Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

4

Redactarea re etelor în medicina veterinar

Prescriptions writing in veterinary medicine

Romeo Teodor Cristina Facultatea de Medicin Veterinar Timi oara, Farmacologie i Farmacie veterinar

Cuvinte cheie: re eta de uz veterinar, p i componente, instruc iuni Keywords: the veterinary prescription, components, instructions

Rezumat

Etichetarea, eliberarea i prescrierea medicamentelor ocup un rol important in activitatea curent a practicianului veterinar circula ia medicamentelor fiind reglementat prin legea veterinar româneasc . Norma sanitar veterinar privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie aprobat prin Ordinul Pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 16 din 27 februarie 2008 publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.176 din 7 martie 2008, cu modific rile i complet rile ulterioare prezint principalele atribu ii i responsabilit i ale medicului veterinar. O rememorare ale prescrierii medicamentelor veterinare a fost solicitat in repetate rânduri de c tre numero i practicieni din teren i, de aceea, consider m oportun reluarea prezent rii principalelor elemente in acest topic datorit includerii subiectului în cursurile SNEC/2012 organizate de c tre Colegiul i Asocia ia Medicilor Veterinari din România.

Abstract Labeling, dispensing and prescribing plays an important role in current veterinary practitioner activity, movement of the veterinary medicines being governed by the Romanian law. Veterinary norm concerning the conditions of organization and functioning of veterinary pharmaceutical units and units for sale pets approved by the Order of the National Sanitary Veterinary and Food Safety no. 16 of 27 February 2008 published in the Official Monitory, Part I, nr.176 of March 7, 2008, as amended and supplemented presents the main duties and responsibilities of the veterinarian. A remembrance of veterinary medicines prescription has been requested repeatedly by many practitioners in the field and, therefore we consider, opportune re presenting the main elements in this topic, due also to the inclusion in national SNEC/2012 subject courses organized by the College and the Association of Veterinarians from Romania.

Conform legisla iei in vigoare, in ceea ce

prive te farmacia, medicul veterinar are urm toarele atribu ii i responsabilit i:

prepar , conserv i elibereaz preparatele magistrale i oficinale i r spunde de calitatea acestora;

eticheteaz preparatele magistrale i oficinale in conformitate cu prevederile Farmacopeei Române, edi ia in vigoare, precizându-se calea de administrare, perioada de valabilitate, precum i alte precau ii necesare „a se agita inainte de folosire”, „cap de mort” etc.) i le elibereaz in ambalaje adecvate, potrivit formei farmaceutice i caracteristicilor acestora;

asigur condi iile de p strare i eliberare a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse veterinare existente in farmacia veterinar , conform prevederilor legale in vigoare;

efectueaz recep ia calitativ i cantitativ a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse de uz veterinar, la

primirea lor in farmacia veterinar ;

r spunde de activitatea de farmacovigilen , informând imediat DSVSA, dup semnalarea de c tre proprietarii de animale despre reac iile adverse provocate de produsele medicinale veterinare livrate acestora

trebuie cunoasc legisla ia sanitar-veterinar in vigoare, in special cea referitoare la produsele medicinale veterinare i s se informeaz permanent cu privire la nout ile terapeutice i de farmacovigilen la nivel na ional i interna ional;

supravegheaz , verific i evalueaz activitatea personalului cu studii medii de specialitate din cadrul farmaciei veterinare, unde este cazul;

trebuie sa cunoasc i s aplice procedurile de primire i de eliberare a re etelor, care implic urm toarele: verificarea autenticit ii re etei; identificarea medicamentelor, verificarea formei farmaceutice, a dozei, a concentra iei, a prezent rii i a schemei de tratament;

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

5

elibereaz produsele farmaceutice preparate industrial cu inscrierea pe ambalajul secundar a modului de administrare, preparatele magistrale i oficinale;

manipuleaz i elibereaz produsele toxice, stupefiante i psihotrope, conform legisla iei in vigoare.

completeaz registrul de toxice, stupefiante i psihotrope - produse p strate la Separanda i Venena (vezi tabelele 1 i 2).

Tabelul 1 Substan e cu posibile utiliz ri in medicina veterinar de la grupa Venena

Substan e puternic active Substan e stupefiante i preparatele farmaceutice care le con in

Acenocoumarolum Cocaini hydrochloridum Amfetamini sulfas**) Codeini hydrochloridum*)

Atropini sulfas Codeini phosphas*) Bromocriptini mesylas Codeinum*)

Clonidinum Ethylmorphini hydrochloridum*) Colchicinum Hydromorphoni hydrochloridum

Deslanosidum Methadoni hydrochloridum Digitoxinum Morphini hydrochloridum Digoxinum Opium

Dihydroergotamini mesylas Opium pulveratum Epinephrinum Pethidini hydrochloridum

Ergometrini hydrogenomaleas Pulvis Opii et Ipecacuanhae Ergotamini tartras Tinctura anticholerina***)

Histamini dihydrochloridum Tinctura Opii Lanatosidum C

Methylergometrini hydrogenomaleas Neostigmini bromidum

Norepinephrini hydrogenotartras Physostigmini salicylas

Pilocarpini hydrochloridum Pilocarpini nitras

Reserpinum Scopolamini hydrobromidum

Tabelul 2 Substan e cu posibile utiliz ri in medicina veterinar de la grupa Separanda

Substan e active Substan e active i preparatele farmaceutice care le con in

Acetazolamidum Acidum aceticum Cyclobarbitalum

Acidum hydrochloricum Cyclobarbitalum calcicum Acidum iopanoicum Diazepamum

Acidum lacticum Glutethimidum Acidum nicotinicum Imipramini hydrochloridum

Acidum phosphoricum Levomepromazini hydrogenomaleas Aconiti tuber Lithii carbonas

Aminoglutethiimdum Maprotilini hydrochloridum Aminophyllinum Meprobamatum

Amitriptylini hydrochloridum Nitrazepamum Amobarbitalum natricum Phenobarbitalum

Argenti nitras Phenobarbitalum natricum Barbitalum

Barbitalum natricum Belladonnaefolium

Benzocainum Bromisovalum

Butylscopolammonii bromidum Chinidini sulfas

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

6

Chinini hydrochloridum Chinini sulfas

Chior diazepoxidum Chloropyramini hydrochloridam

Clomipramini hydrochloridum Coffeinum

Coffeinum et acidum citricum Coffeinum et natrii benzoas

Colecalciferolum Cortisoni acetas

Cyclophosphamidum Dequalinii chloridum

Desoxycortoni acetas Dexamethasonum

Digitalis purpureae folium Digitalis purpureae pulvis titratus

Dihydralazini sulfas Disulfiramum

Ephedrini hydrochloridum 4'-Epidoxorubicini hydrochloridum

Ergocalciferolum Ethacridini lactas

Ethinylestradiolum Ethionamidum

Extractum Belladonnae siccum Furosemidum

Glyceryli trinitratis solutio concentrata Guanethidint sulfas

Hydrargyri oxydum flavum Hydrochlorothiazidum Hydrocortisoni acetas

Hydrocortisoni hemisuccinas Hydrocortisonum

Hydroxyprogesteroni acetas Hydroxyprogesteroni caproas

Indometacinum Iodum

Ipecacuanhae radix Isoniazidum

Isoprenalini hydrochloridum Lidocaini hydrochloridum

Mepacrini hydrochloridum Metamizolum natricum

Methotrexatum Methyltestosteronum

Naphazolini hydrochloridum Natrii fluoridum

Natrii iodidum Natrii nitris

Nifedipinum Nitrofurantoinum

Nortriptylini hydrochloridum Noscapini hydrochloridum

Papaverini hydrochloridum Paracetamolum

Pentaerithrityli tetranitras dilutum Phenylhydrargyri boras

Phenytoinum Podophylli resina

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

7

Prednisoloni acetas Prednisolonum

Prednisoni acetas Prednisonum Primidonum

Procaini hydrochloriduin Prochlorperazini hydrogenomaleas

Progesteronum Promethazini hydrogenomaleas

Propranololi hydrochloridum Pyrazinamidum

Resorcinolum Retinoli acetatis solutio oleosa

Solutio hydrogenii peroxydi concentrata Sparteini sulfas

Tamoxifeni citras Testosteroni pbenylpropionas

Testosteroni propionas Theobrominum Theophyllinum

Tinctura Aconiti Tinctura Belladonnae

Tolbutamidum Triamcinoloni acetonidum

Trifluoperazini dihydrochloridum Trihexyphenidyli bydrochloridum

Trimethoprimum Xantinoli nicotinas

Zinci chloridum Zinci sulfas

intocme te fi ele de gestiune care s

cuprind intr rile, ie irile de produse medicinale veterinare pe prescrip ii medicale, in func ie de produs i stocul faptic la zi;

Prescrierea medicamentelor, de i a fost neglijat mult timp este necesar din mai multe motive, printre acestea, cele mai actuale sunt:

necesitatea de a atrage aten ia asupra perioadelor de interzicere (de a teptare) pentru unele condi ion ri veterinare (mai ales pentru animalele de rent ) i

adaptarea multor medicamente din medicina uman (aprobate pentru terapia la om), in cea veterinar , dar care inc nu sunt aprobate legal pentru animale, (mai ales la animalele de companie).

Motivele pentru care ordonan a ANSVSA devine obligatorie sunt mult mai numeroase, dar i doar cele amintite mai sus sunt suficiente

pentru a in elege de ce este necesar eliberarea acestui document medical.

Actul medical corect insu i, reclam un control al medicamentelor administrate (care pot fi reg site u or in re ete).

In str in tate, nici o clinic sau spital veterinar, nu accept eliberarea unui animal in regim ambulatoriu, f a se elibera re ete care

ateste clar tipul tratamentului i diagnosticul

stabilit, ca o m sur a competen ei ( i de ce nu, ca o contram sur in caz de litigii).

Legisla ia european impune acest lucru, actul medical fiind de neconceput in lipsa ordonan elor.

Din acest considerent, cunoa terea legisla iei noi legate de acest aspect sunt obligatorii. Regimul eliber rii medicamentelor veterinare poate fi:

medicamente care se pot vinde doar pe baz de re et i

medicamente care se pot vinde la liber, re et in regim de drogherie sau pet-shop.

Dac in urm cu câteva decenii, majoritatea medicamentelor se eliberau la liber, ast zi lista produselor care se elibereaz pe baz de re et este in cre tere, recomandându-se eliberarea de re ete in cazul tuturor medicamentelor care au aten ion ri explicite in leg tur cu toxicitatea, reac iile secundare sau dependen a pe care le pot da.

i la noi in ar inc s-au stabilit in mod clar (oficial) criteriile de eliberare a medicamentelor de uz veterinar i din acest considerent s-a împrumutat modul de eliberare din medicina

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

8

uman (eliberarea pe baz de re et a categoriei Separanda i pe baz de re et cu timbru sec a categoriei Venena).

In momentul actual in Europa, in unele ri cu legisla ie sanitar – veterinar sever , toate medicamentele veterinare sunt eliberate doar cu re et , in altele, doar cele care au perioad de interzicere (retragere) sau, medicamentele se pot vinde toate la liber cu câteva derog ri care reclam re et (in spe Separanda i Venena).

Din aceast cauz un medicament care într-o ar se elibereaz doar cu re et , in alta poate fi cump rat la liber (grevând medicii veterinari de un control asupra acestui aspect al actului medical). In aceast direc ie, in cadrul Comi iei Europene de profil s-a infiin at inc din 1997, Drug Distribution Work Group (Grupul de Lucru pentru Distribu ia Medicamentelor), care a avut ca mi iune uniformizarea modului de distribuire, a clasificarea i prescrierii medicamentelor veterinare. Pân in prezent, acest organism a pus la punct un program pentru stabilirea criteriilor de clasificare a medicamentelor veterinare, dup necesitatea prescrierii acestea fiind categorisite in urm toarele grupe majore:

substan e care fac obiectul unor restric ii oficiale (narcotice, produse hormonale, furaje medicamentate);

substan e care sunt rezultatul asocierii mai multor substan e puternic active;

substan e farmacologic active noi i cu o rat nou de administrare;

substan e care inaintea folosirii necesit diagnosticarea veterinar ;

substan e care prezint un risc poten ial pentru animal, pentru mediul inconjur tor sau pentru cel care îl administreaz .

De asemenea, nu s-au omis nici aspectele legate de etichetarea produselor veterinare i inscrip ion rile legate de valabilitatea produselor in afara re etei.

Acestea trebuie s avertizeze clar despre utilizarea corect a medicamentului i despre situa iile când medicamentele nu trebuie folosite, suplinind astfel lipsa supravegherii calificate.

Scrierea re etelor apar ine ramurii farmacologiei, denumite farmacografia.

Farmacografia (arta de a formula re ete) reprezint acea parte a farmacologiei care studiaz prescrierea ordonan elor, adic tehnica de redactare corect a ordonan elor medicale.

Sarcina prescrierii medicamentelor îi revine medicului veterinar1, sarcina de a le prepara

1 La noi în ar , medicamentele de uz veterinar se afl în competen a Comisiei de Control tiin ific al Produselor de Biologice i Medicamentelor de uz Veterinar. Scrierea

(magistralele) i elibera revine farmacistului sau medicului veterinar farmacist.

Mijlocul de leg tur dintre medicul care prescrie medicamentul i farmacistul care-l prepar i îl elibereaz , îl constituie prescrip iile sau ordonan ele medicale denumite curent re ete.

Re eta inmânat posesorului de animal va servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile veterinare. In medicina veterinar modul de eliberare “formula nosocomialis” este, din p cate, inc destul de restrâns, el l rgindu-se pe m sura dezvolt rii re elei de clinici i spitale veterinare.

Incercând o defini ie:

Re eta (recepta, ordonan a medical , prescrip ia medical ) este un act oficial prin care medicul veterinar se adreseaz farmacistului solicitându-i eliberarea unui medicament, indicând, totodat , modul de preparare, de dozare i de administrare a acestuia.

Fiind un act oficial, re eta angajeaz responsabilitatea juridic , atât a medicului care a redactat-o, cât i a farmacistului care o execut , fiind considerat un document medico-legal. Intocmirea ei se face cu grij , atât in ceea ce prive te fondul cât i forma.

Prin fond, in acest caz, se in elege modul de alegere a substan elor medicamentoase, corecta lor îmbinare, evitarea incompatibilit ilor, dozarea judicioas i prescrierea adecvat pentru administrare.

Un obicei bun este acela de a pune re eta dup redactare câteva minute deoparte i de a o reciti inainte de a fi semnat i parafat .

Acest lucru este benefic deoarece se pot strecura gre eli, in cazul distragerii aten iei medicului in cabinet.

Ca form , ordonan a trebuie s indeplineasc unele condi ii care, in final, s permit farmacistului o in elegere perfect a celor exprimate.

Redactarea re etelor se face pe blanchete de hârtie de form dreptunghiular cu dimensiuni de 17-20 cm lungime i 10-12 cm l ime.

Uneori acestea au tip rite pe ele componentele fixe ale re etei (antetul institu iei

re etelor e apanajul strict al medicului veterinar; este dreptul i datoria sa care nu pot fi transmise personalului ajut tor. Este interzis încredin area unui cadru mediu de re ete parafate în alb care urmeaz a fi completate la nevoie. Nu este recomandat nici tehnica de a dicta re eta unui cadru mediu sau de a compune mai multe re ete “tip” aplicabile mai multor situa ii clinice (bron ite, bronhopneumonii, dermatite etc.). Maniera de redactare trebuie s fie f ezitare, hot rât , cu o oarecare vitez , ceea ce va demonstra posesorului de animal, competen a profesional , având menirea s creasc încrederea în actul medical prestat.

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

9

emitente, adresa, nr. de telefon, Rp./, Dg., data, Nr. din registrul de consulta ii etc.).

Scrierea re etei se face cu cerneal sau cu past , corect, f ters turi. In partea stâng a blanchetei, se las un spa iu de câ iva cm pe care farmacistul îl utilizeaz pentru calcule sau alte adnot ri pe care le va face.

In prescriere, se vor folosi numai termeni conven ionali stabili i interna ional, cu prescurt rile admise ale acestora.

Re eta se redacteaz de preferin in limba latin , aceasta fiind exprimarea interna ional , ins , se pot redacta i in limba român (pentru

uz na ional) dar f a se inlocui termenii latini conven ionali unanim recunoscu i.

Insemn rile pe care farmacistul le face pe re ete sunt denumite adnota ii (adnotatia) fiind considerate (in unele ri) chiar p i separate ale re etelor.

Acestea sunt de fapt complet ri ale farmacistului legate de ad ugarea unor excipien i sau a unor substan e ajut toare (conservan i, stabilizan i etc.).

In tabelul 3 sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent in prescrip iile medicale

Tabelul 3.

Termenii uzuali i abrevierile lor folosite in receptura veterinar

Termenul latin Prescurtarea Traducerea acidum ac. acid ad (100 ml) - pân la (100 ml) ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. in capsule gelatinoase ad chartam ceratam ad. char. cer. in hârtie cerat ad libitum ad libit. dup plac, dup voie ad scatulatum ad. scat. in cutie ad usum (externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern)

ad usum veterinarum ad us. vet. de uz veterinar

ad vitrum (coeruleum, fuscum, nigrum) ad vitr. (coer., fusc., nigr.) in sticl (albastr , brun , neagr )

adde add. adaug , s se adauge aequalis aeq. egal ampulla - fiol ana aa câte, din fiecare câte ante cibum a.c. inainte de mas aqua aq. ap aqua (sterilisata, bullientis, fervida, communis, fontana)

aq. (steril., bull., ferv., comm., font.)

ap (comun , fierbinte, fiart , sterilizat , de fântân )

aqua destillata aq. destill. ap distilat balneum baln. baie bis in diae b.i.d. de dou ori pe zi bolus, boli bol. bol, boluri capsula caps. capsul citissime citiss. foarte repede, urgent cito - repede compositus comp. compus compre i compr. comprimate concentratum conc. concentrat consperge consp. presar cortex cort. scoar , coaj crudus - brut da, detur, dentur D , s se dea detur signetur D.S. i eticheteaz detur sub signo veneni D.s.s.ven. cu etichet de otrav detur tales doses D.t.d. asemenea doze doses d. doze ex tempore ex. temp. in momentul folosirii excipiens excip. excipient externum ext. extern extractum extr. extract extractum (fluidum, spissum, siccum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat) extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic) fiat solutio f. sol. solu ie fiat, fiant f. , s se fac filtretur filtr. filtreaz flavus - galben

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

10

florea flor., fl. flori fluidum fl. fluid, lichid folium fl. frunz fructus fruct. fruct fusus - topit globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) gramma g gram guttas gtts. pic turi herba herb. iarb , partea aerian hora h. or infusum inf. infuzie injectione inj. injec ie internum int. Intern linimentum linim., lin. liniment liquidis liq. lichid liquor liq. licoare massa boli mass. bol. mas de bol massa pilularum mass. pil. mas pilular misce M. amestec misce detur signetur M.D.S. amestec , d i eticheteaz misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec , f pulbere mixtura mixt. mixtur mucilago mucil. mucilag numero, numerus N., Nr. num r, in num r de oleum ol. ulei pars, partes p. parte, p i partes aequales p. aeq. i egale per se - ca atare, singur pilulae pil. pilule praeparatus praep. preparate pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin pulvis, pulveres pulv. pulbere, pulberi purissimum puriss. foarte pur purum pur. pur, in stare pur quantum satis Q.S., q.s. atât cât este necesar quantum satis ad Q.S. ad atât cât trebuie pân la quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore quaque diae q.d. in fiecare zi quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi radix rad. cin recipe Rp./ se ia rectificatus rectif. rectificat rhizoma rhiz. rizom ruber, rubrum - ro u sal - sare scatula scat. Cutie semen sem. Semin e sic volo - a vreau! A a doresc! siccum sicc. Uscat signa, signetur S. Eticheteaz simplex simpl., spl. Simplu sirupus sir., syr. Sirop solutio sol. Solu ie solve - Dizolv species sp., spec. specii, ceaiuri spiritus spir. Spirt spissum spiss. Moale statim - Imediat! Pe loc! sterilisatus steril. Sterilizat sterilisetur - Sterilizeaz suppositoria suppos. Supozitoare tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) ter in die t.i.d. de trei ori pe zi tinctura tinct. Tinctur tritus - zdrobit, sf râmat unguentum ung. Unguent ustus - Calcinat

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

11

ut - ca s , pentru ca s ut dictum ut. dict. dup instruc iuni venenum - Otrav verte - Intoarce vitrum vitr. Sticl Citirea prescrip iei medicale se face cu

aten ie, in a a fel incât s nu existe nici cel mai mic dubiu in leg tur cu natura ingredientelor i opera iunii farmaceutice necesare prepar rii medicamentului.2

Din cauza responsabilit ii pe care o are, farmacistul are dreptul i chiar obliga ia de a respinge orice formulare neclar , echivoc , ilizibil , cu ters turi sau având gre eli de exprimare.

Verificarea dozelor maxime pentru pro do is i pro die este obligatorie, farmacistul putând

apela pentru medicamentele de uz comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Român sau, pentru cele de uz strict veterinar, la Farmacopeea Veterinar , la "Indexul medicamentelor de uz veterinar ", precum i la suplimentele i nomenclatoarele de produc tor ap rute periodic.

In cazul in care dozele pentru 24 de ore sunt dep ite farmacistul are obliga ia s reduc la dozele maxime admise.

Dac doza maxim pentru o dat este dep it , dar cea pentru 24 de ore este corect , prescrip ia nu se va modifica.

De asemenea, farmacistul mai are obliga ia urm reasc dac in cadrul aceleia i re ete nu

sunt prescrise substan e active cu ac iune similar . In aceast situa ie se va ine seama de doza total a asocia iei.

Etichetele ambalajelor substan elor luate in lucru se citesc cu aten ie inainte i dup cânt rire. Cânt rirea se execut cu balan e adecvate, iar m surarea lichidelor prescrise la volum se face numai in vase gradate.

Substan ele se cânt resc pe rând, iar borcanele se a eaz imediat la locul lor, dup cânt rire, in ordinea utiliz rii. Medicamentul preparat se eticheteaz f intârziere, f cându-se apoi un autocontrol al opera iunilor efectuate.

2 În întocmirea re etelor magistrale trebuie s se cunoasc : Doza care se administreaz (doza unic , pro dosis) pentru

fiecare substan medicamentoas care intr în compozi ia formul rii magistrale; Num rul de administr ri (doze) care se fac în cursul unei

zile (pro die); Num rul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoa terea

acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru fiecare component al re etei în parte. În practica veterinar dozele sunt date între un minim i un maxim per kg corp, recomandându-se ajustarea acestora dup fiecare caz în parte în func ie de starea fiziologic , vârsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind considerate doze uzuale.

Toate vasele i aparatura intrebuin ate la prepararea i la expedierea medicamentelor trebuie s fie in perfect stare de cur enie.

Prepararea unei prescrip ii nu se intrerupe pân la terminare, prepararea a dou prescrip ii, in acela i timp, nefiind recomandat .

Ordonan ele se execut cu exactitate, respectând toate indica iile de ordin calitativ sau cantitativ.

Este interzis omiterea sau schimbarea componentelor re etei, care ar putea antrena modificarea ac iunii medicamentului.

Etichetarea medicamentului trebuie s se fac precis i cite , in conformitate cu indica iile prev zute in ordonan a medical .

Etichetarea va cuprinde num rul i adresa farmaciei, data eliber rii i denumirea preparatului.

Dup opera iunea de preparare, pe re et se poate face calculul costurilor medicamentelor.

Prescrip iile medicale dup preparare se vor trece in registrul farmaciei unde se men ioneaz pe lâng prescrip ia medical propriu-zis , data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele medicamentoase.

1.1 P ile componente ale re etei

Re eta este compus din 6 p i:

1. Inscriptio (Antetul) 2. Invocatio (Praepositio) 3. Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio) 4. Subscriptio 5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti 6. Nomen medici

1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocup partea superioar a

blanchetei cuprinzând: antetul institu iei emitente, num rul din registrul de consulta ie, data i diagnosticul.Aceast parte poate fi tip rit direct pe blanchete tipizate, datele respective (diagnostic, num r, dat etc.) putând fi completate in momentul intocmirii ordonan ei.

Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat i cu ajutorul unei tampile.

1.1.2 Invocatio (Praepositio)

Este partea cea mai scurt a re etei ea

urmând imediat dup Inscriptio i const numai

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

12

din cuvântul „Recipe” (lat. ia, s se ia) prescurtat, „Rp./” scris in partea stâng a blanchetei. Aceasta este o formul clasic de adresare a medicului c tre farmacist.

Pe o blanchet se pot scrie mai multe re ete, pentru fiecare re et redactat , fiind obligatorie inceperea cu Invocatio.

Între re ete delimitarea lor pe blanchet se va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea putându-se i numerota.

O re et , trebuie obligatoriu redactat de la inceput pân la sfâr it pe aceea i fa a blanchetei, în cazul in care se dore te continuarea i pe contrapagin se va folosi cuvântul “verte “ (intoarce) sau semnul “. /.”, înscris în partea dreapt jos a blanchetei, ceea ce va atrage aten ia farmacistului c prescrip ia continu .

1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio)

Este cea mai important parte a re etei i

const in enun area medicamentelor i a cantit ilor in care se vor utiliza, acestea pot fi formule concepute de c tre medicul veterinar sau produse ale industriei de medicamente.

Formulele prescrise de c tre medic (formulele magistrale) vor con ine denumirea componentelor i cantit ile respective.

Enumerarea se poate face in limba român sau latin ( i atunci se va face folosind obligatoriu genitivul pozitiv).

Intotdeauna se vor folosi denumirile oficializate de farmacopee. Este total gre it s se scrie o prescrip ie par ial in român i par ial în limba latin , aceasta ducând la gre eli i confuzii. De asemenea, nu se admite decât utilizarea prescurt rilor consacrate.

În cadrul acestui subcapitol este important o scurt rememorare a unor no iuni elementare de limb i terminologie latin , pe care le consider m foarte importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea “gramaticale”.

Cunoa terea no iunilor de limb latin se justific , cu atât mai mult, cu cât limba interna ional de redactare a re etelor este limba latin . Exemplele de mai jos vor fi un prilej pentru medicii practicieni de a cunoa te denumirile principalelor substan e, droguri, activit i sau formule utilizate in farmacie.

Farmacologia, ca disciplin medical fundamental are o “Nomina farmacologica”, D.C.I. (Denumirea Comun Interna ional ) a substan elor i preparatelor medicamentoase, denumirea plantelor i a drogurilor, a solu iilor

extractive, precum i a preparatelor galenice care au la baz nomenclatura latin , recomandat de O.M.S.

Substantivele In limba latin , sunt cuprinse în cadrul a

cinci tipuri de declinare: Declinarea I Substantivele de declinarea I sunt, în

general, de genul feminin cu unele excep ii (ex.: agricola, -ae = agricultor).

Cazul Singular Plural Nominativ tinctur-a tinctur-ae Genitiv tinctur-ae tinctur-arum Dativ tinctur-ae tinctur-is Acuzativ tinctur-am tinctur-as Ablativ tinctur-a tinctur-is

Iat câteva substantive din declinarea I, folosite in prescrierea re etelor, având termina ia in “-a”:

Althea Nalb mare ampulla fiol , flacon

Angelica Angelic aqua ap

Areca Nuca de arec Arnica Carul zânelor Avena ov z

Belladona M tr gun Betula Mesteac n

calcaria var, calcar Calendula G lbenele camphora camfor

capsula capsul cera cear

Chamomilla Mu el charta hârtie

Cina Limbricari Coca Arbust de cocain

Coffea Arborele de cafea colatura filtrat

colla clei, coaj , vezic Convallaria L cr mioar

creta cret Datura Cium faie

essentia esen Euphorbia Laptele câinelui

Faba Fasole Farfara Podbal

farina f in formula formul

Frangulla Cru in gelatina gelatin

Gentiana Ghin ura Glycyrrhiza Lemn dulce

Gutta pic tur Hara ou

Ipecacuanha Ipeca lana lân

Lavandula Lev ic Liquiritia Lemn dulce

magnesia Magnezie massa mas

medicina Medicin Melissa Roini (Melis ) Mentha Ment

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

13

mixtura mixtur , amestec nota not

officina farmacie, oficin Oliva M slin

olla oal Oryza Orez pasta past pilula pilul

placenta turt , reziduu planta plant

Primula Ciubo ica cucului pulpa miez, past

receptura receptur re ina rezin Salvia Salvie

Saponaria S punari a Scilla Ceap de mare

Signatura etichetare Sophora Salcâm japonez

tabula mas tabuletta tablet

tela tifon, es tur , pânz terebenthia terebentin

Tillia Tei Tormentilla Sclipe i

Tragacantha Tragacant tuba tub urea uree uva strugure, ciorchine

Valeriana Valerian vesica pung , vezic

via cale

Declinarea a II-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -us (cele de genul masculin) i in –um (cele de genul neutru).

Ex.: bulbus = bulb; unguentum = unguent

Cazul Singular Plural Nominativ bulbu-us bulb-I Genitiv bulb-I bulb-arum Dativ bulb-e bulb-is Acuzativ bulb-um bulb-os Ablativ bulb-a bulb-is

Cazul Singular Plural Nominativ unguent-um unguent-a Genitiv unguent-i unguent-orum Dativ unguent-e unguent-is Acuzativ unguent-um unguent-a Ablativ unguent-o unguent-is

Al i termeni apar inând declin rii a II-a având termina iile -us i -um:

Absinthium Pelin acetum o et acidum acid

Aconitum Omag (M rul lupului) aluminium aluminiu

ammonium amoniu amylum amidon Anisum Anason

antidotum antidot argentum argint arsenum arsen

atropinum atropin aurum aur

bacillus bastona balneum baie

balsamum balsam barium bariu

bismutum bismut bolus bol

bromurum brom butyrum unt calcium calciu

Capsicum Ardei iute ro u carboneum carbon

Carvum Chimion Centaurium Fierea p mântului

cereolus bujiu Chelidonium Rostopasca

Chenopodium Chenopodiu Chininum Chinin

chloroformum cloroform cocainum cocain coffeinum cofein colatorium filtru de tifon

colleplastrum emplastru cauciucat collodium colodiu

Conium Cucuta cuprum cupru

decoctum decoct Delphinium Nem or de câmp electuarium electuar emplastrum emplastru Eucalyptus Eucalipt extractum extract

Fagus Fag ferrum fier

Foeniculum Fenicul foliculus folicul

folium frunz fomentum cataplasm , pansament

fungus burete, ciuperc globulus globul

glycerolum glicerin Hordenum Orz

hydrargyrum mercur hydrogenium hidrogen

Hyosciammus M selari infusum infuzie

iodoformium iodoform iodum iod kalium potasiu

lanolinum lanolin Laurus Dafin

Levisticum Leu tean lignus lemn Linum In

Lycopodium linimentum magne ium magneziu

Melillotus Sulfin mentholum mentol

modus mod morphinum morfin

natrium sodiu oculentum oculent

oleum ulei operculum capac

opium opiu paraffinum parafin

pastillus pastil Penicillus pensul pep inum pep in

phenolphtaleinum fenoftalein phenolum fenol

physostigminum fiziostigmin pilocapinum pilocarpin

Pinus Pin Piperus Piper pistillum pistil

plumbum plumb Poligonum Troscot

praeceptum prescrip ie

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

14

resorcinum rezorcin Ricinus Ricin Rubus Mur, Zmeur

saccharosum zaharoz santoninum santonin

sebum seu signum semn sirupus sirop

Solanum Cartof stannium staniu

stibium stibiu Strammonium Cium faie

strophantus strofant strychninum stricnin

stylus vârf, cui succus suc

suppositorium supozitor Symphitum T neas

talcum talc taurus taur taxus tij

thymol timol titanum titan Triticum Grâu

ursus urs vaselinum vaselin vehiculum vehicul, excipient venenum otrav

Verbascum Lumân ric vinum vin vitrum sticl

zincum zinc

Declinarea a III-a Aceast declinare are o mare varietate de

forme. Mai jos sunt prezentate termina iile la nominativ a substantivelor de genul masculin, feminin i neutru, cu câte un exemplu de declinare:

liquor, liquoris m. licoare radix, radicis f. cin rhizoma, rizhomatis n. rizom

Cazul Singular Plural Nominativ liquor liquor-es Genitiv liquor-is liquor-um Dativ liquor-i liquor-ibus Acuzativ liquor-em liquor-es Ablativ liquor-e liquor-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ radix radic-es Genitiv radic-is radic-um Dativ radic-i radic-ibus Acuzativ radic-em radic-es Ablativ radic-e radic-ibus

Cazul Singular Plural

Nominativ rhizoma rhizomat-a Genitiv rhizomat-is rhizomat-um Dativ rhizomat-ib rhizomat-ibus Acuzativ rhizoma rhizomat-a Ablativ rhizomat-e rhizomat-ibus

Excep ii: Unele substantive formeaz la genitiv plural

-ium. Acestea sunt: a) cuvintele care se termin la nominativ cu

-a dup o consoan ;

b) unele cuvinte ce se termin in -ea i -is; c) substantivele neutre ce se termin in -e, -

al i –ar.

Abies, Abietis f. Brad adeps, adipis m. untur , gr sime

Adonis m. Ruscu aether, aetheris m. eter

albumen, albuminis n. albumin alcohol, alcoholis m. alcool alumen, aluminis n. alaun

apis, apis (pl. apium) f. albin arachis, arachidis f. arahid

bos, bovis m. bovin calis, calicis m., f. caliciu

calor, caloris m. c ldur cantharis, cantharitidis f. cantarid

carbo, carbonis m., f. c rbune color, coloris m. culoare

confectio, confectionis f. preparat finit cortex, corticis m. scoar

crassitude, crassitudinis f grosime cremor, cremoris m. crem , terci

Digitalis f. Dege el do is, do is f. doz faex, faecis f. drojdie

febris, febris f. febr Filix, Filicis f. Ferig flos, floris m. floare

Fuliga, Fuliginis f. T ciune Fumigatio, fumigationis, f fumiga ie

Gramen, Graminis n. Gramineu Iris, Iridis f. Iris, Stânjenel

jecor, jecoris n. ficat lac, lactis n. lapte

legumen, leguminis n. legum longitude, longitudinis f. lungime

mel, mellis n. miere mixtio, mixtionis f. amestec

muciago, mucilaginis f. mucilag Nux, Nucis f. Nuc

Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui ordinatio, ordinationis f. ordonan ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie Papaver, Papaveris n. Mac

pectus, pectoris n. piept pix, picis f. gudron

Plantaginis f. P tlagina potio, potionis f. po iune

praescriptio, praescriptionis f prescrip ie pulvis, pulveris m. pulbere

Rosa f. M ce Rumex rumex m. M cri

sal, salis n. sare Salix, Salicis f. Salcie

sapo, saponis m. s pun saturatio, saturationis f. saturare

Secale, Secalis n. Secar semen, semenis n. s mân

inapis, inapis f. Mu tar solutio, solutionis f. solu ie

stipes, stipitis m. Peduncul Subero, Suberis m. Plut

sulfur, sulfuris n. sulf trituratio, triturationis f. triturare

tuber, tuberis n. tubercul tussia, tussis f. tuse

vapor, vaporis n. vapor Declinarea a IV-a In aceast declinare intr substantivele cu

termina ia -us i -u la nominativ singular.

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

15

Substantivele terminate in -us sunt masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat in -u sunt neutre (ex.: coernu - corn).

Cazul Singular Plural Nominativ fruct-us fruct-us Genitiv fruct-us fruct-uum Dativ fruct-ui fruct-ibus Acuzativ fruct-um fruct-us Ablativ fruct-u fruct-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ corn-u corn-ua Genitiv corn-us corn-uum Dativ corn-u corn-ibus Acuzativ corn-u corn-ua Ablativ corn-u corn-ibus

artus, artus m. articula ie casus, casus m. caz exitus, exitus m. moarte gelu, gelus n. ger, inghe at Genu, genus n. genunchi Heleborus f. Spânz Quercus, Quercus f. Stejar spiritus, spiritus m. spirt, alcool usus, usus m. folosire

Declinarea a V-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -es i fac genitivul singular in -ei.

Ele sunt, cu unele excep ii (dies - zi i meridies - amiaz ), de genul feminin.

Cazul Singular Plural Nominativ speci-es speci-es Genitiv speci-ei speci-erum Dativ speci-ei speci-ebus Acuzativ speci-em speci-es Ablativ speci-e speci-ebus

diei, dies n. zi glaciei, glacies f. ghea meridiei, meridies n. amiaz seriei, series f. serie species, specierum f. specie

Adjectivul Substantivul i adjectivul trebuie s fie in

acord privind cazul, num rul i genul

Exemple:

concisus, concisa, concisum - iat buc i; glaber, glabra, glabrum – glabru, f p r; niger, nigra, nigrum – negru; ruber, rubra, rubrum – ro u).

Cazul Singular

Nominativ m f n concis-us -a -um

Genitiv concis-I -ae -I Dativ concis-o -ae -o Acuzativ concis-um -am -um Ablativ concis-o -a -o

Cazul Plural

Nominativ m f n concis-I -ae -a

Genitiv concis-orum -arum -orum

Dativ concis-is -is -is Acuzativ concis-os -as -a Ablativ concis-is -is -is

ablongus acoperit absolutus absolut

acidus acru adspersorius pres rat, aspersat

aethereus eterat albuminatus albuminat

albus alb amarus amar

ammoniatus amoniacal amplus voluminos

analgeticus analgezic anhidricus anhidru

anisatus anisat anthelminticus antihelmintic

antiphlogisticus antiflogistic antispasmodicus antispastic

aquosus apos arabicus arabic

aromaticus aromatic iaticus a iatic aureus auriu

benzoatus benzoic Betulinus Mesteac n

birectificatus dublu rectificat calcinatus calcinat

camphoratus camforat candidus str lucitor

carminativus carminatic Carolinus de Karlsbad causticus caustic

cholagogus colagog cinereus cenu iu

compositus compus compressus presat

concentratus concentrat condensus condensat

cornutus cornut crassus gros

cristallisatus cristalizat crudus crud, brut

denaturatus denaturat depuratus purificat destillatus distilat

diaphoreticus diaforetic dilutus diluat

diureticus diuretic diurnus diurn

durus dur elasticus elastic

electus ales expressus stors exsiccatus uscat

externus extern factitius artificial ferratus cu fier fibrosus fibros

fissus cr pat, biongulat flavus galben fluidus fluid, lichid

foetidus fetid frigidus rece fuscus brun

gallicus galic; francez gelatinosus gelatinos germanicus german

globusus form sferic glycerolatus glicerinat

granulatus granulat griseus gri, cenu iu grossus grosier

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

16

gummosus gumos helveticus elve ian hispanicus spaniol

humidus umed hydricus hidric

immaturus imatur indicus indian

inspissatus concentrat internus intern

islandicus islandic kalinus potasic

liquefactus lichefiat liquidus lichid longus lung

lotus sp lat luteus galben

maculatus p tat, pestri magnus mare maturus matur

maximus maxim, foarte mare medicatus medical

minimus minim, foarte mic mucosus cu mucus

mundatus decorticat nervinus cu ac iune asupra S.N.

novus nou obductus alungit obscurus obscur odoratus mirositor oleosus uleios opiatus opiaceu

oxydatus oxidat paratus gata preparat parvus foarte mic

perliquidus (foarte) lichid peruvianus peruvian

phy iologicus fiziologic piceus gudronat plenus plin

praecipitatus precipitat praeparatus preparat

pulveratus pulverizat purus pur

pyrolignosus pirolignos raffinatus rafinat raspatus r zuit

rectificatus rectificat reductus redus repletus umplut, plin

rotundus rotund russicus rusesc

saccharatus zaharat salicylatus salicilat

sanus s tos saponatus saponat

siccatus deshidratat siccus uscat

solidus solid spirituosus alcoolic

stellatus stelat sublimatus sublimat subliquidus vâscos

suillus suin, de porc syntheticus sintetic

technicus tehnic tectus acoperit, fumuriu

terebentinthinatus cu terebentin totus totul ustus uscat, calcinat

venenatus otr vitor verus adev rat, veritabil

veterinarius veterinar vinosus cu vin

voluminosus voluminos

Declinarea consonantic Adjectivele din declinarea consonantic vor

fi declinate ca i substantivele din aceast declinare.

Ele se împart in trei grupe: a) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -er i la neutru in -e; b) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -is i la neutru in -e; c) adjective care se termin la masculin,

feminin i neutru in -s sau in -x.

Exemple: 1. acer, acris, acre - ascu it, t ios, picant 2. brevis, brevis, breve - scurt 3. simplex, simplex, simplex - simplu

Cazul Singular

Nominativ m f n ac-er -ris -e

Genitiv acr-is -is -is Dativ acr-i -i -i Acuzativ acr-em -em -e Ablativ acr-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n acr-es -es -ia

Genitiv acr-ium -ium -ium Dativ acr-ibus -ibus -ibus Acuzativ acr-es -es -ia Ablativ acr-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n breve-is -is -e

Genitiv brev-is -is -is Dativ brev-i -i -i Acuzativ brev-em -em -e Ablativ brev-i -i -ibus

Cazul Plural

Nominativ m f n brev-es -es -ia

Genitiv brev-ium -ium -ium Dativ brev-ibus -ibus -ibus Acuzativ brev-es -es -ia Ablativ brev-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n simple-x -x -x

Genitiv simplic-is -is -is Dativ simplic-i -i -i Acuzativ simplic-em -em -x Ablativ simplic-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n simplic-es -es -ia

Genitiv simplic-ium -ium -ium Dativ simplic-ibus -ibus -ibus Acuzativ simplic-es -es -ia Ablativ simplic-i -ibus -ibus

In continuare, se dau exemple de adjective

din declinarea consonantic .

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

17

Cele care se termin in -er, -is, -e vor fi redate in toate cele trei forme.

Adjectivele care la masculin i feminin se termin in -is i la neutru in -e se redau in cele dou forme. Cele care se termin la masculin, feminin i neutru in -s sau in -x vor fi redate într-o singur form .

animalis,animale animal artificialis, artificiale artificial communis, commune comun detergens detergent dulcis, dulce dulce duplex dublu emolliens emolient emul ificans emulsionant fortis, forte puternic fumans fumegând juvans folositor laxans laxativ leniens lini titor, calmant letalis, letale letal medicinalis, medicinale medicinal mitis, mite or, blând mollis, molle moale officinalis, officinale oficinal

ovvilis, oville ovin pectoralis, pectorale pectoral purgans purgativ recens recent roborans roborant silvester, silvesteris silvestru solubilis, solubile solubil solvens solvent, subtilis, subtile subtil venalis, venale obi nuit viridis, viride Verde vulgaris, vulgare comun

Forme de compara ie ale adjectivului Comparativul pentru genul masculin i

feminin se formeaz cu sufixul -ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius.

Toate adjectivele la comparativ se incadreaz in declinarea consonantic .

Superlativul se formeaz cu sufixul -issimus, -issima, -issimum.

Adjectivele care la nominativ singular se termin in -er fac superlativul cu termina ia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).

Forma M F N Traducerea

Pozitiv longus longa longum lung Comparativ longior longior longius mai lung Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung Pozitiv brevis brevis breve scurt Comparativ breviar breviar brevius mai scurt Superlativ brevissimus brevissima brevissimum cel mai scurt Pozitiv acer acris acre ascu it Comparativ acridor acrior acrius mai ascu it Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascu it

Excep ii

Pozitiv magnus magna magnum mare Comparativ maior maior maius mai mare Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare Pozitiv parva parva parvum mic Comparativ minor minor minus mai mic Superlativ minimus minima minimum cel mai mic Pozitiv bonus bona bonum bun Comparativ melior melior melius mai bun Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun Pozitiv malus mala malum u Comparativ peior peior peius mai r u Superlativ pessimus pessima pessimum cel mai r u

Adverbul Formele de adverb terminate in -e provin din

adjective de declinarea a/o la gradul

De exemplu: • pozitiv sau • superlativ.

Adjectiv Adverb Traducere Grossus, grossa, grossum grosse grosier Humidus, humida, humidum humide umed Longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung Subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin

Formele de adverb care se termin in -iter

apar in adjectivelor declina iei consonantice. Adjectivele care se termin in -ns, -nt î i

vor transforma termina ia in -nter.

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

18

De exemplu:

Adjectiv Adverb Traducere m. f. n. brevis brevis breve breviter scurt recens - - recenter proasp t subtilis subtilis subtile subtiliter fin

Verbul Exist patru forme de conjugare a verbelor:

conjugarea a filtrare a filtra conjugarea e miscere a amesteca conjugarea i lenire a atenua consonantic solvere a solubiliza

In ordonan a medical verbele se exprim in general la imperativ sau la persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv.

Acestea sunt utilizate in Instructio i Subscriptio pentru a aten iona farmacistul asupra anumitor manopere.

De exemplu :

Infinitiv : dare - a se da Imperativ : da! - d ! Conjunctiv : - sg.:detur-s se dea (o bucat ) - pl.: dentur - s se dea (mai multe buc i).

Infinitiv Imperativ Conjunctiv addere - a ad uga adde! addatur, addantur cavere - a se p zi cave! colare - a strecura cola!

concidere-a t ia in buc i concide! conquere - a fierbe conque! conquator

conspergere-a consperga consperge! contundere - a zdrobi contunde! contundatur, contundantur

dare - a da da! detur, dentur dispensare - a doza dispensa! dispensetur, dispensentur dividere - a divide divide!

filtrare - a filtra filtra! formare - a forma formentur

infundere-a uda, a ineca infunde! iterare - a repeta iteretur (ne iteretur)

macerare - a macera macere! miscere - a amesteca misce! misceatur, misceantur obducere - a acoperi obduce! obducantur parare - a prepara para!

recipere - a primi, a lua recipe! signare - a eticheta signa! signetur solvere - a solubiliza solve! sterilisare - a steriliza sterilisa! sterilisetur vertere - a intoarce verte!

Numeralul Cantit ile se exprim sub forma numerelor

cardinale, in cifre arabe. Aceste cantit i se scriu in grame i se

citesc in multiplii sau submultiplii acestuia: gramma - gram (singular), grammata - grame (plural). In re et se va citi:

5,0 - grammata quinque 0,5 - decigrammata quinque 0,05 - centigrammata quinque 0,005 - miligrammata quinque

1 unus, una, unum 2 duo, duae, duo 3 tres, rtes, tria 4 quattuor 5 quinque 6 sex 7 septen 8 octo 9 novem 10 decem

11 undecim 12 duodecim 13 tredecim 14 quattordecim 15 quindecim 16 sedecim 17 heptadecim 18 octodecim 19 nonadecim 20 viginti 21 viginti unus 30 triginta 40 quadraginta 50 quinquaginta 60 sexaginta 70 septuaginta 80 octoginta 90 nonaginta 100 centum

1.000 mille

Num rul dozelor, flacoanelor, pic turilor se exprim intotdeauna in cifre romane:

I 1 II 2 III 3 IV 4

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

19

V 5 VI 6 VII 7 VIII 8 IX 9 X 10

XX 20 XXX 30 XL 40 L 50

LX 60 LXX 70

LXXX 80 XC 90

C 100 CC 200

CCC 300 CD 400 D 500

DC 600 DCC 700

DCCC 800 CM 900 M 100

Mai jos sunt redate principalele grupe de

medicamente in terminologia latin

Termeni latini folosi i pentru grupele de medicamente

Singular Plural In limba român adstringens adstringentia astringent analgeticum analgetica analgezic antarthriticum antarthritica antiartritic anthelminthicum anthelmintica antihelmintic anthidroticum anthidrotica antisudorific antidiarrhoicum antidiarrohica antidiareic antiphlogisticum antiphlogistica antiinflamator antirheumaticum antirheumatica antireumatic antispasmodicum antispasmodica antispastic ataractium ataractica ataractic dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii diureticum diuretica diuretic cardiotonicum cardiotonica cardiotonic carminativum carminativa carminativ cholagogum cholagoga colagog expectorans expectorantia expectorant externum externa extern hypnoticum hypnotica hipnotic internum interna intern laxans laxantia laxativ nervinum nervina cu ac iune asupra S.N. ophtalmicum ophtalmica oftalmic otologicum otologica cu ac iune asupra urechii purgans purgatia purgativ rhinologicum rhinologica cu ac iune asupra mucoasei nazale roborans roborantia roborant sedativum sedativa sedativ stomachicum stomachica stomachic, stimulent al apetitului uterinum uterina cu ac iune asupra uterului

Denumirea latin a acizilor, s rurilor, oxizilor i hidroxizilor:

acidum boricum acid boric acidum sulfuricum acid sulfuric acidum hypochlorosum acid hipocloros acidum chlorosum acid cloros acidum chloricum acid cloric acidum perchloricum acid percloric arsenicocus arsenicos chlorosus cloros nitrosus nitros sulfurosus sulfuros phosphorosus fosforos aceticus acetic benzoicus benzoic boricus boric carbonicus carbonic chloricus cloric nitricus nitric lacticus lactic phosphoricus fosforic salycylicus salicilic tannicus tanic tartaricus tartric

bromatus bromur chloratus clorur fluoratus fluorur jodatus iodur sulfuratus sulfur Natrium carbonicum carbonat de sodiu Natrium hydrogencarbonicum

bicarbonat de sodiu

Natrium phosphoricum fosfat acid de sodiu Bismuthum subcarbonicum

carbonat de bismut

Zincum oxydatum oxid de zinc Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu Natrium hydroxydatum hidroxid de sodiu

În func ie de componen a "Designatio

Materiarum " se cunosc: re ete simple, când Ordinatio este

compus dintr-un singur component, substan medicamentoas , preparat oficinal sau produs tipizat;

re ete compuse, în care apar dou sau mai multe substan e ce urmeaz a fi preparate

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

20

împreun . Acestea sunt re etele magistrale, adic re etele în care farmacistul trebuie s execute o opera ie de preparare dup ordonan a medical .

1.1.3.1 Modul de ordonare al

componentelor in re ete O a ezare corect pe blanchet evit

nein elegerile sau o interpretare echivoc (care ar putea conduce la accidente).

Substan ele medicamentoase (indiferent de tipul lor)3 se inscriu una sub alta pe vertical , fiecare incepând cu prima liter majuscul .

3 Re etele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de c tre medic care va selec iona substan ele active, dozele i forma farmaceutic cea mai adecvat situa iei clinice i pacientului. Executarea re etei se va face în farmacie, pe baza re etei, substan ele medicamentoase introduse în formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prev zut în farmacopee. Re etele oficinale (galenice) au compozi ie bine stabilit întâlnite în farmacopee. Ele trebuie s se g seasc gata preparate în farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iat câteva preparate oficinale care trebuie s se întâlneasc în farmacie: liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, pic turile pentru ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%;

pun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; solu ia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, po iunea Riviere (solu ia efervescent ); solu ia alcoolic de iod iodurat; supozitoare de glicerin , tinctura de opiu, unguent emulgator, unguent cu glicerin , unguent cu oxid de zinc i acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se prescriu folosindu-se numele din farmacopee, f a scrie compozi ia (când preparatul este compus din mai multe substan e active). În anumite situa ii preparatele oficinale nu se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substan e active înglobate în formul ri magistrale (ex. julepul gumos - mucilagiul de gum arabic ).

Re etele tipizate (comerciale, specialit i farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor în forma lor finit . Aceste medicamente au denumiri comerciale (înregistrate) care vor fi trecute pe re et înso it în mod obligatoriu de forma farmaceutic i de cantitatea la o unitate de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g – exist i comprimate de 0,1 g ca i solu ii 2,5 sau 10%). În conformitate cu dispozi iile în vigoare medicamentele cuprinse în nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, dup modul de eliberare din farmacie, se împart în:

medicamente care se elibereaz numai pe baz de re et care se va re ine în farmacie (ex. ac. folic, adrenalin , ampicilin , kanamicin sulfat, ergometin, ocitocin etc.).;

medicamente care se elibereaz pe baz de re et care nu se va re ine în farmacie. Acest tip de re et este valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. – în cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea re etei este de doar 10 zile);

medicamente care se elibereaz la cerere nefiind necesar prescrip ia medical (vat , romplast,

rbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este c în unele situa ii denumirea interna ional a unui medicament este folosit i în farmacopee (oficinal) cât i pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon , cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).

Denumirile substan elor se vor scrie prescurt ri i f a se folosi simbolurile chimice.

Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei complicate) cu excep ia substan elor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu).

De asemenea, nu se intrebuin eaz denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amar ci sulfat de magneziu).

Denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. atropin sulfuric ; tinct. sau tinctura. – tinctur ; extr. – extract etc.), dar sunt contraindicate prescurt rile care pot genera confuzii, care pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu – Kalii chloridi(um) – nu va fi prescurtat pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu – Kalium chloricum – care este foarte toxic.

In dreptul fiec rei substan e se va trece cantitatea, in cifre arabe i se exprim in grame.

Cifrele intregi reprezint gramele, iar zecimalele submultiplii gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = dou zeci de centigrame, 0,03 = trei centigrame etc.).

Cifrele se vor a eza una sub alta in a a fel incât virgulele s fie exact pe aceea i linie vertical .

Lichidele se pot prescrie in mililitri (mai rar in centimetri cubi). Pentru unele solu ii, care se scriu in cantit i foarte mici, exprimarea se face in pic turi folosind cifre romane i simbolul gtts. (guttas = pic turi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.).

Tot cu cifre romane se exprim num rul flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc.

În general, nu se obi nuie te a se trece simbolul g (grame) dup cifr , virgula fiind cea care face ca acest simbol s fie subîn eles.

De asemenea, cantitatea se poate eviden ia i prin sublinierea intregului dinaintea virgulei (de

exemplu: 40,0; 0,25; 0,001). In re et se folosesc in general unit i de

sur precise i mai rar unit i de m sur aproximative.

Pentru exprimarea greut ilor se folosesc:

• gramul (grama = g), • miligramul 10-3g i • microgramul ( g = 10-6 gamma). Pentru m sur torile de capacitate se

folosesc mililitrul (ml = 10-3), microlitrul (10-6). Farmacopeea prevede patru moduri de

exprimarea a formul rilor lichide:

% g/g = cantitatea in grame de substan con inut in 100g produs final.

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

21

Farmacopeea prevede c formele farmaceutice lichide de uz intern i extern (indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g sirop la 100 g po iune);

% g/v = cantitatea in grame de substan con inut in 100 ml produs final.

In acest fel se vor nota concentra iile solu iilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la 100 ml sol. apoas );

% v/v = volumul in ml con inut in 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat con ine 70% v/v alcool etilic);

% v/g = volumul in ml con inut in 100g produs final.

La medicamentele care se exprim in pic turi, trebuie s fie cunoscut num rul de pic turi in care poate fi divizat un gram din lichid, ex:

Denumirea Num r de pic turi/gram

Eter 90 Alcool 95% (v/v) 63

Alcool diluat 70% (v/v) 56 Ap distilat 20

Când se prescriu droguri vegetale, numele

proprii ale drogurilor incep de asemenea cu majuscule indicându-se i por iunea drogului care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillae).

Medicul veterinar va prescrie medicamentele in ordinea in care le amestec farmacistul.

De obicei (exist i excep ii) ordinea de amestecare a medicamentelor se face in ordinea crescând a greut ii lor, ultimul fiind excipientul.

În cazul substan elor toxice, puternic active

sau al stupefiantelor, cantit ile se scriu in cifre i litere, în parantez , pentru a se evita posibilitatea unei gre eli sau a unei opera iuni frauduloase.

Exemplu:

Rp./ Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram ) In cazul acestor substan e când medicul

prescrie inten ionat o doz m rit , peste doza maxim , el este obligat s sublinieze cantitatea i s adauge men iunea "sic volo " ( a vreau, a doresc).

Aceast situa ie apare când se instaleaz rezisten sau toleran la un medicament, motivându-se astfel m rirea dozelor in aceste situa ii.

Când dou sau mai multe componente care se succed sunt prescrise in acelea i cantit i, nu

este necesar s se indice cantitatea la fiecare in parte, ci doar la ultima component , cifra fiind precedat de literele aa (ana partes = in p i egale).

Exemplu, în loc de:

Rp/ Sulfur precipitatae 10,0 Zinci sulfurici 10,0 Sapo kalini 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Se poate prescrie:

Rp/ Sulfur precipitatae Zinci sulfurici Sapo kalini aa 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Termenul ad (pân la) se utilizeaz uzual pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze diferen a excipientului (de obicei) pân la cantitatea dorit . In general, pentru excipien i cantitatea nu se indic , ci se scrie q.s. sau Q.S. (quantum satis = atât cât trebuie).

În aceste cazuri, farmacistul stabile te singur cantitatea în func ie de tehnica de preparare i va men iona pentru prescrip ie, obligatoriu, cantitatea i natura excipientului folosit (aceast terminologie se poate utiliza adecvat in cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.).

a cum deja s-a ar tat, in re etele magistrale (compuse) exist o enumerare de dou sau mai multe substan e medicamentoase, care vor urma a fi preparate împreun .

In iruirea acestor substan e (remedii) nu se face la intâmplare, ci într-o anumit ordine:

1. Remedium cardinale - medicament principal (de baz )

2. Remedium adjuvans - medicament secundar (ajut tor)

3. Remedium corrigens - medicament corector al gustului i / sau al mirosului

4. Remedium constituens - medicament de constitu ie (de inglobare, excipient)

Remedium cardinale - este reprezentat de substan a cea mai important pentru tratamentul prescris, aceea care imprim ac iunea curativ dorit .

Remedium adjuvans - este reprezentat de una sau mai multe substan e care au rol de a completa ac iunea medicamentului principal, fie

rindu-i activitatea prin sinergism sau poten are, fie diminuându-i unele efecte nedorite.

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

22

Remedium corringens - apare în re et numai in cazul existen ei unor substan e cu gust i/sau miros nepl cut, care se administreaz

oral. Poate fi reprezentat de una sau mai multe

substan e dulci sau aromate, care au rolul de a corecta astfel gustul substan elor amintite.

Remedium constituens reprezint partea in care se inglobeaz celelalte substan e medicamentoase. Excipien ii sunt in general substan e inactive.

El poart i denumirea de excipiens (excipient). Astfel, pentru solu ii apoase excipientul uzual este apa; pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. In func ie de formele medicamentoase care se prepar , excipien ii vor fi substan e lichide, moi sau solide.

Uneori, remedium corrigens i remedium constituens pot fi reprezentate de un singur medicament (ex. cazul siropurilor).

1.1.4 Subscriptio

Este partea care urmeaz lui Designatio

Materiarum. Aici, medicul veterinar indic farmacistului

modul cum vor trebui preparate substan ele medicamentoase, forma medicamentoas care va rezulta i in câte doze s se divid acestea.

Exprimarea in Subscriptio se face numai in termeni latini conven ionali, reda i prescurtat in formule bine definite.

Dup modul cum se formuleaz Subscriptio, re etele pot fi împ ite in 6 grupe, dup cum urmeaz :

Exemplu:

Re ete Nedozate Dozate

Forma divizat Forma dispensat

Simple Rp./ ………… 50,0 D.S.

Rp./ ………… 500,0 Div.p.aeq. X D.S.

Rp./ ………… 50,0 D.t.d. X D.S.

Compuse

Rp./ ………… 10,0 ………… 15,0 ………… 75,0 M.f. ……….. * D.S. ………..

Rp./ ………… 10,0 ………… 15,0 ………… 75,0 M.f. ……….. * Div.p.aeq. X D.S. ………..

Rp./ ………… 1,0 ………… 1,5 ………… 7,5 M.f. ……….. * D.t.d. X S. ………..

* se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.

Dup cum se poate vedea din schema de

mai sus, atât re etele simple, cât i cele compuse se împart în nedozate (medicamentul se elibereaz într-o singur doz ) i dozate (medicamentul se elibereaz împ it in mai multe doze).

În cazul re etelor nedozate, Subscriptio va const în cazul re etelor simple din formula D.S. (Detur Signetur = s se dea i s se eticheteze) i, in cazul re etelor compuse din formula M.f.

(Misce fiat = s se amestece i s se fac ), indicându-se forma medicamentoas respectiv (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).

In re etele magistrale in care cantitatea de excipient nu este precizat dup Q.S., se va continua cu formula ut (in loc de M = misce).

Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae

Exprimat in limba român aceasta inseamn "excipient atât cât trebuie ca s se fac pilule".

Re etele dozate. Sunt cele în care medicamentul se elibereaz în mai multe doze, dup modul de împ ire, având:

Forma divizat - in acest caz, împ irea substan elor medicamentoase se va face "dup ochi ", in tot atâtea doze egale câte se prescriu; manopera poate avea un procent de eroare admis de 8-15%.

Exactitatea sa depinde in cea mai mare sur de indemânarea i experien a

farmacistului, fiind o metod expeditiv . Nu se aplic niciodat la re etele care con in

substan e de la Venena i Separanda. Formula de exprimare este: Div. p. aeq.

(divide in partes aequales = divide in p i egale), putând urma apoi num rul de doze in care trebuie împ it medicamentul exprimat in cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p.aeq.N VI).

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

23

Exemplu:

Rp./ Magnesii sulfas 100,0 Div.p.aeq. N. X D.S.

Forma dispensat . Reprezint un mod de divizare absolut exact, împ irea f cându-se pentru fiecare doz prin cânt rire, acestea devenind riguros egale. Opera iunea necesit un timp mai indelungat dar este mult mai sigur .

Medicamentele care con in substan e din grupele Venena i Separanda se prescriu intotdeauna dozate astfel. Exprimarea in form dispensat este D.t.d. (detur tales doses = s se dea asemenea doze), dup care urmeaz num rul dozelor exprimate in cifre romane.

Exemplu:

Rp./ Phenobarbitalum 0,30 D.t.d. N. X S.

Dup cum se vede din exemplul de mai sus, dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figureaz deja in formul (evitându-se astfel repetarea termenului de dou ori).

Intotdeauna, in dozarea prin metoda divizat , cantitatea se împarte la num rul de doze, pe când in metoda dispensat ea se multiplic la acest num r.

i in cazul re etelor dozate vor exista re ete simple i re ete compuse. Ele au aceea i formul de exprimare, cu men iunea c re etele compuse incep intotdeauna cu M.f. sau „ut f.”(a a cum s-a ar tat de altfel i la formele nedozate).

1.1.5 Signatura (Instructio) et nomen aegroti

Signatura (Instructio) este acea parte a

re etei care se adreseaz in aceea i m sur farmacistului cât i executantului tratamentului.

Ea cuprinde indica ii legate de: calea de administrare (intern – etichet albastr , extern – etichet ro ie sau parenteral prin injec ie4) in câte reprize, frecven a (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 in 6 ore etc.), momentul administr rii (inainte de

4 Dup acesta urmeaz enun area concret a modalit ii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian ; D.S. în furaj; D.S. int. în apa de b ut; D.S. int. înglobat în bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern dup tehnici cunoscute (D.S. ext. fric iuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instila ii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudr ri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular etc.)

mas ) etc. Explica iile de la Signatura se fac recomandabil in limba român , existând i câteva formule in limba latin (ex.: bis in die = de dou ori pe zi, ante cibum = inainte de hr nire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = in fiecare zi).

In situa ia in care medica ia de administrat i tratamentul necesit explica ii suplimentare se va apela la exprimarea "dup aviz" ceea ce inseamn c pe dosul blanchetei sau pe o alt coal al turat re etei, medicul veterinar le va da in scris, clar i f echivoc.

La re etele tipizate se mai poate scrie la Signatura i "D.S. dup prospect".

Dac medicul solicit farmacistului s copieze pe eticheta formul rii intreaga compozi ie i se poate adresa prin "D.S. cum formula " (s se eticheteze i s se scrie formula), iar dac medicul veterinar dore te s administreze personal medicamentul va scrie "D.S. suo nomine" (eticheteaz i scrie pentru uzul medicului).

Nomen aegroti reprezint identificarea pacientului (a animalului la care se va face tratamentul).

Aici se va identifica precis animalul sau animalele prin indicarea num rului matricol, numelui, specia, eventual sexul, vârsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu: câine rasa Doberman, 10Kg; vaca nr. 9826; calul „Murgu”; porc de 80 kg etc.).

In principiu, diagnosticul se va trece in re et atunci când se vor prescrie substan e foarte active din grupele Venena i Separanda.

1.1.6 Nomen medici

Re eta va avea valabilitate numai dac va con ine parafa i semn tura medicului.

Parafa ( tampila) medicului va con ine numele i prenumele medicului precum i calificarea acestuia ("Dr. medic veterinar" sau "Doctor in medicin veterinar "). Pe blanchetele cu multe re ete, Nomen medici va figura doar o singur dat in subsolul ultimei re ete redactate. Conform ultimelor instruc iuni ale Colegiului Medicilor Veterinari, în Statutul Medicului Veterinar, publicat in Monitorul Oficial Nr. 147 din 01/03/2011 medicul veterinar practician va folosi obligatoriu o paraf dup urm torul model:

Form : dreptunghiular ; Lungimea: 5 cm; L imea: 2 cm; Numele i prenumele; Gradul tiin ific; Gradul profesional; Cod, num rul atestatului de liber practic ,( este

num rul c ii de identitate).

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

24

Model:

Medicul veterinar de liber practic titular al cabinetului medical veterinar individual (unitate medical veterinar f personalitate juridic ) folose te obligatoriu tampila dup modelul:

a) form rotund , cu diametrul de 3 cm; b) rândul exterior: forma de organizare; c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari

(CMV) i jude ul / municipiul Bucure ti; d) rândul 2 central: num rul din Registrul unic al

cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate juridic ;

e) rândul 3 central: codul de identificare fiscal ; f) rândul 4 central: localitatea.

Model de tampil

Medicul veterinar de liber practic asociat / ac ionar al unei unit i medicale veterinare cu personalitate juridic folose te obligatoriu tampila dup urm torul model:

a) form rotund , cu diametrul de 3 cm; b) rândul exterior: denumirea societ ii i forma de

exercitare (cabinet medical veterinar/farmacie veterinar / punct farmaceutic veterinar/clinic veterinar /spital veterinar), dup caz;

c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari (CMV) i jude ul / municipiul Bucure ti;

d) rândul 2 central: num rul din Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate juridic ;

e) rândul 3 central: cod unic de inregistrare; f) rândul 4: localitatea.

Model de tampil

1.2 Re eta cu timbru sec

Medicamentele din grupa Venena (toxice i stupefiante) nu sunt eliberate decât pe blanchete cu re ete speciale care au imprimat o tampil cu timbru sec ( tampil metalic ce imprim in relief f tu ) eliberat de c tre serviciile sanitare jude ene pe baz de adres oficial .

Aceste re ete se in in eviden e speciale, dup emitere fiind re inute in farmacia care elibereaz substan ele.

Totodat se inregistreaz o serie de date ce permit s se cunoasc exact destina ia luat de aceste medicamente, in registre speciale.

Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonan e individuale, fiind interzis deturnarea destina iei lor. Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va fi anun at in scris, in 24 de ore, Direc iei Sanitare a jude ului i Poli iei Jude ene (serviciul Substan e toxice i Stupefiante)

Dac prin re et sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se efectueaz in limita dozelor maxim admise (pentru uzul veterinar) timp de 3 zile.

Unit ile unde se intâlnesc substan e stupefiante vor fi controlate i avizate periodic (anual) de c tre reprezentan ii Ministerului de Interne, inso i de speciali ti in domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau ierarhic superioare.

Regimul produselor toxice a fost prima dat reglementat prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se refer la fabricarea, manipularea, depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, transportul i folosirea produselor i substan elor toxice. Substan ele apar in toare acestei categorii sunt stabilite prin Ordinul Ministerului

ii 43/1980 i mai apoi prin legea 143/2000. Activit ile de desfacere i aprovizionare cu substan e din categoriile mai sus amintite sunt permise unit ilor sanitar veterinare pe baza autoriza iei de func ionare emis de c tre Direc iile sanitare veterinare sau Centrele sanitare antiepidemice i Inspectoratele jude ene de protec ia muncii.

Unit ile care au ob inut autoriza ia au obliga ia de a se inscrie la Poli ia jude ean pe raza c reia institu ia î i are sediul.

Registrele speciale de eviden a substan elor toxice vor fi numerotate, sigilate, tampilate i semnate de c tre conduc torul

unit ii. Registrele vor fi vizate anual de c tre organele de poli ie abilitate.

Potrivit Ordinului Comun al ministrului ii i familiei, al ministrului agriculturii,

alimenta iei i p durilor i al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele farmaceutice de uz uman i veterinar care con in substan e care intr sub inciden a Legii nr. 143/2000 i a Ordinului nr. 848 din 12/09/2003, privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri incontinuare sunt prezentate produse

Dr. Barbu Ionel Doctor în medicin veterinar

Medic primar veterinar Cod: 037181

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

25

farmaceutice de uz veterinar inregistrate in România (tabelul 4).

Ultimul document ap rut in domeniu este: Norma metodologica din 14/08/2006 (Norma metodologica din 2006) referitoare la utilizarea formularului de prescriptie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare, precum i a formularului cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare, publicat în Monitorul Oficial 717 din 22 august 2006 (M. Of. 717/2006).

Pentru claritatea i în elegerea no iunilor, vom reproduce actul în totalitate cu sublinierile necesare:

Art. 1. - Farmaciile veterinare elibereaz , pe baza de prescrip ie medical , numai acele produse medicinale veterinare care sunt autorizate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar pentru a fi comercializate in Romania.

Art. 2. - Produsele medicinale veterinare pot fi eliberate de orice farmacie veterinar autorizata de autoritatea competenta, conform actelor normative in vigoare.

Art. 3. - Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar .

Art. 4. - Produsele medicinale veterinare ce con in substante active care sunt inscrise in lista substan elor care se elibereaz fara prescriptie medical , conform hot rârii Comitetului pt. Produse Medicinale Veterinare, fac exceptie de la prevederile art. 3.

Art. 5. - Utilizarea altor formulare decat cele prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, precum i eliberarea fara prescriptie medical a produselor medicinale veterinare pentru care este obligatorie prescrip ia medical atrag raspunderea administrativa, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.

Art. 6. - Medicii veterinari sunt obliga i sa pastreze exemplarul de culoare roz al prescriptiilor medicale emise o perioada de 3 ani de la data emiterii lor.

Art. 7. - Este obligatorie prescrierea de tre medicul veterinar competent pe

formularele cu regim special a urmatoarelor produse medicinale:

a) produsele medicinale destinate animalelor de interes economic;

b) produsele medicinale veterinare pt care medicul veterinar trebuie s ia masuri speciale in scopul evit rii oricarui risc inutil fa de:

(i) speciile- int ; (ii) persoana care administreaza produsul

medicinal veterinar; (iii) mediul inconjurator; c) produsele destinate tratamentului

starilor patologice care presupun un diagnostic corect sau pentru o utilizare ce poate provoca efecte care impiedica sau influenteaza masurile terapeutice sau de tratament ulterioare;

d) formula oficinala, în in elesul art. 3 din Ordinul pre edintelui Autorit ii Nationale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 69/2005, destinata animalelor de interes economic.

Art. 8. - In cazul produselor medicinale eliberate numai pe baza de prescriptie, medicul veterinar este obligat sa prescrie cantitatea necesara pentru efectuarea completa a tratamentului in cauza.

Art. 9. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale care nu se retin in farmacia veterinar vor fi inregistrate in registre speciale destinate acestui scop, specificandu-se data eliberarii, produsul medicinal veterinar eliberat, cantitatea, numele medicului veterinar care a emis prescriptia i numele persoanei care a ridicat produsul. Farmaciile veterinare vor pastra aceste registre i le vor pune la dispozitie autoritatilor competente, la cererea acestora.

Art. 10. - Prescrierea de c tre medicii veterinari a produselor substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope, reglementate de Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope, precum i a celor care intra sub incidenta Legii nr.

143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificarile i completarile ulterioare, se face exclusiv pe formularele cu timbru sec, care se re in in farmacia veterinar .

Art. 11. - Produsele medicinale veterinare din grupele: antibiotice, chimioterapice, sulfamide, antihelmintice, antiparazitare externe pentru speciile de interes economic, desensibilizare, antidiareice, cu exceptia celor care nu contin substante pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri, analeptice cardiorespiratorii i hormoni, se elibereaz pe baz de prescrip ie medical , al carei model e prevazut in A1 la norma sanitar veterinar .

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

26

Art. 12. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale vor fi tip rite pe hartie autocopiativa in doua culori, vernil i roz. Exemplarul de culoare vernil, original, va fi pastrat de farmacia veterinar , iar exemplarul de culoare roz va fi pastrat de medicul veterinar care a emis prescrip ia. In cazul eliberarii partiale a cantitatii prescrise, prescrip iile nu se retin la farmacie i vor fi anulate partial prin inscrierea men iunii "ANULAT PARTIAL" înso it de stampila farmaciei. Num rul i seria prescriptiei eliberate partial vor fi consemnate, dupa eliberarea produsului medicinal veterinar, in registrul de evidenta a prescriptiilor.

Art. 13. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale se tiparesc potrivit modelului din anexele nr. 1 i 2 i se prezint doar in carnete de cate 50 de file bicolore (total 100 de file).

Art. 14. (1) Carnetele inseriate i numerotate se

distribuie medicilor veterinari, la cerere, contra cost, conform legii, de c tre fiecare colegiu al

medicilor veterinari judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

(2) Gestionarea carnetelor care con in formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale la nivelul colegiilor se va face potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Art. 15. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale cu timbru sec pentru eliberarea de c tre farmacia veterinar a produselor i substan elor stupefiante se completeaza conform prezentelor norme metodologice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan elor i preparatelor stupefiante i psihotrope.

Art. 16. - Autoritatea Na ionala Sanitar Veterinar i pentru Siguran a Alimentelor, prin Directia de control i coordonare a activitatii farmaceutice veterinare, i Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar vor controla modul de conformare i aplicare a prezentelor norme metodologice.

Tabelul 4 Produse farmaceutice de uz veterinar inregistrate eliberabile cu timbru sec in România

Nr. crt.

Denumire substan activ

Produsul farmaceutic ce con ine substan a

Denumire comercial Forma farmaceutic ,

concentrat Mod de

prescriere i eliberare

1. Apomorfina Filtalon sol.inj.fiole x 2ml P-TS 2. Acepromazina maleat Neurotranq sol.inj.flac.x 50ml P-RF

3. Ketamina clorhidrat

Ketamine 10% Ketamine Imalgene 500 Imalgene 1000 Vetased Ketaminol 5 Ketaminol 10 Ketalrom Ketamidor 10%

sol.inj.flac.x 10ml i 25ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x l0ml i 20ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF

4. Medetomidina clorhidrat Domosedan Domitor

sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF

5. Pentobarbital sodic Euthanyl sol.inj.flac.x 250ml P-RF 6. Petidina clorhidrat Mialgin 5% sol.inj.flac.x 250ml P-TS

7. Prometazina Alergotrat 3% Alergotrat b

sol.inj.flac.xl0ml, 20ml i 50ml sol.inj.flac.x 20ml i 50ml

P-RF P-RF

8. Propionil promazin fosfat Combelen sol.inj.flac.x 25ml i l00ml P-RF 9. Tiopental sodic Rompental sol.inj.flac. x 20ml P-RF

10. Xilazina clorhidrat Xylaject 2% sol.inj.flac.x 25ml P-RF

Nota: • P-TS = prescrip ie medical cu timbru sec; • P-RF = prescrip ie medical care se re ine in farmacie. Conform Normei sanitare veterinare

privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i normele metodologice referitoare la utilizarea acestora din 14/08/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006

Modelul unic, al imprimat cu regim special i cel al formularului de prescrip ie medical cu

timbru sec necesar pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare, necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare e prev zut in anexele nr. 1 i 2 la aceast norm sanitar veterinar , fiind prezentate mai jos:

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

27

Colegiul Medicilor Veterinari din România

organizeaz tip rirea, distribuirea, inserierea i numerotarea formularelor de prescrip ie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a formularelor de

prescrip ie medical cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare.

Normele metodologice referitoare la utilizarea formularului de prescrip ie medical , precum i a celui cu timbru sec, ca imprimate cu regim special, necesare pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a produselor i substan elor stupefiante de c tre farmaciile veterinare sunt prev zute in anexa nr. 3 la prezenta norm .

Principalele 10 nereguli care pot apare i sunt de evitat în cazul eliber rii re elor cu regim special sunt redate în tabelul 5.

Tabelul 5

Principalele nereguli care sunt de evitat în cazul eliber rii re etelor cu regim special care pot

atrage efectele legii

Neregula de evitat i care atrag efectele legii

Livrarea c tre persoane fizice neautorizate a substantelor din aceste grupe Lipsa registrelor pentru eviden a produselor de la Separanda si Venena, Nerespectarea modelului prevazut în legisla ie a registrului pentru substan ele depozitate la Separanda Venena, neconcordan ele între stocurile de achizi ie i registrul substan e periculoase Nerespectarea prevederilor legale privind eliberarea produselor Lipsa certificatelor de calitate, conformitate sau a buletinelor de analiz pentru produsele medicinale achizi ionate Nerespectarea prevederilor legale privind p strarea eviden elor substan elor psihotrope i stupefiante Registru pentru eviden a substan elor periculoase ne tampilat, nenumerotat i necompletat corespunz tor. completarea incorect a registrului de eviden a substan elor toxice, neactualizarea acestuia Dulapul Separanda i Venena neinscrip ionat i nefunc ional; Inexisten a copiilor facturilor în baza c rora s-au achizi ionat substan ele psihotrope i stupefiante

1.3 Alte indica ii legate de redactarea i

eliberarea re etei

In cazul când eliberarea medicamentelor din re et este urgent medicul poate folosi cuvinte de urgentare in ordinea gravit ii i urgen ei in interven ie, dup cum urmeaz :

cito = repede citissimo = foarte repede statim = imediat, pe loc antidotum = antidot

Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o alt culoare pentru a atrage aten ia farmacistului. In anumite situa ii re eta mai poate cuprinde i indica ii repetatur sau interetur in

REGIM SPECIAL Seria .........../nr. ......... Unitatea sanitar veterinar emitent ............................. Localitatea .................................................................... Jude ul .......................................................................... Numele persoanei fizice sau juridice de in toare de animale Domiciliul/adresa sediului social: Localitatea ..................................................................... Strada ............................................................................ Nr. ........., jude ul ............................., telefon ................ Animalul/Animalele din specia ...................................... Num rul/Numerele de identificare................................. Categoria ...................................................................... Sexul ............................................................................ Greutatea medie/animal (kg) ........................................ Diagnosticul .................................................................. ...................................................................................... Nr. din registrul de consulta ii ..................../data ........... Rp/ Semn tura i parafa medicului veterinar, ............................................... Data ......................

REGIM SPECIAL Seria ................................./ nr. ................... Unitatea sanitar veterinar emitent ........................... Localitatea ..................................................................... Jude ul .......................................................................... Numele persoanei fizice sau juridice de in toare de animale Domiciliul/adresa sediului social: Localitatea ..................................................................... Strada ............................................................................ Nr. ........., jude ul ............................., telefon ................ Animalul/Animalele din specia ...................................... Num rul/Numerele de identificare ................................ Categoria ...................................................................... Sexul ............................................................................. Greutatea medie/animal (kg) ........................................ Diagnosticul .................................................................. ....................................................................................... Nr. din registrul de consulta ii .................../data ............ . Rp/ Semn tura i parafa medicului veterinar, ............................................... Data ......................

Timbru sec

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

28

cazul in care indica ia trebuie repetat sau dimpotriv (non repetatur sau non iteretur).

In cazul absen ei acestor indica ii, farmacistul va proceda conform reglement rilor in vigoare. In cazul in care medicul veterinar nu tie dac medicamentul solicitat se afl in

farmacie el poate (in cazul in care este de acord ca farmacistul s elibereze ceva similar5) s se scrie in dreptul medicamentului in cauz : "at similia " (ceva asem tor).

In orice re et prin cuvântul "ap " se va in elege ap distilat , prin "alcool", alcool de 96 , iar prin "alcool diluat", alcool de 70 .

Medicamentele lichide prescrise in cantit i mici sub form de pic turi se m soar numai cu pic torul normal. Cu pic torul normal 20 de pic turi de ap distilat care cad liber, la 20 C cânt resc 1 g (±0,005 g).

Medicamentele lichide se elibereaz totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie s se filtreze. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepar la greutate (g/g). Fac excep ie solu iile injectabile care se prepar la volum, adic se exprim cantitatea de substan in grame, iar solventul in volume (g/v). In unele cazuri, in re ete, cantit ile unor componente nu sunt precizate.

In acest caz se iau in lucru cantit ile prev zute de farmacopee, avându-se in vedere

se noteze pe re et cantit ile utilizate. Adesea, in partea de Subscriptio pentru

unele forme medicamentoase se poate folosi i M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare prescurtat a p ilor Subscriptio i Signetur (aplicat mai ales in cazul formul rilor lichide).

Recipientele i materialele de ambalaj in care se face expedi ia trebuie s fie alese de necesit ile de conservare. Nu este recomandat

se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru p strarea alimentelor (sticle de lapte, bere, vin, b uturi r coritoare) pentru a nu da loc la confuzii. Este interzis , de asemenea, utilizarea cutiilor i dopurilor de plut care au mai fost utilizate pentru a se evita o eventual impurificare sau contaminare cu agen i bacterieni.

1.4.1 Eliberarea re etelor in S.U.A.

5 Dac în farmacie lipse te vreo substan din compozi ia unui medicament, farmacistul este obligat s ia i el leg tura cu medicul veterinar, c ruia s -i propun înlocuirea substan ei, altfel, farmacistul nu are voie s fac substitu ii doar în cazuri speciale, între substan e cu activitate terapeutic identic (ex. între s rurile aceluia i alcaloid: cofeina citrat poate fi înlocuit cu cofein natribenzoic ; codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).

In principiu, nu exist diferen e notabile in unele state (europene mai ales) existând formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, in alte state (de ex. SUA) nu exist reglement ri legate de blanchet .

Toate re etele ins trebuie s con in obligatoriu:

numele, adresa, telefonul i num rul atestatului medicului curant;

numele i adresa posesorului de animal; date despre animal; data eliber rii ordonan ei; denumirea i cantitatea medicamentului; indica ii de folosire numele medicului i semn tura.

Pentru exemplificare prezent m un model de re et editat in SUA. In general la acest tip de re et , nu sunt recomandate abrevierile latine, fiind preferate textele clare, explicite.

Exemple: in loc de t.i.d – de trei ori pe zi – se

prefer “three times a day” sau “every eight hours” = la fiecare opt ore). De asemenea, instruc iunile sunt foarte

concise, pentru evitarea ambiguit ilor (ex: nu se va folosi niciodat o formulare de tipul: “take as directed” = “s se administreze conform instruc iunilor” ci, de exemplu: “administer one tablet orally every 8 hours” = “s se administreze o tablet , oral, la fiecare 8 ore”).

Un alt aspect important, indiferent de ar , este c eliberarea cantit ilor se va face doar in sistemul metric. La eliberarea ordonan elor in rile occidentale se recomand utilizarea denumirii comerciale inregistrate (existând liste exhaustive de denumiri generice echivalente cu denumirile comerciale inregistrate).

Specimen de re et in SUA (dup , Veterinary Pharmaceuticals and Biologicals, 8th

Edition, 1993/1994)

Animal’s Name: Sophie Species: Canine Weight:10 kg Owner’s Name: Ms. John Augustine Address : 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060

Date:10/30/93 Rx Amoxicillin, 250 mg, capsules No. 15 Label: Administer one capsule orally every eight hours < > Vountary Formulary Permitted < > Dispense as written Signature of Prescriber: .....………………………. Richard B. Talbot, DVM Refills 0-1-2-3-PRN Controled Substance Registration Number

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

29

1.4.2 Eliberarea re etelor in Marea Britanie

Specimen de re et in Anglia (dup , Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5th

Edition, 1991)

Aceasta are exact acelea i p i ca ordonan a clasic : heading (antet), the superscription (invocatio), Inscription (ordinatio materiarum), the subscription (subscriptio), Signature (Signatura), micellaneous requirements (Instructio), prescribers signature and qualifications (semn tura i calificarea medicului) cu remarca c la toate re etele nu trebuie omis sintagma: “for animal treatment only” = numai pentru tratamentul animalelor.

1.4.3 Eliberarea re etelor in Fran a

Specimen de formular special pentru prescrip ia stupefiantelor din Fran a

(dup Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997)

Eliberarea medicamentelor se face identic ca la noi, u or diferit fiind eliberarea substan elor de la categoria stupefiante

Pentru orientarea colegilor din teren dornici s afle care medicamente se elibereaz pe re et , recomand m vizitarea site-ului Institutului pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar, la adresa: http://www.icbmv.ro/infoutile.aspx

Aici pot fi g site produsele medicinale

veterinare autorizate in perioada ianuarie 2007 - octombrie 2011, care se elibereaz cu / f prescrip ie medical , precum i lista produselor medicinale veterinare aflate in curs de reinnoire a Autoriza iilor de Comercializare la data de 14.03.2012.

Bibliografie

Prezenta lucrare se bazeaz pe Capitolul 5 –

Prescrierea re etelor (Ordonan a medical ), pp. 348-379, din lucrarea Ghid de farmacie i Terapeutic Veterinar , Autori: Cristina T. Romeo, Teu dea Valer, Ed. Brumar, Timi oara îmbun it cu documentele:

1. Directive 2009/53/EC of the European

Parliament and of the council of 18 June 2009 amending Directive 2001/82/EC and Directive 2001/83/EC, as regards variations to the terms of marketing authorisations for medicinal products

2. Legea nr. 215/2004 din 27/05/2004 pentru aprobarea Ordonan ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit ii veterinare cu modificarile si completarile ulterioare-Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14/06/2004

3. Ordin nr. 848 din 12 septembrie 2003 privind modificarea i completarea Ordinului ministrului sanatatii i familiei, al ministrului agriculturii, alimentatiei i padurilor i al ministrului industriei i resurselor nr. 251/240/292/2002 pentru

aprobarea Listei cuprinzand produsele farmaceutice de uz uman i veterinar care contin substante ce intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri

4. Ordin nr. 4/2004 din 30/04/2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul, comercializarea i utilizarea produselor medicinale veterinare i a altor produse de uz veterinar -Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 21/05/2004

5. Ordin nr. 184/2006 din 14/08/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a normelor

CARNET 0016 STUPÈFIANTS CARNET 0016 (ART. R. 5212) ORDONANCE 0001 USAGE PROFESSIONEL

PRESCRITE STUPÈFIANTS (ART. R. 5212) DOCTEUR VETERINAIRE …………………………….. Docteur-Veterinaire RUE ……………........………….. Inscrit au tableau …………………………….. De l’Ordre sous VILLE……………………… ………………….………….. Tel…………………………. Le Nº………………… Nº de l’ORDRE: Nº de serie NOM : Du departement……. PRENOM :

ADRESSE DU DETENTEUR DE L’ANIMAL:

Ordonance faite le Le : Pour M ………………... Adresse ANIMAL – espece Natur du Produit…….. Nº Identification : Quantite : Signature et Cachet Du Docteur-Veterinaire

A.Knifton & W. Jenkins M.R.C.V.S. 270 North Street, Manderton, Sussex

01 September 1991 Mixture for dog

Rx Light Kaolin 20 g Light Magnesium carb. 5 g Sodium bicarb. 5 g Water to 100 ml

Make a mixture. Send 100 ml Label: Shake the bottle Give one dessertspoonfull twice daily For animal treatment only This prescription is issued for an animal under my care. For animal treatment only.

A.Knifton, M.R.C.V.S. ………………………….

L. Gentle. Castle Farm,Broadbeach,Sussex

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

30

metodologice referitoare la utilizarea acestora - Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006

6. Ordin nr. 16/2008 din 27/02/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie - Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 07/03/2008

7. Ordin nr. 22/2010 din 26/03/2010 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind condi iile de organizare i func ionare a unit ilor farmaceutice veterinare i a unit ilor destinate comercializ rii animalelor de companie, aprobat prin Ordinul pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru

Siguran a Alimentelor nr. 16/2008 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 26/03/2010

8. Ordin nr. 58/2010 din 24/06/2010 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescrip ie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a normelor metodologice referitoare la utilizarea acestora, aprobat prin Ordinul pre edintelui Autorit ii Na ionale Sanitare Veterinare i pentru Siguran a Alimentelor nr. 184/2006 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 09/07/2010