şi la consolidarea malurilor râului Mureş şi la refacerea dalelor din zona podului peste râul Mureş”, a adăugat Călin Fokt. Zi de Zi MS - Alex Toth –

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

24.08.2011

Teme de mediu

Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă pentru a mări rezerva de aur a României la 200 de toneLuni seara, într-o apariţie televizată, preşedintele României, dl. Traian Băsescu a reiterat pentru a doua oară în decurs de doar o săptămână faptul că ţara noastră are nevoie stringentă, în actualele condiţii de criză, ca proiectul de la Roşia Montană să înceapă. Iată, în principal, ce a declarat legat de acest subiect: “Aş vrea să văd începutul exploatării de la Roşia Montană. Avem nevoie de acest aur pentru a-l duce în rezerva BNR. Incertitudinea viitorului obligă orice stat să-şi consolideze rezerva. România are o rezervă de 103 tone de aur şi trebuie s-o ridice la 200 de tone de aur. Ca şef de stat, parcă aş vrea să-mi pun ţara în siguranţă. De aceea cred că exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă. În cât timp e o chestiune tehnică la care nu mă pricep. Ştiu că acolo sunt 300 de tone aur şi 1600 de tone de argint. Am discutat şi cu ministrul Mediului despre compania mixtă. Statul român are o redevenţă de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR. Trebuie să ne creăm şi locuri de muncă prin exploatarea propriilor resurse. România va deschide încă două exploatări de aur. Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur”. Desigur, dacă s-ar mări redevenţa la 12 – 14 la sută, aşa cum este ea practicată de cele mai multe ţări europene în ceea ce priveşte exploatarea rezervelor naturale în domeniul mineralelor, gazelor naturale şi pietrelor preţioase, României ar trebui să-i revină atunci gratis 40 – 50 de tone de aur numai din exploatarea rezervelor de aur de la Roşia Montană. Preşedintele s-a mai referit şi la faptul că România nu trebuie să renunţe la adoptarea monedei euro până în anul 2015. “În situaţii de criză trebuie măsuri îndrăzneţe. E foarte greu astăzi să spui ca politician că trebuie create foarte repede Statele Unite ale Europei. Guvernele au dovedit că pot fi înfrânte de piaţă, de voinţa investitorilor. Sistemul global va mătura tot ce e lipsit de forţă. Acum ne confruntăm cu o criză de încredere a băncilor şi a marilor investitori. Toate statele UE au făcut cedări masive de suveranitate. România nu renunţă la obiectivul de a intra în zona euro în 2015. Nu facem parte din această familie europeană. Un guvern al zonei euro va avea ca obiectiv politicile monetare, dar şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

24.08.2011

cele fiscale. Nu ştiu dacă e soluţia pe care poporul român şi clasa politică o vor adopta. O astfel de decizie nu poate fi luată decât printr-un referendum” – a concluzionat şeful statului. Unirea AB - T.M. -

Borbely, nemulţumit de contractul cu RMGCMinistrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, a declarat, ieri, că statul român ar fi putut negocia mult mai bine şi mai avantajos contractul cu Roşia Montana Gold Corporation (RMGC), privind exploatarea aurului în Munţii Apuseni. „Cred că statul român, când a negociat acest contract, îl putea negocia mai bine. E loc de mai bine. Ar fi putut să încheie un contract şi mai avantajos pentru statul român”, a spus ministrul Borbely Laszlo, citat de Ziare.com. Potrivit aceleiaşi surse, Borbely a specificat că Ministerul Mediului nu este în măsură să ceară renegocierea contractului cu RMGC şi ca aspectele economice ale contractului se află în responsabilitatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Zi de Zi MS – S. G. –

Cod galben de caniculãMeteorologii au emis o atenţionare de cod galben de caniculă, valabilă atât în această după-amiază, cât şi în a doua parte a zilei de mâine, pentru 14 judeţe din ţară, printre care şi Hunedoara. Cetăţenii sunt avertizaţi că temperaturile pot atinge până la 38 de grade Celsius, iar indicele de confort termic va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. De aceea, medicii recomandă oamenilor să bea multe lichide, aproximativ trei litri pe zi, să evite băuturile alcoolice, să consume cât mai multe fructe şi legume, să facă duşuri cât mai des şi să evite expunerea prelungită la soare la orele prânzului. De altfel, în cazul în care deplasările între orele 11 şi 17 nu pot fi evitate, specialiştii recomandă purtarea unor haine deschise la culoare şi acoperirea capului. Mesagerul hunedorean HD

Din nou depăşiri de amoniac, în apropierea AzomureşAgentia pentru Protectia Mediului (APM) Mures a anuntat ca a depistat din nou depasiri ale concentratiei de amoniac in aer, in urma masuratorilor realizate cu unitatea mobila in apropierea combinatului Azomures. In ultimele doua zile, rezultatele masuratorilor efectuate pe strada Gh Doja au aratat ca exista mari depasiri de amoniac in aer, la 0,5

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

24.08.2011

km de combinatul Azomures. Potrivit informatiilor furnizate de APM Mures, in data de 21 august au fost inregistrate trei depasiri ale concentratiei maxime admise pentru amoniac in aerul inconjurator, pe probe prelevate 30 minute in intervalul orar 10:00-11:30, in zona strazii Gh. Doja nr 231, adica la aproximativ 0,5 km de combinatul Azomures. Concentratia maxima masurata pe probe de 30 de minute a fost de 0,788 mg/mc, adica dublu fata de concentratia maxima admisa. Reprezentantii APM Mures au mai spus ca in data de 22 august au fost inregistrate sapte depasiri ale concentratiei maxime admise pentru amoniac in aerul inconjurator, pe probe prelevate si de aceasta data 30 de minute, in intervalul orar 10:00-11,30, in aceeasi zona mentionala. In acest interval, valoarea masurata a fost de 0,182 mg/mc fata de 0,100 concentratia maxima admisa. APM Mures a anuntat Comisariatul Judetean Mures al Garzii Nationale de Mediu pentru a lua masuri in consecinta. Reamintim că Garda de Mediu Mureş a aplicat, săptămâna trecută, o amendă de 50.000 de lei, conducerii Azomureş pentru depăşirile de amoniac din aerul înconjurător.CityNews MS – Adelina Burcea –

Poluarea aerului atinge cote alarmante la Tîrgu-Mureş!Târgumureşenii au respirat, ieri, un aer încărcat excesiv cu amoniac, concentraţia fiind depăşită de şase ori faţă de valorile permise. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a constatat, în mod repetat, duminică şi ieri, valori depăşite şi foarte mari ale amoniacului în zona combinatului Azomureş. Măsurătorile au fost efectuate cu unitatea mobilă de monitorizare iar cea mai gravă situaţie a fost întâlnită ieri, când au fost înregistrate 7 depăşiri. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a sesizat Garda de Mediu asupra poluării cu amoniac a aerului, în zona combinatului Azomureş, în ultimele două zile, unitatea fiind amendată cu 50.000 de lei din acelaşi motiv chiar în cursul săptămânii trecute. Aceasta era a patra amendă dată în acest an combinatului pentru poluare cu amoniac. Radio Mureş MS - Cristina Bulbescu -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

24.08.2011

CJA caută diriginţi de şantier pentru podul peste Mureş, dintre Pecica şi Sânpetru GermanLucrările de construcţie a podului peste Mureş, dintre Pecica şi Sânpetru German, pe DJ 709 E vor începe în curând, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Arad. În acest sens, administraţia judeţeană licitează servicii de dirigenţie de şantier pentru supravegherea lucrărilor. CJA face noi demersuri pentru realizarea proiectului. De curând, CJA a luat în proprietate un teren în suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, suprafaţă pe care va fi construit podul rutier peste Râul Mureş pe DJ 709 între Sânpetru German şi Pecica. Mai exact, o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi care trebuie destinată amplasamentului podului se află în proprietatea unor persoane fizice, iar aceasta a trecut în administrarea CJA, prin donaţie. Amplasamentul pentru construcţia noului pod peste Râul Mureş a fost predat în iarna acestui an. Studiul de fezabilitate a fost elaborat în toamna anului 2009 şi s-a preconizat că termenul de execuţie a podului este de 22 de luni de la semnarea contractului, 19 luni fiind destinate execuţiei. Pentru construcţia podului este necesară o investiţie de 28.600.000 de lei, bani ce vor fi alocaţi printr-un credit contractat de Consiliul Judeţean Arad. Astfel, până la începutul lunii viitoare, autorităţile vor alege o firmă pentru prestarea serviciilor de dirigenţie de şantier, ce costă administraţia 221,072 de lei. „Proiectele tehnice sunt gata iar acum se licitează pentru servicii de dirigenţie de şantier. Lucrările de construcţie a podului peste Mureş, între Sânpetru German şi Pecica vor începe în curând. Vorbim despre lucrări la structura podului, la piloni“, a declarat Cristian Drăgan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad. Traseul Pecica – Sânpetru German va fi scurtat cu mai bine de nouă kilometri, de la 47,65 kilometri de parcursul Pecica – Arad – Felnac – Sânpetru German, la 38,45 kilometri. De aceas¬tă investiţie vor beneficia direct, pes¬te 14.000 de locuitori din oraşul Pe¬cica şi satele aparţinătoare. Timpul de parcurgerea podului peste Mureş se estimează a se realiza în doar 35 de secunde, faţă de traseul de 30 de minute traversat în prezent. Podul se va întinde pe o lungime de 610 metri, o suprastructură din 4 grinzi de oţel cu inimă plină, 6 des¬chideri. Pe pod vor fi amenajare benzi pentru ciclişti, trotuare precum şi două benzi carosabile pentru autotu¬risme. Podul va avea un aport major în dezvoltarea potenţialului zonei, din punct de vedere economic. Această

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

24.08.2011

investiţie de anvergură va fi cea mai mare, realizată după Revoluţie în judeţul Arad. Glasul Aradului AR – Sandra Stoler –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Investitie de aproape 40 milioane lei, pentru amenajarea Vaii DipsaProiectul “Amenajare Valea Dipşa în localităţile Chiraleş şi Teaca” figurează pe lista celor zece obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, aprobată prin hotărâre de Guvern. Potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial din 22 august, valoarea totală a investiţiei (la data de 31 martie a.c.) este de 39.965.000 lei (inclusiv TVA), eşalonată pe parcursul a trei ani. În fapt, se vor efectua lucrări de regularizare a albiei pe 29,85 kilometri şi de consolidare de mal, pe 4,2 kilometri, în zona intravilanului localităţilor Teaca, Viile Tecii, Dipşa, Galaţii Bistriţei, Ţigău şi Chiraleş. Durata de realizare a investiţiei este de 36 luni. Finanţarea se va asigura de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie. Citynews

Stefan Funer din Viseu de Sus a fost gasit plutind pe Somes de un salajeanLocalnicul din satul Fodora, comuna Galgau, judetul Salaj, a sunat la 112 si a anuntat ca a vazut un om plutind in apele raului Somes. Echipa de interventie de la Ileanda, din cadrul ISU, a ajuns foarte repede la locul indicat, deoarece pompierii erau la cativa zeci de metri in aval, unde faceau actiunea de cautare. “Anuntul s-a facut la 112. Pompierii s-au deplasat acolo si l-au scos din rau pe barbat. Politistii vor face constatarea, iar legistii vor prelua corpul neinsufletit si il vor transporta la morga pentru efectuarea necropsiei”, a declarat lt. Jacodi Lucian-Andrei, purtatorul de cuvant de la ISU Salaj. Familia va fi anuntata de autoritati, insa in urmatoarele zile nu vor putea ridica trupul lui :tefan, decat la finalizarea raportului pe care va trebui sa il intocmeasca medicii legisti. Locotenentul a mai precizat faptul ca pompierii au continuat si marti cautarile, cu barca pneumatica. Trupul a fost scos la suprafata, la cateva sute de metri de zona in care

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

24.08.2011

disparuse. Va reamintim faptul ca, maramureseanul Stefan Funer, din Viseu de Sus, a fost cautat de pompierii din Salaj in apele raului Somes, inca de acum trei zile. Acesta a fost dat disparut de amicii lui, duminica dimineata, cand omul nu a mai fost de gasit. Cei doi au gasit pe malul raului doar uneltele de pescuit, banuind ca acesta s-ar fi inecat in apele raului. Cei doi au alertat imediat pompierii de la ISU Salaj./ / Informatia Zilei MM

Cum s-au aruncat 600.000 de euro pe apa Somesului, la Bontida! Pod construit intre doua campuriPrimaria din Bontida a aruncat practic 2.611.783 de lei, adica 620.000 de euro, pe apa Somesului, construind un pod care leaga terenurile agricole dintre Bontida si Rascruci. Investitia a fost inceputa in 2007, din fonduri guvernamentale, prin ordonanta 7, dar nu era finalizata nici macar astazi. Constructia podului a fost initiata de fostul primar Vasile Bodocan (PNL) si a fost continuata de actualul edil, Emil Carhat (PNL). Primarul comunei Botida sustine ca podul "era necesar, dar nu era cel mai prioritar atunci". In realitate, insa, podul de peste raul Somes, care leaga localitatile Bontida si Rascruci, este folosit uneori de carutele satenilor, care nu mai intra pe drumul national. Tractoarele si alte utilaje agricole nu au acces in zona pentru ca podul nu este suficient de inalt, avand montat un limitator de inaltime. Edilul din Bontida sustine ca a mostenit podul si acum trebuie sa il transforme in ceva util. "Face legatura intre cele doua localitati ale comunei si scurteaza drumul agricol intre Bontida si Rascruci. Momentan, lucrarile sunt finalizate in proportie de 90%, dar trec carutele si satenii care merg la camp. Ei nu mai trebuie sa intre pe soseaua nationala. In momentul in care s-a facut podul, primarul de atunci a considerat utila aceasta lucrare. Ar fi bine daca ar fi asfaltat si drumul agricol, dar este util si asa pentru deplasarea utilajelor, carutelor si a tractoarelor", a precizat primarul Emil Carhat. Edilul recunoaste, insa, ca daca acum ar avea 2.611.783 de lei, adica 620.000 de euro, acesti bani ar reprezenta "aur curat" si nu ar mai face un pod. "Banii au venit prin Ordonanta 7, in jur de 26 de miliarde de lei. Daca ii aveam acum stiam ce sa fac cu ei. La tara cate nu-s de facut. Canalizarea o facem din fonduri europene, dar de cand sunt eu primar nu am asfaltat nimic in comuna", a mai spus Emil Carhat. Satenii din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

24.08.2011

Bontida si Rascruci nu vad cu ochi buni acest pod, pe care nu circula aproape nimeni, nici macar cei care merg la camp, dovada ca pamanturile sunt necultivate. "Paradoxul este ca cele doua localitati Rascruci si Bontida sunt localitati asistate social, sunt multi tigani. Cine sa lucreze pamantul? Eu am zis ca il dau pe al meu spre folosinta si nu mi l-a luat nimeni", ne-a spus Pop Simion, proprietarul unei case in comuna Bontida. "Acel pod nu deserveste decat 2-3 pescari si eventual cateva carute la recolta. Multe case din comuna nu au gaz si apa de la retea. Nu sunt drumuri asfaltate, decat cele mai des folosite, canalizarea e inexistenta, dar 600.000 euro sunt de aruncat pe un lucru inutil. Mai bine cumparau 1.666 de basculate cu balastru si faceau drumurile. Devizul a fost extraumflat. Oamenii nu au canalizare si astia baga 600.000 de euro intr-un pod in pustietate. Nu avem scurgere pe marginea drumurilor", ne-a mai spus localnicul. Oamenii sustin ca prefera sa foloseasca drumul national care leaga localitatile Bontida si Rascruci, pe care fac circa 10 minute, decat sa o ia pe "scurtatura" si sa ajunga in cateva zeci de minute, cu masina stricata. Colac peste pupaza, actualul primar a anuntat ca, pentru ca acest proiect sa fie complet, ar mai trebui construit si un podet, probabil pentru tranzitul pietonilor. Din fericire, "nu mai sunt bani. Pe criza asta cine sa mai dea fonduri", a adaugat Emil Carhat./ Stiri de Cluj

Fantani secate – 18.000 de litri de apa transportati de pompieri in satul Baba, comuna CoroieniLocalnicii din satul Baba, comuna Coroieni, au ramas astazi, 23 august, fara apa potabila, dupa ce fantanile din localitate au secat din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioada. Din fericire, situatia s-a remediat, la scurt timp, la cererea autoritatilor, pompierii din Targu Lapus transportand doua cisterne de apa pentru locuitorii din zona. Canicula din ultima perioada a dus la secarea mai multor fantani in satul Baba. Autoritatile administratiei publice locale din Coroieni au semnalat, in cursul amiezii, prefectului Sandu Pocol situatia, iar acesta a solicitat Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta luarea de masuri pentru asigurarea cantitatii de apa menajera necesara pentru adaparea animalelor si folosirea acesteia in gospodarii. Pompierii militari din cadrul subunitatii de la Targu Lapuş au transportat urgent cu autovehiculele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

24.08.2011

din dotare 18.000 de litri de apa menajera (doua cisterne) atat pentru locuitorii din zona, cat si pentru animalele din gospodarii. Satul Baba este situat intr-o zona cu substrat calcaros, iar apa se infiltreaza usor in pamant, fapt ce duce, in perioadele cu temperaturi ridicate, la secarea fantanilor din curti. / E MM

Echipa Let’s do it Maramures in actiune!Weekenedul trecut a fost unul plin de actiune pentru echipa Let’s do it Maramures!. Mai exact vineri a avut loc cea de-a doua intalnire in Bistrita la Prefectura la care au participat prefectul Florian Daniel , subprefectul Paun Catalin si reprezentanti ai Agentiei pentru protectia mediului. In cadrul intalnirii a fost stabilita procedura de cartare si identificare a deseurilor precum si modalitatile de promovare si implicare activa a cetatenilor in actiunea din 24 septembrie. De asemenea s-a facut o radiografie a situatiei din judet sis au fost contactate organizatiile de profil pentru identificarea unui potential coordinator judetean. Sambata, la zilele orasului Cavnic, Let’s do it, Romania! nu putea lipsi, motiv pentru care, datorita sprijinului si a deschiderii cu care proiectul a fost primit de catre primaria Cavnic prin domnul viceprimar Marius Marginean, o echipa formata din 5 voluntari au fost prezenti la eveniment si au purtat discutii cu cetatentii, iar ulterior pentru a fi in spiritual evenimentului a fost prezentat imnul realizat de Razvan Marton pentru Let’s do it Maramures! In acelasi timp o alta echipa din Cadrul Let’s do it, Maramures! s-a implicat in organizarea primulul festival moto din Maramures, initiat de clubul Rock N’Road la Baiut, de altfel primul club moto din tara implicat la nivel de coordonare in proiectul Let’s do it Romania. “Ceea ce s-a intamplat la Baiut este un exemplu de “Asa DA” pentru toata lumea. Clubul Rock N’Road a acordat o atentie deosebita curateniei, amplasand din loc in loc tomberoane si afise prin care ii indemnau pe invitati sa pastreze curatenia. Avand experienta unor evenimente trecute in cadrul carora echipa Let’s do it, Romania! a fost privita ca o echipa de curatenie care avea sarcina de a curata dupa altii, la aceasta intalnire moto lucrurile au stat foarte diferit. Echipa Rock N’Road ne-a demonstrate inca odata ce inseamna responsabilitatea fata de mediu, respectul uman si prietenia, notiuni pe care, din constatarile noastre, prea putina lume le cunoaste.” A declarat Denisa Pintea, Coordonator judeteal al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

24.08.2011

proiectului Let’s do it Romania. „Let’s Do It, Romania!” este cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune curăţarea deşeurilor din arealele naturale într-o singură zi. În 2010, pe 25 septembrie, peste 200 000 de voluntari au participat la Ziua de Curăţenie Naţională. În 2011, voluntarii sunt chemaţi pe data de 24 septembrie să facă parte din Echipa Naţională care va curăţa România. / Sighet Online

Teme de mediu

Romplumb a ramas fara autorizatie pentru o jumatate de anSocietatea Romplumb Baia Mare a rămas fără autorizaţia integrată de mediu (AIM), după ce Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj- Napoca a luat ieri decizia suspendării autorizaţiei pentru o perioadă de şase luni. În urma acestei hotărâri, societatea, la care sunt 600 de angajaţi, nu mai are dreptul să-şi desfăşoare activitatea. Decizia a fost luată ca urmare a neconformării cu prevederile AIM privind valorile limită de emisie la dioxid de sulf din surse dirijate, respectiv coşul de 120 de metri. „Autorizaţia integrată de mediu a fost suspendată până la eliminarea cauzelor care au determinat suspendarea. În cazul în care, în termenul menţionat, societatea nu se conformează cu prevederile actului administrativ emis de către ARPM Cluj- Napoca, AIM se anulează, urmând ca firma să fie închisă. Au la dispoziţie şase luni în care să-şi remedieze problemele şi atunci vom face noi verificări", a declarat, astăzi, pentru „Adevărul", Mariana Leş, directorul executiv adjunct ARPM Cluj. Această decizie a venit în urmă verificărilor efectuate de către repezentanţi ARPM Cluj-Napoca, la firma băimăreană, în data de 19 august. Pe parcursul acestei luni, raportările au evidenţiat că au existat, în repetate ori, depăşiri la emisiile de dioxid de sulf, faţă de parametrii stabiliţi prin autorizaţia integrată de mediu. „Monitorizările efectuate la Romplumb au arătat depăşiri mari ale valorilor limită de emisie, de aceea au intervenit aceste verificări", a mai spus Mariana Leş. „Nu ştiu despre ce e vorba": Potrivit reprezentanţilor Romplumb, pe adresa lor nu a venit încă înştiinţarea oficială. „Eu sunt la Bucureşti şi nu ştiu despre ce este vorba. Abia joi voi reveni la Baia Mare şi vom lua o decizie. Până una, alta trebuie să primim actul oficial în original prin poştă şi asta va mai adura. Abia după ce îl vom

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

24.08.2011

primi, îl vom înregistra şi îl vom analiza, apoi vom lua o decizie în acest sens. Nu-mi permit în acest moment să fac alte comentarii", a declarat Vasile Uţă, directorul societăţii Romplumb./ Adevarul MM

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme similare

Aspretele a dispărut de pe VîlsanAspretele, o specie unică în lume, care mai trăieşte doar în Vîlsan, este un peşte care a devenit scump la vedere pentru toţi şi sînt bănuieli că ar fi şi dispărut. Nici nu ne-ar mira acest lucru, deoarece în Valea Vîlsanului, unde ar trebui să se găsească, există un turism haotic şi fiecare face ce vrea, în ciuda faptului că e o rezervaţie naturală, iar acea zonă este arie protejată tocmai prin prisma acestei specii extrem de rare de peşte. Pensionarii care campează de decenii în Poienile Vîlsanului susţin că nu au mai dat ochii cu acest peşte de ani buni şi cred că nu ar mai exista în rîul în care oamenii se scaldă, îşi spală rufele, scot pietre, chiar pescuiesc, fără a fi traşi de cineva la răspundere.„Era mai urît ca guvidul“. Ilie Stroe, 68 de ani, unul dintre pensionarii piteşteni care campează în Poiana Vîlsanului din 1974, ne-a spus că nu a mai văzut ciudatul peşte de vreo 7 - 8 ani în Vîlsan. Omul îşi aminteşte însă cum arăta: „Era un peşte în genul guvidului, dar mai urît şi foarte sperios. Trăia în special pe sub pietre“, ne-a spus bărbatul. În condiţiile în care inundaţiile din ultimii ani au făcut ravagii pe Vîlsan, dislocînd plăcile din beton care apărau malul rîului, aducînd gunoaiele şi buştenii rupţi din pădure, este greu de crezut că bietul peşte a putut supravieţui, mai ales că poluarea este în floare şi se aruncă gunoaie peste tot. Aspretele este o specie de peşte din familia Percidae, deci înrudit cu bibanul. Ca înfăţişare însă seamănă mai degrabă cu un guvid sau cu o zglavoacă. Această specie a fost descoperită şi descrisă ştiinţific în 1957, cînd un student la Biologie, originar de pe Valea Vîlsanului, şi-a amintit de un soi de peşte pe care îl prindea în copilărie şi pe care nu îl putea recunoaşte în literatura de specialitate. Peştele acesta, pe care localnicii de pe Valea Vîlsanului îl numeau „asprete“ (după solzii săi aspri), „popete“ sau „sorete“,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

24.08.2011

s-a dovedit a fi reprezentantul unui gen şi al unei specii cu desăvîrşire noi pentru ştiinţă. Aspretele a făcut îndată obiectul unor studii amănunţite; el a fost găsit pe porţiuni din rîurile Vîlsan, Argeş şi Rîul Doamnei. Este o specie endemică pe teritoriul României, endemic însemnînd că nu mai trăieşte nicăieri altundeva, iar arealul ei este foarte restrîns./epitesti

Aruncam gunoiul intr-o fericire! Sambata, 20 august, a avut loc a 3-a editie Let's Bike It! din Arges, eveniment prin care biciclistii au contribuit si de data aceasta la completarea hartii gunoaielor din judet. Zona de desfasurare de data aceasta a fost Lacul Lanariei pana spre Barajul Golesti, si zona Stefanesti - Calinesti cu satele de langa. Au participat 12 biciclisti, care au format 4 echipe, pe o caldura torida au inregistrat si fotografiat mormane de gunoi si nepasare. Dupa aceasta editie 30 de noi mormane vor fi vizibile pe harta Let's Do It, Romania! Aceste mormane descriu nepasarea oamenilor si lipsa de actiunii ale autoritatilor acreditate, contin sute de saci de gunoi amestecat si greu de descris: deseuri care s-ar putea recicla insa in natura se biodegradeaza in sute sau mii de ani, materiale si moloz din constructii, plante si pamant din gradina sau curte. Sub podurile din satul Văleni - Podgoria sunt adevarate gropi de deseuri si printre ele se chinuie sa treaca un paraias, un fir de apa care ar trebui sa fie ingrijit nu sufocat de gunoaie! Pana si podul din fata bisericii este in aceiasi situatie! Pe malul Argesului spre barajul Golesti deseurile sunt prezente la tot pasul, materialele de constructii sunt la liber, ochiurile de apa sunt sufocate, indiferenta si nepasarea oamenilor este demonstrata prin fapte! In perioada cand voluntarii luau coordonate si fotografiau mormanele imense de gunoi de pe malul Argesului spre barajul Golesti, in lentila aparatului a intrat si un autoturism si proprietarii sai care tocmai arunca ilegal o remorca de moloz (am atasat fotografii "Malul Argesului ilegal02 pana la 11"). A 3-a echipa de cartatori pe bicicleta a fost in zona Calinesti - Gorganu, zona strabatuta de un parau plin de deseuri, unde copii se joaca printre gunoaie (am atasat fotografii "Calinesti-Gorganu_paraul"). Cartarea pentru proiectul Let's Do It, Romania! continua! Gheorghe stoican, primar Arefu: „Nu ne dorim turisti gunoieri”. In perioada 19 – 21 august s-a desfasurat la Arefu o noua editie a Dracula

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

24.08.2011

Fest. Pentru ca drumul spre platoul unde s-au tinut primele doua editii s-a rupt din cauza ploilor, Primaria si Consiliul Judetean s-au orientat catre zona cetatii lui Tepes. Primarul din Arefu, Gheorghe Stoican, este unul dintre „nasii” festivalului, el venind cu ideea organizarii lui in urma cu 3 ani. Acum, edilul este suparat din cauza ca orgoliile politice au facut ca Transfagarasanul sa nu fie asfaltat asa cum trebuie iar turistii nu au tocmai comportamentul asteptat de autoritati. Ce facem inca cu un anumit comportament necorespunzator al turistilor? Sunt turisti si turisti. Sunt unii care lasa in urma lor munti de gunoaie, se campeaza pe terenuri particulare si nu vor sa plateasca taxe. Numai in acest an volumul de gunoi pe care il strângem de pe urma lor a crescut de 3-4 ori fata de anul trecut! Am instituit niste taxe pe zona intravilan si la baraj si cetate, pentru ca avem un administrator bun, lucrurile se prezinta acum satisfacator din punct de vedere al curateniei. Nimeni nu strânge gunoiul decât noi, cei de la Primarie. Mie mi se pare normal ca proprietarii terenurilor sa asigure si igienizarea. Foarte multi incearca sa ocoloeasca legea, duc gunoiul in parcari – ma refer la pensiuni -, nu fac contracte cu firma de salubrizare. Grav este ca turistii, dar si unele pensiuni, arunca gunoiul peste tot. Noi nu ne dorim turisti din astia gunoieri, dar nu avem ce face./epitesti.ro, http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/gheorghe-stoican-primar-arefu-nu-ne-dorim-turisti-gunoieri.html

Vidanjele deversează pe unde apucă în PiteştiS.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti, în calitate de Operator Regional pentru prestarea serviciilor de apă şi de canalizare, aduce la cunoştinţă publică următoarele: - desfăşoară Contract de delegare a serviciilor precizate cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Argeş (ADIA), având în exploatare aceste servicii în localităţile Piteşti, Topoloveni, Costeşti, Ştefăneşti, Mărăcineni, Bascov, Albota, Bradu, Căteasca, Ţiţeşti, Lunca Corbului, Teiu, Ungheni, Buzoieşti, Moşoaia, Stolnici; - are aprobat Regulamentul consolidat şi armonizat al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Aria de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale ADIA. NOTĂ: Ambele documente conţin procedura de lucru privind colectarea şi epurarea apelor uzate menajere şi industriale, altele decât cele deversate direct în reţelele publice de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

24.08.2011

canalizare, respectiv activitatea de vidanjare, dar şi modalitatea de aplicare a principiului „Poluatorul plăteşte" impus de legislaţia naţională. - a întreprins acţiuni pentru identificarea deversărilor necontrolate de apă uzată în reţelele de canalizare din municipiul Piteşti şi zonele limitrofe; - desfăşoară contracte de servicii cu două societăţi comerciale având ca obiect preluarea apelor uzate pentru epurare, pe care acestea le vidanjează de la persoane fizice şi juridice, care nu deversează direct în reţelele publice de canalizare; acestea sunt S.C. ANDREMAR INSTAL CONSTRUCT S.R.L. (autovidanje nr. B-04-XBV şi nr. B-04-XCE) şi S.C. EURO PARTENER LOCAL S.R.L. (autovidanja nr. B-88-NTO). - a identificat utilaje de vidanjare, care deversează necontrolat în diverse puncte relativ „ascunse", mai puţin vizibile (curtea fostelor fabrici Argeşeana şi Textila, canalul stradal de lângă cimitirul Bascov-Rotăreşti, canal stradal lângă Stadionul Bascov, Staţia de repompare apă uzată Bascov, canalele stradale din zona blocuri Mărăcineni, canale stradale Ştefăneşti), astfel: B-68-XXJ, B-63-JPP, B-90-VKC, AG-08-THT, B-77-JMR şi AG-29-SCS. - a formulat sesizare către Agenţia Regională de Protecţia Mediului Argeş pentru verificarea de către aceasta, în calitate de autoritate de stat cu competenţă în domeniul protecţiei mediului, a deţinerii de către proprietarii utilajelor de vidanjare a avizelor corespunzătoare pentru prestarea unor astfel de servicii din punct de vedere al protecţiei mediului. În consecinţă, invităm pe toţi proprietarii unor astfel de utilaje să se prezinte la sediul societăţii situat în b-dul I.C. Brătianu, nr.24 A, pentru a solicita încheierea de contracte de servicii în vederea epurării apelor vidanjate şi deversarea lor controlată la Staţia de Epurare Piteşti./Ghidul locatarului, http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/Vidanjele-deverseaza-pe-unde-apuca-in-Pitesti-34.html

S-au găsit bani pentru alunecările de teren din CâmpulungPetse 25 de miliarde vor fi cheltuiţi de primăria Câmpulung pentru consolidarea terenului în zona alunecărilor de teren din strada Dăceşti, Cartier Mărcuşi, şi refacerea sistemului rutier afectat de alunecări. Vor fi executate lucrări de consolidare, după cum urmează:Captarea şi dirijarea apelor provenite de pe versanţii din amonte; Execuţia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

24.08.2011

dinspre taluzul sudic înspre amonte a unei reţele de foraje; Realizarea unui zid de sprijin pe partea sudică a străzii; Refacerea sistemului rutier./ Ghidul locatarului, http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/S-au-gasit-bani-pentru-alunecarile-de-teren-din-Campulung-34.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Teme similare

La Botoşani va curge lapte şi miere Ieri, s-a semnat la Ministerul Mediului şi Pădurilor Contractul de Finanţare a Proiectului major „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizarea–epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, care va aduce judeţului Botoşani suma de 102,4 milioane de euro (fără T.V.A.), însemnând 436,2 milioane lei, fonduri care depăşesc orice sume de investiţii atrase până acum de judeţul nostru. Proiectul a primit undă verde, atât pe plan naţional, cât şi din partea Comisiei Europene de la Bruxelles si face parte dintr-o serie de aplicaţii pentru Fondul de Coeziune promovat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar finanţarea acestuia se va face din surse multiple conform Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu): grant UE nerambursabil în procent de cca. 80%, grant autoritate centrală/ locală, cca. 12%, co-finanţare din partea operatorului regional, cca. 7%, buget local cca. 2%. "Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Botoşani” este un proiect a cărui implementare va dura până în 2015, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară "Aqua" Botoşani fiind responsabilă pentru coordonarea implementării acestuia. Obiectivul general al Proiectului are ca scop îmbunătăţirea calităţii apei şi accesul la infrastructura de apă şi canalizare până în anul 2015 si vizează lucrări de investiţii in infrastructura de apă şi canalizare în municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Ştefăneşti, Săveni, Flămânzi şi comunele Broscăuţi, Leorda, Mihai Eminescu,Vorona, Tudora şi Frumuşica. Acest proiect va rezolva şi problema stringentă a alimentării cu apă a municipiului Botoşani, în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

24.08.2011

sensul că se va devia conducta magistrală Leorda-Botoşani în afara zonei alunecărilor de teren. Etapa următoare semnării contractului de finanţare este cea a organizării licitaţiilor şi a semnărilor contractelor cu antreprenorii, estimate a se realiza spre sfârşitul acestui an. „Semnarea acestui contract va genera, pe langa beneficiile evidente rezultate din extinderea si modernizarea retelelor de apa si canalizare, a statiilor de tratare şi epurare, fără îndoială, locuri de muncă pentru botoşăneni cât şi un mediu mai atractiv pentru investitori, prin creearea unei infrastructuri de calitate” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani la semnare. Semnarea acestui contract reprezintă un sfârşit dar şi un început de drum: sfârşitul unei etape de întocmire şi finalizare a documentaţiei, urmată de începutul etapei de implementare propriu-zisă a proiectului şi absorbţia fondurilor. „Semnăm astazi cu judetul Botosani un contract de 102 milioane euro pe apă, ajungând astfel la un total de contracte de mediu de aproximativ 173 milioane de euro. Sunt multe proiecte subsecvente care implica o buna pregatire tehnologica si de management fiind vorba de activitati dificile, dar daca ar fi usoare, le-ar face altii” a spus ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. (Lavinia Preda) Jurnalul de Botosani

Proiect cu finanţare record pentru Botoşani: 127 de milioane de euro pentru extinderea sistemului de apă şi canalizareMarţi, 23 august 2011 s-a semnat la Ministerul Mediului si Pădurilor contractul de finanţare a proiectului major ”Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizarea–epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”, finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial ”Mediu”, care va aduce judeţului Botoşani suma de 102,4 milioane de euro (fără T.V.A.), însemnând 436,2 milioane lei, fonduri care depăşesc orice sume de investiţii atrase până acum de judeţul nostru. Proiectul a primit undă verde, atât pe plan naţional, cât şi din partea Comisiei Europene de la Bruxelles si face parte dintr-o serie de aplicaţii pentru Fondul de Coeziune promovat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar finanţarea acestuia se va face din surse multiple conform Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu): grant UE nerambursabil în procent de cca. 80%, grant autoritate centrală/ locală, cca. 12%, co-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

24.08.2011

finanţare din partea operatorului regional, cca. 7%, buget local cca. 2%. “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Botoşani” este un proiect a cărui implementare va dura până în 2015, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară “Aqua” Botoşani fiind responsabilă pentru coordonarea implementării acestuia. Obiectivul general al Proiectului are ca scop îmbunătăţirea calităţii apei şi accesul la infrastructura de apă şi canalizare până în anul 2015 si vizează lucrări de investiţii in infrastructura de apă şi canalizare în municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Ştefăneşti, Săveni, Flămânzi şi comunele Broscăuţi, Leorda, Mihai Eminescu,Vorona, Tudora şi Frumuşica. Acest proiect va rezolva şi problema stringentă a alimentării cu apă a municipiului Botoşani, în sensul că se va devia conducta magistrală Leorda-Botoşani în afara zonei alunecărilor de teren. Etapa următoare semnării contractului de finanţare este cea a organizării licitaţiilor şi a semnărilor contractelor cu antreprenorii, estimate a se realiza spre sfârşitul acestui an. „Semnarea acestui contract va genera, pe langa beneficiile evidente rezultate din extinderea si modernizarea retelelor de apa si canalizare, a statiilor de tratare si epurare, fara indoiala, locuri de munca pentru botosaneni cat si un mediu mai atractiv pentru investitori, prin creearea unei infrastructuri de calitate” declara presedintele Consiliului Judetean Botosani la semnare. Semnarea acestui contract reprezintă un sfârşit dar şi un început de drum: sfârşitul unei etape de întocmire şi finalizare a documentaţiei, urmată de începutul etapei de implementare propriu-zisă a proiectului şi absorbţia fondurilor. „Semnam astazi cu judetul Botosani un contract de 102 milioane euro pe apa, ajungand astfel la un total de contracte de mediu de aproximativ 173 milioane de euro. Sunt multe proiecte subsecvente care implica o buna pregatire tehnologica si de management fiind vorba de activitati dificile, dar daca ar fi usoare, le-ar face altii” a incheiat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, felicitandu-l pe Presedintele Mihai Ţabuleac. Botosaninews

Artiştii botoşăneni susţin campania “Let’s Do It, Romania!”Pregătirile pentru spectacolul de susţinere al campaniei “Let’s Do It, Romania!” sunt în toi. Evenimentul la care sunt aşteptate să participe tinere talente din Botoşani,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

24.08.2011

remarcate în 2011, la diferite concursuri şi festivaluri, desfăşurate în ţară, va avea loc pe data de 3 septembrie, de la ora 17.00, la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoşani.Duminică, 21 august, a avut loc un preambul la acest spectacol. O parte dintre artiştii care susţin campania desfăşurată, pentru al doilea an în Botoşani, s-a aflat în parcul “Mihai Eminescu” pentru a înregistra mesaje de susţinere pentru această campanie. Şi au făcut-o cu tot sufletul, fiind convinşi, la vârsta lor fragedă, că, numai de noi, oamenii depinde să respirăm un aer cu-adevărat curat. Cosmin Agache, puştiul care a făcut senzaţie, în primăvară, la emisiunea “Românii au talent” cu beatboxingul, Raluca Ursu, fetiţa de doar 10 ani, care, anul acesta, a câştigat cu vocea sa, trofeul la Festivalul Internaţional de Muzică “Slavianski Bazaar” din Belarus, Codruţa Barariu, care, de asemenea i-a cucerit pe ruşi (festivalul “Micul Prinţ” de la Chişinău), copiii din grupul Cheia Sol care au bucurat botoşăneni în această vară cu spectacolele din parc, dar şi cu diferite premii frumoase la festivalurile muzicale din ţară, au fost prezenţi, duminică după-amiază, la întâlnirea stabilită. Au lipsit, dar, motivat, promiţând o seară de poveste, sâmbătă, 3 septembrie, Daniela Bejinariu din Dorohoi, câştigătoarea trofeului în 2011 la Festivalul “Seri Melancolice Eminesciene”, Ştefan Florescu, cel care a cucerit publicul cu mingea la emisiunea “Românii au talent” şi grupul de dansatori de la R&B School Dance. Copiii şi tinerii artişti s-au pregătit formidabil pentru după-amiaza de duminică, fiind extrem de încântaţi că pot pune umărul la încurajarea celorlalţi semeni, pentru a salva pământul. Raluca Ursu, una din mezinele spectacolului, a avut un mesaj absolut încurajator pentru toţi copiii din judeţ. “Hai sa aratam oamenilor ca desi suntem copii ne pasa de lumea in care trăim”, a fost o parte din mesajul micuţei artiste. Adolescenta Codruţa Barariu din Botoşani a declarat, imediat după înregistrarea mesajului, că implicarea sa în campania LET’S DO IT, ROMANIA!” se datorează nevoii ca oamenii să fie mai responsabili cu mediul în care trăiesc. Despre necesitatea de a fi mai responsabili ne-a vorbit şi Cosmin Agache, care a răspuns pozitiv din prima clipă acestei campanii naţionale. Copiii de la grupul Cheia Sol au înregistrat mesajul, într-un mod original, creînd chiar o scurtă scenetă. În cadrul spectacolului din parc, care a urmat întâlnirii de duminică, echipa locală LET”S DO IT, ROMANIA! a lansat, încă o dată, în Botoşani, posibilitatea pentru botoşăneni de a se înscrie în continuare ca voluntari la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

24.08.2011

cartare şi la curăţenia generală. Plăcut pentru echipa botoşăneană a fost faptul că, odată înregistrate mesajele, artiştii prezenţi au devenit şi mai motivaţi în a participa pe data de 24 septembrie la curăţenia generală, dorind ca, la finalul zilei în cauză, judeţul Botoşani să fie cel mai curat judeţ. Botosaninews

Datoriile Apaterm – sume uluitoare, care pun sub semnul intrebarii viitorul societatiiÎn Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 9107 din 22 august a fost publicat tabelul preliminar al creditorilor societăţii Apaterm, furnizoare a agentului termic (apă caldă şi căldură) pentru municipiul Galaţi. După cum se ştie, Apaterm a depus în instanţă o cerere de insolvenţă, care face obiectul dosarului nr. 4783/121/2011 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, şi din acel moment a fost declanşat un adevărat război cu societatea Electrocentrale, cea care furnizează agentul termic primar către Apaterm şi care este cel mai mare creditor al acestei societăţi. Dar nu este singurul creditor, pentru că problemele financiare ale Apaterm nu sunt de ieri, de azi. Electrocentrale este însă cel mai mare creditor şi, la acest moment, reprezintă şi cel mai mare pericol pentru Apaterm, în condiţiile în care societatea aflată în insolvenţă - şi care îşi doreşte reorganizarea, nu falimentul - a rămas fără licenţă de furnizare a agentului termic iar Electrocentrale a căpătat această licenţă şi îşi doreşte să preia serviciul de aprovizionare a Galaţiului cu apă caldă şi căldură. Aceasta este, pe scurt, situaţia actuală a societăţii Apaterm. Elementul de noutate, însă, este întocmirea tabelului preliminar al creanţelor faţă de această societate, adică a listei celor care au de recuperat bani de la Apaterm. Iar această listă, aşa cum veţi vedea, oferă câteva surprize. Vorbim de societăţi mari care au de încasat bani de la societatea aflată în insolvenţă, dar şi de firme mai mici, de la care Apaterm a achiziţionat bunuri sau servicii pe care nu le-a plătit. Mai aflăm însă un lucru interesant: în momentul în care analizăm tabelul creditorilor vedem că apar pe listă o serie de instituţii publice dar şi asociaţii de proprietari care au plătit în avans agentul termic. Practic aceşti creditori nu vor bani de la Apaterm, ci se aşteaptă ca societatea să le livreze agent termic până la finalizarea contractului. 91,34% din datoriile Apaterm sunt către Elecrocentrale: Eram cu toţii conştienţi de faptul că Electrocentrale are cea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

24.08.2011

mai mare sumă de recuperat de la Apaterm, deoarece îi furnizează acesteia principala materie primă, dar odată cu întocmirea tabelului (fie el şi preliminar) al creditorilor putem deja să vorbim de creditorul majoritar. Dar ce vorbim noi... Apaterm e, mai pe româneşte spus, „datoare vândută” către Electrocentrale, în condiţiile în care 91,34% din totalul sumelor datorate de Apaterm sunt către această societate. Practic, Electrocentrale a depus la dosar, pe 11 iulie 2011, dovezi cum că Apaterm „are dă-i dea” 339.701.779,91 lei. S-au analizat hârtiile şi s-a acceptat doar suma de 339.341.779,91 lei. O sumă imensă, aproape de nepronunţat: peste 3.394 miliarde de lei vechi. Cum spuneam, asta înseamnă 91,34% din totalul sumelor datorate de Apaterm, deoarece toate datoriile Apaterm totalizează 371.516.755,02 lei (la acest moment, pentru că nu se ştie cine mai apare şi cu ce creanţe). 150.000 lei, onorariul avocatului Electrocentrale: După cum am arătat mai sus, Electrocentrale are de recuperat o sumă imensă de la Apaterm, dar în tabelul creditorilor apare şi o diferenţă între ceea ce şi-ar fi dorit să recupereze şi ceea ce s-a acceptat. Diferenţa: 360.000 lei. Am aflat de unde vine această sumă neacceptată. În primul rând este vorba de 210.00 lei reprezentând onorariul avocatului pentru executarea unei sentinţe civile din 2001 (nr. 984) şi a Ordonanţei nr. 1352/F/2001, care nu au fost cuprinse în procesul verbal de începere a executării în dosarul 3886/72/VD/06 reînregistrat sub nr. 363/10. Frumos ororariu! Dar la fel de frumos este şi cel al avocatului care reprezintă acum Electrocentrale în dosarul de insolvenţă. Pentru că, da, cealaltă sumă neaprobată, de 150.000 lei (adica un miliard şi jumătate lei vechi), este de fapt onorariul acestui avocat. Motivul pentru care suma nu este prinsă ca şi creanţă este faptul că acest onorariu nu a fost supus încă aprobării de către judecătorul sindic. Zeci de firme au de recuperat bani de la Apaterm: În condiţiile în care spui că Electrocentrale deţine 91,34% din creanţele Apaterm, mai că-ţi vine să spui că restul nu prea mai contează. Nu este aşa. Zeci de firme, mai mari sau mai mici, aşteaptă să recupereze bani de la Apaterm iar banii aceştia, mulţi sau puţini, pentru firmele acelea înseamnă foarte mult. Nu vorbim, de exemplu, de Ecosal, care are de recuperat doar vreo 620 lei. Vorbim, în schimb, de RDS, care are de recuperat 22.900 lei, sau WBC, care încă mai aşteaptă să primească 17.500 lei. Vorbim, însă, mai ales de societăţi precum Apă Canal, care are de recuperat 3.671.519,56 lei (datorie la data de 8

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

24.08.2011

iulie) sau SC Electrica Furnizare Muntenia Nord SA - 1.866.420,36 lei (datorie acumulată până la data de 8 iulie). Sunt însă şi câteva societăţi de la care Apaterm a achiziţionat echipamente de tot felul şi nu le-a plătit: calculatoare, contoare, schimbătoare de căldură, echipament de lucru, centrale termice, scule, unelte etc. Acestora li se adaugă societăţile de la care Apaterm a achiziţionat servicii de consultanţă, proiectare, formare profesională, verificare metrologică sau spaţiu publicitar, dar şi firme de construcţii. Unii nu aşteaptă bani, ci ca Apaterm să le onoreze contractele: Ca să vă faceţi o imagine asupra aceea ce înseamnă recuperarea banilor de la Apaterm, trebuie să facem câteva precizări: în tabelul preliminar al creanţelor figurează creanţe garantate (acestea sunt ale municipalităţii şi totalizează 1.666.326 lei), creanţe chirografare şi creanţe bugetare. Să le luăm pe rând. Creanţe chirografare sunt datoriile către societăţi comerciale, de care vorbeam mai sus, dar nu numai acestea. Vorbim aici şi de unele creanţe care nu sunt scadente, deoarece sumele în cauză reprezintă „anticipaţie energie termică” şi sunt scadente la finalizarea contractului de distribuţie a agentului termic. Este cazul Asociaţiei de proprietari nr. 603, dar şi al societăţii Citadina şi al CN Loteria Română. De asemenea, astfel de cazuri se găsesc şi în tabelul privind creanţele bugetare. Vorbim aici de Consiliul Judeţului, ISU, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Teatrul Muzical, Colegiul Naţional „M. Kogălniceanu” şi Direcţia Agricolă. Toţi aceştia se aşteaptă ca Apaterm să le furnizeze apă caldă şi căldură, pentru că au plătit în avans. În schimb, Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” are de recuperat bani de la Apaterm: 8.136 lei. Să vă spuneam, la final, şi cât datora Apaterm la ANAF pe data de 14 iulie: 23.693.164 lei, adică 6,37% din toată datoria sa este către stat. Din datele furnizate de Apaterm pe site-ul propriu, ar avea la rândul său de recuperat în jur de 181 milioane lei, dar faţă de totalul creanţelor actuale, care este de aproximativ 371,5 milioane lei, e prea puţin. Când vorbim de datorii de două ori mai mari decât ce ai tu de recuperat de la alţii, îţi pui o singură întrebare: cine răspunde pentru faptul că s-a ajuns până aici? Monitorul de Galati

S-a semnat proiectul de 130 milioane de euro pentru apa in judet Directorul societăţii Apă Canal - Gelu Stan, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi - Eugen Chebac şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, au semant ieri contractul de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

24.08.2011

finanţare a proiectului “Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi ape uzate în judeţul Galaţi”. Proiectul a fost depus pe POS Mediu, Axa Prioritară 1 - sectorul apă/apă uzată, are o valoare de 129,8 milioane de euro, se va derula pe o perioadă de 40 de luni – până la 31 decembrie 2014 - şi are printre obiective realizarea a 126 de puţuri de captare pentru apa potabilă, reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune a apei, reabilitarea şi extinderea a 230 de km de reţea de distribuţie a apei, realizarea a 10 staţii de pompare a apei potabile, precum şi o serie de investiţii în extinderea reţelei de canalizare – 338 de km, realizarea staţiilor de pompare a apei uzate şi a unor staţii de epurare a apei uzate. După Proiectul ISPA pentru apă al municipiului Galaţi, acesta este cel mai mare proiect cu finanţare de la Uniunea Europeană care este menit să ducă la îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă a locuitorilor. Contribuţia financiară nerambursabilă care va veni de la Uniunea Europeană pentru implentarea proiectului va fi de 116 milioane de euro, în timp ce contribuţia financiară a Apă Canal va fi de 13 milioane de euro. Din totalul de 130 de milioane de euro, 30 de milioane de euro vor fi cheltuite de operatorul regional Apă Canal pentru municipiul Galaţi iar diferenţa va avea ca ţintă localităţi din judeţ: Tecuci, Târgu Bujor, Pechea şi Lieşti. Monitorul de Galati

Proiect uriaş semnat pentru Botoşani – peste 100 milioane euro pentru apă şi canalizareAstăzi la amiază s-a semnat la Ministerul Mediului si Pădurilor (MMP) contractul de finanţare pentru "Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă si canalizarea-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani". Acesta este finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" şi va aduce judeţului 102,4 milioane de euro (fără T.V.A.), însemnând 436,2 milioane lei, fonduri care depăşesc orice sume de investiţii atrase până acum de judeţul nostru. Proiectul a primit undă verde, atât pe plan naţional, cât şi din partea Comisiei Europene de la Bruxelles şi face parte dintr-o serie de aplicaţii pentru Fondul de Coeziune promovat de MMP. Finanţarea acestuia se va face din surse multiple: 80% sunt fonduri UE nerambursabile, 12% cintribuţia bugetului de stat, 7% co-finanţare din partea operatorului regional, iar 2%

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

24.08.2011

cea a a bugetului local. Proiectul se va implementa până în 2015, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Aqua" Botoşani fiind responsabilă pentru coordonarea implementării acestuia. Obiectivul general al Proiectului are ca scop îmbunătăţirea calităţii apei şi accesul la infrastructura de apă şi canalizare până în anul menţionat si vizează lucrări de investiţii în municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Ştefăneşti, Săveni, Flămânzi şi comunele Broscăuţi, Leorda, Mihai Eminescu,Vorona, Tudora şi Frumuşica. Acest proiect va rezolva şi problema stringentă a alimentării cu apă a municipiului Botoşani, în sensul că se va devia conducta magistrală Leorda-Botoşani în afara zonei alunecărilor de teren. Etapa următoare semnării contractului de finanţare este cea a organizării licitaţiilor şi a semnărilor contractelor cu antreprenorii, estimate a se realiza spre sfârşitul acestui an. „Semnarea acestui contract va genera, pe lângă beneficiile evidente rezultate din extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, a staţiilor de tratare şi epurare, fără îndoială, locuri de muncă pentru botoşăneni cât şi un mediu mai atractiv pentru investitori, prin creearea unei infrastructuri de calitate", a declarat Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ. Semnarea contractului reprezintă un sfârşit, dar şi un început de drum: sfârşitul unei etape de întocmire şi finalizare a documentaţiei, urmată de începutul etapei de implementare propriu-zisă a proiectului şi absorbţia fondurilor. „Semnăm astăzi cu judeţul Botoşani un contract de 102 milioane euro pe apă, ajungând astfel la un total de contracte de mediu de aproximativ 173 milioane de euro. Sunt multe proiecte subsecvente care implică o bună pregătire tehnologică şi de management fiind vorba de activităţi dificile, dar dacă ar fi uşoare, le-ar face alţii", a spus Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.Adevarul de seara Galati

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

24.08.2011

Teme de mediu

Rangeri activi Rangerii Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei au o activitate susţinută în această perioadă, când se înregistrează cel mai mare aflux de turişti pe Valea Cernei. Principalele acţiuni se axează pe patrularea pe traseele turistice, îndrumarea turiştilor spre zonele accesibile pe suprafaţa Parcului, dar şi însoţirea grupurilor de turişti pe traseele din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei de către un ghid turistic calificat. De asemenea, sunt vizate campaniile de prevenire a canpărilor în alte locuri decât cele special amenajate pe raza Parcului, patrulele fiind formate din câte doi rangeri şi reprezentanţi ai Primăriei şi Poliţiei oraşului Băile Herculane. Cele mai multe probleme o ridică zona “7 Izvoare”, unde foarte multă lume vine la bazinele cu apă termală în aer liber de aici, iar locurile de parcare fiind foarte reduse, maşinile sunt parcate pe marginea drumului DN 67D şi, mai ales la sfârşit de săptămână, circulaţia în zonă devine infernală. Patrulările rangerilor vizează, totodată, cele două mari lacuri de pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei – Lacul Prisaca şi Lacul Iovanu -, urmărindu-se preîntâmpinarea actelor de braconaj. “Am întâlnit şi amatori de peşte care nu aveau nici un act pentru pescuit, dar ne-au spus că au văzut că există lacul şi s-au gândit să pescuiască”, ne-a declarat dl ing. Gheorghe Cârjan – şeful serviciului Pază şi Investiţii în cadrul Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Activitatea rangerilor nu se va încheia după terminarea sezonului estival, când vor fi efectuate acţiuni de ecologizare în zonele în care turiştii au avut acces, în aceste acţiuni urmând să fie angrenaţi şi elevii de la şcolile din comunităţile situate pe raza Parcului. www.radio-resita.ro/rangeri-activi

Apă la robinete Locuitorii din Padina Matei vor avea de luna viitoare apă la robinete. Prima reţea de alimentare cu apă a localităţii este aproape finalizată, însă mai trebuie montată staţia de tratare şi filtrare a apei. Proiectul are o vechime de 3 ani şi a fost aprobat spre finanţare prin fonduri guvernamentale, însă din cauza crizei lucrările au fost întreprupte de mai multe ori întrucât nu au fost alocate fondurile necesare. Primarul comunei, Nicolae

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

24.08.2011

Tismănariu spune că lungimea totală a reţelei este de aproape 7 kilometri, iar pentru realizarea acesteia au fost necesare 16 miliarde de lei vechi. www.radio-resita.ro/apa-la-robinete

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45