7/31/2019 Religia romana lic

1/39

1. Religia romana-scurt istoric, evolu ie, aspecte particulare

Pe scurt religia roman, poate fi definit ca ansamblul de credin e, ritualuri i institu ii

religioase care s-au format pe teritoriul actual al Italiei, dar mai ales n Latium, de la data

ntemeierii Romei (753 i.e.n.) pn n momentul n care cre tinismul a devenit noua religie

a Imperiului roman. Via a religioas roman i evolu ia ei este legat n mod inseparabil

de via a social i politic a Romei. Orice aspect sau particularitate a religiei romane poate fi gasit i explicat prin prisma vie ii sociale a romanilor, a evenimentelor i ntmplrilor

ce au marcat psihicul acestui popor. n mod indiscutabil, conceptul de religie joac un rol

primordial n via a cotidian a cet eanului roman, fie c e vorba de un om simplu sau de

nsu i Caesar. Romanii se aflau ntr-o total dependen fa de religie, dac ne gndim

c, n viziunea lor reu ita oricrei ac iuni era condi ionat de bunvoin a unui anumit zeu

sau spirit.

Pentru a n elege felul n care s-a format religia roman este important s n elegem

cum s-a cristalizat ns i no iunea de divinitate n cultura roman. Scopul nostru este s

urmrim formarea religiei romane, schimbrile prin care a trecut n anumite perioade,

modul n care anumite idei i elemente practice au fost interpretate ntr-o cheie spiritual,

teologic. Este important s ne concentrm asupra epocii n care spiritul romanilor a creat,

independent de orice influen strin, corpul de credin e i ritualuri care a fost

ntotdeauna centrul religiei romane.

1.1 Precursorii religiei romane

Orice religie i orice popor cunoa te o anumit dezvoltare, anumite etape care audus la transformarea supersti iilor, a obiceiurilor vagi i primitive n ritualuri i srbtori

organizate oficial ntr-o form religioas bine-delimitat. Religia romana, a a cum a fost ea

cunoscuta are ca antecedenti anumite obiceiuri si notiuni primitive, lucru intalnit de altfel la

7/31/2019 Religia romana lic

2/39

orice popor barbar. Urme ale acestor idei primitive pot fi usor identificate in religia romana

propiu-zisa. Cyril Bailey face o scurt prezentare a acestor anteceden i: 1

1.1.1 MagiaS-a observat ca orice societate religioasa trece printr-o perioada a practicarii

magiei. Constient de existenta unor spirite puternice care influenteaza si conduc universulcunoscut lui, omul este obligat sa creada in propia lui putere de a combate supranaturalul.

Astfel, el incearca prin actiuni si mijloace oculte sa modifice lumea. Exista numeroase

dovezi care arata ca stramosii romanilor nu au fost straini de practicile magiei. Prin magie

trebuie sa intelegem incercarea de a influenta fortele naturii prin imitarea fenomenului sau

procesului natural dorit.

Un exemplu elocvent in acest sens poate fi considerat ceremonialul aquaelicium

destinat sa produca ploaia dupa o lunga seceta. Acesta ceremonie consta intr-o procesiunecondusa de pontif care purta piatra ploii, pe un anumit traseu considerat sacru. Aceasta

piatra a ploii se afla la Porta Capena in Capitol. Titlul ei sacru: lapis manalis , precum si

analogia care se poate face cu alte culturii primitive, demonstreaza ca originea acestui ritual

poate fi gasita in simplul act de a turna apa pe piatra. Un alt exemplu ar fi ceremonia

argeorum sacra in care papusi de paie erau aruncate in Tibru. Aceasta actiune reprezenta

o udare simbolica a recoltelor. Putem mentiona si fordicidia , care avea loc in fiecare an

in mijlocul lunii aprilie inainte de cultivarea porumbului. Pentru a asigura fertilitatea

pamantului erau ucise un numar considerabil de vaci gestante. Exemplele de acest sens,in

care elemente ale magiei se regasesc in ritualul religios sunt numeroase.

Trebuie sa retinem, insa, ca practicarea magiei s-a dovedit a fiun experiment esuat

deoarece romanii au constientizat rapid ca abilitatile lor nu sunt suficiente pentru a invinge

spiritele supranaturale. Cu spiritul lor practic ei au decis sa schimbe complet modul in care

relationau cu spiritele. Daca spiritele malefice nu pot fi indepartate printr-o atitudine

agresiva atunci ele pot fi induplecate, flatate prin anumite actiuni. In acest mod a aparut cea

de-a doua etapa in crearea religiei romane.1.1.2 Adorarea/venerarea obiectelor din natura

1 Cyril Bailey, The Religion of Ancient Rome Constable Ltd, London, 1907, p. 4-12

7/31/2019 Religia romana lic

3/39

Dup cum afirm Ovidiu Drmba2romanii credeanu ca orice in omniprezenta

spiritelor supranaturale si erau de parere ca orice obiect are un spirit care il inhabiteaza.

Functionalitatea acestor obiecte era determinata de modul in care romanii relationau cu

spiritele care le stapaneau. Aceasta idee este insusi fundamentul religiei romane.

Venerarea obiectelor este deci strans legata de ceea ce ele simbolizeaza si se poate

presupune ca inainte de a venera spiritul unui obiect, a fost venerat obiectul in sine.

Aceasta idee este sustinuta si de faptul ca, in general, zeii romani erau asociati cu anumite

locuri sau obiecte. De exemplu: Vesta, vechea divinitate a focului domestic era asociata cu

vatra, iar Ianus, spiritul protector al portilor casei, era asociat cu orice obiect care permite

intrarea sau iesirea dintr-o locuinta. Putem concluziona ca inainte ca ideea acestor numina

sa apara in constiinta romanilor, acestia venerau obiectele in care aceste forte misterioase

se gasesc: respectiv vatra si poarta. Putem adauga aici si sarbatoarea numita Terminaliaorganizata in cinstea zeului Terminus. Numele acestei sarbatori provine din termenul

termini care desemna piatra ce marca granita dintre doua propietati. Este logic sa

presupunem ca inainte de a-l celebra pe zeul Terminus romanii au celebrat obiectul in sine:

piatra de hotar.

Un alt exemplu poate fi si piatra lui Iupiter, piatra care era pastrata in templul acestui

zeu in Capitol si juca un rol important in ceremonialul de semnare al unui tratat. In

momentul solemn al juramantului reprezentantul poporului roman lovea porcul sacrificial

cu aceasta piatra silex si spunea urmatoarele cuvinte: Tu, Diespiter, loveste poporul

roman asa cum lovesc eu acest porc astazi, loveste-l mai tare, caci esti mare si puternic.

Folosirea acestei pietre nu are doar o valoare simbolica deoarece putem afirma ca, la

origine, ea era considerata un zeu cu drepturi depline.

Alte obiecte incarcate de un puternic simbolism religios sunt copacii. In Roma antica era

vehiculata ideea ca orice copac ar putea fi sacru deoarece orice copac poate fi locuit de un

spirit supranatural. Exista numerosi copaci care fac parte din diferite ritualuri religioase

romane.De exemplu smochinul: ficus ruminalis inhabitat de zeita Rumina, era considerat

sfant pentru ca se credea ca aici au fost adapostiti Romulus si Remus dupa ce au fsot salvati

de lupoaica. Mai putem vorbi si despre caprificus din Campus Martius, locul de adorare a

2 Ovidiu DrimbaIstoria culturii si civilizatiei III, Editura Saeculum I.O , Bucuresti 2007, p.291

7/31/2019 Religia romana lic

4/39

lui Iunona Caprotina. Un alt copac important este stejarul sacru a lui Iupiter Feretrius aflat

in Capitol de care se atarnau armele romanilor spolia opima dupa o victorie.

O particularitate a religiei romane, care o diferentiaza de celelalte religii antice, este

faptul ca in dezvoltarea constiintei lor religioase nu existat o etapa de venerare a

animalelor. Desi anumite animale erau asociate cu divinitatea: lupul si ciocanitoarea erau

legate de zeul Marte, ele nu erau considerate a fi in sine divine si nici nu pot fi gasite

dovezi ca romanii ar fi acordat animalelor un rol mai insemnat decat acela de animale

sacrificiale. O exceptie in acest sens o constituie misteriosul ritual al Lupercaliei in care

oamenii intra in comuniune cu animalul.

1.1.3. Animismul

Animismul este cea mai importanta etapa premergatoare formarii religiei romane

si primele secole ale istoriei romane sunt caracterizate de aceasta forma religioasaprimitiva. Dupa cum am precizat mai sus romanii in incercarea de a-si explica fenomenele

naturale au ajuns la concluzia ca orice obiect este populat de un spirit si ca orice fenomen

natural este realizat de un spirit supranatural. Divinitati, spirite malefice sau binefacatoare

existau peste tot in natura: in copaci, in animale, in pasari, in plante si pentru a putea

supravietui oamenii trebuiau sa se asigure ca aceste spirite vor fi cooperante. Astfel ei au

inceput sa creeze actiuni prin care sa obtina bunavointa spiritelor supranaturale. Aceste

actiuni au devenit treptat ritualuri sacre si spiritele au capatat o identitate mai clara,

distincta transformandu-se in zei.

1.2 Religia romana

Dupa cum am spus, la inceput zeii romani nu aveau o forma bine-definita ( umana,

animala, planta sau hibrid ) si nici nu aveau un caracter clar. De atlfel, ei nu erau numiti cu

termenul deus ci cu termenul numen care inseamna putere, spirit . Ovidiu Drmba3

precizeaz c no iunea de numen este vaga, ea nefacand nicio referire la forma sau la gen.

Divinitatile romane erau spirite supranaturale concepute ca vointe, forte ascunse,

insezizabile, care se manifestau prin anumite actiuni prezente in natura. Accentul se punea

pe functionalitatea lor, dar era importanta si determinarea lor spatiala. Fiecare zeu avea o

anumita sarcina, o functie bine-determinata si nu se facea cunoscut oamenilor decat prin

3 Ovidiu DrimbaIstoria culturii si civilizatiei III, Editura Saeculum I.O , Bucuresti 2007, p.292

7/31/2019 Religia romana lic

5/39

efectele care rezultau din indeplinirea sarcinii respective. Zeii nu erau individualizatii prin

personalitatea lor ci prin actiunile lor. Indepartarea zeilor de natura si formarea lor ca

personalitati divine distincte a avut loc treptat si a depins in mare masura, de scopul practic

al cultului. Unele spirite au devenit din numina zei: Ianus si Vesta. Altele desi respectate si

venerate de romani nu vor deveni niciodata zei cu drepturi depline: Lars Familiaris,

divinitati ce se aflau in centrul familiei.

Putem observa ca notiunea de zeu s-a schimbat de-a lungul timpului. Numina deveniti

zei- Iupiter, Marte, Saturn, Vesta. Ianus, Neptun erau forte active ale naturii conducand in

mod direct anumite activitati in special de natura agricola. Acest lucru se explica prin faptul

ca primele comunitati romane erau comunitati agricole si zeii erau adorati numai in masura

in care ofereau taranilor romani posibilitatea de a supravietui. Se poate observa ca odata cu

trecerea timpului unii zei romani au fost inlocuiti cu altii sau functia pe care acestia o aveaus-a schimbat. Cel mai adesea insa la puterile originale ale unei divinitatii se adauga o noua

putere. Astfel un zeu roman poate aparea in mai multe ipostaze si poate fi numit cu mai

multe atribute.

Putem da ca exemplu chiar pe cel care era considerat zeul suprem al romanilor: Iupiter.

Acesta era considerat stapanul cerului si al fenomenelor naturale astronomice si

meteorologice. In aceasta ipostaza el este numit Iupiter Fulgurator adica zeul care lansa

fulgerele prevestitoare ale ploii. Odata cu trecerea timpului el a devenit si zeu al razboiului

mai precis zeul victoriei. In aceasta ipostaza romanii il desemnau cu adjectivele Feretrius

sau Lapis adica cel care primea o parte din prazile de razboi.

O alta caracteristica a religiei romane este structura teologica tripartita4. In imaginarul

religios roman a existat intodeauna o triada cunoscuta sub numele de: Triada de pe

Capitoline. Trebuie sa precizam ca cei trei zei care faceau parte din triada s-au schimbat de-

a lungul timpului in functie de necesitatile practice ale romanilor. In Roma epocii arhaice

triada era formata din: Iupiter, zeul cerului, Mars, zeul razboinic si Quirinus, despre care se

credea ca ar fi o incarnare a lui Romulus. Acest zeu era legat de numele colinei Quirinal si

era asociat cu fecunditatea si bogatia pamantului. El era si zeu al razboiului deoarece avea

puterea de a aduce pace pentru intreaga coloctivitate. Treptat Quirinus a fost uitat, trecand

pe planul al doilea si in locul lui a fost preferat Mars zeul favorit al romanilor.

4 dictionarul tu p.655

7/31/2019 Religia romana lic

6/39

In Roma istorica componenta triadei s-a schimbat asta si datorita faptului ca divinitatile

de natura feminina au inceput sa capete importanta. Acum alaturi de Iupiter nu se mai

aflau Mars si Quirinus ci Iuno si Minerva. Iuno era protectoare femeilor, a casatoriei, a

nasterii, iar Minerva a mestesugarilor. Desi acum putem vorbi despre zei ca despre niste

entitati distincte, diferentiate prin nume si functie ei ramaneau inca niste reprezentari

amorfe. Cu spiritul lor practic romanii nu au vazut ca pe o necesitate crearea unei

personalitati, unei istorii sau unei mitologii in jurul fiecarui zeu. Albert Grenier subliniaza

ca: Acesti zei ramaneau vagi: fara personalitate, fara chip, fara legenda, aproape si faar

nume, adeseori fara sex, nedeosebindu-se decat prin functiile lor si denumiti fiind in cea

mai mare parte, printr-un simplu adjectiv care indica rolul lor.5

Toate aceste caracteristici care lipsesc religiei romane vor fi atribuite zeilor odata cu

influentele straine , in special cu influenta culturii si civilizatiei grescesti.1.3. Culte si influente straine

Dupa cum am observat mai sus religia romana nu avut niciodata o forma stabila, ea

fost intr-o continua evolutie. Viata religioasa romana a trecut prin transformari numeroase

si adeseori substantiale odata cu patrunderea unor culte si curente religioase straine. Acest

lucru este inevitabil datorita expansiunii teritoriale a Imperiului Roman. Cucerirea a noi

provincii insemna si intrarea in contact cu noi civilizatii si deci si cu noi idei religioase.

Romanii au fost deschisi si chiar dornici de a adopta noi divinitati religioase in masura in

care considerau ca ca aceste noi dvinitati le puteau aduce beneficii. Nu este de mirare ca

pe masura ce teritoriul imperiului se extindea toti mai multi zei erau introdusi in partenon.

Poetul roman Ovidiu a afirmat, pe buna dreptate, ca Dignus Roma locus quo deus omnis

est. Cea mai importanta influenta a fost fara indoiala cea greaca. Cei mai multi dintre zei

romani iti gasesc echivalent in zeii grecilor si acesti zei au fost adoptati in mod oficial la

Roma.

Influenta greaca nu consta atat in adaugarea de noi zei in Partenon, cat in adaugarea de

noi atribute si functii zeilor deja bine cunoscuti. Grecii le-au adus romanilor fantezia si

imaginatia in raport cu religia. Zeii greci aveau personalitati puternice, forma umana si

chiar genealogii. Toate aceste caracteristici ale zeilor greci au fost adoptate de catre romani,

astfel acestia si-au creat o mitologie mult mai interesanta decat a grecilor. Mitologia

5 Albert Grenier, Les religions etrusque et romaine apud Ovidiu DrimbaIstoria culturii si civilizatiei III,Editura Saeculum I.O , Bucuresti 2007, p.293

7/31/2019 Religia romana lic

7/39

romana a aparut ca o explicatie, o consecinta a ritualurilor si traditiilor religioase romane si

nu ca o explicatie a fenomenelor naturale. In cultura romana,spre deosebire de celelalte

culturi antice, intai a aparut ritualul religios si apoi mitul. Michael Grant precizeaza ca: In

contrast cu alte popoare ( greci, germani, celti ) a caror mituri erau mai puternice decat

riturile religioase, ritualurile romane au supravietuit, in mod independent, fara niciun fel de

acompaniament mitologic; odata cu trecerea timpului o multitudine de mituri au fost

adaugate ca explicatie6.

Ovidiu Drmba7 explic c n afara de influenta greaca si-au mai facut aparitia si alte

forme religioase ca misterele orfice, dionisiace si eleusine precum si doctrina lui Pitagora

populara in special in sudul Italiei. Dupa cum am spus romanii au dat dovada de o mare

toleranta religioasa si chiar su permis introducerea de zei straini in corpul religios oficial,

chiar daca multora dintre acestia nu l-i s-a dat un loc in centrul lumii romane, ci in afaraorasului pomerium. Acesta toleranta a vizat numai cultele religioase care nu

contraveneau principiilor practice ale romanilor. Un exemplu de cult strain acceptat de

romani este cultul zeitei egiptene Isis care a aparut la Roma inca din secolul intai i.e.n. si

careia i s-a ridicat un templu chiar pe Campul lui Marte in anul 38 e.n.

Putem aduce in discutie si cultul zeitei frigiene Cybele care a fost venerata atunci cand

Roma era amenintata de Hanibal. Intr-un final aceasta zeita a fost recunoscuta in mod

oficial. O ascensiune deosebita au cunoscut-o cultele orientale deoarece ele raspundeau

unor aspiratii religioase noi pe care religia traditionala romana nu le mai putea satisface.

Problemele sociale grave si unele evenimente naturale sau politice dezastroase au invins

spiritul practic roman si au produs o neliniste spirituala pe care religia oficiala romana nu o

putea combate. Cum pontifii nu puteau raspunde intrebarilor poporului acestia si-au gasit

un refugiu in aceste culte religioase straine care vizau nu numai o devotiune civica ci si una

personala.

Cultele orientale nu erau culte practice ci culte mistice, pline de mistere. Ele produceau

entuziasm si compasiune pentru ca ofereau perspectivele unei vieti mai bune in lumea

viitoare. Astfel ele nu vizau ceea ce poti obtine aici pe pamant ci ceea ce poti obtine dupa

6 Michael Grant,Roman Myths apud Evelyn Wolfson,Roman Mythology, Enslow Publishers INC, NewJersey, 2002, p.77 Ovidiu DrimbaIstoria culturii si civilizatiei III, Editura Saeculum I.O , Bucuresti 2007, p.295-296

7/31/2019 Religia romana lic

8/39

moarte. Era introdusa ideea de nemurire si se pretindea salvarea adeptilor prin ceremonii

oculte, impozante, senzuale, spectaculoase. Nu este deci de mirare ca ele au avut un mare

succes in special in randul oamenilor simpli. Cel mai cunoscut cult oriental pare a fi cultul

razboinicului zeu Mithra zeul persan al luminii si al intelepciunii, raspandirea cultului

mitraic a fost inceputul indepartarii de religia romana traditionala. Totodata aceasta noua

religie a dus si la deschiderea spiritului roman catre crestinism, desi mai tarziu cele doua

religii s-am combatut cu agresivitate.

Multe din actele de cult ale mithraismului se aseamana cu cele ale crestinismului. De

exemplu Mithra era sarbatorit ca divinitate solara sol invictus la data de 25 decembrie,

data pastrata apoi ca moment al nasterii lui Isus. De fapt cei mai multi adepti ai zeului

Mithra au devenit adepti ai crestinismului si in mod evident acceptarea crestinismului ca

religie oficiala a Imperiului Roman a insemnat disparitia vechii religii romane.2. Relatia romanilor cu divinitatea

Spirite prin excelenta practice romanii nu au vazut in religie un refigiu, o

consolare asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. Majoritatea romanilor nu erau

preocupati sa reflecte asupra originii lumii, asupra mortii, a lumii de dincolo sau aupra

destinului omului dupa moartea sufletului. Pe ei nu ii interesa natura divinitatii si modul lor

de relationare cu zeii era mai degraba distant, lipsit de orice incarcatura emotionala. Viata

religioasa, in sensul in care este traita astazi le era complet straina romanilor. Pentru romani

nu era vorba de trairi religioase, mistice, puternice, dar asta nu inseamna ca nu era

promovata ideea de devotament fata de zei. Acest devotament era de natura civica si nu de

natura personala.

Romanii stiau ca pentru a asigura prosperitatea Romei ei trebuiau sa-si faca datoria fata

de zei. Practicile lor cultice urmareau sa mentina pax deorum adica sa castige bunavointa

spiritelor binefacatoare si sa le mentina la distanta pe cele malefice. Acest lucru se realiza

prin practici si ritualuri precise. Zeii romani nu cereau sa fie iubiti ci cereau sa li se dea,

prin aceste acte de cult ceea ce li se cuvine. Pentru ca scopul lor de a fi in relatii bune cu

zeii sa fie atins, romanii au creat o religie grava, severa si extrem de bine organizata.

Sacrificile si actele de venerare aveau loc in mod regulat si erau datate cu precizie in

calendarul roman. Ca sa intelegem mai bine modul de gandire al romanilor trebuie sa

mentionam ca ius sacrum: corpul de drepturi si de datorii religioase facea parte din ius

7/31/2019 Religia romana lic

9/39

publicum constitutia fundamentala a statului. Putem deci concluziona ca relatia romanilor

cu divinitatea avea caracterul unui contract cu regulii si principii exacte.

2.1 Sarbatorile romane

Conform dictionarului tau8 romanii desemnau totalitatea ceremoniilor de cult prin

termenulsacra, termen ce va deveni mai tarziu un apelativ al cultelor. Dupa origine, sacra

poate fi impartit in doua categorii: sacra peregrina sisacra romana. Sacra peregrina

desemna cultele straine ( in general de origine egipteana, siriana, iraniana ) care au

influentat viata culturala romana, dar nu au fost niciodata recunoscute in mod oficial. Sacra

romana desemna cultele de origine romana: cele indigene, dar si cele adoptate mai tarziu.

Aceste erau culte oficiale, recunoscute de statul roman si ele au fost cele care au dirijat

viata religioasa. Sacra privata se referea la sarbatorile individuale ( sacra pro singulis ) , dar

si la cele familiale ( sacra pro familiis ).Sacra pro singulis reprezinta sarbatorile care celebrau momentele cele mai importante

din viata unui om: Natalia, Nominalia, Sponsalia, Nuptiae s.a. Sacra pro familiis reprezinta

sarbatorile care celebrau divinitatile domestice ca Lares sau Penates si mortii fiecarei

familii. La origine, sarbatorirea mortilor (sacra gentilicia ) viza sarbatorirea defunctilor

comuni, eroi mitici considerati predecesori ai gintei. Sarbarorile aveau un rol semnificativ

in comunitate, fiind unul din factorii esentiali ai unitatii poporului roman. Tocmai de aceea

unele familii erau insarcinate cu oficierea riturilor catre anumite divinitati. De exemplu:

gens Iulia il celebrau pe Apollon, iargens Aurelia pe Sol. Sarbatorile private erau

importante si penru ca ofereau o comuniune directa cu divinitatea. Aceste sarbatori aveau

loc intr-un cadru familial ( in casa familiei respective ) si intreaga ceremonie era oficiata de

pater familias. Putem spune deci ca membrii familiei nu doar luau parte la ceremonialul

religios, ci jucau un rol activ in realizarea acestuia.

Sacra publica desemna sarbatorile si cultele care erau celebrate in mod public, in

numele si cu cheltuiala cetatenilor romani. Ceremoniile religioase erau oficiate de preoti,

reprezentati ai statului si ai poporului. Sacra publica era impartita in doua categorii:

sarbatori la care participa intreg poporul si sarbatori care erau celebrate doar de preoti si la

care poporului nu ii era permis sa participe. Pentru romani rigurozitatea si exactitatea erau

esentiale si de aceea sarbatorile publice erau organizate cu scrupulozitate. Niciun detaliu nu

8 dictionaru tu p. 655

7/31/2019 Religia romana lic

10/39

ramanea nefixat : localitatea unde va avea loc sarbatoarea si locul precis unde se va

desfasura ceremonia, ritualurile ce vor fi executate pe parcursul ceremoniei, maniera de

participare si numarul participantilor, persoanele care vor prezida zilele de sarbatoare.

Sacra publica pot fi divizate in: sacra popularia, sacra curiarum si sacra paganorum. Sacra

popularia erau sarbatori ce faceau referire la circumstante locale, a caror amintire a fost

pastrata doar in traditia religioasa ( de exemplu Septimontium sau Septimontiale sacrum ).

Sacra curiarum si sacra paganorum faceau referire la divinitati populare in curiae respectiv

pagi, inpartire ce s-a mentinut si in timpurile istorice. Sacra curiarum avea doua sarbatori

principale: Fornacalia si Fordicidia si Sacra paganorum avea feriae sementivae

( Ambarvalia, Terminalia, Compitalia ), celebrate in acelasi timp cu Paganalia. Sacra

publica erau celebrate pentru bunastarea si prosperitatea poporului roman. Pontifii cereau

zeilor bunastarea familiilor si prosperitatea pamantului. In anumite cazuri cererileromanilor nu erau de natura generala ci precisa: succesul actiunilor inteprinse de statul

roman ( victoria armatei in razboi ). In cazul dezastrelor naturale se organizau sarbatori

care aveau ca scop salvarea poporului roman si recastigarea bunavointei zeilor.

2.2 Ceremonialul religios

S-a spus adesea ca religia romana a fost o religie ce se baza mai mult pe ritual decat pe

dogma, pe credinta. Este adevarat ca trairile mistice intrau in contradictie cu spiritul roman

dar asta nu inseamna ca ceremonialul religios nu era incarcat de un sens profund. Credinta

romanilor era mai degraba latenta dar, cu siguranta, nu non-existenta si era umbrita de

executarea propiu-zisa a ritului. Comform lui Cyril Bailey9 toate documentele ne arata ca

trasatura cea mai importanta a ceremanialui religios roman a fost exactitatea,

corectitudinea. Romanului nu i se cerea sa aiba un spirit pur ci sa execute corect ritul. Nu

sentimentul religios conta ci actiunea.

Etapele ritului trebuiau executate in ordinea traditionala si cu precizie, nici un detaliu

nu trbuia neglijat. Omiterea unui cuvant sau pronuntarea acestuia intr-un moment gresit

putea sa distruga tot cremonialul. De aceea, formulele religioase au fost pastrate cu

sfintenie si transmise din generatie in generatie de catre pontifi. De exemplu unul dintre

cele mai vechi poeme in limba latina este cantecul lui Salii, preotii zeului Marte care a fost

conservat si repetat secole de-a randul, desi se se pare ca nici macar preotii nu cunoasteau

9 Cyril Bailey, The Religion of Ancient Rome, Archibald Constable Ltd, London, 1907, p.15

7/31/2019 Religia romana lic

11/39

semnificatia cuvintelor. De asemenea, atunci cand un magistrat oferea sacrificiu zeilor in

numele statului, langa el se afla intotdeauna un preot care sa-i dicteze formula ( praeire) pe

care trebuie sa o folosesca. Nu numai cuvintelele erau importante ci si alte detalii ca: locul

unde va avea loc ceremonial si participantii la ceremonial. Existau sarbatori la care barbatii

nu puteau sa ia parte ca Matronalia si Vestalia. Sclavii puteau sa participe la sarbatori ca

Saturnalia sau Compitalia dar erau exclusi de la altele ca Matronalia. Mai mult, o sclava era

adusa la aceasta sarbatoarea cu scopul de a fi, in mod simbolic, alungata. Un alt aspect

aspect important il constituia sacrificiul. Romanii le aduceau zeilor ca ofranda flori, fructe,

oua, vin dar si animale. Animalelor sacrificiale l-i se acorda o atentie deosebita deoarece

fiecare zeu avea o preferinta: lui Marte i se sacrifica un cal, lui Iuno Caprotina o capra. Dar

mai exitau si alte consideratii ca sexul animalului ( zeitatile masculine primeau animale de

sex masculin, cele feminine de sex feminin ) sau culoarea ( zeitatile din lumea de susprimeau animale albe in timp ce cele subterane primeau animale negre ). In cazul in care se

comitea o gresala ceremonialul era intrerupt si reinceput. Daca, dupa un rit, cererea

credinciosului nu era in deplinita se considera ca s-a comis o greseala in timpul

ceremonialului si, atunci, acesta trebuia repetat sau ca darurile aduse nu au fost suficiente

si atunci se facea un sacrificiu aditional.

2.3 Deserventi de cult

Preotii, o clasa speciala a corpului religios roman, erau responsabili cu indeplinirea

actelor religioase din sfera sacra publica. Aceasta functie nu avea semnificatia pe care o are

in zilele noastre, preotii nefiind considerati reprezentanti ai divinitatii, mediatori intre

oameni si zei ci mai degraba oficiali administrativi, magistrati. Orice persoana care oficia

un act sacru purta numele desacerdos ( cel care acorda sacrificiile ). Exista mai multe

catogorii sacerdotale, deserventii de cult fiind impartiti dupa criterii precise. Intregul sistem

organizational avea un caracter formalist si rational.

Ovidiu Drmba face o clasificare a categoriilor sacerdotale, pe care o vom prelua i

noi.10. Cea mai importanta categorie clericala era aceea a pontifilor ( pontifex ). Pontifii

erau cei care administrau cultul, supravegheau si controlau actele ritualice. Pontifii erau

alesi de comisii speciale dintre oamenii cei mai invatati ( pana in anul 300 i.e.n. pontifii

10 Ovidiu DrimbaIstoria culturii si civilizatiei III, Editura Saeculum I.O , Bucuresti 2007, p.297-299

7/31/2019 Religia romana lic

12/39

erau patricieni). Ei erau organizati intr-un colegiu care a fost format din patru membri, apoi

opt si in cele din numarul s-a extins la cincisprezece. Colegiul pontifilor era condus de

supremul pontif ( pontifex maximus ). Acesta era ales de catre ceilalti pontifi pe viata. El

avea aceleasi drepturi ca si consulii: locuia in For si avea o escorta de lictori. Pe langa

functiile lor teologice, pontifii aveau si functii administrative. Ei pot fi considerati juristi si

istoriografi deoarece stabileau toate regurile de ritual si calendarul, tinand evidenta tuturor

sarbatorilor. Ei erau cei care decideau daca si ce divinitati noi vor fi admise in panteonul

roman. Tot ei stabileau formulele invocatiilor si rugaciunilor si se ocupau cu construirea

templelor ( decideau locul si planul de constructie ).

O alta sarcina a pontifilor era sa se asigure ca legile civile sau penale nu intrau in

contradictie cu cele religioase. Puteau sa-si exprime pareri cu privire la viata publica si sa

emita ordonante cu caracter juridic. Putem deci afirma ca pontifii au fost primii care aufixat anumite reguli de drept roman. Ei au fost si primii istorici ai Romei deoarece, Analele

redactate de ei si publicate in anul 123 i.e.n. , sunt principalul izvor de informatie privind

istoria romanilor. Un alt colgiu sacerdotal important era colegiul celor cincisprezece

flamini. Ei erau numiti pe durata unui an, executau sacrificiile si conduceau cultul

divinitatiilor principale. Pentru a deveni flamin nu era necesar sa ai o pregatire teologica

adevarata, dar trebuia sa cunosti in detaliu modul de desfasurare al riturilor legate de cultul

divinitatii pe care o slujesti. Ca toti membrii colegiilor sacerdotale, flaminii se bucurau de

numeroase privilegii si avantaje materiale, dar in acelasi timp erau obligati sa respecte

anumite reguli.

Alt colegiu sacerdotal important era ce al epulonilor. Acesta avea zece membrii care

trebuiau sa organizeze solemnitatile religioase publice: sarbatorile si banchetele sacre. In

cele din urma sarcina lor s-a extins la organizarea jocurilor publice, a spectacolelor teatrale,

de circ si amfiteatru. Un loc special printre colegiile sacerdotale il ocupau preotesele zeitei

Vesta. Ele erau alese de marele pontif dintre fetele sub varsta de zece ani din familiile

nobile. Numarul maxim de preotese admis era 6. Sacerdotiul lor avea o durata de 30 de ani

si pe parcursul acestuia ele trebuiau sa respecte niste reguli stricte. Era necesar ca Vestalele

sa ramana caste si daca acest principiu solemn era incalcat, ele erau ingropate de vii.

Interdictiile la cre erau supuse erau numeroase si dintre cele mai ciudate, dar si beneficiile

erau pe masura. Ele locuiau in apropierea forului intr-o gradina splendida, acesta fiind si

7/31/2019 Religia romana lic

13/39

singurul caz de manastire intalnit in antichitate. Vestalele traiau in lux si primeau daruri

bogate de la imparati. Pe langa avantajele materiale ele se bucurau si de un prestigiu imens.

De exemplu ofensele aduse unei vestale erau pedepsite cu moartea. Daca un condamnat la

moarte intalnea o vestala in drumul lui spre executie, acesta era considerat un semn divin si

nefericitul era gratiat. Colegiul Vestalelor a durat o perioada lunga de timp el fiind desfintat

abia in anul 382 e.n.

Mai existau si alte colegii care se ocupau de citirea si interpretarea diferitelor semne

venite de la zei. Cel mai important era colegiul ghicitorilor ( augurii ) care interpretau

vointa zeilor prin observarea cantecului si zborului pasarilor. Ei aveau o mare importanta

deoarece inainte de orice hotarare politica importanta erau consultati.

Un alt colegiu important era cel al haruspicilor. Acest colegiu era compus din saizeci de

membrii care practicau vechea doctrina etrusca. Ei preziceau anumite evenimente cercetandmaruntaiele animalelor sacrificate, in special ficatul ( in limba asiriana cuvantul har

inseamna ficat ). Aceasta interpretare se facea dupa reguli si indicatii precise, prezente in

anumite carti sacre. Odata cu patrunderea cultelor starine in Roma a fost creat un alt

colegiu al carui scop era sa controleze cultele straine tolerate de stat. De asemenea in

momentele de mare pericol pentru stat, cei seisprezece membrii ai acestui colegiu trebuiau

sa consulte Cartile sibiline. Aceste carti contineau oracolele profetesei legendare din

colonia greaca Cumae, singura forma de oracol permisa la Roma.

Toate aceste colegii se aflau in subordinea Colegiului pontifilor, de a carui autoritate

depindeau.

3. Zei si zeitati romane autohtone-prezentare si clasificare

Mai mult decat orice alta civilizatie antica, civilizatia romana cuprinde o varietate mare

de divinitati. Religia romana nu a cunoscut niciodata un corp stabil de divinitati,

numarul de zei crescand treptat de-a lungul anilor in functie de necesitatitile poporului.

Expansiunea teritoriala a insemnat si augmentarea numarului de divitati, deoarece

romanii acceptau zeii si zeitatile tuturor natiunilor care formau Imperiul Roman.

Aceasta acceptare s-a rezumat la un nivel practic ci nu la unul oficial. De fapt, foarte

putine divinitati au beneficiat de un caracter oficial si de recunoastere publica. Acesti

factori fac incercarea de ierarhizare si de clasificare a zeiilor romani extem de

dificila.Totusi un numar mare de teologicieni antici au intrepins eforturi in acest sens,

7/31/2019 Religia romana lic

14/39

cel mai important dintre acestia fiindMarcus Terentius Varro. Lucrarea acestuia

Antiquitates rerum humanorum et divinarum, pastrata partial si prezentata sintetic in

De civitate Dei a luiAugustinus ne ofera informatii pretioase despre modul de

organizare al zeiilor romani. O prima clasificare se poate face in funtie de importanta si

de sarcina pe care o aveau zeii:

dii praecipui, divinitatii importante care prezidau asupra unui fenomen natural,

social sau polititic de o mare insemnatate

dii anculi, zei si zeiitati minore care se aflau in seviciul marilor divinitati, in

calitate de ministri sau ministrae.

O alta ierarhizare se poate face tinand cont de locatia zeilor si de canotatia pozitiva sau

negativa pe care acestia o aveau in imaginarul roman:

dii caelestes ( dii superi ), zei ai inaltimilor, ai cerului care aveau o

conotatie pozitiva, fiind considerati zei binevoitori

dii inferi ( dii inferni ), zeii adancurilor, ai adancimilor pamantului, zei

sumbri, negri, fiind cosiderati mult mai severidecat diicaelestes. In

cadrul acestora se face o distintie pentru dii terestres, zei terestri ( pe

pamant sau pe ape ). Ei sunt considerati zei intermediari ( dii medioxumi )

intre dii caelestes si dii inferi.

Cea mai importanta clasificare ii apartine lui Varro care a incercat sa ierarhizeze divinitatilecare au ocupat un loc insemnat in literatura si credintele epocii. El i-a impartit in 3

categorii:

dii incerti, au primit acest apelativ de nesiguri deoarece fizionomia si

atributiile lor nu mai puteau fii recunoscute dupa nume

dii certi, au primit acest apelativ de siguri deoarece numele lor dezvaluie

functia lor si indica o actiune precisa. Pe acestia Varro i-a mai impartit in

doua mari clase:

a) zei care prezidau viata omului de la nastere pana la moarte

b) zei care se ingrijau de obiectele incojuratoare omului ( imbracaminte,

hrana, adapost )

dii selecti, zeii care ocupau un loc important in religia statului si carora li

s-au ridicat cele mai multe temple si statui. Existau 20 de zei principali

7/31/2019 Religia romana lic

15/39

( 12 masculini si 8 feminini ) : Apollon, Genius, Ianus, Iupiter, Liber,

Marte, Mercurius, Neptunus, Orcus, Saturnus, Sol, Vulcanus, Ceres,

Diana, Iuno, Luna, Minerva, Terra, Venus, Vesta. Varro precizeaza ca

zeitatile masculine se refera la cer si la fenomenele sale, avand o mare

putere fecundatoare, iar zeitatile feminine se raporteaza la pamant. Mai

tarziu acesti zei au fost regrupati in numar de 12 si impartiti in 6 perechi.

Ei faceau parte dintr-un consiliu, fiind numiti dii consentes: Iupiter-Iuno,

Neptunus-Ceres, Apollon-Diana, Vulcanus-Minerva, Marte-Venus,

Mercurius-Vesta.

O alta clasificare discutat n dic ionarul tu 11 a zeilor romani a fost realizata tinandu-se

cont de originea lor:

dii indigetes, divinitatile indigene ale ciclului latin si roman, zei

stramosesti, protectori ai tarii si rasei romane; acestia ii includ si pe unii

eroi fabulosi ridicati in randul zeilor

dii novensiles, divinitati de provenienta straina, mai ales greaca, intrati

mai tarziu in Panteonul roman

Aceasta ultima clasificare a fost controversata, primind reactii diferite din partea

cercetatorilor moderni, mai ales ca documentele descoperite in ultimele decenii o contrazic.

Triada de pe Capitoline: Iupiter, Iuno, Minerva

Dupa cum am spus romanii obisnuiau sa-si organizeze divinitatile intr-o structura

teologica tripartita. Puterea divina suprema apartinea unei triade, a carei componenta s-a

schimbat de-a lungul timpului. In Roma istorica triada era alcatuita din Iupiter, Iuno si

Minerva si ea reprezenta centrul religiei romane. Aceasta triada era cunoscuta drept Triada

de pe Capitoline deoarece acesti zei erau venerati intr-un templu de pe dealul Capitoline.

Construirea acestui templu a fost ideea primului rege etrusc Tarquinius Priscus ( 616-578

11 dictionarul tu p.655-656

7/31/2019 Religia romana lic

16/39

i.e.n ) care, desi a investit o suma considerabila din banii publici, nu a reusit sa-l termine.

Constructia templului a fost terminata mult mai tarziu, in secolul VI, in timpul domniei lui

Tarquinius Superbus, nepotul lui Tarquinius Priscus. Tarquinus Superbus a risipit mult prea

multi bani in realizarea acestei contructii si aristocratia romana s-a revoltat si in cele din

urma a reusit sa-l inlature pe etrusc de la putere. Acest lucru s-a intamplat in anul 510 i.e.n,

inainte ca templul sa fie sanctificat si dedicat unei anumite divinitati.

Romanii si-au recuperat cetatea si apoi au inceput sa se ocupe de ceremonia de

deschidere si de dedicare a acestui templu. Oficialitatile au hotarat ca templul sa-i fie

dedicat lui Iupiter pentru ca poporul roman sa-si reaminteasca faptul ca gloria si prosperitea

Romei depinde de bunavointa zeului suprem. Intreaga ceremonie s-a desfasurat in jurul

acestui zeu, fiindu-i oferite in dar o oaie si un bou, animale ce in mod traditional erau

sacrificate pentru Iupiter. In primele ceremonii Iuno si Minerva erau absente, toaterugaciunile fiind-i adresate lui Iupiter. Desi faceau parte din Triada zeitele erau considerate

invitate ale acestuia. Dupa ce Augustus a devenit imparat in anul 27 i.e.n, Iuno si Minerva

au fost incluse in ceremoniile anuale si nu au mai fost tratate ca oaspeti ai lui Iupiter.

Aceasta triada a jucat un rol fundamental in viata religioasa romana. Stewart Perowne ii

descrie semnificatia astfel: Cea de-a doua triada, Iupiter, Iuno, Minerva, era punctul

central spre care se indrepta veneratia romanilor. Capitoliul roman era caminul ei. In epoca

cea mai glorioasa a statului roman, cand numeroase provincii se aflau sub dominatia sa,

intaia indatorire a arhitectului orasului cucerit era construirea unui capitoliu analog celui de

pe Capitoline. In acest capitoliu urmau sa fie instalati cei trei zei, cu Iupiter tronand ca

divinitate suprema. 12

1. Iupiter, divinitatea suprema a romanilor

Iupiter este stapnul cerului i al oamenilor, cel care prezid peste via i are putere

absolut asupra vie ii i mor ii. Treptat, el a devenit i stapanul zeilor, toate celelalte

divinit i fiindu-i subordonate. Ocuparea acestei pozi ii supreme n Partenonul roman

poate fii explicat prin cre terea influen ei pe care o avea acest zeu asupra poporului

roman. n timp, func iile lui Iupiter s-au multiplicat prin anexarea unor atribute noi ( care

au apar inut altor zei: Mars, Ianus, Vulcanus ) dar i prin identificarea cu zeul grec Zeus.

12 Perowne Stewart,Roman Mythology, apud Evelyn Wolfson,Roman Mythology, Enslow Publishers INC,New Jersey, 2002, p. 38

7/31/2019 Religia romana lic

17/39

Cuvntul Iupiter pare a avea la origine sintagma iu pater( tu tata ) care ne indic

caracterul de protector13. De asemenea o alt etimologie posibil este aceea de cer

luminos ( diovis pater ). Un alt nume sub care este cunoscut Iupiter este Jove, termen ce

provine de la verbul iuvere ( a ajuta ). De aceea Cicero l nume te zeul care ajut

i de aceea cei mai multi dintre romanii i ofereau sacrificii, n special n momente

critice.

Preo ii lui Iupiter se numeau Flamen Dialis i ocupau o pozi ie privilegiat n

societatea roman. Ei fceau parte din patricieni i erau cstori i cu flaminica, preoteasa

lui Iuno. Acest cuplu pare s sugereze uniunea simbolic a celor doi zei. 14 Existau

numeroase tabuuri i interdic ii plasate asupra acestor preo i, cele mai multe dintre ele

avnd un caracter antic. Originea lor se gse te n timpuri n care oamenii nc mai

credeau c ac iunea uman avea o nrurire asupra comportamentului zeilor. n ceea ce prive te reprezentrile exist foarte pu ine imagini anterioare contopirii cu zeul grec

Zeus. n epoca imperial Iupiter este redat n sculpturi a ezat pe tron sau n picioare, are

barb i este mbrcat cu o mantie care-i las descoperit bustul. Are ca atribute principale

fulgerul i acvila.

Apari ia lui Iupiter n viata religioas roman poate fi trasat n acele regiuni ale

Italiei unde s-au stabilit primii romani. Este una dintre cele mai vechi divinit i, o dovad

n acest sens fiind pietrele pstrate n Capitol, unde era venerat caIupiter Feretrius ( cel

mai btrn ).15 Iupiter Feretrius este probabil cea mai veche ipostaz ntruchipat de acest

zeu i n templul lui se lsa Spolia Opima adic armele tuturor conductorilor de armat

uci i de romani. Aceste arme erau atrnate ntr-un stejar i legenda spune c Romulus

este primul rege care a fcut acest lucru, cand l-a nvins pe regele Acron.

Dupa cum am spus, Iupiter ndeplinea o varietate de roluri i primul dintre acestea a

fost de stpn al cerului, mai exact de stpn al fenomenelor meteorologice. Acest lucru

se explic prin faptul c primele comunit i romane au fost comunit i agrare, principala

lor surs de supravie uire fiind agricultura. Oamenii depindeau n mare masur de

capriciile fenomenelor meteorologice i constien i de acest lucru au ncercat s c tige

13 Robert S. Ellwood, Gregory D. Alles, The Encyclopedia of World Religions, Infobase Publishing, NewYork, 1998, p. 25014 Pierre Grimal, The Concise Dictionary of Classical Mythology, T.J. Press Ltd, Cornwall, 1990, p.231dictionarul tau p. 232

15 Evelyn Wolfson, Roman Mythology, Enslow Publishers INC, New Jersey, 2002 , p. 30

7/31/2019 Religia romana lic

18/39

bunvoin a for ei care dirija aceste fenomene. n calitatea lui de stpn al cerului

astronomic i meteorologic Iupiter apare n numeroase ipostaze: IupiterCaelistis ( Iupiter

cerescul ) dar i Iupiter Lucetius ( cel care aduce lumina ). Fiecare fenomen meteorologic

este explicat printr-o ac iune a lui Iupiter ; Iupiter Elicius ( cel care face s coboare

ploia binefctoare),Iupiter Fulgur( zeul fulger ),Iupiter Fulgurator( zeul care lansa

fulgere prevestitoare ale ploii ),Iupiter Tonas ( zeul trasnet ),Iupiter Summanus ( zeul

care lansa tunetele nocturne )16.

Fenomenele meterologice erau un mod prin care zeul i exprima voin a i de aceea

erau folosite pentru a valida anumite decizii politice ale statului. Orice dezechilibru al

naturii ( fie o lung perioad de secet, fie o furtuna cu consecin e dezastruoase ) putea

fii interpretat ca un semn al mniei lui Iupiter. n acest caz bunvoin a zeului trebuia

ob inut prin orice mijloace posibile. De aceea exist foarte multe rituluri practicate n timpul secetei, cel mai important dintre acestea fiind Nudipedalia. In timpul acestei

srbtori lapis manalis, una dintre cele mai vechi pietre din Capitol, era introdus n ora

prin Porta Capena i purtat pe un traseu bine-delimitat, ntr-un ceremonial ce avea ca

scop producerea ploii. Un respect deosebit i se arata luiIupiter Fulguratorcare i avea

altarul n Campus Martius. Toate locurile lovite de fulger erau considerate sacre i fiind

propietatea lui Iupiter erau pzite de un zid circular.

Fiind cel care controleaza ploia Iupiter este una din figurile divine dominante n

domeniul agricol. Foarte multe din sarbtorile strnsului recoltei i sunt consacrate. El

este protectorul fermelor, al recoltelor de cereale i al podgoriilor. De fapt, putem afirma

c inflen a benefic a lui Iupiter se manifest n special asupra culturii de vi a de vie,

dac lum n considerare numrul mare de sarbtori ale vinului dedicate acestuia. Acest

lucru se explic prin faptul c produc ia de vi de vie avea nevoie de soare i de

lumin. Theodor Mommsen17 vorbe te despre cteva srbtori ale vinului dedicate lui

Iupiter. Pe 23 aprilie avea loc Vinalia n cinstea lui Iupiter, protectorul podgoriilor i al

butoaielor cu vin din anul precedent ce erau deschise n aceast zi solemn. Se crede c

pe data de 19 august era o alt srbtoare a vinului dar existen a acesteia nu a fost

confirmat n mod clar. O alt srbtoare important este Meditrinalia care avea loc pe

data de 11 octombrie. Era srbtoarea mustului i a vindecrii, numit n acest mod

16 dictionaru tau17 Theodor Mommsen, The History of Rome vol. 1, Project Goutenberg ebook, p. 95

7/31/2019 Religia romana lic

19/39

pentru c se credea c mustul proaspt are propieta i vindectoare. i era dedicat lui

Iovis ca zeu al vinului, drept mul umire pentru recolta bogat de vi de vie.

Iupiter era i protectorul arborilor n calitatea lui de Iupiter Fagutalis. Puterea lui nu se

rezuma numai la successul recoltei, el era i dispensator al bunurilor pmntului, pzitor

al bornelor de hotrnicie. n aceasta ipostaz era numitIupite Terminus i era celebrat n

timpul Terminaliei, sarbtoare organizat la 23 februarie. Propietarii pmnturilor vecine

se adunau n jurul pietrei de hotar i fiecare mpodobea partea lui. Erau oferite n dar

grne, miere, vin i era sacrificat un miel sau un porc 18.

Dup cum am vzut un alt domeniu n care Iupiter juca un rol important era acela al

rzboiului. De i Mars era zeul rzboiului i una din divinit ile cele mai respectate de

romani, Iupiter a preluat cteva din atribu iunile acestuia datorit miturilor i legendelor

ce s-au esut n jurul zeului suprem 19. Am vorbit deja despre Romulus i despre adorarea lui Iupiter ca Feretrius. O alt legend care l implic pe Romulus este aceea a

conflictului dintre romani i sabini. n timpul unei btlii sabinii c tigaser teren i

avansau, aproape alungndu-i pe romani din Roma. Atunci Romulus i-a promis lui

Iupiter c dac va opri armata inamic i va construi un templu chiar n acel loc. Cnd

sabinii au fost alunga i Romulus i-a amintit de promisiunea pe care a fcut-o i a

contruit un templu pe dealul Palatine. n acest templu era veneratIupiter Stator( cel care

opre te ), cel care mpiedic armatele strine s-i nimiceasc pe romani. Urmnd acela i

model este celebrat i Iupiter Propugnator( nainte-lupttorul ), cel care i ajut pe

romani s-i nving pe inamici. n plus orice victorie i se datora luiIupiter Victor i

atunci cnd armata roman se ntorcea plin de glorie la Roma avea loc o procesiune

triumfal n fa a acestui templu.

Numele lui Iupiter este strns legat de no iunea de moralitate i de principiile care

trebuiau fii respectate pentru a fi un bun cet ean roman. Romanii tiau c pentru a

guverna eficient era necesar implementarea de legi i asigurarea respectrii acestora.Ei

aveau nevoie de un sistem bazat pe pedeaps i rsplat i pentru a-l face infailibil au

apelat la zei. Astfel Iupiter este considerat protectorul legii, al adevrului, aprtor al

drept ii i al virtu ii. El este sinonim cu buna-credin , ajungnd chiar s fie identificat

cu zei a Fides. De altfel, Iupiter este ntotdeauna invocat atunci cnd este n joc o

18Encyclopaedia Britannica online http://www.britannica.com/EBchecked/topic/58802619 Pierre Grimal, The Concise Dictionary of Classical Mythology, T.J. Press Ltd, Cornwall, 1990, p.231

7/31/2019 Religia romana lic

20/39

obliga ie moral sau legal: jurminte, contracte, tratate. El este invocat ca Deus Fidius

n jurmintele romane cele mai comune medius fides dar i cele mai solemne: de

exemplu acela al cstoriei. Mai mult n tribunale nainte s se nceap orice ac iune

juridic se fcea un jurmnt n fa a lui Iupiter care era menit s asigure onestitatea

pr ilor participante. Dac cineva min ea acesta comitea sperjur i i atrgea mnia

zeului.

Un exemplu concludent al rolului lui Iupiter n acest domeniu este acela al lui silex,

piatr celtic, ce se afla n templul lui de pe dealul Capitoline20. n aceast instan , el

este zeul care vegheaz ca buna-credin s domine n rela iile dintre state. Preo ii

colegiului de Fetiales o luau cu ei n cltorii oficiale i o foloseau pentru a ratifica

tratatele interna ionale sub jurmntul per Iovem lapidem, unul dintre cele mai vechi

rituri din religia roman. Toate aceste jurminte fcute lui Iupiter nu erau simple formulelegale, lipsite de n eles ci aveau un puternic con inut etic. Pentru c majoritatea

romanilor credeau cu putere n sanctitatea jurmintelor, acestea reprezentau unul din

pilonii de baz ai sistemului de guvernare roman i al modului n care se de f urau

rela iile interna ionale. Toate acestea subliniaz importan a major a lui Iupiter n via a

public i credin a profund a romanilor n buntatea i sim ul de justi ie al acestui

zeu21. Aceast idee este clar exprimat i n literatur: de exemplu n Eneida lui Ovidiu

Iupiter este cel care l protejeaz pe erou I l men ine pe calea cea dreapt, amintindu-i

s- I fac datoria fa de zei, familie i stat.

Dup cum am spus Iupiter este unul dintre cei mai vechi zei romani, avnd o lung i

important istorie n Latium naintea formrii Romei ca ora -stat. Iupiter Latiaris era

principalul zeu al Confedera iei latine, avnd sanctuarul pe muntele sfnt Monte Cavo, n

Alba Longa, centrul religios al Latiumului. n cinstea lui romanii srbtoreauferiae

Latinae ce aveau loc n fiecare primvar. La aceast srbtoare participau 47 de membri,

fiecare reprezentnd unul dintre ora ele ce formau Confedera ia latin. Erau oferite n

dar lapte i brnz i principalul sacrificiu l constituia un vi el care nu a fost nicodat

pus la jug. Sacrificiul era realizat de un consul roman i era consumat de to i delega ii

20 dictionarul tau p. 40321 Jesse Benedict Carter, The Religious Life of Ancient Rome, Cambridge University Press, New York, 1911

p. 42

7/31/2019 Religia romana lic

21/39

aflati de fa . Carter 22 este de prere c acest ritual este unul dintre cele mai vechi

ritualuri ale rasei latine i c arat faptul c latinii erau con tien i de importan a legturii

de snge care exist ntre ei. n fiecare an ei alegeau s rennoiasc aceast legtur

solemn i s ntreasc alian a, intrnd n acela i timp ntr-o comuniune mistic cu

divinitatea.

Treptat, o dat cu afirmarea Romei ca ora -stat dominant inflen a zeului-cer a sczut i

locul lui a fost ocupat de Mars, zeul rzboiului. Faptul c tradi iile primordiale ale Romei

sunt legate de Mars nu este surprinztor, dac ne gndim c romanii au fost un popor

rzboinic i c politica roman era prin excelen expansionist. Iupiter i-a recptat

pozi ia o dat cu ocupa ia etrusc. Am vorbit deja despre modul n care a fost construit

templul ce adpostea Triada de pe Capitoline i este clar c momentul edificrii acestui

templu a fost momentul revenirii lui Iupiter n aten ia romanilor. Iupiter Capitolinus aajuns s fie venerat chiar mai mult dect predecesorul su Iupiter Latiaris.

Un moment decisiv n istoria adorri lui Iupiter dar i n istoria Romei a fost crearea

luiIupiter Optimus Maximus. Aceste dou epitete traduse prin prea bun i mare sau

mai rar prin foarte bun i foarte mare definesc noua personaliate a lui Iupiter. Acum el

ocup prima pozi ie n Partenonul roman, fiind superior celorlalte divinit i. Noul su

titlu este important deoarece pentru prima oar n istoria religiei romane, un zeu este

caracterizat fr a se dezvlui natura special a unui numen al su sau un determinativ

geografic.23Astfel puterea lui Iupiter era nelimitat deorece nu mai existau frontiere

spa iale sau temporale, toate calit ile fiind concentrate ntr-o singur reprezentare.

De intor al multiplelor i variatelor forme ale puterii, Iupiter domina lumea de pe tronul

su.

Fowler24 este de prere c aceast decizie de a-l a eza pe zeul-cer pe locul suprem n

religia roman a fost cauzat de necesitatea ruperii de influen a domina iei etrusce.

Victoria asupra etruscilor a insuflat un sentiment de mndrie na ional romanilor i

conductorii au n eles c poporul avea nevoie s se rela ioneze cu divinitatea. Alegerea

22 Jesse Benedict Carter, The Religious Life of Ancient Rome, Cambridge University Press, New York,1911 p. 38

23 dictionarul tau, p.40324 W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p.124

7/31/2019 Religia romana lic

22/39

cea mai n eleapt a fost chiar zeul victoriei, celui care i se aducea n dar prada de rzboi.

Ei au profitat de marele templu neterminat de etrusci pentru a stabili aici cultul unui zeu

nou, mai puternic i mai bun dect to i ceilal i zei, un zeu cruia poporul roman s-i fie

recunosctor i n care - i pun ncrederea fr team. Iupiter a cptat o importan

politic major, devenind zeul protector al Romei.

Pentru a ntri credin a romanilor n Optimus Maximus scriitorii i oamenii de cultur

au nceput s nf i eze n operele lor literare numeroase exemple ale compasiunii i

n elepciunii zeului. De asemenea se vorbea foarte mult de favoarea pe care acesta o

arta poporului roman. Una dintre cele mai remarcabile crea ii literare i apar ine lui

Ovidiu: Fasti, o versiune liric a calendarului roman ( secolul I .e.r ). n aceast carte

foarte multe din riturile ce l privesc pe Iupiter sunt explicate prin legende i povestiri

mitologice. Ovidiu nscoce te mituri i ntmplri care i implic pe Iupiter i pe regele Numa Pompilius. Evenimentele relatate n carte nu s-au petrecut ns n timpul domniei

lui Numa ci mult mai trziu n jurul anului 700 .e.r.

Conform acestor legende Iupiter i-ar fi dat lui Numa Pompilius indica ii despre cum s

e desf oare anumite rituri dedicate lui. Spre exemplu i-ar fi transmit regelui c n

ritualul de purificare al locurilor lovite de fulger trebuie sacrificat pe te, pr i ceap n

locul unei vie i omene ti. O alt istorisire ofer lmuriri cu privire la numeroasele scuturi

ce se afl n templu i ntre te ideea de zeu protector al poporului roman. n timp ce se

ruga pentru prosperitatea i triumful Romei asupra du manilor si, Numa a primit

rspuns de la zeu. Acesta a fcut s cad la picioarele regelui un scut, ca semn al

afec iunii sale. ncantat de acest lucru regele a poruncit contruirea a alte 11 scuturi.

Mark P.O. Morford i Mark J. Lenardon descriu scutul i vorbesc despre ceremonia care

l nconjoar :

Acest ancile era o figur arhaic sub forma cifrei opt; din moment ce era considerat un

talisman ( un obiect sacru ncrcat cu for magic ) ce reprezenta puterea roman,

Numa a poruncit s fie fcute alte 11 la fel ca originalul, pentru a fi extrem de dificil ca

cel autentic s fie furat. Cele 12 ancilia erau pstrate n Regia ( re edin a lui Pontifex

Maximus ) i erau folosite de preo ii lui Mars, Salii, n dansul sacru al rzboiului pe care

l executau n fiecare primvar. n timp ce dausau, ace tia cntau un imn vechi ce

con inea cuvintele mamuri veturi, al cror n eles a fost demult uitat. Conform tradi iei

7/31/2019 Religia romana lic

23/39

me te ugarul care a fcut cele 11 scuturi, numit Mamurius, a cerut ca drept rsplat

numele lui s fie inclus n imn. 25

Iupiter Optimus Maximus i templul lui de pe Capitoline au devenit centrul religios al

Romei i prin urmare au cptat o mare nsemntate politic. Au avut loc o serie de

schimbri administrative.26 n primul rnd asocia ia cu vechile culte ale zeului-cer a fost

respins i se credea c toate celelalte zeit i au fost alungate de la acest templu, cu

excep ia lui Terminus. Vechiul preot al lui Iupiter, Flamen Dialis, i-a pierdut din putere

i nu mai avea nici o conexiune special cu templul, care se afla n grija unui aedituus.

Templul de pe Capitoline nu era doar centrul religios al Statului, al patricienilor ci i al

plebeilor. Sacrificiile care se fceau aici se fceau n numele ntregului popor roman.

Deoarece Iupiter Conservator Orbis era cel care ocrotea Roma i i conducea pe romani

la victorie, generalii victorio i trebuiau s depun spolia opima n acest templu ntr-o solemn procesiune a triumphus, purtnd ornamenta zeului nsu i. Tot aici avea loc una

din principalele ceremonii religioase i politice ale romanilor. Numirea unui nou Consul

era unul dintre cele mai ilustre momente ale vie ii politice i acesta era marcat pritr-o

ceremonie dedicat lui Iupiter. Ea coincidea cu ziua construirii templului : Natalis pe 13

septembrie. nainte de a accepta func ia noul consul mergea de la Via Sacra la templu

nso it de Senat, al i magistra i, preo i i o imens adunare de cet eni. Aceast

procesiune Sacra Idulia trebuie s fi fost magnific. Consulul fcea sacrificiul tradi ional

n numele romanilor: vi elul alb ce-i fusese oferit secole de-a rndul pe muntele Albans.

Dup ceremonie Senatul se aduna n templu pentru a desf ura prima activitate religioas

a anului. Aici nainte de fiecare perioad de rzboi erau nrola i noii levies, aici tinerii

mbrcau toga viril pentru ca atunci cand mergeau s lupte s simt prezen a zeului

protector.

Luna septembrie ocupa un loc special n calendarul roman deoarece aniversarea

templului avea loc n zilele ides din septembrie, n timpul Ludi Romani, celebrat ntre 4

i 19 septembrie. Tot n aceast peri oad se desf urau i faimoasele Jocuri romane: Ludi

25 Mark P.O.Morford, Mark J. Leonardon, Classical Mythology, apudRoman Myths apud Evelyn Wolfson,Roman Mythology, Enslow Publishers INC, New Jersey, 2002, p. 38

26 , W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p.124

7/31/2019 Religia romana lic

24/39

Plebei, prilej de bucurie i distrac ie pentru to i romanii. Dar spre deosebire de al i zei

srbtorirea lui Iupiter nu era limitat la o anumit perioad, el era venerat pe tot

parcursul anului deoarece toate zilele cu lun plin : ides i erau consacrate.27

Cultul lui Iupiter de pe Capitoline nu avea numai o nsemntate politic i social ci i

una cultural. Aici erau pstrate Cr ile sibyline, numeroase tratate i legi. Iupiter nu era

adorat numai la Roma ci n tot Imperiul Roman.28 n Italia mrturii ale acestui cult au fost

descoperite la Lanuvium, Praeneste i Gabbio. Replici ale templului de pe Capitoline au

fost contruite n numeroase provincii romane, cele mai frecvente inscrip i ctre Iupiter

gsindu-se n proviciile de grani . n multe provincii Iupiter a fost identificat cu

divinit i locale. De exemplu n Siria cel mai important zeu a fost prin interpretatio

romana alturat lui Iupiter, rspndindu-se n tot imperiul: Iupiter Dolichenus, Iupiter

Heliopolitanus, Iupiter Hierapolis .a.m.d.

Iuno-zei a suprem a romanilor

Iuno sau Iunona este una dintre cele mai importante divinit i romane, fiind atestat de

toate popoarele italice. Una dintre cele dou zei e ale Triadei de pe Capitoline, ea a ajuns

s fie considerat so ia lui Iupiter, principiul feminin care l completeaz pe acesta.

Astfel putem afirma c prin compara ie cu alte zei e ca Minerva sau Venus , Iuno se afl

pe o treapt superioar, fiind un fel de zei a suprem a romanilor. Ea ilustreaz ideea de

feminitate i cultul ei poate fi considerat o reprezentare sintetic a ideilor romane despre

cstorie, femeie i rolul acesteia n societatea latin. 29 Acest lucru este emfatizat i de

faptul c a a cum fiecare brbat avea un genius, spirit pzitor pe care l invoca, a a i

fiecare femeie avea o iuno a ei. Aceste for e supranaturale au fost la origine fantome ale

strmo ilor care vegheau i i protejeau pe descenden i. Ele erau reprezentate ca ni te

erpi i era datoria fiecrei femei ca de ziua ei de na tere s-i ofere lui Iuno daruri n

altarul din cas.

Dup Jenny March30numele ei este de origine indo-european, o form scurt a lui

iuven ( tnr ). Acest termen, ce sugereaz vitalitate i tinere e, arat c func ia de zei

a na terilor ar fi cea mai veche dintre atribu iunile ei. S-a spus de asemenea c termenul

27Theodor Mommsen, The History of Rome vol. 1, Project Goutenberg ebook, p.9528 dictionrul tau, p. 40329 dictionarul tau p.40230 Jenny March , Classical Mythology, Cassell & Co, London, 1998, p. 443

7/31/2019 Religia romana lic

25/39

iuno ar trebui pus n legtur cu etruscanul uni ( cea care ajut ), termen ce face referire

la ipostaza ei de zei benevolent, a abunden ei, care ascult rugciunile celor afla i n

nevoie. Cultul ei era slujit deFlaminica, so ia lui Flamen Dialis, preotul lui Iupiter. Ca

i so ul ei aceasta trebuia s provin din rndul patricienilor i s respecte cu sfin enie

interdic iile i regulile ce-i erau impuse o dat cu aceast onoare. Cstoria dintre

Flamen i Flaminica a condus la ideea c i zeii pe care i servesc ar fi uni i n aceast

sacr institu ie. Srbtorile organizate n cinstea acestei zei e erau numeroase, ei i fiind

dedicat prima zi a fiecrei luni ( kalends ). n ceea ce prive te iconografia Iuno ne este

cunoscut prin imaginile din unele picturi i reprezentri sculpturale. Ea este nf i at

ca o tnr femeie, cu o privire solemn dar atributele sale difer de la un numen la altul.

n rolul ei de aprtoare a femeilor Iuno i-a asumat diferite func ii i a primit diferite

nume descriptive. Fiecare func ie are nsemntatea ei, o delimitare precis, o dat pe care este celebrat i un templu unde are loc aceast celebrare. Cea mai veche i poate cea mai

important este invocarea ei ca divitate lunar, de unde i epitetul de Iuno Lucina ( , cea

care aduce lumina , sau , cea care aduce la lumin , ). Ea este asociat cu toate

preocuprile femeilor nsrcinate, fiind protectoarea na terilor i a copiilor n primele zile

ale vie ii. Iuno Lucina prezida asupra na terilor i le ajuta pe femei n timpul acestui

dificil proces. Pentru a asigura colaborarea zei ei avea loc o ceremonie special n care se

fceau rugciuni i se ofereau diferite daruri. O condi ie interesant a acestui ritual era

dezlegarea tutulor nodurilor, deoarece se considera c prezen a unei curele sau a oricrui

alt tip de nod la unul dintre participan i ar putea mpiedica venirea pe lume a copilului. 31

Prin extensie, Iuno Lucina a devenit din ocrotitoarea na terilor i ocrotitoarea

cstoriilor legitime, ea fiind invocat de toate so iile romane. Subliniind rolul

fundamental al femeii n familie, ea constituie expresia ideal a matroanelor romane. Nu

e de mirare, deci, c srbtoarea organizat n cinstea lui Iuno Lucina poart numele de

Matronalia. Conform dic ionarului tu 32 Matronalia era srbtorit n fiecare an pe data

de 1 martie i menirea ei era s onoreze femeia roman. Se amintea de rolul important pe

care l-au avut femeile de-a lungul timpului i, n special, de modul n care femeile sabine,

rpite de romani au adus pacea ntre cele dou popoare. Ele au intervenit ntre prin i i

31 Pierre Grimal, The Concise Dictionary of Classical Mythology, T.J. Press Ltd, Cornwall, 1990, p.231.

32 dic ionarul tu p.403

7/31/2019 Religia romana lic

26/39

noii lor so i mpiedicndu-i s se mcelreasc i s-a spus c data de 1 martie ar constitui

aniversarea finalului rzboiului romano-sabin. De aceea, n aceast zi important so ii i

copiii o celebrau pe stpna casei oferind-i cadouri. La rndul ei, aceasta i servea pe

sclavi ca n timpul Saturnaliilor. Fiind o srbtoare a familiei se interzicea participarea

celibatarilor i a femeilor de moravuri u oare. Iuno Lucina avea templul pe Dealul

Esquiline, acesta fiind atestat din anul 375 .e.n. Ea este reprezentat fie n picioare fie

eznd, ncojurat de mul i copii. De obicei pe bra ul stng ine un copil, iar cu dreapta

ntinde o floare, simbol al fecundit ii.

Ipostaza de zei a na terilor a dus mai trziu la ideea, deloc surprinztoare, c Iuno

Martialis a fost cea care l-a adus pe lume pe zeul roman al rzboiului: Mars. Legenda,

prezentat de poetul roman Ovidiu n opera literarFasti,pretinde c Iuno a fost cuprins

de gelozie atunci cnd Iupiter a creat-o pe Minerva din propiul lui cap, fr ajutorul uneifemei. Atunci Iuno i-a cerut zei ei Flora s-i dea o iarb i la atingerea acestei ierbi a

rmas nsrcinat. Astfel a venit pe lume Mars i deoarece luna martie i este dedicat

acestuia s-a ajuns la concluzia c Matronalia ar fi data na terii acestui zeu. Ideii de

fecunditate i mai sunt atribuite i culturile n cinstea lui Iuno Populonia ( quod populus

multiplicat ) i Iuno Caprotina. Dictionarul tu33 o identific pe Iuno Caprotina ca zei

a fertilit ii, numele ei provine de la cuvntul caper-capr dar i de la caprificus-

smochin slbatic. Ea a fost asociat cu acest animal i cu un copac: smochinul deoarece

ele simbolizeaz fertilitatea.Fructul smochinului are foarte multe semin e iar caprele sunt

cunoscute pentru rapiditatea cu care se nmul esc. Iuno Caprotina este srbtorit la

nonele lui iunieNonae Caprotinae , sub un smochin slbatic pe Campus Martius, unde

i are zei a templul. Este o srbtoare vesel i popular pentru fertilitatea pmntului i

fecunditatea feminin, o srbtoare la care particip mai ales femeile sclave.

Legenda spune c dup ce Roma a fost prdat de gali, celelalte popoare latine au

ncercat s profite de pozi ia slbit a statului roman. Conductorul triburilor latine

Livius Postumius a ordonat romanilor s le dea ca ostatici pe so iile i fiicele celor mai

importante familii din Roma. n timp ce Senatul dezbtea aceast problem, o tnr

sclav Tutela a propus ca ea i alte sclave s mearg i se se predea inamicilor. Scavele i-

au sedus i i-au mbtat pe inamici i apoi au semnalat armatei romane, care i-a nvins pe

33 dictionaru tu p. 402

7/31/2019 Religia romana lic

27/39

inamici. Veridicitatea acestei legende nu a fost verificat, dar ea subliniaz rolul civic al

lui Iuno ca salvatoare a statului roman, tnra sclav nefiind dect o personificare a

zei ei.

Faptul c Iuno a fost considerat de-a lungul timpului salvatoarea i protectoarea

statului roman este dovedit i de alte ipostaze sub care a fost invocat. Unul dintre cele

mai rspndite n Peninsula Italic esteIuno Moneta. Iuno Moneta ( cea care avertizeaz

sau cea care aminte te ) este zei a care ofer sfaturi bune romailor, n special celor

cstori i. Numele ei este de origine nesigur, istoricii citnd dou posibilit i. Unii

afirm c termenul moneta provine de la cuvntul mons-deal, munte i se refer la

Dealul Capitolline unde zei a i avea templul. El se afla pe Arx, vrful nordic al dealului

i reprezenta, nc din cele mai vechi timpuri, centrul cultului acestei zei e.

Pierre Grimal34 precizeaz c o alt explica ie, mult mai plauzibil, este c moneta

i are originea n verbul monere-a avertiza i face trimitere la modul n care a fost

salvat Roma n timpul conflictului galo-roman. Legenda i atribuie lui Iuno salvarea

Romei de invazia galilor din anul 300 .e.n. Se spune c g tele ( psri sacre lui Iuno )

ce se aflau n sanctuarul zei ei au fost cele care prin zgomotul produs i-au anun at pe

locuitorii cet ii de prezen a du manilor. ntr-un gest de recuno tiin pentru eforturile

nobile ale g telor ei lui Iuno i-a fost atribuit numele Moneta. n anul 268 .e.n., n

dependin ele sanctuarului lui Iuno s-a instalat un atelier de btut monede, ceea ce a dus

la concluzia eronat c Iuno ar prezida peste finan ele statului. Este ns posibil ca

termenul moned i termenul bani n unele limbi germanice, de exemplu limba englez,

s fii provenit de moneta.

Iuno Sospita, ini ial zei ocrotitoare a na terilor i salvatoare a femeilor ca i

Lucina, a cptat sub influen a Herei calit i rzboinice. 35 Ea a devenit zei a salvatoare

i protectoare a statului roman. Templul ei se afla la Forum Holitorium i era celebrat cu

fast, n fiecare an pe 1 februarie. Aceast puternic divinitate este adorat n tot Latiumul,

n special n Lavinium, prezentnd ritualuri interesante la Tiburi i Faleria. n imagini

Iuno Sospita este reprezentat ca o rzboinic, cu scutul n mna stnga i lancea n mna

dreapt ndreptat spre pmnt, nve mntat cu o tunic cu mneci scurte.

34 Pierre Grimal, The Concise Dictionary of Classical Mythology, T.J. Press Ltd, Cornwall, 1990, p.231.

35 dictionarul tu p. 402

7/31/2019 Religia romana lic

28/39

Iuno ca zei rzboinic este venerat i sub numele de Iuno Curitas sau Quiritas i

este protectoarea lncierilor, fiind singura zei divinizat de toate cele 36 de curiae

( unit ile administrative i militare create de Romulus ). Templul ei se g e te pe

Campus Martius. Un episod interesant n cadrul cultului lui Iuno l constituie apari ia la

Roma a luiIuno Regina. Conform lui Evelyn Wolfson36 dup ce ora ul etruscan Veii a

fost cucerit,Iuno Regina a fost invitat la Roma . Romanii credeau c aceasta a acceptat

invita ia i deoarece zei a a venit la Roma din propia dorin , etruscanii au rmas fr

protec ia ei. Aceast divinitate avea un templu pe Dealul Aventine, unul pe Campus

Martius i era onorat n fiecare an pe 1 septembrie.

Dic ionarul tu 37 ne vorbe te despre faptul c treptat Iuno Regina a devenit expresia

cea mai nalt a suveranit ii, so ie a regelui zeilor, cea care forma alturi de Iupiter i

Minerva Triada de pe Capitoline. Ea ocupa cella din stnga a templului. Iuno Regina estenf i at n general n picioare, are ntre atributele frecvente sceptrul, patera, voalul i

punul. n afara Triadei Capitoline cultul lui Iuno a fost prea pu in rspndit n

provinciile romane. De i nu era venerat n mod independent, ea fost asimilat cu alte

zei e ca Tanitn regiunile din Africa sau cu numeroase divinit i orientale cu func ii

asemntoare.

Minerva-zei a comer ului i a n elepciunii

Minerva este una din principalele divinit i romane i mpreun cu Iupiter Optimus

Maximus i Iuno Regina formeaz Triada de pe Capitoline. Minervei i sunt atribuite

numeroase func ii, printre care cele mai importante sunt acelea de protectoare a

comer ului, a industriei, a artelor i a rzboiului. Problema cea mai dezbtut de istorici

este apari ia Minervei n religia roman. Ea nu face parte din fondul primitiv al religiei.

Faptul c nu apare n calendarul roman i faptul c nu are un flamen ne arat c aceast

divinitate se afl n afara sistemului religios patrician. n ceea ce prive te originea

Minervei aceasta a fost trasat n Etruria. Jane F. Gardner afirm c:

Minerva era zei a latin a me te ugarilor.Pentru romani ea era parte a triadei de zei ce

i avea templul pe Capitoline. Romanii credeau c acest templu a fost contruit de

ultimul rege al Romei, Tarquinus Superbus. Tatl lui venea din Etruria, lucru ce ne

36 Evelyn Wolfson, Roman Mythology, Enslow Publishers INC, New Jersey, 2002, p. 3437 dictionarul tu, p.402

7/31/2019 Religia romana lic

29/39

indic originea Minervei, n timp ce ridicarea ei pe o pozi ie superiar, ca Atena,

reflect poate influen a greac asupra etruscanilor nc din acea perioad 38.

Minerva a fost adoptat deci de la etruscani, rspndirea ei n Etruria fiind atestat prin

numeroase inscrip ii i reprezentri picturale i sculpturale. Conform tradi iei Minerva a

fost adus la Roma de ctre regele Numa i s-a afirmat pentru prima oar la marele

Lectisternium ( Sacrificiu oferit zeilor ) n anul 537 .e.n. n religia etrusc Minerva

indigen era zei a protectoare a comer ului i industriei. Cu acest rol a fost adoptat i

de romani.W. Warde Fowler39 explic faptul c necesitatea adoptrii unei astfel de zei e

s-a datorat nceputului urbanizrii Romei i dezvoltrii organiza iilor me te ugre ti. Se

tie c la nceput Roma a fost o mare comunitate agricol, cu o economie i nevoi simple,

dar o dat cu cre terea vie ii urbane au crescut i nevoile popula iei. Uneltele

rudimentare fcute la ferme nu mai erau de ajuns, trebuia mbunt it manufactura prin metode noi i materiale mai bune. Lund toate acestea n considerare putem afirma c

apari ia Minervei la Roma a fost mai mult dect oportun.

Cauzele care au dus la apari ia ei au fost n acela i timp i pincipalele consecin e. De i

nu putem afima c apari ia ei a condus n mod direct la apari ia organiza iilor

me te ugre ti ( n mod evident acestea erau practicate i n perioada pre-Minerva ),

putem spune c ea a dus la perfec ionarea me tesugurilor i gruparea me te ugarilorlor

n confedera ii oficiale. Cercettorii au ajuns la concluzia c Minerva provine din ora ul

latin Falerii, din sudul Etruriei, unde numeroase me te uguri erau practicate. Pierre

Grimal40 precizeaz c unul din primele temple, cel de pe Mons Caelius al Minervei

Capta a fost construit pentru a adposti o statuie a zei ei capturat la Falerii n timpul

cuceririi ora ului. Minerva este o veche zeitate italian, adoptat de etruscani de la

poporul al crui pmnt l-au invadat.

Numele ei este de origine italian , ea fiindMeneswa ( cea care msoar ), zei a lunii

i a memoriei. Etruscanii au luat acest nume i l-au transformat n Menerva, Menrfa,

38 Jane F. Gardner,Roman Myths, apud Evelyn Wolfson, Roman Mythology, Enslow Publishers INC, NewJersey, 2002, p. 39

39 W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p.121

40 Pierre Grimal, The Concise Dictionary of Classical Mythology, T.J. Press Ltd, Cornwall, 1990, p.275.

7/31/2019 Religia romana lic

30/39

Menarva. De re inut c to i ace ti termeni pstreaz rdcina men, ce ne duce cu gndul

la cuvntul mens-minte, memorie. Toate acestea ne revel faptul c Minerva era zei a

intelectului i sub etruscanii rolul ei s-a extins la patroan a me te ugurilor i artelor,

adic a lucrurilor frumoase i utile, realizabile prin mbinarea muncii fizice cu cea

intelectual.

Dictionarul tu41 afirm c romanii i-au construit acestei zei e un sanctuar pe Dealul

Aventine care a devenit centrul religios al ghildelor me tesugre ti. Ziua n care acest

templu a fost consacrat 19 martie a devenit ziua n care se celebreaz principala

srbtoare a Minervei: Quinquatria. Aceast srbtoare dura de pe 19 pn pe 23 martie

i era momentul n care i ddeau ntlnire principalele corpora ii de artizani

recunoscute de stat. Plutarh men ioneaz c urmtoarele ghilde apar ineau Minervei:

tibicines, fabri, fullones, sutores. Putem presupune c acesta era i cazul altor elemente ale civiliza iei primitive romane: fabri aerarii, aurifices, coriari. ntr-o procesiune

solemn spre templu postvari, cizmari, dulgheri, orfevrieri i exprimau bucuria i

mul umirea ctre protectoarea lor. Minerva nu este patroana me te ugurilor strict

masculine ci i ale celor practicate de femei ca esutul, torsul, cusutul. Ea prezid i

asupra artelor: muzic, poezie, pictur, teatru. Templul ei era un important centru al

artelor, loc de adunare pentru to i arti tii. De exemplu n anul 207 .e.n o organiza ie a

poe ilor i actorilor, din care fcea parte i Livius Andronicus, a oferit Minervei daruri

votive n templul de pe Aventine.

Se credea c Minerva a inventat numerele, muzica i instrumentele muzicale

( trompeta, flautul ) i sub acest aspect era celebrat pe 13 iunie: Quinquatrus minor.

Aceast manifestare este celebr pentru participarea cntre ilor de flaut. Minerva este

patroana asocia iilor de medici cu numele Minerva Medica. Aceast zei vindectoare

avea un altar pe Dealul Esquilline. Treptat Minerva a ajuns s conduc via a intelectual

a cet ii, punndu-se accent asupra activit ii academice. Ea i proteja pe elevi, studen i

dar i pe nv torii lor. James Hamptom Belton 42 afirm c colile se aflau sub grija ei

special i prin urmare colarii aveau vacan n timpul srbtorii ei. Fiecare aducea

nv torului un cadou numit Minerval.

41 dictionarul tu p. 503-50442 James Hamptom Belton,Encyclopedia of Ancient Greek and Roman Mythology,www.gutenberg.org,2009, p. 356

http://www.gutenberg.org/http://www.gutenberg.org/http://www.gutenberg.org/http://www.gutenberg.org/

7/31/2019 Religia romana lic

31/39

Minerva a devenit un simbol al n elepciunii, ea mbin cunoa terea cu practica,

conduce la n elegerea celor mai frumoase arte, al celor mai nobile activit i ale min ii ,

mpreun cu toate virtu ile n special modestia i castitatea. Ovid n Fasti poveste te c

Minerva a aprut din capul lui Iupiter, complet mbrcat i narmat. Ea este narmat

deoarece sufletul uman ntrit de n elepciune i virtute este invincibil. Acest lucru

sugereaz c romanii credeau c inventarea artizanatului i a tiin elor nu se datorez

inteligen ei i abilit ii oamenilor. Ele proveneau din izvorul n elepciunii. Acest mit i

ideile sugerate de el prezint o puternic influen greac. De fapt multiplicarea

atributelor Minervei s-a produs printr-o identificare mai accentuat cu zei a greac Hera.

Tot prin combinarea cu Hera ea a ajuns s fie implicat i n domeniul rzboiului.

Dictioarul tu43 ne prezint cteva date despreMinerva Custos sau Custos Urbis, care era

protectoarea rzboinicilor i a politicienilor. Ea i proteja pe solda ii romani i i ajuta s ob in victoria. Pentru a-i mul umi Pompei i-a ridicat un templu din bunurile provenite

din cuceririle lui din Est.

n ceea ce prive te iconografia trebuie precizat c imaginile reprezentnd-o pe

Minerva-zei a italian sunt rare. Majoritatea descriu tipuri din vasta iconografie a Atenei.

Astfel Minerva este descris de poe i i nf i at de pictori i sculptori n picioare,

complet narmat, cu o armur deasupra pieptului, o lance n mna dreapt i Aegis n

cea stng, avnd deasupra capul Meduzei nconjurat cu erpi. Casca ei era decorat cu

msline pentru c acest copac i era sacru dar i pentru c mslinul simbolizeaz pacea.

La picioarele ei se gsea fie bufni a ( simbol al n elepciunii ), fie coco ul ( simbol al

rzboiului ).

Cea de-a treia divinitate a Triadei de pe Capitoline era venerat n toate ora ele i

provinciile italiene att ca parte component a acesteia ct i n sanctuare independente

de ctre numeroase corpora ii. Adorarea ei a cunoscut un apogeu n timpul mpratului

Domitian, care se afla sub protec ia acesteia. n unele provincii cultul Minervei s-a

rspndit i pentru c a fost identificat cu divinit i indigene cu atribute asemntoare.

43 dictionrul tu p. 504

7/31/2019 Religia romana lic

32/39

Religia familiei la Roma : zei a Vesta i zeul Ianus

Familia reprezint cea mai important institu ie roman, una din primele forme de

organizare aprute pe teritoriul italian. Rolul ei este unul fundamental deoarece asigur

att perpetuarea rasei latine ct i desf urarea normal a vie ii sociale i politice

romane. Religia familiei este prima concep ie religioas din Italia i cea mai permanent i mai costant dintre ele. De i n celelalte domenii Statul a intervenit prin trasarea unui

ius divinum cu reguli precise, religia familiei a rmas aproape neschimbat. Ea permite

practicarea magiei i a riturilor primitive. Dup prerea lui W. Warde Fowler 44 reprezint

o cale de mijloc ntre era magia i a supersti iilor i era venerrii religioase rigide impus

de Stat.

Pentru a n elege religia famliei este necesar s n elegem termenul familia, modul n

care o definesc romanii i modul n care a aprut. Cnd un trib ( populus ) cucerea un nou

teritoriu stabilindu-se n locul respectiv, el era divizat n mai multe clanuri (gentes ).

Membrii unui clan aveau acela i nume i i reclamau originea de la acela i strmo .

Numrul acestora era probabil foarte mare, iar pentru a supravie ui era nevoie de

organizarea ntr-o unitate mai mic de oameni. Astfelgentes au fost divizate n ceea ce

astzi numimfamilia. Familia era condus de pater familias ( cel mai n vrst

descendent masculin ) i era format din membrii pe dou, trei sau chiar patru genera ii.

Tot W. Warde Fowler45 observ c apari ia familiei nu s-a datorat dorin ei romanilor de

a se uni n func ie de gradul de rudenie, ci mai degrab necesit ii impr irii ntr-un

44 W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p. 41

45 W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p. 41

7/31/2019 Religia romana lic

33/39

anumit mod a teritoriului cucerit. Pmntul ocupat trebuia divizat i oferit unui anumit

numr de oameni.Familia este deci legat n mod inextricabil depagus, prima unitate

administrativ italian.Familia nu era format din prin i i copii ca astzi, ci i din rude

mai ndeprtate ca unchi, veri ori .a.m.d. Membrii ai familiei erau considera i i sclavii

care munceau pe teritoriul respectiv. Familia era o unitate economic n care fiecare

membru avea rolul lui precis, fie c era vorba de construirea i ngrijirea casei, de

cultivarea pmntului sau de cre terea animalelor. mpr irea pmntului s-a fcut cu

scrupulozitate, n func ie de necesit ile fiecrei familii i de aceea delimitarea clar a

teritoriului era foarte important. Frontiera pagusului i a pmntului arabil era sacr i

avea nevoie de o ngrijire religioas special. Acela i lucru se poate spune despre

pmntul folosit pentru nmormntare i despre locuin .

Casa constituia punctul central al religiei familiei, locul unde se aflau fiin ele umane dar i spiritele supranaturale. Descoperirile arheologice i anumite informa ii istorice au

condus la concluzia c locuin a roman tradi ional era simpl, organizat pentru a

acoperii necesit ile ntregii familii. De i forma casei nu ne intereseaz n mod particular

trebuie specificat c fiecare camer avea utilitatea ei i n ea se gseau spirite care

influen au ac iunile desf urate n aceast camer. Erau spirite care se gseau peste tot

n cas i spirite care i aveau reziden a ntr-un loc specific.

Dup Fowler46 o locunin roman obi nuit era format dintr-un atrium ( o camer

sau un hol ) cu un acoperi deschis care permitea cderea ploii ntr-un bazin (

compluvium ). Aceasta era camera unde se desf ura via a domestic a familiei i era

important deoarece aici se gsea vatra. Vatra reprezinta elementul fundamental al casei

romane pentru c ea asigura supravie uirea membrilor familiei. Focul juca un rol

esen ial n gtit i n asigurarea cldurii casei. Pentru c aveau nevoie de foc romanii au

creat un spirit al focului i al vetrei: Vesta, care era ntr-un fel responsabil de bunstarea

i prosperitatea familiei. n spatele vetrei se gseapenus, cmara casei, locul unde se

adposteu alimentele. Aceasta era pzit de alte spirite supranaturale numiteDii Penates.

Observm c ace ti zei au mai mult un rol practic, ocupndu-se de asigurarea nevoilor

materiale ale unei familii. n afar de ei n cas se gseau i alte spirite sacre: Genius,

46 W. Warde Fowler, The Religius Experience of the Roman People, Macmillan and Co. Limited, London,1911, p. 43

7/31/2019 Religia romana lic

34/39

spiritul protector al pater familias i Lars Familiaris, spirite domestice asociate cu

strmo ii familiei respective. n urmtoarele pagini vom ncerca s prezentm pe scurt

modul n care romanii rela ionau cu aceste zeit i.

Genius- spiritul protector al pater familias

Genii sunt spirite care reprezint putera nnscut a unui individ dar i al localit ilor,

corpora iilor. Genius ca inhabitant divin al casei este protectorul lui pater familias i

constituie un fel de dublu spiritual al acestuia. Fowler47subliniaz c romanii ca i alte

rase latine credeau n ideea de spirit, de suflet dup cum putem vedea din termenii animus

i anima, dar i n conceptul de spirit al celor mor i: umbra. Genius este un spirit

supranatural, care ia na tere o dat cu persoana creia i apar ine. De la na tere la moarte

acest genius l nso e te pe om, l pstreaz n via , l ndreapt spre fapte bune i nobile, l ajut n alegerile pe care le face, l consoleaz n timpurile de nevoie. Ei reprezint o

personi