Download - Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

Transcript
Page 1: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 1/31

Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne - Istoricul miscarii olimpice

 

A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o  accentuatadezvoltare a sportului. La început în Anglia, tara în care s-a cristalizat ca activitate desine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri bine definite, apoi în uropa si întreagalume. !portul, ca activitate fizica îndreptata spre obtinerea unor performante simanifestare a dorintei de depasire a unor limite nu a fost îmbratisata cu entuziasm egalde catre personalitatile timpului. Au e"istat destule opinii critice referitoare la prime#diape care o reprezinta latura sportiva a culturii fizice. $ntr-o forma violenta s-a manifestataceasta atitudine critica în %ranta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatiefizica& '.(issi) si *. +)bert, au trecut peste adversitatea lor traditionala pentru a seopune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre specialistii din domeniul

educatiei fizice pentru ca ei considerau miscarile care formau fondul motric aldisciplinelor sportive, nefiziologice si daunatoare pentru organism. orinta de depasirea adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol, pentru ca în dorintade obtinere a unor performante deosebite organismul uman face eforturi care determinadezecilibrarea lui. ra aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism,ambele considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral si social.

 Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul pentru ca îl considerauincompatibil cu activitatea intelectuala, iar practicarea în e"ces a sportului era vazuta cacea mai sigura cale spre decaderea culturala a generatiilor tinere.

  $n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care evolutia

ulterioara a fenomenului le-a infirmat în mare masura, sportul a cunoscut o dezvoltarespectaculoasa. Anul /01 marceaza un eveniment foarte important în evolutiaactivitatii sportive, fiind anul în care a avut loc la Londra primul meci international derugb2, între o ecipa din %ranta si una reprezentand Anglia. !eria întalnirilor de acest felcontinuate în anii urmatori la O"ford, apoi la 'aris, reprezinta începuturile activitatiisportive internationale.

Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a întrecerilor sportive îsi va gasi reflectarea în ideile curentului de reînviere a Olimpismului desorginte greceasca, al carui reprezentant a fost în %ranta, baronul 'ierre de 3oubertin.evenit un sustinator al ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice într-o forma moderna,

dupa o vizita în *recia, realizata cand avea 45 de ani, coubertin îsi va dedica întreagaviata si energie acestui scop& renasterea si mai apoi dezvoltarea olimpismului în formalui moderna.

  escoperirea în anii /67-// a ruinelor Olimpiei de catre e"peditiaareologica germana condusa de rnst 3urtius, a contribuit la cresterea numarului celor care considerau ca timpurile moderne si activitatea sportiva în plina dezvoltare aunevoie si merita o astfel de competitie.

Page 2: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 2/31

...8u vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre deciziade restaurare a Jocurile Olimpice, înainte de a-l prezenta pe cel care înaintea lui 'ierrede 3oubertin a sustinut ideea de renastere olimpica, cetateanul roman, EvanghelieZappa, (1800-18659.

  $ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut în comuna Lampobo dinprovincia otomana pir, actualmente în Albania. A emigrat în :ara Rom;neasca, între/1<-/17 si s-a ocupat cu comertul de cereale si cu agricultura, arend;nd terenuri,apoi cumpar;ndu-le. A introdus în practica agricola metode moderne si a obtinut veniturifabuloase. A devenit cetatean roman prin anul /70, iar prin atitudinea sa de =mecena=fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a comportat ca adevarat cetatean al>alcanilor. !pri#inirea ideii de renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiunede =mecenat= cultural în care s-a implicat . ?appa. $n februarie /5< el a oferitdomnitorului Ale"andru Ioan 3uza donatia de 1<<< de galbeni, din care 4<<< pentru

 întocmirea unui dictionar rom;nesc, 4<< pentru o gramatica si /<< pentru realizareaunor traduceri din autori clasici. A donat 7<.<<< de galbeni pentru înzestrarea armatei

rom;ne cu o baterie de tunuri si pentru construirea Ateneului Rom;n si alti <.<<< degalbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si pentru primul ziar înlimba albaneza.

aca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca înca din/15, un grup de eruditi si entuziasti greci au propus ministrului de interne Ioan 3olettiorganizarea annuala a Jocurilor olimpice la 47 martie @?iua nationala a *reciei9 la

 Atena, (ripoli, Missolongi si Idra, pentru a reaminti eliberarea de sub #ugul otoman. $nanul urmator, consiliul orasului 'irgos @în circumscriptia caruia se afla si Ol2mpia9 si-aarogat succesiunea antica, d;nd publicitatii ciar o otar;re în acest sens. ar ruineleOl2mpiei, acoperite de noroi, erau improprii organizarii unor competitii sportive.

  $n prima #umatate a anului /75, . ?appa trimitea din >ucuresti, regelui Ottode >avaria al *reciei si guvernului, propunerea reînfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena.l dadea asigurari ca va pune la dispozitie fondurile necesare si propunea începerea

 #ocurilor în /70. Regele a transmis scrisoarea ministrului de "terne, Ale"andruRangabe. Acesta a intrat în corespondenta cu ?appa, însa a tergiversat luarea uneiotar;ri, deoarece intentiona ca #ocurile sa nu fie pur sportive. $n /7/, ?appa seadresa din nou regelui, arat;nd ca este gata sa cedeze << de actiuni la !ocietateaelena a vapoarelor, în vederea constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, oinstitutie care sa se ocupe de organizarea #ocurilor. Mai oferea pentru început, înca1.<<< de galbeni. 'e 7 august /7/, regele a emis decretul prin care primea darul lui

. ?appa si se însarcina cu organizarea Olimpiilor @concursuri si e"pozitii9.  'rima editie a #ocurilor initiate de vangelie ?appa a avut loc la mi#locul luinoiembrie /70, la Atena. Au fost incluse probe de alergare de 4<<, << si /<< de metri,sarituri, aruncari, întreceri ipice, dar si concursuri literare si folclorice. Au mai fostorganizate e"pozitii cu premii pentru produse industriale si agricole. Manifestarile s-audesfasurat în pietele Ludovic, Libertatii, a teatrului @Bogia9, a primariei etc. cuparticiparea a peste 1<< de concurenti. 'e lista învingatorilor s-au numarat imitrie

Page 3: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 3/31

 Atanasiu, încoronat în proba de viteza @probabil alergare 4<< de metri9 si 3onstantin3ristu la aruncari, posibil din Rom;nia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, unministru si doi atasati de la ambasada Marii >ritanii la Atena. 3ompetitia a avut unmodest caracter international. Au fost acordate premii în bani, asa cum a doritvangelie ?appa.

  $n /54, vangelie ?appa a mai facut un demers în vederea popularizarii ideiiJocurilor Olimpice moderne, prin publicarea la >ucuresti a unei publicatii =!ocietateaOlimpica Rom;na=. Jocurile au fost reluate în /6<, în conditii mai bune si apoiorganizate din 7 în 7 ani. ar *recia acelor ani era o tara mica si saraca, asa caeforturile lui ?appa nu au avut un ecou prea mare în lumea sportului din uropa.

vangelie ?appa a stipulat în testamentul sau, construirea unei cladi 444f75c ridestinate ca stabiliment olimpic. 'rin legea din 1< noiembrie /50, guvernul grec adispus constructia cladirii. enumita =?appeion= cladirea a fost inaugurata în ///.

..4. aronul !ierre de "ou#ertin (1  ianuarie /51-4 !eptembrie0169,istoric si pedagog, s-a nascut la 'aris într-o familia aristocratica. 3ontactele sale cucolegiile britanice si americane îi releva importanta pe care educatia fizica su sportiva oare în dezvoltarea personalitatii tinerilor. !e implica în organizarea si conducerea unor asociatii sportive din %ranta, a#ungand în pozitia de scretar general al =Cniuniisocietatilor franceze pentru sporturile atletice=.

  upa o vizita în *recia, realizata pe cand avea 45 de ani @//09 se alaturagrupului de sustinatori al ideii de renastere a vecii competitii antice, Jocurile Olimpice,

 într-o forma moderna adecvata timpurilor si oamenilor din secolul al DD-lea care seapropia.

  'entru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice, 'ierre de3oubertin foloseste ocazia creata de organizarea sub egida C.!.%.!.A, la !orbona,'aris, în luna iunie a anului /0, a unui 3ongres International pentru studierea sipropagarea principiilor amatorismului, la care participa delegati din 0 de tari. La 5iunie, în fata 3onferintei, el propune reînfiintarea J.O. 3ei 60 de delegati prezenti laacea data la !orbona accepta si sustin ideea lui 'ierre de 3oubertin de a organiza lafiecare patru ani, pe rand în diferite tari, Jocurile Olimpice, care sa cuprinda toateformele de e"ercitii fizice folosite în lumea civilizata. La 41 iunie /0, ia fiinta primul3omitet International Olimpic, format din 7 membri reprezentand 1 tari, presedintefiind ales grecul emetrius EiFelas, iar secretar-general 'ierre de 3oubertin. Acest

organism avea ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma sa sedesfasoare în anul /05 la Atena.

  La #ocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de religie, rasa sauconvingeri politice, dorindu-se dupa cum spunea creatorul lor, ca ele sa devina cel maiimportant mi#loc prin care sportul sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si laconstruirea unei societati umane superioare.

Page 4: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 4/31

  aca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele au fostorganizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia opiniei publice. ar, pentru'ierre de 3oubertin, devenit presedinte al 3omitetului Intenational Olimpic nici unefortnu era prea mare pentru a reusi sa impuna în fata lumii ideea olimpismului. e la editiela editie, în ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a societatii

umane în general @primul si al doilea razboi mondial, razboiul rece, aparteid-ul,divizarea lumii în blocuri de orientari diferite, globalizarea, terorismul, etc9 miscareaolimpica s-a dezvoltat a#ungand sa fie astazi reprezentanta celui mai importanteveniment sportiv al lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere deinteres ale societatii.

  'ierre de 3oubertin a detinut functia de presedinte al 3.I.O pana în anul 04,cand a fost înlocuit de belgianul +enri de >aillet-Latour, pastrandu-si însa pana lamoarte functia de presedinte de onoare al miscarii olimpice. !-a stins din viata în anul016, la *eneva în lvetia, fiind înmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul 3.I.O,iar conform dorintei sale, inima sa a fost îngropata separat, în *recia ciar în mi#locul

ruinelor antice ale Olimpiei.  'e langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii olimpice 'ierrede 3oubertin nu a încetat sa pledeze pentru introducerea ideii de olimpism în educatie,considerand ca acesta actioneaza asupra ecilibrului interior si e"terior al omului,formand caractere.

  ..1. $li%pis%ul cuprinde ideile privind %odalitatile cu carese actioneaza pentru a aseza sportul în slu#ba dezvoltarii armonioase a omului.

  'ierre de 3oubertin a definit olimpismul prin sintagma& =3eea ce este cultura

pentru umanitate este olimpismul pentru sport=. 8u este singura definitie pe carecratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a sublinia valoarea morala mai ales, a acesteicompetitii sportive. 'reluand mesa#ul celor douasprezece secole de civilizatie pe care*recia antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, 'ierre de 3oubertin consideraolimpismul =un element ce tinde sa întruneasca într-un manunci luminos toateprincipiile care contribuie la perfectionarea omului=. 'entru el, olimpismul este =o scoalade noblete si puritate morala, o religie a sportului. @>anciulescu, 059

  Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a persoanelor dindomeniul sportului care-si desfasoara activitatea respectand principiile olimpismului.

 $ntreaga miscare olimpica îsi desfasoara activitatea sub patrona#ul 3omitetului

International Olimpic. Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul,organizeaza si coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata aJocurilor Olimpice, lupta împotriva discriminarii de orice fel care ar putea afectamiscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-pla2 si împotriva folosirii sportivilor înscopuri comerciale sau politice.

  'rimul 3OMI(( I8(R8A:IO8AL OLIM'I3 s-a constituit cu doi ani înainteaprimei editii a Jocurilor Olimpice la 'aris, ca organism de conducere a miscarii olimpice.

Page 5: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 5/31

La el au aderat la început 1 tari. in primul 3omitet Olimpic au facur parte imitriosEiFelas @*recia9, ales presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 1milenii în urma #ocurile, iar secretar general era 'ierre de 3oubertin, initiatorul sisufletul Jocurilor Olimpice Moderne. $n ordine cronologica presedinti ai 3.I.O aufost& emetrius EiFelas, 'ierre de 3oubertin, +enri de >aillet-Latour, !igfrid dstrGm,

 Aver2 >rundage, Lord Billanin, Juan Antonio !amaranc si JacHues Rogge în prezent.  in anul 07, sediul 3omitetului International Olimpic este la Lausane@lvetia9, iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpica în conformitate cu cartaolimpica.Organele cele mai importante ale 3omitetului International Olimpic sunt&

  !!IC8A - organul suprem al 3omitetului International Olimpic care adopta,modifica si interpreteaza 3arta Olimpica, accepta membrii, se reuneste cel putin o datape an în sesiune ordinara sau la cererea presedintelui în sesiune e"traordinara cu celputin o treime din membrii

  3OMI!IA D3C(IE - se compune din vicepresedinti si 5 membrii. Acestiasunt alesi prin vot secret si vegeaza la respectarea 3artei Olimpice. Aceasta comisieasigura organizarea interna si administrarea 3omitetului International Olimpic

  'RsI8(L - ales prin scrutin secret pe o perioada de / ani, poate fireales pentru perioade succesive de ani, conduce toate activitatile 3.I.O si îlreprezinta permanent. Limbile oficiale ale 3.I.O sunt& engleza si franceza. La toatesesiunile traducerea simultana se face în germana, spaniola, rusa si araba.

  $n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca 3.I.O poate acceptadonatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita îndeplinirea obiectivelor. e

asemenea el percepe încasari care provin din e"ploatarea de drepturi care-i revin dincelebrarea Jocurilor Olimpice sau drepturi de televiziune. Aceste încasari pot fiacordate %ederatiilor Internationale si 3omitetelor Olimpice 8ationale. Orice beneficiuce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine 3omitetului International Olimpic tiva fi utilizat în folosul miscarii olimpice.

  3omitetul International Olimpic acorda a#utor 3omitetelor Olimpice 8ationalerecunoscute prin&

• promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice

dezvoltarea cunostitelor tenice sportive ale sportivilor si antrenorilor• ameliorarea nivelului tenic al sportivilor si antrenorilor

• formarea de administratori

• colaborarea cu diferite comisii ale 3omitetului International Olimpic.

Page 6: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 6/31

  Jocurile Olimpice sunt competitii între sportivi, în probe individuale sau peecipe si nu între tari. !portivii sunt selectionati în ecipele olimpice nationale de3omitetul Olimpic 8ational Olimpic a tarii respective, în conformitate cu regulamenteleproprii.

  &ocurile $li%pice se co%pun din 'ocurile oli%piadei si 'ocurile deiarna Ambele au loc la fiecare patru ani. (ermenul de Olimpiada se refera la perioadade patru ani consecutivi care debuteaza cu #ocurile olimpiadei si se termina cu #ocurileolimpiadei urmatoare. Olimpiadele se socotesc din /05 c;nd a avut loc prima editie aJocurilor Olimpice Moderne.

  aca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara, olimpiada e"piradupa patru ani din ziua începerii sale, data la care începe o noua olimpiada.

  'ierre de 3oubertin a acordat o mare atentie organizarii ceremonialului sisimbolurilor olimpice deoarece fara aceste simboluri întrecerile ar fi simple, lipsite de

semnificatii, fara substanta. le dau #ocurilor o valoare estetica si o atmosfera de înaltafrumusete si emulatie si fac posibila comunicarea între popoare. !imbolurile au facut dinJocurile Olimpice un capitol al istoriei universale. le au depozitat în decursul anilor oimensa forta spirituala si traditionala. 3ele mai cunoscute simboluri olimice sunt&

• eviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" ()ai repede, mai sus, mai puternic9

• %lacara olimpica îsi are originile în mitologia greaca în care simbolizasacralitatea. La Jocurile antice se organizau =curse ale lamfadoforilor= în caretinerii alergau cu torte aprinse în maini, iar în zilele noastre flacara aprinsa laOlimpia este transmisa prin diverse mi#loace adecvate timpurilor moderne si

distantelor imense spre locul de desfasurare al fiecarei editii, într-o emulatie carepastreaza vie ideea perenitatii si sacralitatii acestei competitii care a traversattimpurile

• !imbolul olimpic este alcatuit din 7 cercuri înlantuite fiecare de alta culoare&albastru, galben, negru, verde si rosu

• rapelul olimpic este de culoare alba si are în centrul sau simbolul olimpic formatdin cele cinci cercuri

• Imnul olimpic - 'rimul imn olimpic a fost special compus pentru prima editie a

Jocurilor Olimpice Moderne de compozitorul grec Bostas 'alamas. Clterior s-acreat traditia ca fiecare oras care organizeaza o editie sa-si compuna prpriul imn.

  "o%itetul $li%pic *o%+n este o asociatie autonoma organizata în bazaprincipiilor 3artei Olimpice si este recunoscut oficial de 3omitetul International Olimpicdin anul 0. ata înfiintarii 3OR nu este cunoscuta cu e"actitate. in uneledocumente se poate deduce ca fondarea a avut loc în luna martie sau aprilie a anului0 @Maroti, 4<<<9, iar la 0 mai a fost trimisa scrisoarea adresata 3omitetului

Page 7: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 7/31

International Olimpic prin care se facea cunoscuta înfiintarea acestui organism sicomponenta nominala a 3OR.

  'rincipalele obiective a 3omitetului Olimpic Rom;n sunt&

dezvoltarea si prote#area miscarii olimpice si a sportului în Rom;nia• promovarea principiilor olimpismului în cadrul activitatilor sportive rom;nesti

• dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat pe principiiolimpice

• pregatirea specialistilor din domeniul sportului

• lupta împotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor interzise de3omitetul International Olimpic

• organizarea selectiei si pregatirii sportivilor în vederea participarii la JocurileOlimpice

• promovarea si spri#inirea integrarii sportivilor pe plan social.

  Organele de conducere a 3omitetului Olimpic Rom;n sunt& AC8ARA*8RAL, 3OMI((CL D3C(IE, >IROCL 3OMI((CLCI D3C(IE.

Mi#loacele financiare al 3omitetului Olimpic Rom;n provin din subventii din parteastatului, organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri rezultate din actiuni sportive

organizate sub egida 3omitetului Olimpic Rom;n, timbre, comercializarea emblemelor si publicatiilor, fonduri rezultate din sponsorizare.

 $n anul 05, la sugestia lui Jean Betseas, 3arl iem si a 3omitetului Olimpiclen a fost creata A3AMIA OLIM'I3 I8(R8A:IO8AL @A.O.I.9, ca o institutieculturala însarcinata cu studiul ideilor olimpice si pregatirea unor specialisti care saorienteze olimpismul în concordanta cu evolutia societatii.

  $nfiintata la 44 martie 00, în baza otar;rii adunarii generale a 3omitetuluiOlimpic Rom;n, Academia Olimpica Rom;na reprezinta un centru rom;nesc aolimpismului, a spiritului si principiilor olimpice. Obiectul de studiu al Academiei Olimpice

Rom;ne îl constituie studierea aspectelor istorice, pedagogice si sociologice alemiscarii olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la formarea specialistilor  în educatie fizica si sport în spiritul idealurilor olimpice, promoveaza spiritul de fair-pla2,lupta împotriva violentei si dopa#ului în sport.

3elebrarea Jocurilor Olimpice are loc în cursul primului an al Olimpiadei. $ncep;nd cuanul 00, la editia a DEII-a Jocurile Olimpice de iarna, acestea vor avea loc în cursulcelui de-al doilea an al Olimpiadei. *azda Jocurilor este aleasa de 3omitetul

Page 8: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 8/31

International Olimpic prin comisia sa e"ecutiva care supune spre aprobare alegereaorasului gazda.

  Organizarea Jocurilor Olimpice este încredintata de 3.IO. si 3omitetul Olimpic8ational al tarii gazda. $n acest scop 3omitetul 8ational Olimpic constituie 3omitetul de

Organizare a Jocurilor Olimpice @3.O.J.O.9. care are obligatia sa diri#eze toateactivitatile sale conform 3artei Olimpice, îsi asuma responsabilitatea financiaraa organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu 3. I.O. si primeste instructiuni de laaceasta.

  'entru a asigura conditii de reunire în acelasi loc a tuturor concurentilor,oficialitatilor si personalului ecipei, 3omitetul de Organizare a Jocurilor Olimpiceamena#eaza un sat olimpic ce cuprinde localuri si instalatii pentru %ederatiileinternationale care coordoneaza disciplinele sportive incluse în programul Jocurilor Olimpice.

  3omitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si un program demanifestari culturale care are menirea de a promova relatii de prietenie si solidaritate între participanti.

  Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa se conformezecartei olimpice si sa fie înscris de 3omitetul sau olimpic pe baza unor criterii deadmitere stabilite de %ederatia Internationala.

111 Editiile &ocurilor $li%pice %oderne

  ditia I - /05 - Atena, *recia $n program au fost incluse 0 discipline sportive

cu 1 de probe numai masculine de alergari, sarituri, aruncari, gimnastica @care includaalterele si tragerea fr;ngiei9, scrima, lupte, tir, sporturi nautice @natatie, polo pe apa,canota#, 2acting9, ciclism si calarie. Au participat 4/7 de sportivi @numai barbati9 din 1tari& Anglia, Australia, Austria, >ulgaria, 3ile, anemarca, lvetia, %ranta, *ermania,!.C.A., !uedia, Cngaria si binenteles *recia. 3ursa de maraton a fost poate cea maispectaculoasa. a a fost c;stigata de grecul !piridon Lou2s, care a parcurs distanta dela Maraton la Atena în 4 si / de minute.

  Editie a II-a 1.00 - !aris, /ranta  ditia a fost numita simbolic =Olimpiada lui3oubertin=. Jocurile au coincis cu organizarea ="pozitiei Cniversale= iar din motivefinanciare ele au facut parte din programul acestei manifestari. 'entru a raspunde

cerintelor impuse de organizatori, competitia olimpica s-a desfasurat prin întreceridiverse care au avut loc prin toate colturile 'arisului si care au durat mai mult de trei luni@4< mai- 4/ octombrie9. La start au fost prezenti <55 de sportivi din 4 de tari, iar dinacestia, 5 au fost femei participante la întrecerile de tenis si golf. ste prima participarea femeilor la întrecerile olimpice. $n program au fost incluse / discipline sportive cu /5de probe. Aceasta editie înseamna pentru Romania prima participare a unui sportiv laJ.O., prin persoana lui *eorge 'lagino care a concurat la tir, în proba de talere, unde s-a clasat al DIII-lea din 7 de concurenti.

Page 9: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 9/31

  Editia a III-a - 1.0, aint-ouis - 2A Americanii au castigat cinstea de aorganiza J.O datorita comportarii lor deosebite la primele editii. ar si de aceasta data

 #ocurile sunt umbrite de organizarea în aceeasi perioada a ="pozitiei Cniversale=, iar din cauza distantelor mari participarea sportivilor din uropa si din alte parti ale lumii afost slaba. Jocurile s-au desfasurat în perioada iulie- 41 noiembrie. La ele au

participat sportivi din 4 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a fost de 7, cu /6 deprobe. 'entru prima data au fost incluse ca sporturi olimpice bo"ul si bascetul.

  Editia a I3-a - 1.08 - ondra, )area ritanie !-a desfasurat tot în cadrulunei e"pozitii, de data asta franco-britanica, dar cu toate acestea a fost mult mai bineorganizata decat cele anterioare. A fost construit ciar un nou stadion care pe langa

 întrecerile de atletism putea gazdui& curse cicliste, întreceri de înot, lupte, bo",gimnastica, tir cu arcul. Au luat parte 4<1 de sportivi din 44 de tari. esciderea

 întrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand începuturile instaurarii adevaratuluiceremonial olimpic. Atletul clu#ean stefan !omodi care a participat la aceasta editie areusit clasarea pe locul al II-lea la saritura în înaltime cu ,// metri.

  A 3-a editie - 1.14 - tochol%, uedia $ntrecerile s-au desfasurat înperioada 7 mai - 44 iunie si au cuprins întreceri la 7 discipline si <4 probe.Organizarea a fost foarte buna, întrecerile s-au desfasurat dupa regulamente de#aprecis stabilite de 3.I.O., nivelul tenic fiind de asemenea ridicat. >o"ul a fost scos dinprogramul deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, în scimb au aparutpentru prima data întrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost amplasateciar în incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusa calaria, absenta la Londra sipentru prima data pentatlonul modern, creat la initiativa baronului 'ierre de 3oubertinpentru a continua traditia veciului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadionnou si un bazin de înot unde pentru prima data s-au întrecut si femeile.

  Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelul performantelor sial dramatismului întrecerilor aceasta editie. !-a remarcat atletul american Jim (orpe,indian !iou", care a castigat pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. ar dupa o scurta perioada de timp, medaliile olimpice i-au fost retrase pe considerentul caatletul american a fost cu cativa ani mai înainte #ucator profesionist de baseball. Acestfapt era contrar regulilor de atunci ale olimpismului care impuneau ca la aceastacompetitie sa ia parte numai sportivii amatori. esi sanctiunea era foarte aspra si ciar nedreapta, avand în vedere ca Jim (rope a participat la J.O la alta disciplina sportivadecat cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 6< de ani a fost reparata,cand 3.I.O. a restituit medaliile olimpice urmasilor acestui mare atlet.

  ditia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice, printre caremeciul de lupte dintre un luptator rus si unul finlandez care a durat ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al cursei de maraton în care un sportiv portugez a murit deinsolatie.

  $n probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si australienii, iar latir, suedezii si americani. La canota#, conform unei veci traditii, cei mai buni au fost

Page 10: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 10/31

sportivii englezi, iar la 2ating s-au impus sportivii nordici. (ot în spiritultraditiei, suedezii au dominat concursul de gimnastica la aparate.

  Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a desfasurat subpatrona#ul vreunei e"pozitii universale, a fost impecabil organizata de gazde si a

contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a olimpismului.  A 3I-a editie, a &$ era programata sa se desfasoare în anul 05, la >erlin,dar din cauza declansarii primului razboi mondial nu a mai avut loc.

  A 3II-a editie a &$ 1.40 - Anvers, elgia Reluarea atat de prompta a #ocurilor, imediat dupa încetarea primului razboi mondial a demonstrat lumii întregi caideea olimpismului era de#a stabilizata si puternica în mintea si inima tineretului din

 întreaga lume. Organizarea J.O. de la Anvers nu a fost usoara din nici un punct devedere& financiar celtuielile nu au putut fi suportate în întregime de guvernul belgiancare a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea fondurilor alocate a

stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca numarul spectatorilor nu a fost celasteptat. 3eremonia de descidere a avut loc în data de august, desi întrecerile începusera la 4< aprilie si au durat pana la 4 septembrie. 'entru prima data estearborat drapelul olimpic, creatie a lui 'ierre de 3oubertin si se rosteste pentru primadata #uramantul olimpic. $n randurile sportivilor care au defilat nu sunt prezentireprezentantii tarilor învinse si nici cei ai proaspetei Cniuni !ovietice.

  3ompetitia olimpica la care s-au întrecut 4<55 de sportivi din 40 de tari, dincare 51 de femei, a cuprins 41 de sporturi cu 7/ de probe, din care / erau feminine.(oate recordurile anterioare privind numarul tarilor participante, a concurentilor, adisciplinelor si probelor sportive au fost depasite la aceasta editie. 3u toate ca

 întrecerile au avut loc în conditii materiale aproape rudimentare, s-au obtinut si catevarezultate sportive remarcabile. !-au stabilit recorduri mondiale si 1 recorduri olimpice.3ei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si spre surpriza tuturor, sportiviidin %inlanda care au cucerit aurul olimpic în probele de aruncari si alergari pe distantelungi prin Bolemainen si 'aavo 8urmi. La înot au dominat americanii, la calarie sipentatlon modern suedezii, iar la canota# englezii au fost învinsi de aceiasi neobositisportivi americani. La scrima aproape toate medaliile au fost castigate de doi fratiitalieni& 8edo si Aldo 8adi.

  A 3III-a editie - 1.4 - !aris, /ranta  orinta e"primata de presedintele 3.I.O.,'ierre de 3oubertin era de a reabilita editia din 0<<. ar si de data aceasta autoritatile

franceze au alaturat #ocurilor si alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la e"tindereaperioadei de desfasurare a J.O. la aproape trei luni, din mai pana la 46 septembrie.Cn fapt benefic pentru buna desfasurare a #ocurilor a fost construirea pentru prima dataa unui asezamant special pentru sportivii participanti, satul olimpic, devenit de atunci unsimbol al acestei manifestari sportive universale. 8umarul tarilor participante a fost unnou record& , iar sportivii de asemenea au fost în numar foarte mare& 1<67,dintre care 15 de femei. !-au desfasurat întreceri la / discipline sportive cu 45 deprobe din care < feminine.

Page 11: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 11/31

Page 12: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 12/31

  :ara noastra a luat parte la aceasta editie cu o ecipa formata din atleti siscrimeri, avand 45 de componenti, dintre doua erau femei. 3lu#ul sportiv a avut ocontributie importanta la formarea ecipei olimpice prin atletii 'eter Ladislau, (iberiuRus si >erta JiFel2, care au reprezentat onorabil culorile sportului romanesc desirezultatele lor nu au fost remarcabile.

  A X-a editie a &$ - 1.4 - os Angeles, 2A $n ciuda dificultatilor economice prin care trecea !.C.A. ca urmare a crizei economice din anii 040-01<,americanii au reusit organizarea în conditii destul de bune a #ocurilor. J.O. au debutat la1< iulie si au durat pana la august. 1/ de tari, cu 11 de sportivi @46 de femei 9 s-au întrecut la probele cuprinse în cele 7 discipline olimpice.

  Atletismul a fost ca de obicei =sportul rege=, întrecerile fiind urmarite de unnumar mare de spectatori, iar sportivii reusind sa doboare nu mai putin de 47 derecorduri olimpice si 5 recorduri mondiale.

  La natatia s-au impus de aceasta data sportivii #aponezi, iar la canota# medaliilele-au împartit ecipa#ele tarilor cu traditie în acest sport& Anglia si !.C.A. !urprinzatoarea fost însa victoria americanilor la gimnastica în dauna unor tari care porneau favorite&Italia si Cngaria. $ntrecerile ipice au fost dominate de sportivii francezi. Romania nufost reprezentata la aceasta editie a J.O..

  A XI-a editie a &$ - 1.6 - erlin, 7er%ania Alegerea locului dedesfasurare a #ocurilor olimpice devenea o problema din de în ce mai dificila pentrumembrii 3.I.O., din cauza numarului mare de orase care doreau sa aiba onoarea de ale organiza. e data aceasta alegerea s-a facut dintre orasele Ale"andria, >arcelona,>uenos Aires, Roma si >erlin. A castigat >erlinul, în ciuda protestelor unor tari care nu

vedeau cu oci buni organizarea acestei competitii care se vroia un simbol al pacii, decatre o tara în care militarismul si autocratia erau în plina ascensiune. upa obtinereadreptului de organizare autoritatile germane au depus eforturi deosebite pentru a creaconditii cat mai bune de desfasurare a #ocurilor în care ei vedeau si un prile# de cresterea influentei mondiale a *ermaniei.

  'entru prima data flacara olimpica este aprinsa de la soarele Olimpiei, iar tortaa#unge la >erlin purtata prin stafetele care de acum înainte vor face parte dinceremonialului olimpic.

  Au participat <50 de sportivi @14/ de femei9 din 0 de tari, întrecerile

desfasurandu-se în perioada -5 august. !porturile incluse în program au fost înnumar de 4<.

  $ntrecerile de atletism au fost dominate de sportivii americani de culoare, spredisperarea organizatorilor germani. roul acestei editii a fost Jesse Oens, care acucerit patru medalii de aur la& <<, 4<< si "<< metri si la saritura în lungime.

Page 13: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 13/31

  !portivii germani au dominat întrecerile de gimnastica si cele ipice, iar  #aponezii si americanii pe cele de natatie. $n scimb la probele feminine de înotsportivele din Olanda au castigat aproape toate probele.

  'entru prima data este inclus în program #ocul de andbal în #ucatori,

competitie la care participa si o ecipa din tara noastra.  'e langa #ucatorii de andbal, Romania a mai fost reprezentata de sportivecare au luat parte la întrecerile de gimnastica, calarie, bo", scrima, lupte, atletism. 3elemai bune rezultate ale delegatiei formata din 6 de sportivi romani au fost locul Eobtinut de andbalisti si medalia de argint a lui +enri Rang la calarie.

  O medalie inedita a fost castigata la aceste #ocuri, nu sportivi, ci de parculsportiv =Regele 3arol= din 3lu# @ astazi, 'arcul sportiv universitar r. Iuliu +atieganu,und îsi are sediul %acultatea de ducatie %izica si !port a Cniversitatii >abes->ol2ai3lu#-8apoca9. 3reatie a 'rof.dr. Iuliu +atieganu, a#utat de aritectul >ell si inginerul

Iuliu Bovacs, parcul a fost inaugurat în anul 017, iar planurile si fotografiile care au luatparte la concursul denumit ='entatlonul Muzelor=, sectiunea aritectura si constructiisportive au fost apreciate cu medalia de bronz.

  2r%atoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a,  programate pentru anii0< si 0 la (oFio si respectiv +elsinFi nu s-au desfasurat din cauza celui de aldoilea razboi mondial.

  A XI3-a editie a &$ - 1.8 - ondra, )area ritanie  upa < de ani, natiuniiengleze greu încercata de razboiul abia înceiat i se încredinteaza pentru a doua oaracinstea de a organiza J.O. 3onditiile de desfasurare au fost modeste, alimentele erau

rationalizate, satul olimpic a fost amena#at în foste cazarmi militare. 3u toate acestea 7/de natiuni ale lumii si-au dovedit înca odata atasamentul fata de olimpism, participandcu <54 de sportivi @17/ de femei9 la întrecerile olimpice. 'entru doua saptamani, 40iulie- august, stadionul =mpire !tadium= a devenit templul sportului amator din lume.8umarul de discipline sportive a fost stabilit la /.

  Atletismul ca de obicei a fost în centrul atentiei, editia londoneza consacrandu-lpe alergatorul ce mil ?atopeF, =omul locomotiva=, care s-a remarcat prin usurinta cucare a castigat doua probe de mare fond& 7<<< si <.<<< de metri.

  La natatie ma#oritatea probelor atat masculine cat si feminine au fost castigate

de sportivii americani. Acestia au mai cucerit laurii olimpici si la bascet. 3iclistii auadus medalii olimpice %rantei si Italiei, canoistii 3eoslovaciei, scrimerii Italiei siCngariei, bo"erii Argentinei. Romania nu participa nici la aceasta editie.

  A X3-a editie a &$ - 1.54 - elsini, /inlanda La fel ca si la editia din anul04 din !uedia, popoarele nordice demonstreaza ca în aceasta parte a lumii e"ercitiilefizice si sportul se bucura de toata atentia si pretuirea. %inlanda a pregatit pentruaceasta ocazie un stadion cu o capacitate de 6<.<<< de locuri, alaturi de care se

Page 14: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 14/31

gaseau bazinul de înot si sali pentru sporturile de interior. !portivii au fost gazduiti în treisate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare, o parte au fost cazati în caseleunor cetateni care si-au pus locuintele proprii în folosul organizatorilor J.O.

  'articiparea a fost numeroasa, 7/56sportivi, dintre care 761 de femei, din 6<

de tari. 'entru prima data participa la întrecerile olimpice C.R.!.!, cu o ecipanumeroasa si bine pregatita. !-au obtinut rezultate sportive bune, stabilindu-se 0 derecorduri olimpice si 7 recorduri mondiale.

  La atletism eroul întrecerilor a fost din nou ceul mil ?atopeF, care si-a învinsdetasat adversarii la probele de <.<<<, 7.<<< si maraton. !otia sa, ana, a castigat siea o medalie olimpica de aur, la proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice audominat copios aproape toate probele, iar dintre atletii romani s-au remarcat Ioan !oter,la saritura în înaltime si Lia Manoliu la aruncarea discului, ambii clasati pe locul al EI-lea.

  La natatie, probele masculine au fost dominate de americani iar cele femininede sportivele din Cngaria. !portivii sovietici au fost protagonistii principali ai întrecerilor de altere, bo", lupte, gimnastica, bascet si tir.

  :ara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de /1 de sportivi,care au luat parte la aproape toate disciplinele sportive. 3el mai bun rezultat a fostobtinut la tir, unde sportivul Iosif !arbu, a cucerit prima medalie olimpica de aur pentruRomania în proba de pistol viteza. O medalie de argint a obtinut bo"erul (ita Easile, iar %iat *eorge la bo" si Liciardopol *eorge la tir, au obtinut cate o medalie debronz.

  intre sportivii clu#eni care au luat parte la aceste #ocuri olimpice putem amintiatletele mma Bonrad si Ale"andra (aifas-!icoe, bo"erul %erenc Ambrus, gimnasteleOlga *ollner si Ileana *2arfas, scrimerii Adalbert *urat si ?oltan Cra2.

  'rima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost încununata de trei medalii,iar în clasamentul neoficial pe natiuni delegatia noastra s-a clasat pe locul 41 din 1 detari participante.

  A X3I-a editie a &$- 1.56 - )el#ourne, Australia O lege autotonainterzicea cu strictete intrarea cailor straini pe teritoriul Australiei. in acest motiv 3.I.O.a decis ca întrecerile ipice din programul olimpic al anului 075 sa se desfasoare în

!uedia, la !toFolm. Aceasta derogare organizatorica de la regulamentul deorganizare al întrecerilor olimpice a fost singular în istoria J.O. moderne.

  La întrecerile de calarie din !uedia au participat reprezentativele nationale din40 de tari, în timp ce la Melbourne numarul tarilor participante a fost de 56. 3ei 1710 desportiv dintre care 711 erau femei au fost gazduiti în satul olimpic special amena#at,format din / de casute. $ntrecerile s-au desfasurat pe stadionul =Melbourne 3ricFet*round=, iar probele de natatie în piscina din Ol2mpic 'arF, care era marea mandrie a

Page 15: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 15/31

australienilor. $n program au fost incluse / discipline sportive care au cuprins 7 deprobe, dintre care 45 erau pentru participantele de gen feminin.

  'ublicul australian a participat cu destul interes la spectacolul sportiv, dar dincauza cunostintelor reduse despre sportul international, entuziasmul lor nu s-a

manifestat decat atunci cand protagonistii concursurilor erau compatrioti de ai lor. $n întrecerile atletice, probele de sprint au fost castigate de atletul american RobertMorro, demn urmas a lui Jesse Oens. $n întrecerile feminine, sovieticelor care audominat concursul li s-au adaugat si doua sportive australience castigatoare a probelor de alergare pe distante scurte.

  8atatia a fost sportul unde gazdele au monopolizat succesul, castigand / titluriolimpice din 1. La gimnastica masculina editia australiana a prile#uit lansarea în arenaa sportivilor sovietici, care au cucerit 7 medalii.

  'entru Romania episodul Melbourne este una dintre cele mai frumoase paginide istorie olimpica. !portivii nostri au cucerit 1 medalii dintre care 7 de aur prin&canoistii Leon Rotman @49, Ale"e umitru si Ismailciuc !imion, bo"erul 8icolae Linca sistefan 'etrescu la tir. 3elelalte medalii de argint si de bronz au fost cucerite la bo",scrima, gimnastica feminina, lupte greco-romane. $n clasamentul final neoficial, taranoastra a ocupat locul între natiuni.

  A X3II-a editie, 1.60 - *o%a, Italia 'rin tot ce s-au straduit sa organizeze,italienii au dorit sa demonstreze ca alegerea lor ca gazde a J.O. nu a fost

 întamplatoare. i au reusit sa creeze un cadru si o atmosfera unica pentru manifestarileolimpice prin desfasurarea întrecerilor la cele / discipline olimpice. Ealorificand la

ma"imum frumustea si maretia vecilor constructii antice ei au organizat întreceri ciar  în spatiul oferit de aceste vestigii& (ermele lui 3aracalla, sau zidurile >azilicii luiMa"entiu. Cn moment de apogeu al întrecerilor a fost cursa de maraton desfasurata pevia Apia si înceiata la lumina tortelor în apropierea 3olisseumului, sub arcul lui3onstantin.

  %lacara olimpica, aprinsa cu tot ceremonialul antic la Olimpia în *recia, a a#unsla Roma în 4 august, iar a doua zi ea a fost dusa pe stadionul olimpic marcanddesciderea oficiala a editiei =romane= a #ocurilor.

  'articiparea a întrecut toate asteptarile& delegatiile a / de tari, cuprinzand

aproape 5<<< de sportivi si-au disputat întaietatea la cele 7< de probe, iar rezultateleau fost si ele pe masura. ste greu de desemnat vreun erou al acestei editii. !-austabilit 61 de recorduri olimpice si 1 de recorduri mondiale.

  Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al #ocurilor, iar unii dintre atleti auintrat în legenda. 'rintre ei& maratonistul etiopian care a alergat descult >iFila Abebesau atleta numita =gazela neagra=, Kilma Rudolp care a castigat proba da << m cu

Page 16: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 16/31

timpul ,< secunde. 3a de obicei, atletii sovietici obtin rezultate d e"ceptie atat la întrecerile masculine, cat si la cele feminine.

  Romania s-a întors acasa cu un bilant bun& 1 medalii de aur castigate de&Iolanda >alas la saritura în înaltime, umitru 'arvulescu la lupte greco-romane si Ion

umitrescu la tir. !-au mai cucerit o medalie de argint si 5 medalii de bronz la atletism,bo", gimnastica, lupte, scrima si canoe. elegatia formata din <0 sportivi a reusit sa seclaseze pe locul < în clasamentul natiunilor participante.

  A X3III-a editie - 1.6 - 9oio, &aponia 'oporul nipon s-a dovedit a fi o gazdaatenta care pe langa competitiile sportive, a avut gri#a sa organizeze si o serie de altemanifestari, mai ales culturale. oza de inedit a acestei editii a fost sporita de conditiilegeografice si climatice naturale ale Japoniei& taifunul Kilda care si-a facut simtitaprezenta sau miscarile seismice care au mutat locuintele din satul olimpic.

  Aceasta editie a programat întreceri la 4< de discipline sportive, cele mai noi

sporturi intrate în familia olimpica la aceasta editie fiind voleiul si #udo-ul.!-au întrecut 77/5 de sportivi @614 de femei9 din 0< de tari. 'e drept cuvant editia

 #aponeza a fost numita, editia recordurilor, pentru ca au fost stabilite 65 de noi recorduriolimpice si 7 de recorduri mondiale. 3ei mai reprezentativi sportivi au fost americanulon +ollander cu cele medalii de aur cucerite la înot, maratonistul etiopian >iFila

 Abebe, dar si romanca Iolanda >alas care a cucerit din nou titlul olimpic, stabilind si unnou record olimpic la saritura în înaltime. 3ea de a doua medalie de aur a delegatieiromane a fost cucerita de o atleta în varsta de numai 6 ani, Miaela 'enes.

  >ilantul olimpic romanesc a fost unul foarte bun, cele 4 medalii @4 de aur, de

argint si 5 de bronz9 situand tara noastra pe locul 4 în clasamentul general.  A XIX-a editie a &$ - 1.68 - "iudad de )e:ico, )e:ic  $ncredintarea spreorganizare a întrecerilor olimpice unui oras situat la o altitudine de 445< de metri, a fostun act de mare cura# din partea 3.I.O. Multe voci si-au e"primatconvingerea caaltitudinea ridicata va constitui un impediment serios în organizarea si buna desfasurarea întrecerilor. 3ontrar parerii pesimistilor, aceasta editie s-a dovedit una în careperformantele deosebite si recordurile au fost foarte numeroase. Mai mult ciar, uneledintre ele s-au mentinut decenii în sir.

  'entru desfasurarea concursurilor gazdele au pregatit numeroase baze

sportive moderne& un stadion pentru întrecerile de atletism cu o capacitate de /<.<<< despectatori cu pista de alergare acoperita cu nou aparutul material sintetic =tartanul=,piscina acoperita, sala de #ocuri numita =*imnaziu olimpic=, 'alatul sporturilor, sala dearme, velodromul olimpic, stadionul =Azteca= pentru fotbal si un sat olimpic construit pe=verticala=.

Page 17: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 17/31

  Au participat 5545 de sportivi @65/ de femei 9 din 1 tari, care au reusit laaceasta editie sa doboare un numar dublu de recorduri mondiale fata de editiaprecedenta.

  La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe distanta lungi au

fost dominate de atletii etiopieni si Fenieni. 'robele de sarituri s-au desfasurat îngeneral sub auspiciile recordurilor, dar performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui>ob >eamon, la saritura în lungime cu /,0< metri. Acest record va fi doborat abia dupaun sfert de veac. La saritura în înaltime, americanul icF %osbur2 introduce o nouatenica, cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub denumirea de =flop= si va fiadoptata de tot mai multi atleti în viitorii ani, înlocuind clasica saritura =ventrala=.

  3oncursurile de lupte greco-romane au fost dominate de sportivii din Cngaria,>ulgaria, *ermania. $n probele de caiac-canoe si canota#, sportivii romani, unguri sisovietici au fost printre protagonisti.

  $n fruntea clasamentului general s-a situat reprezentativa !.C.A. urmata de ceaa C.R.!.!., Romania clasandu-se pe locul <. 3ele mai bune rezultate ale sportivilor romani au fost realizate la urmatoarele discipline sportive&

• atletism& medalii de aur - Lia Manoliu la aruncarea discului si EioricaEiscopoleanu la saritura în lungime medalii de argint - Miaela 'enes laaruncarea sulitei si clu#eanca Ileana !ilai la proba de /<< de metri

• caiac-canoe& medalia de aur - ecipa#ul format din Ivan 'atzaicin si !ergei3ovaliov

bo"& medalie de argint- Ion Monea si medalie de bronz - 3alistrat 3utov• la scrima, caiac si lupte greco-romane s-au obtinut de asemenea medalii de

bronz.

  A XX-a editie a &$ - 1.;4- )unchen, 7er%ania 3apitala >avariei s-a pregatit minutios pentru acest mare eveniment sportiv. Au fost construite bazesportive noi care s-au înglobat comple"ului Oberiesefeld, iar pentru ca toate acestebaze se gaseau aproape una de alta, editia mnceneza a fost numita =olimpiadadistantelor scurte=. 3omple"ul sportiv cuprinde stadionul, palatul sporturilor, bazinul de

 înot, velodromul si sala de bo".

  J.O s-au desfasurat în perioada 45 august - septembrie. Au fost prezenti6/0 de sportivi @6 de femei 9 din 41 de tari, care si-au disputat întaietatea la 4 dediscipline sportive, mai precis la 07 de probe din care 1 au fost pentru femei.

  ditia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care nu ar fi trebuitsa aiba loc si care a însemnat anularea oricarui spirit olimpic& atacul terorist din satul

Page 18: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 18/31

olimpic al unui comando arab îndreptat împotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutatetragice.

  'e plan sportiv, în competitia atletica s-a remarcat sovieticul Ealeri >orzovcastigator al probelor de sprint si atletii din %inlanda care au castigat alergarile de

semifond si fond. La femei, atletele germane au dominat net toate probele. Luptele auadus satisfactii sportivilor din delegatia romana care s-a numarat printre castigatoriimedaliilor de aur alaturi de sportivii din C.R.!.!. si >ulgaria. 3oncursurile de caiac-canoe au fost dominate de sportivii sovietici si de cei romani. $ntrecerile de scrima s-audisputat între polonezi, unguri, sovietici si italieni. La gimnastica feminina toate medaliileau revenit sportivelor sovietice si germane, dar prezenta romancelor s-a facut si easimtita. La masculin, gimnastii #aponezi care au introdus în e"ercitiile lor elementeoriginale si dificile, au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost americanulMarF !pitz si australianca !ane *ould.

  (urneele de #ocuri sportive au avut drept castigatori& ecipa Nugoslaviei la

andbal @Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a C.R.!.! la bascet, reusind sadetroneze reprezentativa !.C.A. castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbalecipa 'oloniei.

  Romania cu delegatia sa formata din 50 de sportivi @10 de femei9 a reusit saobtina 5 medalii si locul 4 în clasamentul general pe natiuni. Rezultatele de e"ceptieau fost realizate de & *eorge >erceanu si 8icolae Martinescu la lupte si Ivan'atzaicin la canoe, campioni olimpici. Medalii de argint au obtinut atleta ArgentinaMenis, canoistul !ergei 3ovaliov, caiacistii Atanasie !ciotnic, Roman Eartolomeu,

 Aurel Eernescu si Miai ?afiu. Medalii de bronz au fost aduse acasa de catre sportiviide la caiac si canota#, de la lupte greco-romane si libere, scrima si andbal.

  A XXI-a editie a &$- 1.;6 - )ontreal, "anada 8atiunea canadiana ademonstrat la superlativ modul de organizare a unei manifestari sportive de asemeneaamploare. 'este <<.<<< de persoane, colaboratori permanenti sau temporari ai 3.I.O.au fost implicate în reusita acestei editii a J.O.. Organizatorii au pus la dispozitiacompetitorilor baze sportive ultramoderne si mi#loace de transport rapide, iar ziaristii auavut parte de un sistem informational de foarte modern si bine pus la punct.

  %lacara olimpica a fost transmisa din *recia spre continentul american printr-omodalitate inedita. A fost aprinsa la Atena, în incinta stadionului Averoff unde a avut locprima editie moderna a #ocurilor. 'rintr-un sistem special cu raze laser a fost transmisa

prin satelit în 3anada, la uebec. Aici, flacara olimpica s-a aprins în creuzetul construitpentru aceasta ceremonie si a fost apoi dusa la Montreal, de un baiat si o fata,reprezentand cele doua natiuni conlocuitoare ale 3anadei @engleza si franceza9.

  $ntrecerile olimpice s-au desfasurat în perioada 6 iulie - august 065, avando larga participare& 5/0 de sportivi @46 de femei9 care au reprezentat // de tari.3ompetitiile s-au desfasurat la 4 de discipline sportive cu 0/ de probe, din care 0feminine.

Page 19: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 19/31

  La cele 16 de probe atletice au participat aproape un sfert din numarulsportivilor prezenti la întrecerile olimpice, surprizele fiind produse mai ales de atletii siatletele din R..*. care au obtinut medalii de aur, 6 medalii de argint si 0 de bronz.

 Atletii americani au cîstigat doar titluri olimpice. !urprizele nu a lipsit nici la altediscipline sportive. 'oloistii sovietici, campioni olimpici la editia precedenta nu s-au

calificat la turneul final cîsigat de Cngaria. cipele sovietice de volei nu au reusit sadevina campioane olimpice, cedand în finale în fata ecipei #aponeze la feminin,respectiv în fata polonezilor la masculin.

  'entru delegatia Romaniei formata din 55 de sportivi dintre care 70 femei,cele 46 de medalii, care le-au adus locul al EI-lea în clasamentul general pe natiuni aufost obtinute de&

• gimnasta 8adia 3omaneci care a fost fara nici o discutie eroina acestei editii aJ.O. atat prin cele 7 medalii cucerite, dintre care trei de aur, dar si prin e"ecutiilesale formidabile care au revolutionat gimnastica feminina

• Easile îba castigator al titlului de 3ampion olimpic la caiac

• !imion 3utov si Mircea !imion la bo", *eorge anilov si *eorge !imionovla canoe, (eodora Cngureanu si ecipa feminina de gimnastica, ecipamasculina de andbal, *eorge >erceanu, 8icu *inga si stefan Rusu la luptegreco-romane - medalii de argint

• >o"erii Alec 8astac si 3ostica afinoiu, ecipa#ul de canota# P, Easile îba siecipa#ul 'olicarp Maliin si Larion !ergei, la caiac, gimnastii an *recu, 8adia3omaneci si (eodora Cngureanu, luptatorii !telian Morcov, Roman 3odreanu si

Ladislau !imon, ecipa masculina de sabie - medalii de bronz.  A XXII-a editie a &$ - 1.80 - )oscova, 2* ste pentru prima datacand J.O se desfasoara într-o tara socialista. Organizatorii au depus eforturi deosebitepentru amena#area bazelor sportive si a satului olimpic, dar din pacate =razboiul rece=era înca în plina desfasurare. $n semn de protest pentru invadarea Afganistanului decatre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor lua parte la aceasta editie aJ.O.

  3u toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai momentului au foststabilite 65 de recorduri olimpice si 15 de recorduri mondiale. si numarul spectatorilor a

fos unul record, cele 4<1 probe pentru care s-au organizat întreceri la 4 de disciplineolimpice au fost urmarite de peste 7 milioane de spectatori.

  La atletism s-au înregistrat 6 recorduri mondiale si 5 olimpice. $ntrecerile decaiac-canoe si canota# i-au adus în prim plan pe sportivii romani care au concurat de laegal cu cei din R..*. si C.R.!.!. si la lupte, bo" si scrima sportivii romani au fostprintre protagonistii întrecerilor, alaturi de bulgari, sovietici si cubanezi. 8atatia a fostdominata categoric de sportivele est germane si de înotatorii sovietici.

Page 20: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 20/31

  Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee ecilibrate si de buna valoare. Laandbal, dupa ce a depasit într-un meci dramatic ecipa C.R.!.!. nationala Romaniei acedat în finala în fata Nugoslaviei, iar ecipa de volei masculin a reusit sa obtinamedaliile de bronz.

  La gimnastica, desi au avut probleme deosebite cu arbitra#ul care le-a fosttotal ostil, sportivele noastre si-au demonstat valoarea. 8adia 3omaneci a obtinutdoua medalii de aur si una de argint, milia berle o medalie de argint, iar ecipa s-aclasat pe pozitia doua în clasament.

  $n total delegatia Romaniei formata din 410 de sportivi, dintre care 65 de femei,a reusit sa cucereasca 47 de medalii, clasandu-se pe locul al EI-lea în clasamentulgeneral.

  A XXIII-a editie - 1.8- os Angeles, 2A  upa 74 de ani, =orasul îngerilor= are pentru a doua oara onoarea de a gazdui marea manifestare sportiva

mondiala. in nou se dovedeste ca olimpismul modern nu mai are aceleasi valente casi cel antic, iar sportul nu se poate desparti de politica. 3a raspuns la boicotul editieimoscovite, tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta editie, cu e"ceptiaRomaniei si a Nugoslaviei.

  in punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint. 'ermisiuneaacordata de 3.I.O. de a folosi publicitatea, o scimbare în principiile si regulileolimpismului motivata de costurile din ce în ce mai mari de organizare, a creatposibilitatea implicarii financiare a marilor firme în efortul gazdelor de a crea conditiimateriale perfecte pentru competitori, ziaristi si spectatori. $n interiorul marelui stadion=Los Angeles Memorial 3oliseum=, complet refacut si modernizat s-a instalat un

adevarat =creier electronic=, care putea oferi date despre viteza si directia vantului,timpii intermediari si de sosire, iar camerele de vederi care împanzeau stadionul înregistrau =finisul= cu << de imagini pe secunda. (ransmisiile de televiziune au datposibilitatea urmaririi întrecerilor în toate colturile lumii.

  3eremonia de descidere a fost un spectacol impresionant care a marcatdebutul întrecerilor desfasurate în perioada 46 iulie - 4 august, cu participareasportivilor din < de tari.

  !portul rege al întrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa, întrecerile fiinddominate de atletii tarii gazda, urmati de cei din Marea >ritanie, R.%.*. si Italia.

Reprezentantele noastre, atletele oina Melinte, Maricica 'uica, Anisoara 3usnir,Miaela Login, Eali Ionescu, %lorenta 3raciunescu, 3ristiana 3o#ocaru si %ita Lovin aufost si ele la mare înaltime, cucerind < medalii olimpice.

  La canota# si caiac-canoe, alaturi de sportivii din !.C.A, romanii au fostprotagonistii întrecerilor, cucerind medalii.

Page 21: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 21/31

  *imnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui mare succes&cucerirea titlului olimpic în proba pe ecipe si a medaliilor de aur la sol, sarituri si barnaprin caterina !zabo, precum si înca 4 medalii de argint si 4 de bronz.

  +alterele au adus celor < sportivi romani / medalii& 4 de aur, 7 de argint si

una de bronz. La lupte sportivii nostri au cîstigat 7 medalii. !crimerele au a#uns în finalaunde au cedat în fata sportivelor din R.%.*., iar ecipa de sabie a castigat medaliile debronz.

  La probele de natatie s-au stabilit < recorduri mondiale si 16 olimpice, nareparte dintre ele de catre sportivii americani. 'entru prima data în programul olimpic afost inclusa si proba de înot sincron.

  +andbalistii romani au avut din nou ocazia sa devina campioni olimpici, dar eterna lor rivala, ecipa Nugoslaviei i-a învins din nou, fiind obligati sa se multumeascacu medaliile de bronz.

  La înceierea întrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre formata din 46 desportivi a avut un palmares format din 71 de medalii, din care 4< de aur, 5 de argint si6 de bronz, clasandu-se pe locul al II-lea pe natiuni dupa ecipa !.C.A. Acest rezultat,cel mai bun din istoria olimpica a încununat cei 5< de ani care trecusera de la primaparticipare oficiala a Romaniei la J.O., din anul 04.

  A XXI3-a editie a &$- 1.88- eul- "oreea !pre surprinderea multora,participantii la aceasta editie organizata =la capatul lumii= au descoperit o metropolamoderna în care locuitorii se bucurau de un foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele,baze sportive impresionante prin modernismul lor.

  ditia J.O. de la !eul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul =razboiuluirece= si începutul unei noi perioade din istoria multor tari. upa multa vreme nu este oeditie boicotata, iar 3.I.O numara în randurile sale mai multe tari membre tariOrganizatia 8atiunilor Cnite. La întreceri se aliniaza 5 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic decat la editiile anterioare, 545 de sportivi, datorita restrictiilor impuse de3.I.O. în efortul de a controla fenomenul de gigantism al #ocurilor.

  La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una dintre cele maiscazute, s-au înregistrat performante sportive de valoare e"ceptionala.

  J.O. de la !eul au facut din atletii %lorence *riffit2-Jo2ner, Jan ?elezni si 3arlLeis, adevarati =zei= ai sportului. $n acelasi timp au fost propulsati spre ierariamondiala si Marlene Otte2, *en (orrence, 'aula Ivan, +eiFe recler, Alina Astafei,!tefFa Bonstandinova. ditia de la !eul a fost si editia cu cel mai rasunator caz dedopa#, cel la canadianului >en Jonson, recordman mondial al sprintului. escoperitpozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din activitatea sportiva.

Page 22: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 22/31

  La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre ecipele C.R.!.!.,!.C.A. si Romania. Au castigat de data asta gimnastele sovietice urmate de cele dinecipa Romaniei.

  8umarul sporturilor olimpice a crescut si la aceasta editie, tenisul reintrand

dupa 5 de ani în familia olimpica.  'entru sportul din 3oreea, întrecerile olimpice au însemnat o adevaratalansare pe drumul marilor performante, locurile fruntase pe care s-au situat ecipele deandbal masculin @medalia de aur9 si feminin @medalia de argint9, medaliile obtinute de

 #udocani si bo"eri, constituind rezultate deosebit de valoroase.

  elegatia putin numeroasa a tarii noastre, formata doar de 51 de sportivi aobtinut un total de 4 de medalii, dintre care 6 de aur, de argint si 5 de bronz. (reimedalii de aur a cucerit gimnasta aniela !ilivas, iar cate una, atleta 'aula Ivan,luptatorul Easile 'uscasu, canotoarele Rodica Arba si Olga +omegi, precum si !orin

>abii la tir. Medaliile de argint au fost obtinute la înot, de 8oemi Lung, de ecipafeminina de gimnastica si de aniela !ilivas la individual compus, de sportivii de lacanota# si caiac-canoe& lisabeta Lipa, Eeronica 3ogeanu, imitrie 'opescu, Ioan!nep, Ealentin Robu, Easile (omoioaga, anut obre, oina >alan, Eeronica 8icula,Miaela Armasescu, de alterofilul 8icu Elad si bo"erul aniel umitrescu. Medaliile debronz au fost castigate la gimnastica si canota#. 3u acest bilant Romania s-a clasat pelocul al EIII-lea în clasamentul general al natiunilor participante.

  A XX3-a editie a &$ - 1..4 - arcelona, pania $n seara zilei de 4 iulie, înincinta imensului stadion catalan, peste 7<.<<< de spectatori au urmatit descidereaeditiei cu numarul 47. 3eremonia a fost un spectacol al dansului, muzicii, sportului si

prieteniei. 'este 7.<<< de artisti printre care unii de faima mondiala si-au dat concursulpentru reusita spectacolului& Montserat 3aballe, 'lacido omingo, Josse 3arreras,%redd2 Mercur2. $n tribuna un public la fel de celebru& regele Juan 3arlos si familiaregala, sefi de state, ministri.

  %lacara olimpica care a parcurs cei 7<<< de Fm. dintre Olimpia si >arcelonapurtata de stafete ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu arcul de catre fostul arcasspaniol Antonio Rebolo.

  esi congresul 3.I.O care a precedat J.O. a otarat reducerea numarului deconcurenti pentru a nu se depasi posibilitatile satului olimpic, la aceasta editie numarul

participantilor este imens, <.76< de sportivi reprezentand 61 de tari. Cnele dintredelegatiile tarilor africane erau la prima participare olimpica.

  $ntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar numarul mare desportivi cu rezultate bune a facut ca întrecerile sa ramana descise oricarui rezultat.nglezul Linford 3ristie a castigat proba de <<, specialitate americana pana atunci.'robele de semifond si fond au fost monopolizate de atletii din Ben2a si tiopia. ditia=catalana= i-a consacrat pe atletii Javier !otoma2or, Marlene Otte2, Marie Jose 'erec,

Page 23: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 23/31

!ull2 *unnel. !e spera ca duelul saritorilor în lungime 3arl Leis si MiFe 'oell vaduce la depasirea legendarului record a lui >ob >eamon datand din anul 05/, dar nu afost asa, cei doi reusind doar /,<6 si /,5 m. $n general la atletism a fost o editie amarilor surprize, adesea sportivii consacrati nereusind sa urce pe podium.

  La natatie s-au înregistrat < recorduri mondiale, protagonistii fiind sportiviiamericani, magiari, si ca o noutate, cei cinezi. Acestia din urma se pare ca profitaudin plin de cunostintele din toate domeniile, inclusiv cel =farmaceuticQ al antrenorilor dinfosta R..*. care se ocupau de pregatirea lor.

  *imnastica feminina le are în prim plan pe romanca Lavinia Milosovici,americana !anon Miller, magiara +enriette Onodi si cinezoiaca Li Lu. La baieti erouleste gimnastul bielorus, Eitali !cerbo, castigator a 5 medalii de aur, iar la tenis

 întrecerile olimpice aduc în arena cei mai buni #ucatori ai momentului& Jim 3ourier, Arant"a !ancez, Andre Agassi, !teffi *raf. La volei feminin ecipa 3!I @fostaC.R.!.!9 a fost întrecuta de cea a 3ubei cu 1 - , iar finala masculina s-a disputat între

ecipele >raziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu scorul de cu 1 - < în favoareaprimei.

  upa trei reprize de prelungiri, Italia a învins ecipa !paniei în turneul de polocu 0 - /. La andbal masculin, ecipa fostei CR!! a c;stigat finala cu !uedia, iar pelocul al III-lea s-a situat ecipa %rantei.

elegatia Romaniei s-a întors de la >arcelona cu / medalii& de aur, 7 deargint si / de bronz. Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele Lavinia Milosovici si3ristina >ontas, de canotoarea lisabeta Lipa si ecipa#ul masculin de canota# P.Medalii de argint au obtinut& atleta Alina Astafei, ecipa de gimnastica feminina,

ecipa#ele masculine si feminine de canota#, iar medalii de bronz, alterofilul (raian3iarean, luptatorul *rigoras, bo"erul leonard oroftei, ecipa feminina de floreta,tragatorul !orin >abii si canotorii din proba de doua persoane.

  A XX3I-a editie a &$ - 1..6 - Atlanta, 2A Editia #ubiliara care marceazatrecerea unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost reînfiintate a fost încredintataspre organizare !.C.A., desi lumea sportiva a fost umanim de acord ca 3.I.O. trebuia saacorde aceasta onoare orasului Atena care-si depusese si el candidatura. ar putereafinanciara a orasului Atlanta, capitala *eorgiei si a concernului 3oca-3ola, a primat

 înaintea traditiei si a respectului pentru poporul care a dat lumii conceptul de =Balos Faiagatos= si Jocurile Olimpice antice.

  Organizarea întrecerilor a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta, dar toata lumea a recunoscut ca întrecerile olimpice, organizate de acest orasamerican, s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotari dee"ceptie. 3apacitatea satului olimpic amena#at aici a fost de 7.<<< de locuri, cea maimare din istoria J.O.

Page 24: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 24/31

  La competitia desfasurata în perioada 0 iulie- august, au participat ecipeleolimpice din 06 de tari, care s-au întrecut în 46< de competitii organizate pentru 11 dediscipline sportive. $n total au luat parte la întreceri <.1<7 sportivi @5/<0 barbati si 105de femei9. Rezultatele obtinute la aceasta editie au evidentiat evolutia fara precedent aperformantelor sportive, ca rezultat al noilor tenologii si metodologii aplicate în

procesul de pregatire.Romania a participat cu o delegatie de 5/ de sportivi. 3anota#ul si gimnastica si-aufacut din nou datoria. La canota# s-au obtinut 4 medalii de aur prin ecipa#ele feminine laproba de 4 vasle si proba de /P. La gimanstica s-a castigat o medalie d aur, deargint si 7 de bronz.

La floreta feminin Laura >adea a devenit 3ampioana Olimpica, iar ecipa defloreta s-a clasat pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva obtinand cel mai bunrezultat din istoria participarii sale la întrecerile olimpice.

  Atleta *abriela !zabo si gimnastul Marius Crzica au obtinut medaliile de argint, în timp ce la bo" au cucerit doua medalii de argint Leonard oroftei si Marian !imion.!portivii de la caiac-canoe au obtinut o medalie de bronz, la fel ca si alterofilul 8icuElad.

La finalul întrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 0-lea în clasamentul pe puncte,al 1-lea în cel pe medalii si al 4<-lea în ieraria alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

A XX3II-a editie a &$ - 4000 - <dne<, Australia upa de ani de la editiadesfasurata la Melbourne, Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice, ultimele ale

mileniului al doilea.e aceasta data onoarea i-a revenit orasului !2dne2, renumit portal emisferei sudice, asezat pe coasta estica a Australiei, capitala !tatului 8e !outKales.

  La aceasta editie desfasurata în perioada 7 septembrie - octombrie, au fostprezente delegatii din toate cele 00 de tari invitate de catre 3.I.O. 8umarul sportivilor afost de trei ori mai mare decat cel de la precedenta editie australiana @Melbourne,0759, ridicandu-se la impresionanta cifra de .</ de sportivi, dintre care 47 defemei, reprezentand 1/ la suta din numarul participantilor. !-au organizat 1<< decompetitii la 16 de discipline sportive.

elegatia pe care Romania a deplasat-o la antipozi a fost alcatuita din 75sportivi @ 65 barbati si /< femei9 care au concurat la 5 discipline sportive.

  *imnastica si-a afirmat înca o data valoarea incontestabila. La feminin ecipaformata din Andreea Raducan, !imona Amanar, Maria Olaru si 3laudia 'resecan s-aclasat pe primul loc, castigand în fata traditionalelor sale adversare. La individualcompus podiumul castigatoarelor în finala probei de individual compus a fost e"clusivromanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan, !imona Amanar si Maria Olaru. 3iar 

Page 25: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 25/31

daca dupa incidentul bizar în care gimnasta Andrea Raducan a fost depistata ca=dopata= cu 8urofen si i s-a retras medalia de aur, în memoria noastra 3ampioanaOlimpica la individual compus ramane Andrea Raducan. *imnastele au mai obtinut 4medalii de argint si una de bronz. 'entru prima data în istoria #ocurilor si gimnasticamasculina are un 3ampion Olimpic, în persoana lui Marius Crzica. Acesta a castigat

finala în proba de cal cu manere, dupa o evolutie e"ceptionala.  3anota#ul feminin a confirmat din nou ca este cel mai bun din lume, castigandtrei medalii de aur prin ecipa#ele&

• *eorgeta amian si oina Ignat în proba de 4 rame

•  Angela Alupei si 3onstanta >urcica în proba de 4 vasle

• *eorgeta amian, oina Ignat, Eeronica 3ocelea, Liliana *afencu, Magdaumitrace, Eiorica !usanu, Ioana Olteanu, lena *eorgescu si lisabeta Lipa

 în proba de /P.  La natatie, iana Mocanu, înotatoarea de numai 7 ani a uimit pe toata lumeacastigand doua medalii de aur, primele din istoria natatiei romanesti, în probele de <<si 4<< m spate. !uccesul a fost completat de >eatrice 3aslaru, care a ocupat locul aldoilea, intrand in posesia medaliei de argint la proba 4<< m mi"t si a medaliei de bronzla proba de << m mi"t.

  La atletism, *abriela !zabo reuseste sa castige medalia de aur în proba de7<<< m, la care adauga o medalie de bronz în proba de 7<< m. 'roba în care Eioleta>eclea - !zeFel2 s-a clasat pe locul al II-lea. Lidia simon cucereste medalia de argint în

proba de maraton. $n întrecerile de canoe ecipa#ul %lorin 'opescu - Mitica 'ricop la 3 - 4 M, <<<

m, devine 3ampion Olimpic, iar pe distanta de 7<< m se claseaza pe locul al III-lea. Lacaiac, !anda (oma, Mariana Limbau, Andreea Ionita si lena Radu au cucerit deasemenea o medalie de bronz la proba de B - M 7<< m.

  !crima a adus din nou un titlu de 3ampion Olimpic, de data asta la proba desabie, prin Miai 3ovaliu, iar bo"ul a contribuit la palmaresul olimpic prin medaliile deargint si de bronz cucerite de fratii !imion. Alte medalii de bronz au mai obtinut IulianRaicea la tir si !imona Ricter al #udo.

  upa o comportare remarcabila, ecipa olimpica a Romaniei s-a clasat pelocul al DI-lea în ieraria olimpica cu 45 de medalii, dintre care de aur. 

A XX3III-a editie a &$ - 400 - Atena, 7recia 'rin acordarea dreptului deorganizare a acestei editii orasului Atena, 3.I.O a oferit o reparatie morala poporuluigrec, creatorul#ocurilor olimpice antice. La </ ani de la prima editie din timpurilemoderne, întrecerile olimpice s-au reîntors acasa. Organizatorii greci au avut de parcursmulte încercari grele pe care le-au trecut-o cu bine. 'entru prima data condus de o

Page 26: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 26/31

femeie, 3omitetul de organizare al #ocurilor a reusit în ciuda pronosticurilor pesimiste satermine la timp @ciar daca pe ultima suta de metri9 constructiile si amena#arile necesaredesfasurarii la un nivel corespunzator al întrecerilor olimpice. 'regatirile pentrucompetitia mondiala a scimbat =fata= capitalei elene, transformand-o într-o metropolacu o infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul sau caracteristic. Cn efort

suplimentar a fost necesar pentru asigurarea protectiei participantilor si preîntampinareaevenimentelor neplacute, în conte"tul unei situatii politice în care =armistitiul olimpic=nu mai este demult decat o pretioasa amintire.

3ompetitia olimpica s-a desfasurat în perioada 1 August 4<< - 40 August si laea au participat ecipe reprezentand 4<4 tari. 8umarul disciplinelor sportive si alcompetitiilor nu s-a modificat fata de editia precedenta& 16 de discipline si 1<< decompetitii. 8umarul total de participanti a fost mai mic decat la !2dne2, ca urmare areglementarilor 3.I.O. de stopare a fenomenului de gigantism& <.7<< de sportivi @54<<barbati si 1<< femei9.

  Romania a deplasat la Atena un lot de 4 sportivi care au fost înscrisi lacompetitiile organizate pentru urmatoarele discipline sportive& atletism, bo", canota#,calarie, ciclism, gimnastica, altere, înot, #udo, Faiac-canoe , lupte, sarituri în apa,scrima, tenis, tenis de masa si tir. La înceierea întrecerilor s-au obtinut un numar de0 medalii& / de aur, 7 de argint si 5 de bronz.

  La fel ca la celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica a oferit cele mai marisatisfactii contribuind la bilantul olimpic cu 0 medalii& 1 de aur, 1 de argint si 1 debronz. $n apropierea gimnasticii s-a aflat canota#ul cu 1 medalii de aur. 3elelaltediscipline sportive care au contribuit la zestrea olimpica a delegatiei au fost& atletismulcu 4 medalii de argint si medalie de bronz, natatia cu medalie de aur si medalie

de bronz si bo"ul cu medalie de bronz. 3u acest bilant Romania s-a clasat pe locul in clasamentul general pe medalii.

Medaliatii olimpici ai editiei Atena 4<< sunt în ordine&

  )edalii de aur 3amelia 'otec @natatie 4<< m liber9, *eorgeta amian Andrunace, Eiorica !usanu @canota# 4 rame9, Angela Alupei, 3onstanta >urcica@canota#, 4 vasle categoria usoara9, Rodica %lorea, Aurica >arascu, oina Ignat, Eiorica!usanu, Ioana 'apuc, lisabeta Lipa, Liliana *afencu, *eorgeta amian Andronace,lena *eorgescu @canota# / P 9, 3atalina 'onor, !ilvia !troescu, Oana >an, aniela!ofronie, Monica Rosu, Ale"andra remia @ecipa feminina de gimnastica9, 3atalina

'onor @gimnastica sol9, Monica Rosu @gimnastica sarituri9, 3atalina 'onor @gimnastica barna9

  )edalii de argint Marian ragulescu @gimnastica sol9, Marius Crzica@gimnastica cal cu manere9, Marian Oprea @atletism triplusalt9, aniela !ofronie@gimnastica sol9, Ionela :arlea Manolace @atletism << m9

Page 27: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 27/31

  )edalii de #ronz Marius Crzica, Marian ragulescu, Ioan !uciu, aniel'otra, Razvan selariu, aniel 'opescu @ecipa de gimnastica9, Razvan %lorea @natatie4<< m spate9, Marian ragulescu @gimnastica, sarituri9, Ale"andra remia @gimnasticabarna9, *eorge Ionut @bo"9, Maria 3ioncan @atletism 7<< m9.

  1111 &ocurile $li%pice de Iarna - Istoria lor este de data mai recenta,prima actiune de crearea a unei competitii internationale ample, rezervata sporturilor deiarna care sa fie încadrata în miscarea olimpica, dateaza din anul 0<<. Atunci au fost

 înfintate Jocurilor 8ordice, concepute ca ane"e ale J.O de vara. $n perioada 0<-045, aceasta competitie s-a organizat din patru în patru ani, întrecerile se desfasurau

 în !uedia pentru disciplinele sportive practicate cu precadere în tarile nordice, iar sportivii participanti erau în e"clusivitate numai cei care apartineau acestor tari.

  ezvoltarea sporturilor de iarna si în alte tari din uropa si în !.C.A sisuccesul înregistrat de probele de patina# desfasurate cu ocazia la J.O de la Londra dinanul 0</, la sesiunea 3.I.O. din 0, a determinat crearea unui curent de opinie care

dorea universalizarea acestei competitii. La sesiunea 3.I.O din anul 0,reprezentantul Italiei propune ca Jocurile 8ordice sa fie transformate în J.O. de iarna.'ropunerea este respinsa din cauza opozitiei tarilor scandinave, care nu doreau sa-sipiarda suprematia în acest domeniu.

  Rediscutata în anul 0, 3.I.O. accepta sa fie introduse în programul olimpical Jocurilor Olimpice de la >erlin din anul 05, patina#ul, sciul si oceiul. ditiarespectiva nu mai are loc din cauza primului razboi mondial.

  'reocuparile pentru înfiintarea J.O. de iarna sunt reluate în anul 00, înconditiile în care opozitia nordica nu mai are puterea dinainte de razboi. La sesiunea

3.I.O. anul 04 se ia în discutie propunerea reprezentantilor %rantei, 3anadei silvetiei care cer promovarea J.O. de iarna. $n ciuda dezacordului norvegienilor sisuedezilor, 3.I.O. decide sa patroneze =!aptamana internationala a sporturilor de iarna=o mare competitie ce urma sa aiba loc în anul 04, la 3amoni", ca un preludiu la J.O.care urmau sa se desfasoare în acel an la 'aris. 'rin aceasta otarare, sporturile deiarna au intrat în familia olimpica, ciar daca asta nu a însemnat înca înfiintarea oficialaa Jocurilor Olimpice de iarna.

 Abia dupa ce =!aptamana= de la 3amoni" s-a desfasurat cu maresucces obligand si persoanele cele mai refractare sa-si revizuiasca parerile si sa tinacont de marea raspandire a sporturilor de iarna, a fost posibila adoptarea otararii de a

se institui un ciclu distinct al J.O. de iarna. La sesiunea 3.I.O. de la 'raga din anul047, aceasta otarare este adoptata, precizandu-se ca orasul gazda va fi ales odatacu cel pentru J.O de vara. (ot cu aceasta ocazie s-a decis ca =!aptamana internationalaa sporturilor de iarna= de la 3amoni" sa fie considerata ca prima editie a J.O. rumulparcurs de aceste #ocuri de la înfiintare pana în zilele noastre a marcat a ascensiunepermanenta a sporturilor de iarna, dar totodata si o noua victorie a ideii olimpice.8umarul probelor a crescut, iar participarea natiunilor a fost din ce în ce mai mare.

Page 28: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 28/31

(ocmai din cauza dezvoltarii acestei competitii si din dorinta de a nu aglomeracalendanrul olimpic, în anul 004 3.I.O. a luat otararea de a desparti din punct devedere calendaristic cele doua competitii olimpice =surori=, urmand ca J.O. de iarna saaiba loc la mi#locul =olimpiadei, ca sa folosim acest termen în acceptiunea sa antica,adica a ciclului olimpic de patru ani dintre doua editii succsive. in acest motiv, în anul

00 avut loc la Lilleamer în 8orvegia o editie a Jocurilor Olimpice de iarna la doar doiani dupa editia precedenta de la Albertville, %ranta, urmand ca în continuare sa fierespectata regula celor patru ani.

  3ronologic, cele 0 editii ale competitiei olimpice pentru sporturi de iarna auavut loc dupa cum urmeaza&

1.4 - "ha%oni:, /ranta La competitie au luat parte 47/ de concurenti din 5 tari.'rogramul saptamanii internationale a sporturilor de iarna a cuprins întreceri de patina#artistic, patina# viteza, bob, ocei, sci fond, sarituri si combinata nordica. roii au fostsportivii (orleif +aug @8orvegia9 care a castigat medalii la sci fond si 3las

(undberg @%inlanda9 la patina# viteza, castigator a 7 medalii.1.48 - aint-)oritz, Elvetia 3onditiile meteo nu au fost cele mai favorabile, probele defond desfasurandu-se practic în apa, iar unele probe de patina# au fost anulate. infericire, frigul a revenit atunci cand i-a venit randul sa concureze la patinatoarea din8orvegia !onia +enie, în varsta doar de 7 ani. a a reusit sa entuziasmeze publicul siarbitra#ul, cucerind prima sa medalie olimpica. La aceasta editie participa pentru primadata sportivi romani la întrecerile de bob si =patrula militara=.

1.4 - ae-!lacid, 2A. in cauza distantei mari sportivii europeni au participat înnumar redus la competitia olimpica. 3onditiile nu au fost nici ele cele mai bune, iar 

sportivii din tara gazda au castigat cam toate medaliile. A facut e"ceptie proba femininade patina# artistic, la care !onia +enie a castigat pentru a doua oara titlul de3ampioana Olimpica.

1.6 - 7ar%isch-!artenirchen 7er%ania La aceasta editia s-a introdus în programsi sciul alpin, iar !onia +enie a cucerit al treilea titlu olimpic.

1.8 - aint-)oritz, Elvetia La trei ani dupa încetarea razboiului, #ocurile au loc dinnou în lvetia. *ermania si Japonia nu sunt invitate.

1.54 - $slo, =orvegia  Aceasta editie a însemnat pentru nordici o întoarcere acasa a

sporturilor de iarna. 8orvegienii s-au si clasat pe primul loc în clasamentul pe natiuni.1.56 - "ortina >?A%pezo, Italia Jocurile din statiunea italiana din muntii olomitilor adoborat toate recordurile de participare. A fost o editie a premierelor, s-a folosit pentruprima data cronometra#ul electric si s-au realizat transmisii televizate în direct. 'rimaastfel de transmisie televizata nu a fost fara incidente& purtatorul ultimului scimb al%lacarii olimpice, patinatorul de viteza *uido 3oreli s-a împiedicat si a cazut peste uncablu de televiziune întins pe geata la c;tiva metri de cupa unde urma sa fie aprins

Page 29: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 29/31

focul sacru. !ciorul austriac (oni !ailer cîstiga trei medalii de aur, devenind cel maimare scior al tuturor timpurilor.

1.60 - @ua< 3alle<, 2A atorita omului de afaceri Ale" 3using, proprietaruluiacestui loc din vestul !.C.A., aceasta editie s-a bucurat de conditii de organizare foarte

bune. Au fost introduse ca discipline olimpice biatlonul si patina#ul viteza feminin.1.6 - Inns#ruc, Austria  La aceasta editie a început sa se faca simtita tendinta de=gigantism=. A crescut numarul de probe si numarul de participanti.

1.68 - 7reno#le, /ranta  La 4 de ani dupa prima editie, %ranta organizeaza din nou #ocurile. !ciorii francezi se dovedesc a fi cei mai puternici la probele alpine iar Jean3laude Bill2 intra si el în legenda. Italianul %ranco 8ones obtine titlul olimpic la scifond, fiind primul 3ampion Olimpic la aceasta proba care nu apartine tarilor nordice.

La aceasta editie, ecipa#ul de bob format din sportivii 'anturu Ion si 8eagoe 8icolae s-

a clasat pe locul al III-lea, obtinand prima @din pacate si singura9 medalie la J.O. deiarna pentru Romania.

1.;4 - apporo, &aponia  $ntrecerile olimpice s-au desfasurat pe o zapada moale sisarata. La întrecerile de sci au dominat sportivii elvetieni, iar la sarituri cei mai buni s-au dovedit a fi #aponezii.

1.;6 - Ins#ruc, Austria  Aceasta editie trebuia sa aiba loc la enver, !.C.A., dar dincauza protestelor organizate de miscarea ecologista care se opunea distrugeriipadurilor, americanii au declinat organizarea. stafeta organizatorica a fost imediatpreluata de statiunea austriaca. !ciul alpin a fost sportul care a consacrat o noua

vedeta, de data asta o femeie, austriaca Rosi Mittemaier. 'entru prima data înprogramul olimpic la patina# artistic este inclusa si proba de dans.

1.80 - ae-!lacid, 2A A fost o editie desfasurata în tensiune politicainternationala, cauzata de invazia Afganistanului de catre C.R.!.!. si anuntareaboicotului american pentru J.O. de vara care urmau sa se desfasoare la Moscova.(otusi întrecerile sau desfasoara normal, fiind consemnata prezenta în premiera aacipei olimpice a 3inei. 'atinatoarea sovietica Irina Rodnina a cucerit cel de altreilea titlu olimpic la patina# artistic.

1.8 - ara'evo, Iugoslavia Organizata pentru prima data într-o statiune din blocul

comunist si în ciuda timpului capricios care a obligat concentrarea tuturor probelor alpine în a doua saptamana, editia iugoslava a fost un mare succes. A intrat în istoriecuplul de patinatori englezi Ja2ne (orvill - 3ristoper ean, care în proba de dansevoluand pe muzica piesei =>olero= de Ravel, au obtinut nu mai putin de 0 notema"ime, într-un program în care arta si sportul s-au împletit genial.

Page 30: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 30/31

1.88 - "algar<, "anada Organizate pentru prima data de 3anada, #ocurile au durat 5zile, iar vedetele au fost italianul Alberto (omba si elvetianul Ereni !cneider care aucucerit cate trei titluri olimpice.

 1..4 - Al#ertville, /ranta 3u trei editii organizate %ranta egaleaza !.C.A. 'entru prima

data sciorii nordici obtin trei titluri la sci alpin, prin norvegienii Jagge si Aamodt sisuedeza 'ernilla K2berg. *ermania unificata termina în fruntea clasamentului pemedalii, înaintea 3.!.I. @fosta C.R.!.!.9.

1.. - illeha%%er, =orvegia 3iar daca timpul avut la dispozitie de pentruorganizarea editiei =suplimentare= a fost redus, competitia olimpica norvegianadesfasurata într-un decor feeric a fost una dintre cele mai reusite. 3resterea impactului

 #ocurilor asupra publicului si implicit a mediilor de afaceri este demonstrat prin faptul cade dragul participarii la J.O. o serie de patinatori profesionisti au revenit la statutul deamator. 'rintre ei faimosul cuplu de dansatori britanici J. (orvill si 3. ean, eroii #ocurilor din Q/, clasati de data asta în finala doar pe locul al III-lea.

1..8 - =aganno, &aponia La aceasta editie au participat ecipele olimpice din 64de tari, cu un numar de 41<4 sportivi @// barbati si / femei9 care s-au întrecut în5/ de competitii la 6 disciplice olimpice& patina# artistic, patina# viteza, sanie, sci alpin,sci fond, biatlon si bob. Romania a participat cu o ecipa formata din 1 sportivi si 7sportive.

4004 - alt ae "it<, 2A 3ea de a patra editie americana a #ocurilor olimpice deiarna a fost o reusita a locuitorilor din statul Cta, care au facut eforturi desosebitepentru a reusi sa realizeze fara subventii de la stat toate constructiile necesare buneidesfasurari a competitiei. A fost o editie cu atat mai speciala cu cat nu trecusera decat

cateva luni, de la atentatele teroriste din septembrie care au zguduit !.C.A si lumea întreaga. 3omitetul International Olimpic @3IO9 a acceptat ca drapelul american care afost gasit în ruinele Korld (rade 3enter sa fie arborat pe =!tadionul Olimpic= din !altLaFe 3it2, în cadrul ceremoniei de descidere, iar în cadrul unui spectacol care a avutloc inaintea ceremoniei de descidere s-a adus un omagiu victimelor atentatelor. din septembrie. Masurile de securitate care s-au luat au fost impresionante& 1.7<< desoldati din *arda 8ationala, 6.<<< de ofiteri de politie si peste 7.<<< de membri ai3omitetului de Organizare au fost implicati în asigurarea securitatii. La aceasta editie auobtinut primele medalii olimpice de aur din istoria acestor #ocuri, sportivi din tari ca

 Australia, 3ina si 3roatia. A impresionat asistenta sportivul 'atricF !ingleton, port-drapelul si în acelasi timp unicul membru al delegatiei Insulelor >ermude, care a defilat

doar în sort la ceremonia de descidere, desfasurata la o temperatura de multe gradesub zero. !portivii romani care au alcatuit ecipa olimpica au demonstrat ca din pacateca la disciplinele de iarna nu suntem competitivi pe plan mondial. volutia sportivei va(ofalvi, considerata principala speranta pentru o clasare buna, a dezamagit, easituandu-se pe pozitia a 74-a în final probei de biatlon. $n finala probei de saniemasculin, romanii s-au clasat pe locurile 14 si 1, boberii %lorian nace si Adrianuminicel pe locul 47, scioarea Ale"andra Munteanu pe locul 40 în proba de super-*,

Page 31: Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-jocurilor-olimpice-moderne 31/31

iar patinatoarele de viteza Andreea JaFab si aniela Oltean au ocupat si ele pozitiimodeste în clasamentele probelor la care au concurat.