Download - Reumato C5

Transcript
Page 1: Reumato C5

KINETOTERAPIA ÎN GERIATRIE-GERONTOLOGIE(afecţiuni reumatice) - 5

Sindromul algo-funcţional cervical

Page 2: Reumato C5

Spondiloza cervicală

• boala artrozică localizata la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale.

• afectează diferite articulaţii de la acest nivel:– disco-vertebrale, mai ales la nivelul c5 –c6;– interapofizare, mai ales la C2 – C3 şi C3 – C4;– unco-vertebrale (la nivelul coloanei vertebrale cervicale

există articulaţii adevărate între corpii vertebrali, lateral de o parte şi de alta a discului – articulaţii uncoverebrale – unciforme), se localizează mai ales la nivelul C5 – C6, C6 – c7, C7 – D1.

Page 3: Reumato C5
Page 4: Reumato C5

http://www.spineuniverse.com/anatomy/cervical-spine-anatomy-animation

Page 5: Reumato C5

Spondiloza cervicală

• uzura diferitelor articulaţii de la acest nivel produce mai multe tipuri de suferinţe:– discartroza cervicală, cu sau fără hernie de disc;– artroza interapofizară;– uncartroza.

• aceste suferinţe afectează aproape exclusiv partea inferioară a coloanei cervicale (în special C5 - C7).

Page 6: Reumato C5

În contextul cervicartrozei au fost descrise următoarele sindroame

• Cervicalgia cronică non – radiculară– substratul morfologic este determinat de o discartroză

incipientă şi artroza interapofizară• Cervicalgia acută rigidizantă (torticolisul acut

vertebralgic)– substratul morfologic este determinat de o protuzie discală şi

artroza interapofizară posterioară.• Nevralgia cervico – brahială– substratul morfologic este determinat de o hernie discală.

• Insuficienţa vertebro – bazilară– substratul morfologic este determinat de uncartroză.

Page 7: Reumato C5

Evaluarea pacientului cu sindrom algo-funcţional cervical

• Durerea– este localizată în regiunea cervicală;– poate iradia în vecinătate sau la distanţă şi induce

contractura musculaturii scheletice (se închide un cerc vicios în care durerea iniţială provoacă contractură musculară de apărare, contractură musculară ce va devenii ea însăşi sursă generatoare de durere);

Page 8: Reumato C5

Durerea• în afara sindroamelor radiculare– este difuză, vag localizată, cu debut insidios, de intensitate moderată şi

evoluţie îndelungată;– sunt dureri de tip mecanic, accentuându-se prin oboseală şi ortostatism

prelungit, mers, transportul unor obiecte grele, fixarea pentru o perioadă îndelungată a capului în poziţie rigidă;

– durerile se ameliorează (sau chiar dispar) în repaus, în special în decubit pe un plan dur;

– durerile se pot asocia cu dureri ale ţesutului moale subiacent, dureri celulitice – cervicalgii;

– pe un fond cronic pot apărea „crize dureroase” de câteva zile (săptămâni), caracterizate prin dureri foarte intense ce determină impotenţă funcţională şi contractură musculară antalgică – criza de torticolis acut;

– cirizele dureroase acute sunt favorizate de expuneri la frig şi pot survenii în urma unor mişcări forţate (bruşte) sau a ridicării unei greutăţi.

Page 9: Reumato C5

Durerea

• în sindroamele radiculare – nevralgia cervicobrahială, durerea– poate avea debut acut sau insidios cu agravare progresivă;– este unilaterală şi poate iradia în umăr şi în membrul superior

respectiv, traiectul brahialgiei depinzând de rădăcina atinsă a plexului brahial;

– în general au sediul fix;– pot apărea spontan sau pot fi declanşate prin efortul de tuse,

strănut, sau prin mişcările coloanei cervicale;– evoluează în pusee, cedând la repaus şi intensificându-se

după efort şi uneori nocturn (puncte tigger supraspinos şi subspinos, pliu cutanat dureros – infiltraţii celuliice).

Page 10: Reumato C5

Inspecţia

• anomalii de statică vertebrală (în special datorită unei atitudini antalgice)

• se evidenţiază o poziţie antalgică a capului care poate să fie înclinat lateral, rotat sau în flexie.

Page 11: Reumato C5

Palparea

• evidenţiază modificări ale tonusului musculaturii paravertebrale, de intensitate variabilă, de la o simplă creştere de tonus până la o contractură puternică extrem de dureroasă;

• se depistează puncte de maximă sensibilitate dureroase „puncte trigger” (la emergenţa nervului supraspinos, a nervului subspinos, inserţiile musculare de pe partea medială a omoplatului, etc);

• pliul cutanat poate fi dureros (infiltraţii celulitice) sau indor, când doar presiunea provoacă durere – suferinţă a structurilor musculo-aponevrotice);

Page 12: Reumato C5

Palparea• în nevralgia cervicobrahială – se poate decela o durere paramediană, la nivelul interliniului

afectat;– puncte dureroase radiculare (analoage punctelor Valleix) pe

traiectul rădăcinilor nervoase afectate;– se constată o diminuare a reflexelor osteotendionoase (reflexul

stiloidian şi reflexul tricipital) la nivelul membrului în cauză.– în cazul de compresiune medulară (situaţie frecventă, pot

apărea şi semne medulare– sindrom piramidal reflex însoţit de tulburări de sensibilitate profundă;– mai rar parapareze spastice.

– când se asociază compresiunea arterei vertebrale se evidenţiază semne funcţionale de insuficienţă vertebrobaziară declanşată de mişcările gâtului.

Page 13: Reumato C5

Punctele Vallex Punctele trigger

Page 14: Reumato C5

Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale

• mobilitatea coloanei cervicale se evaluează global prin mişcări elementare: flexie, extensie, înclinări laterale, rotaţie, circumducţie, nedepăşind pragul dureros;

• în nevralgia cervicobrahială– limitare a amplitudinii de mişcare (în special

hiperextensia şi înclinarea laterală controlaterală), aceste mişcări amplificând totodată durerea.

Page 15: Reumato C5

Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale

• flexie – indicele menton – stern (N = 0) – evaluarea flexiei

• extensie– indicele occiput – perete (N = 0) – evaluarea extensiei

• înclinare laterală– distanţa acromion – tragus – aprecierea unghiului – 40- 45

• rotaţia capului (stânga – dreapta)• circumducţia, este o mişcare combinată.

Page 16: Reumato C5

Testarea forţei musculare

• grupele musculare din acestă regiune.

Page 17: Reumato C5

Examenul radiografic

• în spondilodiscartroză cervicală– reducerea lordozei cervicale;– osteoscleroza suprafeţelor articulare ale apofizelor

posterioare;– pensarea spaţiului intervertebral;– hipertrofia apofizelor unciforme;– pensarea spaţiilor intervertebrale;– osteofitoză.

Page 18: Reumato C5

Fizio-kinetoterapia în cervicalgia acută sau subacută

Page 19: Reumato C5

Obiectivele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• Ameliorarea durerii• Ameliorarea contracturi musculare.

Page 20: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• imobilizarea cu ajutorului unei minerve corect aplicată la nivelul segmentului vertebral afectat şi menţinută 24 de ore.

• posturarea antalgică menţinută pe durata tratamentului, când se renunţă la minervă.

Page 21: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• criotrerapie – masaj cu gheaţă în scopul relaxării musculare şi a blocării conductibilităţii nervoase.– se masează corpul muscular contracturat, inserţiile

sale şi punctele trigger, 5-10 minute de mai multe ori pe zi.

• masaj sub forma mobilizării ţesuturilor moi, miofasciale şi presiuni exercitate pe inserţiile musculare, – se vor evita presiunile la nivelul spaţiilor interspinoase,

pe ligamentul nucal, la emergenţa nervului Arnold.

Page 22: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• curenţi de joasă frecvenţă (curenţi diadinamici – CDD, curenţi Träebert, stimularea electrică neurală transcutanată – TENS, etc).– intensitatea curentului are mare importanţă şi va fi

dozată întodeauna în funcţie de pragul de sensibilitate la durere al bolnavului• în aplicaţiile de lungă durată (peste 20 minute), indiferent

de forma curentului utilizat, sensibilitatea va fi la prag sau chiar uşor sub prag.

• pentru aplicaţii speciale de CCD pe punctele trigger, se folosesc intensităţi supraliminare cu durată scurtă 1-2 minute.

Page 23: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

– folosirea curentului galvanic, în special în ionogalvanizare se impune respectarea normelor metodologice• compresă personală;• apă distilată;• soluţie medicamentoasă adecvată;• soluţii de protecţie;• durată mare a procedurii;• postură relaxantă a pacientului.

Page 24: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• electrostimularea prin tehnica TENS se realizează cu curenţi rectangulari de joasă frecvenţă - frecvenţă este variabilă de la 10 – 200 Hz;- durată fixă a fiecărui impuls şi intensitate variabilă;- electrozii se aleg în funcţie de regiunea de tratat şi se

aplică pe punctele de durere la mică distanţă unul de altul sau negativul pe punctul de maximă durere şi pozitivul paravertebral la nivelul rădăcinii spinale corespondente;

- durata tratamentului este foarte mare (ore, zile).

Page 25: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia acută sau subacută

• curenţi de înaltă frecvenţă – ultrasunetul sub forma ultrasonoforezei cu

hidrocortizon în câmp semimobil cu intensitate de 0,6 - 0,8 W/cm2 şi durată de 5 - 6 minute.

Page 26: Reumato C5

Obiectivele şi mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

Page 27: Reumato C5

Obiectivele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• Ameliorarea durerii• Reducerea contracturi musculare• Ameliorarea mobilităţii coloanei vertebrale

cervicale (în limite funcţionale)• Reechilibrarea tonusului muscular (flexori şi

extensori)

Page 28: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• crioterapia locală; • termoterapie locală.

efecte de relaxare musculară şi creştere a troficităţii tisulare.

Page 29: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• electroterapie – unde scurte – metoda în câmp inductor cu

monedă (încălzeşte structurile profunde)• suprafaţa electrodului trebuie să fie paralelă cu

suprafaţa tratată, la o distanţă de 2-3 cm, intensitatea se alege în funcţie de stadiul evolutiv şi sensibilitatea bolnavului.• doze mari (calde) şi durate mai mari de tratament, cu

cât afecţiunea prezintă o perioadă cronică mai mare ritmul de aplicare poate fi o dată la două zile şi durate ale şedinţei mai marri de 20 – 30 minute. Se pot efectua serii de 12 – 15 şedinţe repetabile după o perioadă de timp.

Page 30: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• microunde – în general sunt aceleaşi reguli ca şi în cazul undelor scurte.

• curenţi interferenţiali – efect antalgic şi miorelaxant– se încadrează regiunea cervicală inferioră între cei patru

electrozi plani sau între cei doi electrozi tripolari (înterferenţă spaţială) şi se aplică frecvenţele adecvate obiectivului terapeutic urmărit (antalgic, excitomotor) în formele de lucru MANUAL sau SPECTRU (sau maniera alternativă).

• ultrasunet.

Page 31: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• masaj– din momentul în care durerea are o intensitate

suportabilă de către bolnav– important este ca tehnica de lucru să fie adecvată– poziţia de lucru trebuie aleasă în funcţie de fiecare

pacient ţinând cont de particularităţile clinice şi de experienţa kinetoterapeutului (decubit dorsal, ventral, lateral, aşezat.

Page 32: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• Tehnica de masaj – neteziri aplicate într-o manieră lentă şi repetitivă de la

periferia zonei dureroase spre epicentru.– presiuni statice localizate – se realizează cu podul palmei

sau cu pulpa degetelor pe zona de contractură. Pe timpul presiunii, bolnavul este rugat să respire profund.

– presiuni dinamice profunde de-a lungul muşchilor trapez, inserţiile musculare occipitale, până la nivelul braţului.

– presiuni combinate cu întinderi ale ţesuturilor. Se realizează cu ambele mâini ţesuturile cuprinse între cele două mâini suferind procese de deformare prin presiune şi întindere simultană.

Page 33: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• Tehnica de masaj– mobilizarea pliului cutanat la nivelul cefei, pe toată lungimea,

deasupra apofizelor spinoase.

– masaj transversal de tip fricţiune sau fricţiune presiune pe inserţiile muşchiului unghiular pe omoplat, ale muşchiului trapez pe occiput, de-a lungul marginii mediale a omoplatului, de-a lungul claviculei.

– presiuni exercitate cu toată palma pe masele musculare, presiuni digito-palmare exercitate asupra marginilor muşchiului trapez.

– întinderea maselor musculare cu podul palmei sau cu degetele.

Page 34: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• Tehnica de masaj– întinderea planului cutanat în raport cu planurile subiacente.

– masajul feţei: frontal, temporal, maseteri, regiunea suborbitară.

– masaj pulpar şi presiuni asupra scalenilor asociat cu întinderea lor prin înclinarea controlaterală a capului.

– masajul scalpului prin mobilizarea pielii pe planurile profunde.

Page 35: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• tracţiuni continue sau discontinue – efectuate manual şi combinate cu mobilizarea

pasivă în toate sensurile fiziologice de mişcare la nivel cervical.

Page 36: Reumato C5

Mijloacele fizio-kinetoterapiei în cervicalgia cronică

• mobilizări active libere;• active cu rezistenţă;• contracţii izometrice;• stretching;• exerciţii cu bastonul.

Sunt iniţiate când durerea e minimă (absentă) iar mobilitatea în limite apropiate de normal.

mijloacele kinetotarapiei vor fi individualizate, având ca obiectiv primordial refacerea tonusului şi forţei de contracţie a grupelor musculare extensoare ale cefei, acţionându-se concomitent şi pentru refacerea lordozei fiziologice cervicale.

se vor lucra concomitent şi centurile scapulo-humerale şi coloana vertebrală dorsală superioară.

Page 37: Reumato C5

Kinetoprofilaxia

Page 38: Reumato C5

Kinetoprofilaxia

• repaus nocturn fără pernă mare, utilizând o pernă ortopedică, sau rulou cervical – se menţine lordoza cervicală şi se relaxează musculatura tensionată în timpul zilei.

• pe parcursul zilei, la un interval de 2-3 ore, se întrerupe activitatea şi se execută câteva mobilizări libere ale coloanei vertebrale cervicale pe toate sensurile de mişcare şi 1-2 exerciţii cu rezistenţă.

• controlul posturii, conştienţizarea unei posturi corecte indiferent de poziţia în care se află bolnavul (aşezat, ortostatism, decubit).