1

1. Introducere în administrația publică

Apariția administrației publice își are originea în încercările puterilor monarhice din

Europa Occidentală de a impune un regim absolutism. Începuturile acestui proces țin de istoria

politică a sec. XV-XVI, atunci când monarhii promotori ai centralizării statale își consolidează

treptat autoritatea. Ei încearcă să ataseze la domeniul regal ultimele posesiuni senioriale, dar și să

instituie în locul relațiilor de vasalitate organe centrale și locale de conducere. În acele vremuri,

absolutismul monarhic a mizat, pentru a se impune, pe sprijinul unor reprezentanți din teritoriu,

deveniți treptat adevarăți funcționari de carieră, ce urmăreau neutralizarea opoziției nobilimii

locale. De aceea dezvoltarea structurilor administrative și centalizarea statală au evoluat în

paralel, sprijinindu-se reciproc.1

În Franța secolului al XVII-lea, denumit secolul absolutismului francez, regii Henric al

IV-lea, Ludovic al XIII-lea și mai ales Ludovic al XIV-lea, cu concursul unor consilieri ca

Richelieu, Mazarin sau Colbert și-au întarit autoritatea în provincie și au centralizat instituțiile

statului.

În Prusia, bazele unui aparat administrativ modern au fost puse tot în secolele XVII -

XVIII, în paralel cu efortul de centralizare statală. Familia regală de Hohenzollern, a dezvoltat, la

rândul ei, un sistem financiar care a contribuit la consolidarea statului. Centralizarea s-a sprijinit

pe forța armatei prusace dar și pe o tradiție socială strictă de supunere față de autoritatea centrală.

Condițiile istorice specifice în care a evoluat statul american în prima jumatate a

secolului al XIX-lea au impus o formă diferită de dezvoltare a administrației. Lipsa unei tradiții

în ceea ce privește centralizarea statală, fluxul mare de emigranți sosiți aici tocmai pentru a scăpa

de absolutismul european, eterogenitatea și vastitatea teritoriului au făcut posibilă dezvoltarea

unui sistem administrativ descentralizat.2

În ceea ce privește evoluția administrației publice din România aceasta a început odată cu

sec. XVII, atunci când Principatele erau puse sub controlul unui aparat birocratic rusesc. În scurt

timp a apărut și denumirea de administrație centrală și locală, dar și statutul funcționarilor

1 Radu, L., Evoluția sistemelor administrative, în Revista Transilvana de Stiinte Administrative, nr. 1(7)/2002

2 Stillman, R. J., Public Administration: Concepts and Cases, 6th ed., Boston, Houghton Mifflin, 1996, p. 30-78

2

publici. Până în prezent au existat tot felul de modificări, astfel că în sec. XXI, administrația se

ocupă de rezolvarea nevoile curente, cotidiene, ale statului.

1.1 Noțiuni fundamentale

Administrația publică, atât ca și concept, dar și ca activitate reprezintă un demers

eminamente interdisciplinar, încercarea de a oferi o definiție completă într-o singură frază este

aproape sigur sortită eșecului. Încercăriile, cel mai des eșuate, de a cuprinde întreaga sfera a

administrației într-o definiție universal valabila provin din complexitatea conceptului la nivel

abstract dar și datorită multitudinii de activități care pot fi incluse în sfera acestui concept. Însă,

orice intenție serioasă de studiu a domeniului pornețte de la stabilirea unor granițe generale ale

acestuia, încercarea de identificare a unor definiții alternative care să ofere o imagine generală

asupra administrației nu poate fi decât binevenită.3

Termenul de administrație provine din limba latină - administer - și poate fi tradus drept

agent, ajutor sau servitor. Dicționarul Limbii Române definește verbul a administra = a conduce,

a cârmui, iar definiția dată pentru administrație este următoarea: toalitatea autorităților

administrative existente într-un stat, secție sau serviciu, care se ocupă de probleme administrative

ale unei institții sau agent economic.4

În limbaj curent, prin administrație se poate întelege: conținutul principal al activității

puterii executive a statului; sistemul de autorități publice care înfăptuiesc puterea executivă; un

compartiment din unitățile direct productive sau instituții social-culturale, care nu desfășoară

nemijlocit o activitate direct productivă.5

În sens material, administrația publică reprezintă o activitate de organizare a executării -

şi de executare în concret - a legii, realizată prin acţiuni cu caracter de dispoziţie, prin care se

stabilesc reguli de conduită pentru terţi, sub formă de acte juridice, operaţiuni administrative,

fapte materiale înfăptuite de titularii funcţiilor publice din sistemul organelor administraţiei

3 Waldo, D., What is public administration? în Shafritz J., Hyde A., (eds.), Classics of Public Administration, Oak

Park, Illinois Moore Publishing, 1978, p. 71 4 Alexandru, I., Administrația Publică – Ediția a III-a, revăzută și adăugită – Editura Lumina Lex, București, 2002,

p. 65 5 Ibidem., p. 66

3

publice, şi acţiuni cu caracter de prestaţie, realizate pe baza şi în executarea legii, pentru

îndeplinirea interesului general, prin asigurarea de servicii publice. în sens formal, administraţia

publică poate fi înţeleasă ca un sistem de organe, de instituţii, cuprinzând diverse structuri

administrative care realizează activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a

legii.6

În Dictionary of American Government and Politics editat de către "The Dorsey Press" –

Chicago, Illinois, în anul 1988, administrația publică primește mai multe sensuri, și anume: 1.

Conducerea și îndrumarea afacerilor guvernelor și instituțiilor; 2. Termen colectiv pentru toți

oficialii din aparatul guvernamental; 3. Executarea și implementarea politicii publice; 4. Timpul

în care se află în funcție un șef executiv, precum președinte, guvernator, primar.7

1.2 Funcțiile administrației publice

Caracteristicile și funcționalitatea administrației publice a unui stat se datorează activității

administrației și a serviciilor sale, pe de o parte, precum și a performanței funcționarilor publici,

pe de altă parte. Prin modul de organizareb și prin funcțiile sale, aparatul administrativ și implicit

și administrația exercită o anumită influență asupra guvernului însuși. Natura existenței sale face

administrația publică să colaboreze îndeaproape cu publicul, dar în același timp este investită cu

mijloace de constrângere.8

Administrația publică deține anumite caracteristici, iar Henry Puget, în lucrarea Les

institutions administrative étrangéres le redă astfel: administrația constituie un corp intermediar,

creat în vederea acțiunii, ea este făcută pentru a acționa și de aceea este subordonată;

administrația este ierarhizată și ordonată, remunerată, civilă, laică, egalitară; administrația este în

toate țările formalistă, scrisă și birocratică; administrația este permanentă, ea necesită, din ce

în ce mai mult, cunoațtere și tehnicitate; administrația este compartimentată vertical și orizontal;

administrația publică este într-o continuă expansiune.9

Plecând de la caracteristicele generale ale administrației publice putem observa faptul că

funcțiile acesteia pot fi împărțite astfel: funcția principală, ce este determinată de poziția pe care

6 http://legeaz.net/dictionar-juridic/administratie-publica

7 Alexandru, I., op. cit., p. 66

8 Filip, Gh., Onofrei, M., Elemente de știință administrativă, Editura Junimea, Iași, 2004, pp. 38-39

9 Alexandru, I., op. cit., pp. 80-87

4

o are în raport cu puterea politică și funcții secundare, ce se referă la scopurile acțiunilor

desfășurate de aceasta.10

Funcția principală a administrației, cea de mecanism intermediar de execuție - are

menirea de a organiza și de a asigura execuția. Această funcție primară are mai multe

componente și anume:

o Funcția de pregătire (participare) la elaborarea deciziilor politice;

o Funcția de organizare a executării deciziilor politice;

o Funcția de executare în concret a deciziilor politice în conformitate cu prevederile legale;

o Funcția de asigurare a executării deciziilor politice, care se realizează fie din convingere,

fie la nevoie, folosind forța de constrângere;

o Funcția de purtător al nevoilor și intereselor cetățenilor în fața autorităților competente.

Ca funcţii derivate ale administraţiei publice, care se referă la scopurile acţiunilor

desfăşurate de aceasta, în condiţiile statului de drept administraţia publică are drept scop

înfăptuirea deciziei politice, reflectată în legi şi celelalte acte normative ale autorităţilor statului

şi ale colectivităţilor locale, pot fi conturate:

• funcţia de instrument de conservare a valorilor materiale şi spirituale ale societăţii;

• funcţia de organizare şi coordonare a adaptărilor ce se impun datorită transformărilor ce

se produc inerent în evoluţia diferitelor componente ale societăţii, în special, în structura

economică a acesteia.

Atribuţiile administraţiei publice în materie de organizare reprezintă una din cele mai

importante laturi prin care administraţia îşi realizează funcţiile sale în cadrul sistemului social. În

acest sens, Constituţia României precizează în art. 101(1) că principala atribuţie a Guvernului

este asigurarea realizării politicii interne şi externe a ţării şi exercitarea conducerii generale a

administraţiei publice, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament. Legea

pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor nr. 90/2001, precum şi Legea

administraţiei publice locale nr. 215/2001 prevăd, de asemenea, importante atribuţii de

organizare pentru autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi pentru autorităţile

administraţiei publice locale.

10

Alexandru, I., Drept administrativ european, Editura Universul Juridic, București, 2008, pp. 124-130

5

Atributul de comandă se regăseşte în activitatea administraţiei publice în două planuri:

administraţia publică colaborează la adoptarea deciziilor politice prin pregătirea acestora și

administraţia publică adoptă deciziile administrative care au ca obiect crearea cadrului

organizatoric şi a condiţiilor concrete în vederea implementării deciziilor politice.

Coordonarea ca atribut al conducerii în cadrul administraţiei publice se regăseşte aproape

la toate nivelurile structurilor administrative şi constă în armonizarea şi sincronizarea acţiunilor

desfăşurate în vederea organizării executării şi de executare în concret a deciziilor politice

transpuse în legi şi alte acte normative. Fără coordonare nu este posibilă acţiunea eficientă a

diferitelor elemente ale mecanismului administrativ, iar realizarea funcţiilor administraţiei ar fi

periclitată, lucru ce ar avea repercusiuni asupra întregului sistem social. Coordonarea asigură

integrarea dinamică a acţiunilor diferitelor elemente ale administraţiei publice, în scopul

realizării acestora în mod ritmic, proporţional şi eficient.

Controlul constituie, de asemenea, un alt atribut al activităţii administrative; el are

menirea de a măsura rezultatele acţiunii administrative în aplicarea deciziilor politice şi de a

reprograma activităţile, făcând corecţiile necesare. Controlul trebuie să determine o intensificare

a realizării acţiunilor administrative de natură a asigura îndeplinirea funcţiilor administraţiei

publice.

1.3 Administrația publică din România. Administrația centrală și

administrația locală

Procesul de constituire a administraţiei publice româneşti a fost unul îndelungat, întins pe

mai multe sute de ani, într-o istorie zbuciumată, marcată de poziţia geografică a României la

intersecţia a trei mari puteri: Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Austro-Ungar. În diferite

momente ale existentei sale, administraţia şi structurile statului au fost marcate de modelele celor

trei mari puteri. Apariţia formelor „moderne” ale administraţiei a avut loc la sfârşitul secolului

XIX şi începutul secolului XX, moment până la care existau trei ţări române: Muntenia (Ţara

Românească), Moldova şi Transilvania, fiecare având propriile instituţii şi propria

administraţie.11

11

http://www.publicresearch.ro/library/files/sistem_administrativ_dragos_dinca_ro.pdf

6

Administrația centrală are la bază desconcentrarea administrativă ce presupune transferul

unor atribuții ce revin în mod normal organelor centrale unor organe din subordine.

Fiecărei “puteri” în stat îi corespund autorităţi care realizează sarcinile acesteia. Astfel,

sarcinile puterii legislative, de adoptare a legilor, se realizează de către cele două Camere ale

Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senatul), sarcinile puterii judecătoreşti, de a soluţiona cu

putere de adevăr legal, conflictele juridice care apar în societate, se realizează de către instanţele

judecătoreşti (judecătorii, tribunale judeţene şi al municipiului Bucureşti, curţi de apel şi Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie), iar sarcinile puterii executive sunt realizate de Preşedinte şi de

Guvern, acesta din urmă având conducerea generală a administraţiei publice.

Organizarea administrativă centrală în România are următoarea structură:

1) Parlamentul – deține puterea legislativă și este compus din două camere: Camera

Deputaților și Senatul;

2) Organele supreme ale administrației de stat:

- Președintele și administrația prezidențială

- Guvernul și aparatul său de lucru

3) Administrația centrală de specialitate:

- Ministerele

- Autoritățile subordonate ministerelor

- Autorități autonome

Administrația publică locală este parte componentă a administrației publice centrale a

statului, fiind realizată după principii foarte bine conturate prin lege și prin practica autorităților

fiecărei colectivități locale.

Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează

în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,

eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în

soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.12

Autoritățile administrației publice locale sunt următoarele: consiliul local, consiliul

județean, primarul și serviciile publice locale.

12

http://lege5.ro/Gratuit/gezdenryhe/legea-administratiei-publice-locale-nr-215-2001

7

Consiliul local are iniţiativă si hotărăşte, în conditiile legii, în toate problemele de interes

local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau

centrale. Acesta are următoarele atribu’ii principale: alege din rândul consilierilor viceprimarul,

respectiv viceprimarii, după caz; aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul

de organizare și funcționare a consiliului; avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și

programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului; aprobă

bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare;

administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului; înfinţează noi

instituţii de binefacere de interes local.

O altă autoritate deliberativă a administraţiei publice locale - consiliul judeţean - este

constituită, evident, la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi

orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este

compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conditiile

stabilite de Legea privind alegerile locale. Această caracteristică determină ca la nivelul judeţean

consiliul să aibă o competenţă restrânsă, referitoare la exerciţiul următoarelor atribuţii principale:

coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor de interes judeţean;

organizează şi conduce serviciile judeţene şi aprobă regulamentele de funcţionare a acestora;

adoptă bugetul judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice

locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care

îl conduce și îl controlează. El răspunde de buna funcționare a administrației publice locale,

reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau

juridice române sau străine, precum și în justiție. Principalele sale atribuții sunt următoarele:

asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor

Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a

hotarârilor și ordonanțelor Guvernului; sigură aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului

local; îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă; răspunde de inventarierea și administrarea

bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului;

8

Serviciile publice ale comunei sau orașului se înființează și se organizează de consiliul

local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectare

prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

2. Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană

Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană a fost înființată în septembrie 2013, de către

Primaria Municipiului Iași, ca urmare a dezbaterilor publice la care au participat reprezentanţi ai

principalelor instituţii culturale, precum şi operatori din domeniul cultural şi creativ, iar

obiectivul principal al acesteia este promovarea identității culturale a municipiului Iași în țară și

în străinatate, având ca țintă obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. Înființarea

fundației a dorit, în primul și primul rând, să transforme Iașul din fostă capitală istorică a

Moldovei într-o interfață răsăriteană a culturii europene. Acest scop putea fi realizat doar printr-

un parteneriat cu Republica Moldova (Chișinău) și Ucraina (Cernăuți); Iașul, fiind cel mai estic

oraș al Uniunii Europene își propusese să devină punctul de întâlnire al culturilor de o parte și de

cealalta a graniței UE, redefinind orașul nostru ca un punct de conexiune și cooperare a fluxurilor

intelectuale, artistice și democratice europene.13

La înființarea Fundației „Iași-Capitala Culturala Europeana”, în structura care își asuma

pregătirea dosarului de candidatura, au fost cooptați în Consiliul Director și membri ai tuturor

partidelor reprezentate în Consiliul Local. Toate partidele ce activează în Iași au semnat o

declarație comună de sprijinire a candidaturii și au dat garanții că, indiferent de rezultatele

votului în alegerile viitoare, vor susține, financiar și logistic proiectul.

În momentul înființării fundației care s-a ocupat de gestionarea candidaturii Iașului la

titlul de capitală culturală europeană președinte a fost chiar fost primar Gheorghe Nichita, asta

chiar dacă ghidul Comisiei pentru evaluare și asigurarea calității (CEAC) prevedea faptul că

persoanele cu funcții publice nu pot ocupa și o poziție fruntașă într-o astfel de organizație.

Anul 2015 a reuțit performanța de a schimba într-o perioadă scurtă de timp doi directori -

Daniela Cujba, ce a fost demisă din funcție din cauza comunicării deficitare și a activității reduse

și Iulian Boia, care a intrat în funcție pe data de 28 mai, anul trecut și a rămas pe poziții până în

13

http://iasi2021.ro/echipa/

9

prezent. În cei doi ani de funcționare, singurul care a reușit să-și mențină poziția în fundație este

Florin Cîntic, acesta fiind coordonatorul și directorul artistic.

Plecând de la ideea că Iașul poate deveni în anul 2021 capitală culturală echipa

coordonată de Florin Cîntic a creat o strategie de dezvoltare socială și urbană bazată pe cultura

orașului; aceasta reunește și susține eforturile creatorilor și ale operatorilor și promovează

manifestările artistice de înaltă ținută.14

Fundația beneficiază de un buget ce este contribuția membrului fondator, Consiliul Local,

banii fiind necesari în vederea susținerii proiectelor culturale ale comunitații, promovarii și

oferirii de consultanța operatorilor culturali în materia proiectelor europene, a realizarii de

parteneriate europene cu organisme similare și în vederea elaborarii și implementarii proiectului

Iași Capitala Europeana a Culturii 2021.

În momentul de fața, Fundația este organizata astfel:15

I. Directorul Artistic (Florin CÎNTIC), factorul principal de decizie

II.a. Echipa executiva FICCE

II. a.i. Director Executiv (Iulian BOIA)

II. a. ii. Asistent Director (Elena Iuliana DORNESCU)

II. a. iii. PR Specialist (Bianca GRIGORIU)

II. a. iv. Consilier Juridic (Catalina PLAIU)

II. a. v. Responsabil CFP/Control Financiar Preventiv (Ana-Maria ONOFREI)

II. a. vi. Contabil (Sorin Andrei NICOLEANU)

II. a. vii. Organizator evenimente speciale (Oana MIRON)

II. b. Echipa Experți

II. b. i. Expert management Financiar (Costel DAMIAN)

II. b. ii. Expert Arte Vizuale (Simona TANASESCU)

II. b. iii. Expert Artele Spectacolului (Cristina MODREANU)

II. b. iv. Expert Film (Dan ALEXE)

II. b. v. Expert Marketing & Comunicare (Adriana ZAIȚ)

II. c. Firma identitate vizuala (September Media)

14

http://iasi2021.ro/afla/ 15

http://iasi2021.ro/transparenta/

10

II. c. i. Director creativ (Ciprian IONESCU)

II. c. ii. Designer grafic (Vlad HILIȚANU)

II. c. iii. Project manager (Georgiana ȘERBAN)

II. c. iv. Copywriter (Alina MOISOIU)

Conceptul cu care Iașul a candidat la titlul de capitală europeană, în cursa căruia, din

păcate nu a intrat, are trei componente: cultura europeană, specifitatea răsăriteană și interfața.

Cultura europeană este tolerantă și incluzivă, fiind interesată tocmai în crearea mediului

potrivit pentru dialogul diversității, pentru întîlnirea dintre diferite culturi naționale sau identități

regionale ale continentului. Iașul are o bună tradiție și o ofertă consistentă a provocări culturale

europene pe care le poate îmbogăți prin specificitatea culturală a locului și își poate asuma, în

2021, rolul de a deveni un centru de comunicare între Europa și Estul ne-european.

Specificitatea răsăriteană a Iașului îmbogațește dimensiunea europeană a culturii și pune

în valoare poziționarea unică a acestui oraș ca fiind "cea mai estică metropolă a Europei" precum

și cele două dimensiuni care individualizează Iașul în raport cu alți competitori din țara:

o Deschiderea transfrontalieră către Chișinau și Cernauți;

o Cel mai important pelerinaj spiritual răsăritean în jurul căruia s-au construit Sărbătorile

orașului și care provoacă o participare anuală aproape de cifra de 1 milion de vizitatori în

decursul câtorva zile.

Interfața este un neologism care desemnează în limba româna un cuvânt englezesc

mondializat, specific erei internetului și secolului XXI: Hub. E un termen ce sugerează un punct

de conexiune, un loc în care se întretaie mai multe canale de comunicare, un nod de rețea.

Interfața semnifică, în egală măsură, capacitatea de conectare a unor surse diverse, cât și

comunicare în ambele sensuri, interconectarea, dialogul. Iașul ar putea reprezenta o astfel de

interfață care să conecteze regiunea Moldovei, atât partea naționala, cât și cea transfrontalieră, la

cultura și valorile democratice europene și să faciliteze implicarea cetățenilor, a publicului larg

sau a celui specializat la crearea unui spațiu dens al comunicării culturale și identitare în ambele

sensuri: și din Europa către Rasarit și din Est catre Vest.

11

3. Care este relația dintre administrația publică locală și Fundația Iași –

Capitală Culturală Europeană?

În acest ultim capitol am ales să analizez relația dintre administrația publică locală și

Fundația – Iași Capitală Culturală Europeană. Am ales să analizez această relație deoarece au

existat și în că există polemici în legătură cu relația, dar și în legătură cu aportul influențelor din

partea administrației publice locale.

Principalele obiective ce doresc să le ating în urma acestei scurte cercetări sunt: analiza

influenței (negative) pe care administrația publică locală o are asupra deciziilor luate de către

fundație și analiza părerilor populației în legătură cu fundația în sine, dar și cu legătura dintre

fundație și administrație.

Ipoteza de la care am plecat în această cercetare este:

A. Relația dintre administrația publică locală și Fundația Iași – Capitală Culturală

Europeană: cu cât influența administrației publice și a politicienilor este mai mare, cu

atât performanța fundației va fi mai scăzută.

Metodele de colectare a datelor folosite în prezenta cercetare sunt sondajul de opinie

(chestionarul) și interviul (individual).

În cadrul sondajului de opinie am dorit să aflu cât de documentați sunt cetățenii orașului

Iași în legătură cu înființarea Fundației – Iași Capitală Culturală Europeană și cu evoluția

acesteia din 2013 până în prezent. Chestionarul cuprinde opt întrebări (o întrebare cu răspuns

deschis și șapte întrebări închise) și o rubrică cu datele demografice (sex, vârstă, mediu, studii,

ocupație).

Eșantionul a cuprins 40 de respondenți, acești fiind grupați în funcție de datele

demografice astfel: 45% au fost persoane de sex masculin și 55% de sex feminin; 60,5% din

respondenți au o vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani, 26,3% au între 25 și 35 de ani, 7,9% între

36 și 40 de ani și doar 2% au o vârstă de peste 55 de ani; toți respondenții acestui chestionar

provin din mediul urban; 90% din respondenți au studii superioare, iar 10% studii medii. În ceea

ce privește ocupația, mai mult de jumătate din respondenți urmează cursurile de licență sau

masterat, iar ceilalți au deja un job stabil, domeniile în care activează fiind: juridic, IT, inginerie,

vânzări, producție, comerț, contabilitate și arhitectură.

12

La cea dintâi întrebare a chestionarului cei mai mulți dintre respondenți au o părere nici

bună, nici proastă despre administrația publică din orașul Iași, 5% au o părere foarte bună și

17,5% o părere foarte poastră.

A doua întrebare face referirea la gradul de cunoaștere a cetățenilor despre noile

evenimente din administrația publică. Eșantionul a fost împărțit în mod egal, 50% cunosc

administrația publică și ce se întâmplă în orașul lor și 50% nu.

13

A treia întrebare și răspunsurile sale redau faptul că 77,5% din respondenți au auzit și

cunosc Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană, iar ceilalți 22,5% nu au auzit despre

această fundație.

La această întrebare 52,5% dintre respondenți au dat un răspuns pozitiv, ceea ce

înseamnă că sunt la curent cu șitirle despre fundație, iar 47,5% au răspuns nu.

14

La cea de-a cincea întrebare din prezentul chestionar , întrebare ce se referă la influența

ce a adus-o politicul în luarea deciziilor din fundație, 95% din respondenți sunt de părere că

oamenii politici ce au fost la început în fruntea organizației au influențat unele decizii luate, iar

5% cred ca nu există o astfel de influență.

Întrebarea ce face referire la faptul că conducerea fundației a fost schimbată cu puțin timp

înainte ca Iașul să depună dosarul și la influența pe care o poate aduce oamenilor politici ce

15

susțin oganuzația a adunat următoarele procentaje: 15% din respondenți cred că această

schimbare va influența politicienii foarte mult, 30% susțin că va influența mult, 47,5% puțin și

7,5% foarte puțin.

Întrebarea ce dorește să afle părerea respondenților în legătură cu influența administrației

asupra deciziilor din cadrul fundației ne arată faptul că 22,5% din respondenți sunt sceptici în

legătură cu luarea deciziilor, 32,5% cred că nu există o influență majoră, iar 5% cred că nu există

și nu a existat nici un fel de influență.

A opta întrebare – Cum vedeți dumneavoastră relația dintre administrația locală și

Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană? – ce este o întrebare deschisă, a adunat tot felul de

păreri privind această relație, însă concluzia la care am ajuns este că dacă interesele proprii si

cele politice ale celor din administrația publică nu ar fi fost pe primul loc atunci ar fi putut exista

o relație de reprocitate. Câteva dintre răspunsurile date de către respondenți sunt:

Ca fiind una dezorganizată, nu este suficient promovată inițiativa la nivel local. Efectiv

este un proiect căruia puțină lume îi acordă atenție.

16

Cred că administrația a influențat destul de mult deciziile luate de către cei din

organizație, iar dacă conducerea ar fi fost alta de la bun început poate că parcursul dosarului

de candidatură ar fi fost altul.

Nu știu dacă a existat o cooperare între aceste două, dat fiind că Iașul a ieșit din cursa

pentru Capitala Culturală Europeană 2021.

O relație ce a fost distrusă de noua administrație, la fel ca și fundația. O relație ce a dus

doar la decizii proaste și a făcut ca Iașul să se situeze pe locul perdantului în această competiție

de o importanță majoră pentru dezvoltarea socio-economică a orașului nostru.

A doua parte a cercetării se axează pe intervieverea a unei persoane ce are legătură

directă cu Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană și a unui reprezentant al societății civile.

Cele două persoane ce au binevoit să răspundă câtorva întrebări în legătură cu relația dintre

administrația publică și fundație sunt Iulian Boia, director executiv al fundației și Andrei

Postolache, fondatorul formațiunii politice Pentru Iași. Am ales să intervievez aceste două

persoane deoarece sunt sigură că cunosc în detaliu fundația, iar faptul că provin din direcții

opuse, au viziuni diferite și fie au intrat în contact cu organizația, fie nu vor putea reda răspunsuri

ce ajută în atingerea obiectivului cercetării.

Întrebările interviului și răspunsurile aferente date de către domnul Iulian Boia:

1. În primul și primul rând aș dori să aflu de ce ați dat Bruxellul pe Iași, pe România?

Credeți că venirea dumneavoastră în fundație a adus schimbări?

Răspuns: M-am născut și am crescut aici, astfel că sunt foarte atașat de Iași. Familia și prietenii

mei cei mai buni sunt în Iași, afacerile pe care le-am pornit tot de aici au început iar majoritatea

proiectelor în care m-am implicat a vizat tot schimbarea lucrurilor în bine în orașul nostru.

Am avut șansa să călătoresc mult în ultimii ani, atât în România cât și în strainatate, și sunt

foarte multe lucruri frumoase și interesante pe care aș vrea să le văd implementate și în Iași.

Multe țin de aspecte concrete precum infrastructura, terenuri de sport, parcuri sau spații de

petrecere a timpului liber, însă ce mă pasionează cel mai mult este schimbarea culturii, a

mentaliățtii ieșenilor. Dacă vrem un oraș mai bun, trebuie să învățăm să fim cetățeni mai buni!

Mai informați, mai implicați, mai responsabili de viitorul nostru.

17

Când mi s-a propus să aplic pentru coordonarea executivă a proiectului Iași 2021 nu am stat

foarte mult pe gânduri. Am crezut că este o șansă fantastică pentru transformarea orașului și mi-

am dat toata silința să fructificăm această oportunitate.

Cred că venirea mea la FICCE a contribuit la o mai bună conectare a Fundaţiei cu comunitatea,

întrucât am reuşit să organizăm o serie de întâlniri cu diverse categorii de stakeholderi (artiști,

manageri culturali, industria IT și mediul de afaceri, turism șamd). Totodată, am încercat să

profesionalizez modul de lucru al FICCE și am implementat o serie de schimbări ca să lucrăm

mai eficient, multe dintre ele vizând adoptarea tehnologiilor software moderne – sistem de

management al sarcinilor de lucru, soluție cloud de partajare a fișierelor, registru online de

intrări-ieșiri șamd.

2. Schimbarea conducerii din una politică în una apolitică este un lucru bun? Cui credeți că

îi aparține această decizie?

Eu sunt de părere că a fost o decizie bună. De fapt, acest proiect nu trebuia asumat politic și

transformat în subiect de dispută politică încă de la bun început- vorbim de un proiect al întregii

comunități, ce trebuia susținut în mod real de toate forțele politice locale.

Decizia a aparținut conducerii FICCE (Consiliul Director) și domnului Florin Cîntic, director

artistic al FICCE.

3. Dacă fundația ar fi avut de la început o conducere apolitică ar fi putut cunoaște o altă

evoluție și ar fi putut intra în cursa finală pentru Capitală Culturală Europeană 2021?

Cauzele eșecului sunt mai multe și, de fapt, le vom afla cu precizie doar la finalul lunii ianuarie

când comisia de evaluare va publica raportul. Așadar, consider că nu pot răspunde la această

întrebare în mod obiectiv, nu putem face istorie contrafactuală.

4. Credeți că deciziile luate până acum în interiorul fundației au avantajat populația, Iașul

sau persoanele care au luat aceste decizii?

Pot oferi un răspuns doar cu privire la mandatul pe care l-am avut eu, între 3 august 2015 și 31

decembrie 2015. Consider că măsurile luate în această perioadă au vizat maximizarea șanselor

de a trece în etapa finală de selecție – am făcut tot ce mi-a stat în putiință pentru a recupera din

timpul pierdut, am atras oameni noi, cu arii noi de expertiză și am lansat câteva proiecte și

campanii care au sporit vizibilitatea Iașului în această competiție (Ambasadorii Iași 2021,

proiectul iași VR, standul Welcome to Iași de pe Aeroportul Iași)

18

5. Cum vedeți viitorul Fundației Iași – Capitală Culturală Europeană având în vedere că nu

se numără printre orașele rămase în competiție?

Cel mai probabil FICCE se va dizolva, decizia în acest sens urmând a fi luată dacă primim un

răspuns negativ la contestația pe care am semnat-o în decembrie alături de alte patru orașe din

România (Brașov, Craiova, Brăila, Târgu Mureș).

6. Care este legătura dintre fundație și administrația locală din punctul dumneavoastra de

vedere? Influența administrației și a unor persoane ce fac parte din clasa politică a Iașului

au îngreunat relația dintre cele două?

Din nou, precizez că mă pot referi strict la perioada mandatului deținut de mine ( 3 august 2015

și 31 decembrie 2015). În această perioadă consider că relația între administrația publică locală

și FICCE s-a desfășurat normal și am beneficiat de sprijinul Primăriei Iași și a Consiliului

Județean Iași. Au fost și câteva probleme care țin de modul mai greoi de funcționare a

administrației publice – unele informații privind alocările bugetare pentru Iași 2021 le-am

primit cu întârziere de la PMI și am avut mari dificultăți (întârziere de aprox 7 săptămâni) în

derularea unei campanii de publicitate outdoor din bugetul suplimentar (100 000 lei) alocat de

PMI în acest sens.

În urma intervievării domnului Iulian Boia am putu observa faptul că intrarea sa în

fundație a generat câteva schimbări la nivelul organizării interne și la nivelul decizional, odată cu

venirea dumnealui administrația publică influențând mai puțin unele decizii ce erau luate, decizii

ce nu aveau legătură cu scrierea proiectului sau cu implementarea unor programe, ci decizii

organizatorice. Acesta este de părere că fundația ar fi avut mai multe șanse de a se afirma și

poate chiar de a câștiga mai multă recunoaștere și susținere, mai ales din partea tinerilor, dacă

atunci când s-au pus bazele fundației ar fi existat o altă conducere și o altă strategie. Cert este că

nu s-a reușit în aproape 2 ani de funcționare ce s-a reușit în câteva luni. Totodată, directorul

executiv al Fundației Iași – Capitală Culturală Europeană speră ca această organizație să se

mențină pe linia de plutire chiar dacă a ieșit din cursa pentru titulatura de capitală culturală

europeană, iar proiectele deja planificate pe anul 2016 să se implementeze, însă este foarte

probabil ca, la fel cum a apărut fundația să și dispară.

19

Întrebările interviului și răspunsurile aferente date de către domnul Andrei Postolache:

1. Știu că sunteți implicat în politică de scurt timp, însă cu siguranță sunteți la curent cu

toate știrile locale. Iașul a pierdut bătălia pentru titlul de capitală europeană a culturii.

Cui credeți că îi este atribuit acest eșec?

Fiind un interviu cu o temă anume încerc pe cât posibil să nu mă abat de la subiect, chiar dacă

opinia mea este strict din afara ariei de desfășurarea a activității fundației. Sunt la curent cu tot

ce se întâmplă în Iași, încerc mereu să analizez toate deciziile luate la nivel administrativ, însă

acum, când vine vorba despre această fundație, despre proiect și despre faptul că nu am reuțit să

trecem în următoarea etapă mă simt din nou dezamăgit de oamenii care ne conduc, fie ei și de la

nivel local. Sunt de părere că organizația ar fi avut alt parcurs dacă interesele politice nu ar fi

fost puse pe primul loc, însă neavând legături directe cu administrația sau cu organizația prefer

să nu comentez mai mult.

2. Fundația Iași - Capitală Culturală Europeană a fost înființată de către primărie, iar la

început a avut la conducere oameni politici. Credeți că dacă fundația ar fi avut o

conducere apolitică ar fi putut cunoaște o altă evoluție și ar fi putut intra în cursa finală

pentru Capitală Culturală Europeană 2021?

După cum am afirmat mai sus, tind să cred că s-ar fi putut întâmpla multe lucruri dacă nu ar fi

fost implicat politicul. Cred că sunt foarte mulți factori care au dus la neatingerea obiectivului

fundației, printre care și această parte politică.

3. Credeți că deciziile luate până acum în interiorul fundației au avantajat populația, Iașul

sau persoanele care au luat aceste decizii?

Nefăcând parte fie din organizație, fie din administrația locală este destul de greu să dau un

răspuns obiectiv, însă rezultatul cu care echipa Iașului s-a întors în decembrie acasă mă face să

cred că cele mai multe decizii nu au avantajat Iașul.

4. După toate aceste evenimente din ultima lună ce credeți că se va întâmpla cu Fundația?

Își va desfășura activitatea în continuare sau va fi oprită de către clasa politică aflată la

putere sau de administrația publică?

Sper ca fundația să nu piardă în fața acestui eșec pentru că multe dintre programele ce au fost

gândite pentru a fi puse în practică în următorii ani merită să fie implementate. Nu ne rămâne

decât să urmărim evoluția din următoarele luni.

20

5. Cum vedeți dumneavoastră legătura dintre fundație și administrația locală? Influența

administrației și a unor persoane ce fac parte din clasa politică a Iașului au îngreunat

relația dintre cele două?

Fiind reprezentantul societății civile voi răspunde la acestă întrebare nu doar din punctul meu

de vedere, ci și din a cetățenilor ce de câteva luni susțin cu interes formațiunea Pentru Iași. De

curând, în una din întâlnirile noastre saptămânale, am dezbătut foarte puțin și acest

controversat subiect, ieșirea orașului Iași din cursa pentru capitala culturală europeană 2021.

Am ajuns la concluzia că fundația ar fi putut face mult mai multe dacă organizarea ar fi fost

alta, dacă interesele politice nu ar fi fost puse în prim plan sau dacă anumiți oameni nu s-ar fi

încăpățânat în ceea ce privește luarea unor decizii.

La început relația dintre cele două a fost extrem de strânsă, însă în ton cu schimbările în ceea ce

privește echipa de conducere s-a răcit și relația, sau mai bine zis influența a scăzut. Venirea

domnului Boia în echipă a produs schimbări inimaginabile, majoritatea în bine.

Pe de altă parte, reprezentantul societății civile, Andrei Postolache, crede că administrația

locală și politicienii, indiferent din ce formațiune politică provin, au reușit să distrugă ceva ce

putea fi de mare folos comunității ieșene: au distrus un buget și au distrus speranța ca Iașul să

poată ajunge capitală culturală europeană în anul 2021. Chiar dacă este intrat de curând în

politică, subiectele despre administrația locală nu-i sunt deloc necunoscute și nici relația pe care

a avut-o până de curând administrația cu fundația. Acesta este de părere că atâta timp cât

administrația manevra cum vroia ea deciziile luate în interiorul fundației era de așteptat că vor

apărea nenumărare nereguli. Domnul Postolache este de părere că trebuia de la bun început ca

fundația să o ia pe altă linie, să aibă alți conducători și să nu permită ca cei din administrația

publică să intervină atunci când doreau pentru a lua anumite decizii ce nu erau in avantajul

fundației, al viitorului proiect sau al cetățenilor.

Rezulatele obținute în urma aplicării chestionarului ne ajută să observăm faptul că

cetățenii orașului Iași sunt nemulțumiți de felul în care administrația își face treaba, dar și mai

nemulțumiți de faptul că aceasta a manevrat necorspunzător deciziile în ceea ce privește Fundația

Iași – Capitală Culturală Europeană. Poate dacă începuturile fundației ar fi fost altele, evoluția și

21

strategia ar fi fost cu siguranță altele. Este vizibil faptul că toate aceste răspunsuri nu fac decât să

ducă la atingerea unuia dintre obiectivele prezentului proiect.

În ceea ce privește răspunsurile date de către cei doi inetrvievați, chiar dacă unul a avut

contact direct cu funadția, iar celălalt nu, părerile lor se cam aseamănă. În principiu, dacă

administrația nu ar fi intervenit atât de mult poate fundația ar fi avut alt parcurs.

În urma cercetărilor făcute am putut observa faptul că cei mai mulți dintre respondenți

sunt de părere că administrația publică a intervenit prea mult în procesul de luare a deciziilor din

interiorul Fundației Iași – Capitală Culturală Europeană și că acest lucru a dus și la eșecul suferit

în ultima lună a anului 2015.

22

Bibliografie:

1. Alexandru I., Administrația Publică – Ediția a III-a, revăzută și adăugită

– Editura Lumina Lex, București, 2002

2. Alexandru I., Drept administrativ european, Editura Universul Juridic,

București, 2008

3. Filip Gh., Onofrei M., Elemente de știință administrativă, Editura

Junimea, Iași, 2004

4. Radu L., Evoluția sistemelor administrative, în Revista Transilvana de

Stiinte Administrative, nr. 1(7)/2002

5. Stillman R. J., Public Administration: Concepts and Cases, 6th ed.,

Boston, Houghton Mifflin, 1996

6. Waldo D., What is public administration? în Shafritz J., Hyde A., (eds.),

Classics of Public Administration, Oak Park, Illinois Moore Publishing,

1978

Surse online:

1. www.iasi2021.ro

2. www.lege5.ro

3. www.primaria-iasi.ro

4. www.publicresearch.ro

5. www.ziare.com

23

Anexa 1: Chestionar

Bună ziua! Numele meu este Rebenciuc Roxana-Elena și sunt masterand în anul I,

specializarea Politici Publice și Management Instituțional, la Facultatea de Filosofie și Științe-

Social din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Realizez un studiu privind relația

dintre administrația publică locală și Fundația Iași - Capitală Culturală Europeană 2021. Orice

informație din partea dumneavoastră îmi va fi de mare folos pentru a intelege și analiza mai

îndeaprope această relație. De aceea, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări.

1. Ce parere aveți despre administrația publica din orașul Iași?

foarte proastă 1 2 3 4 5 foarte bună

2. Sunteți la curent cu noile modificari ce au aparut la nivelul administrației locale în

ultimul timp?

DA NU

3. Ați auzit despre Fundația ­ Iași Capitala Culturala Europeană?

DA NU

4. Știți care este parcursul acestei Fundații și a dosarului de candidatura a Iașului

pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii?

DA NU

5. La început Fundația a avut la conducere persoane ce proveneau din zonapoliticului. Cred

eți ca acest lucru a influențat unele decizii ce au fost luate la nivel de organizație?

DA NU

24

6. Înainte ca Iașul să depună dosarul de candidatură pentru Capitală Culturală conducerea

Fundației a fost schimbată. În ce măsură credeți că acest lucru a influențat oamenii

politici în ceea ce privește sprijinul adus Fundației și proiectului?

Foarte mult

Mult

Puțin

Foarte puțin

7. Cât de mult credeți că administrația locală a influențat deciziile luate în interiorul

Fundației - Iași Capitală Culturală Europeană 2021?

foarte mult 1 2 3 4 5 foarte puțin

8. Cum vedeți dumneavoastră relația dintre administrația locală și Fundația - Iași Capitală

Culturală Europeană 2021?

DATE DEMOGRAFICE:

Sex: masculin / feminin

Vârsta: 18-24, 25-35, 36-40, 41-55, 55+

Studii: medii / superioare

Mediul: rural / urban

Ocupația: ___________________________

25

Anexa 2: Întrebări interviu - Iulian Boia

Bună ziua! Numele meu este Rebenciuc Roxana-Elena și sunt masterand în anul I,

specializarea Politici Publice și Management Instituțional, la Facultatea de Filosofie și Științe-

Social din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Realizez un studiu privind relația

dintre administrația publică locală și Fundația Iași - Capitală Culturală Europeană 2021. Orice

informație din partea dumneavoastră îmi va fi de mare folos pentru a ințelege și analiza mai

îndeaprope această relație. De aceea, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări.

1. În primul și primul rând aș dori să aflu de ce ați dat Bruxellul pe Iași, pe România?

Credeți că venirea dumneavoastră în fundație a adus schimbări?

2. Schimbarea conducerii din una politică în una apolitică este un lucru bun? Cui credeți că

îi aparține această decizie?

3. Dacă fundația ar fi avut de la început o conducere apolitică ar fi putut cunoaște o altă

evoluție și ar fi putut intra în cursa finală pentru Capitală Culturală Europeană 2021?

4. Credeți că deciziile luate până acum în interiorul fundației au avantajat populația, Iașul

sau persoanele care au luat aceste decizii?

5. Cum vedeți viitorul Fundației Iași – Capitală Culturală Europeană având în vedere că nu

se numără printre orașele rămase în competiție?

6. Care este legatura dintre fundație și administrația locală din punctul dumneavoastra de

vedere? Influența administrației și a unor persoane ce fac parte din clasa politică a Iașului

au îngreunat relația dintre cele două?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru informațiile folositoare pe care mi le-ați

împărtășit!

26

Anexa 3: Întrebări interviu - Andrei Postolache

Bună ziua! Numele meu este Rebenciuc Roxana-Elena și sunt masterand în anul I,

specializarea Politici Publice și Management Instituțional, la Facultatea de Filosofie și Științe-

Social din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Realizez un studiu privind relația

dintre administrația publică locală și Fundația Iași - Capitală Culturală Europeană 2021. Orice

informație din partea dumneavoastră îmi va fi de mare folos pentru a intelege și analiza mai

îndeaprope această relație. De aceea, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări.

6. Știu că sunteți implicat în politică de scurt timp, însă cu siguranță sunteți la curent cu

toate știrile locale. Iașul a pierdut bătălia pentru titlul de capitală europeană a culturii.

Cui credeți că îi este atribuit acest eșec?

7. Fundația Iași - Capitală Culturală Europeană 2021 a fost înființată de către primărie, iar

la început a avut la conducere oameni politici. Credeți că dacă fundația ar fi avut o

conducere apolitică ar fi putut cunoaște o altă evoluție și ar fi putut intra în cursa finală

pentru Capitală Culturală Europeană 2021?

8. Credeți că deciziile luate până acum în interiorul fundației au avantajat populația, Iașul

sau persoanele care au luat aceste decizii?

9. După toate aceste evenimente din ultima lună ce credeți că se va întâmpla cu Fundația?

Își va desfășura activitatea în continuare sau va fi oprită de către clasa politică aflată la

putere sau de administrația publică?

10. Cum vedeți dumneavoastră legătura dintre fundație și administrația locală? Influența

administrației și a unor persoane ce fac parte din clasa politică a Iașului au îngreunat

relația dintre cele două?

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru informațiile folositoare pe care mi le-ați

împărtășit!